Labor dispute perimare: starting point of six-month lapse after related case suspension

Şedinţa publică din data de 23 iunie 2022

Asupra recursului de faţă, din examinarea actelor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi, secţia I civilă de 15 octombrie 2018 sub nr. x/15.10.2018, Sindicatul Drumarilor Elie Radu, în numele şi pentru reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. Bucureşti prin Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Iaşi, a solicitat obligarea acesteia la:

- plata unei majorări salariale de 2000 RON la salariul de bază, pentru perioada 01.08.2017 - 31.12.2017 şi a unei majorări salariale de 2160 RON la salariul de bază, pentru perioada 01.01.2018 - 26.02.2018;

- plata drepturilor salariale reprezentând diferenţă sporuri, care trebuiau calculate prin raportare la salariul de bază, majorat cu 2000 RON pentru perioada 01.08.2017 - 31.12.2017, respectiv salariul de bază majorat cu 2160 RON pentru perioada 01.01.2018 - 26.02.2018 şi sumele de bani efectiv achitate cu titlu de sporuri;

- plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs, ca urmare a neplăţii la termen a acestor sume de bani, reprezentând daune interese în cuantum de 0,04°/o/zi de întârziere, conform art. 100 CCM 2017, coroborat cu dispoziţiile art. 120 alin. (1) şi (7) din Codul de procedura fiscală pentru sumele de bani datorate de la scadenţă şi până la plata efectivă;

- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 495/2019 din 29 martie 2019, Tribunalul Iaşi, secţia I civilă a admis în parte acţiunea formulată de către Sindicatul Drumarilor Elie Radu, în numele şi pentru reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., prin Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Iaşi.

A obligat pârâta să achite reclamantei majorările salariale de 2000 RON la salariul de bază pentru perioada 01.08.2017 - 31.12.2017 şi de 2160 Iei la salariul de bază pentru perioada 01.01.2018- 26.02.2018.

A obligat pârâta să achite reclamantului drepturile băneşti reprezentând diferenţa de sporuri calculată la salariul de bază majorat cu 2000 RON pentru perioada 01.08.2017 - 31.12.2017 şi calculată la salariul de bază majorat cu 2160 RON pentru perioada 01.01.2018-26.02.2017 şi sumele de bani efectiv achitate cu acest titlu.

A obligat pârâta să achite reclamantului dobânda fiscală pentru sumele datorate, calculată până la data plăţii efective.

A obligat pârâta să achite reclamantului cheltuieli de judecată în sumă de 714 RON, reprezentând onorariu de avocat şi a 10 parte din cazare în procent de 25,8 RON şi cheltuieli de transport în sumă de 5,43euro reprezentând a 10 parte din suma de 54,32 euro.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. prin Direcţia Generală de Drumuri şi Poduri Iaşi, considerând-o ca fiind nelegală şi netemeinică.

Prin decizia nr. 746/2021 din 13 octombrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a fost constatată perimată cererea de apel formulată de apelanta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. prin Direcţia Generală de Drumuri şi Poduri Iaşi împotriva sentinţei civile nr. 495/2019 din 29 martie 2019 pronunţate de Tribunalul Iaşi, secţia I civilă în dosarul civil nr. x/2018

A fost respinsă ca nefondată cererea de repunere pe rol a judecăţii apelului formulată de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A.

A fost admisă în parte cererea formulată de Sindicatul Drumarilor Elie Radu în numele şi pentru reclamantul A. privind obligarea pârâtei Companiei Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. la plata cheltuielilor judiciare efectuate în apel în sumă de 500 de RON, cu titlul de cheltuieli judiciare.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. prin Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Iaşi, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi rejudecarea litigiului, constatându-se că instanţa de apel a pronunţat o hotărâre cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, întrucât a reţinut în mod eronat, în temeiul dispoziţiilor art. 416 C. proc. civ., constatarea perimării cererii de apel formulată de pârâta.

În argumentarea cererii de recurs, recurenta arată că prin încheierea din 13 noiembrie 2019, Curtea de Apel laşi a dispus suspendarea judecării prezentului dosar până la soluţionarea definitivă a cauzei ce făcea obiectul dosarului înregistrat pe rolul Tribunalului laşi sub nr. x/2019, ce avea ca obiect -conflict de muncă, constatare nulitate clauză act adiţional.

