ORDIN nr. 4.713 din 7 iulie 2008

Se aprobă programa şcolară revizuită pentru disciplina Limba şi literatura română pentru clasele a V-a - a VIII-a din aria curriculară Limbă şi comunicare. Programa este cuprinsă în anexa nr. 1*), care face parte integrantă din prezentul ordin.

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

CLASELE a V-a - a VIII-a

NOTĂ DE PREZENTARE

Revizuirea curriculumului de Limba şi literatura română s-a realizat având în vedere următoarele aspecte

- descongestionarea programelor şcolare, prin eliminarea unor conţinuturi considerate nerelevante pentru formarea şi dezvoltarea deprinderilor menţionate în obiectivele de referinţă, urmărind păstrarea coerenţei interne a disciplinei, continuitatea şi progresia de la o clasă la alta, dar şi continuitatea cu programele de limba română pentru ciclul primar şi cele pentru liceu;

- utilizarea modelului de proiectare curriculară centrată pe obiective, model care accentuează caracterul practic-aplicativ al procesului educativ şi care permite asigurarea continuităţii şi a progresiei de la o clasă la alta;

- asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea curriculumului naţional cu cel european, cu standardele europene prin formarea domeniilor de competenţe-cheie, îndeosebi a competenţelor de comunicare şi a celor culturale (cunoaşterea culturii locale şi naţionale, participarea la manifestări culturale, precum şi deschiderea interesului spre cultura diversă a Europei), indispensabile vieţii active într-o societate a cunoaşterii specifică secolului XXI.

Scopul studierii limbii şi literaturii române în perioada şcolarităţii obligatorii este acela de a forma un tânăr cu o cultură comunicaţională şi literară de bază, capabil să înţeleagă lumea, să comunice şi să interacţioneze cu semenii, să-şi utilizeze în mod eficient şi creativ capacităţile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din viaţa cotidiană, să poată continua în orice fază a existenţei sale procesul de învăţare, să fie sensibil la frumosul din natură şi la cel creat de om.

În acest sens, curriculumul de limba şi literatura română pentru clasele a V-a - a VIII-a se bazează pe modelul comunicativ-funcţional, adecvat nu doar specificului acestui obiect de studiu, ci şi modalităţilor propriu-zise de structurare a competenţei de comunicare a elevilor. În mod concret, acest model presupune dezvoltarea integrată a capacităţilor de receptare şi de exprimare orală, respectiv de receptare a mesajului scris şi de exprimare scrisă. De altfel, comunicarea se constituie prin fuziunea celor patru capacităţi menţionate anterior.

În mod concret, dezvoltarea competenţelor de comunicare menţionate se realizează prin familiarizarea elevilor cu situaţii diverse de comunicare orală şi scrisă, cu texte literare şi nonliterare adecvate vârstei şcolare.

În sensul celor arătate mai sus, dominantele curriculumului de limba şi literatura română pentru gimnaziu sunt

● definirea domeniilor disciplinei exclusiv în termeni de capacităţi: receptarea mesajului oral, receptarea mesajului scris, exprimarea orală şi exprimarea scrisă;

● prezentarea comunicării în calitatea sa de competenţă umană fundamentală, acoperind deprinderi de receptare şi de exprimare orală şi scrisă;

● echilibrarea ponderii acordate exprimării orale faţă de cea scrisă, precum şi mutarea accentului pe producerea unor mesaje proprii;

● centrarea obiectivelor pe formarea de capacităţi proprii folosirii limbii în contexte concrete de comunicare;

● adaptarea conţinuturilor la nivelul de vârstă şi la interesele copiilor.

Structura curriculumului şcolar are următoarele componente

- obiective cadru, urmărite pe întreg parcursul învăţământului gimnazial; având un grad ridicat de generalitate şi complexitate, acestea se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini generate de specificul disciplinei;

- obiective de referinţă, formulând rezultatele aşteptate ale învăţării pentru fiecare an de studiu şi urmărind progresia în formarea de capacităţi şi achiziţia de cunoştinţe ale elevului de la un an de studiu la altul;

- exemple de activităţi de învăţare care propun modalităţi de organizare şi de realizare a demersului didactic cu elevii;

- conţinuturile învăţării, pe ani de studiu, ca mijloace prin care se urmăreşte atingerea obiectivelor cadru şi a obiectivelor de referinţă propuse;

- standardele curriculare de performanţă la sfârşitul ciclului gimnazial, în calitatea lor de standarde naţionale, de sistem de referinţă pentru evaluarea calităţii procesului de învăţare, la sfârşitul gimnaziului.

Proiectarea activităţii didactice, elaborarea de manuale şcolare alternative trebuie să fie precedate de lectura integrală a programei şcolare şi de urmărirea logicii interne a acesteia. În cadrul programei, fiecărui obiectiv cadru îi sunt asociate obiective de referinţă; atingerea obiectivelor de referinţă se realizează cu ajutorul conţinuturilor. Cadrul didactic poate opta pentru utilizarea activităţilor de învăţare recomandate prin programă sau poate propune alte activităţi adecvate colectivului de elevi şi condiţiilor concrete din clasă. Strategiile de lucru propuse trebuie să ţină seama de experienţa elevilor la această vârstă şi să permită valorizarea pozitivă a acesteia.

Centrarea pe elev, ca subiect al activităţii instructiv-educative presupune respectarea unor exigenţe ale învăţării durabile, aşa cum sunt

- utilizarea unor metode active care pot contribui la dezvoltarea capacităţii de comunicare, de manifestare a spiritului critic, tolerant, deschis şi creativ;

- exersarea lucrului în echipă, a cooperării şi/sau a competiţiei;

- realizarea unor activităţi diverse de receptare şi producere de mesaje orale şi scrise, care să dea posibilitatea tuturor elevilor de a se participa la propria învăţare;

- integrarea, în predare-învăţare-evaluare, a elementelor de conţinut din cele trei domenii ale disciplinei (lectură, practica raţională şi funcţională a limbii, elemente de construcţie a comunicării), pentru a le oferi elevilor motivaţii pentru învăţare şi un demers coerent integrator al formării capacităţilor de comunicare.

Conţinuturile marcate prin asterisc (*) reprezintă elemente facultative ale curriculumului şi nu fac obiectul evaluărilor naţionale.

OBIECTIVE CADRU

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral 2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală 3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris 4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

CLASA A V-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activităţi

V-a, elevul va fi

capabil

1.1 să identifice - exerciţii de ascultare a unor mesaje orale diverse (casete audio sau

informaţiile esenţiale video cu basme, schiţe; reclame transmise la radio şi televiziune) cu

dintr-un mesaj oral scopul de a desprinde esenţialul şi de a exprima acest lucru la

schimbarea rolului de receptor în cel de emiţător

- participarea la interacţiuni în care să dovedească înţelegerea replicilor

partenerilor de comunicare şi capacitatea de continuare a dialogului;

activităţi de ascultare a unor mesaje orale transmise pe diferite canale

(telefon, radio, televizor, aer, voice-chat, voice-mail etc.) şi în contexte

diverse, cu utilizări de coduri lingvistice diferite, în vederea sesizării

dificultăţilor de desprindere a informaţiei dintr-un mesaj oral

1.2 să identifice - exerciţii de ascultare a unor texte literare citite/interpretate (de

secvenţele de dialog, profesor, colegi, actori), în vederea înţelegerii globale şi a indicării

de naraţiune şi de secvenţelor descriptive, narative şi dialogate

descriere dintr-un

mesaj oral

1.3 să sesizeze unităţile - identificarea cuvintelor noi în texte literare şi nonliterare ascultate, cu

lexicale necunoscute scopul clarificării sensului acestora prin: apelare la contextul

în fluxul vorbirii lingvistic, la dicţionar sau la profesor

1.4 să sesizeze - exerciţii de observare a greşelilor de pronunţie, de acord, de flexiune,

corectitudinea în diverse situaţii de comunicare (în clasă, în mass-media, în locuri

gramaticală a unui publice etc.); exerciţii de sesizare a modului de pronunţare a diftongului,

enunţ şi/sau a a triftongului şi a hiatului

formelor lexicale

1.5 să manifeste - exerciţii pentru dezvoltarea atenţiei distributive şi a capacităţii de a

curiozitate pentru urmări mesajul partenerilor de comunicare

ascultarea unui mesaj - exersarea ascultării mesajelor orale în diverse situaţii de comunicare,

oral în scopul formării unui comportament de ascultător activ; exerciţii de

sesizare a indicilor de iniţiere de către partener a unui dialog

- exerciţii de selectare a unor informaţii, idei, opinii, în funcţie de

substanţa, autenticitatea şi precizia mesajelor ascultate (activităţi

individuale, în perechi şi în grupe)

- exerciţii de ascultare a unor texte în limba română, cu accent pe

sesizarea pronunţiei corecte şi a intonaţiei, la clasele cu elevi

aparţinând minorităţilor etnice

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a, elevul va Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activităţi

fi capabil

2.1. să realizeze înlănţuirea clară a - activităţi de formulare a ideilor principale şi a celor

ideilor într-un mesaj oral secundare dintr-un text citit/ascultat; exerciţii de expunere

orală - individual sau în grup - a unui plan simplu şi/sau a

unui plan dezvoltat de idei, pornind de la o temă dată;

completarea unui mesaj oral lacunar; continuarea unei

relatări orale şi realizarea unor predicţii (pornind de la titlul

textelor sau de la anumite secvenţe secvenţe narative);

alcătuirea unei povestiri orale, pornind de la cuvinte-cheie;

formularea unor aprecieri personale referitoare la textele

studiate/mesajele ascultate; rezumarea orală a unor texte

narative citite sau ascultate (schiţe, basme etc.)

