Inadmissibility of extraordinary appeal against consumer protection judgment based on statutory exclusion from cassation review

Şedinţa publică din data de 29 octombrie 2024

Asupra recursului, din actele dosarului, constată următoarele:

1. Prin cererea înregistrată la 6 decembrie 2022 pe rolul Tribunalului Gorj – secţia a II-a Civilă sub nr. x/2022, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B., a solicitat obligarea pârâtei la plata de despăgubiri morale în cuantum de 230.000 euro pentru daunele aduse demnităţii, onoarei şi reputaţiei sale prin sistarea ilegală a activităţii de furnizare a energiei electrice trifazice pentru atelierul electric, proprietatea familiei sale din strada x nr. 1 Motru, judeţul Gorj, în perioada 01.07.2020 – 31.12.2020.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 30, art. 33 şi art. 36 C. proc. civ., art. 61 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 123/2012 coroborat cu prevederile art. 1.386 alin. (3), art. 1.277, art. 1.349 alin. (1), art. 2.502 C. civ., raportat la art. 16 alin. (2), art. 21, art. 22 din Constituţia României.

Prin încheierea nr. 13 din 21 decembrie 2022 Tribunalul Gorj – secţia a II-a Civilă a admis cererea privind reexaminarea modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, constatând că petentul este scutit de la plata taxei.

Prin sentinţa nr. 98 din 31 mai 2023 pronunţată de Tribunalului Gorj – secţia a II-a Civilă a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, invocată de pârâtă prin întâmpinare.

A fost respinsă cererea de chemare în judecată, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.

2. Împotriva acestei sentinţe a formulat apel reclamantul A..

Prin încheierea nr. 13 din 12 septembrie 2023 Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă a admis cererea de reexaminare formulată împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, stabilind că petentul apelant este scutit de la plata taxei.

Prin decizia nr. 590/2023 din 5 decembrie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă a fost respins, ca nefondat, apelul reclamantului.

Prin încheierea din 12 martie 2024 Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă a respins cererea apelantului privind îndreptarea erorilor materiale din decizia nr. 590/2023, ca neîntemeiată.

3. Împotriva deciziei nr. 590/2023 din 5 decembrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă a formulat recurs reclamantul A., în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 7 C. proc. civ., solicitând casarea deciziei recurate şi, în principal, judecarea pe fond a cauzei, conform Deciziei nr. 79/2022 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept iar, în subsidiar, trimiterea cauzei spre rejudecare.

În dezvoltarea motivului de casare de la art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., s-a susţinut că instanţa de apel a schimbat obiectul dedus judecăţii, din "pretenţii – daune morale" în "pretenţii îndreptare eroare materială", încălcând art. 22 alin. (2) şi (7) din acelaşi cod şi art. 21 din Constituţie.

De asemenea, recurentul a învederat că în mod nelegal instanţa de apel a pronunţat o decizie definitivă, cu consecinţa încălcării art. 97 alin. (1) C. proc. civ., raportat la valoarea obiectului cererii în valoare de 230.000 euro. Prin urmare, în opinia recurentului, competenţa soluţionării recursului aparţine instanţei supreme.

A mai susţinut recurentul şi motivul de recurs de la art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., în opinia sa decizia fiind nemotivată şi cuprinzând o serie de contradicţii în ceea ce priveşte probele administrate.

În cele din urmă, subsumat dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., s-a invocat încălcarea dispoziţiilor art. 431 alin. (2) C. proc. civ., art. 21 din Constituţie şi art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului raportat la decizia nr. 989 din 02.10.2018 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul identic nr. x/2017, ce a fost menţinută prin decizia nr. 265 din 09.02.2021 a Înaltei Curţi – secţia a II-a Civilă.

La data de 5 iunie 2024 a fost înregistrată întâmpinarea formulată de intimata-pârâtă B., prin care au fost invocate excepţiile inadmisibilităţii şi nulităţii recursului.

La data de 18 iulie 2024 a fost înregistrat răspunsul la întâmpinare formulat de recurentul-reclamant A..

4. Înalta Curte, luând în examinare cu prioritate, conform dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată prin întâmpinare, reţine următoarele considerente:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac, care presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege. Aşadar, nu vor putea fi exercitate decât acele căi de atac reglementate legal.

Principiul enunţat este consacrat la nivel constituţional în art. 129 din Constituţia României iar în C. proc. civ. la art. 457.

