Extraordinary appeal inadmissible for challenging factual findings on passive procedural standing in electricity supply dispute

Şedinţa publică din data de 10 mai 2022

1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Judecătoria Motru la data de 16 octombrie 2020, sub nr. x/2020, reclamantul A. a solicitat obligarea pârâtei CEZ Vânzare S.A. la plata despăgubirilor morale în cuantum de 190.000 RON, pentru daune aduse demnităţii, onoarei, cinstei, sănătăţii şi reputaţiei sale prin întreruperea ilegală a energiei electrice pentru atelierul electric, proprietatea familiei sale, în perioada 01.01.2018 - 10.06.2018.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 21, art. 22, art. 44, art. 45 din Constituţia României, art. 252, art. 1277, art. 1357, art. 2502, art. 1386 alin. (3) C. civ., art. 62 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 123/2012.

Pârâta CEZ Vânzare S.A. a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat, prevăzută de art. 432 C. proc. civ., în condiţiile în care pe rolul instanţelor judecătoreşti au mai existat trei litigii având aceeaşi cauza, acelaşi obiect şi aceleaşi părţi, litigii înregistrate sub dosar nr. x/2014 al Tribunalului Gorj, secţia a II-a civilă, nr. 229/95/2015 al Tribunalului Gorj, secţia a II-a civilă şi respectiv nr. 2852/95/2016 al Tribunalului Gorj, secţia a II-a civilă, care au fost soluţionate definitiv în favoarea societăţii pârâte.

Prin sentinţa nr. 127 din 27 ianuarie 2021, pronunţată de Judecătoria Motru, în dosarul nr. x/2020 a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Motru şi s-a dispus declinarea soluţionării cauzei, în favoarea Tribunalului Gorj - Litigii cu profesioniştii.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secţia a II-a civilă la data de 16 februarie 2021, sub nr. x/2021.

Prin sentinţa nr. 38 din 29 martie 2021, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2021, s-a admis excepţia autorităţii de lucru judecat, invocată de pârâtă prin întâmpinare. S-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta CEZ Vânzare S.A., având ca obiect - pretenţii.

2. Împotriva acestei sentinţe, reclamantul a promovat apel.

Prin decizia nr. 509/2021 din 21 septembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2021, s-a admis apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 38 din 29 martie 2021, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, pe care a anulat-o şi a reţinut cauza pentru soluţionare.

3. Prin decizia nr. 695/2021 din 16 noiembrie 2021, Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă a respins acţiunea formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta CEZ Vânzare S.A., ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

4. Împotriva acestei decizii, la data de 16 decembrie 2021, a declarat recurs reclamantul A., prin care a solicitat admiterea căii extraordinare de atac, casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre o nouă judecată instanţei de apel, recursul fiind întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

Subsumat motivului de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurentul-reclamant a susţinut că instanţa de apel s-a pronunţat asupra unui lucru care nu a fost cerut, respectiv asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei-pârâte CEZ Vânzare S.A., aceasta fiind invocată din oficiu şi admisă, cu încălcarea prevederilor art. 22 alin. (2), (5), (7) C. proc. civ.

Recurentul-reclamant a susţinut că intimata-pârâtă ar fi trebuit să emită un preaviz de încetare a raporturilor contractuale, conform dispoziţiilor art. 1277 C. civ.. Totodată, s-a mai susţinut că nu poate fi primit considerentul instanţei potrivit căruia contractul a fost preluat de altă persoană aflată în vecinătatea atelierului electric.

În plus, recurentul a mai subliniat că instanţa, rejudecând fondul, nu s-a pronunţat asupra contractului nr. x

S-a învederat că hotărârea recurată nu cuprinde o analiză a probelor şi a argumentelor părţilor, instanţa în mod greşit respingând acţiunea ca urmare a admiterii în mod greşit a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive, pe care intimata-pârâtă nu a invocat-o în nicio fază procesuală.