2.2 să selecteze elementele de lexic - exerciţii de stabilire a ideilor în jurul cărora se

adecvate situaţiilor de comunicare organizează o temă dată (idee principală, idee secundară)

- exerciţii de determinare a sensului unor cuvinte şi de

explicare orală a semnificaţiei acestora în diferite

contexte; utilizarea, în contexte diferite, a achiziţiilor

lexicale noi; jocuri asociativ-verbale vizând formarea

unor cuvinte derivate/serii derivative, câmpuri lexico-

semantice; precizarea rădăcinii, a sufixelor şi a prefixelor

din anumite cuvinte; utilizarea sinonimelor şi a antonimelor

în contexte date

2.3 să construiască propoziţii şi - exerciţii de construire corectă a propoziţiilor simple şi

fraze corecte din punct de vedere dezvoltate; construirea unor fraze prin utilizarea corectă a

gramatical coordonării (copulative şi prin juxtapunere) şi a

subordonării; folosirea corectă într-un context dat, a

categoriilor gramaticale specifice părţilor de vorbire;

utilizarea corectă, în context, a părţilor de propoziţie

- exerciţii de utilizare corectă, în textul oral, a limbii

literare; rostirea fluentă a unor enunţuri scurte şi/sau lungi

- activităţi de exersare a unor probleme dificile (folosirea

genului, acordul în gen, de exemplu) pentru clasele cu elevi

aparţinând minorităţilor etnice

2.4 să-şi adapteze vorbirea la - exerciţii de punere în scenă a unor schiţe, basme etc., de

parteneri şi la situaţia de recitare a unor poezii; exprimarea de opinii şi justificarea

comunicare acestora în funcţie de context; activităţi desfăşurate în

biblioteca şcolii, cu prezentarea impresiilor referitoare la

bibliotecă, la volumele din rafturi; prezentarea bibliotecii

personale, a volumului preferat; prezentarea şi comentarea

succintă a unor texte literare sau nonliterare

- jocuri de rol pentru exersarea dialogului simplu pe diverse

teme de interes pentru elevi; exprimarea acordului şi a

dezacordului, a afirmaţiei, a negaţiei, şi a interogaţiei;

transformarea unui enunţ oral în funcţie de situaţia de

comunicare şi de partener; selectarea celor mai potrivite

elemente nonverbale pentru dialogul purtat; selectarea şi

folosirea adecvată a mărcilor de iniţiere şi de încheiere a

unui dialog, cu accent pe folosirea formulelor elementare

de menţinere a dialogului; exerciţii de asimilare şi de

utilizare a regulilor conversaţiei eficiente, cu folosirea

formulelor de salut, de prezentare, de identificare, de

permisiune şi de solicitare

2.5 să manifeste interes pentru - participarea la situaţii dirijate de comunicare, obişnuite

participarea la un act de comunicare sau problematice (în grup mai mare sau mai mic);

exerciţii de dezvoltare a iniţiativei de comunicare şi a

curajului de a interveni în actul comunicării

- activităţi de exersare a pronunţiei corecte şi fluente în

limba română, pentru clasele cu elevi aparţinând

minorităţilor etnice

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a, elevul va Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activităţi

fi capabil

3.1 să identifice ideile principale - folosirea de întrebări cu răspuns la alegere pe baza

după citirea globală a unui text textelor citite; formularea de întrebări pe marginea

textelor citite

- delimitarea ideilor principale de cele secundare dintr-un

text dat

3.2 să recunoască modurile de - exerciţii de identificare a modurilor de expunere

expunere utilizate într-un text (naraţiune, descriere, dialog)

narativ - discutarea textelor narative în funcţie de următorii

parametri: "ce" se povesteşte (ce se întâmplă, care este

acţiunea relatată), "cine" ia parte la acţiune (personajele,

trăsături fizice şi morale ale personajelor), "cine"

povesteşte (naratorul)

3.3 să identifice expresii şi cuvinte - exerciţii de identificare a unor expresii noi într-un text

noi în text citit; activităţi de folosire a diferitelor tipuri de dicţionare;

identificare de sinonime şi de antonime; identificarea

figurilor de stil învăţate (personificare, comparaţie,

enumeraţie, repetiţie, epitet) şi explicarea rolului acestora

în textele studiate

3.4 să sesizeze corectitudinea - exerciţii de identificare a categoriilor morfologice

utilizării categoriilor gramaticale studiate; exerciţii de identificare a relaţiilor sintactice şi a

învăţate rolului lor în contexte date

- activităţi de înţelegere, în contexte variate, a unor

categorii morfologice ale limbii române dificile pentru

elevii aparţinând minorităţilor etnice

3.5 să manifeste curiozitate şi - activităţi de grup în care elevii să pună întrebări şi să dea

interes faţă de activitatea de răspunsuri referitoare la un text citit/ascultat; discuţii în

lectură, adaptându-se la situaţia perechi, în grup sau frontale pe marginea lecturilor

concretă de lectură suplimentare individuale; redactarea unor note de lectură

(selectarea unor pasaje din text, exprimarea unor aprecieri

personale, formularea de întrebări privitoare la text etc.);

realizarea unor desene pornind de la textele citite

- exerciţii de căutare şi de selectare a informaţiei dorite cu

ajutorul tablei de materii; exerciţii de identificare a

elementelor componente ale paginii de carte; citirea corectă şi

fluentă a unui text cunoscut în faţa unui auditoriu divers;

exerciţii de valorificare a elementelor nonverbale în

interpretarea unor texte studiate; exerciţii de lectură tip

ştafetă; căutarea de informaţii despre autorii ale căror texte

sunt studiate la clasă/citite acasă (în dicţionare de scriitori,

pe internet etc.)

- exerciţii de sesizare a modului de structurare formală a

textului poetic (în strofe şi în versuri); identificarea rimei

în poeziile studiate; lectura unor texte nonliterare (articole

de dicţionar necesare înţelegerii textelor, reclame)

- exerciţii de sesizare a raportului dintre realitate şi

literatură (felul în care universul creat prin textul literar se

îndepărtează de realitate)

4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a, elevul va Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activităţi

fi capabil

4.1 să redacteze lucrări scurte pe o - exerciţii de alcătuire a unui plan de idei pentru un text

anumită temă, urmărind un plan propriu; exerciţii de redactare a unui text după un plan

simplu construit de elevi sau dat de profesor (compunerea

imaginativă - povestirea; relatarea unor fapte şi

întâmplări); exerciţii de redactare a unui text, pornind de

la cuvinte date; alcătuirea de compuneri după un suport

vizual

- formularea unor aprecieri personale referitoare la anumite

secvenţe ale textelor în proză sau în versuri, prin

completarea jurnalului cu dublă intrare pentru textele

citite

- exerciţii de comparare a modului de structurare a notiţelor

la diferite discipline; structurarea optimă a notiţelor şi

aşezarea textului/schemelor etc. în pagină; folosirea unor

elemente auxiliare (sublinieri, paranteze) care să

evidenţieze ideile principale prin raportare la cele

secundare

4.2 să utilizeze în redactare - activităţi de selectare a vocabularului adecvat unei teme

sinonime, antonime şi derivate - exerciţii de reformulare a unor pasaje din textele studiate

adecvate temei date sau din textele proprii, cu folosirea unor sinonime sau

antonime, în vederea nuanţării exprimării

4.3 să scrie propoziţii şi fraze - exerciţii de ortografiere corectă a grupurilor de litere;

corecte din punct de vedere exerciţii de despărţire a cuvintelor în silabe; exerciţii de

gramatical, folosind corect semnele folosire corectă a semnelor de punctuaţie (punctul,

ortografice şi de punctuaţie virgula, două puncte, ghilimele)

- exerciţii de scriere corectă a diferitelor categorii

morfologice studiate

- activităţi de copiere/dictare a unor texte care să conţină

dificultăţi privitoare la categoriile morfologice, în special

pentru clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice

4.4 să manifeste interes pentru - exerciţii de redactare în contexte şi în scopuri variate;

redactarea unui text activităţi de scriere imaginativă care să valorifice

creativitatea elevilor; activităţi de scriere reflexivă (jurnal,

relatarea unor fapte şi întâmplări) în care să-şi expună

opiniile/sentimentele proprii; exerciţii de înţelegere a

observaţiilor profesorilor privitoare la lucrările semestriale;

evaluare în perechi a unor lucrări scrise/compuneri;

exerciţii simple de autoevaluare a propriilor deprinderi de

redactare

CONŢINUTURI

1. Lectura

1.1. Cartea - obiect cultural. Titlul. Autorul. Tabla de materii. Aşezarea în pagină. Volumul. Biblioteca.

1.2. Teoria literară

1.2.1. Raportul dintre realitate şi literatură.

1.2.2. Textul şi opera. Opera literară.

1.2.3. Structura operei literare. Textul în proză. Ce se povesteşte: naraţiunea; cine participă la acţiune: personajul (portretul fizic şi portretul moral al personajului); cine povesteşte: naratorul. Modurile de expunere: naraţiunea, descrierea, dialogul.

1.2.4. Figurile de stil. Personificarea. Comparaţia. Enumeraţia. Repetiţia. Epitetul.

1.2.5. Textul în versuri. Versificaţia. Versul şi strofa. Rima.

1.3. Textul

1.3.1. Texte literare în proză şi în versuri - populare şi culte - aparţinând diverselor genuri şi specii. Specii obligatorii: schiţa şi basmul.

1.3.2. Texte nonliterare: articolul de dicţionar, reclama.

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Se vor selecta 5-7 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române.Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane).Se sugerează ca textul de bază să nu depăşească, de regulă, două pagini. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative, lectura integrală urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. Autorii de manuale şi profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1.2.1 - 1.2.5 şi 1.3.1 - 1.3.2. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic, formativ, adecvare la vârsta elevilor.

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

2. Practica raţională şi funcţională a limbii

2.1. Comunicarea orală

2.1.1. Situaţia de comunicare. Aplicaţii pentru înţelegerea noţiunilor de: emiţător, receptor, mesaj, context, cod, canal. Situaţia de comunicare dialogată.

2.1.2. Structurarea textului oral

Ideea principală, ideea secundară. Planul simplu şi planul dezvoltat de idei. Rezumatul oral. *Constituenţii textului oral. *Selectarea cuvintelor. *Organizarea propoziţiei şi a frazei. *Dispunerea şi funcţionarea simultană a elementelor verbale şi nonverbale (aplicativ). Organizarea dialogului simplu. Formule elementare de menţinere a dialogului.

_________

* Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire

- identificarea unei persoane, a unui obiect, a unui grup de persoane sau de obiecte;

- adresarea către o persoană, salutul;

- formularea de întrebări;

- iniţierea sau încheierea unui schimb verbal;

- susţinerea unei discuţii directe sau telefonice;

- cererea sau oferirea unei informaţii despre: identitatea, starea, ocupaţia, calitatea socială a unei persoane; forma, calitatea, utilitatea unor obiecte; mediul familial, mediul social al unei persoane; un orar, un itinerar, desfăşurarea unei acţiuni;

- exprimarea acordului sau a dezacordului, a gusturilor, a punctelor de vedere în legătură cu un fapt sau o persoană;

- descrierea unui obiect sau a unui ansamblu de obiecte;

- prezentarea unei acţiuni sau a unei înlănţuiri de acţiuni.

2.2. Comunicarea scrisă

2.2.1. Procesul scrierii

Părţile componente ale unei compuneri (actualizare).

Aşezarea corectă a textului în pagină. Elemente auxiliare în scriere (sublinieri, paranteze etc.).

Semnele de punctuaţie: punctul, virgula, două puncte, ghilimelele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima.

2.2.2. Contexte de realizare

Povestirea unor întâmplări reale sau imaginare.

Transformarea textului dialogat în text narativ. Aprecieri personale referitoare la textele literare studiate (referitoare la personaje, figuri de stil, moduri de expunere etc.).

Notiţele. Lucrarea semestrială.

