Legislator Giurisprudenza & Legislazione
Decizia nr. 2239/2005 Generato dall'IA

Eligibility of military labor service for pension recalculation: scope of Law 309/2002 and attribution of work detachments to the General Directorate of the Labor Service

Numero d'incarto Decizia nr. 2239/2005
Autorità giudiziaria
Giurisdizione Romania (RO)
Data della decisione
Esito del giudizio Respinto (Dismissed)

Sintesi Legislator

Generato dall'IA

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal of the pension authority, upholding the first-instance ruling that granted the claimant the right to pension recalculation for his military service period (1953–1955). The dispute centered on whether the claimant’s mandatory labor service in a military work detachment qualified for special benefits under Law No. 309/2002, specifically whether the detachment fell under the General Directorate of the Labor Service despite the claimant’s registration with a construction unit. The Court held that the decisive factor was the nature of the service as compulsory military labor during the specified historical period, rejecting the administrative argument that the unit’s affiliation with the Ministry of Armed Forces rather than the General Directorate of the Labor Service precluded the application of the statute, as such a strict interpretation would defeat the reparative purpose of the law.

Regesto Legislator

Generato dall'IA

art. 1 din Legea nr. 309/2002, art. 3041 C. proc. civ; Eligibility of military labor service for pension recalculation: scope of Law 309/2002 and attribution of work detachments to the General Directorate of the Labor Service: Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, Casa de Pensii a municipiului București, invocând dispozițiile art. 303, art. 304 pct. 8 și 9 și art. 3041 C. proc. civ.

Parole chiave

Generato dall'IA
ricalcolo della rendita servizio militare prestazione obbligatoria diritto al lavoro diritti di previdenza professionale domanda indirizzata all'autorità

Disposizioni normative citate

Generato dall'IA
art. 1 din Legea nr. 309/2002
959/980 din 20 ianuarie 2003, emisă de pârâtă și a obligat-o pe aceasta, să recunoască reclamantului, perioada 15 mai 1953 - 24 decembrie 1955, ca încadrându-se în dispozițiile art. 1 din Legea nr. 309/2002 și să acorde reclamantului, drepturile corespunzătoare, începând cu data de 1 septembrie 2002.
art. 3041 C. proc. civ
8 și 9 și art. 3041 C. proc. civ.
Generato dall'IA

Ti chiedi come si applica questa sentenza alla tua fattispecie?

Analizza questa decisione insieme alla legislazione federale e cantonale, ai commentari e alla giurisprudenza successiva in Legislator AI.

Apri in Legislator →

Testo completo

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel București, la data de 10 februarie 2003, reclamantul U.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a municipiului București, recalcularea pensiei, ca urmare a efectuării stagiului militar la Direcția Generală a Serviciului Muncii, în perioada 15 mai 1953 - 24 decembrie 1955 și anularea hotărârii nr. 959/980 din 20 ianuarie 2003.

În motivarea cererii, reclamantul a susținut că a efectuat stagiul militar la Detașamentul de muncă Medgidia Oraș Nou.

Prin sentința civilă nr. 705 din 19 aprilie 2004, Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, a admis acțiunea formulată de reclamantul U.I., a anulat hotărârea nr. 959/980 din 20 ianuarie 2003, emisă de pârâtă și a obligat-o pe aceasta, să recunoască reclamantului, perioada 15 mai 1953 - 24 decembrie 1955, ca încadrându-se în dispozițiile art. 1 din Legea nr. 309/2002 și să acorde reclamantului, drepturile corespunzătoare, începând cu data de 1 septembrie 2002.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut, în esență, că reclamantul a dovedit împrejurarea că a satisfăcut stagiul militar în detașamente de muncă, așa cum prevede Legea nr. 309/2002 și că poate beneficia de drepturile recunoscute de acest act normativ.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, Casa de Pensii a municipiului București, invocând dispozițiile art. 303, art. 304 pct. 8 și 9 și art. 3041 C. proc. civ.

În motivarea recursului a susținut că reclamantul, în perioada 15 mai 1953 - 24 decembrie 1955, a satisfăcut stagiul militar la M.F.A. Construcții, fără să se regăsească înregistrat la Arhivele Naționale, sub nr. 66253 din 16 septembrie 2002, în „Tabelul cu evidența Detașamentelor și Unităților de Muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, 1950 - 1961”.

Recursul este nefondat.

Prin certificatul nr. 46.101 din februarie 2004, emis de Arhivele Naționale și prin livretul militar se atestă că reclamantul, în perioada 14 septembrie 1953 - 24 decembrie 1955, a efectuat stagiul militar la Detașamentul de muncă Medgidia Oraș Nou.

Potrivit art. 1 din Legea nr. 309/2002, privind recunoașterea și acordarea unor drepturi, persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961, beneficiază de prevederile acestei legi, cetățeanul român care a efectuat stagiul militar în detașamentele de muncă, în perioada 1950 - 1961.

Or, câtă vreme este dovedită împrejurarea că reclamantul a prestat muncă în timpul stagiului militar, într-un detașament organizat în acest scop, nu există nici un temei de a-l excepta de la recunoașterea drepturilor sale.

Faptul că se contestă de către recurentă, apartenența detașamentelor de muncă la Direcția Generală a Serviciului Muncii, invocându-se tutela Ministerului Forțelor Armate, nu prezintă importanță în soluționarea cauzei, deoarece s-ar ajunge la nesocotirea scopului reparator al legii, și anume, acela de a recompensa persoanele care au fost obligate să presteze o muncă ordonată de regimul acelei epoci, pe anumite criterii, în perioada în care reclamantul trebuia să efectueze stagiul militar.

Curtea constată că instanța de fond a stabilit o corectă situație de fapt și a interpretat în mod judicios prevederile legii, motiv pentru care, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., recursul este nefondat și urmează a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa de Pensii a municipiului București împotriva sentinței civile nr. 705 din data de 19 aprilie 2004, a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 aprilie 2005.