Annulment of administrative findings of concerted shareholder action exceeding SIF ownership limits; mootness of administrative litigation following retroactive judicial annulment in related proceedings
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the appeal, quashed the lower court’s judgment dismissing the claim, and in retrial dismissed the action as having lost its object, thereby resulting in a procedural win for the applicants who successfully challenged the administrative acts. The dispute concerned the annulment of specific administrative orders and decisions issued by the Financial Supervisory Authority, which had established that multiple shareholders of a State Investment Fund exceeded the statutory limit of 5% of social capital by acting in concert, holding a cumulative stake of 8.78%. The decisive legal basis was the doctrine that a judicial action becomes moot and must be dismissed as remaining without object when the contested administrative acts are retroactively annulled by a separate, definitive judicial decision in a related case, rendering the original acts nonexistent in law and depriving the current litigation of a subject matter.
Legislator headnote
AI generatedart. 139 alin. (2) C. proc. civ, art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ, art. 194 lit. c) C. proc. civ, art. 402 din C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ; Annulment of administrative findings of concerted shareholder action exceeding SIF ownership limits; mootness of administrative litigation following retroactive judicial annulment in related proceedings: The dispute concerned the annulment of specific administrative orders and decisions issued by the Financial Supervisory Authority, which had established that multiple shareholders of a State Investment Fund exceeded the statutory limit of 5% of social capital by acting in concert, holding a cumulative stake of 8.78%. The decisive legal basis was the doctrine that a judicial action becomes moot and must be dismissed as remaining without object when the contested administrative acts are retroactively annulled by a separate, definitive judicial decision in a related case, rendering the original acts nonexistent in law and depriving the current litigation of a subject matter.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedCited in the dispositive section as the legal basis for admitting the appeal and quashing the lower court decision.
Cited in the dispositive as the procedural rule governing the pronouncement of the decision.
Full text
Şedinţa publică din data de 7 noiembrie 2023
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 19.08.2013, sub nr. x/2013, reclamantele FOND DE PENSII ADMINISTRAT PRIVAT A. şi FONDUL DE PENSII FACULTATIVE A. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ, anularea Atestatului CNVM nr. 37/16.04.2013, a Ordonanţei CNVM nr. 103/16.04.2013, a Ordonanţei CNVM nr. 104/16.04.2013, respectiv a Ordonanţei CNVM nr. 105/16.04.2013; anularea Deciziei ASF nr. A/152/27.06.2013 privind respingerea contestaţiei formulate de Fondurile de Pensii, împreună cu alţi acţionari ai SIF Oltenia prezumaţi a acţiona concertat în relaţia cu acest emitent, împotriva Atestatului şi Ordonanţelor; cu cheltuieli de judecată.
Cererea de suspendare a format obiectul dosarului nr. x/2013, iar prin sentinţa civilă nr. 2256/05.07.2013, Curtea de Apel Bucureşti a admis în parte cererea de suspendare, dispunând suspendarea executării Atestatului nr. 37 din 16.04.2013 şi a Ordonanţei 105 din 16.04.2013 până la soluţionarea în primă instanţă a acţiunii în contencios administrativ, respingând cererea de suspendare a Ordonanţelor 103 şi 104 din 16.04.2013.
În şedinţa publică din 21.01.2014, reclamantele, prin avocat, au precizat că nu înţeleg să invoce excepţia de nelegalitate a Regulamentului CNVM, poziţia reclamantelor fiind aceea că Regulamentul nu reprezintă un temei al actelor contestate. În măsura în care, prin absurd, s-ar constata totuşi că reprezintă un temei, consideră că se va acorda prioritate legii, ca act normativ, faţă de care un Regulament nu poate institui situaţii suplimentare de prezumţie.
La termenul din 07.01.2014, părţile au arătat că pe rolul acestei instanţe sunt înregistrate şi alte dosare având ca obiect anularea aceloraşi acte administrative, iar pârâta a invocat excepţia conexităţii faţă de dosarul nr. x/2013.
Prin încheierea de la acel termen, Curtea a respins ca tardivă excepţia conexităţii, faţă de prevederile art. 139 alin. (2) C. proc. civ.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 248 din 28 ianuarie 2014, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamantele FOND DE PENSII ADMINISTRAT PRIVAT A. şi FONDUL DE PENSII FACULTATIVE A., în contradictoriu cu pârâta AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ, ca neîntemeiată.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs reclamantele FOND DE PENSII ADMINISTRAT PRIVAT A. şi FONDUL DE PENSII FACULTATIVE A., întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi admiterea cererii de chemare în judecată, cu consecinţa anulării Atestatului CNVM nr. 37/16.04.2013, a Ordonanţei CNVM nr. 103/16.04.2013, nr. 104/16.04.2013, nr. 105/16.04.2013, precum şi a Deciziei ASF nr. A/152/27.06.2013.
4. Aspecte procesuale
Prin încheierea din 15.11.2016; Înalta Curte, în raport de dispoziţiile art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., a dispus suspendarea judecării recursului până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2013 aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
La data de 04.09.2023 recurentele au formulat cerere de repunere pe rol a cauzei ca urmare a soluţionării definitive a acestui dosar, părţile fiind citate pentru termenul de judecată din 07.11.2023 cu menţiunea discutării cererii de repunere pe rol.
De asemenea, prin notele de şedinţă au invocat excepţia rămânerii fără obiect a acţiunii şi excepţia autorităţii de lucru judecat în raport de deciziile Înaltei Curţi nr. 3544/2023 şi 1658/2020.
