ORDIN nr. 4.988 din 5 august 2008

Se aprobă programele şcolare revizuite pentru următoarele discipline de trunchi comun din aria curriculară Arte: Educaţie muzicală, Educaţie plastică, clasele a V-a-a VIII-a, cuprinse în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

__________

Notă *) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 bis în afara abonamentului, care se poate achiziţiona de la Centrul de vânzări şi informare al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

Programe şcolare revizuite pentru următoarele discipline

de trunchi comun din aria curriculară Arte: Educaţie

muzicală, Educaţie plastică, clasele a V-a - a VIII-a

EDUCAŢIE MUZICALĂ

Clasele a V-a - a VI-a

NOTĂ DE PREZENTARE

Proces complex şi unitar, ce se desfăşoară stadial, educaţia muzicală are drept scop dezvoltarea sensibilităţii estetice a elevilor, a capacităţilor de exprimare şi receptare muzicală, prin activităţi practice de cântare (vocală şi instrumentală) şi prin audiţii muzicale.

Documentul de faţă reprezintă curriculum-ul de educaţie muzicală pentru clasele a V-a - a VIII-a, parte integrantă a parcursurilor de învăţare oferite elevilor în contextul şcolarităţii obligatorii.

Opţiunea pentru acest curriculum a pornit de la premisele următoare

imperativele reformei învăţământului, racordate la tradiţiile învăţământului muzical românesc;

proiectarea curriculum-ului pornind de la finalităţile şi obiectivele învăţământului;

centrarea obiectivelor pe formarea de capacităţi şi atitudini esenţiale în formarea personalităţii;

necesitatea proiectării concentrice a conţinuturilor, asigurând continuitatea şi progresia de la o clasă la alta.

În acest context, structura actualului curriculum cuprinde: obiective cadru, urmărite pe parcursul întregii etape de şcolaritate obligatorie, obiective de referinţă, exemple de activităţi de învăţare, conţinuturi, sugestii pentru repertoriul de cântece, sugestii pentru audiţii muzicale proiectate pentru fiecare clasă, standarde curriculare de performanţă.

Sugestiile privind repertoriul de cântece sunt orientative. Repertoriul poate fi extins prin includerea unor cântece populare aparţinând zonei folclorice respective.

Dată fiind plaja orară prevăzută în planul cadru (1-2 ore pentru clasele a V-a - a VII-a şi 1/2-1 oră pentru clasa a VIII-a), curriculum-ul conţine atât obiective de referinţă şi conţinuturi obligatorii, care aparţin curriculum-ului nucleu, cât şi altele, la decizia şcolii, care devin obligatorii atunci când se optează pentru curriculum extins (2 ore pe săptămână la clasele a V-a a VII-a şi 1 oră pe săptămână la clasa a VIII-a). Acestea din urmă sunt marcate cu asterisc.

În ceea ce priveşte distribuţia orelor alocate clasei a VIII-a, acestea se pot desfăşura fie în alternanţă cu orele de educaţie plastică, fie grupate într-un singur semestru.

NOTĂ: Prezenta programă este valabilă şi pentru şcolile în care predarea se face în limbi ale minorităţilor naţionale. În lecţii se poate include material vocal şi instrumental (exemple: reproduceri de cântece şi audiţii) conform specificului naţional.

OBIECTIVE CADRU

*Font 9*

1. Dezvoltarea capacităţilor interpretative (vocale şi instrumentale) 2. Dezvoltarea capacităţii de receptare a muzicii şi formarea unei culturi muzicale 3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj muzical 4. Cultivarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a creativităţii muzicale/artistice

CLASA A V-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacităţilor interpretative, vocale şi instrumentale

*Font 7*

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi

1.1. să interpreteze vocal, individual sau în grup, cântece la unison sau în aranjamente armonico-polifonice simple, respectând indicaţiile de interpretare şi gestica dirijorală - exerciţii de respiraţie, emisie, dicţie; - exerciţii de intonaţie; - exerciţii de frazare; - interpretare vocală la unison; - cântare alternativă, cu ison, în canon; - cântare vocală pe 2 voci; - cântare expresivă, reliefând valenţele poetice ale textului;

1.2. să acompanieze ritmic cântecele interpretate - acompaniere ritmică, folosind corpul sau diferite obiecte sonore şi instrumente de percuţie;

1.3. să folosească în mod corect tehnica instrumentală specifică anumitor instrumente*1) - exerciţii de tehnică instrumentală (stabilirea tehnicii de mânuire a claviaturii şi de emisie sonoră la diferite instrumente: orgă electronică, fluier, chitară, block flotte etc.).

__________

*1) Obiectivele de referinţă, activităţile de învăţare şi conţinuturile marcate prin asterisc sunt integrate

în segmentul "Curriculum la decizia şcolii". Celelalte obiective de referinţă, activităţi de învăţare şi

conţinuturi constituie segmentul "Curriculum nucleu" definit în calitate de "Curriculum de bază".

2. Dezvoltarea capacităţii de receptare a muzicii şi formarea unei culturi muzicale

*Font 7*

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi

2.1. să audieze cu atenţie lucrările muzicale, recunoscând elementele de limbaj învăţate - exerciţii de reproducere, comparare şi recunoaştere a înălţimii şi duratei sunetelor muzicale; - audiţii muzicale; - prezentarea familiilor de instrumente muzicale; - identificarea timbrului, a tempoului şi a nuanţelor;

2.2. să compare fragmentele audiate, sesizând anumite diferenţe sau similitudini - identificarea lucrării muzicale sau a fragmentului audiat;

2.3. să-şi exprime propriile impresii privind muzica audiată - dezbatere pe baza biografiei marilor compozitori; - pregătire şi participare la concerte; - comentarea impresiilor dobândite în urma participării la concerte.

3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj muzical

*Font 7*

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi

*3.1. să descifreze cântece scrise în tonalităţile Do major şi la minor, utilizând elementele de limbaj învăţate - exerciţii de intonaţie; - exerciţii de citire şi scriere a notelor muzicale;

3.2. să identifice în lucrările interpretate sau audiate elementele de limbaj muzical - citire ritmică; - solfegiere; - exerciţii de recunoaştere a înălţimii şi duratei sunetelor; - recunoaşterea tempoului şi a nuanţelor; exerciţii de sesizare a expresivităţii intervalelor muzicale; - analiza gamelor Do Major şi la minor; - audiţii muzicale; - concurs: "Recunoaşte instrumentul!"; - identificarea structurii cântecelor.

4. Cultivarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a creativităţii muzicale şi artistice

*Font 7*

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi

4.1. să cânte cu participare afectivă - interpretare muzicală; - jocuri muzicale;

4.2. să improvizeze ritmic pe o temă dată - improvizaţii muzicale utilizând intervalele şi formulele ritmice învăţate; - organizare de momente artistice, medalioane muzicale, serbări;

4.3. să găsească un ison la o melodie dată - audiţii muzicale; participare la spectacole muzicale; - concursuri cu teme muzicale;

4.4. să reprezinte prin mişcare, vers, culoare, desen, conţinutul sugerat de muzică - improvizaţii de mişcări adecvate unui cântec; - realizare de desene reprezentative pentru lucrările muzicale studiate.

CONŢINUTURI

1. Practica muzicală

Practica vocală

deprinderi specifice de cânt: ţinuta corporală, respiraţia, emisia, dicţia, articulaţia

modalităţi de cântare: individuală şi în grup, în dialog, monodică şi *polifonică (cu ison, în canon pe două voci)

repertoriu de cântece*2)

___________

*2) A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cântece.

