Effectiveness of docket restoration request in interrupting the statutory period of peremption for extraordinary appeals
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court dismissed the appeal as unfounded, thereby upholding the Court of Appeal's decision to declare the appellant's request for annulment perished, which confirms the finality of the lower appellate decision rejecting the original appeal against the first-instance dismissal of an administrative act challenge. The dispute centered on whether the six-month period for peremption under Article 416 of the Code of Civil Procedure was interrupted by the appellant's motion to restore the case to the docket and subsequent service of citations, or whether suspension grounds under Article 418 (such as adverse weather) applied, given that the lower court had suspended proceedings for lack of appearance and later rejected the restoration request for failing to request judgment in absentia. The Supreme Court held that a motion to restore the docket does not interrupt peremption unless it effectively leads to the resumption of the trial; since the lower court rejected the motion and maintained the suspension, the procedural act lacked the requisite intention to continue proceedings, and the mere filing of the motion or issuance of citations did not meet the standards of a valid procedural act for interruption purposes, nor did the submitted meteorological evidence prove a justifiable impediment to appearing in court.
Legislator headnote
AI generatedart. 417 din C. proc. civ, art. 418 alin. (3) din C. proc. civ, art. 416 alin. (1) C. proc. civ, art. 10 alin. (1) din C. proc. civ, art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ, art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ; Effectiveness of docket restoration request in interrupting the statutory period of peremption for extraordinary appeals: The dispute centered on whether the six-month period for peremption under Article 416 of the Code of Civil Procedure was interrupted by the appellant's motion to restore the case to the docket and subsequent service of citations, or whether suspension grounds under Article 418 (such as adverse weather) applied, given that the lower court had suspended proceedings for lack of appearance and later rejected the restoration request for failing to request judgment in absentia. The Supreme Court held that a motion to restore the docket does not interrupt peremption unless it effectively leads to the resumption of the trial; since the lower court rejected the motion and maintained the suspension, the procedural act lacked the requisite intention to continue proceedings, and the mere filing of the motion or issuance of citations did not meet the standards of a valid procedural act for interruption purposes, nor did the submitted meteorological evidence prove a justifiable impediment to appearing in court.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedCited in the dispositive as the main ground for the final ruling, providing the court's competence and authority to issue the decision.
Cited in the dispositive as the procedural rule governing the dismissal of the appeal as unfounded.
Full text
Şedinţa publică din data de 8 noiembrie 2022
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Prin decizia nr. 1281/2019 din data de 23 mai 2019, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2018, au fost respinse recursurile formulate de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinţei nr. 1687 din 11.12.2018 pronunţată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr. x/2018, împotriva încheierii de amânare a pronunţării din data de 04.12.2018, cât şi împotriva sentinţei nr. 128 din 12.02.2019 pronunţată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimaţii pârâţi Consiliul Local al Oraşului Târgu-Cărbuneşti şi Primarul Oraşului Târgu-Cărbuneşti-B., având ca obiect anulare act administrativ.
Împotriva deciziei nr. 1281/2019 din data de 23 mai 2019, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2018, a formulat contestaţie în anulare contestatoarea A..
Prin încheierea de şedinţă din data de 22.06.2020, având în vedere că nici la a doua strigare a cauzei, la sfârşitul şedinţei, nu s-a prezentat niciuna dintre părţi şi niciuna nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, Curtea a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 din Noul C. proc. civ., pentru lipsa părţilor.
Prin încheierea de şedinţă din data de 11.01.2021, constatând că prin cererea de repunere pe rol nu s-a solicitat judecarea cauzei şi în lipsă şi faţă de împrejurarea că la acest termen de judecată niciuna dintre părţi nu s-a prezentat şi nici nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, Curtea a respins cererea de repunere pe rol a cauzei şi a menţinut dispoziţiile privind suspendarea judecării cauzei, în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 Noul C. proc. civ., pentru lipsa părţilor, dispusă prin încheierea din data de 22.06.2020.
Potrivit referatului întocmit de grefa secţiei la data de 08.02.2021 s-a dispus, din oficiu, repunerea pe rol a cauzei pentru verificarea perimării.
În şedinţa publică de la 01.03.2021, instanţa a invocat excepţia perimării contestaţiei în anulare.
