Revision of salary minimum guarantees for police officers rejected as inadmissible for lack of contradictory judgments

Şedinţa publică din data de 4 octombrie 2022

Asupra cererii de revizuire de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Brăila sub nr. x/2019 reclamantei A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S. T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF. şi H. au solicitat să se dispună obligarea pârâtului Inspectoratul de Poliţie Judeţean Brăila să se conformeze prevederilor H.G. nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată în sens acordării de la data de 1.02.2017 la data de 31.12.2017 a salariului minim brut în cuantum de 1.450 RON, fără sporuri şi alte adaosuri incluse în acesta; H.G. nr. 846/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată sensul acordării de la data de 1.01.2018 la data de 31.12.2018 a salariului minim brut în cuantum de 1.900 RON lunar, pentru un program complet de lucru de 166,666 ore, în medie, pe lună, reprezentând 11,40 RON/oră; HGR 937/2018 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată sensul acordării de la data de 1.01.2019 la zi a salariului minim brut în cuantum de 2.080 RON lună pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 12,43 RON/oră". S-a solicitat, totodată să se echivaleze salariul de funcţie fără sporuri şi alte adaosuri cu salariul minim brut avut în vedere prin HGR 937/2018.

De asemenea reclamanţii au solicitat să se procedeze începând cu data de 1.02 2017 la calcularea salariului lunar pentru fiecare dintre reclamanţi având în vedere ca salariul de funcţie să fie de: 1.450 RON/lunar pentru perioada 1.02.2017-31 .12.2017; 1.900 RON/lunar pentru perioada 1.01.2018 -31.12.2018 - 2,080 RON/lunar pentru perioada 1.01.2019 la zi şi să se procedeze la recalcularea salariilor fiecăruia dintre reclamanţi începând cu data de 1.02.2017 avându-se în vedere salariul de funcţie minim de 1.450 RON/lunar pentru perioada 1.02.2017- 31.12.2017;1.900 RON/lunar pentru perioada 1.01.2018-01.12.2018; 2.080 RON/lunar pentru perioada 1..01.2019 la zi, fără sporuri şi alte adaosuri incluse în acesta conform H.G. nr. 1/2017, H.G. nr. 846/2017 si H.G. nr. 937/2018.

Au mai solicitat reclamanţii să se dispună obligarea pârâtului la plata către fiecare reclamant a diferenţelor de drepturi salariale între sume primite si cele rezultate în urma recalculării, începând cu data de 1.02.2017- la zi, actualizate cu indicele de inflaţie şi dobânda legală aferentă, calculate până la data plătii efective

Prin sentinţa nr. 218/28.04.2021 a Tribunalului Brăila au fost respinse ca nefondate cererile conexe formulate de către reclamanţi şi cererea de intervenţie formulată de către GG..

2. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţei civile nr. 218/28.04.2021, pronunţată de Tribunalul Brăila, secţia de contencios administrativ şi fiscal, au declarat recurs reclamanţii B., C., D., E., G., H., J., K., N., Q., R., S., U., V., X., CC., FF., GG..

3. Hotărârea instanţei de recurs

Prin decizia nr. 1182/2021 din data de 3 decembrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2019, s-au respins ca nefondate recursurile declarate de reclamanţii B., C., D., E., G., H., J., K., N., Q., R., S., U., V., X., CC., FF., GG. împotriva sentinţei civile nr. 218/28.04.2021 pronunţată de Tribunalul Brăila în dosarul nr. x/2019.

4. Cererea de revizuire promovată în cauză

Împotriva deciziei nr. 1182/2021 din data de 3 decembrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2019 au formulat cerere de revizuire, reclamanţii B., C., D., E., G., H., J., K., N., Q., R., S., U., V., X., CC., FF., GG., W., EE., L., A., T., Z., BB., I., P., M., Y., DD., F., AA. întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Cererea de revizuire a fost înregistrată la data de 30 decembrie 2021, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2021.

În motivarea cererii de revizuire, revizuenţii au susţinut că cererea de chemare în judecată formulată a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 554/2004.

Au mai susţinut revizuienţii că la data de 06 ianuarie 2017 în M. Of. Nr. 15, a fost publicată H.G. nr. 1/2017, pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care prevede: "începând cu data de 1 februarie 2017 salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri şi alte adaosuri, se stabileşte la 1.450 RON lunar, pentru un program complet de muncă de 166,00 ore, în medie, pe lună, în anul 2017, reprezentând 8,735 RON/oră". H.G. a fost în vigoare până la data de 29 noiembrie 2017.

