Commercial dispute: annulment of appeal for non-payment of judicial stamp duty despite court-ordered deadline

Şedinţa publică din data de 6 decembrie 2022

Asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 29 mai 2017 pe rolul Tribunalului Neamţ, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2017, reclamanta A.. a solicitat obligarea pârâtei B. S.R.L. la plata sumei de 532.200,80 RON, din care 19.602 RON reprezentând sumă restantă, iar 512.598,80 RON reprezentând penalităţi de întârziere, calculate până la data transmiterii notificării prin executor judecătoresc, urmând ca acestea să fie calculate în continuare până la data plăţii sumei restante.

Totodată, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile art. 969 şi urm. şi art. 1.073 şi urm. din C. civ. de la 1864.

Prin sentinţa civilă nr. 446 din 16 aprilie 2018, pronunţată de Tribunalul Neamţ, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2017, a fost admisă excepţia prescripţiei dreptului la acţiune privind penalităţile de întârziere aferente perioadei 6 ianuarie 2012 - 30 mai 2014 şi a fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamantă, fiind obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 19.602 RON, reprezentând debit restant, şi 208.761,30 RON, reprezentând penalităţi de întârziere aferente perioadei 30 mai 2014 - 30 mai 2017, precum şi în continuare până la plata integrală a debitului restant.

De asemenea, pârâta a fost obligată la plata către reclamantă a sumei de 5.672 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

2. Împotriva acestei hotărâri pârâta B. S.R.L. a formulat apel.

Prin decizia civilă nr. 350 din 15 aprilie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2017, s-a respins ca nefondat apelul pârâtei.

3. Împotriva acestei decizii, a declarat recurs pârâta B. S.R.L., care prin decizia nr. 432 din 23 februarie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, a fost admis, fiind casată decizia şi trimisă cauza pentru o nouă judecată aceleiaşi instanţe.

4. Prin decizia nr. 986/2021 din 15 decembrie 2021, pronunţată în rejudecare de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2017, s-a admis apelul formulat de apelanta-pârâtă B. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 446/C/16.04.2018, pronunţate de Tribunalul Neamţ, secţia a II a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal şi a fost schimbată în parte sentinţa apelată, în sensul că a fost diminuat cuantumul penalităţilor de la 208.768,30 RON la 5.000 RON.

Au fost menţinute dispoziţiile referitoare la restituirea avansului.

5. Împotriva acestei decizii reclamanta A.. a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., prin care a solicitat casarea în parte a deciziei recurate, în sensul acordării penalităţilor de întârziere la o valoare adecvată adevăratei situaţii de fapt dintre părţi, care a fost probată în cadrul litigiului şi care reflectă mai bine uzanţele comerciale practicate în mod frecvent de oricare alţi profesionişti, care s-ar afla într-o situaţie asemănătoare.

Recurenta a susţinut că instanţa de apel a analizat cuantumul penalităţilor de întârziere doar prin prisma viziunii expuse de partea adversă, lucru care este în contradictoriu cu principiul general privind egalitatea armelor pe care părţile le au în cadrul unui proces civil. A solicitat instanţei de recurs să procedeze la reanalizarea valorii la care ar fi îndreptăţită, prin stabilirea unui cuantum care să reprezinte într-adevăr rezultatul unei judecăţi în echitate. A arătat că temeiul în baza căruia se solicită această penalitate reprezintă o nerestituire a unei sume de bani achitate cu titlu de avans într-un contract pe care partea adversă nu a înţeles şi nu a dat de înţeles că îl va executa în niciun moment, refuzând totodată să restituie o sumă de bani primită, în condiţiile în care acesteia nu i-a incumbat nicio cheltuială în baza acestui contract.

Totodată, s-a susţinut că prin acordarea unui cuantum mai ridicat al penalităţilor de întârziere, practicate între profesionişti, se va repara situaţia creată de către instanţa care a rejudecat cauza şi se vor putea astfel respecta principiile de drept care au fost încălcate prin hotărârea recurată, respectiv principiul echităţii, principul egalităţii armelor şi principiul pacta sunt servanda.

La 24 mai 2022, intimata B. S.R.L. a depus întâmpinare, prin care a invocat excepţia nulităţii recursului, cu motivarea că, în conformitate cu prevederile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor. Totodată, intimata a invocat şi excepţia nulităţii recursului, în conformitate cu prevederile art. 486 lit. e) C. proc. civ., raportat la faptul că cererea de recurs trebuie semnată de reprezentantul legal al persoanei juridice, sub sancţiunea nulităţii conform art. 486 alin. (3) C. proc. civ.

S-a susţinut că, în cauză, cererea trebuia semnată de asociatul coordonator care reprezintă şi administrează societatea conform O.U.G. nr. 86/2006.

Totodată, pe fondul cauzei, intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea deciziei recurate, ca fiind legală şi temeinică.

3. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a Civilă, la data de 21 martie 2022.

Prin rezoluţia din 30 mai 2022 s-a fixat în sarcina recurentei taxă judiciară de timbru în cuantum de 2.590,18 RON potrivit art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 şi s-a dispus emiterea unei comunicări către aceasta cu menţiunea de a depune în termen de cel mult 10 zile de la primire dovada achitării taxei judiciare de timbru.

Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ.

Prin încheierea din 18 octombrie 2022, Înalta Curte a dispus comunicarea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului către părţi, cu menţiunea că pot depune puncte de vedere în termen de 10 zile de la comunicare.

Prin punctul de vedere depus la 16 noiembrie 2022, intimata a solicitat admiterea excepţiilor netimbrării, tardivităţii şi nulităţii recursului, iar, pe fond, respingerea recursului ca nefondat.

În cauză, s-a stabilit termen pentru examinarea admisibilităţii în principiu a recursului la 6 decembrie 2022.

La termenul din 6 decembrie 2022, în completul de filtru, Înalta Curte a luat în examinare, cu prioritate, excepţia netimbrării recursului, invocată din oficiu, asupra căreia, în conformitate cu prevederile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., a reţinut următoarele:

În cauză s-a stabilit în sarcina recurentei A.. o taxă judiciară de timbru aferentă soluţionării recursului pendinte, în cuantum de 2.590,18 RON, conform dispoziţiilor art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, iar recurenta a fost înştiinţată cu privire la obligaţia de achitare a acesteia, potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, însă nu s-a conformat în acest sens. De asemenea, nici nu a folosit mijlocul procesual reglementat de art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013, privind cererea de reexaminare, pentru a contesta această taxă judiciară de timbru.

Prin art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 a fost statuat principiul potrivit căruia acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice, cât şi de persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepţional, până la termenul stabilit de instanţă.

În conformitate cu prevederile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se datorează şi se plătesc anticipat, iar alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 stabileşte că, în măsura în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, părţii i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării.

Totodată, potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ., la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, iar potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.

Constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat şi până la termenul din 6 decembrie 2022 recurenta nu s-a conformat obligaţiei de timbrare în temeiul art. 177 alin. (3) C. proc. civ., potrivit menţiunilor din adresă şi raport, acte procedurale comunicate la 7 aprilie 2022, respectiv la 4 noiembrie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a da eficienţă dispoziţiilor art. 486 alin. (3) şi art. 493 alin. (5) din acelaşi cod şi să anuleze ca netimbrat recursul declarat de reclamanta A.. împotriva deciziei nr. 986/2021 din 15 decembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca netimbrat recursul declarat de reclamanta A.. împotriva deciziei nr. 986/2021 din 15 decembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 decembrie 2022.