Salary recalculation for judges: scope of judgment clarification and prohibition of substantive modification under Art. 443 CPC

Şedinţa publică din data de 14 septembrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a (veche) contencios administrativ şi fiscal, la data de 22.11.2018 sub dosar nr. x/2018, reclamanţii A., B., C., D., E., F. şi G. au chemat în judecată pe pârâţii Curtea de Apel Târgu Mureş, Ministerul Justiţiei şi Ministrul Justiţiei, solicitând:

- obligarea la emiterea unui nou ordin de salarizare şi reîncadrarea cu luarea în considerare a unei indemnizaţii de încadrare şi a celorlalte drepturi aferente raportat la nivelul indemnizaţiilor procurorilor D.N.A. şi D.I.I.C.O.T., prin luarea în considerare a coeficienţilor de multiplicare stabiliţi în Anexa la O.U.G. nr. 27/2006, lit. A) pct. 6-13, în raport cu funcţiile deţinute sau cu care sunt asimilaţi potrivit legii, începând cu 09.04.2015 şi în continuare, pentru viitor;

-recalcularea indemnizaţiei de încadrare şi a celorlalte drepturi aferente, la nivelul indemnizaţiilor procurorilor D.N.A. şi D.I.I.C.O.T., prin luarea în considerare a coeficienţilor de multiplicare stabiliţi în Anexa la O.U.G. nr. 27/2006, lit. A) pct. 6-13, în raport cu funcţiile deţinute sau cu care sunt asimilaţi potrivit legii, începând cu 09.04.2015;

repararea prejudiciului creat prin neacordarea drepturilor de care ar fi trebuit să beneficieze, respectiv obligarea pârâtei Curtea de Apel Târgu Mureş la plata pentru fiecare lună, până la recunoaşterea efectivă a dreptului, a diferenţei dintre venitul la care sunt îndreptăţiţi şi venitul efectiv plătit, sumă care va fi actualizată cu indicele de inflaţie şi la care se va aplica dobânda legală penalizatoare calculată de la data exigibilităţii fiecărei obligaţii lunare de plată şi până la data plăţii efective.

3. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 2538 din 18 noiembrie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a decis următoarele:

- a respins cererea reclamanţilor A. şi F. de renunţare la judecată;

a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului ministrul justiţiei;

a respins cererea de chemare în judecată formulată de părţile reclamante în contradictoriu cu pârâtul ministrul justiţiei, ca privind o persoană fără calitate procesuală pasivă;

a respins ca neîntemeiată excepţia prescripţiei extinctive a dreptului material la acţiune, invocată de pârâtul Ministerul Justiţiei;

- a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii A., B., C., D., E., F., şi G., în contradictoriu cu pârâţii Curtea de Apel Târgu Mureş şi în consecinţă,

- a obligat pârâtul Ministerul Justiţiei să emită pentru reclamanţi ordine de încadrare salarială, producătoare de efecte juridice începând cu data de 09.04.2015 şi în continuare, cu aplicarea art. 1 alin. (5)1 din O.U.G. nr. 83/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, respectiv începând cu data de 01.08.2016 şi în continuare, cu aplicarea art. 1 rap. la art. 31 din O.U.G. nr. 57/2015, astfel cum a fost modificată şi completată, cu menţiunea că nivelul de salarizare de avut în vedere se raportează inclusiv la un nivel determinat prin luarea în considerare a coeficientului de multiplicare stabilit de lit. A) pct. 13 din Anexa 1 la O.U.G. nr. 27/2006;

-a obligat pârâta Curtea de Apel Târgu-Mureş să plătească fiecărei părţi reclamante diferenţele salariale rezultate începând cu data de 09.04.2015 şi în continuare, precum şi începând cu data de 01.08.2016 şi în continuare, plus actualizarea acestora cu indicele de inflaţie şi dobânda legală penalizatoare aferente perioadei de la data scadenţei fiecărui venit salarial lunar şi până la data plăţii efective.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2018, pârâtul Ministerul Justiţiei, în contradictoriu cu reclamanţii A., B., C., D., E., F. şi G. şi pârâta Curtea de Apel Târgu Mureş a solicitat lămurirea sentinţei civile nr. 2538/18.11.2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în sensul că la recalcularea indemnizaţiilor de încadrare se va aplica limita prevăzută de art. 38 alin. (6) din Legea - cadru nr. 153/2017.

Prin încheierea de şedinţă din data de 24 iunie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de lămurire a sentinţei nr. 2538/18.11.2018, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva încheierii de şedinţă din 24 iunie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2018 a declarat recursul pârâtul Ministerul Justiţiei, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., invocând aplicarea greşită de către instanţa de fond a prevederilor art. 443 din C. proc. civ.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul-pârât a susţinut că aspectul învederat prin cererea de lămurire a dispozitivului, referitor la încadrarea reclamanţilor în grila de salarizare specifică în raport de gradul, funcţia şi vechimea în funcţie a reclamanţilor, constituie o neclaritate cu privire la înţelesul, întinderea şi aplicarea sentinţei nr. 2538/2018 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Instanţa de fond nu a determinat dacă la reîncadrare se va avea în vedere maximul stabilit de anexa pentru coordonatele profesionale (grad, funcţie, vechime în muncă, gradaţie) specifice reclamanţilor sau cele specifice procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DNA şi DIICOT.

Prin încheierea a cărei lămurire o solicită instanţa a stabilit acordarea în favoarea reclamanţilor, judecători, a unor drepturi salariale specifice procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DNA şi DIICOT. Grilele de salarizare pentru judecători şi procurori sunt diferite, neexistând un temei pentru utilizarea grilei dedicate procurorilor, pentru reîncadrarea judecătorilor.

