Mootness of interlocutory appeal against suspension of insolvency proceedings following resumption of main case

Şedinţa publică din data de 8 aprilie 2021

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a Civilă, prin încheierea de şedinţă de la 24 octombrie 2018 a respins cererile de confirmare în calitate de lichidator a practicianului în insolvenţă A., formulate de creditorul B. S.A. şi lichidatorul judiciar C., în cauza privind pe debitorul D. S.A., a dispus continuarea mandatului lichidatorului judiciar C..

Împotriva acestei încheieri a declarat apel principal creditorul E. S.R.L. şi apel incident creditorul B. S.A..

Prin încheierea de şedinţă de la 22 iulie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a Civilă, a suspendat judecata apelului formulat de creditorul E. S.R.L. şi a apelului incident formulat de creditorul B. S.A.., în temeiul art. 242 alin. (1) C. proc. civ.

Împotriva încheierii de şedinţă de la 22 iulie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a Civilă, creditorul B. S.A. a declarat recurs.

Motive de recurs.

Cererea de recurs a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 414 alin. (1) C. proc. civ.

Criticile de nelegalitate au vizat greşita aplicare a măsurii suspendării judecării cauzei în temeiul dispoziţiilor art. 242 alin. (1) C. proc. civ.

În primul rând se susţine că motivarea instanţei de apel faţă de dispunerea acestei măsuri este contradictorie, în sensul că pe o parte se reţine că a făcut demersuri creditoarea B. S.A. în faţa Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, iar pe de altă parte se constată că apelanţii nu au făcut minime dovezi în acest sens.

Recurenta arată că a efectuat toate demersurile necesare pentru identificarea domiciliului sau codului numeric personal al intimatei F., aspect necontestat de instanţa de apel.

Presupusul caracter ineficient al informaţiilor solicitate nu putea fi considerat ca nefiind o dovadă de efectuare a unor minime diligenţe, din moment ce instituţia competentă a transmis un răspuns instanţei de judecată, prin care a solicitat informaţii suplimentare.

În consecinţă, recurenta apreciază că a efectuat toate demersurile necesare şi puse la dispoziţie de cadrul legislativ şi administrativ, însă nu a putut afla informaţiile necesare continuării procedurii, sens în care s-ar fi impus citarea prin publicitate a intimatei G., iar nu suspendarea cauzei. De altfel, acelaşi lucru a fost solicitat şi de lichidatorul judiciar.

Astfel, la termenul de judecată din 22 iulie 2020 atât creditoarea cât şi lichidatorul judiciar au învederat instanţei că au efectuat toate demersurile necesare, însă nu s-a reuşit aflarea domiciliului intimatei, sens în care s-a solicitat aplicarea art. 167 alin. (1) C. proc. civ.

Prin urmare, având în vedere imposibilitatea obiectivă de comunicare a domiciliului pârâtei, dovedită prin adresa Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, instanţa de judecată trebuia să constate că au fost îndeplinite obligaţiile impuse în sarcina apelantelor şi să dispună citarea prin publicitate a intimatei G., fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 167 alin. (1) C. proc. civ.

Pentru toate aceste considerente, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate şi trimiterea cauzei instanţei de apel pentru continuarea judecării cauzei.

Înalta Curte, a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ., acesta fiind comunicat părţilor la 25.02.2021.

Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepţia lipsei de interes a recursului promovat de către recurenta B. S.A., asupra căreia, în temeiul art. 248 alin. (1), raportat la art. 32, art. 33 C. proc. civ., reţine următoarele:

Recursul are ca obiect încheierea de şedinţă din 22 iulie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a Civilă, prin care instanţa de recurs a suspendat judecarea cauzei, în temeiul dispoziţiilor art. 242 alin. (1) C. proc. civ.

Potrivit art. 414 alin. (1) C. proc. civ., asupra suspendării judecării procesului, instanţa se va pronunţa prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs, în mod separat, la instanţa ierarhic superioară.

Potrivit art. 414 alin. (2) C. proc. civ., recursul se poate declara cât timp durează suspendarea cursului judecării procesului, atât împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea cât şi împotriva încheierii prin care s-a dispus respingerea cererii de repunere pe rol a procesului.

Se mai reţin dispoziţiile art. 32 C. proc. civ., cu privire la condiţia justificării unui interes pentru exercitarea acţiunii civile, precum şi cele ale at. 33 C. proc. civ., cu privire la condiţia pe care trebuie să o îndeplinească interesul de a fi actual.

Raportând aceste dispoziţii la situaţia de fapt dedusă judecăţii, se reţine că faţă de împrejurarea că prin decizia nr. 584/2021 din 31 martie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a Civilă a dispus repunerea pe rol a apelului principal formulat de creditorul E. S.R.L. şi apelului incident formulat de B. S.A., cauza fiind repusă pe rol şi respinse apelurile ca nefondate, astfel încât calea de atac exercitată în cauză de către recurentă, împotriva încheierii de suspendare nu mai îndeplineşte condiţiile cerute de art. 32 şi art. 33 C. proc. civ., privind justificarea unui interes.

Interesul soluţionării căii de atac a recursului declarat împotriva încheierii de suspendare subzistă pe perioada în care pricina este suspendată, până la reluarea judecării pricinii, care poate fi dispusă la solicitarea părţii, dacă obligaţiile la care se referă art. 242 alin. (1) C. proc. civ. au fost îndeplinite.

În cauza de faţă, recurenta B. S.A. a solicitat repunerea cauzei pe rol şi continuarea judecării pricinii, situaţie în care, Înalta Curte constată că recursul este rămas lipsit de interes, fiind incidente dispoziţiile privind anularea acestuia.

În aceste condiţii, Înalta Curte constată că interesul promovării prezentului recurs nu îndeplineşte cerinţa de a fi actual, astfel încât recursul declarat de recurenta B. S.A. împotriva încheierii din 22 iulie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, va fi respins ca rămas fără interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurenta B. S.A. împotriva încheierii din 22 iulie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în contradictoriu cu intimaţii H. S.R.L., COMPANIA NAŢIONALĂ POŞTA ROMÂNĂ S.A., I., J., K., SOCIETATEA D. S.A. PRIN LICHIDATOR JUDICIAR C., M. S.R.L., N. S.A., O., G., P., Q. SPRL, R. S.A., S., T., U., E. S.R.L., DIRECŢIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANŢELOR PUBLICE BUCUREŞTI, S.C. V. S.A., W., X., Y., Z. şi AA.. ca rămas fără interes.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 aprilie 2021.