Judicial aid application denied without merits review; appeal quashed and case remanded for examination of second request
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the appellant's recusal, set aside the Court of Appeal’s decision, and remanded the case to the same appellate court for re-judgment, effectively prevailing for the claimant on procedural grounds. The dispute concerned a civil action for damages resulting from alleged judicial errors, where the Court of Appeal had annulled the claimant's appeal as unfiled due to non-payment of judicial stamp duty, refusing to process a second request for judicial aid on the grounds that it constituted an impermissible repetition of a previously denied application. The decisive legal basis was Article 488(1)(5) of the Civil Procedure Code, which sanctions absolute procedural nullity, in conjunction with the principles of access to justice and equitable trial under Article 21 of the Constitution and Article 6 of the European Convention on Human Rights; the Court held that because the two judicial aid applications were not identical, the appellate court was legally obligated to examine the second request, and its refusal to do so constituted a violation of procedural norms protected by public interest.
Legislator headnote
AI generatedart. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ, art. 488 pct. 5 C. proc. civ, art. 174 C. proc. civ, art. 174 alin. (1) C. proc. civ, art. 5 alin. (1) C. proc. civ; Judicial aid application denied without merits review; appeal quashed and case remanded for examination of second request: The dispute concerned a civil action for damages resulting from alleged judicial errors, where the Court of Appeal had annulled the claimant's appeal as unfiled due to non-payment of judicial stamp duty, refusing to process a second request for judicial aid on the grounds that it constituted an impermissible repetition of a previously denied application. The decisive legal basis was Article 488(1)(5) of the Civil Procedure Code, which sanctions absolute procedural nullity, in conjunction with the principles of access to justice and equitable trial under Article 21 of the Constitution and Article 6 of the European Convention on Human Rights; the Court held that because the two judicial aid applications were not identical, the appellate court was legally obligated to examine the second request, and its refusal to do so constituted a violation of procedural norms protected by public interest.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedIdentified as the decisive ground for admitting the appeal and setting aside the decision due to the violation of procedural norms sanctioned by absolute nullity.
Cited as the procedural basis for admitting the appeal and ordering the remission of the case to the court of appeal for re-judgment.
Full text
Şedinţa publică din data de 19 martie 2024
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele litigiului
1. Obiectul cauzei
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată în data de 22 martie 2021, pe rolul Tribunalului Sibiu, sub număr de dosar x/2021, petentul A., cu domiciliul ales la B., a chemat în judecată pe pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Tribunalul Vâlcea şi Tribunalul Bucureşti, pentru a fi obligaţi să repare pagubele cauzate prin erori judiciare din dosarele numărul x/2020 şi y/2020, care constau în 6540 RON debit şi cheltuieli de executare, plus eventuale cheltuieli suplimentare, dobânzi şi suma de 100 RON cheltuieli judiciare către stat, la care a fost obligat în mod abuziv.
2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Sibiu
Prin sentinţa civilă nr. 1112 din 17 decembrie 2021, Tribunalul Sibiu a respins excepţia nulităţii întâmpinării, invocată de reclamant.
A admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Tribunalul Bucureşti şi Tribunalul Vâlcea şi a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu aceşti pârâţi, ca fiind formulată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
A respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamantul A. şi B., solicitând anularea hotărârii şi obligarea pârâţilor la plata daunelor cauzate prin erori judiciare.
3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia
Prin decizia civilă nr. 1613/2023 din 23 mai 2023, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă a anulat ca netimbrat apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 1112/2021 pronunţată de Tribunalul Sibiu în dosar nr. x/2021.
A respins apelul declarat de B. împotriva aceleiaşi sentinţe ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală activă.
4. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva deciziei nr. 1613/2013 din 23 mai 2023 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă, a declarat recurs reclamantul A..
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la 23 august 2023 şi a fost repartizat aleatoriu Completului de filtru nr. 5.
Prin rezoluţia din septembrie 2023 s-a dispus comunicarea recursului, cu menţiunea că intimaţii au obligaţia de a depune întâmpinare la recursul părţii adverse în termen de 30 de zile de la comunicare şi, de asemenea, s-a pus în vedere reclamantului să achite o taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 RON.
