ORDIN nr. 144 din 11 aprilie 2008

Se aprobă Procedura internă de soluţionare a petiţiilor şi sesizărilor, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Prezenta procedură internă reglementează modalitatea de soluţionare a autosesizărilor şi a petiţiilor primite de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.

PROCEDURA INTERNĂ

de soluţionare a petiţiilor şi sesizărilor

Titlul I

Preambul

Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, este o reglementare specială care stabileşte comportamentele considerate discriminatorii în viziunea legiuitorului şi creează mecanismele prin care orice tip de discriminare poate fi sancţionat şi eliminat.

Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000, republicată, transpune prevederile Directivei Consiliului 2000/43/CE privind aplicarea principiului egalităţii de tratament între persoane, fără deosebire de origine rasială sau etnică, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L180 din 19 iulie 2000, şi prevederile Directivei Consiliului 2000/78/CE de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament, în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L303 din 2 decembrie 2000.

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, denumit în continuare Consiliul, este autoritatea de stat în domeniul discriminării, autonomă, cu personalitate juridică, aflată sub control parlamentar, şi totodată garant al respectării şi aplicării principiului nediscriminării, în conformitate cu legislaţia internă în vigoare şi cu documentele internaţionale la care România este parte.

Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000, republicată, sancţionează contravenţional orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă care are ca scop ori efect restrângerea sau înlăturarea recunoaşterii, folosinţei ori exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale în domeniul politic, economic, social şi cultural ori în orice alte domenii ale vieţii publice, dacă deosebirea, excluderea, restricţia sau preferinţa se datorează apartenenţei la o rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială, respectiv convingerilor, sexului sau orientării sexuale ori apartenenţei la o categorie defavorizată, precum şi oricărui alt criteriu.

Consiliul este responsabil cu aplicarea şi controlul respectării prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000, republicată, în domeniul său de activitate, precum şi în ceea ce priveşte armonizarea dispoziţiilor din cuprinsul actelor normative sau administrative care contravin principiului nediscriminării.

Colegiul director al Consiliului este organul colegial, deliberativ şi decizional, responsabil pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege. Consiliul soluţionează sesizările privind acte sau fapte de discriminare prin hotărâre a Colegiului director.

În temeiul art. III. alin. (1) din Legea nr. 324/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, Colegiul director al Consiliului adoptă prezenta Procedură internă de soluţionare a petiţiilor şi sesizărilor, denumită în continuare procedură internă.

Titlul II

Dispoziţii generale

Articolul 1

Prezenta procedură internă reglementează modalitatea de soluţionare a autosesizărilor şi a petiţiilor primite de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Articolul 2

Competenţa de soluţionare a autosesizărilor şi a petiţiilor privind acte sau fapte de discriminare revine Colegiului director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Articolul 3

Principiile de soluţionare a autosesizărilor şi a petiţiilor privind acte sau fapte de discriminare sunt

a) transparenţa procedurii;

b) celeritatea;

c) contradictorialitatea;

d) asigurarea dreptului la apărare;

e) protecţia datelor personale;

f) disponibilitatea.

Titlul III

Dispoziţii speciale de procedură

Capitolul I

Părţile

Articolul 4

(1) Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000, republicată, oferă protecţie tuturor persoanelor, grupurilor şi comunităţilor care se află pe teritoriul României împotriva oricăror forme de discriminare bazate pe orice criteriu.

(2) Orice persoană fizică sau juridică are obligaţia să respecte principiul egalităţii între cetăţeni, al excluderii privilegiilor şi nediscriminării.

Articolul 5

Petentul este persoana care se consideră discriminată şi sesizează Consiliul cu privire la săvârşirea faptei de discriminare împotriva sa.

Articolul 6

Reclamatul este persoana împotriva căreia s-a formulat sesizarea cu privire la săvârşirea unei fapte de discriminare.

Articolul 7

(1) Persoana interesată este fie persoana care se consideră discriminată şi sesizează Consiliul cu privire la săvârşirea unei fapte de discriminare împotriva sa, fie una dintre persoanele prevăzute la art. 8 alin. (1) şi (2) ori alte persoane care au un interes legitim în combaterea discriminării şi reprezintă o persoană, un grup de persoane sau o comunitate împotriva căreia s-a săvârşit o faptă de discriminare.