La data de 14.03.2017, Inspectoratul General al Poliţiei Române, prin intermediul Direcţiei - Centrul de Informare şi Relaţii Publice a postat pe pagina Intranet a Poliţiei Române un anunţ denumit "în atenţia tuturor colegilor din Poliţia Română", cu următorul text: "Conform prevederilor H.G. nr. 1/2017, pentru stabilirea salariului minim brut pe ţară garantat în plată, începând cu drepturile salariale aferente lunii februarie 2017, toţi poliţiştii şi personalul contractual al Poliţiei Române au asigurat salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în cunatum de 1.450 RON. Astfel, astăzi, 14 martie a.c, vor primi diferenţa de bani toţi cei care până în prezent au beneficiat de salariu pe funcţie mai mic de 1450 RON."

Ulterior emiterii H.G. nr. 1/2017, guvernul a emis, la data de 29 noiembrie 2017, H.G. nr. 846/2017, publicată în M.O. 950, care prevede la art. 1 alin. (1): "începând cu data de 1 ianuarie 2018, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri şi alte adaosuri, se stabileşte la 1.900 RON lunar, pentru un program complet de muncă de 166,66 ore, în medie, pe lună, în anul 2018, reprezentând 11,40 RON/oră".

În baza vechii reglementări, respectiv H.G. nr. 1017/2015, salariile de funcţie ale poliţiştilor aflate sub nivelul de 1250 RON erau crescute până la acest cuantum, cu precizarea că în această sumă intrau şi sporurile, primele, indemnizaţiile şi alte elemente salariale cuprinse în sumele compensatorii.

Astfel, printr-o intepretare eronată a celor trei acte normative, respectiv pe de o parte H.G. nr. 1017/2015, iar pe de altă parte H.G. nr. 1/2017 şi H.G. nr. 846/2017, faţă de primul act normativ, legiuitorul impune o condiţie suplimentară în H.G. nr. 1/2017 şi în H.G. nr. 846/2017, şi anume faptul că noul cunatum al salariului de baza minim brut pe ţara garantat în plată, începând cu 1 februarie 2017 nu trebuie să includă sporuri sau alte adaosuri.

Au susţinut revizuienţii prin cererea de revizuire că anumite sporuri de care trebuiau să beneficieze legal respectiv: sporul pentru misiune permanenta, sporul pentru fidelitate şi sporul pentru păstrarea confidenţialităţii, sunt incluse în salariul de bază, fapt ce contravine H.G. nr. 1/2017 şi H.G. nr. 846/2017, din care rezulta că salariul de funcţie nu trebuie să cuprindă sporuri şi adaosuri.

Pe fond instanţa a dispus efectuarea unei expertze contabile care fost depusă la dosarul cauzei nefiind axată pe cerinţele noastre, fapt pentru care revizuienţii afirmă ca au contestat-o şi s-a dispus refacerea acesteia. Expertiza a fost refăcută dar, deşi nu s-au atins obiectivele stabilite de către instanţa de judecată, acţiunea fost respinsă, prin sentinţa nr. 218/28.04.2021 a Tribunalului Brăila.

La apelul declarat la Curtea de Apel Galaţi, în şedinţa din 03.12.2021 completul nu a luat în considerere cererea lor de a se efectua o contraexpertiză, totodată ignorând probele depuse la dosar, dovadă faptul că s-a pronunţat in câteva ore asupra cauzei, respingând apelul declarat.

În prezent revizuienţii apreciază că sunt discriminaţi la locul de muncă, deoarece în cadrul Ministerul Afacerilor Interne-Inspectoratului General al Poliţiei Române, pentru aceiaşi muncă prestată şi aceiaşi funcţie, poliţiştii care şi-au câştigat drepturile în instanţă sunt plătiţi corect, iar restul nu, această stare de fapt încălcând prevederile art. 16 din Constituţia României.

În sensul celor susţinute prin cererea de revizuire, aceştia au indicat sentinţa civilă nr. 269 din 04.04.2019 a Tribunalului Sălaj, rămasă definitivă prin Decizia Curţii de Apel Cluj şi au depus o listă cu sentinţe definitive având acelaşi obiect date la Curtea de Apel Bucureşti, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Prahova.

5. Apărările formulate în cauză

Intimatul Inspectoratul Judeţean de Poliţie Vrancea a depus întâmpinare la cererea de revizuire prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii.