În acest context, arată că dosarul nr. x/2019 a fost soluţionat în mod definitiv, prin decizia civilă nr. 167/23.03.2021, hotărârea fiindu-le comunicată la data de 27.04.2021 conform nr. de înregistrare J/800/27.04.2021.

Prin urmare, ţinând cont de prevederile art. 416 alin. (2) C. proc. civ., termenul de perimare începe să curgă de la ultimul act de procedură îndeplinit de către instanţa de judecată, reprezentând data comunicării către părţi a deciziei evocate, respectiv de la 27 aprilie 2021, moment de la care hotărârea a devenit opozabilă părţilor.

În acest sens, recurenta menţionează şi prevederile art. 427 alin. (1) C. proc. civ., care stabilesc că "hotărârea se va comunica din oficiu părţilor, în copie, chiar dacă este definitivă, comunicarea se va face de îndată ce hotărârea a fost redactată şi semnată în condiţiile legii", ca atare, ultimul act de procedura îndeplinit de către instanţa de judecată este tocmai comunicarea deciziei civile nr. 167/23.03.2021.

În ceea ce priveşte aplicarea art. 416 alin. (1) C. proc. civ., referitor la perimarea cererii de chemare în judecată, recurenta susţine că nu s-a împlinit termenul de 6 luni care ar fi putut conduce la perimarea apelului, acesta considerându-se împlinit abia la 27 octombrie 2021, în raport cu data comunicării deciziei civile nr. 167/23.03.2021, respectiv 27 aprilie 2021.

În concluzie, recurenta apreciază că instanţa de apel a pronunţat o hotărâre cu aplicarea greşită a normelor de drept material, respectiv art. 416 alin. (1) C. proc. civ., aceasta trebuind să procedeze la respingerea excepţiei perimării şi la admiterea cererii de repunere pe rol a cauzei, conform art. 415 alin. (1) C. proc. civ., potrivit căruia "judecata cauzei suspendate se reia prin cererea de redeschidere făcută de una dintre părţi, când suspendarea s-a dispus prin învoirea părţilor sau din cauza lipsei lor".

Intimatul Sindicatul Drumarilor Elie Radu, în numele şi pentru reclamanta A. nu a formulat întâmpinare.

Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a dispus efectuarea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, iar prin încheierea din 24 februarie 2022 s-a dispus comunicarea raportului către părţi.

Prin încheierea din 5 mai 2022, Înalta Curte constituită în completul de filtru, a admis în principiu recursul şi a fixat termen în şedinţă publică, pentru soluţionarea acestuia.

Examinând decizia atacată, în limitele controlului de legalitate, în raport de criticile formulate şi de dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Prioritar, deşi recurenta-pârâtă şi-a întemeiat recursul pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., susţinerile formulate pot fi verificate din perspectiva ipotezei de casare înscrise în art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., întrucât reflectă o aplicare greşită a normelor de procedură ce reglementează sancţiunea perimării.

Norma prevăzută de art. 416 alin. (1) C. proc. civ. dispune că orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni, iar potrivit alin. (2), termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă.

Pentru a interveni perimarea în materie civilă trebuie ca pricina, indiferent de etapa procesuală în care se află, să fi rămas în nelucrare timp de 6 luni şi această lăsare în nelucrare să se datoreze culpei părţii.

În cauza dedusă judecăţii, Curtea de Apel Iaşi, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, învestită cu soluţionarea apelului promovat de apelanta-pârâtă Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. prin Direcţia Generală de Drumuri şi Poduri Iaşi împotriva sentinţei civile nr. 495/2019 din 29 martie 2019 pronunţate de Tribunalul Iaşi, secţia I civilă, a aplicat, prin încheierea din 13 noiembrie 2019, măsura suspendării judecăţii apelului, în baza dispoziţiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., până la soluţionarea definitivă a cauzei ce face obiectul dosarului nr. x/2019 al Tribunalului Iaşi.

La 8 octombrie 2021, recurenta a expediat instanţei o cerere de repunere a cauzei pe rol, care a primit termen de soluţionare la 12 octombrie 2021, acelaşi cu cel fixat pentru discutarea perimării.

Relativ la această cerere, recurenta a invocat faptul că nu s-a împlinit termenul de 6 luni care ar fi putut conduce la perimarea apelului, deoarece acesta s-ar fi împlinit la data de 27 octombrie 2021, raportat la data la care i-a fost comunicată decizia civilă nr. 167 din 23 martie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2019 al Curţii de Apel Iaşi, respectiv 27 aprilie 2021 când s-a efectuat ultimul act de procedură în cauză.