Cu privire la motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul-reclamant a susţinut că, în mod nelegal, instanţa nu a luat în considerare notele de şedinţă depuse la dosar de intimata-pârâtă, prin care aceasta recunoaşte existenţa contractului de furnizare a energiei electrice, în acest context, decizia atacată fiind pronunţată cu nerespectarea dispoziţiilor art. 1357, art. 1359, art. 1386 alin. (3), art. 26, art. 252 C. civ., coroborate cu prevederile art. 22 şi 52 din Constituţia României.

Intimata-pârâtă CEZ Vânzare S.A. a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepţia nulităţii recursului, arătând că susţinerea recurentului-reclamant A. din cuprinsul cererii de recurs nu reprezintă o motivare a caii de atac exercitate, în sensul exigenţelor prevăzute de art. 486 alin. (1) C. proc. civ., care trebuie interpretate în sensul formulării, prin motivele de recurs, a unei argumentări juridice a criticilor de nelegalitate invocate prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţa de apel şi prin precizarea eventualelor greşeli săvârşite de instanţă în legătură cu interpretarea şi aplicarea acestor dispoziţii legale.

Pe fondul recursului, s-a solicitat respingerea acestuia ca nefondat.

Recurentul-reclamant a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea excepţiei nulităţii, precum şi a apărărilor invocate de recurent.

Înalta Curte, luând în examinare excepţia nulităţii recursului, în conformitate cu dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., o va respinge, având în vedere că recurentul-reclamant a formulat critici de nelegalitate cu privire la decizia recurată, ce pot fi încadrate în dispoziţiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ., pentru că în esenţă s-a invocat nelegalitatea deciziei pentru motive prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., existând argumente care pot fi încadrate în aceste critici.

Înalta Curte verificând în cadrul controlului de legalitate, decizia atacată, în raport cu motivele invocate, constată că recursul este nefondat.

Cererea de recurs a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

Potrivit art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere când aceasta nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.

Acest motiv de nelegalitate vizează, prin conţinutul său, nerespectarea prevederilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., potrivit cărora în considerentele hotărârii judecătorul trebuie să arate obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor.

Obligaţia instanţei de a-şi argumenta soluţia adoptată, consacrată legislativ, are în vedere stabilirea în considerente a situaţiei de fapt expusă în detaliu, încadrarea în drept, examinarea argumentelor părţilor şi punctul de vedere al instanţei faţă de fiecare critică relevantă şi raţionamentul logico-juridic care a fundamentat soluţia adoptată. Aceste cerinţe legale sunt impuse de însăşi esenţa înfăptuirii justiţiei, iar forţa de convingere a unei hotărâri judecătoreşti rezidă în raţionamentul indicat clar explicitat şi întemeiat pe considerente de drept.

Dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. nu pot fi reţinute în cauză, întrucât instanţa de apel şi-a expus într-un mod clar şi convingător argumentaţia de fapt şi de drept, raţionamentele logico-juridice care au stat la baza adoptării soluţiei de respingere a acţiunii reclamantului, din perspectiva lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei-pârâte.

Instanţa de apel, în analiza efectuată, reflectată în considerentele hotărârii, a prezentat motivele pentru care a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, evidenţiind faptul că, în ceea ce priveşte perioada 1.01.2018 - 10.06.2018, pârâta nu a fost parte a raportului juridic dedus judecăţii, iar reclamantul nu a justificat identitatea cerută de lege pentru a se putea stabili cu privire la calitatea procesuală pasivă a acesteia, constatându-se că nu poate fi reţinută susţinerea potrivit căreia, ca urmare a notificării de reziliere depuse de reclamant, pârâta ar fi avut obligaţia de a-i furniza energie electrică în această perioadă, iar ca o consecinţă a neîndeplinirii obligaţiei, ar datora daune morale către reclamant.

Ipoteza privind existenţa motivelor străine de natura pricinii nu a fost demonstrată, recurentul argumentând această susţinere prin citarea unor paragrafe ale deciziei, fără a indica motivele care susţin această critică, situaţie în care nu se poate proceda la un examen efectiv al criticii.

În concluzie, Înalta Curte reţine că instanţa de apel a procedat la o examinare efectivă şi reală a cauzei, împrejurare în raport cu care motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. este nefondat.