3. Elemente de construcţie a comunicării

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradiţională sau de altă natură, de ordonare, de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorului. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar şi nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor-stilistice, exigenţă absolut necesară, mai ales în cazul elementelor de lexic. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că, în şcoală, predarea-învăţarea va urmări "limba în funcţiune", în variantele ei orală şi scrisă, normată şi literară, iar nu "limba ca sistemabstract". Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe, nu interesează predarea în şi pentru sine a unor cunoştinţe gramaticale, ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. În acest sens, se recomandă, în toate cazurile, exerciţii de tip analitic (derecunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie). Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie, de punctuaţie şi de ortoepie în situaţiile care impun o asemenea abordare. Se sugerează ca, în predarea problemelor noi, profesorul să se sprijine de fiecare dată pe actualizarea cunoştinţelor asimilate anterior de către elevi, pornind de la un text, de la o situaţie concretă de comunicare, şi nu de la noţiunile teoretice.

Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM, ediţia a II-a.

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

3.1. Lexicul

Vocabularul limbii române.

Cuvântul - unitate de bază a vocabularului. Forma şi conţinutul. Cuvântul de bază. Cuvântul derivat. Rădăcina. Sufixele. Prefixele.

Sinonimele. Antonimele. Câmpuri lexico-semantice (aplicativ).

3.2. Noţiuni de fonetică. Sunetul şi litera: corespondenţa dintre ele. Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Grupurile de sunete (diftongul, triftongul). Hiatul. Silaba.

3.3. Noţiuni elementare de sintaxă (actualizarea cunoştinţelor din ciclul primar). *Părţile gramaticii (morfologia şi sintaxa). Propoziţia şi părţile de propoziţie. Propoziţia simplă şi propoziţia dezvoltată. Dezvoltarea unei propoziţii simple. Propoziţia afirmativă şi propoziţia negativă. Propoziţia enunţiativă şi propoziţia interogativă. Fraza.

3.4. Morfosintaxa

3.4.1. Verbul.

Timpul, persoana, numărul (actualizare).

Modurile personale şi modurile nepersonale (recunoaştere). Timpurile modului indicativ: prezent, imperfect, perfect compus, perfect simplu, mai-mult-ca-perfectul, viitorul I.

Verbele auxiliare: a fi, a avea, a vrea.

Funcţia sintactică: predicatul (actualizare). Predicatul verbal. Predicatul nominal (verbul copulativ a fi şi numele predicativ).

3.4.2. Substantivul.

Substantivele comune şi substantivele proprii. Genul. Numărul. (actualizare)

Articolul. Articolul hotărât. Articolul nehotărât.

Cazurile substantivului

Nominativul. Funcţii sintactice: subiect şi nume predicativ.

Acuzativul. Prepoziţia. Prepoziţia simplă şi compusă. Funcţii sintactice: complement şi atribut (fără precizarea felului).

Dativul. Funcţii sintactice: complement (fără precizarea felului).

Genitivul. Articolul genitival (posesiv). Acordul în gen şi în număr al articolului genitival cu substantivul determinat. Utilizarea corectă a substantivelor proprii în dativ-genitiv. Funcţii sintactice: atribut (fără precizarea felului).

Vocativul.

3.4.3. Substituţi ai substantivului

3.4.3.1. Pronumele

Pronumele personal: persoana, numărul, genul (actualizare). Formele accentuate şi neaccentuate ale pronumelui personal. Funcţiile sintactice: subiect, atribut, complement.

Pronumele personal de politeţe. *Formule reverenţioase de adresare.

3.4.3.2. Numeralul

Numeralul cardinal. Numeralul ordinal. Funcţii sintactice: subiect, atribut, complement.

3.4.4. Determinanţii substantivului

Adjectivul

Adjectivul propriu-zis şi adjectivul provenit din verb la participiu.

Adjectivele variabile şi invariabile. Acordul cu substantivul în gen, număr şi caz. Funcţii sintactice: atribut şi nume predicativ. Topica adjectivului.

3.4.5. Părţile de vorbire neflexibile

3.4.5.1. Adverbul

Adverbele de loc, de timp, de mod. Adverbele provenite din adjective. Funcţia sintactică: complement.

3.4.5.2. Interjecţia.

3.5. Sintaxa propoziţiei

3.5.1. Predicatul.

Predicatul verbal (exprimat numai prin verb la moduri personale)

Predicatul nominal (numai cu verbul copulativ a fi). Numele predicativ simplu şi multiplu.

Valorile sintactice şi semantice ale verbului a fi.

3.5.2. Subiectul

Subiectul exprimat (simplu şi multiplu) şi subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus). Părţile de vorbire prin care se exprimă subiectul (substantiv, pronume, numeral). Acordul predicatului cu subiectul în persoană şi număr (actualizare).

3.5.3. Atributul

Elementele regente ale atributului.

3.5.4. Complementul

Elementele regente ale complementului (numai verbul).

3.6. Sintaxa frazei. Propoziţia principală. Propoziţia secundară. Fraza formată din propoziţii principale şi propoziţii secundare. Elementele de relaţie în frază: conjuncţiile (simple şi compuse). Coordonarea copulativă şi prin juxtapunere. Subordonarea.

CLASA A VI-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activităţi

fi capabil

1.1 să distingă între informaţiile - activităţi de delimitare între informaţiile esenţiale şi cele

esenţiale şi cele de detaliu, de detaliu în diverse mesaje orale; sesizarea informaţiilor noi

stabilind legături sau diferenţieri dintr-un text ascultat

între informaţiile receptate - exerciţii de corelare a informaţiilor receptate din diverse

surse

1.2 să sesizeze sensul unităţilor - exerciţii de receptare corectă a structurii fonematice a

lexicale noi în funcţie de context unui cuvânt; identificarea formelor lexicale corecte/incorecte;

exerciţii de receptare auditivă a cuvintelor noi

în texte literare şi nonliterare; integrarea cuvintelor noi

în serii sinonimice şi antonimice; stabilirea sensului

unui cuvânt necunoscut prin apel la context; sesizarea

sensului omonimelor; identificarea arhaismelor şi a

regionalismelor în textele studiate şi sesizarea rolului lor

în construirea atmosferei locale sau de epocă, în

caracterizarea personajelor etc.

1.3 să sesizeze abaterile de la - exerciţii de sesizare a structurii gramaticale

normele gramaticale într-un mesaj oral (morfologice şi sintactice) corecte sau incorecte în

fluxul enunţurilor orale

1.4 să manifeste interes pentru - exerciţii de urmărire a unor dialoguri, de participare la

mesajul ascultat şi pentru partenerii realizarea lor şi de formare/exersare a unui

de discuţie comportament comunicativ adecvat

- activităţi de concentrare a atenţiei pe elementele

importante ale textului oral de tip narativ, descriptiv şi

informativ

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele

fi capabil: activităţi

2.1 să realizeze înlănţuirea clară şi - exerciţii orale de realizare a unui plan simplu şi de

corectă a ideilor într-un monolog dezvoltare a acestuia prin adăugarea ideilor secundare;

(narativ, descriptiv, informativ) exerciţii de transfer comunicativ dinspre planul dezvoltat spre

rezumat; rezumarea orală a unui text dat; alcătuirea unor texte

orale narative, descriptive şi informative

2.2 să utilizeze relaţiile de - exerciţii de determinare a sensurilor unor cuvinte şi de

sinonimie, de antonimie, de omonimie explicare a semnificaţiei acestora în contexte diferite;

în organizarea mesajului oral exerciţii de utilizare, în contexte diverse, a achiziţiilor

lexicale noi; exerciţii de utilizare a sinonimelor, a

antonimelor, a omonimelor în contexte date; jocuri

asociativ-verbale vizând alcătuirea unor familii lexicale sau a

unor câmpuri lexico-semantice

2.3 să utilizeze categoriile - exerciţii de construire corectă a propoziţiilor simple şi

gramaticale învăţate, în diverse tipuri dezvoltate; construirea unor fraze prin utilizarea corectă a

de propoziţii coordonării şi a subordonării; folosirea corectă, într-un

context dat, a categoriilor gramaticale specifice părţilor de

vorbire flexibile

2.4 să-şi adapteze vorbirea la situaţia - jocuri de rol cu folosirea dialogului pe diverse teme de

concretă de dialog sau de monolog interes, urmărind modalităţi de adaptare la interlocutor

- exerciţii de alcătuire a monologului oral (texte narative,

descriptive, informative)

- exerciţii de pronunţare fluentă a unor secvenţe

semnificative ale mesajului oral, de reglare a tonului, a

intonaţiei, în funcţie de starea de spirit (bucurie,

surpriză, supărare); exerciţii de comunicare orală cu

scop declarat de informare, de luare de atitudine, de

opinie; exerciţii de susţinere a unei conversaţii impuse

sau propuse; formularea unor propuneri, prezentarea

unor impresii, exprimarea acordului sau a dezacordului

în faţa unui auditoriu cunoscut; exerciţii de iniţiere, de

menţinere şi de încheiere a unui dialog cu diferite

categorii de interlocutori cunoscuţi

- activităţi de exersare a dialogului/monologului de către

elevii aparţinând minorităţilor etnice, în situaţii

concrete, care le-ar putea crea dificultăţi de comunicare

2.5 să manifeste o atitudine favorabilă - exerciţii de susţinere a unui schimb verbal într-o

progresiei comunicării conversaţie de grup, utilizând corect limba literară,

posibilităţile expresive ale limbii vorbite; adecvarea

elementelor nonverbale, astfel încât să sprijine

înţelegerea mesajelor transmise

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activităţi

fi capabil

3.1 să deosebească elementele de - exerciţii de identificare a problemei principale abordate

ansamblu de cele de detaliu în cadrul într-un text literar sau nonliterar (identificarea

textului citit elementelor descrise şi a trăsăturilor obiectelor descrise

într-o descriere; identificarea acţiunii, a participanţilor la

acţiune, a timpului şi spaţiului în care se petrec

evenimentele într-o naraţiune; identificarea ideilor

esenţiale dintr-un anunţ sau dintr-o ştire şi sesizarea

intenţiei comunicative din spatele acestora); *discuţii

privind rolul cuprinsului, al prefeţei, postfeţei şi al

notelor într-o carte, prin compararea unor volume

diverse

3.2 să identifice modurile de expunere - exerciţii de identificare a caracteristicilor operelor epice

într-un text epic şi procedeele de (în proză sau versuri): naraţiunea la persoana a III-a şi la

expresivitate artistică într-un text persoana I, subiectul operei literare, momentele

liric subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune, autor, narator,

personaj; exerciţii de sesizare a rolului dialogului şi al

descrierii într-o naraţiune; sesizarea rolului descrierii în

realizarea portretului şi a tabloului; observarea rolului

dialogului în caracterizarea personajelor; identificarea şi

comentarea rolului figurilor de stil învăţate în diferite

texte; identificarea tipurilor de rimă în catren

(monorima, rima împerecheată, încrucişată, îmbrăţişată)

