Legislator Giurisprudenza & Legislazione
Decizia nr. 3464/2010 Generato dall'IA

Nullity appeal for double jeopardy inapplicable where sentence increased on prosecution appeal after retrial; lack of minimal evidence for cassation grounds

Numero d'incarto Decizia nr. 3464/2010
Autorità giudiziaria
Giurisdizione Romania (RO)
Data della decisione
Esito del giudizio Inammissibile (Inadmissible)
Spese processuali a carico del ricorrente / reclamante

Sintesi Legislator

Generato dall'IA

The High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the defendant's nullity appeal against a cassation decision, upholding the final eight-year imprisonment sentence for robbery and ordering the defendant to pay 300 RON in judicial expenses to the state. The dispute arose from the defendant's allegation of double jeopardy, claiming he was penalized twice for the same act due to procedural errors following the retrial of appeals mandated by a prior constitutional court decision; however, the court clarified that the original seven-year sentence was merely increased to eight years upon the prosecutor's successful appeal, not a second conviction. Relying on Article 391(2) of the Code of Criminal Procedure, the court held that the defendant failed to provide minimal evidence to substantively demonstrate the incidence of any nullity ground under Article 386 of the Code of Criminal Procedure, rendering the extraordinary remedy inadmissible at the threshold.

Regesto Legislator

Generato dall'IA

art. 211 C. pen, art. 37 lit. b) din C. pen, art. 391 alin. (2) C. proc. pen, art. 386 C. proc. pen, art. 192 alin. (2) C. proc. pen; Nullity appeal for double jeopardy inapplicable where sentence increased on prosecution appeal after retrial; lack of minimal evidence for cassation grounds: The dispute arose from the defendant's allegation of double jeopardy, claiming he was penalized twice for the same act due to procedural errors following the retrial of appeals mandated by a prior constitutional court decision; however, the court clarified that the original seven-year sentence was merely increased to eight years upon the prosecutor's successful appeal, not a second conviction. Relying on Article 391(2) of the Code of Criminal Procedure, the court held that the defendant failed to provide minimal evidence to substantively demonstrate the incidence of any nullity ground under Article 386 of the Code of Criminal Procedure, rendering the extraordinary remedy inadmissible at the threshold.

Parole chiave

Generato dall'IA
motivi di cassazione nullità procedurale sentenza penale rapina impugnabilità della decisione di rinvio principio del ne bis in idem

Disposizioni normative citate

Generato dall'IA
art. 211 C. pen
se afla în executarea pedepsei de 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 C. pen.
art. 37 lit. b) din C. pen
cu aplicarea art. 37 lit. b) din C. pen.
art. 391 alin. (2) C. proc. pen
Constatând că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 391 alin. (2) C. proc. pen., în sprijinul contestației nedepunându-se minime dovezi care să releve eventuala incidență a unuia dintre cazurile prevăzute de art.
art. 386 C. proc. pen
pen., în sprijinul contestației nedepunându-se minime dovezi care să releve eventuala incidență a unuia dintre cazurile prevăzute de art. 386 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de condamnat.
art. 192 alin. (2) C. proc. pen
Legal basis for ordering the appellant to pay judicial expenses to the state.
Generato dall'IA

Questioni giuridiche chiave estratte da Legislator

Generato dall'IA
art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

Legal basis for ordering the appellant to pay judicial expenses to the state.

Ti chiedi come si applica questa sentenza alla tua fattispecie?

Analizza questa decisione insieme alla legislazione federale e cantonale, ai commentari e alla giurisprudenza successiva in Legislator AI.

Apri in Legislator →

Testo completo

Asupra contestației în anulare de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Numitul B.Z. se afla în executarea pedepsei de 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) din C. pen. (Sentința penală nr. 371 din 31 octombrie 2005 a Tribunalului Mehedinți, definitivă prin Decizia nr. 180 din 4 octombrie 2007 a Curții de Apel Craiova, Secția penală și Decizia penală nr. 1433 din 17 aprilie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală.

La data de 12 iulie 2010, condamnatul a formulat prezenta contestație în anulare susținând, în esență, că a fost sancționat de 2 ori pentru aceeași faptă (menționând, în acest sens, Dosarul nr. 2376/2005 al Tribunalului Mehedinți).

Înalta Curte constată că la baza prezentei contestații în anulare, în realitate, se află o evidentă eroare a contestatorului, care nu a fost condamnat de 2 ori, ci i s-a stabilit o pedeapsă de 7 ani prin Sentința nr. 371/2005 (în Dosarul nr. 2376/2005 al Tribunalului Mehedinți), iar în apelul procurorului, care a fost admis, acestuia i s-a majorat pedeapsa la 8 ani închisoare.

Împrejurarea că apelurile au fost rejudecate ca urmare a celor dispuse prin Decizia penală nr. 6965 din 28 noiembrie 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, nu este de natură să justifice susținerile contestatorului în sensul că ar fi fost judecat și sancționat penal definitiv de mai multe ori pentru aceeași faptă.

Un ultim aspect se impune a fi menționat: la judecarea recursului, finalizat cu decizia contestată, conform încheierii de dezbateri din 4 aprilie 2008 inculpatul B.Z. a fost prezent și a fost asistat de apărător ales. De asemenea, inculpatul a invocat "dreptul la tăcere" în fața instanței de recurs, menționând însă că își menține declarațiile date în apel.

De asemenea, Înalta Curte constată că acest aspect (al pretinsei condamnări penale definitive de 2 ori pentru aceeași faptă, cu trimitere la Dosarul nr. 2376/2005 al Tribunalului Mehedinți) a mai fost invocat, printre alte motive, și ca temei al unei cereri de revizuire a condamnării sale (S.p. nr. 43/2010 a Tribunalului Mehedinți, definitivă prin D.p. nr. 88/2010 a Curții de Apel Craiova și D.p. nr. 2321/2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală).

Simpla invocare a unor texte din materia contestației în anulare (cazuri de contestație în anulare), în lipsa unor minime dovezi care să sprijine cererea de contestație în anulare, și care să sugereze măcar aparenta posibilei incidente a cazului de casare, nu este suficientă pentru depășirea primei faze a acestei căi extraordinare de atac (admisibilitatea în principiu, astfel cum este reglementată de art. 391 alin. (2) C. proc. pen.).

Constatând că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 391 alin. (2) C. proc. pen., în sprijinul contestației nedepunându-se minime dovezi care să releve eventuala incidență a unuia dintre cazurile prevăzute de art. 386 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de condamnat.

Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., contestatorul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul B.Z. împotriva Deciziei penale nr. 1433 din 17 aprilie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr. 871/54/2007.

Obligă contestatorul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 5 octombrie 2010.