Practica instrumentală:*3)

___________

*3) Se recomandă utilizarea instrumentelor de percuţie, a celor de suflat (block flotte, fluiere) sau a unor instrumente specifice zonei. Se poate recurge la ajutorul elevilor ce învaţă instrumente în şcolile de artă, cluburi etc.

deprinderi de tehnică instrumentală

repertoriu de lucrări instrumentale

2. Elemente de limbaj muzical*4)

___________

*4) Conţinuturile incluse în acest capitol nu vor constitui subiectul unor lecţii teoretice, ci vor fi valorificate ca instrumente pentru analiza lucrărilor muzicale interpretate-audiate.

Melodia

sunetele şi notele muzicale cuprinse între do 1 şi do 2 (şi do 2) şi sol (octava mică) şi sol 2 (octava a II-a)

intervale muzicale

organizări sonore: tonalităţile Do Major şi la minor natural;

Ritmul

duratele sunetelor şi ale pauzelor muzicale şi valorile corespunzătoare (pătrimea, optimea, doimea, nota întreagă, şaisprezecimea)

punctul de prelungire (doimea, pătrimea şi optimea cu punct)

combinaţii ritmice cu duratele învăţate, în măsurile de 2/4. 3/4, 4/4

Tempoul: allegro, allegretto, moderato, andante

Nuanţele: piano, forte, mezzoforte, mezzopiano

Timbrul vocal (voci de copii, femei, bărbaţi) şi instrumental (familii de instrumente muzicale)

Structura muzicală a cântecului: strofă, refren, rând melodic

3. Elemente de cultură muzicală

Date despre lucrările muzicale abordate: titlul, compozitorul, autorul textului, tematica

Compozitori: A. Vivaldi, W.A. Mozart, J. Haydn, L. v. Beethoven, C. Porumbescu, T. Popovici, D.G. Kiriac

Audiţii muzicale*5)

___________

*5) A se consulta sugestiile pentru audiţiile muzicale.

Sugestii pentru repertoriul de cântece*6)

___________

*6) La clasele, secţiile, şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale, repertoriul de cântece şi audiţiile muzicale pot fi completate cu creaţii muzicale aparţinând minorităţii respective.

Deşteaptă-te, române! A. Pann

Tricolorul C. Porumbescu

Marşul lui Iancu T. Popovici

Barbu Lăutarul

Bardul din Mirceşti P. Mezetti

Revedere D.G. Kiriac

La oglindă T. Popovici

Limba românească I. Cartu

Sfinte Dumnezeule melodie tradiţională

Prohodul Domnului melodie tradiţională

Hristos a Înviat melodie tradiţională

Fie numele Domnului binecuvântat Al. Podoleanu

Colinde populare

Hora mare (Frunză verde de cicoare) popular

Mândru-i jocul Haţegana popular

Faţa de păstor T. Teodorescu

Moara T. Popovici

A ruginit frunza din vii D.G. Kiriac

Răsună codrul I.D. Chirescu

Cucule, pasăre sură I.D. Chirescu

Cântec de primăvară W.A. Mozart

Copilul şi floarea J. Brahms

Cântecul gamei R. Rogers

Sugestii pentru audiţiile muzicale*7)

___________

*7) La clasele, secţiile, şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale repertoriul de cântece şi audiţiile muzicale pot fi completate cu creaţii muzicale aparţinând minorităţii respective.

Antologie de folclor (Cântece şi jocuri populare) T. Alexandru

Trompetele răsună G. Musicescu

La oglindă T. Popovici

Morarul D.G. Kiriac

Pe cărare sub un brad

Imnul eroilor I.C. Brătianu

Mama I.D. Chirescu

Rugăciune I.D. Chirescu

Doruleţul I.D. Chirescu

Marşul lui Tudor din oratoriul Tudor Vladimirescu Gh. Dumitrescu

Dans ţărănesc C. Dimitrescu

Baladă pentru vioară şi pian C. Porumbescu

Trei jocuri româneşti P. Constantinescu

Dansuri româneşti B. Bartok

Cântec de leagăn W.A. Mozart

Repetiţie de concert W.A. Mozart

Mica serenadă W.A. Mozart

Alla Turca din Sonata pentru pian în La major nr. 11 W.A. Mozart

Anotimpurile A. Vivaldi

CLASA A VI-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacităţilor interpretative, vocale şi instrumentale

*Font 7*

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi

1.1. să interpreteze vocal, fluent şi expresiv, la unison şi în diferite *aranjamente armonico-polifonice, cântece aparţinând diferitelor tipuri de muzică - exerciţii de cultură vocală (respiraţie, emisie, frazare, dicţie); - interpretare vocală la unison, individuală sau în grup; - interpretare vocală pe două voci (în canon sau armonică);

1.2. să îmbogăţească cântarea vocală cu intervenţii instrumentale - concursuri de interpretare; - intervenţii instrumentale cu caracter de improvizaţie;

1.3. să interpreteze instrumental melodiile învăţate vocal exerciţii de tehnică instrumentală.

2. Dezvoltarea capacităţii de receptare a muzicii şi formarea unei culturi muzicale

*Font 7*

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi

2.1. să asculte cu interes lucrări muzicale de diferite genuri, sesizând expresivitatea elementelor de limbaj muzical - audiţii muzicale; - comentarea lucrărilor audiate; - dezbateri pe tema lucrărilor muzicale audiate;

2.2. să sesizeze apariţia temelor caracteristice în discursul muzical şi să le fredoneze - concursuri de recunoaştere a temelor muzicale caracteristice;

2.3. să recunoască lucrări muzicale, identificând tipul de muzică şi autorul lor - exerciţii şi concursuri de recunoaştere a lucrărilor muzicale; - identificarea tipului de muzică;

2.4. să-şi exprime preferinţele muzicale, argumentându-le - audiere de emisiuni muzicale radio; - vizionarea de emisiuni sau filme muzicale TV; - participare la concerte; - comentarea lucrărilor muzicale audiate.

3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj muzical

*Font 7*

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi

*3.1. să descifreze cântece scrise în tonalităţi majore şi minore cu o alteraţie la cheie - exerciţii de citire ritmică şi melodică; - solfegiere; - construire după model a gamelor majore şi minore cu o alteraţie la cheie;

3.2. să identifice şi *)să redea formulele ritmice învăţate - *)exerciţii de recunoaştere (dictee muzicale);

3.3. să diferenţieze în audiţie caracterul major sau minor al tonalităţilor învăţate - audiţii muzicale;

3.4. să identifice în lucrările audiate temele muzicale şi să analizeze structura lor - exerciţii de delimitare a temei muzicale şi de determinare a elementelor ei componente; - identificarea temelor muzicale în lucrările audiate.

4. Cultivarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a creativităţii muzicale/artistice

*Font 7*

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi

4.1. să cânte nuanţat, corelând interpretarea cu mesajul ce trebuie transmis - interpretare muzicală; - exerciţii şi jocuri muzicale;

4.2. să diversifice şi să îmbogăţească interpretarea muzicală - exerciţii de continuare a unei linii melodice începute pe un text dat; - construire de teme muzicale pornind de la un motiv dat; - concepere de programe artistice;

4.3. să sesizeze momentele de intervenţie instrumentală în cadrul unei cântări vocale - audiţii muzicale; - jocuri muzicale;

4.4. să-şi valorifice aptitudinile muzicale ca interpret - participarea la pregătirea şi susţinerea unor serbări muzicale, serate sau momente muzicale.

