Appeal peremption due to non-compliance with court order to identify defendants

Şedinţa publică din data de 22 mai 2024

Asupra recursului de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin sentinţa nr. 52 din 9 mai 2022, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2021, a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de A., în calitate de reclamantă, în contradictoriu cu B. S.R.L. şi C., în calitate de pârâţi, având ca obiect acţiune în anulare, ca nefondată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel A..

La termenul de la 15 noiembrie 2022, Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă a apreciat necesar a se emite adresă către apelanta reclamantă cu menţiunea ca aceasta să indice în mod expres persoanele pe care a înţeles să le cheme în judecată în calitate de pârât, sub sancţiunea suspendării judecării cauzei conform art. 242 C. proc. civ.

La termenul de la 10 ianuarie 2023, constatând că desfăşurarea normală a procesului este împiedicată din vina apelantei reclamante A., prin neîndeplinirea obligaţiei stabilite în sarcina sa prin încheierea de şedinţă din 15 noiembrie 2022, Curtea de Apel Craiova a dispus suspendarea judecării apelului, în conformitate cu dispoziţiile art. 242 alin. (1) C. proc. civ.

Prin cererea transmisă prin poştă electronică la 11 ianuarie 2023 şi înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova la 12 ianuarie 2023, apelanta reclamantă a solicitat repunerea cauzei pe rol.

Prin încheierea de şedinţă din 7 martie 2023, Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă a apreciat că se impune menţinerea măsurii suspendării dispuse prin încheierea de şedinţă din 10 ianuarie 2023, întrucât apelanta reclamantă nu a răspuns solicitărilor instanţei, respectiv aceea de a indica în mod expres persoanele pe care a înţeles să le cheme în judecată în calitate de pârât, menţionând în continuare cu titlu generic că înţelege să cheme în judecată pe moştenitorul defunctului D..

Împotriva încheierilor din 10 ianuarie şi 7 martie 2023, A. a formulat recurs, recursul formulat împotriva încheierii din 10 ianuarie 2023, fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sub nr. x/2023, iar recursul formulat împotriva încheierii din 7 martie 2023, fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sub nr. x/2021/a2.

Dosarul nr. x/2023 a fost soluţionat definitiv prin decizia nr. 2014 din 10 octombrie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar dosarul nr. x/2021 a fost soluţionat definitiv prin decizia nr. 2260 din 1 noiembrie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în sensul respingerii acestora.

La 8 noiembrie 2023 s-a întocmit referat conform căruia s-a constatat că nu s-a solicitat repunerea cauzei pe rol şi s-a dispus fixarea unui termen de judecată la 5 decembrie 2023, pentru a se verifica dacă subzistă motivul suspendării sau se impune a se verifica termenul de perimare în baza art. 252 alin. (1) C. proc. civ.

Prin decizia nr. 589/2023 din 5 decembrie 2023, Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă a constatat perimat apelul declarat de A., împotriva sentinţei nr. 52 din 9 mai 2022, pronunţate de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2021.

Împotriva acestei decizii A. a formulat recurs, solicitând casarea hotărârii recurate şi repunerea pe rol a apelului.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă sub nr. x/2024.

Motivele de recurs invocate sunt, în esenţă, următoarele:

Autoarea căii de atac susţine că au fost încălcate dispoziţiile art. 416 alin. (1) şi (2), art. 417 şi art. 418 alin. (3) C. proc. civ. deoarece cererea de apel a rămas în nelucrare din motive imputabile instanţei pentru ca aceasta ar fi încurcat cererile de recurs formulate de parte împotriva încheierii de şedinţă din 10 ianuarie 2023, respectiv din 7 martie 2023. Arată că recursul formulat la 29 ianuarie 2023 împotriva încheierii din 10 ianuarie 2023 nu a fost înaintat instanţei supreme. Consideră că ultimul act de procedură a fost îndeplinit la 19 iunie 2023 şi este o cerere de precizare a recursului formulat împotriva încheierii din 7 martie 2023, prin care recurenta a indicat cine sunt moştenitorii doctorului D.. Arată că anterior datei de împlinire a termenului de perimare a formulat o cerere de precizare şi două cereri de recurs, prin care a dovedit stăruinţa în continuarea judecăţii apelului.