(2) Persoanele care nu au exerciţiul drepturilor lor pot fi parte dacă sunt reprezentate, asistate ori autorizate potrivit legii.

Articolul 8

(1) Organizaţiile neguvernamentale care au ca scop protecţia drepturilor omului sau care au un interes legitim în combaterea discriminării au calitate procesuală activă în cazul în care discriminarea se manifestă în domeniul lor de activitate şi aduce atingere unei comunităţi sau unui grup de persoane.

(2) Organizaţiile prevăzute la alin. (1) au calitate procesuală activă şi în cazul în care discriminarea aduce atingere unei persoane fizice, la cererea acesteia din urmă.

Capitolul II

Petiţiile şi autosesizările

Secţiunea 1

Conţinutul petiţiei

Articolul 9

(1) Prin petiţie se înţelege cererea, reclamaţia, sesizarea ori propunerea formulată în scris şi transmisă Consiliului printr-un mijloc legal (poştă, fax, e-mail) sau oral, prin notă de audienţă.

(2) În cazul sesizării orale se întocmeşte o notă, care cuprinde elementele petiţiei şi se constituie în petiţie cu acordul petentului.

Articolul 10

(1) Petiţia poate fi formulată personal şi în nume propriu sau prin reprezentant.

(2) Când petiţia este formulată prin reprezentant, se va alătura înscrisul doveditor al calităţii sale.

(3) Mandatarul avocat certifică el însuşi copia de pe procura sa.

Articolul 11

(1) Petiţia privind acte sau fapte de discriminare va cuprinde

a) numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor. Dacă reclamantul locuieşte în străinătate, se va arăta domiciliul ales, unde urmează să i se facă toate comunicările privind soluţionarea petiţiei;

b) numele şi calitatea celui care reprezintă partea, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele acestuia şi sediul profesional;

c) obiectul petiţiei;

d) arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază petiţia;

e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere;

f) semnătura.

(2) Petiţia poate fi completată cu noi capete de cerere până la primul termen de audiere, sub sancţiunea decăderii.

Secţiunea a 2-a

Clasarea petiţiei

Articolul 12

(1) Petiţiile anonime, transmise prin orice mijloc, se vor clasa.

(2) Petiţiile transmise prin orice mijloc, în care nu se precizează domiciliul sau reşedinţa petentului, pot fi luate în considerare dacă există indicii că datele respective vor fi comunicate ulterior.

(3) În cazul în care un petent adresează mai multe petiţii cu acelaşi obiect, acestea se vor conexa, petentul urmând să primească un singur răspuns, care trebuie să facă referire la toate petiţiile primite.

(4) Dacă după trimiterea răspunsului se primeşte o nouă petiţie cu acelaşi obiect, aceasta se clasează la numărul iniţial, menţionându-se faptul că s-a răspuns.

Secţiunea a 3-a

Autosesizarea

Articolul 13

Autosesizarea cu privire la orice situaţie, anunţ sau eveniment, în privinţa cărora există indicii cu privire la existenţa unor fapte care presupun săvârşirea unei fapte de discriminare, poate fi iniţiată de oricare membru al Colegiului director, prin întocmirea unei note de autosesizare, motivată.

Secţiunea a 4-a

Renunţarea la petiţie

Articolul 14

(1) Petentul poate să renunţe la petiţie fie verbal, în şedinţa Colegiului director, fie prin cerere scrisă.

(2) Renunţarea la petiţie se consemnează prin hotărâre a Colegiului director.

Capitolul III

Citaţiile şi comunicarea actelor de procedură

Articolul 15

(1) Colegiul director al Consiliului dispune măsuri specifice constatării existenţei discriminării, cu citarea obligatorie a părţilor. Citarea se poate face prin orice mijloc care asigură confirmarea primirii. Neprezentarea părţilor nu împiedică soluţionarea sesizării.

(2) Comunicarea actelor de procedură se va face prin poştă, cu scrisoare recomandată cu dovadă de primire, sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea actului şi confirmarea primirii acestuia.

Articolul 16

Citaţia va cuprinde

a) numărul şi data emiterii, precum şi numărul dosarului;

b) data şi ora audierii;

c) locul audierii;

d) numele şi calitatea părţilor;

e) parafa instituţiei şi semnătura titularului de dosar.