CONŢINUTURI

1. Practica muzicală

Practica vocală

deprinderi specifice de cânt

cântarea monodică şi *)polifonică (cu ison, în canon pe două voci, armonică pe două voci)

repertoriu de cântece*8)

_________

*8) A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cântece. prin asterisc sunt integrate în segmentul "Curriculum la decizia şcolii".

Notă *) Obiectivele de referinţă, activităţile de învăţare şi conţinuturile marcate

Practica instrumentală

deprinderi de tehnică instrumentală

repertoriu de lucrări instrumentale

2. Elemente de limbaj muzical

Melodia

modificarea înălţimilor sunetelor prin semnele de alteraţie

organizări sonore: tonalităţile Sol Major, mi minor, Fa Major, re minor

Ritmul

combinaţii ritmice în măsurile de 2/4. 3/4, 4/4 (actualizare)

sincopa

contratimpul

Tempoul: accelerarea şi rărirea mişcării (accelerando şi rallentando)

Nuanţele: crescendo şi descrescendo

Timbrul

formaţii vocale: corul de voci egale şi mixt

formaţii instrumentale: orchestra de muzică simfonică

Elemente de structură

tema muzicală

forma mono-, bi- şi tripartită

3. Elemente de cultură muzicală

Tipuri de muzică şi genuri reprezentative

muzica populară: cântecul propriu-zis, cântecul de joc şi melodia instrumentală de joc *)muzica religioasă*9)

___________

*9) Acest conţinut va fi abordat sub aspect practic, prin cântări specifice.

Notă *) Obiectivele de referinţă, activităţile de învăţare şi conţinuturile marcate

creaţii muzicale culte: miniatura instrumentală, suita, rapsodia

muzică de divertisment: valsul, tangoul, blues-ul, muzica folk

Compozitori: G.F. Handel, Fr. Schubert, R. Schumann, Fr. Chopin, J. Strauss,G. Bizet, Gh. Cucu, Gh. Dima, G. Musicescu, G. Enescu

Audiţii muzicale*10)

___________

*10) A se consulta repertoriul de audiţii muzicale.

Sugestii pentru repertoriul de cântece*11)

___________

*11) La clasele, secţiile, şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale, repertoriul de cântece şi audiţiile muzicale pot fi completate cu creaţii muzicale aparţinând minorităţii respective.

Deşteaptă-te, române! după A. Pann

Pe-al nostru steag C. Porumbescu

Hora Unirii Al. Flechtenmacher

Biruitorii

Trompetele răsună G. Musicescu

Ca o zi de primăvară G. Musicescu

Stejarul G. Musicescu

Plaiuri părinteşti L. Profeta

S-a dus cucul de pe-aici popular

Pitpalacul N. Oancea

Pe lângă plopii fără soţ G. Şerban

Ciobănaş cu trei sute de oi popular

Pe cărare sub un brad D.G. Kiriac

Primăvara P. Ciorogariu

Coborâi din deal în vale popular

Veniţi să ne închinăm cântare bisericească

Hristos a înviat G. Musicescu

Cu noi este Dumnezeu cântare bisericească

Colinde populare

Oda bucuriei L. van Beethoven

Teiul Fr. Schubert

Cântec de leagăn Fr. Schubert

Păstrăvul Fr. Schubert

Ave Maria Fr. Schubert

Sugestii pentru audiţiile muzicale*12)

__________

*12) La clasele, secţiile, şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale, repertoriul de cântece şi audiţiile muzicale pot fi completate cu creaţii muzicale aparţinând minorităţii respective.

Miluieşte-mă, Dumnezeule Gh. Cucu

Haz de necaz Gh. Cucu

Miniaturi pentru pian S. Drăgoi

Brâul amestecat Pr. Vlaiculescu

Menuet L. Boccherini

Cântece fără cuvinte F.M. Bartholdy

Fur Elise L. van Beethoven

Contradansuri L. van Beethoven

Valsuri J. Brahms

Dansuri ungare J. Brahms

Vals brillant Fr. Chopin

Humoreska A. Dvorak

Valsuri J. Strauss

Impromptu-uri Fr. Schubert

Momente muzicale Fr. Schubert

Păstrăvul Fr. Schubert

Lacul lebedelor (fragmente) P.I. Ceaikovski

Spărgătorul de nuci P.I. Ceaikovski

Bolero M. Ravel

Dans spaniol E. Granados

Badinerie din Suita 2 în şi minor pentru orchestră J.S. Bach

Visare R. Schumann

Suita Muzica apelor (fragmente) G. Fr. Handel

Rapsodia albastră G. Gershwin

Suita I, partea I, Imaginile dimineţii E. Grieg

Suita a II-a Peer Gynt (fragment) E. Grieg

Tablouri dintr-o expoziţie M. Mussorgski

Messias G. Fr. Handel

Rapsodia română nr. 1 şi nr. 2 G. Enescu

Suita Impresii din copilărie G. Enescu

Poema română G. Enescu

Suita La seceriş T. Brediceanu

Suita În Munţii Apuseni M. Negrea

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ

EDUCAŢIE MUZICALĂ

CLASELE A VII-A - A VIII-A

Bucureşti, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Educaţia muzicală - ca disciplină de învăţământ - are drept scop dezvoltarea sensibilităţii estetice a elevilor, a capacităţilor de exprimare şi receptare muzicală, prin activităţi practice de cântare (vocală şi instrumentală) şi prin audiţii muzicale.

Acest document reprezintă curriculum-ul revizuit de Educaţie muzicală pentru clasele a VII-a - a VIII-a, ca parte integrantă a parcursurilor de învăţare oferite elevilor în contextul şcolarităţii obligatorii. Revizuirea prezentului curriculum a avut în vedere următoarele aspecte

- generalizarea învăţământului obligatoriu de 10 clase, începând cu anul şcolar 2003-2004;

- menţinerea şi în perioada următoare a struc

- turii şi a alocărilor orare din actualul plan-cadru de învăţământ, aprobat cu O.M. nr. 3638/11.04.2001;

- centrarea obiectivelor pe formarea de capacităţi şi atitudini, a căror evaluare să fie orientată de standardele curriculare de performanţă, la sfârşitul clasei a VIII-a.

Revizuirea a constat, în principal, în reformularea standardelor curriculare de performanţă la sfârşitul clasei a VIII-a, astfel încât principiul accesibilităţii să fie respectat într-o mai mare măsură.

Prezentul document cuprinde

- obiective cadru, urmărite pe parcursul întregii etape de şcolaritate obligatorie;

- obiective de referinţă, exemple de activităţi de învăţare, conţinuturi, sugestii pentru repertoriul de cântece, sugestii pentru audiţii muzicale proiectate pentru fiecare clasă;

- standarde curriculare de performanţă.

Sugestiile privind repertoriul de cântece sunt orientative. Repertoriul poate fi extins prin includerea unor cântece populare aparţinând zonei folclorice respective.

Dată fiind plaja orară prevăzută în planul cadru (1-2 ore pentru clasa a VII-a şi 1/2-1 oră pentru clasa a VIII-a), curriculum-ul conţine atât obiective de referinţă şi conţinuturi obligatorii, care aparţin curriculum-ului nucleu, cât şi altele, care vor fi valorificate în cadrul curriculum-ului la decizia şcolii. Acestea din urmă sunt marcate cu asterisc şi nu fac obiectul evaluărilor naţionale.

În ceea ce priveşte distribuţia orelor alocate clasei a VIII-a, acestea se pot desfăşura fie în alternanţă cu orele de educaţie plastică, fie grupate într-un singur semestru.

