Challenge to tax assessment: Appeal against final judgment held inadmissible and appeal against recusal ruling declared null

Şedinţa publică din data de 14 octombrie 2022

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

1.1 .Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal la data de 28 decembrie 2018, sub nr. x/2018, reclamantul A. a formulat contestaţie împotriva nerecunoaşterii dreptului constituţional la taxe echitabile, împotriva "plăţilor nedatorate", împotriva decizie de impunere nr. x "Contribuţia de asigurări sociale de sănătate persoane fizice - Regularizări (…2013), invocând "plata nedatorată" de 996 RON, emisă de AJFP/ANAF/MF/Guvernul României, deciziilor accesorii ce vor urma sumei de 966 RON, sumelor rezultate invocând "penalităţi", solicitând anularea actelor şi sumelor impuse prin actele respective.

1.2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa nr. 764 din 17.12.2020, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2018, a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Statul Român, Guvernul României, DGRFP Craiova şi ANAF ca fiind promovată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

Prin aceeaşi hotărâre, acţiunea formulată de reclamant în contradictoriu cu intervenientul Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Gorj s-a respins ca inadmisibilă.

1.3. Hotărârea instanţei de recurs

Prin decizia nr. 1868/2021 din 29 iunie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, a fost admis recursul formulat împotriva sentinţei nr. 764 din 17.12.2020 pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2018, a fost casată în parte sentinţa, cu privire la soluţia de admitere a excepţiei inadmisibilităţii şi a fost trimisă cauza pentru rejudecare. A fost menţinută sentinţa cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive.

1.4. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva Deciziei nr. 1868/2021 din 29 iunie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a formulat recurs recurentul - reclamant A.; totodată, recurentul - reclamant A. a declarat recurs şi împotriva încheierii nr. 53 din 23 iunie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal prin care a fost respinsă cererea de recuzare formulată de recurentul-reclamant A..

1.4 Apărările formulate în cauză

Intimaţii-pârâţi nu au depus întâmpinare.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor

Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport de dispoziţiile procedurale incidente cauzei, Înalta Curte constată ca recursul formulat împotriva Deciziei nr. 1868/2021 din 29 iunie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal este inadmisibil iar recursul formulat împotriva încheierii nr. 53 din 23 iunie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, este nul, pentru argumentele expuse în continuare.

Cererea de recurs vizează o hotărâre definitivă a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, Decizia nr. 1868/2021 din 29 iunie 2021, prin care această instanţă a soluţionat recursul declarat împotriva sentinţei nr. 764 din 17.12.2020, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Împotriva hotărârilor judecătoreşti se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziţii imperative, de la care nu se poate deroga, în speţă fiind incidente dispoziţiile art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cărora sunt supuse recursului "hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege".

Aceste dispoziţii delimitează, expres şi exclusiv, categoria hotărârilor judecătoreşti ce pot face obiectul căii de atac a recursului.

Înalta Curte reţine şi incidenţa dispoziţiilor art. 634 alin. (1) punctul 6 din C. proc. civ., potrivit cărora:

"Sunt hotărâri definitive: (…) orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs."

Având în vedere dispoziţiile exprese din textele legale citate mai sus, coroborate cu situaţia, potrivit căreia, Decizia nr. 1868/2021 din 29 iunie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal are caracter definitiv, Înalta Curte constată că această hotărâre nu mai poate face obiectul căii de atac a recursului.

În concluzie, în raport de dispoziţiile art. 483 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 634 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că este împiedicată, din punct de vedere procedural, să analizeze cererea de recurs, fiind învestită cu o cale de atac inadmisibilă.

În ceea ce priveşte recursul formulat împotriva încheierii nr. 53 din 23 iunie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, în raport de criticile formulate, Înalta Curte va analiza cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului invocată, din oficiu, pe care o consideră întemeiată pentru argumentele expuse în cele ce urmează.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)."

Potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol:

"Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".

Prin dispoziţiile art. 489 C. proc. civ. legiuitorul sancţionează cu nulitatea nemotivarea recursului, înţeleasă atât în contextul în care cererea de exercitare a căii de atac nu cuprinde nicio critică la adresa hotărârii atacate (ipoteza prevăzută la alin. (1) al articolului menţionat) dar şi în situaţia în care motivele expuse în cererea de recurs nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 (art. 489 alin. (2) C. proc. civ.).

