HOTĂRÂRE nr. 1 din 9 iunie 1990

Pînă la alegerea biroului permanent, lucrarile Senatului sînt conduse, potrivit Decretului-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului şi a Presedintelui României, de cel mai în vîrsta senator, asistat de 4 secretari, stabiliti din randul celor mai tineri senatori.

Imposibilitatea exercitarii atribuţiilor de către preşedintele de vîrsta sau de către unu ori mai mulţi secretari prevăzuţi la alin. 1 atrage, de drept, inlocuirea acestora cu senatorul cel mai în vîrsta sau, după caz, cu cei mai tineri senatori din randul celor prezenţi.

REGULAMENTUL PROVIZORIU

privind activitatea Senatului

Articolul 1

Pînă la alegerea biroului permanent, lucrarile Senatului sînt conduse, potrivit Decretului-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului şi a Presedintelui României, de cel mai în vîrsta senator, asistat de 4 secretari, stabiliti din randul celor mai tineri senatori.

Imposibilitatea exercitarii atribuţiilor de către preşedintele de vîrsta sau de către unu ori mai mulţi secretari prevăzuţi la alin. 1 atrage, de drept, inlocuirea acestora cu senatorul cel mai în vîrsta sau, după caz, cu cei mai tineri senatori din randul celor prezenţi.

Articolul 2

În vederea formarii organelor de lucru şi desfăşurării activităţii Senatului, senatorii se constituie în grupuri parlamentare alcatuite din cel puţin 10 senatori.

Senatorii partidelor sau formatiunilor politice care nu intrunesc numărul necesar pentru a constitui un grup parlamentar se pot reuni pentru a constitui un asemenea grup, sau se pot afilia la alte grupari parlamentare constituite potrivit alin. 1.

Grupurile parlamentare astfel constituite îşi aleg un presedinte şi, după caz, unu sau mai mulţi vicepresedinti.

Preşedintele grupului comunică Senatului numărul senatorilor şi componenta nominala a grupului parlamentar pe care îl conduce.

Succesiunea comunicarilor se stabileste de către preşedintele de vîrsta al Senatului, în ordinea marimii grupurilor parlamentare.

Articolul 3

Pentru validarea mandatelor, Senatul alege, în prima sa sedinta, o comisie compusa din 12 senatori care să reflecte configuratia politica a Senatului, asa cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare.

Comisia de validare funcţionează pînă la intrarea în vigoare a regulamentului Senatului.

Articolul 4

Numărul senatorilor ce vor fi desemnaţi în comisia de validare de către fiecare grup parlamentar este în functie de proportia membrilor fiecarui grup în totalul senatorilor.

Propunerile pentru stabilirea numarului de senatori ce revine fiecarui grup parlamentar se fac de către presedintii acestor grupuri şi se transmit secretarilor.

Preşedintele de vîrsta prezinta Senatului aceste propuneri în ordinea marimii grupurilor parlamentare, iar Senatul hotaraste asupra lor cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor săi.

Componenta comisiei este aprobata de Senat cu votul a cel puţin jumătate plus unu din membrii săi.

Articolul 5

Comisia de validare îşi alege un presedinte şi doi vicepresedinti, care alcătuiesc biroul comisiei, şi se organizeaza în 3 grupe de lucru, alcatuite din cate 3 membri. Alegerea se face prin vot deschis.

Articolul 6

Biroul comisiei repartizeaza grupelor de lucru dosarele primite de la Biroul Electoral Central pentru alegerea senatorilor, cu excepţia celor privind membrii grupelor de lucru.

Verificarea legalităţii alegerii senatorilor care compun grupele de lucru se face de către biroul comisiei de validare.

Biroul comisiei de validare şi grupele de lucru sînt obligate să prezinte comisiei propunerile privind validarea sau invalidarea mandatelor de senatori, în scris, în termen de cel mult 3 zile de la constituirea comisiei.

Aceste propuneri se adoptă cu votul majorităţii membrilor.

După expirarea termenului de 3 zile, discutarea dosarelor nesolutionate se face în plenul comisiei.

Articolul 7

Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui senator numai în cazul în care constata ca alegerea senatorului s-a facut prin frauda electorala.

Articolul 8

Comisia,în cel mult 4 zile de la constituire, întocmeşte un raport în care vor fi precizati senatorii pentru care se propune validarea sau invalidarea mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare.

Articolul 9

Raportul este aprobat de comisie cu votul a jumătate plus unu din membrii acesteia; în caz de paritate, votul presedintelui este hotarator.

Articolul 10

Raportul comisiei de validare se prezinta Senatului de către preşedintele comisiei a doua zi după aprobarea acestuia.

Senatul se convoaca, de drept, în a 5-a zi de la constituirea comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului acesteia.

Articolul 11

În cazul senatorilor pentru care nu exista motive de invalidare potrivit art. 7, se întocmeşte o lista cu numele şi prenumele acestora, asupra careia Senatul se pronunţă printr-un singur vot. În cazul senatorilor la care a fost propusa invalidarea mandatului, Senatul dezbate şi se pronunţă prin vot pentru fiecare caz în parte.

