Revision for contradictory judgments rejected: failure of triple identity due to same-file decisions and distinct factual periods

Şedinţa publică din data de 24 noiembrie 2022

Deliberând asupra cererii de revizuire, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Judecătoria Motru la data de 16 octombrie 2020, sub nr. x/2020, reclamantul A. a solicitat obligarea pârâtei B. S.A. la plata despăgubirilor morale în cuantum de 190.000 RON, pentru daune aduse demnităţii, onoarei, cinstei, sănătăţii şi reputaţiei sale prin întreruperea ilegală a energiei electrice pentru atelierul electric, proprietatea familiei sale, în perioada 01.01.2018 – 10.06.2018.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 21, art. 22, art. 44, art. 45 din Constituţia României, art. 252, art. 1277, art. 1357, art. 2502, art. 1386 alin. (3) C. civ., art. 62 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 123/2012.

Pârâta B. S.A. a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat, prevăzută de art. 432 C. proc. civ., în condiţiile în care pe rolul instanţelor judecătoreşti au mai existat trei litigii având aceeaşi cauză, acelaşi obiect şi aceleaşi părţi, litigii înregistrate sub dosar nr. x/2014 al Tribunalului Gorj – secţia a II-a Civilă, nr. 229/95/2015 al Tribunalului Gorj – secţia a II-a Civilă şi respectiv nr. 2852/95/2016 al Tribunalului Gorj – secţia a II-a Civilă, care au fost soluţionate definitiv în favoarea societăţii pârâte.

Prin sentinţa nr. 127 din 27 ianuarie 2021, pronunţată de Judecătoria Motru, în dosarul nr. x/2020 a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Motru şi s-a dispus declinarea soluţionării cauzei, în favoarea Tribunalului Gorj - Litigii cu profesioniştii.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj – secţia a II-a civilă la data de 16 februarie 2021, sub nr. x/2021.

Prin sentinţa nr. 38 din 29 martie 2021, pronunţată de Tribunalul Gorj – secţia a II-a Civilă, în dosarul nr. x/2021, s-a admis excepţia autorităţii de lucru judecat, invocată de pârâtă prin întâmpinare. S-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B. S.A., având ca obiect – pretenţii.

Împotriva acestei sentinţe, reclamantul a promovat apel.

Prin decizia nr. 509/2021 din 21 septembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Craiova – secţia a II-a Civilă, în dosarul nr. x/2021, s-a admis apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 38 din 29 martie 2021, pronunţată de Tribunalul Gorj – secţia a II-a Civilă, pe care a anulat-o şi a reţinut cauza pentru soluţionare.

Prin decizia nr. 695/2021 din 16 noiembrie 2021, Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă a respins acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B. S.A., ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Împotriva acestei decizii, la data de 16 decembrie 2021, a declarat recurs reclamantul A., prin care a solicitat admiterea căii extraordinare de atac, casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre o nouă judecată instanţei de apel, recursul fiind întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

Prin decizia nr. 1073 din 10 mai 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia a II-a Civilă, în dosarul nr. x/2021, a fost respinsă excepţia nulităţii recursului, invocată de intimata-pârâtă B. S.A. A fost respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 695/2021 din 16 noiembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă.

Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire revizuentul A. invocând motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Revizuentul arată că instanţa nu a observat că în speţă există hotărâri potrivnice pronunţate de acelaşi complet de judecată al Curţii de Apel Craiova respectiv deciziile nr. 509 din 21.09.2021 şi 695 din 16 noiembrie 2021 ambele pronunţate în dosarul nr. x/2021.

În acest sens se arată că excepţia lipsei calităţii procesuale pasive nu a fost reţinută prin aceste decizii, intimata pârâtă neinvocând această excepţie, dimpotrivă a recunoscut existenţa relaţiilor contractuale.

Revizuentul indică şi alte hotărâri potrivnice deciziei atacate, respectiv decizia nr. 308 din 15.07.2020 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2018, decizia nr. 158 din 10 martie 2021 pronunţată în dosarul nr. x/2020, decizia nr. 117 din 24.02.2021 pronunţată în dosarul nr. x/2020, decizia nr. 989/2.10.2018 pronunţată în dosarul nr. x/2017 de aceiaşi instanţă.

În consecinţă, arată revizuentul, sunt întrunite condiţiile invocării revizuirii deoarece există hotărâri potrivnice pronunţate în dosare diferite, există tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, iar deciziile pronunţate de instanţele pronunţate de instanţele devolutive şi de Înalta Curte în dosarul nr. x/2017, respectiv decizia nr. 982 din 2.10.2018 şi decizia nr. 265 din 9.02.2021 au autoritate de lucru judecat, sub aspect pozitiv, faţă de hotărârea ce face obiectul cererii de revizuire.

Prin întâmpinarea formulată intimata a invocat inadmisibilitatea cererii de revizuire cu privire la neîndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a motivului de revizuire invocat.