5. Motivele de recurs
În cuprinsul cererii de recurs, reclamantul A. a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
A susţinut că, prin decizia menţionată a fost anulat ca netimbrat apelul formulat împotriva sentinţei civile numărul 1112 din 17 decembrie 2021, pronunţată de Tribunalul Sibiu, ca hotărârea este lovită de nulitate absolută, fiind dată cu încălcarea normelor de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii absolute şi a normelor de drept material.
A mai arătat că a formulat cerere de ajutor public judiciar, care nu a fost soluţionată, astfel că hotărârea este dată cu încălcarea normelor de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii absolute, sustinand ca nu are nicio relevanţă că ar fi fost soluţionată anterior altă cerere de ajutor public, intrucat O.U.G. nr. 51/2008 nu interzice formularea mai multor cereri de ajutor public judiciar, cu atât mai mult cu cât pe parcursul judecăţii pot interveni modificări în ce priveşte îndeplinirea sau neîndeplinirea dispoziţiilor legale privind acordarea ajutorului public, Se menţionează că jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cât şi a altor instanţe este în acest sens.
Mai arata că hotaririle date in soluţionarea primei cereri de ajutor public judiciar, cât şi în soluţionarea cererii de reexaminare, fiind nemotivate sunt lovite de nulitate absoluta. În acestea se menţionează, contrar actelor aflate la dosar, că nu a fost depus niciun document invocat de petent, fără nicio altă motivare, respectiv adeverinţa de la angajator şi altele, deşi acestea se aflau depuse la dosar la data soluţionării cererii de ajutor public judiciar, cu atât mai mult la data soluţionării cererii de reexaminare.
Arată că în acest mod au fost încălcate drepturile şi libertăţile fundamentale, dreptul la un proces echitabil şi dreptul de acces la justiţie, consacrat de art. 21 din Constituţie şi art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului. Mai arată că instanţa de fond, Tribunalul Sibiu, a admis cererea privind ajutorul public judiciar, în sensul eşalonării plăţii taxei judiciare de timbru în cuantum de 437 RON prin eşalonarea plăţii acesteia.
Recurentul nu şi-a întemeiat în drept cererea de recurs.
Nu au fost identificate motive de recurs de ordine publică.
6. Apărările formulate în cauză
Intimatul-pârât Tribunalul Bucureşti a depus întâmpinare la recursul declarat de recurentul-reclamant A., comunicată, solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Intimaţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor şi Tribunalul Vâlcea nu au depus întâmpinare la dosarul cauzei.
7. Procedura în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Prin rezoluţia de primire din septembrie 2023, s-a pus în vedere reclamantului să depună taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 RON, obligaţie comunicată părţii la 23 octombrie 2023, conform dovezii de înmânare de la dosar recurs.
Prin rezoluţia din 29 noiembrie 2023, a fost fixat termen de judecată la 06 februarie 2024, cu citarea părţilor, în şedinţă publică, în vederea soluţionării recursului.
Prin încheierea din şedinţa publică din 06 februarie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a suspendat judecarea recursului declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 1613 din 23 mai 2023 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia I civilă, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa părţilor.
La data de 06 februarie 2024, după ridicarea şedinţei de judecată, reclamantul A. a depus cerere de ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 RON, precum şi adeverinţă emisă de angajator, detaliind veniturile pe ultimele trei luni anterioare formulării cererii.
Prin cererea formulată la 13 februarie 2024, reclamantul A. a solicitat repunerea cauzei pe rol.
Prin rezoluţia din 26 februarie 2024, s-a stabilit termen la 19 martie în şedinţă publică, cu citarea părţilor, în vederea soluţionării cererii de repunere pe rol a cauzei şi a recursului declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 1613 din 23 mai 2023 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia I civilă; de asemenea, prin aceeaşi rezoluţie s-a stabilit termen la 19 martie în camera de consiliu, fără citarea părţilor, în vederea soluţionării cererii de ajutor public judiciar, formulată de petentul A..
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând decizia recurată, precum şi actele şi lucrările dosarului, pe baza criticilor formulate prin motivele de recurs şi prin raportare la dispoziţiile legale aplicabile în cauză, se apreciază că recursul este fondat, pentru considerentele ce urmează.
