Inadmissibility of cassation against final judgment in public procurement contract dispute under exclusive appeal regime

Şedinţa publică din data de 19 ianuarie 2022

Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă la data de 13.07.2020, sub nr. x/2020, reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta pârâtul Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, a solicitat să se dispună obligarea pârâtului la plata următoarelor sume: suma de 874.034,82 RON (cu TVA), reprezentând cheltuieli efectuate de reclamantă în executarea contractului de prestare de servicii pentru organizarea participării operatorilor economici la Târgul Internaţional Mobile World Congress/4YFN" Barcelona (24­27.02.2020) nr. 8/29.01.2020, până la momentul anulării evenimentului de către organizatorul extern, după cum urmează: suma de 55.121,28 RON, aferentă facturii nr. x/05.03.2020, reprezentând cheltuieli Cap. 2 (Materiale Promoţionale), privind Târg MWC/4YFN Barcelona 2020 (24­27.02.2020); suma de 182.537,71 RON, aferentă facturii nr. x/09.03.2020, reprezentând cheltuieli Cap. 1 (chirie şi amenajări), privind Târg MWC/4YFN Barcelona 2020 (24­27.02.2020); suma de 636.375,83 RON, aferentă facturii nr. x/05.03.2020, reprezentând cheltuieli Cap. 1 (chirie şi amenajări), privind Târg MWC/4YFN Barcelona 2020 (24­27.02.2020) compusă din: (i) 50% din suma totală în valoare de 1.149.226,97 RON reprezentând cheltuielile cu chiria si asigurările şi (ii) suma de 61.762,35 RON, cheltuieli cu internetul şi energia electrică, astfel cum vor fi acestea actualizate cu rata inflaţiei la data plăţii efective de către pârât a sumelor datorate; suma de 125.902 RON (cu TVA), aferentă facturii nr. x/13.05.2020 reprezentând Cap. 5 (comision), Târg MWC/4ÎFN Barcelona 2020 (24-27.02.2020), astfel cum va fi aceasta actualizată cu rata inflaţiei la data plăţii efective de către pârât a sumelor datorate.

S-a mai pretins, apoi, pe capătul 2 de cerere:

- în principal, obligarea pârâtului la plata sumei de 8.957,64 RON, reprezentând penalităţile de întârziere aferente sumelor datorate de pârât (conform pct. 1.1. şi 1.2. de mai sus), calculate de la data scadenţei facturilor şi până la data introducerii cererii de chemare în judecată, 13.07.2020, precum şi la plata penalităţilor de întârziere calculate în continuare până la data plăţii efective de către pârât a sumelor datorate;

- în subsidiar, în ipoteza în care instanţa nu va da curs solicitării reclamantei din petitul nr. 2, să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 23.965,03 RON, reprezentând dobânda legală aferentă sumelor datorate de pârât (conform pct. 1.1. şi 1.2. de mai sus), calculată de la data scadenţei facturilor şi până la data introducerii cererii de chemare în judecată, 13.07.2020, precum şi la plata dobânzii legale calculate în continuare până la data plăţii efective de către pârât a sumelor datorate.

Prin sentinţa civilă nr. 2317/23.11.2020, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă în dosarul nr. x/2020 a fost admisă acţiunea astfel cum a fost formulată în cauză privind pe reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri; a fost obligată pârâta la plata către reclamantă a următoarelor sume: 951.101,89 RON (cu TVA) reprezentând cheltuieli efectuate de A. S.R.L. în executarea contractului de prestări servicii pentru organizarea participării operatorilor economici la Târgul Internaţional Mobile World CONGRESS/4YFN Barcelona (24-27.02.2020) nr. 8/29.01.2020; 125.902 RON (cu TVA) aferentă facturii x/13.05.2020 reprezentând comisioane, Târg MWC/4 YFN Barcelona 2020 (24-27.02.2020) astfel cum va fi actualizată cu rata inflaţiei la data plăţii efective de către pârât a sumelor datorate; a fost obligat pârâtul la plata sumei de 9.720,60 RON reprezentând penalităţile de întârziere aferente sumelor datorate de pârât calculate de la data scadenţei facturilor şi până la data introducerii cererii de chemare în judecată şi în continuare până la data plăţii efective; a fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 14.732,32 RON cu titlu de cheltuieli de judecată (taxă judiciară de timbru) şi a sumei de 9.208,06 RON cu titlu de cheltuieli de judecată - onorariu de avocat.