II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra cererii de revizuire

Cererea de revizuire, cale extraordinară de atac de retractare, este îndreptată împotriva deciziei civile nr. 1182/2021 din data de 3 decembrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2019.

Prin această decizie au fost respinse ca nefondate recursurile declarate de reclamanţii B., C., D., E., G., H., J., K., N., Q., R., S., U., V., X., CC., FF., GG. împotriva sentinţei civile nr. 218/28.04.2021 pronunţată de Tribunalul Brăila în dosarul nr. x/2019.

Revizuirea declarată de reclamanţi în prezentul litigiu a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în sensul că ar exista hotărâri potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Ceea ce se invocă revizuienţii priveşte modalitatea de interpretare a cauzei dedusă judecăţii din partea instanţei de fond, precum şi faptul ca această instanţă nu a administrat judicios probatoriul propus în cauză de către reclamanţi.

Sub acest pretext, revizuienţii afirmă că la acest moment există hotărâri definitive la nivelul instanţelor de judecată din ţară prin care colegi de-ai acestora au obţinut decizii favorabile în speţe similare, în timp ce ei au primit o hotărâre opusă. În acest sens aceştia şi indică sentinţa civilă nr. 269 din 04.04.2019 a Tribunalului Sălaj, rămasă definitivă prin decizia Curţii de Apel Cluj.

Înalta Curte reţine că potrivit dispoziţiilor art. 509 pct. (8) din C. proc. civ., revizuirea se poate cere când "există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Ipoteza hotărârilor potrivnice prevăzută în art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. are ca scop protejarea autorităţii de lucru judecat ca efect al hotărârii judecătoreşti, nefiind admis ca o hotărâre definitivă să fie contrazisă de o altă hotărâre ulterioară, care să statueze între aceleaşi persoane şi cu privire la aceeaşi pricină, cu încălcarea art. 431 din C. proc. civ.

Autoritate de lucru judecat dobândeşte, în temeiul art. 430 alin. (1) din C. proc. civ., hotărârea judecătorească ce soluţionează în tot sau în parte fondul procesului, dar şi hotărârea care statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra unui incident procedural, care, odată lămurit nu mai poate fi reiterat. Au autoritate de lucru judecat dispozitivul şi considerentele pe care acesta se sprijină, dar şi considerentele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.

Revizuirea nu poate fi însă admisă atunci când hotărârile a căror contrarietate se invocă nu conţin toate elementele pentru a se reţine existenţa puterii de lucru judecat.

Aşadar, condiţiile de admisibilitate prevăzute pentru cazul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., ce trebuie îndeplinite cumulativ, vizează: a) existenţa a două hotărâri definitive potrivnice, indiferent dacă prin ele s-a soluţionat sau nu fondul cauzei; b) hotărârile să fie pronunţate în aceeaşi pricină, deci să existe tripla identitate de părţi, obiect şi cauză; c) hotărârile să fie pronunţate în dosare diferite; d) în al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost ridicată, să nu se fi discutat excepţia; e) să se solicite anularea celei de-a doua hotărâri, care s-a pronunţat cu încălcarea autorităţii de lucru judecat.

Verificând aceste condiţii, Înalta Curte reţine că, prin decizia a cărei revizuire se solicită s-a soluţionat recursul declarat de reclamanţii B., C., D., E., G., H., J., K., N., Q., R., S., U., V., X., CC., FF., GG. împotriva sentinţei civile nr. 218/28.04.2021 pronunţată de Tribunalul Brăila în dosarul nr. x/2019.

Prin sentinţa civilă nr. 218/28.04.2021 pronunţată de Tribunalul Brăila în dosarul nr. x/2019 s-a soluţionat cererea reclamanţilor prin care au solicitat obligarea pârâtului Inspectoratul de Poliţie Judeţean Brăila să se conformeze prevederilor H.G. nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată în sens acordării de la data de 1.02.2017 la data de 31.12.2017 a salariului minim brut în cuantum de 1.450 RON, fără sporuri şi alte adaosuri incluse în acesta; H.G. nr. 846/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată sensul acordării de la data de 1.01.2018 la data de 31.12.2018 a salariului minim brut în cuantum de 1.900 RON lunar, pentru un program complet de lucru de 166,666 ore, în medie, pe lună, reprezentând 11,40 RON/oră; H.G. nr. 937/2018 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată sensul acordării de la data de 1.01.2019 la zi a salariului minim brut în cuantum de 2.080 RON lună pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 12,43 RON/oră. Iar prin decizia a cărei revizuire se cere s-a respins recusul recurenţilor-reclamanţi, ca fiind nefondat.

