Revision to annul supplementation of judgment rejected as res judicata exception inapplicable.

Şedinţa publică din data de 11 noiembrie 2021

Asupra recursului dedus judecăţii, reţine următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia I civilă, sub nr. x/2021, revizuenta A. a solicitat anularea deciziei civile nr. 225 din 9 martie 2021 a Tribunalului Galaţi, care, în viziunea sa, a fost dată cu încălcarea efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat.

2. Decizia Curţii de Apel Galaţi, secţia I civilă

Prin decizia nr. 72/A din 19 mai 2021, Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă a admis excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire şi a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 225 din 9 martie 2021, pronunţată de Tribunalul Galaţi, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020.

3. Calea de atac formulată în cauză

Împotriva acestei decizii a formulat recurs revizuenta A., înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 22 iunie 2021, sub nr. x/2021, fiind repartizată aleatoriu, spre soluţionare, Completului nr. 8 noul C. proc. civ.

În motivarea cererii, întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi pct. 8 C. proc. civ., recurenta a arătat că instanţa de revizuire a aplicat greşit normele prevăzute de art. 509 şi următoarele C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 310/2018.

În acest sens, arată că decizia civilă nr. 1137 din 17 decembrie 2020 şi decizia civilă nr. 225 din 9 martie 2021, pronunţate de Tribunalul Galaţi, în dosarul nr. x/2020, sunt hotărâri judecătoreşti distincte, chiar dacă cea din urmă a fost pronunţată în vederea completării dispozitivului celei dintâi şi invocă dispoziţiile art. 444 alin. (2) C. proc. civ. care prevăd că cererea de completare a hotărârii se soluţionează de urgenţă, cu citarea părţilor, prin hotărâre separată.

Arată că se poate solicita completarea hotărârii dacă instanţa a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, iar decizia civilă nr. 1137/2020 se bucură de autoritate de lucru judecat de la momentul pronunţării, atât în privinţa considerentelor, cât şi a dispozitivului.

Învederează că, după modificarea C. proc. civ. prin Legea nr. 310/2018, revizuirea poate fi formulată pentru încălcarea autorităţii de lucru judecat atât sub aspectul negativ, cât şi sub aspectul pozitiv, iar dacă există două hotărâri care statuează asupra aceluiaşi aspect, revizuirea este admisibilă chiar dacă între cele două hotărâri contradicţia rezultă doar la nivelul considerentelor.

Susţine că legea nu distinge felul hotărârilor, astfel încât decizia civilă nr. 1137 din 17 decembrie 2020 are autoritate de lucru judecat faţă de decizia civilă nr. 225 din 9 martie 2021, chiar şi în ceea ce priveşte cererea accesorie de plată a cheltuielilor de judecată. Cu referire la menţiunile din considerentele şi dispozitivul deciziei civile nr. 1137 din 17 decembrie 2020 a Tribunalului Galaţi, arată că cererea accesorie vizând cheltuielile de judecată a fost admisă în integralitate, nefiind menţionate chitanţele ce au fost luate în calcul şi/sau filele la care acestea se regăsesc în dosar.

Instanţa de revizuire nu a analizat existenţa autorităţii de lucru judecat şi a încercat să explice raţionamentul instanţei de apel care a pronunţat decizia civilă nr. 225/2021, deşi nu acesta era scopul cât timp decizia nr. 1137/2020 nu făcea referire la onorariul de avocat depus cu ocazia dezbaterilor. Susţine că se putea considera că decizia civilă nr. 225/2021 nu încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri dacă în considerentele sau dispozitivul deciziei civile nr. 1137/2020 exista cel puţin un indicator care să conducă la ideea că instanţa a avut în vedere, din eroare, doar una dintre chitanţe. Arată că, deşi instanţa de apel a motivat în decizia nr. 225/2021 că, la acordarea cheltuielilor de judecată, nu a avut în vedere ambele chitanţe de la dosar, acest fapt nu exclude şi posibilitatea ca, din eroare, să se fi tehnoredactat 400 RON, în loc de 1400 RON.