În aplicarea acestui principiu, se reţine că cererea dedusă judecăţii a vizat obligarea pârâtei B. la plata despăgubirilor morale în cuantum de 230.000 euro, reclamantul pretinzând sistarea ilegală a activităţii de furnizare a energiei electrice trifazice de către operatorul de energie electrică.

Reclamantul a susţinut în primă instanţă că cererea sa este scutită de la obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru, prevalându-se de dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. f) din O.U.G. nr. 80/2013, ale Legii nr. 193/2000, precum şi ale art. 2 lit. b) din Directiva 93/13/CEE.

Prin încheierea nr. 13 din 21 decembrie 2022 Tribunalul Gorj – secţia a II-a Civilă a admis cererea de reexaminare formulată împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, constatând că partea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru, fiind incidente dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. f) din O.U.G. nr. 80/2013 şi ale O.G. nr. 21/1992.

În egală măsură, se constată că, şi în apel, prin încheierea nr. 13 din 12 septembrie 2023, Curtea de Apel Craiova – secţia a II-a Civilă a stabilit că apelantul-reclamant este scutit de la plata taxei judiciare de timbru, raportat la pretenţiile reprezentând daune morale rezultate ca urmare a debranşării sale, în calitate de consumator, de la reţeaua de energie electrică.

Astfel, instanţa de apel a apreciat că sunt aplicabile dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. f) din O.U.G. nr. 80/2013, care prevăd scutirea de la plata taxei judiciare de timbru a acţiunilor şi cererilor, inclusiv a celor pentru exercitarea căilor de atac ordinare şi extraordinare referitoare la protecţia drepturilor consumatorilor, atunci când persoanele fizice şi asociaţiile pentru protecţia consumatorilor au calitatea de reclamant împotriva operatorilor economici care au prejudiciat drepturile şi interesele legitime ale consumatorilor. De asemenea, s-a reţinut că art. 29 alin. (1) lit. f) din O.U.G. nr. 80/2013 are caracter special în raport cu norma generală din materia taxelor judiciare de timbru, ce se referă la acţiunile privind stabilirea şi acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice, prevăzută de art. 7 din acelaşi act normativ.

Nu în ultimul rând, se reţine că, prin încheierea din 12 martie 2024, de respingere a cererii de îndreptare a erorii materiale constând în menţiunea "definitivă" pretins strecurată în dispozitivul deciziei recurate, instanţa de apel a reţinut că, prin raportare la prevederile art. 483 alin. (2) teza a V-a C. proc. civ., decizia nr. 590/2023 a fost pronunţată în materia protecţiei consumatorului, fiind definitivă, astfel că nu este supusă căii de atac a recursului. În motivarea acestei soluţii, curtea de apel a reiterat cele reţinute anterior cu privire la faptul că pretenţiile băneşti invocate de reclamant în cadrul prezentului litigiu au ca izvor Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori.

Faţă de cele expuse, Înalta Curte notează că, în cauză, s-a reţinut calitatea de consumator a reclamantului, cererea dedusă judecăţii fiind o acţiune în materia protecţiei consumatorilor, aspecte care, nefiind contestate, au intrat în puterea de lucru judecat. De altfel, recurentul a arătat explicit şi în finalul memoriului de recurs faptul că cererea sa având ca obiect calea extraordinară de atac este scutită de la plata taxei judiciare de timbru, prevalându-se de calitatea de consumator, sens în care a invocat incidenţa dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. f) din O.U.G. nr. 80/2013 şi ale Legii nr. 193/2000.

Prin urmare, se constată că recursul cu care a fost învestită instanţa supremă vizează o hotărâre pronunţată într-un litigiu în materia protecţiei consumatorilor. Or, în funcţie de natura litigiului, se produc efecte juridice pe plan procesual şi din perspectiva căilor de atac prevăzute de lege.

Raportat la data cererii introductive – 6 decembrie 2022, în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 483 C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 49 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative.

Astfel, potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., forma în vigoare la data începerii procesului, "nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) -j)3, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunţate în materia protecţiei consumatorilor, a asigurărilor, precum şi în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului."

Prin urmare, având în vedere dispoziţiile legale mai sus citate, rezultă că decizia atacată este o hotărâre definitivă de la pronunţare, în accepţiunea art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I C. proc. civ., astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Potrivit principiului legalităţii căii de atac, prevăzut de art. 457 C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, dând eficienţă textelor de lege sus-menţionate, în temeiul art. 496 alin. (1) coroborat cu art. 499 teza a II-a C. proc. civ., va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 590/2023 din 5 decembrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 590/2023 din 5 decembrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 29 octombrie 2024.