Prioritar, raportat la soluţia de admitere a cererii de acordare a ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru formulată de petentul A., prin încheierea pronunţată în şedinţa din camera de consiliu din 19 martie 2024, în dosar nr. x/2021, Înalta Curte constată că recurentul a fost scutit de la plata taxei de timbru judiciar în cuantum de 20 RON, situaţie în care urmează a fi admisă cererea de repunere pe rol formulată de recurentul-reclamant A. şi pe cale de consecinţă, a se dispune repunerea cauzei pe rol.
Cum prin motivele de recurs, recurentul-reclamant A. a susţinut, în esenţă, că, prin decizia recurată, a fost anulat ca netimbrat apelul formulat împotriva sentinţei civile numărul 1112 din 17 decembrie 2021, pronunţată de Tribunalul Sibiu, hotărârea fiind dată cu încălcarea normelor de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii absolute, motivele expuse pot fi încadrate în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
Înalta Curte reţine că dispoziţiile art. 488 pct. 5 C. proc. civ. vizează neregularităţi de ordin procedural care sunt sancţionate cu nulitatea de art. 174 C. proc. civ.
Potrivit art. 174 C. proc. civ.: (1) Nulitatea este sancţiunea care lipseşte total sau parţial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerinţelor legale, de fond sau de formă. (2) Nulitatea este absolută atunci când cerinţa nerespectată este instituită printr-o normă care ocroteşte un interes public. (3) Nulitatea este relativă în cazul în care cerinţa nerespectată este instituită printr-o normă care ocroteşte un interes privat.
Prin urmare, nulitatea reprezintă principala sancţiune ce se răsfrânge asupra actelor de procedură care au fost aduse la îndeplinire cu nesocotirea dispoziţiilor legale
În ipoteza nerespectării regulilor de procedură, nerespectare ce atrage sancţiunea nulităţii, se pot include mai multe neregularităţi de ordin procedural, începând de la nesemnarea cererii de chemare în judecată, nelegala citare a uneia dintre părţi, nesemnarea cererii reconvenţionale, nesocotirea principiilor publicităţii, oralităţii, contradictorialităţii, disponibilităţii, etc. Cum dispoziţiile art. 174 alin. (1) C. proc. civ. constituie dreptul comun în materia actelor de procedură, rezultă că textul vizează o singură ipoteza de nulitate: încălcarea formelor procedurale.
Raportând cele expuse la litigiul pendinte, Înalta Curte reţine că sunt incidente dispoziţiile procedurale care reglementează principiile fundamentale ale procesului civil, şi anume art. 5 alin. (1) C. proc. civ., conform căruia judecătorii au îndatorirea să primească şi să soluţioneze orice cerere de competenţa instanţelor judecătoreşti, potrivit legii, precum şi art. 22 alin. (6) C. proc. civ., potrivit cărora judecătorul trebuie să se pronunţe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăşi limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel.
Din această perspectivă, Înalta Curte reţine că, prin încheierea din 13 septembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă în dosarul nr. x/2021 s-a constatat că apelantul A. datorează taxă de timbru în cuantum de 218,5 RON, reprezentând 1/2 din taxa achitată la instanţa de fond.
Instanţa a dispus amânarea judecării cauzei la 8 noiembrie 2022, fiind citat apelantul reclamant A., la domiciliul ales, cu menţiunea achitării taxei de timbru în cuantum de 218,5 RON, sub sancţiunea anulării apelului ca netimbrat.
La data de 07 noiembrie 2022, prin poştă electronică, apelantul reclamant A. a formulat cerere de acordare a ajutorului public judiciar prevăzut de O.U.G. nr. 51/2008 sub forma scutirii, reducerii, eşalonării plăţii taxei judiciare de timbru în cuantum de 219 RON.
Prin încheierea din 08 noiembrie 2022, cauza a fost amânată la 06 decembrie 2022, urmând a fi citat apelantul reclamant A., la domiciliul ales, cu menţiunea de a depune la dosar înscrisurile prevăzute de art. 14 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/2008, în vederea soluţionării cererii de ajutor public judiciar, dovada citării la dosar apel.
Cererea de ajutor public judiciar formulată la 07 noiembrie 2022 a fost respinsă prin încheierea din 06 decembrie 2022, pronunţată în acelaşi dosar nr. x/2021 de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă, prin aceeaşi încheiere fiind acordat termen pe fond la 23 mai 2023, pentru când s-a pus în vedere apelantului A. obligaţia de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 218,5 RON, sub sancţiunea anulării cererii de apel.