În ceea ce priveşte hotărârile definitive potrivnice nominalizate de către revizuienţi, respectiv decizia nr. 1182/2021 din data de 3 decembrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal şi sentinţa civilă nr. 269 din 04.04.2019 a Tribunalului Sălaj, rămasă definitivă prin Decizia nr. 1010 din 09 septembrie 2020 a Curţii de Apel Cluj pronunţată în dosarul nr. x/2019, prin raportare la acestea şi textul de lege invocat în susţinerea cererii de revizuire, Înalta Curte apreciază că în cauză nu este îndeplinită condiţia ca hotărârile să fie pronunţate în aceeaşi pricină, deci să existe tripla identitate de părţi, obiect şi cauză.

Pe de altă parte, Înalta Curte urmărind argumentele prezentate în susţinerea cererii de revizuire apreciază că acestea privesc modalitatea în care instanţa de fond şi instanţa de recurs a soluţionat cauza, prin modul acesteia de interpretare a legii aplicabile cauzei şi prin modalitatea în care aceste instanţe s-au raportat la probatoriul administrat în cauză.

Or, cu privire la aceste argumente, în soluţionarea prezentei cauze, Înalta Curte are în vedere, mutatis mutandis, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în care s-a reţinut, cu referire la cererea de revizuire, că "în conformitate cu jurisprudenţa sa constantă, dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 § 1 trebuie interpretat în lumina preambulului Convenţiei, care consacră, printre altele, preeminenţa dreptului ca parte a moştenirii comune a părţilor contractante. Unul dintre aspectele fundamentale ale supremaţiei dreptului este principiul securităţii juridice, care impune, inter alia, ca, atunci când instanţele au pronunţat o soluţie definitivă, soluţia lor să nu poată fi repusă în discuţie. Securitatea juridică implică respectul pentru principiul res judicata, care constituie principiul caracterului definitiv al hotărârilor judecătoreşti. Acest principiu subliniază că nicio parte nu poate solicita revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii doar pentru a obţine o nouă rejudecare a cauzei. Puterea de revizuire a instanţelor superioare ar trebui utilizată pentru a corecta erorile judiciare, şi nu pentru a se ajunge la o nouă examinare a cauzei. Revizuirea nu ar trebui tratată ca un apel deghizat […]. O îndepărtare de la acest principiu este justificată doar când devine necesară ca urmare a unor circumstanţe având un caracter substanţial şi obligatoriu". (Cauza Mitrea împotriva României, Hotărârea din 29 iulie 2008, definitivă la 1 decembrie 2008, §23-24, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 855 din 21 decembrie 2010).

Aşadar în cadrul soluţionării cererii de revizuire, instanţa investită cu o astfel de cerere nu poate efectua o analiză a modului în care instanţa de fond a soluţionat cauza din perspectiva textului de lege aplicabil, al interpretării acestuia, ori a modalităţii în care probatoriul a fost valorificat în soluţia adoptată.

În concluzie, în speţă, nu se poate reţine existenţa unor hotărâri potrivnice, respectiv încălcarea prin decizia supusă revizuirii a autorităţii de lucru judecat a deciziei anterioare nr. 267/2018 a Curţii de Apel Craiova.

Cât priveşte invocarea de către revizuent a pronunţării deciziei supuse revizuirii cu încălcarea unor norme imperative ale legii, Înalta Curte constată că aceste susţineri se subsumează unui demers reformativ îndreptat împotriva deciziei, inadmisibil în calea de atac extraordinară de retractare a revizuirii. Revizuentului nu îi este permis, pe calea revizuirii, să repună în discuţie legalitatea deciziei definitive nr. 1010 din 09 septembrie 2020 a Curţii de Apel Cluj pronunţată în dosarul nr. x/2019, pentru o invocată aplicare greşită a legii.

Pentru toate aceste motive, constatând că nu există hotărâri potrivnice, aşa cum impune cazul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de B., C., D., E., G., H., J., K., N., Q., R., S., U., V., X., CC., FF., GG., W., EE., L., A., T., Z., BB., I., P., M., Y., DD., F., AA. împotriva deciziei civile nr. 1182/2021 din data de 3 decembrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2019, ca inadmisibilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 4 octombrie 2022.