Inadmissibility of appeal in insurance disputes: exclusion of recusal by Article 483(2) CPC

Şedinţa publică din data de 08 martie 2022

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 17 mai 2019 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă, sub dosar nr. x/2019, reclamantul A., prin reprezentanţi legali B. şi C., în contradictoriu cu pârâtul BIROUL ASIGURĂTORILOR DE AUTOVEHICULE DIN ROMÂNIA - DIRECŢIA FONDUL DE PROTECŢIE A VICTIMELOR STRĂZII şi intervenientul forţat D., a solicitat obligarea pârâtului la plata către reclamant a sumei de 300.000 Euro (echivalent în RON 1.425.000 RON la cursul BNR de 4,75 RON/Euro) reprezentând daune morale şi materiale şi a cheltuielilor de judecată.

La 25.09.2019 a fost depusă de către reclamant o cerere adiţională prin care a modificat cadrul procesual al cererii introductive în sensul că a solicitat introducerea în calitate de pârâtă şi a E. S.A..

Prin sentinţa civilă nr. 416/27.05.2020, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI a civilă s-a respins cererea formulată de reclamantul A., prin reprezentanţi legali B. şi C., în contradictoriu cu pârâtul BIROUL ASIGURĂTORILOR DE AUTOVEHICULE DIN ROMÂNIA - DIRECŢIA FONDUL DE PROTECŢIE A VICTIMELOR STRĂZII, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă şi s-a respins în rest cererea formulată de reclamantul A., prin reprezentanţi legali B. şi C., în contradictoriu cu pârâta E. S.A. şi cu intervenientul forţat D., ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul A. prin reprezentanţi legali B. ŞI C., solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii cererii de chemare în judecată.

La 14 aprilie 2021, expertul judiciar F. a depus la dosar o cerere privind majorarea onorariului de expertiză.

Prin decizia civilă nr. 963/2021 din 27 mai 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de suplimentare a onorariului de expert formulată de dl. expert F..

Prin aceeaşi decizie a fost respins apelul reclamantului, ca nefondat; a fost respinsă ca neîntemeiată cererea reclamantului având ca obiect plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu de expert; a fost respinsă ca neîntemeiată cererea intimatei-pârâte E. S.A. având ca obiect plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu de expert; s-a luat act că apelantul-reclamant şi intimata pârâtă E. şi-au rezervat dreptul de a solicita pe cale separată cheltuielile de judecată constând în onorariu de avocat.

Împotriva acestei decizii, petentul F. a formulat cerere de îndreptare a hotărârii, privind rectificare la formula "definitivă" în cale de atac "recurs" şi cerere de completare a aceleiaşi decizii, privind lipsa pronunţării în mod motivat asupra drepturilor expertului.

Prin încheierea din 11.06.2021, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă a respins cererea de îndreptare eroare materială ca neîntemeiată.

Prin decizia civilă nr. 1284/2021, pronunţată la 13 iulie 2021 în dosarul nr. x/2019 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, a fost respinsă cererea de completare a hotărârii, formulată de domnul expert G., ca neîntemeiată.

Împotriva acestei din urmă decizii, recurentul G. a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5, şi 6 C. proc. civ., solicitând admiterea cererii de majorare onorariu expert.

Dosarul a fost înregistrat sub nr. x/2019/a2.

Recursul a fost comunicat intimaţilor, care nu au înţeles să formuleze întâmpinare.

La termenul din 01 martie 2021, recurentul a formulat o cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 444 alin. (3) C. proc. civ.

Înalta Curte, făcând aplicarea dispoziţiilor art. 494, raportat la art. 482 şi la art. 248 C. proc. civ., a luat în examinare cu prioritate excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată din oficiu, pe care o apreciază ca întemeiată pentru următoarele considerente:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este cel al legalităţii căilor de atac, statuat de prevederile art. 457 C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010 şi care presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege, astfel că ele nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunţat este consacrat şi la nivel constituţional, fiind înscris în art. 129 din Constituţie, care prevede dreptul părţilor şi al procurorului de a folosi căile de atac, însă numai în condiţiile legii.

Recursul are ca obiect decizia civilă nr. 1284/2021, pronunţată la 13 iulie 2021 în dosarul nr. x/2019 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, prin care s-a respins cererea de completare a deciziei nr. 963/2021 din 27 mai 2021, pronunţată de aceeaşi instanţă într-un litigiu circumscris sferei asigurărilor, întrucât pretenţiile deduse judecăţii sunt pretinse de terţii vătămaţi de la asigurătorul de răspundere civilă obligatorie şi care au ca temei contractul de asigurare încheiat între asigurător şi intervenientul forţat.

Potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 49 din Legea nr. 310/2018, "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j3), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunţate în materia protecţiei consumatorilor, a asigurărilor, precum şi în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului".

Aşadar, prin Legea nr. 310/2018, care a intrat în vigoare la 21 decembrie 2018, anterior înregistrării cererii de chemare în judecată deduse judecăţii - 17 mai 2019, legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului în ceea ce priveşte anumite categorii de litigii, printre care se regăsesc şi cele izvorând din asigurări.

Prin urmare, raportat la dispoziţiile legale citate mai sus, decizia nr. 963/2021 din 27 mai 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă este una definitivă de la pronunţare, în accepţiunea art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I C. proc. civ., astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Potrivit dispoziţiilor art. 446 teza a II-a C. proc. civ., "hotărârea pronunţată potrivit art. 444 este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea în legătură cu care s-a solicitat completarea".

În lumina acestor dispoziţii, cum decizia pronunţată în apel nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, rezultă că nici decizia atacată, pronunţată asupra cererii de completare, nu poate fi atacată cu recurs.

Având în vedere aceste considerente, Înalta Curte, dând eficienţă textelor de lege sus-menţionate, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a raportat la art. 499 teza a II-a C. proc. civ., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul G. împotriva deciziei civile nr. 1284/2021 din 13 iulie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

Înalta Curte, faţă de soluţia ce se va pronunţa asupra recursului, apreciază că nu se mai impune a lua în analiză cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 444 alin. (3) C. proc. civ., formulată de recurent la termenul de judecată din 01.03.2022.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul G. împotriva deciziei civile nr. 1284/2021 din 13 iulie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 08 martie 2022.