Împotriva respectivei încheieri din 06 decembrie 2022, petentul A. a formulat cerere de reexaminare, respinsă prin încheierea civilă nr. 5/2023 din 12 ianuarie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă în dosarul nr. x/2021.
La data de 23 mai 2023, prin poştă electronică, apelantul reclamant A. a formulat cerere de acordare a ajutorului public judiciar prevăzut de O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă sub forma scutirii sau reducerii plăţii taxei judiciare de timbru în cuantum de 219 RON (evidenţierea aparţine petentului, aşa cum a fost formulată în cererea respectivă).
Prin decizia nr. 1613/2023 din 23 mai 2023, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă a anulat ca netimbrat apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 1112/2021 pronunţată de Tribunalul Sibiu în dosar nr. x/2021 şi a respins apelul declarat de B. împotriva aceleiaşi sentinţe ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală activă.
Cât priveşte cererea de acordare a ajutorului public judiciar formulată la data de 23 mai 2023, prin poştă electronică, de apelantul reclamant A., Curtea de Apel Alba Iulia a arătat, în practicaua deciziei civile nr. 1613/2023 din 23 mai 2023, "că cererea de ajutor public judiciar a fost soluţionată prin încheierea din 06.12.2022, o altă reiterare a acestei cereri formulate de apelantul A., la data prezentei, nu mai poate fi soluţionată".
Potrivit dispoziţiilor art. 4 din O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, poate solicita acordarea ajutorului public judiciar, în condiţiile ordonanţei de urgenţă enunţate orice persoană fizică, în situaţia în care nu poate face faţă cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obţinerea unor consultaţii juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiţie, fără a pune în pericol întreţinerea sa ori a familiei sale.
Cererea de acordare a ajutorului public judiciar se adresează instanţei competente pentru soluţionarea cauzei în care se solicită ajutorul.
Cât priveşte soluţionarea cererii de acordare a ajutorului public judiciar, art. 15 din O.U.G. nr. 51/2008 prevede că asupra cererii de acordare a ajutorului public judiciar, instanţa se va pronunţa prin încheiere motivată, dată în camera de consiliu, analizând înscrisurile depuse de părţi şi de autorităţile competente la dosar, părţile nefiind citate la soluţionarea cererii. Pronunţarea soluţiei se va realiza tot în şedinţă publică, conform art. 402 din C. proc. civ.
Dispoziţiile art. 16 din O.U.G. nr. 51/2008 menţionează că ajutorul public judiciar poate fi refuzat când este solicitat abuziv, când costul său estimat este disproporţionat faţă de valoarea obiectului cauzei, precum şi atunci când acordarea ajutorului public judiciar nu se solicită pentru apărarea unui interes legitim ori se pretinde pentru o acţiune care contravine ordinii publice sau celei constituţionale.
Din perspectiva celor expuse, Înalta Curte reţine că ajutorul public judiciar are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil şi garantarea accesului la actul de justiţie.
În contextul expus, Înalta Curte reţine că instanţa de apel a relevat în mod nelegal că a doua cerere de ajutor public judiciar ar reprezenta reiterarea cererii soluţionate prin încheierea din 06 decembrie 2022. În condiţiile în care cele două cereri nu erau identice, instanţa avea obligaţia soluţionării celei de-a doua cereri.
Or, în condiţiile în care cererea de acordare a ajutorului public judiciar formulată la data de 23 mai 2023 nu a fost soluţionată de instanţa de apel, Înalta Curte reţinând incidenţa motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., în temeiul art. 497 C. proc. civ., urmează a admite recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 1613 din 23 mai 2023 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia I civilă, a se casa decizia recurată cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe de apel.
În ceea ce priveşte celelalte motive de recurs, prin care se critică modalitatea de soluţionare a primei cereri de ajutor public judiciar, soluţionată prin încheierea din 06 decembrie 2022, cât şi modalitatea de soluţionare a cererii de reexaminare, Înalta Curte constată că acestea nu pot face obiect al analizei, întrucât încheierea de reexaminare prin care s-a soluţionat respectiva cerere are caracter definitiv, potrivit dispoziţiilor art. 15 alin. (3) din O.U.G. nr. 51/2008 iar, potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Repune cauza pe rol.
Admite recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 1613 din 23 mai 2023 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia I civilă.
Casează decizia recurată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe de apel.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 martie 2024.