Articolul 17

Citaţia va fi transmisă părţilor cu cel puţin 5 zile înaintea termenului pentru şedinţa de audiere a Colegiului director. Termenul poate fi şi mai scurt, în funcţie de aprecierea Colegiului director.

Titlul IV

Procedura înainte de dezbatere

Capitolul I

Înregistrarea petiţiilor

Articolul 18

(1) Petiţia adresată Consiliului se înregistrează în Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei şi, pe baza rezoluţiei preşedintelui, se înaintează Compartimentului asistenţă Colegiul director.

(2) Petiţia sau autosesizarea, după caz, se constituie în dosar.

(3) Repartizarea dosarelor către membrii Colegiului director se realizează de către coordonatorul Compartimentului asistenţă Colegiul director, în ordinea alfabetică a numelor acestora.

(4) Dosarul primeşte un număr conform evidenţei ţinute de Compartimentul asistenţă Colegiul director, care redactează şi răspunsul iniţial.

(5) Răspunsul iniţial se comunică în scris petentului şi conţine: numărul şi data înregistrării petiţiei, numărul de dosar, numele părţilor din dosar, obiectul petiţiei, unde este cazul şi numele membrului din Colegiul director, titular de dosar.

(6) Dosarul cuprinde un opis referitor la documente. Filele dosarului se numerotează. Întocmirea, actualizarea opisului şi numerotarea filelor se realizează de către personalul din cadrul Compartimentului asistenţă Colegiul director, sub controlul titularului de dosar.

ART 19

(1) Compartimentul asistenţă Colegiul director înaintează de îndată titularului de dosar, membru al Colegiului director, petiţia sau autosesizarea constituită în dosar.

(2) Evidenţa repartizărilor este ţinută de coordonatorul Compartimentului asistenţă Colegiul director.

Articolul 20

(1) La primirea petiţiei titularul de dosar verifică petiţia şi, în cazul în care constată anumite lipsuri, pune în vedere petentului să completeze petiţia de îndată.

(2) În cazul în care petiţia a fost primită prin poştă, petentului i se comunică în scris lipsurile ei, cu menţiunea ca până la termenul acordat să facă completările necesare.

Capitolul II

Excepţiile de inadmisibilitate

Secţiunea 1

Tardivitatea introducerii petiţiei

Articolul 21

Persoana care se consideră discriminată poate sesiza Consiliul în termen de un an de la data săvârşirii faptei sau de la data la care putea să ia cunoştinţă de săvârşirea ei.

Articolul 22

Membrii Colegiului director, din oficiu, pot ridica excepţia tardivităţii introducerii petiţiei când în mod vădit constată depăşirea termenului de un an de la data săvârşirii faptei sau de la data la care petentul ori persoana interesată putea să ia cunoştinţă de săvârşirea ei.

Articolul 23

Excepţia de tardivitate a introducerii petiţiei poate fi ridicată de reclamat sau de membrii Colegiului director în cursul soluţionării petiţiei, sub condiţia prevăzută la art. 24.

Articolul 24

(1) Excepţia de tardivitate a introducerii petiţiei se pune în dezbaterea petentului sau a persoanei interesate care sesizează Consiliul, pentru a-şi formula punctul de vedere.

(2) Colegiul director acordă un termen petentului sau părţii interesate pentru a comunică punctul de vedere.

Articolul 25

(1) Colegiul director soluţionează excepţia de tardivitate a introducerii petiţiei după solicitarea punctului de vedere al petentului sau al părţii interesate care a sesizat Consiliul.

(2) Necomunicarea punctului de vedere la termenul acordat nu împiedică soluţionarea petiţiei.

Articolul 26

Consiliul soluţionează excepţia de tardivitate a introducerii petiţiei prin hotărâre a Colegiului director.

Articolul 27

În situaţia respingerii excepţiei de tardivitate a introducerii petiţiei aceasta se motivează odată cu fondul, în hotărârea prin care se soluţionează petiţia, potrivit prezentei proceduri interne.

Secţiunea a 2-a

Vădita necompetenţă

Articolul 28

Membrii Colegiului director, din oficiu, pot ridica excepţia de necompetenţă când în mod vădit constată că petiţia formulată nu este de competenţa Consiliului, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000, republicată.