2. Decizia ce face obiectul prezentului recurs
Prin Decizia nr. 605/2021 din 1 martie 2021, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a constatat perimată contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A., în contradictoriu cu intimaţii Consiliul Local al Oraşului Târgu-Cărbuneşti şi Primarul Oraşului Târgu-Cărbuneşti, împotriva deciziei nr. 1281/2019 din data de 23 mai 2019, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2018.
3. Recursul
Împotriva Deciziei nr. 605/2021 din 1 martie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs contestatoarea A., susţinând că decizia recurată este nelegală şi netemeinică în raport de motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4 şi 8 din C. proc. civ., respectiv instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti şi hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.
Recurenta a arătat că la data de 17.12.2020 s-a întrerupt cursul perimării prin cererea de repunere pe rol a cauzei, care a şi fost legal timbrată.
Cererea de repunere pe rol a cauzei este un act de procedură îndeplinit de contestatoare, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 417 din C. proc. civ.
Faptul că a timbrat cererea de repunere pe rol a cauzei şi a solicitat acest lucru prin cerere scrisă confirmă faptul că a stăruit pentru soluţionarea cauzei, iar numai condiţii de mediu nefavorabil (ninsoare, viscol, aşa cum a dovedit şi cu buletinul meteo depus la Curtea de Apel Craiova) au contribuit la întârzierea prezentării la ora, destul de matinală, stabilită pentru judecarea cauzei din data de 11.01.2021.
De altfel, perimarea se suspendă pe timpul cât partea este împiedicată de a stărui în judecată din cauza unor motive temeinic justificate, cum ar fi împiedicarea de a ajunge în timp util fie datorită unor condiţii meteorologice nefavorabile (a depus extras din buletinul meteo la dosar), fie datorită unei stări de boală intervenite în ultimul moment, fie datorită contextului epidemiologie actual (art. 418 alin. (3) din C. proc. civ.).
Condiţionarea instanţei investite cu soluţionarea contestaţiei în anulare de formularea unei cereri de judecare în lipsă a cauzei în acelaşi timp cu cererea de repunere pe rol a cauzei, susţinând în motivare ca nu s-ar fi îndeplinit condiţiile legale, nu este prevăzută de dispoziţiile legale menţionate mai sus, astfel că, prin aceasta, Curtea de Apel Craiova a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti, adăugând la lege.
Cererea de judecare în lipsă e o facultate a părţii, nu o obligaţie legală şi nu înseamnă că dacă partea nu solicită judecarea cauzei în lipsă nu înseamnă că nu stăruie în soluţionarea cauzei, cu atât mai mult cu cât face şi un efort pecuniar, prin plata taxei judiciare de timbru necesară pentru reluarea judecăţii.
A mai susţinut recurenta că a fost întrerupt cursul perimării odată cu depunerea cererii de reluare a judecării cauzei şi a taxei judiciare de timbru aferente (17.02.2020), instanţa îndeplinind, în baza acestei cereri, acte de procedură în acest sens (emiterea citaţiilor către părţi), deci s-au îndeplinit mai multe acte de procedură care au întrerupt cursul perimării, iar un nou termen de perimare a început să curgă la data de 11.01.2021, astfel că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, întrucât termenul de 6 luni nu era îndeplinit la momentul la care s-a pronunţat Decizia nr. 605/01.03.2021.
4. Apărările formulate în cauză
Intimaţii-pârâţi Primarul Oraşului Târgu-Cărbuneşti-B. şi Consiliul Local al Oraşului Târgu-Cărbuneşti au depus întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei instanţei de fond ca fiind legală şi temeinică.
5. Soluţia instanţei de recurs
Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport cu motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4 şi 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul declarat de recurenta-reclamantă A. este nefondat, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 416 alin. (1) C. proc. civ. "Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni".
Perimarea este o sancţiune procedurală de aplicaţie generală, care operează atât în etapa judecăţii în primă instanţă, cât şi în etapa judecăţii în căile de atac. Ea are natură juridică mixtă, în sensul că este o sancţiune procedurală pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege, constând în stingerea procesului în faza în care se găseşte, dar şi o prezumţie de desistare, dedusă din faptul nestăruinţei părţilor un timp îndelungat în judecată.