Criticile prin care recurentul-reclamant arată că au fost încălcate prevederile art. 1277 C. civ., în sensul că intimata-pârâtă ar fi trebuit să emită un preaviz de încetare a raporturilor contractuale, vor fi înlăturate deoarece autoarea căii de atac nu critică greşita aplicare a legii, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., ci readuce în discuţie chestiuni de fapt legate de derularea raporturilor contractuale de furnizare a energiei electrice. Recurentul-reclamant solicită instanţei de recurs să dea o altă interpretare probelor administrate şi să aprecieze asupra semnificaţiei juridice a acţiunilor intimatei-pârâte de a nu furniza energie electrică la locul său de consum, pentru perioada 1.01.2018 - 10.06.2018.

În pronunţarea soluţiei, instanţa a avut în vedere raportul de expertiză efectuat în dosarul nr. x/2018 al Tribunalului Gorj, depus ca probă în cauză, apreciindu-se că locul de consum care interesează este x, căruia îi corespunde codul de client x, cod pentru care reclamantul a solicitat încetarea relaţiilor contractuale.

Aceste aspecte de netemeinicie şi de interpretare a probelor nu pot fi avute în vedere de instanţa supremă, întrucât în cadrul căii extraordinare de atac a recursului se examinează nelegalitatea hotărârii atacate şi nu se poate schimba situaţia de fapt stabilită de instanţa de apel. Astfel, potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ., recursul urmăreşte să supună instanţei competente examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Din perspectiva dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul-reclamant a mai susţinut că, în mod nelegal, instanţa de apel nu a luat în considerare notele de şedinţă depuse la dosar de intimata-pârâtă, prin care recunoaşte existenţa contractului de furnizare a energiei electrice, motiv pentru care s-a învederat că decizia atacată a fost pronunţată cu nerespectarea dispoziţiilor art. 1357, art. 1359, art. 1386 alin. (3), art. 26, art. 252 C. civ., coroborate cu prevederile art. 22 şi 52 din Constituţia României.

Casarea unei hotărâri, conform dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., se poate cere atunci când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

Acest motiv de casare vizează încălcarea normelor de drept material, ce poate consta în aplicarea unui text de lege străin situaţiei de fapt, extinderea normelor peste ipotezele la care se aplică ori restrângerea nejustificată a aplicării acestora, interpretarea greşită a normei corespunzătoare situaţiei de fapt, încălcarea unor principii generale de drept.

Recurentul-reclamant susţine că hotărârea a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor art. 26, art. 252, art. 1357, art. 1359, art. 1386 alin. (3) C. civ., coroborate cu prevederile art. 22 şi 52 din Constituţia României.

Înalta Curte reţine că, în realitate, recurentul urmăreşte reinterpretarea probatoriului, în vederea stabilirii unei alte situaţii de fapt decât cea reţinută de instanţa de apel cu privire la calitatea procesuală pasivă a pârâtei CEZ Vânzare S.A., din perspectiva angajării răspunderii civile delictuale a acesteia ca urmare a săvârşirii faptei ilicite constând în nefurnizarea energiei electrice la locul său de consum pentru perioada 1.01.2018 - 10.06.2018.

Prin urmare, aceste critici vizează netemeinicia deciziei recurate, or recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile. Se reţine că recurentul-reclamant invocă în mod formal dispoziţiile art. 26, art. 252, art. 1357, art. 1359, art. 1386 alin. (3) C. civ., coroborate cu prevederile art. 22 şi 52 din Constituţia României, însă, în realitate, urmăreşte o devoluare a fondului cauzei, cu ignorarea faptului că legea recunoaşte doar dublul grad de jurisdicţie devolutivă şi căile extraordinare de atac.

Înalta Curte apreciază că recursul trebuie să fie întemeiat pe cel puţin unul din motivele prevăzute expres şi limitativ de lege, fiind o cale de atac de reformare prin care se realizează exclusiv controlul de legalitate a hotărârii atacate.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 695/2021 din 16 noiembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului, invocată de intimata-pârâtă CEZ Vânzare S.A.

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 695/2021 din 16 noiembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 10 mai 2022.