Nullity of civil judgment for omission of public session mention in post-deliberation minutes rather than final judgment
Romania (RO)
Sintesi Legislator
Generato dall'IAThe High Court of Cassation and Justice admitted the appellant’s appeal, reversed the appellate court’s decision that had nullified the first-instance judgment and ordered retrial, and remanded the case to the same appellate court to re-examine the parties’ appeals on the merits. The dispute centered on whether a civil judgment was null and void because the trial court’s post-deliberation minutes (the immediate decision record) failed to explicitly state that the judgment was pronounced in open session, despite the final written judgment containing this required mention. The Court held that under Articles 258(2) and 261(1)(8) of the Civil Procedure Code, the nullity sanction for omitting the "public session" mention applies only to the final written judgment, not the preliminary minutes; therefore, the absence of the mention in the minutes does not constitute a procedural defect requiring nullity.
Regesto Legislator
Generato dall'IAart. 258 C. proc. civ, art. 261 C. proc. civ; Nullity of civil judgment for omission of public session mention in post-deliberation minutes rather than final judgment: După închiderea deliberării, potrivit art. 258 C. proc. civ., se va întocmi de îndată dispozitivul hotărârii (minuta) care se semnează sub sancţiunea nulităţii de către judecător și în care se va arăta, când este cazul, opinia separată a judecătorilor aflaţi în minoritate.
Parole chiave
Generato dall'IADisposizioni normative citate
Generato dall'IADecisioni correlate
Generato dall'IATesto completo
Hotărâre. Minută. Menţiunea pronunţării hotărârii în ședinţă publică
Sancţiunea nulităţii pentru lipsa menţiunii pronunţării în ședinţă publică se aplică numai când aceasta lipsește din dispozitivul hotărârii, iar nu și în cazul în care nu s-a făcut menţiunea în minuta hotărârii.
Secţia civilă, decizia nr. 2112 din 21 mai 2003
Împotriva deciziei civile nr. 58/A/18 septembrie 2002 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi au declarat recurs reclamanţii, susţinând că instanţa a aplicat greșit legea când a constatat nulitatea sentinţei instanţei de fond pentru motivul că minuta întocmită după deliberare nu conţine menţiunea „pronunţată în ședinţă publică”.
Recursul este fondat.
Potrivit art. 256 (1) C. proc. civ. după sfârșitul dezbaterilor, judecătorii chibzuiesc în secret.
După închiderea deliberării, potrivit art. 258 C. proc. civ., se va întocmi de îndată dispozitivul hotărârii (minuta) care se semnează sub sancţiunea nulităţii de către judecător și în care se va arăta, când este cazul, opinia separată a judecătorilor aflaţi în minoritate.
El se pronunţă de președinte, în ședinţă publică, chiar în lipsa părţilor (art. 258 alin. 2 C. proc. civ.).
Din examinarea dispoziţiilor art. 258 (2) C. proc. civ., nu rezultă că minuta întocmită de judecător, cu ocazia deliberării, trebuie să cuprindă menţiunea potrivit căreia pronunţarea s-a făcut în ședinţă publică, ci cuprinde doar obligaţia instanţei de a pronunţa acest dispozitiv în ședinţă publică chiar în lipsa părţilor.
Menţiunea cum că pronunţarea s-a făcut în ședinţă publică este prevăzută de dispoziţiile art. 261 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. sub sancţiunea nulităţii absolute. Acest text privește însă hotărârea redactată ulterior întocmirii minutei la care se referă art. 258 C. proc. civ. și pronunţării acesteia.
Între cele două texte, art. 258 (2) C. proc. civ. și art. 261 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ., există o distincţie, fiecare referindu-se la un alt moment al procedurii judiciare.
Din examinarea dispozitivului sentinţei civile nr. 153/F/15 martie 2002 a Tribunalului Galaţi rezultă că aceasta menţionează că hotărârea a fost pronunţată în ședinţă publică la 15 martie 2002, menţiune care lipsește, este adevărat, din cuprinsul minutei întocmite după încheierea dezbaterilor, ceea ce însă nu este de natură să atragă consecinţa nulităţii hotărârii.
Așa fiind, greșit s-a admis apelul declarat de pârâtul Statul Român reprezentat de Ministerul Finanţelor, considerându-se că hotărârea apelată este lovită de nulitate pentru neobservarea prevederilor art. 261 C. proc. civ. și s-a dispus trimiterea cauzei în vederea rejudecării la instanţa de fond, nemaiexaminându-se celelalte motive din apelurile declarate de părţi.
Pentru aceste considerente, recursul declarat de reclamanţi a fost admis și s-a trimis cauza aceleiași instanţe de apel în vederea rejudecării apelurilor declarate de părţile din proces.