şi a măsurii în textele în versuri

- exerciţii de diferenţiere între o operă epică şi una lirică,

prin referire la textele studiate/citite; sesizarea unor

trăsături ce particularizează pastelul, fabula şi doina

populară

- exerciţii de observare a modului de reflectare a realităţii

în anunţ, ştire (prin comparaţie cu modul de reflectare a

realităţii în textul literar)

3.3 să sesizeze valoarea expresivă a - exerciţii de identificare a unor expresii şi a unor cuvinte

unităţilor lexicale în textele citite noi într-un text citit; folosirea dicţionarelor pentru

căutarea cuvintelor noi; exerciţii de evidenţiere a rolului

sinonimiei, al antonimiei şi al omonimiei într-un text

dat; recunoaşterea sensurilor cuvintelor în contexte

diferite şi evaluarea expresivităţii formelor arhaice şi

regionale; recunoaşterea mijloacelor de îmbogăţire a

vocabularului; gruparea cuvintelor din textele studiate în

anumite câmpuri lexico-semantice, în vederea

identificării ariilor semantice importante ale textelor

studiate

3.4 să sesizeze organizarea morfo- - exerciţii de identificare a categoriilor morfologice şi a

logică şi sintactică a textelor relaţiilor sintactice, având rol în structurarea textului

citite nonliterar şi literar

4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele

fi capabil: activităţi

4.1 să redacteze texte cu destinaţii - exerciţii de recunoaştere a destinaţiei unui text; exerciţii

diverse de selectare a informaţiei solicitate; exerciţii de

structurare a detaliilor în jurul ideii principale; exerciţii

de redactare a unor scrisori şi a unor anunţuri; exerciţii

de rezumare, în scris, a textelor citite; prezentarea unor

informaţii privitoare la realitatea înconjurătoare;

exerciţii de relatare a unor fapte/întâmplări; exerciţii de

motivare a opiniei, pornind de la diverse teme discutate

în clasă/aprecieri personale referitoare la textele epice şi

lirice studiate

- exerciţii de povestire a unor texte narative/filme văzute

etc.; exerciţii de redactare a unor descrieri de tip tablou

şi de tip portret

4.2 să utilizeze un lexic diversificat, - exerciţii de valorificare a posibilităţilor de exprimare

recurgând la categoriile semantice nuanţată oferite de utilizarea sinonimelor, a antonimelor

studiate şi la mijloacele de îmbogăţire şi a omonimelor adecvate în contexte date;

a vocabularului - jocuri de formare a unor cuvinte cu sufixe şi prefixe,

pornind de la rădăcina cuvântului

4.3 să înlănţuie corect frazele în - utilizarea corectă, în propoziţie şi în frază, a semnelor de

textul redactat, utilizând corect punctuaţie (punctul, virgula, punctul şi virgula, linia de

semnele ortografice şi de punctuaţie dialog, linia de pauză) şi a semnelor ortografice

(cratima, punctul)

- exerciţii de aplicare a topicii normale în propoziţie şi în

frază; exerciţii de ortografiere a diftongilor, a

triftongilor şi a vocalelor în hiat; exerciţii de aplicare a

regulilor fonetice de despărţire în silabe a cuvintelor.

4.4. să alcătuiască rezumatul unui text - exerciţii de identificare şi ordonare a secvenţelor

literar sau nonliterar narative dintr-un text dat, în vederea rezumării acestuia;

exerciţii de transformare a textului dialogat în text

narativ

- exerciţii de rezumare a textelor narative

- exerciţii de povestire a unui film, a unei piese de teatru

etc.

CONŢINUTURI

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Unităţile de conţinut tipărite cu litere aldine constituie noţiuni noi pentru clasa a VI-a.

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────

1. Lectura

1.1. Cartea - obiect cultural. *Structura cărţii: cuprins, prefaţă, postfaţă, note.

1.2. Teoria literară

1.2.1. Structura operei literare. Modurile de expunere. Naraţiunea (autor, narator, personaj; naraţiunea la persoana a III-a şi naraţiunea la persoana I; subiectul operei literare, momentele subiectului; timpul şi spaţiul în naraţiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor).

1.2.2. Figurile de stil (actualizare). Antiteza.

1.2.3. Versificaţia (actualizare). Tipuri de rimă (monorima, rima împerecheată, rima încrucişată, rima îmbrăţişată). Măsura.

1.3. Textul

1.3.1. Texte literare g237 populare şi culte g237 aparţinând diverselor genuri şi specii. Opera epică. Opera lirică. Specii literare obligatorii: pastelul, fabula, doina populară.

1.3.2. Texte nonliterare: anunţul, ştirea.

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Se vor selecta 6-8 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Se sugerează ca textul de bază să nu depăşească, de regulă, două pagini. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative,lectura integrală urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. Autorii de manuale şi profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele1.2.1-1.2.3 şi 1.3.1-1.3.2. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic,formativ, adecvare la vârsta elevilor.

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────

2. Practica raţională şi funcţională a limbii

2.1. Comunicarea orală

2.1.1. Structurarea textului oral

Ordonarea ideilor în comunicare (actualizare).

2.1.2. Textul dialogat şi cel monologat.

Organizarea replicilor într-un dialog complex. Adaptarea la interlocutor. *Modalităţi de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale.

Monologul: text narativ, text descriptiv, text informativ. Rezumatul oral (actualizare).

* Se recomandă ca elevii să poată realiza următoarele acte de vorbire

- identificarea sau diferenţierea unui obiect de altul ori a unei persoane de alta;

- susţinerea unui schimb verbal într-o conversaţie de grup;

- exprimarea gusturilor, expunerea unor opinii despre ceva sau cineva, stabilirea unei analogii, a unei comparaţii, exprimarea unei impresii personale;

- formularea unei propuneri, acceptarea ori refuzul unei propuneri;

- descrierea unui obiect sau a unei persoane (a unui loc);

- prezentarea unei acţiuni complexe.

2.2. Comunicarea scrisă

2.2.1. Procesul scrierii

Organizarea unui text în funcţie de destinaţie (scrisoarea, anunţul).

Semnele de punctuaţie: punctul şi virgula, linia de dialog şi linia de pauză. Semnele ortografice: cratima, punctul ca semn ortografic.

2.2.2. Contextele de realizare

Relatarea. *Oferirea de informaţii privind diverse aspecte ale realităţii înconjurătoare.

Motivarea unei opinii privitoare la textele studiate sau la fapte/persoane din realitate.

Descrierea de tip tablou, de tip portret. Povestirea.

Rezumatul. Aprecieri personale referitoare la textele epice şi lirice studiate.

3. Elemente de construcţie a comunicării

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────

În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradiţională sau de altă natură, de ordonare, de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorului. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului non literar şi literar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigenţă absolut necesară,mai ales în cazul elementelor de lexic. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că, în şcoală, predarea-învăţarea va urmări "limba în funcţiune", în variantele ei orală şi scrisă, normată şi literară, iar nu "limba ca sistem abstract". Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe, nu predarea în şi pentru sinea unor "cunoştinţe gramaticale", ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. În acest sens, se recomandă, în toate cazurile, exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie). Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie, de punctuaţie şi de ortoepie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Se sugerează ca, în prezentarea problemelor noi, profesorul să se sprijine de fiecare dată pe actualizarea cunoştinţelor asimilate anterior de către elevi, pornind de la un text, de la o situaţie concretă de comunicare, şi nu de la noţiunile teoretice. Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare şi de câte ori profesorul găseşte soluţia practică cea mai eficientă. Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM, ediţia a II-a.

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────

3.1. Lexicul (actualizare)

Noţiunea de vocabular.

Mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului.

a. Derivarea (actualizare).

Sufixarea. Sufixele diminutivale şi sufixele augmentative.

Prefixarea.

b. Compunerea.

Compunerea prin alăturare, subordonare*1 şi abreviere.

___________

*1) Prin compunere prin subordonare se înţelege: 1. Subordonarea atributivă: a) substantiv + adjectiv; botgros, coate-goale, vorbă-lungă, acid clorhidric, Almaşul-Mare ş.a. b) adjectiv + substantiv (în unele formaţii mai vechi): bună-credinţă, bună-cuviinţă, bunăvoinţă, rea-credinţă, rea-voinţă etc.; c) substantiv + substantiv în genitiv: Calea Laptelui, ciuboţica cucului, gura-leului, floarea-soarelui, ochiul-boului, Gura Ocniţei, Neagra Şarului [...], Delta Dunării ş.a.; d) substantiv + substantiv cu prepoziţie: apă de plumb, bou de baltă, floare-de-colţ, Roşiori de Vede, Baia de Aramă etc.; 2. Subordonare completivă (rezultatul unor izolări): fluieră-vânt, încurcă-lume, pierde-vară, zgârie-brânză, ducă-se pe pustii; 3. Subordonare faţă de un adjectiv, având ca rezultat un alt adjectiv: a) adjectiv nume de culoare combinat cu determinanţii deschis, închis: roşu închis/deschis; două adjective nume de culoare: galben-portocaliu, galben-verzui; c) adjectiv verbal precedat de un circumstanţial: bine-credincios, bine-venit, clar-văzător; 4. Subordonarea eterogenă prin care se formează numeralele: a) subordonarea circumstanţială de la 11 la 19: doisprezece (doi "peste" zece); subordonarea atributivă de la 20 la 90, unde numerele ca 2, 3, 4 sunt atributele lui zece (22, 23, 24 etc.). (cf. art. Compunere, semnat de Angela Bidu-Vrănceanu, în Dicţionar de ştiinţe ale limbii, Editura Nemira, 2001, p. 124-125).

c. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea).

Substantive provenite din alte părţi de vorbire. Adjective provenite din verbe la participiu.

Adverbe provenite din adjective şi din substantive.

Familia lexicală (derivate, compuse, cuvinte obţinute prin schimbarea valorii gramaticale).

Câmpurile lexico-semantice (aplicativ).

Sinonimele (actualizare). Antonimele (actualizare).

Omonimele (omofone şi omografe).

Arhaismele şi regionalismele.

3.2. Noţiuni de fonetică (actualizare). Regulile de despărţire a cuvintelor în silabe. Ortografia pentru despărţirea în silabe (inclusiv folosirea cratimei şi a apostrofului).

3.3. Noţiuni de sintaxă (actualizare). Felul propoziţiilor. Fraza. Propoziţia regentă. Elementul regent. Coordonarea şi subordonarea.

3.4. Morfosintaxa.

3.4.1. Verbul - (actualizare). Verbele predicative şi verbele nepredicative: copulative (numai a fi, a deveni) şi auxiliare.

Modurile personale: indicativ, imperativ, conjunctiv, condiţional-optativ. Timpuri.

Modurile nepersonale: infinitiv, gerunziu, participiu, supin.

3.4.2. Substantivul (actualizare).

Substantivele defective de singular sau de plural. Substantivele colective. Cazurile şi funcţiile sintactice ale substantivului.

3.4.3. Substituţi ai substantivului

3.4.3.1. Pronumele

Pronumele personal.

Pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.

Pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.

3.4.3.2. Numeralul (actualizare). Valoarea substantivală şi adjectivală a numeralului.

Numeralul cardinal şi numeralul ordinal. Funcţii sintactice.

3.4.4. Determinanţii substantivului

Adjectivul (actualizare). Formele flexionare. Articolul demonstrativ (adjectival). Gradele de comparaţie. Funcţii sintactice.

3.4.5. Părţile de vorbire neflexionare

3.4.5.1. Adverbul (actualizare). Gradele de comparaţie. Funcţiile sintactice: complement circumstanţial de loc, de timp, de mod, atribut adverbial.

3.4.5.2. Prepoziţia (actualizare). Regimul cazual.

3.4.5.3. Conjuncţia (actualizare).

Exerciţii de folosire corectă a adverbului, a prepoziţiei şi a conjuncţiei.

3.4.5.4. Interjecţia (actualizare). Interjecţii predicative.

3.5. Sintaxa propoziţiei (actualizare).

3.5.1. Predicatul. Predicatul verbal şi predicatul nominal (numai cu verbele copulative a fi şi a deveni).

3.5.2. Subiectul

Subiectul exprimat şi subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus).

Acordul predicatului cu subiectul.

3.5.3. Atributul (actualizare). Atributul adjectival. Atributul substantival. Atributul pronominal. Atributul adverbial.

3.5.4. Complementul (actualizare). Complementele circumstanţiale. Complementele circumstanţiale de loc, de timp, de mod. Complementele necircumstanţiale. Complementul direct. Complementul indirect.

CLASA A VII-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VII-a, elevul Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activităţi

va fi capabil

1.1 să înţeleagă semnificaţia - exerciţii de identificare a cuvintelor-cheie dintr-un mesaj

generală a unui mesaj oral oral; exerciţii de identificare a elementelor esenţiale ale

dialogului (intenţie, parteneri, situaţie de comunicare), pentru

a putea ajunge la o bună înţelegere a celor comunicate

1.2 să sesizeze modalităţile de - exerciţii de identificare a unor modalităţi specifice de

organizare a secvenţelor textuale ale iniţiere, menţinere şi încheiere a dialogului; exerciţii

unui mesaj oral de sesizare a unor argumente/contraargumente într-un

mesaj oral; exerciţii de comparare a naturii formale

sau informale a dialogului

1.3 să integreze categoriile - exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt într-un context

semantice în structuri lexicale dat; exerciţii de sesizare a relaţiilor de sinonimie, antonimie,

proprii omonimie, polisemie într-o comunicare orală; exerciţii de

sesizare a unor calambururi, jocuri de cuvinte; jocuri didactice

vizând categoriile semantice, rebusuri; exerciţii de stabilire a

sensului unor cuvinte prin selectarea corectă a acestuia dintr-o

serie dată; descifrarea sensurilor unor cuvinte din texte

diferite

1.4 să sesizeze abaterile de la - exerciţii de sesizare a construcţiilor pleonastice şi a

normele limbii literare într-un mesaj atracţiei paronimice; exerciţii de identificare a formei corecte

ascultat a cuvintelor; exerciţii de sesizare a dezacordurilor gramaticale;

exerciţii de sesizare a construcţiilor pleonastice şi a

atracţiilor paronimice; sesizarea nedublării complementului

direct şi indirect

1.5 să acorde interlocutorilor - activităţi de rezolvare a unor sarcini în grup; discuţii de

şanse de a-şi exprima opiniile confruntare a opiniilor; ascultarea

argumentelor/contraargumentelor formulate într-o discuţie de

partenerii de comunicare

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VII-a, elevul Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activităţi

va fi capabil

2.1 să asigure coerenţa ideilor - exerciţii de formulare a ideii principale şi a detaliilor

exprimate într-un mesaj oral aferente; exerciţii de relaţionare a ideilor principale cu ideile

secundare; exerciţii de construire a unor texte de tip narativ,

descriptiv şi informativ; exerciţii de rezumare a unui text

2.2 să valorifice categoriile - exerciţii de comparare a sensurilor unor cuvinte în contexte

învăţate, în contexte diferite diferite; exerciţii de utilizare corectă, în context, a

semantice paronimelor; exerciţii de corectare a unor construcţii

pleonastice; exerciţii de utilizare a antonimelor, sinonimelor,

omonimelor şi a cuvintelor polisemantice în contexte diferite

2.3 să respecte normele morfosintac- - exerciţii de utilizare corectă a părţilor de vorbire flexibile

tice în propoziţii şi în fraze şi neflexibile învăţate; exerciţii de construire corectă a unor

enunţuri din punct de vedere sintactic; exerciţii de construire a

unui monolog sau a unui dialog; exerciţii de descriere a unor

obiecte, a unor tablouri din natură, a unor fenomene; exerciţii

de construire a unor naraţiuni simple; exerciţii de utilizare

expresivă a limbii

- exerciţii de corectare a exprimării pleonastice; exerciţii de

utilizare a paronimelor

2.4 să-şi adapteze vorbirea la - exerciţii de comunicare în perechi şi în grup; exerciţii de

situaţiile speciale sau neprevăzute adaptare a comportamentului verbal şi nonverbal la o situaţie de

de dialog sau monolog comunicare inedită; jocuri de rol vizând exersarea dialogului

formal şi informal; exerciţii de continuare a unui dialog cu

început dat; exerciţii de exprimare a opiniilor; exerciţii de

utilizare a elementelor nonverbale într-un dialog

2.5 să manifeste spirit de cooperare - activităţi de rezolvare a unor sarcini în grup; discuţii de

în interacţiunile de grup confruntare a opiniilor; exersarea unei atitudini constructive,

de colaborare, pentru realizarea sarcinilor şi pentru formularea

în comun a ideilor

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VII-a, elevul Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activităţi

va fi capabil

3.1 să citească o varietate de texte - exerciţii de identificare a diferenţelor dintre textele

literare sau nonliterare, demonstrând literare şi nonliterare; lectura unor texte diverse, cu scopul de

înţelegerea sensului acestora a înţelege semnificaţiile acestora şi de a putea comenta sensul

lor global; exerciţii de identificare a structurii textelor epice

şi lirice

3.2 să recunoască modalităţile - exerciţii de identificare a trăsăturilor specifice celor două

specifice de organizare a textului genuri în textele literare studiate (epic şi liric); exerciţii de

epic şi procedeele de expresivitate identificare şi de interpretare a unor procedee de expresivitate

în textul liric artistică (epitet, comparaţie, metaforă, repetiţie, enumeraţie,

antiteză, hiperbolă)

3.3 să sesizeze corectitudinea şi - exerciţii de sesizare a rolului utilizării categoriilor

valoarea expresivă a categoriilor morfologice şi sintactice într-un text; exerciţii de sesizare a

gramaticale şi lexicale învăţate, schimbării semnificaţiei unor cuvinte în funcţie de contextul în

într-un text citit care apar; exerciţii de stabilire a relaţiilor de sinonimie,

antonimie, omonimie şi polisemie într-un text dat

4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VII-a, elevul Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activităţi

va fi capabil

4.1 să-şi exprime, în scris, opinii - exerciţii de redactare nuanţată în raport cu structura şi

şi atitudini motivaţiile personale; exerciţii de descriere a unor personaje

sau persoane considerate drept modele şi de motivare a opţiunilor

4.2 să utilizeze corect şi nuanţat - exerciţii de utilizare în contexte diferite a semnificaţiei

categoriile semantice învăţate omonimelor şi a paronimelor; exerciţii de utilizare a sinonimelor

în scopul evitării repetiţiilor

4.3 să organizeze secvenţele textuale - exerciţii de structurare a unui text în secvenţe distincte în

în funcţie de o cerinţă specifică funcţie de tipul acestuia (rezumat, caracterizare de personaj,

comentarea unor secvenţe din textele studiate sau a titlului unor

texte)

- scrierea unor compuneri narative, descriptive, informative;

*prezentarea unor evenimente culturale; exerciţii de redactare a

unei cereri în diverse scopuri

- exerciţii de construire a unor texte destinate prezentării unui

auditoriu; exerciţii de dispunere în pagină a diverselor texte;

exerciţii de scriere îngrijită, lizibilă şi corectă

4.4 să utilizeze corect flexiunea - exerciţii de utilizare corectă a părţilor de vorbire flexibile

nominală şi verbală în textul scris, şi neflexibile; exerciţii de construire corectă şi expresivă a

utilizând corect semnele ortografice unui text din punct de vedere sintactic; exerciţii de utilizare

şi de punctuaţie adecvată a formelor verbale în raport cu cronologia faptelor

relatate; exerciţii de utilizare a conectorilor adecvaţi la

nivelul propoziţiei şi al frazei; exerciţii de folosire a unor

grupuri verbale şi nominale pentru a spori expresivitatea

comunicării; exerciţii de ortografiere a unor structuri verbale

şi nominale

4.5 să folosească modalităţi variate - exerciţii de realizare a unor descrieri prin ordonarea

pentru realizarea expresivităţii detaliilor în funcţie de propriile percepţii/propria imaginaţie;

textului exerciţii de redactare a unor texte narative, descriptive şi

dialogate, în care să valorifice categoriile semantice învăţate;

exerciţii de construire a unor scurte povestiri; exerciţii de

redactare a unei expuneri pentru prezentarea în public în diverse

împrejurări; exerciţii de rezumare şi de caracterizare a

personajelor

CONŢINUTURI

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Unităţile de conţinut tipărite cu litere aldine constituie noţiuni noi pentru clasa a VII-a.

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────

1. Lectura

1.1. Cartea - obiect cultural. Editura*. Colecţia*. Asteriscul*. Subsolul de pagină*.

1.2. Teoria literară

1.2.1. Structura operei literare. Structuri în textele epice (*procedee de legare a secvenţelor, timp, spaţiu, modalităţi de caracterizare a personajelor) şi lirice (concordanţa dintre forma grafică a poeziei şi ideea transmisă de aceasta).

___________

* Conţinuturile marcate cu asterisc sunt facultative.

1.2.2. Figurile de stil. Repetiţia fonetică (aliteraţia). Metafora. Hiperbola.

1.2.3. Versificaţia. Tipuri de rimă. Ritmul. Piciorul metric (bisilabic). Tipuri de ritm (iambic şi trohaic).

1.2.4. Genuri şi specii. Genurile epic şi liric. Specii literare obligatorii: nuvela, imnul.

1.3. Textul

1.3.1. Texte literare - populare şi culte - aparţinând diverselor genuri şi specii.

1.3.2. Texte nonliterare: mersul trenurilor, *programul de spectacol.

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Se vor selecta 6-8 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Autorii de manuale sau profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1.2.2-1.2.5 şi1.3.1. şi 1.3.2. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic, formativ, adecvare la vârstă.