Recurenta a indicat dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ.

Intimaţii nu au depus întâmpinare.

Examinând decizia atacată, în limitele controlului de legalitate, în raport de criticile formulate şi de dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:

Cu titlu prealabil, faţă de faptul că recurenta nu a dezvoltat critici de nelegalitate care să poată fi analizate din perspectiva dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., indicat în memoriul de recurs, instanţa supremă reţine că argumentele invocate pot fi examinate din perspectiva cazului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 din acelaşi cod.

Conform acestor dispoziţii, casarea hotărârii se poate cere atunci când aceasta a fost pronunţată cu încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii.

Înalta Curte va înlătura criticile prin care recurenta susţine că au fost încălcate dispoziţiile art. 416 alin. (1) şi (2), art. 417 şi art. 418 alin. (3) C. proc. civ., constatând că normele de procedură au fost corect aplicate.

Astfel, conform art. 416 alin. (1) C. proc. civ., "orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni", iar alin. (2) al aceluiaşi articol prevede că "termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă".

Instanţa supremă notează că prin încheierea de şedinţă de la 10 ianuarie 2023, judecata apelului formulat în dosarul nr. x/2021 a fost suspendată în temeiul dispoziţiilor art. 242 alin. (1) C. proc. civ. deoarece recurenta nu s-a conformat obligaţiei de a indica în mod expres persoanele cu care a înţeles să se judece, pusă în sarcina sa prin încheierea de şedinţă din 15 noiembrie 2022. Se constată că reclamanta fusese înştiinţată despre această obligaţie astfel cum rezultă din adresa aflată la dosarul de apel.

Înalta Curte constată că măsura suspendării a fost menţinută prin încheierea din 7 martie 2023 deoarece, deşi a formulat cerere de repunere pe rol, recurenta nu şi-a îndeplinit în totalitate obligaţiile învederate de instanţă, indicând în mod generic că înţelege să se judece, între alţii, cu moştenitorul defunctului D..

Cursul perimării poate fi întrerupt conform art. 417 C. proc. civ., "prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului" sau suspendat, potrivit art. 418 alin. (1) din acelaşi cod, "cât timp durează suspendarea judecăţii, pronunţată de instanţă în cazurile prevăzute la art. 413 (…) dacă suspendarea nu este cauzată de lipsa de stăruinţă a părţilor în judecată".

Instanţa supremă reţine că este corect raţionamentul curţii de apel în sensul că vreme de 6 luni de la data suspendării judecăţii, autoarea demersului judiciar nu a manifestat diligenţa necesară pentru a demonstra instanţei că stăruie în judecarea apelului întrucât cererea de repunere pe rol formulată la 11 ianuarie 2023 a fost respinsă, partea persistând în conduita culpabilă de a ignora dispoziţiile instanţei privind regularizarea cererii de apel. Aşa fiind, nu se poate reţine că termenul de perimare a fost întrerupt sau suspendat, astfel cum susţine recurenta prin cererea de precizare depusă la 19 iunie 2023, întrucât acest înscris nu a fost depus în dosarul de apel, ci în dosarul nr. x/2021, ce a avut ca obiect recursul declarat împotriva încheierii de şedinţă din 7 martie 2023.

Perimarea este o sancţiunea procedurală care intervine de drept în cazul în care nu este respectată cerinţa de a exista continuitate între actele de procedură şi constă în stingerea procesului în faza în care acesta se găseşte din cauza rămânerii lui în nelucrare, din vina părţii.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge recursul declarat de recurenta A. împotriva deciziei nr. 589/2023 din 5 decembrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2021.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta A. împotriva deciziei nr. 589/2023 din 5 decembrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2021.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 22 mai 2024.