Peremption of administrative law appeal challenging retroactive suspension of salary allowances
Romania (RO)
Sintesi Legislator
Generato dall'IAThe High Court of Cassation and Justice declared the appeal filed by the National Anti-Corruption Directorate time-barred, thereby upholding the appellate court's decision that suspended the execution of two Ministry of Health orders until the underlying merits trial concluded. The dispute centered on the suspension of execution for unilateral administrative acts that retroactively revoked a 50% risk and neuro-psychic strain allowance, with the appellants arguing that such suspension caused certain and foreseeable material prejudice due to a significant reduction in salary, in violation of the legal presumption of administrative acts confirmed by prior high court jurisprudence. The decisive legal basis for the outcome was the procedural peremption of the appeal under Articles 248 and 252 of the Civil Procedure Code, as the appeal remained inactive for over one year without any procedural acts interrupting or suspending the statutory time limit.
Regesto Legislator
Generato dall'IAart. 14 din Legea nr. 554/2004, art. 304 pct. 9 C. proc. civ, art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 248 alin. (1) C. proc. civ; Peremption of administrative law appeal challenging retroactive suspension of salary allowances: Împotriva sentinței civile nr. 139 din 5 august 2009 a Curții de Apel Ploiești - Secția Comercială, de Contencios Administrativ și Fiscal a formulat recurs pârâta Direcția Națională Anticorupție, criticând-o pentru motive de nelegalitate încadrate în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Parole chiave
Generato dall'IADisposizioni normative citate
Generato dall'IADecisioni correlate
Generato dall'IATesto completo
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 139 din 5 august 2009, Curtea de Apel Ploiești - Secția Comercială, Contencios Administrativ și Fiscal a admis cererea formulată de către reclamanții M.G., D.G., R.E. și A.L. și, în consecință, a suspendat executarea Ordinului nr. 207 din 07 iulie 2009 și Ordinului nr. 550 din 30 martie 2009 emise de Ministerul Sănătății Publice până la pronunțarea instanței de fond.
Pentru a hotărî astfel, instanța a apreciat că în speță sunt îndeplinite cele două condiții cumulativ prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, în sensul că există o puternică îndoială asupra prezumției de legalitate a ordinului nr. 206/2009, în condițiile în care acest act administrativ unilateral, are o aplicabilitate retroactivă, respectiv începând cu data de 1 iunie, deși a fost emis la 7 iulie 2009, iar legalitatea acordării sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% calculat la indemnizația de încadrare brută prevăzută de lege, a fost statuată prin decizia ICCJ nr. 21/2008, pronunțată în recurs în interesul legii.
A mai arătat instanța de fond că prin suspendarea acordării sporului de 50%, reclamanților li se cauzează prejudicii materiale viitoare, certe și previzibile, ce rezidă în diminuarea considerabilă a veniturilor salariale, deși sunt îndreptățiți să primească lunar dreptul salariat în discuție.
Împotriva sentinței civile nr. 139 din 5 august 2009 a Curții de Apel Ploiești - Secția Comercială, de Contencios Administrativ și Fiscal a formulat recurs pârâta Direcția Națională Anticorupție, criticând-o pentru motive de nelegalitate încadrate în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
La termenul din 19 ianuarie 2010, judecata cauzei a fost suspendată pentru lipsa nejustificată a părților, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Cauza a fost repusă pe rol din oficiu, întrucât a rămas în nelucrare timp de un an și pentru a se verifica incidența dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ.
Potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an.
Cum în cauză nu au fost îndeplinite acte de procedură de natură a întrerupe sau suspenda perimarea, potrivit prevederilor art. 249 – 251 C. proc. civ., Înalta Curte va face aplicarea dispozițiilor art. 252 alin. (1) din același cod, constatând din oficiu că s-a perimat recursul formulat de Direcția Națională Anticorupție împotriva sentinței civile nr. 139 din 5 august 2009 a Curții de Apel Ploiești - Secția Comercială, de Contencios Administrativ și Fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul formulat de Direcția Națională Anticorupție împotriva sentinței civile nr. 139 din 5 august 2009 a Curții de Apel Ploiești - Secția Comercială, de Contencios Administrativ și Fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 martie 2011.