Police Inspectorate's revision ruling overturned; enforcement challenge remanded under pre-2018 res judicata standard.

Şedinţa publică din data de 14 mai 2024

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 23 septembrie 2018 pe rolul Tribunalului Suceava, sub număr de dosar x/2018, contestatorul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava a formulat contestaţie la executare împotriva executării silite pornite de intimatul A., în baza titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 600/23.05.2017, pronunţată de Tribunalul Suceava în dosarul nr. x/2017, declanşată prin somaţia emisă în dosarul de executare nr. 1/2018 la data de 12.02.2018 de către Biroul Executorului Judecătoresc B., prin care a solicitat să-i fie achitată suma de 79.389 RON reprezentând rest de plată din ajutoarele prev. de art. 20 alin. (1), respectiv 15 solde ale funcţiei de bază, şi de art. 20 alin. (2), respectiv 20 solde ale funcţiei de bază, din Anexa VII, Secţiunea a 3-a la Legea nr. 284/2010 (72.624 RON) şi cheltuieli de judecată (1000 RON).

Astfel, contestatorul a solicitat instanţei să dispună anularea formelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. 1/2018, aflat pe rolul Biroul Executorului Judecătoresc B., întrucât acestea au fost făcute cu încălcarea prevederilor legale în materie şi suspendarea executării până la soluţionarea contestaţiei.

Prin sentinţa civilă nr. 5179 din 16 decembrie 2021, pronunţată de Judecătoria Suceava, s-a respins contestaţia la executare formulată de contestatorul Inspectoratul Judeţean de Poliţie Suceava, în contradictoriu cu intimatul A., ca neîntemeiată; s-a respins cererea de suspendare a executării silite, ca rămasă fără obiect, a fost obligat contestatorul la plata către intimat a sumei de 1000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, a fost obligat contestatorul să plătească BEJ C. suma de 55 RON cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava, solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinţei atacate, anularea formelor de executare atacate în dosarul de executare nr. 1/2018, precum şi implicit respingerea cererii privind cheltuielile de judecată privind onorariu şi cheltuieli de executare, iar la pronunţarea hotărârii să se aibă în vedere întreagă documentaţie inclusiv apărările de pe fond.

Prin decizia nr. 1331 din 28 decembrie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Tribunalul Suceava a admis apelul declarat de apelantul contestator Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava, împotriva sentinţei civile nr. 5179 din 16 decembrie 2021; a schimbat în tot sentinţa menţionată, şi, în rejudecare, a admis contestaţia la executare formulată de contestatorul IPJ Suceava în contradictoriu cu intimatul A.; a anulat executarea silită şi toate actele de executare silită emise în dosarul de executare nr. 1/2018 al B.E.J. B..

Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire A. prin care a solicitat, în temeiul art. 509 pct. 8 C. proc. civ., revizuirea deciziei civile nr. 1331/28.12.2022 a Tribunalului Suceava (dosar nr. x/2018) care încalcă autoritatea de lucru judecat a sentinţei civile nr. 600/23.05.2017 a Tribunalului Suceava, definitivă prin decizia civilă nr. 719/28.09.2017 a Curţii de Apel Suceava (dosar nr. x/2017).

Prin decizia nr. 415 din 6 aprilie 2023, Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă a respins excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire, ca nefondată, a admis cererea de revizuire a deciziei civile nr. 1331 din 28 decembrie 2022, pronunţată de Tribunalul Suceava în dosarul nr. x/2018, formulată de A. în contradictoriu cu intimatul IPJ Suceava, a anulat decizia civilă nr. 1331 din 28 decembrie 2022, pronunţată de Tribunalul Suceava, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2018; a trimis cauza la Tribunalul Suceava, secţia I civilă pentru rejudecarea apelului formulat de contestatorul IPJ Suceava împotriva sentinţei nr. 5179 din 16 decembrie 2021 a Judecătoriei Suceava; a obligat intimatul să plătească revizuentului suma de 500 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva deciziei de mai sus a formulat recurs intimatul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava, în temeiul art. 513 alin. (6) şi art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii cererii de revizuire, ca neîntemeiată.