Prezenta programă este valabilă pentru toate unităţile de învăţământ preuniversitar, inclusiv şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale. În acest ultim caz, în lecţiile de Educaţie muzicală se poate include material vocal şi instrumental (exemple: reproduceri de cântece şi audiţii), conform specificului naţional.

OBIECTIVE CADRU

1. Dezvoltarea capacităţilor interpretative (vocale şi instrumentale)

2. Dezvoltarea capacităţii de receptare a muzicii şi formarea unei culturi muzicale

3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj muzical

4. Cultivarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a creativităţii muzicale/artistice

CLASA A VII-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacităţilor interpretative, vocale şi instrumentale

*Font 7*

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi

1.1. să interpreteze vocal cântece de diferite tipuri şi genuri, controlând schimbările de dinamică, timbru şi tempo - exerciţii de cultură vocală, relaxare, respiraţie, articulaţie, intonaţie, dicţie

*1.2. să utilizeze diferite procedee armonico- polifonice (cântări în canon pe două sau trei voci) - interpretare vocală, individuală sau în grup; - cântare în canon pe două sau trei voci; - cântare armonică pe două voci;

1.3. să interpreteze teme muzicale accesibile din lucrări celebre - interpretare de teme muzicale celebre;

1.4. să interpreteze instrumental cântece folosind tehnici specifice - exerciţii de tehnică instrumentală; - interpretare instrumentală.

2. Dezvoltarea capacităţii de receptare a muzicii şi formarea unei culturi muzicale

*Font 7*

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi

2.1. să asculte diferite lucrări muzicale, identificând tipul şi genul de muzică - audiţii muzicale; - pregătire şi participare la concerte, spectacole muzicale; - audierea de emisiuni muzicale radio, vizionare de emisiuni TV sau casete video cu înregistrări muzicale;

2.2. să aprecieze bogăţia şi varietatea folclorului muzical românesc, recunoscând în lucrările audiate specificul zonal - discutarea şi analizarea lucrărilor audiate;

2.3. să sesizeze specificul diferitelor tipuri de muzică (populară, uşoară, de operă) - concursuri "Recunoaşteţi audiţia", "Recunoaşteţi interpretul"; - povestirea acţiunii unor opere, operete, balete;

*2.4. să coreleze informaţiile privind activitatea marilor compozitori cu contextul socio-cultural în care au creat - documentare independentă (cărţi, reviste, programe de concert).

3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj muzical

*Font 7*

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi

*3.1. să descifreze cântece şi teme muzicale în tonalităţile învăţate - exerciţii melodice şi ritmice; - solfegiere; - exerciţii de intonare şi recunoaştere a intervalelor caracteristice din tonalităţile învăţate;

*3.2. să identifice forma fixă sau liberă a genurilor muzicii populare - recunoaşterea formei cântecelor populare;

3.3. să cunoască şi să diferenţieze elementele componente ale genurilor muzicale scenice - audiţii muzicale.

4. Cultivarea sensibilităţii, imaginaţiei şi creativităţii muzicale/artistice

*Font 7*

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi

4.1. să interpreteze cu sensibilitate şi expresivitate piesele muzicale abordate - interpretare; - exerciţii de realizare a unor variaţii pe o temă dată;

4.2. să sesizeze aportul elementelor de limbaj în planul expresivităţii muzicale - audiţii muzicale;

4.3. să realizeze variaţii muzicale pe anumite teme ritmice sau melodice - exerciţii muzicale de tip "întrebare-răspuns";

4.4. să găsească anumite formule de acompaniament ritmic sau instrumental - acompaniamente instrumentale folosind treptele principale ale tonalităţii;

4.5. să asocieze mesajul muzical receptat imaginii vizuale - schiţarea de decoruri şi costume pentru genurile scenice; - comentarea unor lucrări muzicale audiate sau vizionate, descrierea unor detalii de ordin regizoral cu rol în sporirea expresivităţii; - imaginarea portretului fizic şi moral al unui personaj dintr-o operă celebră pornind de la expresia muzicală.

CONŢINUTURI

1. Practica muzicală

Practica vocală

deprinderi specifice de cânt

cântarea monodică şi *)polifonică (pe două şi trei voci)

repertoriu de cântece*1)

___________

*1) A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cântece.

Practica instrumentală

deprinderi de tehnică instrumentală

deprinderi de acompaniament

repertoriu de lucrări instrumentale

2. Elemente de limbaj muzical

Melodia

organizări sonore tonale (actualizare)

Ritmul

măsuri simple şi compuse: 2/8, 3/8. 5/8

Notă *) diviziuni excepţionale: trioletul

Notă *) ritmul măsurat şi nemăsurat

Tempoul şi nuanţele şi rolul lor expresiv (actualizare)

Timbrul

formaţii instrumentale: taraful şi orchestra de muzică populară, formaţiile de muzică uşoară, fanfara

interpreţi celebri: solişti vocali şi instrumentali de muzică populară, cultă, uşoară

Elemente de structură

Notă *) forma fixă (strofică) şi liberă (improvizatorică) în muzica populară românească

elemente componente ale operei, operetei şi baletului: uvertură, arie, cor, duet, act, tablou, număr

3. Elemente de cultură muzicală

Tipuri de muzică şi genuri reprezentative

muzică populară; genuri ale folclorului ocazional: colinda şi cântecul de stea, cântecul de nuntă; *)genuri ale folclorului neocazional: doina şi balada

Notă *) muzică religioasă

muzică cultă: opera, opereta, baletul

muzică uşoară: stiluri şi interpreţi

Compozitori: W. A. Mozart, G. Bizet, G. Rossini, G. Verdi, K.M. von Weber, P.I. Ceaikovski, A. Pann, I. Vidu, M. Jora

audiţii muzicale*2)

___________

*2) A se consulta sugestiile pentru audiţiile muzicale.

Sugestii pentru repertoriul de cântece*3)

___________

*3) La clasele, secţiile, şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale, repertoriul de cântece şi audiţiile muzicale pot fi completate cu creaţii muzicale aparţinând minorităţii respective.

Imnul eroilor I.G. Brătianu

Românul C. Porumbescu

Trompetele răsună G. Musicescu

Cea de pe urmă noapte a lui Mihai Viteazul din colecţia G. Musicescu

Vântuleţ de primăvară popular

Trandafir de la Moldova popular

M-a făcut mama oltean popular

Faţa dobrogeană popular

Tatăl nostru A. Pann

Apărătoarei Doamne cântare bisericească

Unul sfânt cântare bisericească

Mântuieşte Doamne, poporul tău cântare bisericească

Mergi la cer A. Flechtenmacher

Colinde

O, lume, ce frumoasă eşti! L. van Beethoven

Cântări de veselie G. Donizetti

Cântec de leagăn J. Brahms

Barcarola C.M. von Weber

Corul vânătorilor din opera "Freischutz" C.M. von Weber

Sugestii pentru audiţiile muzicale*4)

___________

*4) La clasele, secţiile, şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale, repertoriul de cântece şi audiţiile muzicale pot fi completate cu creaţii muzicale aparţinând minorităţii respective.

