Judicial impartiality and scope of cassation review in military salary recalculation dispute

Şedinţa publică din data de 14 iunie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU., VVV., WWW., XXX., YYY. şi ZZZ. sunt cadre militare desfăşurându-şi activitatea la Inspetoratul de Jandarmi Judeţean Neamţ. Aceştia solicită recalcularea drepturilor salariale, începând cu data de 01 ianuarie 2017, prin echivalarea soldei de funcţie, fără sporuri sau adaosuri, cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată începând cu anul 2017. Reclamanţii apreciază că nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit prin H.G. nr. 1/2017, H.G. nr. 846/2017 şi H.G. nr. . 937/2018, reprezintă doar solda de funcţie, fără includerea sporurilor şi a sumelor compensatorii, prevalându-se de sintagma folosită în acest act normativ:

"sumă stabilită în bani care nu include sporuri şi alte adaosuri" .

Prin sentinţa nr. 629/5.11.2020 pronunţată de Tribunalul Neamţ în dosarul nr. x/2019 a fost respinsă ca nefondată cererea formulată de reclamanţi în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Neamţ.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin încheierea din 26 noiembrie 2021 a Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal s-a respins cererea de recuzare a doamnei judecător AAAA., cerere formulată de recurentul-reclamant L., în dosarul nr. x/2019.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva încheierii din 26 noiembrie 2021 a Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul L. a formulat recurs în temeiul art. 42 alin. (1) pct. 13 din C. proc. civ.

Având în vedere că motivele invocate în concluziile scrise datate 10.11.2021 sunt explicite şi justificate temeinic, a arătat că rezultă că acestor concluzii nu li s-a dat mare importanţă, iar rezultatul confirmă că nu au fost aprofundate de către completul de judecată care a soluţionat cererea de recuzare.

A susţinut recurentul reclamant că cererea de recuzare este temeinic justificată, întrucât judecătorul AAAA. a avut calitate de preşedinte în completul de care a judecat cauza în dosarul cu nr. x/2020 privind acordarea soldelor compensatorii cuvenite la trecerea în rezervă, complet din care a mai făcut parte judecătorul BBBB. şi judecătorul CCCC., iar pentru neasumare şi lipsă de obiectivitate în judecarea acestei cauzei, ca urmare a respectării unor directive trasate ierarhic, în sensul de a respinge acţiunile care implică acordarea de drepturi de natură pecuniară, ca nefondate, a adoptat soluţia de respingere a recursului. Astfel s-a menţinut soluţia primei instanţe prin care s-a respins cerea sa de chemare în judecată, fără a se observa că dreptul la solde compensatorii era doar suspendat, nu şi abrogat, la momentul trecerii în rezervă.

Pentru aceste motive, s-a solicitat să se dispună admiterea recursului privind recuzarea judecătorului AAAA. din completul CAF5, pentru îndoială cu privire la imparţialitatea sa în judecarea cauzei din dosarul nr. x/2019, anularea deciziei nr. 817 din 03.12.202, pe motiv de recuzare a judecătorului AAAA. din completul CAF5 şi, de asemenea, pentru înlocuirea nejustificată din complet a judecătorului BBBB. cu judecătorul DDDD..

S-a solicitat, în rejudecare, admiterea recursului celor 78 de recurenţi - reclamanţi, ţinând cont de precedentele judiciare exemplificate.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamant este nefondat, pentru următoarele considerente:

În prealabil, referitor la modalitatea de sesizare a instanţei, Înalta Curte ia act că la data de 3 decembrie 2021 prin decizia nr. 817/2021, Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins recursul promovat de recurenţii-reclamanţi, împotriva sentinţei civile nr. 629/C din 05.11.2020 pronunţată de Tribunalul Neamţ în dosarul nr. x/2019, ca nefondat.

În ceea ce priveşte motivele de recurs formulate, reţine Înalta Curte că potrivit art. 42 alin. (1) pct. 13 din C. proc. civ., judecătorul este incompatibil de a judeca atunci când există elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparţialitatea sa.

În ceea ce priveşte cele două dimensiuni ale principiului imparţialităţii, în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, s-a reţinut că imparţialitatea magistratului, ca o garanţie a dreptului la un proces echitabil, poate fi apreciată într-un dublu sens: un demers subiectiv, ce tinde a determina convingerea personală a unui judecător într-o cauză anume, ceea ce semnifică aşa-numita imparţialitate subiectivă, şi un demers obiectiv, cu scopul de a determina dacă acesta a oferit garanţii suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privinţa sa, ceea ce semnifică aşa-numita imparţialitate obiectivă (Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 1 octombrie 1982, pronunţată în Cauza Piersack împotriva Belgiei, paragraful 30). Imparţialitatea subiectivă este prezumată până la proba contrară, în schimb, aprecierea obiectivă a imparţialităţii constă în a analiza dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite împrejurări care pot fi verificate dau naştere unor suspiciuni de lipsă de imparţialitate (Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 24 mai 1989, pronunţată în Cauza Hauschildt împotriva Danemarcei, paragraful 47)."

În aceste repere, se constată că în mod judicios prima instanţă a reţinut că nu există motive de incompatibilitate sau vreo antepronunţare prin împrejurarea că judecătorul recuzat a făcut parte din completul de judecată care a soluţionat cauza nr. 693/103/2020, privind acordarea soldelor compensatorii cu privire la trecerea în rezervă, ambele dosare vizând acordarea de drepturi salariale.

Referitor la pretinsa lipsă de imparţialitate a judecătorului, motivată de recurentul - reclamant prin atitudinea părtinitoare şi favorabilă faţă de pârâtă, Înalta Curte reţine că în cauză nu au fost probate elemente care să reflecte o lipsă de imparţialitate subiectivă ori obiectivă.

Mai reţine Înalta Curte că motivele privind înlocuirea unui membru al completului de judecată, precum şi cele care vizează modalitatea de soluţionare excepţiei autorităţii puterii de lucru judecat, excedează controlului de legalitate efectuat în prezenta cale de atac, instanţa fiind învestită în temeiul art. 53 din C. proc. civ., exclusiv cu soluţionarea recursului formulat împotriva încheierii din 26 noiembrie 2021 a Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 53 şi 496 alin. (1) din C. proc. civ. urmează a respinge recursul declarat de recurentul-reclamant L..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de recurentul-reclamant L. împotriva încheierii din 26 noiembrie 2021 a Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 14 iunie 2022.