La acest termen de judecată, s-a dispus repunerea cauzei pe rol, având în vedere soluţionarea definitivă a cauzei se face obiectul dosarului x/2013
II. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând legalitatea sentinţei recurate prin prisma criticilor formulate, a apărărilor din întâmpinare şi dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte va admite recursul reclamantelor, în următoarele limite şi pentru următoarele considerente:
Reclamantele au învestit instanţa de contencios administrativ şi fiscal cu o acţiune prin care au solicitat anularea Atestatului CNVM nr. 37/16.04.2013, a Ordonanţei CNVM nr. 103/16.04.2013, nr. 104/16.04.2013, nr. 105/16.04.2013 şi anularea Deciziei ASF nr. A/152/27.06.2013 privind respingerea contestaţiei.
Prin Atestatul CNVM nr. 37/16.04.2013, Ordonanţa CNVM nr. 103/16.04.2013, Ordonanţa CNVM nr. 104/16.04.2013, Ordonanţa CNVM nr. 105/16.04.2013 s-a reţinut că mai mulţi acţionari ai SIF Oltenia S.A. ar acţiona în mod concertat în relaţia cu acesta, fiind încălcat art. 2861 din Legea nr. 297/20045 potrivit cărora acţionarii pot deţine singuri ori împreună cu persoanele cu care acţionează în mod concertat acţiuni emise de către SIF-uri, dar nu mai mult de 5% din capitalul social.
Acţionarii sunt: B., A., C., D., cele două Fonduri de Investiţii (E. ţi F.), precum şi cele două Fonduri de Pensii (recurentele A. Fond Pensii ş A. Fond Pensii). Entităţile deţineau în mod cumulat un număr de 50.939.636 acţiuni, reprezentând 8,7802% din capitalul social al SIF Oltenia.
Entităţile au formulat acţiuni în anulare a actelor ASF, astfel: recurentele din prezenta cauză au formulat acţiunea în anulare ce face obiectul prezentului dosar, iar B., A., E., F. împreună cu C. ţi D. au formulat acţiuni conexate, obiect al dosarului nr. x/2013
În acest dosar, având ca obiect anularea aceloraşi acte emise de ASF, contestate şi în prezenta cauză, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 3544/2023/27.06.2023 a dispus anularea Atestatului CNVM nr. 37/16.04.2013, a Ordonanţellor CNVM nr. 103/16.04.2013. nr. 104/16.04.2013, nr. 105/16.04.2013. precum şi a Deciziilor ASF nr. A/152/27.06.2013, nr. A/153/27.06.2013 şi nr. A/154/27.06.2013.
Dată fiind identitatea dintre actele administrative atacate prin acţiunea reclamantelor din litigiul pendinte şi cele a căror validitate a fost analizată în dosarul nr. x/2013, Înalta Curte apreciază că efectele deciziei menţionate se răsfrâng şi în prezenta cauză, întrucât, dată fiind anularea anterioară, cu efect retroactiv, a actelor administrative contestate de reclamante, obiectul acţiunii în anulare promovate de acestea nu mai este în fiinţă, respectiv nu mai produce efecte.
Practica judiciară a consacrat soluţia de respingere a cererii ca rămasă fără obiect, atunci când ceea ce s-a dedus judecăţii a fost deja executat înainte de finalizarea procesului, urmare a unor împrejurări intervenite ulterior introducerii cererii de chemare în judecată.
Cu toate că, raportat la considerente teoretico-jurisprudenţiale, se poate constata că, în speţă, nu este incidentă ipoteza premisă a interpretărilor consacrate, fiind evident că între timp intimata-emitentă nu şi-a revocat propriile acte administrative, nu se poate face abstracţie de intervenirea, ulterioară introducerii acţiunii în anulare, a unei alte împrejurări şi anume, potrivit celor anterior expuse, a anulării retroactive a deciziilor contestate, în ansamblul lor, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, ceea ce determină, practic, inexistenţa lor, de fapt şi de drept, în ordinea juridică, precum şi lipsa oricăror efecte juridice care ar putea decurge din conţinutul acestora.
Astfel, deşi nu este expres enunţată în plan legislativ, fiind consacrată de pratica judiciară anterioară noului C. civ., însă menţinându-şi aplicabilitatea şi justificându-se pe cale interpretativă din prevederile art. 194 lit. c) C. proc. civ., soluţia de respingere a cererii de chemare în judecată ca rămasă fără obiect se impune a fi adoptată şi în prezenta cauză, aceasta fiind, de altfel, evocată, la termenul stabilit pentru judecarea litigiului pendinte şi de către recurentele-reclamante, prin reprezentantul lor convenţional.
Pentru considerentele expuse, constatând că acţiunea introductivă de instanţă, formulată de reclamantă a rămas fără obiect, Înalta Curte va proceda la admiterea recursurilor declarate de reclamantele Fondul de Pensii Facultative A. şi Fondul de Pensii Administrat Privat A. împotriva sentinţei civile nr. 248 din 28 ianuarie 2014, cu consecinţa casării acesteia şi, în rejudecarea cauzei, a respingerii acţiunii, ca rămasă fără obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de recurentele-reclamante Fondul de Pensii Facultative A. şi Fondul de Pensii Administrat Privat A. împotriva sentinţei civile nr. 248 din 28 ianuarie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa recurată şi, rejudecând:
Respinge acţiunea formulată de reclamantele Fondul de Pensii Facultative A. şi Fondul de Pensii Administrat Privat A., ca rămasă fără obiect.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 7 noiembrie 2023.