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────

2. Practica raţională şi funcţională a limbii

2.1. Comunicarea orală

2.1.1. Structurarea textului oral. Textul dialogat şi cel monologat. Adecvarea elementelor nonverbale la mesaj. Modalităţi de exprimare a preferinţelor şi a opiniilor.

2.1.2. Situaţia de comunicare. Situaţia de comunicare dialogată şi monologată (actualizare). Rezumatul oral (actualizare).

* Dialogul formal şi dialogul informal.

* Se recomandă ca elevii să poată realiza următoarele acte de vorbire

- susţinerea unei conversaţii (direct sau telefonic);

- prezentarea unor lucrări/materiale/activităţi realizate individual sau în echipă;

- formularea de argumente sau contraargumente într-o discuţie;

- stabilirea de comparaţii sau de analogii;

- formularea unei opinii.

2.2. Scrierea

2.2.1. Procesul scrierii. Alcătuirea planului unei lucrări pe o temă dată. Organizarea şi reorganizarea unui text propriu. Cererea.

2.2.2. Contexte şi forme de realizare

Fişa de lectură. *Prezentarea unui eveniment cultural (lansare de carte, vernisaj al unei expoziţii, premiera unui spectacol de teatru, festivităţi de premiere etc.).

Descrierea unor personaje sau persoane considerate drept modele şi motivarea opţiunilor.

Compuneri narative, descriptive şi informative; inserarea dialogului în compuneri.

Comentarea unor secvenţe din textele studiate; comentarea semnificaţiilor titlului; rezumatul scris (actualizare), caracterizare de personaj.

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────

În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradiţională sau de altă natură, de ordonare, de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorului. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar şi nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigenţă absolut necesară, mai ales în cazul elementelor de lexic. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că, în şcoală,predarea-învăţarea va urmări "limba în funcţiune", în variantele ei orală şi scrisă, normată şi literară, iar nu "limba ca sistem abstract".

Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe, nu predarea în şi pentru sine a unor"cunoştinţe gramaticale", ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora, în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. În acest sens, se recomandă, în toate cazurile,exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie). Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie, de punctuaţie şi de ortoepie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Se sugerează ca, în prezentarea problemelor noi, profesorul să actualizeze cunoştinţele asimilate anterior de către elevi având ca bază texte ilustrând limba română contemporană, pornind de la un text, de la o situaţie concretă de comunicare, şi nu de la noţiunile teoretice.

Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare şi de câte ori profesorul găseşte soluţia practică cea mai eficientă.

Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM, ediţia a II-a.

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────

3. Elemente de construcţie a comunicării

3.1. Noţiuni de sintaxă

Raporturile de coordonare şi de subordonare în propoziţie şi în frază.

3.2. Lexicul

Sensul cuvintelor în context.

Mijloacele de îmbogăţire a vocabularului. (actualizare)

Derivarea (actualizare). Serii derivative (aplicativ).

Compunerea (actualizare).

Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea (actualizare).

Împrumuturile.

Pleonasmul.

Paronimele.

Categorii semantice (actualizare). Sinonime. Antonime. Omonime (doar omofonele).

Cuvintele polisemantice. Polisemia şi omonimia: asemănări şi deosebiri.

* Unităţi frazeologice.

3.3. Noţiuni de fonetică (actualizare).

Folosirea corectă a accentului în limba română. *Nume proprii greşit accentuate.

3.4. Morfosintaxa

3.4.1. Verbul (actualizare). Alte verbe copulative: a ajunge, a ieşi, a se face, a rămâne, a însemna, a părea.

Diatezele: activă, pasivă (complementul de agent), reflexivă (pronumele reflexiv - marcă a diatezei).

Modurile. Timpurile. Persoana. Numărul (actualizare).

Valori expresive ale verbului în diferite contexte (aplicativ).

Verbele personale şi verbele impersonale. Propoziţia fără subiect.

Locuţiunea verbală.

Funcţiile sintactice ale verbului şi ale locuţiunii verbale la moduri personale (predicat verbal, predicat nominal), la moduri nepersonale (subiect, nume predicativ, complement direct, complement indirect, complemente circumstanţiale, atribut verbal).

3.4.2. Substantivul (actualizare).

Locuţiunea substantivală. Funcţiile sintactice ale substantivului şi ale locuţiunii substantivale (subiect, complement direct, complement indirect, complemente circumstanţiale de de loc, de timp, de mod, atribut substantival genitival, prepoziţional, apoziţional)

3.4.3. Substituţi ai substantivului.

3.4.3.1. Pronumele (actualizare)

Pronumele personal, posesiv, demonstrativ. Forme şi cazuri.

Pronumele şi adjectivul pronominal nehotărât. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.

Pronumele şi adjectivul pronominal negativ. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.

Pronumele şi adjectivul pronominal interogativ. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.

Pronumele şi adjectivul pronominal relativ. Pronumele relativ compus ceea ce.

Acordul pronumelui relativ. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.

Adjectivul pronominal de întărire (exerciţii de acord).

Funcţii sintactice ale pronumelor (subiect, nume predicativ, complement direct, complement indirect, complement circumstanţial de loc, de timp şi de mod, atribut pronominal genitival şi atribut pronominal prepoziţional).

3.4.3.2. Numeralul (actualizare). *Alte tipuri de numerale. Funcţiile sintactice ale numeralului.

3.4.4. Determinanţii substantivului

Adjectivul (actualizare).

* Mijloacele expresive de redare a superlativului absolut în limba română actuală.

Locuţiunea adjectivală. Funcţiile sintactice ale adjectivului şi ale locuţiunii adjectivale (atribut adjectival, nume predicativ).

3.4.5. Părţile de vorbire neflexibile.

3.4.5.1. Adverbul (actualizare).

Adverbele interogative, relative, *nehotărâte.

Locuţiunea adverbială.

Adverbele predicative şi locuţiunile adverbiale predicative.

Funcţiile sintactice ale adverbului şi ale locuţiunii adverbiale (complement circumstanţial de mod, de timp, de loc, atribut adverbial, predicat verbal, nume predicativ.) Adverbe fără funcţie sintactică.

3.4.5.2. Prepoziţia (actualizare).

Locuţiunea prepoziţională. Regimul cazual.

3.4.5.3. Conjuncţia (actualizare). Conjuncţiile şi locuţiunile conjuncţionale coordonatoare şi subordonatoare.

3.4.5.4. Interjecţia (actualizare)

CLASA A VIII-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activităţi

va fi capabil

1.1 să înţeleagă semnificaţia gene- - exerciţii de identificare a cuvintelor-cheie într-un mesaj oral;

rală a mesajului oral, sesizând pro- ascultarea atentă a unui mesaj oral aparţinând diverselor stiluri

gresia şi coerenţa ideilor exprimate funcţionale: artistic, publicistic, colocvial etc.

1.2 să sesizeze semnificaţia îmbi- - exerciţii de decodare a unor elemente nonverbale care însoţesc

nării elementelor verbale cu cele mesajele orale; sesizarea rolului folosirii elementelor nonverbale

nonverbale (gest, mimică etc.) în comunicare, în cadrul unui discurs oral cotidian sau în cadrul

într-un text oral unor replici ale unor personaje într-un spectacol de teatru

1.3 să sesizeze adecvarea elemen- - exerciţii de sesizare a unor greşeli lexicale în comunicare;

telor lexicale utilizate la scopul identificarea împrumuturilor în mesajele orale ascultate

mesajului ascultat

1.4 să sesizeze particularităţile - exerciţii de identificare a abaterilor de la normele limbii

lexico-gramaticale ale unui mesaj literare; identificarea particularităţilor vorbirii regionale;

ascultat identificarea categoriilor gramaticale învăţate; observarea

relaţiilor sintactice într-o propoziţie sau într-o frază, în

funcţie de intenţionalitatea comunicării

1.5 să manifeste toleranţă faţă de - exerciţii de ascultare atentă a interlocutorilor în cadrul

opiniile diferite exprimate de lucrului în echipă; exerciţii de ierarhizare a ideilor receptate;

interlocutori şi să ia o atitudine exerciţii de receptare şi de reţinere a ideilor şi a argumentelor

critică faţă de argumentele dintr-o expunere sau dintr-un monolog

ascultate - exerciţii de conştientizare a poziţiei proprii de intrare sau

de ieşire din dialog; sesizarea inventarului de probleme, de

idei, de cuvinte într-un dialog

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activităţi

va fi capabil

2.1 să construiască un discurs oral - exerciţii de formulare a ideilor pornind de la o temă dată;

pe o temă dată construirea unei expuneri în care să-şi exprime opinia despre un

anumit fapt; prezentarea unor puncte de vedere personale într-un

dialog; exerciţii de structurare a unui dialog pe o temă dată;

caracterizare a unui personaj, exerciţii de rezumare, prezentarea

unor trăsături ale textelor studiate, ilustrative pentru genurile

şi speciile studiate; prezentarea unor produse realizate

individual sau în echipă; dezvoltarea unui enunţ sau a unui cuvânt

într-o secvenţă textuală orală; exerciţii de argumentare orală a

unor puncte de vedere

2.2 să utilizeze în mod nuanţat - exerciţii de utilizare corectă a neologismelor în contexte

categoriile lexicale într-un mesaj diverse; delimitarea sensului propriu de sensul figurat al unui

oral cuvânt, a sensului propriu de bază de cele secundare, în vederea

folosirii adecvate a cuvintelor în diverse contexte; utilizarea

adecvată, în context, a sinonimelor, a antonimelor, a omonimelor,

a cuvintelor polisemantice; exerciţii de corectare a

construcţiilor pleonastice; corectarea greşelilor determinate de

atracţia paronimică

2.3 să utilizeze corect relaţiile - exerciţii de relaţionare a părţilor de propoziţie în propoziţii

sintactice în textele orale proprii şi a propoziţiilor în fraze, în funcţie de intenţionalitatea

comunicării; evidenţierea rolului elementelor de legătură în

frază; contragerea unor propoziţii în părţile de propoziţie

corespunzătoare sau expansiunea unor părţi de propoziţie în

propoziţiile corespunzătoare

2.4 să îmbine corect elementele - exerciţii de prezentare orală pe o temă dată, în funcţie de

verbale cu cele nonverbale în situaţia de comunicare; exerciţii de îmbinare a elementelor

cadrul mesajului oral verbale cu cele nonverbale în monolog şi dialog

- *exerciţii de îmbinare a elementelor verbale, nonverbale şi

paraverbale în monolog şi în dialog

2.5 să capteze şi să menţină atenţia - exerciţii de prezentare orală, cu folosirea unor tehnici variate

interlocutorului prin modul de de captare şi menţinere a atenţiei publicului/interlocutorilor

prezentare a mesajului (introducere în temă prin propunerea unei idei surprinzătoare,

exersarea contactului vizual cu interlocutorii, exerciţii de

folosire a unor elemente nonverbale care să sublinieze ideile

exprimate verbal)

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activităţi

va fi capabil

3.1 să dovedească înţelegerea unui - exerciţii de identificare a modurilor de expunere; exerciţii de

text literar sau nonliterar, pornind identificare a ordinii logice şi cronologice a

de la cerinţe date ideilor/întâmplărilor dintr-un text; exerciţii de identificare şi

interpretare a unor procedee de expresivitate artistică în textele

studiate; exerciţii de recunoaştere şi de interpretare a sensului

figurat al unor cuvinte într-un context dat;

3.2 să sesizeze valoarea expresivă - exerciţii de interpretare a expresivităţii părţilor de

a categoriilor morfosintactice, a propoziţie şi a propoziţiilor într-un text dat; exerciţii de

mijloacelor de îmbogăţire a comentare a rolului arhaismelor, a regionalismelor şi a

vocabularului şi a categoriilor neologismelor; exerciţii de recunoaştere a cuvintelor derivate,

semantice studiate compuse sau obţinute prin conversiune; exerciţii de recunoaştere a

categoriilor semantice studiate; exerciţii de identificare a

rolului părţilor de propoziţie şi a propoziţiilor în funcţie de

intenţia şi specificul comunicării într-un text dat; exerciţii de

comentare a textului literar, pornind de la elemente de limbă şi

de stil

3.3 să identifice valori etice şi - exerciţii de identificare şi de comentare a elementelor

culturale într-un text, exprimându- etice şi culturale dintr-un text şi de exprimare a

şi impresiile şi preferinţele propriei atitudini faţă de ele.