Împotriva sentinţei civile nr. 2317/23.11.2020, pârâtul Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (fostul Minister al Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri), a declarat apel, prin care a solicitat ca, în urma admiterii căii ordinare de atac promovate, să se procedeze la schimbarea în tot a hotărârii apelate în conformitate cu dispoziţiile art. 480 alin. (2) C. proc. civ.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, prin decizia civilă nr. 1177/2021 din 14 iulie 2021, a admis excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant. A anulat apelul formulat de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului împotriva sentinţei civile nr. 2317/23.11.2020, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă în dosarul nr. x/2020, în contradictoriu cu intimata A. S.R.L., pentru lipsa dovezii calităţii de reprezentant.

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului a declarat recurs împotriva deciziei nr. 1177/2021 din 14 iulie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la 19 august 2021.

S-a solicitat admiterea recursului, casarea în tot a hotărârii recurate şi rejudecarea apelului.

Intimata A. S.R.L. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant şi excepţia inadmisibilităţii recursului, iar în subsidiar a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Analizând recursul în conformitate cu dispoziţiile art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va examina cu prioritate, potrivit art. 494 din C. proc. civ., raportat la art. 482 şi la art. 248, alin. (2) din acelaşi cod, excepţia inadmisibilităţii recursului, faţă de efectul pe care îl produce.

Unul dintre principiile fundamentale care guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, de alte mijloace procedurale în afară de cele prevăzute de lege.

Principiul enunţat este consacrat în art. 129 din Constituţia României, iar în C. proc. civ., adoptat prin Legea nr. 134/2010, în art. 457.

Potrivit art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".

În conformitate cu dispoziţiile art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j3), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunţate în materia protecţiei consumatorilor, a asigurărilor, precum şi în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului".

Prezentul litigiu are ca obiect o acţiune ce decurge din executarea unui contract de achiziţie publică.

În cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 55 alin. (3)1 din Legea nr. 101/2016, privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, care prevăd: "Hotărârea pronunţată în cazul litigiilor prevăzută la art. 53 alin. (1)1 poate fi atacată numai cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare, la instanţa ierarhic superioară."

Potrivit dispoziţiilor art. 634 alin. (1), pct. 6 C. proc. civ.:

"sunt hotărâri definitive...orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs", iar conform alin. (2) " hotărârile prevăzute la alin. (1) devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, la data pronunţării".

Recursul are ca obiect decizia nr. 1177/2021 din 14 iulie 2021, prin care Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă a soluţionat, cu caracter definitiv, acţiunea promovată de intimata-reclamantă A. S.R.L. având ca obiect executarea unui contract de achiziţie publică.

Prin urmare, raportat la dispoziţiile legale citate mai sus, decizia atacată este una definitivă de la pronunţare, în accepţiunea art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I din C. proc. civ., astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Instanţa nu are posibilitatea de a considera ca admisibilă orice cale de atac promovată, chiar dacă hotărârea atacată ar fi considerată de părţi netemeinică sau nelegală, ci are obligaţia de a analiza căile de atac în limitele şi cu respectarea condiţiilor impuse de lege în respectarea principiului preeminenţei dreptului, recunoscut în preambulul Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale şi, implicit, a principiului securităţii raporturilor juridice, conform căruia o hotărâre definitivă nu mai poate forma obiectul controlului de legalitate, în afara căilor extraordinare de atac expres şi limitativ stabilite de lege.

Faţă de cele anterior expuse, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dând eficienţă textelor de lege sus-menţionate, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a din C. proc. civ., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-pârât MINISTERUL ECONOMIEI, ANTREPRENORIATULUI ŞI TURISMULUI împotriva deciziei civile nr. 1177/2021 din 14 iulie 2021.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-pârât MINISTERUL ECONOMIEI, ANTREPRENORIATULUI ŞI TURISMULUI împotriva deciziei civile nr. 1177/2021 din 14 iulie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 ianuarie 2022.