Recurentul a susţinut, în esenţă, ca hotărârea atacată este netemeinică şi nelegală, întrucât instanţa nu a respectat autoritatea de lucru judecat şi a reţinut că există două hotărâri potrivnice pronunţate în dosarul nr. x/2017 şi dosarul nr. x/2018, respectiv sentinţa nr. 600/2017 şi decizia nr. 1331/2021.

A apreciat recurentul că nu există triplă identitate de obiect, părţi şi cauză, obiectul fiind stabilit de către instanţă, astfel: în primul dosar "drepturi băneşti", iar în al doilea dosar "contestaţie la executare".

Totodată, a arătat că nici cele două hotărâri nu sunt potrivnice, întrucât prima hotărâre a stabilit în sarcina sa obligaţia de plată a drepturilor băneşti, conform celor dispuse, lucru efectuat din oficiu şi în conformitate cu dispoziţiile legale în materie, iar cea de a doua hotărâre nu contravine primei hotărâri, în sensul întoarcerii sale, ci din contră o susţine şi confirmă că ce s-a executat iniţial este în conformitate cu dispoziţiile instanţei şi legislaţiei. Mai mult, în dosarul ultim înregistrat, în care s-a pronunţai hotărârea revizuită, nu a fost invocată şi nici dezbătută excepţia autorităţii de lucru judecat faţă de contestaţia formulată.

Intimatul A. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.

Recurentul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava a depus răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat admiterea recursului.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ.

Prin încheierea din 12 decembrie 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., s-a dispus comunicarea către părţi a raportului întocmit în cauză.

Prin încheierea din 5 martie 2024, constatându-se că recursul este admisibil în principiu şi că sunt întrunite dispoziţiile art. 493 alin. (7) Cod procedură civilă, s-a stabilit termen pentru soluţionarea recursului declarat de revizuent INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN SUCEAVA, la 14 mai 2024, cu citarea părţilor.

La termenul de judecată din 14 mai 2024, Înalta Curte a invocat din oficiu, ca motiv de ordine publică, subsumat cazului de casare prescris de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., pronunţarea hotărârii cu încălcarea dispoziţiilor legale aplicabile în raport cu data demarării proceselor în care au fost pronunţate cele două hotărâri a căror contrarietate s-a invocat.

Analizând decizia recurată, în limitele controlului de legalitate, Înalta Curte constată că recursul este fondat pentru considerentele care succed:

Cu titlu preliminar, Înalta Curte subliniază faptul că va lua în analiză cu prioritate motivul de ordine publică, invocat din oficiu, întrucât acest motiv de recurs, dacă ar fi găsit întemeiat, ar avea aptitudinea de a vicia şi de a conduce la anularea hotărârii în întregul ei, făcând de prisos analiza celorlalte motive de recurs.

Pentru a facilita deplina înţelegere a raţionamentului care stă la baza prezentei decizii, se cuvine amintit că raţiunea reglementării revizuirii prevăzută în art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului autorităţii de lucru judecat.

În raport de dispoziţiile art. 24 C. proc. civ., cererea de revizuire întemeiată pe motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. este guvernată de forma C. proc. civ. în vigoare la data demarării proceselor în care au fost pronunţate cele două hotărâri a căror contrarietate s-a invocat.

Efectul negativ al autorităţii de lucru judecat este consacrat de art. 431 alin. (1) C. proc. civ., care prevede că: "Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect.".

În schimb, efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat este reglementat de art. 431 alin. (2) C. proc. civ., conform căruia: "Oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă.".

În timp ce efectul negativ al autorităţii de lucru judecat presupune tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, efectul pozitiv implică existenţa unei chestiuni litigioase definitiv tranşate între aceleaşi părţi, ce nu mai poate fi repusă în discuţie într-un proces ulterior.

Pornind de la aceste consideraţii teoretice, se constată că, în speţă, s-a solicitat, în temeiul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. revizuirea deciziei civile nr. 1331 din 28 decembrie 2022 a Tribunalului Suceava (dosar nr. x/2018), litigiu demarat la 23 septembrie 2018, având ca obiect contestaţie la executare împotriva executării silite demarată de către intimatul A., în baza titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 600/23.05.2017 pronunţată de Tribunalul Suceava în dosarul nr. x/2017.

Revizuentul a susţinut că această hotărâre încalcă autoritatea de lucru judecat a sentinţei civile nr. 600 din 23 mai 2017 a Tribunalului Suceava, definitivă prin decizia civilă nr. 719 din 28 septembrie 2017 a Curţii de Apel Suceava (dosar nr. x/2017).