Înalta Curte, analizând cererea de revizuire din perspectiva motivului invocat, o va respinge pentru considerentele ce succed.

Potrivit dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Fundamentul acestui motiv de revizuire îl reprezintă autoritatea de lucru judecat şi presupune îndeplinirea mai multor condiţii cumulative: să existe hotărâri definitive contradictorii, hotărârile să fie pronunţate în aceeaşi pricină, deci, să existe tripla identitate de elemente - părţi, obiect şi cauză, hotărârile să fie pronunţate în dosare diferite, iar în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu se fi discutat.

Aşadar, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri îşi are suportul logic în respectarea puterii lucrului judecat, în situaţia în care instanţele au dat soluţii contrare, a căror executare este imposibilă ca urmare a faptului ca fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabila, iar ieşirea din situaţia anormală, creată de existenţa hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea şi anularea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autoritarii de lucru judecat.

Trebuie menţionat că instanţa competentă să se pronunţe asupra revizuirii întemeiate pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. nu exercită un control judiciar asupra legalităţii şi temeiniciei hotărârilor contradictorii, nu are căderea să aprecieze care dintre hotărârile considerate potrivnice conţine soluţia corectă, ci verifică numai dacă ultima hotărâre a fost pronunţată cu încălcarea principiului puterii lucrului judecat ce rezultă din prima hotărâre şi, în caz afirmativ, procedează la anularea ultimei hotărâri.

Scopul reglementării acestui motiv de revizuire nu este cel al îndreptării hotărârilor greşite prin anularea acestora şi pronunţarea altora, ci respectarea principiului autorităţii de lucru judecat, prin restabilirea situaţiei determinate de nesocotirea acestuia.

Din perspectiva motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., revizuentul a arătat că există hotărâri potrivnice cu privire la reţinerea excepţia lipsei calităţii procesuale pasive în litigiile purtate între părţi.

Astfel, în cauza dedusă judecăţii, revizuentul arată că instanţa nu a observat că în speţă există hotărâri potrivnice pronunţate de Curtea de Apel Craiova, respectiv deciziile nr. 509 din 21.09.2021 şi 695 din 16 noiembrie 2021 pronunţate în dosarul nr. x/2021.

Înalta Curte constată că aceste decizii au fost pronunţate în dosarul nr. x/2021 în care a fost pronunţată şi decizia nr. 1073 din 10 mai 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia a II-a Civilă, a cărei revizuire se solicită prin prezentul demers judiciar.

Prin decizia atacată cu revizuire s-a reţinut că motivul admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a fost acela că, în ceea ce priveşte perioada 1.01.2018 – 10.06.2018, pârâta nu a fost parte a raportului juridic dedus judecăţii, iar reclamantul nu a justificat identitatea cerută de lege pentru a se putea stabili calitatea procesuală pasivă a pârâtei.

Având în vedere că această decizie este pronunţată în recurs, iar deciziile nr. 509 din 21.09.2021 şi 695 din 16 noiembrie 2021 sunt pronunţate în acelaşi dosar în faza procesuală a apelului, respectiv dosarul nr. x/2021, nu este îndeplinită condiţia privind pronunţarea deciziilor pretins contradictorii în cauze diferite.

Revizuentul a indicat şi alte hotărâri potrivnice deciziei atacate, respectiv decizia nr. 308 din 15.07.2020 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2018, decizia nr. 158 din 10 martie 2021 pronunţată în dosarul nr. x/2020, decizia nr. 117 din 24.02.2021 pronunţată în dosarul nr. x/2020, decizia nr. 989/2.10.2018 pronunţată în dosarul nr. x/2017 de aceiaşi instanţă.

Înalta Curte reţine că în aceste dosare cauza este diferită de cea a dosarului pendinte deoarece, deşi reclamantul solicită daune în toate dosarele, acestea privesc perioade diferite, pentru care a fost administrat un probatoriu distinct care a fundamentat deciziile pronunţate.

Aşadar faptele deduse judecăţii sunt diferite, motiv pentru care soluţiile pronunţate în aceste dosare nu pot avea caracter potrivnic.

Pe de altă parte, în dosarul în care a fost pronunţată decizia a cărei revizuire se solicită, cauza a fost soluţionată pe excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, iar nu pe fond, prin urmare şi din această perspectivă nu este întrunită condiţia privind existenţa unor decizii pretins contradictorii, atât timp cât fondul cauzei nu a fost soluţionat în mod diferit.

Ca atare, se constată că nu sunt întrunite în mod cumulativ cerinţele impuse de dispoziţiile art. 509 pct. 8 din C. proc. civ., neexistând identitate de obiect.

În raport de aceste împrejurări, Înalta Curte urmează a respinge cererea formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 1073 din 10 mai 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia a II-a Civilă, în dosarul nr. x/2021.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondată cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 1073 din 10 mai 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia a II-a Civilă, în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu intimata B. S.A.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 noiembrie 2022.