Annulment of recourse against unconstitutionality admissibility ruling due to failure to demonstrate admissibility conditions
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant’s recourse by annulling it for lack of substantiation, thereby upholding the Court of Appeal’s prior decision to reject as inadmissible the request to refer the unconstitutionality of Emergency Ordinance No. 59/2017 to the Constitutional Court. The dispute arose in a civil action for the recalculation and indexation of a military state pension, where the claimant, after losing on the merits in lower instances, appealed by invoking unconstitutionality exceptions against two emergency ordinances. The decisive legal basis was the specific procedural framework under Article 29(5) of Law No. 47/1992, which mandates that the party challenging a refusal to refer an unconstitutionality exception must demonstrate the admissibility of that exception in their recourse; because the appellant failed to file the required reasoning within the statutory deadline and at the hearing, the Court applied the doctrine that recourse against such a refusal is a *sui generis* remedy requiring active diligence from the party, leading to the annulment under Articles 10(1), 486(1)(d), and 486(3) of the Civil Procedure Code.
Legislator headnote
AI generatedart. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, art. 10 alin. (1) C. proc. civ, art. 148 alin. (1) C. proc. civ, art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) C. proc. civ; Annulment of recourse against unconstitutionality admissibility ruling due to failure to demonstrate admissibility conditions: 59/2017 to the Constitutional Court. The dispute arose in a civil action for the recalculation and indexation of a military state pension, where the claimant, after losing on the merits in lower instances, appealed by invoking unconstitutionality exceptions against two emergency ordinances. The decisive legal basis was the specific procedural framework under Article 29(5) of Law No. 47/1992, which mandates that the party challenging a refusal to refer an unconstitutionality exception must demonstrate the admissibility of that exception in their recourse; because the appellant failed to file the required reasoning within the statutory deadline and at the hearing, the Court applied the doctrine that recourse against such a refusal is a *sui generis* remedy requiring active diligence from the party, leading to the annulment under Articles 10(1), 486(1)(d), and 486(3) of the Civil Procedure Code.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural ground cited in the operative part to annul the recourse for lack of reasoning/substantiation.
Procedural provision cited in the operative part to define the scope of the appellate review, applying to the annulment of the recourse.
Full text
Şedinţa publică din data de 5 martie 2024
Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamţ, sub nr. x/2023 din 20.02.2023, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE, solicitând obligarea acesteia la:
1-actualizarea cuantumului pensiei militare de stat din ultima decizie de pensie stabilită anterior adoptării O.U.G. nr. 59/2017 prin aplicarea procentului de 25% acordat ca majorare a soldei de funcţie a cadrelor militare în activitate începând cu data de 01.01.2018,
2-indexarea cuantumului pensiei militare de stat, din ultima decizie de pensie stabilită anterior adoptării O.U.G. nr. 59/2017, cu procentul de 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat în anul 2018, raportat la anul 2017 şi pentru viitor, respectiv suma de 515 RON începând cu data de 01.01.2018,
3- plata drepturilor de pensie actualizate şi indexate, la care să se adauge daunele compensatorii sub forma ratei inflaţiei la data plăţii efective precum şi daunele moratorii sub forma dobânzii legale penalizatoare, până la data plăţii efective,
4-emiterea unei noi decizii de pensie prin care să se recalculeze noul cuantum al pensiei ca urmare a actualizării şi indexării pretinse,
5- plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 665/16 iunie 2023 pronunţată de Tribunalul Neamţ în dosarul nr. x/2023 a dispus următoarele:
Respingerea excepţiei autorităţii de lucru judecat, invocată de pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, ca nefondată.
Respingerea excepţiilor inadmisibilităţii şi tardivităţii, invocate de pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, ca nefondate.
Admiterea excepţiei prescripţiei dreptului material la acţiune, invocată de pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne.
Respingerea ca prescris a dreptului material la acţiune al reclamantului A. pentru pretenţiile ce vizează perioada anterioară datei de 20.02.2020.
Respingerea, ca nefondată, a acţiunii formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, având ca obiect recalculare pensie, pentru pretenţiile solicitate începând cu data de 20.02.2020.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul A..
Prin cererea de apel apelantul A. a invocat excepţia de neconstituţionalitate a O.U.G. nr. 59/2017 şi a O.U.G. nr. 114/2018, ataşând şi motivele de neconstituţionalitate.
Prin decizia nr. 855/2023 din 04 decembrie 2023, Curtea de Apel Bacău – secţia I Civilă a admis cererea de sesizare a CCR cu excepţia de neconstituţionalitate a O.U.G. nr. 114/2018; totodată, a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a CCR cu excepţia de neconstituţionalitate a O.U.G. nr. 59/2017 în ansamblul său, menţionându-se termenul de recurs de 48 de ore de la pronunţare.
De asemenea, a respins apelul civil formulat de apelantul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 665/16.06.2023 pronunţată de Tribunalul Neamţ – secţia I civilă în dosarul nr. x/2023, în contradictoriu cu intimata-pârâtă CASA DE PENSII SECTORIALĂ A M.A.I., ca nefondat.