Înalta Curte reţine, din lecturarea actelor dosarului, că în mod corect a reţinut curtea de apel că termenul de perimare a început să curgă, după suspendare, de la momentul rămânerii definitive a soluţiei date în dosarul nr. x/2019 al Tribunalului Iaşi, decizie definitivă de la pronunţare, conform art. 634 C. proc. civ. şi s-a împlinit la data de 23 septembrie 2021.

Hotărârile definitive sunt, potrivit art. 634 alin. (1) din C. proc. civ., hotărârile care nu sunt supuse apelului şi nici recursului, hotărârile date în primă instanţă, fără drept de apel, neatacate cu recurs, hotărârile date în primă instanţă, care nu au fost atacate cu apel, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs, hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii, precum şi orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.

Aşadar, în viziunea C. proc. civ., "hotărârea definitivă" este acea hotărâre care nu mai poate fi atacată cu recurs, întrucât fie această cale de atac nu este prevăzută de lege, fie termenul pentru exercitarea căii de atac a apelului sau a recursului a expirat.

Prin urmare, aserţiunea recurentei este lipsită de temei şi nu poate conduce la casarea deciziei, măsura de respingere ca nefondată a cererii de repunere pe rol, fiind dispusă în mod legal de curtea de apel în condiţiile în care a fost formulată la 8 octombrie 2021, după momentul la care s-a împlinit termenul perimării.

Astfel, cererea formulată la 8 octombrie 2021, se situează în afara termenului de perimare, calculat potrivit dispoziţiilor art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. "Când termenul se socoteşte pe săptămâni, luni sau ani, el se împlineşte în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.’’ În raport de ultimul act de procedură efectuat în cauză - decizia pronunţată la 23 martie 2021- şi care nu a mai fost urmat din motive imputabile părţii de alte acte de procedură în scopul judecării pricinii, termenul de 6 luni s-a împlinit la 23 septembrie 2021, într-o zi de joi, lucrătoare, în accepţiunea textului enunţat anterior.

Înalta Curte notează că perimarea reprezintă o sancţiune procedurală determinată de lipsa de stăruinţă a părţii în judecarea litigiului şi are la bază tocmai ideea de culpă a părţii, care, prin neîndeplinirea obligaţiilor procesuale într-un anumit interval de timp, a lăsat cauza în nelucrare. Or, în ipoteza dată, recurentei îi incumba obligaţia de a stărui în soluţionarea litigiului, având posibilitatea după suspendarea judecăţii, să fi formulat cerere de repunere pe rol până la împlinirea termenului de perimare de 6 luni. Aceasta a rămas în pasivitate până la momentul introducerii cererii de repunere pe rol, la 8 octombrie 2021, când termenul de perimare era depăşit.

În consecinţă, în raport de considerentele înfăţişate, instanţa a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor legale în materia perimării şi a constatat perimată cererea de apel formulată împotriva sentinţei civile nr. 495/2019 din 29 martie 2019 pronunţate de Tribunalul Iaşi, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2018.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte apreciază că sunt nefondate criticile la adresa soluţiei de perimare, urmând a dispune respingerea recursului, ca nefondat, în baza art. 496 alin. (1) C. proc. civ.

În temeiul dispoziţiilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să admită cererea intimatului-reclamant Sindicatul Drumarilor Elie Radu pentru membrul de sindicat A. privind obligarea recurentei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat în cuantum de 2380 RON, conform dovezilor de la dosar.

Înalta Curte apreciază că nu se justifică acordarea cheltuielilor de deplasare privind transportul cu avionul (conform dovezii de la fila x), întrucât judecata cauzei la termenul de astăzi s-a desfăşurat în lipsa părţii legal citate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă COMPANIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE S.A. PRIN DIRECŢIA REGIONALĂ DRUMURI ŞI PODURI IAŞI împotriva deciziei nr. 746/2021 din 13 octombrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în contradictoriu cu intimatul-reclamant SINDICATUL DRUMARILOR ELIE RADU PENTRU MEMBRUL DE SINDICAT A..

Obligă pe recurenta-pârâtă COMPANIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE S.A. PRIN DIRECŢIA REGIONALĂ DRUMURI ŞI PODURI IAŞI la plata sumei de 2380 RON cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat, către intimatul-reclamant SINDICATUL DRUMARILOR ELIE RADU PENTRU MEMBRUL DE SINDICAT A..

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 iunie 2022.