Cu privire la cursul perimării, dispoziţiile art. 417 din C. proc. civ. prevăd întreruperea acestuia prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecăţii procesului de către partea care justifică un interes.
De esenţa sancţiunii perimării este culpa procesuală a părţii, buna administrare a justiţiei impunând ca respectivele acte procedurale să fie îndeplinite cu respectarea condiţiilor cerute de lege şi să se succeadă în timp, în ordinea şi cu respectarea termenelor prevăzute de lege sau stabilite de judecător.
În acest sens sunt şi prevederile art. 10 alin. (1) din C. proc. civ., care instituie în sarcina părţilor obligaţia de a-şi îndeplini actele de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite şi de a contribui la desfăşurarea fără întârziere a procesului, urmărind astfel finalitatea acestuia.
În cauză, prin încheierea de şedinţă din data de 22.06.2020, Curtea de Apel Craiova a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., pentru lipsa părţilor.
În esenţă, recurenta a susţinut că termenul de perimare, care a început să curgă la data de 22.06.2020, când s-a dispus suspendarea soluţionării contestaţiei în anulare în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a fost întrerupt prin formularea cererii de repunere pe rol a cauzei, legal timbrată, depusă la data de 17.12.2020. Mai susţine că a fost întrerupt cursul perimării odată cu depunerea cererii de reluare a judecării cauzei şi a taxei judiciare de timbru aferente, instanţa îndeplinind, în baza acestei cereri, acte de procedură - emiterea citaţiilor către părţi, astfel că un nou termen de perimare a început să curgă la data de 11.01.2021.
Potrivit prevederilor art. 417 C. proc. civ., perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de partea care justifică un interes.
Înalta Curte consideră greşită interpretarea dată de recurenta-reclamantă textului de lege amintit, în sensul că simpla formulare a cererii de repunere pe rol, la care s-a ataşat şi taxa judiciară de timbru, este suficientă pentru a întrerupe cursul perimării. Contrar acestei opinii, Înalta Curte constată că este necesar ca actul de procedură făcut în vederea judecării procesului să fie apt să îndeplinească scopul pentru care a fost efectuat şi anume, în speţă, cererea de repunere pe rol să conducă la reluarea judecăţii cauzei. Simpla formulare a unei cereri de repunere pe rol, neurmată de repunerea efectivă a cauzei pe rol, nu poate avea efectele juridice întreruptive ale termenului de perimare, astfel cum au fost invocate de recurentă. Actul de procedură întreruptiv al termenului de perimare trebuie să fie făcut cu intenţia clară de a continua judecata, iar o cerere de repunere pe rol lipsită de această finalitate nu are, prin ea însăşi, doar prin simpla formulare, această funcţie. Argumentul recurentei-reclamante nu îşi găseşte suportul în nicio normă procedurală, legiuitorul neprevăzând vreo situaţie de repunere pe rol "implicită".
Cererea de repunere pe rol, formulată de recurenta-reclamantă la data de 17.12.2020, a fost respinsă prin încheierea din 11.01.2021, având în vedere că prin aceasta nu s-a solicitat judecarea cauzei şi în lipsă, fiind menţinută astfel măsura suspendării judecăţii, ceea ce înseamnă că manifestarea de voinţă a părţii, în sensul reluării judecăţii cauzei, nu a produs niciun efect.
Cât priveşte susţinerile recurentei în sensul că urmare a depunerii cererii de repunere pe rol au fost îndeplinite acte de procedură, respectiv au fost emise citaţii părţilor din dosar şi astfel cursul perimării a fost întrerupt şi un nou termen de perimare a început să curgă la data de 11.01.2021, Înalta Curte le constată a fi neîntemeiate, emiterea citaţiilor realizându-se exclusiv în scopul verificării îndeplinirii condiţiilor de reluare a judecăţii cauzei.
De asemenea, nu subzistă vreun motiv de suspendare a cursului perimării, din cele prevăzute de art. 418 C. proc. civ., recurenta nefăcând dovada că a fost împiedicată de a stărui în judecată, din cauza unor motive temeinic justificate, simpla depunere a unui extras din buletinul meteo neputând constitui o astfel de dovadă.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A., ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva Deciziei nr. 605/2021 din 1 martie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 8 noiembrie 2022.