Validarea sau invalidarea mandatelor de senatori se face cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor Senatului.

Articolul 12

Senatul este legal constituit după validarea a două treimi din mandatele de senator.

Articolul 13

După constituirea legala a Senatului se alege preşedintele Senatului şi biroul permanent al acestuia.

Preşedintele Senatului este şi preşedintele biroului permanent, din care mai fac parte 3 vicepresedinti, 4 secretari şi 3 chestori.

Articolul 14

Preşedintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sînt inscrise numele şi prenumele tuturor candidaţilor propusi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singura propunere.

Este declarat ales presedinte al Senatului candidatul care a intrunit, la primul tur de scrutin, votul a cel puţin jumătate plus unu din voturile tuturor senatorilor.

Dacă nici un candidat nu a intrunit numărul de voturi necesar, se organizeaza un al doilea tur de scrutin în cadrul caruia va fi declarat presedinte al Senatului candidatul care a obţinut cel mai mare numar de voturi din totalul voturilor exprimate.

În caz de egalitate de voturi se organizeaza un nou tur de scrutin la care vor participa candidatii aflati în balotaj.

Articolul 15

O dată cu alegerea presedintelui Senatului activitatea presedintelui de vîrsta inceteaza.

Articolul 16

Alegerea vicepresedintilor, secretarilor şi chestorilor care compun biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare.

Articolul 17

O dată cu alegerea biroului permanent activitatea secretarilor desemnaţi în condiţiile art. 1 alin. 1 inceteaza.

Articolul 18

După alegerea biroului permanent, preşedintele Senatului, de comun acord cu preşedintele Adunarii Deputatilor, convoaca sedinta comuna a Senatului şi a Adunarii Deputatilor pentru prezentarea hotărîrii Curtii Supreme de Justiţie privitoare la validarea alegerii Presedintelui României.

Articolul 19

Lucrarile sedintei comune se desfăşoară în prezenta candidatului a cărui alegere a fost validata de Curtea Suprema de Justiţie şi sînt conduse de presedintii celor două camere.

Articolul 20

Preşedintele Curtii Supreme de Justiţie prezinta în sedinta comuna a Senatului şi a Adunarii Deputatilor hotărîrea Curtii Supreme de Justiţie cu privire la validarea alegerii Presedintelui României.

După prezentarea hotărîrii Curtii Supreme de Justiţie, preşedintele Senatului declara ca cel ales este Preşedintele României.

Articolul 21

Compunerea organismelor de lucru şi modul de functionare a Senatului se stabilesc în functie de configuratia politica a Senatului, asa cum rezultă ea din constituirea grupurilor parlamentare sau prin negocieri între reprezentantii acestora.

În cazul în care nu se ajunge la un acord, problema se va supune votului Senatului.

Articolul 22

Hotărîrile prevăzute de regulamentul provizoriu se adoptă prin vot deschis, în afară de cazurile în care se prevede altfel.

Articolul 23

Prezentul regulament provizoriu se adoptă cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul senatorilor, prin vot deschis.

------------

În vederea formarii organelor de lucru şi desfăşurării activităţii Senatului, senatorii se constituie în grupuri parlamentare alcatuite din cel puţin 10 senatori.

Senatorii partidelor sau formatiunilor politice care nu intrunesc numărul necesar pentru a constitui un grup parlamentar se pot reuni pentru a constitui un asemenea grup, sau se pot afilia la alte grupari parlamentare constituite potrivit alin. 1.

Grupurile parlamentare astfel constituite îşi aleg un presedinte şi, după caz, unu sau mai mulţi vicepresedinti.

Preşedintele grupului comunică Senatului numărul senatorilor şi componenta nominala a grupului parlamentar pe care îl conduce.

Succesiunea comunicarilor se stabileste de către preşedintele de vîrsta al Senatului, în ordinea marimii grupurilor parlamentare.

Pentru validarea mandatelor, Senatul alege, în prima sa sedinta, o comisie compusa din 12 senatori care să reflecte configuratia politica a Senatului, asa cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare.

Comisia de validare funcţionează pînă la intrarea în vigoare a regulamentului Senatului.

Numărul senatorilor ce vor fi desemnaţi în comisia de validare de către fiecare grup parlamentar este în functie de proportia membrilor fiecarui grup în totalul senatorilor.

Propunerile pentru stabilirea numarului de senatori ce revine fiecarui grup parlamentar se fac de către presedintii acestor grupuri şi se transmit secretarilor.

Preşedintele de vîrsta prezinta Senatului aceste propuneri în ordinea marimii grupurilor parlamentare, iar Senatul hotaraste asupra lor cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor săi.

Componenta comisiei este aprobata de Senat cu votul a cel puţin jumătate plus unu din membrii săi.

Comisia de validare îşi alege un presedinte şi doi vicepresedinti, care alcătuiesc biroul comisiei, şi se organizeaza în 3 grupe de lucru, alcatuite din cate 3 membri. Alegerea se face prin vot deschis.