Articolul 29

Excepţia de necompetenţă poate fi ridicată de reclamat sau de membrii Colegiului director şi în cursul soluţionării petiţiei, sub condiţia prevăzută la art. 30.

Articolul 30

(1) Excepţia de vădită necompetenţă se pune în dezbaterea petentului sau a persoanei interesate care sesizează Consiliul, pentru a-şi formula punctul de vedere.

(2) Colegiul director acordă un termen petentului sau părţii interesate pentru a comunică punctul de vedere.

Articolul 31

(1) Consiliul soluţionează excepţia de vădită necompetenţă după solicitarea punctului de vedere al petentului sau al părţii interesate care a sesizat Consiliul.

(2) Necomunicarea punctului de vedere la termenul acordat nu împiedică soluţionarea petiţiei.

Articolul 32

Consiliul soluţionează excepţia de vădită necompetenţă prin hotărâre a Colegiului director.

Secţiunea a 3-a

Obiect vădit nefondat sau lipsă de obiect

Articolul 33

Membrii Colegiului director, din oficiu, pot ridica excepţia lipsei obiectului petiţiei când constată că obiectul petiţiei este în mod vădit nefondat, raportat la domeniul de aplicare al prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000, republicată.

Articolul 34

(1) Excepţia obiectului vădit nefondat sau lipsei obiectului petiţiei se pune în dezbaterea petentului sau a persoanei interesate care sesizează Consiliul, pentru a-şi formula punctul de vedere.

(2) Colegiul director acordă un termen petentului sau părţii interesate pentru a comunică punctul de vedere.

Articolul 35

(1) Colegiul director soluţionează excepţia după solicitarea punctului de vedere al petentului sau al părţii interesate care a sesizat Consiliul.

(2) Necomunicarea punctului de vedere la termenul acordat nu împiedică soluţionarea petiţiei.

Articolul 36

Consiliul soluţionează excepţia prin hotărâre a Colegiului director.

Articolul 37

În situaţia respingerii excepţiei prin reţinerea obiectului raportat la prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000, republicată, aceasta se motivează odată cu fondul în hotărârea prin care se soluţionează petiţia, potrivit prezentei proceduri interne.

Capitolul III

Punctul de vedere al reclamatului

Articolul 38

(1) Reclamatului i se comunică copii de pe petiţie, precizându-se că se depune la dosar punctul său de vedere cu privire la obiectul petiţiei.

(2) Punctul de vedere al reclamatului va cuprinde

a) numele, domiciliul sau reşedinţa ori, pentru persoane juridice, denumirea şi sediul. Dacă reclamatul locuieşte în străinătate, se va arată domiciliul ales, unde urmează să i se facă toate comunicările privind soluţionarea petiţiei;

b) numele şi calitatea celui care reprezintă partea, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele acestuia şi sediul profesional;

c) excepţiile de procedură pe care reclamatul le ridică la cererea petentului;

d) răspunsul la toate capetele de fapt şi de drept ale petiţiei;

e) dovezile cu care se apără împotriva fiecărui capăt de cerere; când va cere dovada cu martori, reclamatul va arătă numele şi domiciliul lor;

f) semnătura.

Titlul V

Soluţionarea dosarelor

Capitolul I

Dispoziţii generale

Articolul 39

(1) Membrii Colegiului depun toate diligenţele necesare obţinerii de date şi informaţii suplimentare celor din sesizare, utile în dosarele pe care le analizează şi de care sunt responsabili, înainte de dezbaterea cauzei în şedinţa Colegiului.

(2) În activitatea de soluţionare a dosarului, titularul dosarului este asistat de un consilier juridic din Compartimentul asistenţă Colegiul director.

(3) În procedura de soluţionare a dosarului se asigură respectarea confidenţialităţii datelor cu caracter personal.

Articolul 40

Membrii Colegiului director, în vederea soluţionării petiţiei, pot solicita opinii de specialitate din partea instituţiilor publice ori private, autorităţilor de stat sau oricăror alte entităţi juridice cu expertiză care pot oferi un punct de vedere pertinent cu privire la obiectul petiţiei.

Capitolul II

Investigarea actelor sau faptelor de discriminare

Secţiunea 1

Declanşarea investigaţiei

Articolul 41

(1) Titularul de dosar dispune prin rezoluţie acţiunea de investigare, dacă este cazul, după studierea petiţiei şi a mijloacelor de probă anexate.