Având în vedere că, prin decizia civilă nr. 1137/2020, Tribunalul Galaţi a respins apelul declarat de apelantul pârât şi s-a pronunţat asupra cererii accesorii de obligare a acestuia la plata cheltuielilor de judecată efectuate în apel, sub forma onorariului de avocat, în integralitate, nefiind menţionată reducerea onorariului, această măsură se bucură de autoritate de lucru judecat, context în care aceeaşi cerere accesorie nu mai putea fi judecată şi admisă prin completarea dispozitivului deciziei civile nr. 1137/2020, motivat de faptul că a fost omisă o chitanţă.

Fiind nesocotite considerentele unei hotărâri prin care a fost tranşată o chestiune litigioasă, a fost încălcată autoritatea de lucru judecat sub aspect pozitiv a deciziei nr. 1137/2020, pronunţată de Tribunalul Galaţi.

În concluzie, solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate şi, în urma reţinerii cauzei spre rejudecare, admiterea cererii de revizuire.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinare, intimatul B. arată că nu este îndeplinită condiţia existenţei a două hotărâri potrivnice, în speţă regăsindu-se ipoteza unei hotărâri şi completării acesteia.

Susţine că, din motivarea instanţei de apel, reiese clar că a fost avut în vedere cunatumul onorariului de avocat în integralitatea sa.

Prin răspunsul la întâmpinare, recurenta a invocat nulitatea întâmpinării pentru lipsa semnăturii, în raport de dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza I C. proc. civ. solicitând, totodată, a fi avute în vedere motivele dezvoltate prin recurs.

5. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi

Prin rezoluţia din 9 septembrie 2021, a fost fixat termen de judecată la 11 noiembrie 2021, în şedinţă publică.

La acest termen de judecată, instanţa a reţinut cauza în pronunţare asupra recursului formulat.

6. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate, precum şi prin raportare la actele şi lucrările dosarului şi la dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele expuse în continuare.

În conformitate cu prevederile art. 483 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu cele ale art. 488 din acelaşi act normativ, recursul este o cale extraordinară de atac în cadrul căreia poate fi exercitat un control judiciar, în limitele criticilor care vizează nelegalitatea hotărârii ce a fost pronunţată în soluţionarea cererii de revizuire.

În lumina acestor exigenţe, rezultă că analiza ce urmează a se realiza se va constitui într-un control judiciar asupra judecăţii realizate de curtea de apel, astfel cum aceasta se reflectă în decizia ce face obiectul prezentului recurs, din perspectiva dispoziţiilor art. 488 C. proc. civ., prin raportare la criticile deduse judecăţii prin cererea de recurs.

Înalta Curte reţine că, în cauza dedusă judecăţii, recurenta a indicat ca temei de drept al cererii sale de revizuire dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., iar instanţa de revizuire a verificat aspectele procedurale ce vizează îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate pentru motivul de revizuire invocat, constatând că nu sunt supuse spre analiză două hotărâri districte, ci una singură, respectiv o hotărâre şi completarea acesteia.

Prin criticile formulate, ce urmează a fi analizată prin raportare la dispoziţiile art. 488 pct. 5 C. proc. civ., recurenta a arătat, în esenţă, că instanţa de revizuire a aplicat greşit dispoziţiile art. 430 şi art. 431 C. proc. civ. nefiind reţinut efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat întrucât decizia civilă nr. 1137 din 17 decembrie 2020 şi decizia civilă nr. 225 din 9 martie 2021, pronunţate de Tribunalul Galaţi, în dosarul nr. x/2020, sunt hotărâri judecătoreşti distincte, chiar dacă cea din urmă a fost pronunţată în vederea completării dispozitivului celei dintâi, sens în care invocă dispoziţiile art. 444 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora cererea de completare a hotărârii se soluţionează de urgenţă, cu citarea părţilor, prin hotărâre separată.

Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., "Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: (…) există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Raţiunea reglementării cazului de revizuire prevăzut de pct. 8 al art. 509 C. proc. civ. rezidă din necesitatea asigurării respectării autorităţii de lucru judecat a unei hotărâri judecătoreşti anterioare, astfel încât să nu existe posibilitatea ca cea de-a doua instanţă, învestită cu soluţionarea aceluiaşi litigiu, să ignore faptul că acesta şi-a găsit deja dezlegare jurisdicţională şi să statueze în sens contrar primei judecăţi.