Împotriva deciziei nr. 855/2023 din 04 decembrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Bacău – secţia I Civilă, reclamantul A. a arătat că înţelege să formuleze recurs, în ceea ce priveşte respingerea ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a O.U.G. nr. 59/2017.
Recursul a fost declarat în termen legal, la 5 decembrie 2023 (astfel cum rezultă din dovada transmiterii prin poştă, aflată la dosarul de recurs).
În cuprinsul declaraţiei de recurs, autorul nu a invocat punctual critici de nelegalitate, precizând că va depune în scris motivele după ce îi va fi comunicată hotărârea recurată.
Intimata-pârâtă a depus întâmpinare, prin care a invocat, în principal, excepţia nulităţii recursului; în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
La termenul din 5 martie 2023, Înalta Curte a rămas în pronunţare pe excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare.
Examinând recursul în raport de excepţia de nulitate, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reţine următoarele:
În cauză, se constată că reclamantul A. a formulat recurs împotriva deciziei nr. 855/2023 din 04 decembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bacău – secţia I Civilă, în ceea ce priveşte respingerea ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a O.U.G. nr. 59/2017.
Sub acest aspect, Înalta Curte reţine că, aşa cum rezultă din considerentele Deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 321/2017, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 580 din 20 iulie 2017, calea de atac prevăzută de dispoziţiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, promovată împotriva hotărârii de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale este o cale de atac pe care legiuitorul a conceput-o, distinct de orice calificare procesual civilă sau penală, numai în privinţa hotărârilor judecătoreşti prin care se respinge cererea de sesizare a Curţii Constituţionale.
Prin urmare, Curtea Constituţională a statuat că acest recurs este un remediu judiciar care nu preia niciunul dintre elementele şi caracteristicile proprii recursului din C. proc. civ. sau penală.
Cu toate că, prin intermediul exercitării acestei căi de atac sui generis, se verifică legalitatea respingerii cererii de sesizare a Curţii Constituţionale prin prisma condiţiilor de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (1)- (3) din Legea nr. 47/1992, Înalta Curte reţine că, printr-o altă decizie (Decizia nr. 546/2020 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 944 din 14 octombrie 2020), instanţa de contencios constituţional a statuat că "autorului excepţiei, în cererea de recurs pe care o formulează, îi va reveni sarcina de a demonstra că excepţia de neconstituţionalitate îndeplineşte condiţiile de admisibilitate", precum şi că "recursul împotriva încheierii se va limita la aceste aspecte, care nu necesită consideraţii teoretice sau interpretări de amploare ori documentări care să îl pună în dificultate pe autorul excepţiei".
De asemenea, sub aspectul motivării unui astfel de demers procesual, în considerentul 18 al aceleiaşi decizii mai sus amintite (546/2020), Curtea Constituţională a statuat că dezvoltarea pe larg a motivelor poate fi făcută şi prin concluzii scrise sau susţineri orale.
În speţă, Înalta Curte reţine că, potrivit dovezii aflate la dosarul de apel, decizia nr. 855/2023 din 04 decembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bacău – secţia I Civilă, a fost comunicată recurentului la 14 decembrie 2023, iar până la termenul de judecată stabilit la 5 martie 2024 în litigiul pendinte motivele de recurs nu au fost depuse la dosar, deşi, prin declaraţia de recurs s-a menţionat că acestea vor fi depuse după comunicarea hotărârii.
Având în vedere că, la termenul de judecată stabilit la 5 martie 2024, recurentul avea cunoştinţă de motivarea hotărârii recurate, acesta avea posibilitatea să arate şi să dezvolte motivele pentru care a promovat calea de atac, inclusiv, prin susţineri orale, cât şi prin concluzii scrise.
Totodată, Înalta Curte reţine că, printr-un alt considerent (15) al aceleiaşi decizii mai sus menţionate (546/2020), Curtea Constituţională a statuat că pregătirea, în condiţiile legii, a căilor de atac promovate reprezintă obligaţia părţii interesate, care trebuie să manifeste diligenţă în acest sens.
Întrucât, prin Decizia nr. 546/2020, Curtea Constituţională a României a statuat că "autorului excepţiei, în cererea de recurs pe care o formulează, îi va reveni sarcina de a demonstra că excepţia de neconstituţionalitate îndeplineşte condiţiile de admisibilitate", în aplicarea prevederilor art. 10 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că autorul prezentului demers judiciar nu s-a conformat acestei obligaţii, motiv pentru care, în temeiul art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3), precum şi art. 148 alin. (1) C. proc. civ., va anula recursul declarat de reclamantul A., conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de recurent-reclamant A. împotriva deciziei nr. 855/2023 din 04 decembrie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bacău – secţia I Civilă, în ceea ce priveşte respingerea ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a O.U.G. nr. 59/2017.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 martie 2024.