Răsunetul Ardealului I. Vidu

Răsunet de la Crişana I. Vidu

Grânele vara se coc I. Vidu

Negruţa I. Vidu

Trandafir de pe răzoare S. Drăgoi

Opera Năpasta (fragmente) S. Drăgoi

Divertisment rustic S. Drăgoi

Tatăl nostru A. Pann

Poloneze Fr. Chopin

Valsuri Fr. Chopin

Mazurci Fr. Chopin

Concertul nr. 1 pentru pian şi orchestră Fr. Chopin

Opera Nunta lui Figaro (uvertura, arii) W.A. Mozart

Opera Oberon (uvertură) K.M. von Weber

Opera Freischutz (fragmente) K.M. von Weber

Opera Bărbierul din Sevilla (uvertura, arii) G. Rossini

Opera Wilhelm Tell (uvertura) G. Rossini

Opera Coţofana hoaţă (uvertura) G. Rossini

Opera Traviata (arii, duete, coruri) G. Verdi

Opera Aida (arii, duete, coruri) G. Verdi

Opera Nabucco (arii, duete, coruri) G. Verdi

Opera Trubadurul (arii, duete, coruri) G. Verdi

Opera Ernani (arii, duete, coruri) G. Verdi

Baletul Lacul lebedelor (fragmente) P.I. Ceaikovski

Baletul Spărgătorul de nuci (fragmente) P.I. Ceaikovski

Baletul Frumoasa din pădurea adormită (fragmente) P.I. Ceaikovski

Baletul "La piaţă" (fragmente) M. Jora

Opera Carmen (fragmente) G. Bizet

CLASA A VIII-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacităţilor interpretative (vocale şi instrumentale)

*Font 7*

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activităţi

1.1. să interpreteze cu acurateţe un repertoriu divers de cântece şi de teme muzicale - exerciţii de cultură vocală; - interpretare de cântece sau teme muzicale; - cântare în canon; - cântare armonică;

1.2. să interpreteze instrumental un repertoriu de cântece şi teme muzicale respectând indicaţiile de frazare, nuanţare, tempo - exerciţii de tehnică instrumentală; - interpretare instrumentală; - interpretare vocală de cântece;

1.3. să realizeze acompaniamente instrumentale simple la cântecele învăţate - acompaniament instrumental.

2. Dezvoltarea capacităţii de receptare a muzicii şi formarea unei culturi muzicale

*Font 7*

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activităţi

2.1. să asculte o varietate de lucrări muzicale, identificând anumite elemente de limbaj musical - audiţii muzicale; - participare la concerte sau alte manifestări muzicale;

2.2. să recunoască lucrări muzicale reprezentative din creaţia universală - recunoaşterea lucrărilor audiate; - identificarea genului; - discutarea şi analizarea lucrărilor audiate;

2.3. să emită judecăţi estetice personale asupra operelor muzicale audiate - utilizare de resurse variate pentru o mai bună înţelegere a lucrărilor muzicale audiate (programe de concert, reviste de specialitate, cărţi, emisiuni radio, TV).

3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj muzical

*Font 7*

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activităţi

*3.1. să descifreze cântece în tonalităţile învăţate - exerciţii de citire ritmică şi melodică; - solfegiere de motive sau teme muzicale; - descifrarea instrumentală a unor lucrări/piese muzicale simple

3.2. să analizeze elementele de limbaj muzical din lucrările învăţate sau audiate - audiţii muzicale;

3.3. să diferenţieze caracteristicile genurilor muzicale - analiza lucrărilor audiate.

4. Cultivarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a creativităţii muzicale/artistice

*Font 7*

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activităţi

4.1. să interpreteze cu expresivitate piesele muzicale abordate - interpretare muzicală; - concursuri de interpretare;

*4.2. să intervină cu idei personale în comentariul lucrărilor muzicale audiate - dezbateri, schimburi de opinii;

4.3. să realizeze scurte improvizaţii şi compoziţii muzicale - creare de formule de acompaniament; - exerciţii de transformare a unei teme muzicale; - crearea unor contramelodii la o temă dată; - crearea unor combinaţii simple de acorduri instrumentale la o melodie dată;

4.4. să identifice relaţii între creaţii aparţinând diferitelor arte - utilizarea de surse bibliografice;

*4.5. să elaboreze proiecte artistice - realizarea unor ilustraţii sonore la tablouri, desene animate, texte, scenarii; - proiectarea şi organizarea de programe artistice.

CONŢINUTURI

1. Practica muzicală

Practica vocală

deprinderi specifice de cânt

cântarea monodică, *)polifonică (canon pe două şi trei voci) şi armonică (pe două voci)

repertoriu de cântece*5)

___________

*5) A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cântece.

Practica instrumentală

deprinderi de tehnică instrumentală

deprinderi de acompaniament

repertoriu de lucrări instrumentale

2. Elemente de limbaj muzical

Melodia

organizări sonore tonale: tonalităţile Do Major, la minor, Sol Major, mi minor, Fa Major, re minor (actualizare); *)tonalităţile Re Major, şi minor, Şi bemol Major, sol minor

Ritmul

combinaţii ritmice binare şi ternare

rolul expresiv al ritmului

orchestra simfonică

3. Elemente de cultură muzicală

Audiţii muzicale*6)

___________

*6) A se consulta sugestiile pentru repertoriul de audiţii muzicale.

Genuri muzicale

muzica cultă: liedul, sonata, concertul, simfonia

muzica uşoară, muzica de divertisment, muzică de jazz

Compozitori: J.S. Bach, J. Haydn, W. A. Mozart, L.v. Beethoven, Fr. Schubert, R. Schumann, Fr. Liszt, F. M. Bartholdy,, J. Brahms, G. Enescu,, M. Jora, P. Constantinescu

Sugestii pentru repertoriul de cântece*7)

___________

*7) La clasele, secţiile, şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale, repertoriul de cântece şi audiţiile muzicale pot fi completate cu creaţii muzicale aparţinând minorităţii respective.

Deşteaptă-te, române! A. Pann

Gaudeamus igitur

Pui de lei I. Brătianu

Limba noastră Al. Cristea

Graiul neamului T. Cerne

Sfânta zi de liberate Al. Flechtenmacher

Iancu la Turda T. Popovici

Marş de 1 Mai C. Porumbescu

Doruleţule I. Chirescu

Eu mă duc, codrul rămâne T. Teodorescu

Colinde Chiril Popescu

Corul sclavilor din opera Nabucco G. Verdi

Aria lui Papageno din opera Flautul fermecat W.A. Mozart

Cântecul lui Solveig din suita Peer Gynt E. Grieg

Trandafirul F. Schubert

Arii din opereta Liliacul J. Strauss

Sugestii pentru audiţiile muzicale*8)

_________

*8) La clasele, secţiile, şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale, repertoriul de cântece şi audiţiile muzicale pot fi completate cu creaţii muzicale aparţinând minorităţii respective.

Tocata şi fuga în re minor J.S. Bach

Suita nr. 2 în şi minor (fragmente) J.S. Bach

Concertul pentru două viori şi orchestră în re minor J.S. Bach

(partea I)

Concertul italian (pentru pian) J.S. Bach

Concerte brandenburgice (fragmente) J.S. Bach

Missa în şi minor (fragmente) J.S. Bach

Ave Maria J.S. Bach -

Ch. Gounod

Stabat mater S. Pergolesi

Concertul pentru vioară în la minor A. Vivaldi

Simfonia nr. 101 (Ceasornicul) J. Haydn

Simfonia nr. 94 (Surpriza) J. Haydn

Concertul pentru pian şi orchestră nr. 21 în Do W.A. Mozart

Major (partea a II-a) W.A. Mozart

Mica serenadă

Concertul pentru vioară şi orchestră în La Major (partea I) W.A. Mozart

Simfonia nr. 40 în sol minor (partea I) W.A. Mozart

Sonata pentru pian op. 13 "Patetica" L. van Beethoven

Sonata pentru pian op. 27 nr. 2 (a Lunii) L. van Beethoven

Concertul pentru vioară şi orchestră în Re Major (partea I) L. van Beethoven

Concertul pentru pian şi orchestră nr. 5 (fragmente) L. van Beethoven

Simfonia a V-a (fragmente) L. van Beethoven

Simfonia a IX-a în re minor (fragmente) L. van Beethoven

Simfonia a IX-a Din Lumea Nouă A. Dvorak

Un american la Paris G. Gershwin

West Side Story L. Bernstein

Summertime L. Armstrong

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

*Font 7*

Obiective cadru Standarde

1. Dezvoltarea capacităţilor interpretative (vocale şi instrumentale) S1. Respectarea regulilor de cânt vocal şi/sau instrumental (linie melodică sau acompaniament)