Biroul comisiei repartizeaza grupelor de lucru dosarele primite de la Biroul Electoral Central pentru alegerea senatorilor, cu excepţia celor privind membrii grupelor de lucru.

Verificarea legalităţii alegerii senatorilor care compun grupele de lucru se face de către biroul comisiei de validare.

Biroul comisiei de validare şi grupele de lucru sînt obligate să prezinte comisiei propunerile privind validarea sau invalidarea mandatelor de senatori, în scris, în termen de cel mult 3 zile de la constituirea comisiei.

Aceste propuneri se adoptă cu votul majorităţii membrilor.

După expirarea termenului de 3 zile, discutarea dosarelor nesolutionate se face în plenul comisiei.

Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui senator numai în cazul în care constata ca alegerea senatorului s-a facut prin frauda electorala.

Comisia,în cel mult 4 zile de la constituire, întocmeşte un raport în care vor fi precizati senatorii pentru care se propune validarea sau invalidarea mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare.

Raportul este aprobat de comisie cu votul a jumătate plus unu din membrii acesteia; în caz de paritate, votul presedintelui este hotarator.

Raportul comisiei de validare se prezinta Senatului de către preşedintele comisiei a doua zi după aprobarea acestuia.

Senatul se convoaca, de drept, în a 5-a zi de la constituirea comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului acesteia.

În cazul senatorilor pentru care nu exista motive de invalidare potrivit art. 7, se întocmeşte o lista cu numele şi prenumele acestora, asupra careia Senatul se pronunţă printr-un singur vot. În cazul senatorilor la care a fost propusa invalidarea mandatului, Senatul dezbate şi se pronunţă prin vot pentru fiecare caz în parte.

Validarea sau invalidarea mandatelor de senatori se face cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor Senatului.

Senatul este legal constituit după validarea a două treimi din mandatele de senator.

După constituirea legala a Senatului se alege preşedintele Senatului şi biroul permanent al acestuia.

Preşedintele Senatului este şi preşedintele biroului permanent, din care mai fac parte 3 vicepresedinti, 4 secretari şi 3 chestori.

Preşedintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sînt inscrise numele şi prenumele tuturor candidaţilor propusi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singura propunere.

Este declarat ales presedinte al Senatului candidatul care a intrunit, la primul tur de scrutin, votul a cel puţin jumătate plus unu din voturile tuturor senatorilor.

Dacă nici un candidat nu a intrunit numărul de voturi necesar, se organizeaza un al doilea tur de scrutin în cadrul caruia va fi declarat presedinte al Senatului candidatul care a obţinut cel mai mare numar de voturi din totalul voturilor exprimate.

În caz de egalitate de voturi se organizeaza un nou tur de scrutin la care vor participa candidatii aflati în balotaj.

O dată cu alegerea presedintelui Senatului activitatea presedintelui de vîrsta inceteaza.

Alegerea vicepresedintilor, secretarilor şi chestorilor care compun biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare.

O dată cu alegerea biroului permanent activitatea secretarilor desemnaţi în condiţiile art. 1 alin. 1 inceteaza.

După alegerea biroului permanent, preşedintele Senatului, de comun acord cu preşedintele Adunarii Deputatilor, convoaca sedinta comuna a Senatului şi a Adunarii Deputatilor pentru prezentarea hotărîrii Curtii Supreme de Justiţie privitoare la validarea alegerii Presedintelui României.

Lucrarile sedintei comune se desfăşoară în prezenta candidatului a cărui alegere a fost validata de Curtea Suprema de Justiţie şi sînt conduse de presedintii celor două camere.

Preşedintele Curtii Supreme de Justiţie prezinta în sedinta comuna a Senatului şi a Adunarii Deputatilor hotărîrea Curtii Supreme de Justiţie cu privire la validarea alegerii Presedintelui României.

După prezentarea hotărîrii Curtii Supreme de Justiţie, preşedintele Senatului declara ca cel ales este Preşedintele României.

Compunerea organismelor de lucru şi modul de functionare a Senatului se stabilesc în functie de configuratia politica a Senatului, asa cum rezultă ea din constituirea grupurilor parlamentare sau prin negocieri între reprezentantii acestora.

În cazul în care nu se ajunge la un acord, problema se va supune votului Senatului.

Hotărîrile prevăzute de regulamentul provizoriu se adoptă prin vot deschis, în afară de cazurile în care se prevede altfel.

Prezentul regulament provizoriu se adoptă cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul senatorilor, prin vot deschis.

------------

pentru aprobarea Regulamentului provizoriu privind activitatea Senatului

Senatul României hotărăşte

Se aprobă Regulamentul provizoriu privind activitatea Senatului, prevăzut în anexa, care face parte integrantă din prezenta hotărîre.

PRESEDINTELE DE VARSTA AL SENATULUI

BUDA CEZAR

Bucureşti, 9 iunie 1990.

Nr. 1.