4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activităţi

va fi capabil

4.1 să redacteze texte diverse, - exerciţii de exprimare în scris a propriilor sentimente, cu

adaptându-le la situaţia de ocazia unui eveniment personal, social sau cultural; exerciţii de

comunicare concretă evidenţiere a trăsăturilor unui obiect (peisaj, operă de artă,

persoană), prin utilizarea resurselor expresive ale limbii într-o

descriere/într-un portret; organizarea planului unei lucrări pe o

temă dată; exerciţii de caracterizare a unui personaj, exerciţii

de rezumare; redactări vizând ilustrarea unor trăsături ale

genurilor şi ale speciilor studiate

4.2 să utilizeze în redactarea unui - exerciţii de utilizare corectă a categoriilor sintactice (părţi

text propriu cunoştinţele de de propoziţie şi propoziţii) studiate în redactarea unui text, în

morfo-sintaxă, folosind adecvat funcţie de intenţionalitatea comunicării; exerciţii de aplicare

semnele ortografice şi de punctuaţie corectă a semnelor de punctuaţie la nivelul frazei (coordonare,

subordonare, incidenţă); exerciţii de realizare a expresivităţii

cu ajutorul semnelor de punctuaţie; exerciţii morfo-sintactice de

exprimare scrisă corectă;

4.3 să redacteze un text - exerciţii de structurare a textului argumentativ (stabilirea

argumentativ problemei, dezvoltarea argumentelor, concluzia), pornind de la

diverse teme (dezbateri actuale pe teme de interes pentru elevi;

motivarea preferinţelor şi a opiniilor)

CONŢINUTURI

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Unităţile de conţinut care sunt tipărite cu aldine constituie noţiuni noi

pentru clasa a VIII-a.

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────

1. Lectura

1.1. Cartea - obiect cultural (actualizare).

1.2. Teoria literară

1.2.1. Structurarea operei literare. Actualizarea - prin investigarea unor texte literare - a cunoştinţelor referitoare la structura textelor narative (logica acţiunii, timpul, spaţiul naraţiunii). Relaţiile dintre personaje. Caracterizarea personajelor. Actualizarea, prin investigarea unor texte literare, a structurii textelor lirice. Eul liric.

1.2.3. Figurile de stil (actualizare). Alegoria.

1.2.4. Versificaţia. Măsura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa (actualizare). *Versul liber.

1.2.5. Genuri şi specii. Genurile epic, liric şi dramatic. Opera dramatică: trăsături generale; lectură de text şi vizionare de spectacol. Specii literare obligatorii: balada populară, romanul (fragment). *Scrieri SF.

1.3. Textul

1.3.1. Texte literare - populare şi culte - aparţinând diverselor genuri şi specii.

1.3.2. Texte nonliterare: texte publicitare, *ziarul/revista, anecdota, gluma.

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Se vor selecta 5-7 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Autorii de manuale sau profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1.2.2 - 1.2.5 şi 1.3.1.şi 1.3.2. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic, formativ, adecvare la vârstă.

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────

2. Practica raţională şi funcţională a limbii

2.1. Comunicarea orală

Situaţia de comunicare monologată şi dialogată (actualizare). Monologul: text narativ, text descriptiv, text informativ, text argumentativ (argumentarea/susţinerea opiniilor şi a preferinţelor). Rezumatul oral (actualizare).

* Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire

- susţinerea argumentată a unui schimb verbal direct;

- exprimarea sau acceptarea de opinii diferite;

- exprimarea şi motivarea unei atitudini/reacţii;

- prezentarea unor produse realizate individual sau în echipă.

2.2. Scrierea (actualizare)

Comentarea unor secvenţe din operele studiate sau din texte la prima vedere, pe baza unor cerinţe date. *Conspectul.

Textul argumentativ (susţinerea preferinţelor şi a opiniilor).

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────

În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradiţională sau de altă natură, de ordonare, de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorilor. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar şi nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigenţă absolut necesară, mai ales în cazul elementelor de lexic. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că, în şcoală, predarea-învăţarea va urmări "limba în funcţiune", în variantele ei orală şi scrisă, normată şi literară, iar nu "limba ca sistemabstract".

Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe, nu predarea în şi pentru sine a unor"cunoştinţe gramaticale", ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora, în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. În acest sens, se recomandă, în toate cazurile,exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie). Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie, de punctuaţie şi de ortoepie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Se sugerează ca, în prezentarea problemelor noi, profesorul să actualizeze cunoştinţelor asimilate anterior de către elevi, având ca bază texte ilustrând limba română contemporană şi situaţii de comunicare reală.

Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare şi de câte ori profesorul găseşte soluţia practică cea mai eficientă.

Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM, ediţia a II-a.

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────

3. Elemente de construcţie a comunicării

3.1. Noţiuni de sintaxă. Enunţul. Fraza. Relaţiile sintactice în propoziţie şi în frază (actualizare).

Cuvintele şi construcţiile incidente. Punctuaţia lor.

3.2. Lexicul (actualizare)

Vocabularul fundamental şi masa vocabularului. Dinamica vocabularului.

Mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului (actualizare). Familia de cuvinte (actualizare).

Prefixoidele*. Sufixoidele* (ambele pe bază de aplicaţii)*2).

Mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului. Împrumuturile lexicale. Neologismele. Evitarea greşelilor în utilizarea neologismelor.

Cuvântul şi contextul. Sensul propriu (de bază şi secundar) şi sensul figurat.

Categoriile semantice. Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Cuvintele polisemantice (actualizare).

Paronimele. Pleonasmul.

___________

*2) Prefixoid - element formativ asemănător cu prefixele recente, care, aşezat înaintea morfemului independent sau a rădăcinii, dă naştere unor cuvinte noi prin schimbarea sensului lexical. Prefixoidele apar în română mai ales în formaţii care au model străin. Sufixoid - element formativ (prezent în împrumuturi sau în formaţii după model străin) care dă impresia unui sufix şi apare numai în termeni aparţinând limbajelor specializate (cf. art. Prefixoid şi Sufixoid, semnate de Angela Bidu-Vrănceanu, în Dicţionar de ştiinţe ale limbii, Editura Nemira, 2001, p. 401, 519).

3.3. Noţiuni de fonetică (actualizare). *Valorile stilistice ale nivelului fonetic într-un text literar.

3.4. Sintaxa propoziţiei şi a frazei.

3.4.1. Predicatul şi propoziţia subordonată predicativă.

Predicatul verbal şi predicatul nominal (actualizare). Predicatul nominal incomplet.

Probleme ale acordului (acordul după înţeles, acordul prin atracţie).

Propoziţia subordonată predicativă.

3.4.2. Subiectul şi propoziţia subordonată subiectivă.

Subiectul (actualizare).

Propoziţia subordonată subiectivă. Natura elementului regent al propoziţiei subiective.

3.4.3. Atributul şi propoziţia subordonată atributivă.

Atributul (actualizare).

Propoziţia subordonată atributivă. Exerciţii de utilizare corectă a pronumelui relativ care introduce atributiva.

3.4.4. Complementul direct şi propoziţia subordonată completivă directă.

Complementul direct (actualizare). Propoziţia subordonată completivă directă.

3.4.5. Complementul indirect şi propoziţia subordonată completivă indirectă.

Complementul indirect (actualizare). Propoziţia subordonată completivă indirectă.

3.4.6. Complementele circumstanţiale şi propoziţiile subordonate circumstanţiale.

3.4.6.1. Complementele circumstanţiale de loc, de timp, de mod (actualizare), de cauză, de scop. Propoziţiile circumstanţiale de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop.

3.4.6.2. Propoziţia subordonată circumstanţială condiţională.

3.4.6.3. Propoziţia subordonată circumstanţială concesivă.

3.4.6.4. Propoziţia subordonată circumstanţială consecutivă.

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────

În prezentarea elementelor de sintaxă a frazei, se va avea în vedere la fiecare tip de subordonată efectuarea unor exerciţii de contragere şi de expansiune, de precizare a elementelor introductive, de evidenţiere a topicii şi a punctuaţiei. În cazul propoziţiilor subordonate circumstanţiale va fi evidenţiat rolul adverbelor şi alocuţiunilor adverbiale corelative în comunicare.

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

OBIECTIVE CADRU STANDARDE

1. Dezvoltarea capacităţii S.1 Desprinderea semnificaţiei globale a unui mesaj ascultat

de receptare a mesajului şi delimitarea informaţiilor esenţiale de cele neimportante

oral

S.2 Desprinderea sensului cuvintelor prin raportare la

semnificaţia mesajului ascultat

2. Dezvoltarea capacităţii S.3 Construirea unui mesaj oral (text narativ, descriptiv,

de exprimare orală informativ şi argumentativ) pe o temă dată în funcţie de

diferite situaţii de comunicare

S.4 Rezumarea orală a unui text narativ la prima vedere

S.5 Caracterizarea orală a unui personaj dintr-un text dat

3. Dezvoltarea capacităţii S.6 Desprinderea semnificaţiei globale şi a detaliilor din

de receptare a mesajului textele citite

scris

S.7 Identificarea modurilor de expunere dintr-un text dat

S.8 Recunoaşterea procedeelor de expresivitate artistică şi a

comentarea rolului lor într-o operă literară dată

S.9 Desprinderea sensului cuvântului prin raportarea la

contextul mesajului scris

S.10 Recunoaşterea valorilor expresive ale categoriilor

morfologice şi a relaţiilor sintactice dintr-un text dat

4. Dezvoltarea capacităţii S.11 Rezumarea scrisă a unui text narativ la prima vedere

de exprimare scrisă

S.12 Caracterizarea scrisă a unui personaj dintr-un text la

prima vedere

S.13 Redactarea unui text în care să se evidenţieze

caracteristicile fundamentale şi semnificaţiile unui fragment

de text literar dat

S.14 Redactarea unor texte cu destinaţie funcţională: cerere,

scrisoare

S.15 Respectarea, în redactarea unui text, a regulilor de

despărţire a cuvintelor în silabe, a normelor de exprimare

corectă, a regulilor ortografice şi de punctuaţie studiate.