În doctrină şi în jurisprudenţă s-a apreciat în mod constant că, pentru a putea fi invocat motivul de revizuire pentru contrarietate de hotărâri, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: să fie vorba de hotărâri definitive contradictorii, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei, deoarece motivul este aplicabil şi în cazul hotărârilor care nu vizează fondul cauzei; să fie vorba de hotărâri pronunţate în acelaşi litigiu, adică să fi existat tripla identitate de elemente: părţi, obiect şi cauză sau o chestiune litigioasă tranşată să aibă legătură cu obiectul dosarului pendinte; hotărârile contradictorii să nu fi fost pronunţate în acelaşi proces (dosar), ci în procese (dosare) diferite; în cel de-al doilea proces, să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost ridicată, aceasta să nu fi fost discutată; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri care s-a pronunţat cu încălcarea autorităţii de lucru judecat.

Legiuitorul nu acordă prioritate niciuneia dintre condiţii, ceea ce face ca neîndeplinirea oricăreia dintre ele să înlăture de la aplicare dispoziţiile respective şi să impună respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă.

Se reţine că, prin decizia civilă nr. 225 din 9 martie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă, a calificat cererea formulată de A. ca fiind o cerere de completare dispozitiv; a admis cererea de completare dispozitiv a deciziei civile nr. 1137 din 17 decembrie 2020, pronunţată de Tribunalul Galaţi; a dispus completarea dispozitivului deciziei, în sensul obligării apelantului-pârât să plătească către intimata-reclamantă şi suma de 300 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, reduse.

Referitor la cea de-a doua decizie, a cărei autoritate de lucru judecat este pretins încălcată de hotărârea a cărei revizuire se solicită, respectiv decizia civilă nr. 1137 din 17 decembrie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2020, se constată că, prin intermediul acesteia, Tribunalul Galaţi, secţia I civilă a respins excepţia lipsei de interes în promovarea apelului; a respins apelul declarat de apelantul pârât B. împotriva sentinţei civile nr. 3094 din 7 august 2020, pronunţată de Judecătoria Galaţi, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A.; a obligat apelantul-pârât la plata către intimata-reclamantă a sumei de 400 RON, reprezentând cheltuieli de judecată în apel.

Analizând cele două hotărâri pretins potrivnice, Înalta Curte constată că acestea au fost pronunţate în acelaşi dosar, respectiv dosarul nr. x/2020.

Prin urmare, nu reprezintă hotărâri definitive potrivnice date în dosare diferite, în sensul art. 509 pct. 8 C. proc. civ., întrucât, în speţă, se regăseşte ipoteza unei singure hotărâri care pune capăt judecăţii, respectiv decizia prin care a fost soluţionat apelul formulat de pârâtul B., completată prin decizia pronunţată în soluţionarea cererii de completare a dispozitivului celei dintâi hotărâri. Chiar dacă din punct de vedere tehnic, completarea dispozitivului hotărârii se dispune prin hotărâre distinctă, aceasta face corp comun cu hotărârea al cărui dispozitiv îl completează, aspect ce rezultă din interpretarea dispoziţiilor tezei finale a art. 444 alin. (2) C. proc. civ. care fac trimitere la art. 443 alin. (3) din acelaşi act normativ, potrivit căruia "Încheierea se va ataşa la hotărâre, atât în dosarul cauzei, cât şi în dosarul de hotărâri al instanţei."

Constatând că una dintre condiţiile esenţiale pentru promovarea cererii de revizuire întemeiată pe contrarietatea de hotărâri constă în pronunţarea unor hotărâri contradictorii în dosare diferite, cerinţă ce nu este îndeplinită în speţă, se reţine că instanţa de revizuire a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor art. 509 pct. 8 C. proc. civ., soluţia de respingere a cererii de revizuire formulate în afara condiţiilor procedurale fiind legală.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuenta A. împotriva deciziei nr. 72/A din 19 mai 2021, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuenta A. împotriva deciziei nr. 72/A din 19 mai 2021, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 noiembrie 2021.