Cererea de recurs trebuie să cuprindă arătarea motivelor de casare şi dezvoltarea lor. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare formală a textului articolului 488 din C. proc. civ., condiţia legală a dezvoltării motivelor implicând determinarea greşelilor anume imputate, o minimă expunere a criticii în fapt şi în drept, arătarea probelor pe care se bazează.

Motivele de recurs desemnează ipotezele expres şi limitativ prevăzute de lege pentru care se poate cere casarea hotărârii atacate.

Prevederile legale menţionate se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalităţii invocate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă şi prin precizarea eventualelor greşeli săvârşite de instanţă în legătură cu aceste dispoziţii legale, în lipsa acestor menţiuni neputându-se exercita controlul judiciar.

Aceasta înseamnă că nelegalitatea hotărârii care se atacă, trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

În practica judiciară s-a decis că simpla nemulţumire a unei părţi sau a părţilor în litigiu faţă de hotărârea pronunţată nu este suficientă pentru casarea acesteia, ci partea recurentă are obligaţia să-şi întemeieze recursul pe cel puţin unul dintre motivele prevăzute de C. proc. civ.

Noţiunea de motivare a recursului trebuie înţeleasă pornind de la trăsăturile specifice ale acestei căi de atac şi continuând, apoi, cu faptul că motivele de casare sunt expres şi limitativ prevăzute la art. 488 punctele1-8 C. proc. civ.

Reglementând calea de atac a recursului, legiuitorul prevede, fără echivoc, că scopul acestei căi de atac este acela de a supune instanţei de control judiciar competente examinarea conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Obligaţia de motivare a recursului presupune concretizarea criticilor recurentului în raport de soluţia instanţei de fond, astfel că motivarea imprecisă sau generală atrage sancţiunea nulităţii recursului, în condiţiile prevăzute de art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.

Din analiza cererii de recurs rezultă că recurentul nu circumstanţiază în niciun mod criticile sale, în sensul că alegaţiile prezentate nu au corespondent în ipotezele motivelor de casare prevăzute la art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., invocate formal ca temei juridic al căii de atac exercitate.

Din analiza cererii de recurs, rezultă că, în esenţă, recurentul reiterează situaţia de fapt şi argumentele dezvoltate în cererea de chemare în judecată, menite să demonstreze nelegalitatea actelor administrative a căror anulare se solicită, fără însă, a indica vreun element greşit reţinut de instanţă, în analiza cererii de recuzare, atunci când a pronunţat soluţia de respingere a acesteia.

Cu alte cuvinte recurentul nu circumstanţiază în niciun mod criticile sale, în sensul că încheierea atacată este afectată de oricare viciu de nelegalitate ce s-ar putea subsuma vreunuia dintre motivele de casare.

Or, simpla nemulţumire a recurentului-reclamant cu privire la soluţia adoptată de instanţa ce a pronunţat hotărârea atacată nu se constituie într-un motiv de nelegalitate a sentinţei, această neregularitate sancţionându-se cu nulitatea.

Deoarece recurentul-reclamant nu a formulat critici care să permită încadrarea lor într-unul din cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., rezumându-se la expunerea unor succesiuni de fapte şi afirmaţii, pe care nu le-a structurat din punct de vedere juridic, nesubliniind relevanţa pe care acestea o prezintă în raport cu soluţia instanţei de revizuire, Înalta Curte va aplica sancţiunea nulităţii recursului.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., va respinge recursul formulat împotriva Deciziei nr. 1868/2021 din 29 iunie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal ca inadmisibil şi va constata nul recursul formulat împotriva încheierii nr. 53 din 23 iunie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia inadmisibilităţii recursului invocată din oficiu.

Respinge recursul declarat de recurentul - reclamant A. împotriva Deciziei nr. 1868/2021 din 29 iunie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal ca inadmisibil.

Admite excepţia nulităţii recursului invocată din oficiu.

Constată nul recursul formulat împotriva încheierii nr. 53 din 23 iunie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 octombrie 2022.