Prin urmare, în raport cu data demarării proceselor în care au fost pronunţate cele două hotărâri a căror contrarietate s-a invocat, în cauză nu sunt incidente modificările aduse prin Legea nr. 310/2018 în ceea ce priveşte regimul căii extraordinare de atac al revizuirii întemeiate pe motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.. Anterior acestei modificări, ca şi în contextul vechiul C. proc. civ., s-a stabilit că acest caz de revizuire oferă un remediu doar în cazul încălcării efectului negativ al autorităţii de lucru judecat, înlăturând soluţiile pronunţate asupra unui litigiu deja soluţionat irevocabil/definitiv de instanţele de judecată într-o cauză anterioară.

Deşi doctrina şi jurisprudenţa au recunoscut autoritatea de lucru judecat a considerentelor sub denumirea comună de "putere de lucru judecat" şi în contextul vechilor coduri, aceasta este consacrată în mod expres doar prin art. 430-431 C. proc. civ. 2010, cu prilejul reglementării unitare a instituţiei autorităţii de lucru judecat, fără a se aduce însă nicio modificare regimului acestei forme de revizuire la momentul adoptării iniţiale a Noului C. proc. civ., câtă vreme singura soluţie ce putea fi pronunţată în cazul admiterii unei asemenea revizuiri era anularea celei de-a doua hotărâri pronunţate cu nesocotirea autorităţii de lucru judecat a unei hotărâri anterioare.

În schimb, prin modificarea adusă art. 513 alin. (4) C. proc. civ. prin intermediul Legii nr. 310/2018 s-a recunoscut în mod expres extinderea acestui caz de revizuire şi la situaţia încălcării efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat, coroborat cu instituirea soluţiei subsecvente de anulare a hotărârii iniţial pronunţate în al doilea dosar şi trimitere a cauzei spre rejudecare, pentru a permite soluţionarea acestuia cu respectarea autorităţii de lucru judecat sub aspect pozitiv a hotărârii din anteriorul litigiu, în cazul încuviinţării cererii de revizuire.

În cauza de faţă, revizuentul a invocat autoritatea de lucru judecat a hotărârilor pronunţate anterior modificărilor aduse de art. 513 alin. (4) C. proc. civ. prin intermediul Legii nr. 310/2018.

Prin urmare, raportat la forma C. proc. civ. aplicabilă în cauză, în mod greşit motivarea instanţei de apel, a cărei hotărâre se atacă prin prezentul recurs, s-a fundamentat pe aplicarea dispoziţiilor C. proc. civ., astfel cum acestea au fost modificate prin Legea nr. 310/2018.

Câtă vreme litigiile în care au fost pronunţate cele două hotărâri a căror contrarietate s-a invocat au fost iniţiate sub imperiul C. proc. civ., anterior modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018, prevederile acestui cod vor guverna toate actele de procedură legate de acestea, inclusiv cererile incidentale şi căile de atac.

Se constată că instanţa de recurs se află în imposibilitate de a putea analiza legalitatea soluţiei adoptate în întregul său, întrucât nu se poate aprecia concordanţa dintre argumentele instanţei de apel în măsură să susţină soluţia pronunţată şi textele legale incidente speţei, situaţie ce echivalează cu o nemotivare în înţelesul art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. şi atrage nulitatea hotărârii, conform art. 175 din acelaşi act normativ, respectiv incidenţa motivului de casare instituit de pct. 5 al art. 488 C. proc. civ.

Cu ocazia rejudecării, instanţa de apel va avea ]n vedere dispoziţiile C. proc. civ., în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018, pronunţându-se asupra aspectelor cu care a fost învestită în raport cu prevederile legale aplicabile cauzei.

Pentru raţiunile înfăţişate, constatând că este incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 497 teza I din acelaşi act normativ, va admite recursul declarat de recurentul INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN SUCEAVA împotriva deciziei nr. 415 din 6 aprilie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, va casa decizia atacată şi va trimite cauza spre o nouă judecată aceleiaşi instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurentul INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN SUCEAVA împotriva deciziei nr. 415 din 6 aprilie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă.

Casează decizia atacată şi trimite cauza spre o nouă judecată aceleiaşi instanţe.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 mai 2024.