2. Dezvoltarea capacităţii de receptare a muzicii şi formarea unei culturi muzicale S2. Receptarea şi utilizarea elementelor de limbaj în practica muzicală (formule ritmice, măsuri, structuri melodice simple, elemente de dinamică etc.) S3. Recunoaşterea apartenenţei lucrărilor muzicale audiate la anumite tipuri de muzică (populară, uşoară, simfonică)

3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj muzical S4. Respectarea regulilor de interpretare vocală şi/sau instrumentală a unor cântece din repertoriul învăţat, care cuprind elementele de limbaj muzical prevăzute de programa şcolară

4. Cultivarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a creativităţii muzicale S5. Exprimarea cu ajutorul mijloacelor specifice altor discipline a mesajului muzical (coregrafie, arte plastice, literatură, istorie etc.), în funcţie de aptitudinile individuale

EDUCAŢIE PLASTICĂ

Clasele a V-a - a VI-a

NOTĂ DE PREZENTARE

Evoluţia societăţii omeneşti face apel în mod constant la virtuţile formative ale educaţiei prin şcoală şi, între diferitele arii curriculare, artele vizuale în cazul curriculumului de faţă constituie un domeniu privilegiat de formare a unor atitudini proprii în faţa operei de artă în parallel cu formarea la elevi de deprinderi pentru a exprima un limbaj specific.

Prin statutul său, obiectul de studiu educaţie plastică promovează cultivarea sensibilităţii, a disponibilităţilor creative individuale în scopul comunicării cu şi prin artă şi creează premisele unui transfer către celelalte discipline şi în viaţa socială.

Subliniem faptul că o mare parte din conţinuturile ce vor fi predate pe parcursul întregului ciclu cum ar fi unele teorii despre formă şi culoare, despre contrastele cromatice, despre dominante ş.a., sistematizate şi structurate ca atare, se datorează contribuţiei unor artişti şi teoreticieni conectaţi la mişcarea artistică a Şcolii de la Bauhaus, adică secolul al XIX lea şi prima parte a secolului XX.

Actualul curriculum prezintă următoarele caracteristici

este centrat pe raţionalizarea activităţilor de învăţare, în funcţie de obiectivele cadru şi de obiective de referinţă;

conţinutul valoric este predominant;

este adaptat la posibilităţile de asimilare ale elevilor;

este cu precădere intuitiv şi formativ;

propune activităţi didactice diversificate în funcţie de interesele şi de posibilităţile elevilor.

În acest context, structura actualului curriculum cuprinde: obiective cadru, urmărite pe parcursul întregii etape de şcolaritate obligatorie, obiective de referinţă, exemple de activităţi de învăţare, conţinuturi, sugestii pentru tematică, sugestii pentru aplicaţii proiectate pentru fiecare clasă, standarde curriculare de performanţă.

Dată fiind plaja orară prevăzută în planul cadru (1-2 ore pentru clasele V - VII şi 1/2-1 oră pentru clasa a VIII-a), curriculum-ul conţine atât obiective de referinţă şi conţinuturi obligatorii, care aparţin curriculum-ului nucleu, cât şi altele, la decizia şcolii, care devin obligatorii atunci când se optează pentru curriculum extins (2 ore pe săptămână la clasele a V-a - a VII-a şi 1 oră pe săptămână la clasa a VIII-a). Acestea din urmă sunt marcate cu asterisc.

OBIECTIVE CADRU

*Font 8*

1. Dezvoltarea capacităţii de exprimare plastică utilizând materiale, instrumente şi tehnici variate 2. Dezvoltarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a creativităţii artistice 3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic 4. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului vizual-artistic

CLASA A V-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacităţii de exprimare plastică utilizând materiale, instrumente şi tehnici variate

*Font 7*

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi

1.1. să folosească adecvat materialele şi instrumentele de lucru - exerciţii de folosire a diferitelor materiale de lucru, specifice diverselor domenii ale artelor plastice;

1.2. să identifice grupele de culori din cercul cromatic - exerciţii de recunoaştere, atât pe planşe didactice, cât şi pe reproduceri de artă, a culorilor şi a grupelor de culori; - exerciţii de obţinere a nuanţelor spre una dintre culorile vecine în steaua culorilor; - compoziţii aplicative, folosind nuanţe ale culorilor calde sau reci.

2. Dezvoltarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a creativităţii artistice

*Font 7*

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi

2.1. să reprezinte trăsăturile caracteristice ale unor structuri preferate din natură - observarea formelor naturale şi a structurii lor exterioare şi interioare; - exerciţii de redare a formei diferitelor structuri, prin descompunerea sau secţionarea lor; - exerciţii de recompunere a formelor obţinute, într-o structură plastică;

2.2. să utilizeze o formă obţinută prin transformarea structurilor naturale în structuri plastice - exerciţii de utilizare şi de creare a unor motive decorative - compoziţie decorativă realizată cu un motiv unic sau repetabil (tehnici diferite);

*2.3. să observe şi să obţină contraste cromatice în diferite compoziţii - exerciţii de identificare pe reproduceri de artă a contrastelor (de calitate, cald-rece); - exerciţii de obţinere a contrastelor studiate; - compoziţii figurative şi nonfigurative, realizate prin folosirea contrastelor (cel puţin o compoziţie pentru fiecare contrast).

3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic

*Font 7*

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi

3.1. să obţină tratarea decorativă a suprafeţei - exerciţii de identificare a tratării decorative pe imagini-reproduceri de artă; - exerciţii de obţinere a petei decorative (uniforme) din culori sau amestecuri de culori (tonuri, nuanţe, griuri neutre); - compoziţii decorative folosind tratarea decorativă (uniformă) a culorii, precum şi diferite elemente de limbaj plastic;

3.2. să obţină tratarea picturală a suprafeţei - observarea pe reproduceri de artă a tratării picturale a suprafeţei; - exerciţii de obţinere a tratării picturale prin folosirea amestecurilor (tonuri, nuanţe, griuri neutre); - realizarea de compoziţii aplicative, figurative şi non-figurative prin folosirea tratării picturale a suprafeţei;

3.3. să obţină expresivităţi ale punctului ori ale liniei ca ornamente decorative, *elemente constructive şi semne plastice - exerciţii de realizare a punctului şi a liniei ca elemente decorative; - compoziţii decorative realizate prin folosirea punctului şi a liniei ca ornament (prin repetare, densificare, rarefiere, grupare etc.); - exerciţii de obţinere a punctului şi a liniei ca semne plastice; - compoziţii aplicative conţinând expresivităţi ale punctului şi ale liniei ca semne plastice.

4. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului vizual-artistic

*Font 7*

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi

*4.1. să identifice trăsăturile specifice artelor plastice din antichitate - dialog provocat pe bază de reproduceri de artă evidenţiindu-se deosebirile dintre stiluri şi modul de folosire a elementelor de limbaj plastic în imaginile prezentate; - observarea, pe imagini-reproduceri de artă, a trăsăturilor caracteristice artelor plastice din antichitate;

4.2. să diferenţieze ramurile şi genurile artelor plastice, opera de artă autentică de kitsch, originalul de reproducere - observarea pe imagini-reproduceri de artă a diferitelor ramuri şi genuri ale artelor plastice; - dialog pe bază de imagini şi obiecte kitsch, de reproduceri după opere de artă autentică (se recomandă vizitarea muzeelor).

CONŢINUTURI

1. Introducere în domeniul artelor plastice: ramuri, genuri, spaţiul plastic, materiale şi tehnici de lucru

2. Culorile spectrului solar: cercul cromatic (culori primare, *binare de gradul 1 şi II, calde şi reci,*culori complementare) şi nonculori

3. Elemente de limbaj plastic: punct, linie, formă, forme naturale-forme plastice, plane şi *spaţiale, culoare.

4. Tratarea picturală: amestecuri cromatice şi acromatice; nuanţe şi griuri; tratarea decorativă

5. Compoziţia plastică: compoziţia închisă şi compoziţia deschisă;

6. Artele plastice în Antichitate: Egipt, Grecia, Roma, *China, *India.

CLASA A VI-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacităţii de exprimare plastică utilizând materiale, instrumente şi tehnici variate

*Font 7*

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi

1.1. să obţină o suprafaţă picturală prin suprapunere grafică - exerciţii de observare, pe reproduceri de artă, a modalităţilor de tratare prin suprapunere grafică; - compoziţie plastică realizată prin suprapunere grafică;

1.2. să realizeze o dominantă de culoare într-o compoziţie, folosind game cromatice - exerciţii de obţinere a unor game cromatice; - exerciţii de identificare a dominantei cromatice pe reproduceri de artă; - compoziţii aplicative, plastice şi decorative, folosind dominantă de culoare (caldă şi rece).

2. Dezvoltarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a creativităţii artistice

*Font 7*

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi

2.1. să identifice ritmul plastic prin elementele de limbaj care-l formează - exerciţii de identificare a ritmului pe reproduceri de artă;

2.2. să folosească ritmul, atât în compoziţiile plastice, cât şi în cele decorative - exerciţii de exprimare a ritmului în compoziţie; - compoziţia aplicativă plastică şi decorativă folosind ritmul plastic;

2.3. să valorifice în alcătuirea unor compoziţii închise sau deschise elementele de limbaj plastic, semnificaţiile şi raporturile dintre ele - exerciţii de recunoaştere a semnificaţiilor elementelor de limbaj plastic, pe reproduceri de artă; - observarea caracteristicilor unor compoziţii plastice deschise sau închise pe re-produceri; - compoziţii plastice deschise şi închise;

2.4. să realizeze centrul/centrele de interes prin elemente de limbaj plastic şi expresivităţile lor - exerciţii de cunoaştere a centrului/centrelor de interes precum şi a mijloacelor de expresie pe reproduceri de artă; - compoziţii plastice cu unul sau mai multe centre de interes, folosind diferite elemente de limbaj plastic;

*2.5. să folosească principiile artei în compoziţii decorative - exerciţii de observare şi recunoaştere a repetiţiei, alternanţei şi a simetriei pe obiecte (imagini) de artă populară autentică; - exerciţii de obţinere a unor motive decorative; - compoziţii decorative realizate cu ajutorul repetiţiei, al alternanţei şi al simetriei motivului ales (tehnici diferite).

3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic

*Font 7*

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi

3.1. să distingă între punct şi linie atât ca elemente decorative de construcţie, cât şi ca semnificanţi - exerciţii de observare dirijată a rolului constructiv şi decorativ al punctului şi al liniei (pe imagini de artă); - exerciţii de identificare a semnificaţiilor punctului şi ale liniei într-o compoziţie (pe imagini de artă); - compoziţii plastice şi decorative, folosind rolul decorativ şi constructiv al punctului şi al liniei, cât şi rolul lor de semnificanţi;

3.2. să reprezinte grafic forme din natură - exerciţii de observare şi de reprezentare grafică a formelor naturale;

*3.3. să creeze structuri plastice prin extragerea elementelor specifice formelor studiate; - exerciţii de selectare prin stilizare a trăsăturilor specifice formelor; - compoziţii decorative cu forme elaborate (structuri plastice);

3.4. să utilizeze culorile complementare în obţinerea griurilor colorate - exerciţii de amestec al perechilor de culori complementare, variind cantităţile, pentru obţinerea unor griuri colorate spre una dintre cele două culori (adăugând alb sau negru); - compoziţii plastice şi decorative, folosind griurile rezultate din cele trei perechi de culori complementare şi griurile valorice.

4. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului vizual-artistic

*Font 7*

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi

4.1. să compare trăsăturile specifice artei gotice cu cele ale artei romanice şi ale artei bizantine - exerciţii de observare pe imagini a caracteristicilor operelor de artă bizantină, romanică şi gotică; - identificarea unor elemente specifice stilurilor studiate (bizantin - cupolă, pandantiv, mozaic etc.; romanic - arc în plin centru, donjon etc.; gotic - rozetă, vitraliu etc.)

4.2. să recunoască trăsăturile definitorii ale artei Renaşterii pe reproduceri după operele unor artişti reprezentativi - exerciţii de observare pe imagini a elementelor tipice ale Renaşterii; - analiza operelor unor reprezentaţi ai Renaşterii, pe baza cunoştinţelor despre aceştia, prin dialog cu colegii şi cu profesorul.

CONŢINUTURI

1. Contraste cromatice (după Johanes Itten - Şcoala de la Bauhaus, teoria constructivă de culoare)

2. Acorduri cromatice

3. Dominantă de culoare - game cromatice

4. *Compoziţia plastică (continuare); despre *ritm în compoziţia plastică

5. Noţiuni generale ale istoriei artelor: stilul bizantin, romanic, gotic şi renascentist

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ

EDUCAŢIE PLASTICĂ

CLASELE A VII-A - A VIII-A

Bucureşti, 2008

OBIECTIVE CADRU

1. Dezvoltarea capacităţii de exprimare plastică utilizând materiale, instrumente şi tehnici variate

2. Dezvoltarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a creativităţii artistice

3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic

4. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului vizual-artistic

CLASA A VII-A

1. Dezvoltarea capacităţii de exprimare plastică utilizând materiale, instrumente şi tehnici variate

*Font 7*

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi

1.1. să reprezinte după natură aspectul exterior şi structura interioară a formelor - exerciţii de măsurare, proporţionare, paginare şi de raportare la întreg a obiectelor; - exerciţii de valoraţie în creion sau în cărbune; - exerciţii de observare şi de reprezentare a deformărilor aparente, în funcţie de linia de orizont, de poziţia desenatorului şi de punctul de fugă; - schiţe de redare a volumelor prin culoare, pentru obţinerea unei unităţi cromatice a compoziţiei.

2. Dezvoltarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a creativităţii artistice

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi

*2.1. să utilizeze modalităţi de proiectare şi de reproiectare a produselor (design) - observarea designului produselor şi al procesului de proiectare şi de reproiectare a acestora;

2.2. să identifice caracteristicile definitorii ale designului - discuţii privind domenii de manifestare ale designului (grafic, de produs, ambiental); - elaborarea unor proiecte de design grafic pe o temă dată (copertă de carte, disc, C.D. etc.).