A mai arătat recurentul-pârât că maximul la care se opreşte indemnizaţie lunară este cel stabilit de lege penru funcţia de judecător conform Anexei A, şi nu pentru procuror. Coeficientul 19, ca şi valoare VRS este un element care se utilizează în prima etapă a calculului indemnizaţiei, ori de câte ori valoarea acesteia depăşeşte maximul din anexă, indemnizaţia reducându-se la acest maxim, astfel cum a statuat şi Curtea de Apel Piteşti prin decizia nr. 433/2021 pronunţată în dosarul nr. x/2019.

Recurentul-pârât consideră că recalcularea indemnizaţiilor trebuie făcută cu plafonarea maximă specifică fiecărui reclamant, motivat de dispoziţiile imperative ale art. 38 din Legea nr. 153/2017 şi de împrejurarea că instanţa, prin sentinţa pronunţată, nu a acordat/recunoscut grade profesionale sau vechimi suplimentare care să permită trecerea pe o altă grilă.

4. Apărările formulate în cauză

Intimaţii-reclamanţi A., B., C., D., E., F. şi G. şi intimata-pârâtă Curtea de Apel Târgu Mureş nu au formulat întâmpinare.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi hotărârea recurată, în raport de criticile formulate, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiţiei este nefondat, pentru considerentele prezentate în continuare.

Înalta Curte reţine că, prin prezenta cale de atac, este chemată a se pronunţa asupra legalităţii încheierii de şedinţă din 24 iunie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2018 din perspectiva soluţionării de către instanţa de fond a cererii de lămurire a sentinţei civile nr. 2538/18.11.2019, formulată chiar de pârâtul Ministerul Justiţiei, cu încălcarea disp. art. 443 din C. proc. civ. de către instanţa de fond.

Potrivit dispoziţiilor art. 443 din C. proc. civ.:

"(1) În cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori dacă acesta cuprinde dispoziţii contradictorii, părţile pot cere instanţei care a pronunţat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispoziţiile potrivnice.

(2) Instanţa va rezolva cererea de urgenţă, prin încheiere dată în camera de consiliu, cu citarea părţilor.

(3) Încheierea se va ataşa la hotărâre, atât în dosarul cauzei, cât şi în dosarul de hotărâri al instanţei."

Din dispoziţiile legale menţionate mai sus rezultă că în această procedură sunt permise doar lămurirea înţelesului dispozitivului şi înlăturarea dispoziţiilor contradictorii, nu şi modificarea soluţiei pronunţate de instanţă, prin adăugarea unor dispoziţii suplimentare care nu au constituit obiect al cererii deduse judecăţii sau care au legătură cu o etapă ulterioară soluţionării cauzei.

Aşadar, apare evident faptul că prin cererea privind lămurirea dispozitivului hotărârii, nu se poate cere modificarea acestuia, ci doar clarificarea lui, putându-se interpreta doar măsurile dispuse de instanţă prin hotărârea a cărei lămurire se solicită.

Înalta Curte reţine că obiectul cererii de chemare în judecată l-a constituit recalcularea indemnizaţiei de încadrare şi a celorlalte drepturi aferente, la nivelul indemnizaţiilor procurorilor D.N.A. şi D.I.I.C.O.T., prin luarea în considerare a coeficienţilor de multiplicare stabiliţi în Anexa la O.U.G. nr. 27/2006, lit. A) pct. 6-13, în raport cu funcţiile deţinute sau cu care sunt asimilaţi potrivit legii, respectiv obligarea pârâţilor la emiterea ordinelor în acest sens şi la acoperirea prejudiciilor suferite de către reclamanţi prin neacordarea drepturilor de care ar fi trebuit să beneficieze.

În litigiul pendinte, recurentul-pârât Ministerul Justiţiei, prin cererea de lămurire formulată, a solicitat instanţei de fond să se pronunţe asupra aplicării în cauză a art. 38 alin. (6) din Legea cadru nr. 153/2017, însă acest aspect nu a fost invocat nici prin cererea de chemare în judecată, nici prin apărările formulate în cauză.

Prin urmare, solicitarea recurentului-pârât excede limitelor învestirii instanţei de fond. Or, prin lămurirea hotărârii, nu poate fi modificat dispozitivul, ci doar se clarifică şi se interpretează măsurile dispuse de instanţă prin hotărârea a cărei lămurire se solicită.

În concluzie, Înalta Curte constată că în mod corect, instanţa de fond a apreciat netemeinică solicitarea recurentului de "lămurire" a dispozitivului, prin invocarea unor aspecte ce nu au fost vizate de apărările părţilor, astfel că nu au fost puse în dezbaterea contradictorie a acestora şi nu au fost tranşate prin sentinţa instanţei de fond.

Totodată, Înalta Curte constată că nu pot fi primite criticile recurentului-pârât privind stabilirea de către instanţa de fond în favoarea reclamanţilor, judecători, a unor drepturi salariale specifice procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DNA şi DIICOT, neexistând un temei pentru utilizarea grilei dedicate procurorilor în vederea reîncadrării judecătorilor, întrucât acestea vizează fondul cauzei şi depăşesc limitele învestirii instanţei de control judiciar, chemată să se pronunţe doar asupra legalităţii încheierii prin care a fost soluţionată cererea de lămurire formulată de către pârâtul Ministerul Justiţiei.

Astfel fiind, criticile invocate de către recurentul-pârât nu pot conduce la reformarea hotărârii primei instanţe, soluţia pronunţată de aceasta fiind legală.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, raportat la dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din acelaşi act normativ, Înalta Curte va respinge recursul formulat de pârât, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de pârâtul Ministerul Justiţiei împotriva încheierii din 24 iunie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2018, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 septembrie 2022.