Se aprobă programa şcolară revizuită pentru disciplina Limba latină pentru clasa a VIII-a din aria curriculară Limbă şi comunicare. Programa este cuprinsă în anexa nr. 2*), care face parte integrantă din prezentul ordin.

--------

Notă *) Anexele nr. 1 şi 2 se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 bis în afara abonamentului, care se poate achiziţiona de la Centrul de vânzări şi informare al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ

LIMBA LATINĂ

CLASA A VIII-A

NOTĂ DE PREZENTARE

Disciplina Limba latină îşi propune finalităţi specifice. Demersul didactic urmăreşte, ca, la sfârşitul clasei a VIII-a, elevii

● să dobândească noţiuni esenţiale referitoare la cultura romană, cu deschidere spre civilizaţia greco-romană, fundament al civilizaţiei europene;

● să-şi asume valorile etice ale Antichităţii române, indispensabile propriei dezvoltări afective şi morale;

● să dovedească practic cunoaşterea unor elemente fundamentale lexicale şi gramaticale, comune limbii latine şi limbii române;

● să facă asocieri elementare între limba română şi limbile moderne prin intermediul fondului lor comun (limba latină ca liant lingvistic);

● să se familiarizeze cu instrumentele specifice muncii intelectuale: tehnica învăţării logice, abordarea critică a lecturii prin utilizarea unor surse de informare - dicţionare, enciclopedii, fişe de lucru, tabele sinoptice.

Noutatea abordării constă în restructurarea conţinuturilor lingvistice pe trei niveluri (A,B,C), nivelul A constituie baza cunoaşterii teoretice a faptelor de limbă, la nivelul B conţinuturile lingvistice sunt utilizate într-o varietate de exerciţii, pe baza unui suport didactic (fişe de lucru, tabele sinoptice), iar la nivelul C, nivel auxiliar, se oferă toate lămuririle necesare, în vederea rezolvării unei sarcini de lucru, a unei aplicaţii de nivel A sau B.

Astfel programa şcolară de Limba latină oferă nu numai deschidere interculturală (conştientizarea apartenenţei limbii române şi a poporului român la fondul istoric, etic şi lingvistic european), dar şi avantajul studiului unei limbi, ale cărei valenţe aplicative sunt rezultatul abordării logice, raţionale a faptelor de limbă.

OBIECTIVE CADRU

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajelor 2. Dezvoltarea capacităţii de producere a mesajelor 3. Dezvoltarea unor reprezentări culturale şi a interesului pentru studiul limbii latine şi al civilizaţiei greco-române

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajelor

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activităţi

fi capabil

1.1 să identifice litere, grupuri de litere, - exerciţii de lectură a unui text în limba latină de dimensiuni

sintagme şi enunţuri într-un text scris reduse;

- exerciţii de familiarizare cu topica limbii latine

1.2 să recunoască elementele de structură - exerciţii de identificare a părţilor de vorbire şi a

ale părţilor de vorbire studiate categoriilor gramaticale, comparativ cu limba română;

1.3 să observe într-un text relaţiile - exerciţii de identificare a relaţiilor sintactice dintr-un text,

sintactice esenţiale, prin analogie cu comparativ cu limba română

limba română, în vederea traducerii

2. Dezvoltarea capacităţii de producere a mesajelor

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activităţi

va fi capabil

2.1 să pronunţe şi să scrie corect - exerciţii de citire viva voce;

în limba latină unităţi lexicale - exerciţii de scriere a unor unităţi lexicale, pe baza unui

suport didactic

2.2 să traducă oral/scris cuvinte, - exerciţii de traducere, conform conţinuturilor de nivel A/B

enunţuri şi scurte texte

2.3 să opereze cu elementele - exerciţii de completare a unor enunţuri lacunare;

lexicale şi gramaticale studiate, - exerciţii de alegere duală/multiplă;

într-o varietate de exerciţii - exerciţii de substituire a unor elemente morfematice

- exerciţii de asociere

- exerciţii de comparaţie şi discriminare

3. Dezvoltarea unor reprezentări culturale şi a interesului pentru studiul limbii latine şi al civilizaţiei greco-române

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activităţi

va fi capabil

3.1 să valorifice noţiunile - exerciţii de comparare şi discriminare a unor elemente minimale

lingvistice şi culturale referitoare de cultură şi civilizaţie, la nivel diacronic;

la civilizaţia greco-romană din - exerciţii de identificare în societatea contemporană a

perspectiva contemporaneităţii principiilor ordonatoare ale civilizaţiei greco-române;

- exerciţii lexicale de diverse tipuri: recunoaşterea unor

neologisme de origine latină în limba română/ limbile moderne,

identificarea în limba română a unor cuvinte moştenite, a unor

câmpuri lexicale/familii de cuvinte, pornind de la etimonul latin

etc.

- exerciţii sub formă de joc: joc de rol, joc-concurs etc.

CONŢINUTURI

Conţinuturile plasează în centrul interacţiunii educative elevul şi oferă materia pentru actele de limbaj corespunzătoare câmpurilor referenţiale specificate, formează şi dezvoltă capacitatea elevului de a opera cu informaţiile lingvistice şi culturale pluri- sau transdisciplinare.

I. CONŢINUTURI LINGVISTICE

Descriptor NIVEL A NIVEL B NIVEL C

Relaţia cu ● vizează direct obiectivele ● vizează indirect obiectivele ● sunt conţinuturi care

obiectivele cadru/de referinţă cadru/de referinţă sprijină construcţia

demersurilor aplicative

Tip de demers ● demers teoretic explicit, ● demers teoretic implicit, (texte, exerciţii) pentru

susţinut de exerciţii/texte realizat prin îndrumări şi elementele de nivel A/B

aplicative (conţinuturi explicaţii ale profesorului, în ● explicarea elementelor

declarative şi aplicative) vederea rezolvării unor de conţinut este completă

● orice conţinut de nivel A sarcini de lucru (inclusiv la nivelul

trebuie să apară mai întâi ● conţinuturile de nivel B apar traducerii)

ca element de nivel B în texte/exerciţii aplicative

Suport didactic ● suportul didactic (tabele, ● suportul didactic (tabele,

note etc.) nu este la vedere note etc.) se află la vedere

Observaţii ● presupune cunoaşterea ● nu presupune memorarea

elementelor teoretice şi a elementelor de conţinut, ci

algoritmului de rezolvare a doar operaţionalizarea lor

sarcinilor de lucru

NIVEL A NIVEL B NIVEL C

Elemente de fonetică: scrierea şi pronunţarea - ● elemente necesare pentru

coerenţa textelor şi a

Substantivul Substantivul aplicaţiilor - prepoziţii,

● noţiuni de teorie: forme de bază, categorii ● declinarea a II-a conjuncţii, adverbe, adjective

gramaticale, teme, desinenţe (terminaţii), ● declinarea a III-a la grade de comparaţie, verbe

recunoaştere pe text ● elemente lexicale la alte moduri şi timpuri

● declinarea I fundamentale (tema prezentului) etc., dar

prezenţa lor în texte/

Adjectivul Adjectivul aplicaţii va fi redusă şi

● clasificare, forme de bază, categorii ● declinarea adjectivelor însoţită de lămuriri complete,

gramaticale, acordul (clasele I şi a II-a) de preferinţă chiar în manual

(de exemplu carissima - adj.

Pronumele Pronumele la superlativ, N. sg. fem. =

● noţiuni minimale de teorie: clasificare, ● personal, reflexiv, cea mai/foarte dragă).

categorii gramaticale, conform nivelului B posesiv

Numeralul

● cardinal (1-10) - fără declinare

● ordinal (1-10) - fără declinare

● cifrele române

Verbul (esse şi verbe regulate) Verbul (esse şi verbe

● noţiuni de teorie: cele patru conjugări, regulate)

forme de bază, teme verbale (tema ● indicativul viitor

prezentului), desinenţe (terminaţii) de

diateza activă, categorii gramaticale

● infinitivul prezent

● indicativul prezent şi imperfect

● imperativul prezent

N. B. Elementele de conţinut de nivel B nu vor fi tratate în niciun caz ca elemente de nivel A, iar conţinuturile de nivel A trebuie să apară cel puţin o dată ca elemente de nivel B (de exemplu, înainte de tratarea teoretică a verbului este necesar ca elevul să se familiarizeze cu acest element prin prezenţa lui în texte, aplicaţii etc. - un minim de demers deductiv).

II. CONŢINUTURI TEMATICE DE CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE

Temele de cultură şi civilizaţie vor prezenta aspecte relevante ale vieţii publice şi private din societatea romană: familia, şcoala, elemente de mitologie greco-romană. Se vor evidenţia trăsăturile definitorii ale mentalităţii române (pragmatismul, civismul, valorile etice, libertatea responsabilă etc.) care devin principii ordonatoare ale lumii moderne.

Se recomandă ca textele în limba latină, selectate pentru manuale, să fie de dimensiuni reduse, accesibile şi atractive, adaptate conţinutului lingvistic şi să ilustreze, în măsura posibilului, temele de cultură şi civilizaţie. Aceste teme, conform finalităţilor propuse, se abordează interdisciplinar.

Conţinuturile lingvistice şi tematice vor fi însoţite de ilustraţii adecvate şi completate cu lecturi, informaţii şi aplicaţii în limba română.

___________

Prezentul ordin intră în vigoare începând cu anul şcolar 2008-2009 pentru programele şcolare revizuite la clasele a V-a - a VII-a pentru disciplina Limba română. La data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice altă dispoziţie contrară privind programa şcolară pentru disciplina menţionată la art. 1, clasele a V-a - a VII-a, se abrogă.

Prezentul ordin intră în vigoare începând cu anul şcolar 2009-2010 pentru programele şcolare revizuite pentru clasa a VIII-a.

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Direcţia generală management învăţământ preuniversitar, Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar, inspectoratele şcolare, precum şi unităţile de învăţământ preuniversitar duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Ministrul educaţiei,

cercetării şi tineretului,

Cristian Mihai Adomniţei

Bucureşti, 7 iulie 2008.

Nr. 4.713.

privind aprobarea programelor şcolare pentru discipline de studiu din aria curriculară Limbă şi comunicare: Limba şi literatura română pentru clasele a V-a - a VIII-a şi Limba latină pentru clasa a VIII-a

În baza prevederilor Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 231/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului emite prezentul ordin.