3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi

3.1. să organizeze elementele de limbaj plastic într-un spaţiu dat - discuţii pe baza unor exemple, imagini-reproduceri de artă, pentru alegerea unei anumite organizări a elementelor de limbaj; - exerciţii de stabilire a relaţiilor dintre culoare şi celelalte elemente de limbaj plastic; - compoziţii aplicative, conţinând culoarea ca element principal de limbaj plastic;

3.2. să evidenţieze centrele de interes ale compoziţiei prin mijloace plastice - exerciţii de recunoaştere, pe imagini-reproduceri de artă, a centrelor de interes ale compoziţiei; - compoziţii aplicative având unul sau mai multe centre de interes (folosind linii de forţă, mărime, detalii, culoare); - discuţii pe imagini-reproduceri de artă pentru identificarea contrastelor; - exerciţii de obţinere a contrastelor cromatice; - compoziţii aplicative, folosind efectele contrastelor (complementar, calitativ, cantitativ);

*3.3. să realizeze compoziţii statice şi dinamice, unitare din punct de vedere cromatic - exerciţii de recunoaştere pe imagini-reproduceri de artă a trăsăturilor caracteristice celor două tipuri de compoziţii; - exerciţii de obţinere a unor acorduri cromatice prin ruperea tentei complementare cu alb, negru sau cu altă culoare; - compoziţii aplicative cu organizarea statică sau dinamică a elementelor unitare cromatic;

3.4. să exprime prin culoare apropierea şi depărtarea, senzaţia de greu-uşor şi de cald-rece - observaţii pe imagini-reproduceri de artă a efectelor spaţiale şi termodinamice ale culorilor; - compoziţii aplicative folosind efectul termodinamic al culorilor;

4. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului vizual-artistic

*Font 7*

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi

4.1. să recunoască trăsăturile dominante ale operelor unor reprezentanţi de seamă ai picturii şi ai sculpturii - identificarea pe imagini-reproduceri de artă a modalităţilor de expresie specifice; - analizarea imaginilor pe baza datelor cunoscute, în dialog cu colegii şi cu profesorul;

4.2. să realizeze comentarii cuprinzând judecăţi de valoare asupra unor imagini-reproduceri de artă - stabilirea unui algoritm de întocmire a comentariului de artă; - comentarii ale unor opere reprezentative pentru perioada studiată.

CONŢINUTURI

1. Redarea în perspectivă a liniei, a suprafeţei şi a volumului: studii după natură (natură statică, *peisaj); valoraţie creion - cărbune, culoare- efectul spaţial al culorilor

2. Forme plane şi forme spaţiale obţinute în urma observării naturii

3. Compoziţia plastică cu mai multe centre de interes - compoziţia statică şi compoziţia dinamică.

4. Compoziţia decorativă; principii decorative: stilizarea, repetiţia, alternanţa şi jocul de fond. Ritmul în compoziţia decorativă

5. Noţiuni generale de Istoria Artelor: curente şi reprezentanţi, secolele XVII, XVIII şi XIX, curente şi reprezentanţi; aplicaţii.

CLASA A VIII-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacităţii de exprimare plastică utilizând materiale, instrumente şi tehnici variate

*Font 7*

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activităţi

*1.1. să execute construcţii grafice pe baza racordărilor de drepte şi cercuri, precum şi prin împărţirea cercului în părţi egale - exerciţii de reprezentare grafică (arce, rozete) realizate cu instrumente geometrice; - proiect de vitraliu cu încadrament realizat în culoare; - schiţa faţadei unei construcţii în care se regăsesc arcul de boltă şi rozetă cu vitraliu;

1.2. să reprezinte punctul, dreapta şi suprafaţa în spaţiu şi în epură, pe cele trei plane de proiecţie - exerciţii de intuire a spaţiului tridimensional, reprezentat de triedrul de referinţă; - executarea proiecţiilor unor suprafeţe pe baza coordonatelor punctelor.

2. Dezvoltarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a creativităţii artistice

*Font 7*

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activităţi

2.1. să organizeze un spaţiu decorativ, cu efect cinetic, pe baza unei reţele - exerciţii de descifrare a unor tipuri de reţele, pe baza imaginilor; - exerciţii de compunere a reţelelor, cu un algoritm de lucru; - compoziţii decorative realizate în contrast închis-deschis, organizat pe baza unei reţele.

3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic

*Font 7*

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activităţi

*3.1. să realizeze un studiu după natură, valorificând o problemă de culoare - exerciţii de observare a formei obiectelor, a raporturilor dintre planuri, a paginaţiei; - studii în culoare, pe baza contrastelor şi a armoniilor de culoare studiate;

3.2. să integreze reprezentarea corpului omenesc în mişcare, în compoziţii plastice de toate tipurile - schiţe de mişcare a corpului omenesc respectând proporţiile acestuia; - exerciţii de compunere a spaţiului plastic, prin diferite scheme compoziţionale; - compoziţii aplicative cuprinzând corpul omenesc în mişcare şi o problemă de culoare.

4. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului vizual-artistic

*Font 7*

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activităţi

4.1. să utilizeze criterii valorice proprii în analiza operelor de artă discuţii pe imagini, în vederea recunoaşterii caracteristicilor curentelor în artă; exersarea activităţii de comentare pe baza unei reproduceri din epoca studiată.

CONŢINUTURI

1. Studiul după natură, creion şi culoare: natură statică, *portret, proporţiile corpului omenesc

2. Elemente de desen proiectiv

- reprezentarea punctului, a dreptei, a formelor şi a corpurilor geometrice (cub, prismă, piramidă), în proiecţie ortogonală, pe cele trei plane de proiecţie şi în epură

- reprezentarea punctului, a dreptei, a formelor şi a corpurilor geometrice în perspectivă

3. Compoziţia decorativă pe baza modificării succesive a spaţiului în cadrul unei liniaturi iniţiale.

4. Noţiuni generale de design; design grafic, design de produs, design ambiental

5. Noţiuni generale de istoria artelor - sec. XX.

Arta românească în sec. XIX-XX

Original - reproducere, *kitsch-ul

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

*Font 9*

OBIECTIVE CADRU STANDARDE

1. Dezvoltarea capacităţii de exprimare plastică utilizând materiale, instrumente şi tehnici variate S.1. Reprezentarea corectă în proiecţie ortogonală a figurilor şi a corpurilor geometrice

2. Dezvoltarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a creativităţii artistice S.2. Elaborarea de compoziţii plastice şi decorative, folosind tehnicile însuşite

3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic S.3. Identificarea valorilor expresive ale elementelor de limbaj plastic

4. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului vizual artistic S.4. Descrierea caracteristicilor operelor de artă studiate

----

Prezentul ordin intră în vigoare începând cu anul şcolar 2008-2009, pentru programele şcolare revizuite la clasele a V-a-a VII-a. La data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice altă dispoziţie contrară privind programele şcolare pentru disciplinele menţionate la art. 1, clasele a V-a-a VII-a, se abrogă.

Prezentul ordin intră în vigoare începând cu anul şcolar 2009-2010, pentru programele şcolare revizuite la clasa a VIII-a.

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Direcţia generală management învăţământ preuniversitar, Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor şi relaţia cu Parlamentul, Direcţia generală buget-finanţe, patrimoniu şi investiţii, Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti şi unităţile de învăţământ preuniversitar duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului,

Cristian Mihai Adomniţei

Bucureşti, 5 august 2008.

Nr. 4.988.

privind aprobarea programelor şcolare revizuite pentru discipline de trunchi comun din aria curriculară Arte, clasele a V-a-a VIII-a

În baza prevederilor Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 231/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului emite prezentul ordin.