(2) Rezoluţia cuprinde obiectivele ce urmează a fi investigate, locul unde se desfăşoară investigaţia, modalitatea de desfăşurare şi termenul în care se realizează investigaţia.

Articolul 42

(1) Acţiunea de investigare se desfăşoară la sediul instituţiei sau în alt loc stabilit.

(2) Investigarea obiectivelor stabilite în urma studierii dosarului şi în baza rezoluţiei titularului dosarului se poate realiza prin una dintre următoarele căi

a) cu înştiinţarea prealabilă a persoanei/persoanelor ce urmează a fi verificată/verificate;

b) inopinat.

Articolul 43

(1) Acţiunea de investigare se va efectua de echipe formate din cel puţin două persoane.

(2) Echipa de investigare poate fi compusă din personalul compartimentului de specialitate.

Articolul 44

La cererea agenţilor constatatori, reprezentanţii legali ai autorităţilor şi instituţiilor publice şi ai operatorilor economici supuşi controlului, precum şi persoanele fizice au obligaţia, în condiţiile legii

a) să pună la dispoziţie orice act care ar putea ajuta la clarificarea obiectivului controlului;

b) să dea informaţii şi explicaţii verbale şi în scris, după caz, în legătură cu problemele care formează obiectul controlului;

c) să elibereze copiile documentelor solicitate;

d) să asigure sprijinul şi condiţiile necesare bunei desfăşurări a controlului şi să îşi dea concursul pentru clarificarea constatărilor.

Secţiunea a 2-a

Raportul de investigaţie

Articolul 45

(1) În termen de 5 zile de la data finalizării acţiunii de investigare, se întocmeşte în scris raportul de investigaţie.

(2) Raportul va fi semnat de fiecare membru al echipei de investigare şi se depune la dosarul constituit.

(3) Raportul va cuprinde în detaliu etapele parcurse, operaţiile desfăşurate, precum şi constatările de la faţa locului.

Capitolul III

Audieri şi dezbateri

Articolul 46

(1) Titularul de dosar, membru al Colegiului director, fixează termenul de citare, iar părţile sunt citate potrivit prevederilor art. 15.

(2) Odată cu citaţia se comunică reclamatului copii ale petiţiei, precizându-i-se totodată acestuia să depună la dosar punctul de vedere cel mai târziu până la termenul de citare.

(3) Primul termen de şedinţă va fi stabilit astfel încât de la data primirii citaţiei reclamatul să aibă la dispoziţie cel puţin 5 zile pentru a-şi pregăti apărarea.

(4) Dacă reclamatul locuieşte în străinătate, titularul de dosar va putea fixa un termen mai îndelungat.

Articolul 47

Şedinţele de audieri se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 2 membri ai Colegiului director.

Articolul 48

(1) În şedinţele de audieri ale Colegiului director părţile vor putea fi însoţite de apărătorii lor sau de reprezentanţii desemnaţi de ele.

(2) La solicitarea părţilor, în şedinţele de audieri pot participa martori sau experţi.

(3) Dezbaterile şi declaraţiile părţilor se consemnează în procesul-verbal de audiere.

Articolul 49

(1) Participanţii la şedinţele de audieri sunt obligaţi să aibă un comportament decent.

(2) Membrii Colegiului director prezenţi la şedinţă pot chema la ordine orice persoană care tulbură desfăşurarea şedinţei de audiere. Dacă această solicitare rămâne fără rezultat, el poate obliga persoana respectivă să părăsească sala.

Articolul 50

(1) Coordonatorul Compartimentului asistenţă Colegiul director dispune, pentru fiecare şedinţă, întocmirea listei cu dosarele fixate pentru audierile din ziua respectivă, care va fi afişată la sediul instituţiei cu cel puţin o zi înainte de începerea şedinţei.

(2) Dosarele declarate urgente se vor audia înaintea celorlalte.

(3) Părţile pot cere schimbarea ordinii de audiere, dacă părţile care au dosare programate înaintea lor nu se împotrivesc.

Articolul 51

(1) Preşedintele de şedinţă deschide, suspendă şi ridică şedinţa.

(2) Se dă cuvântul întâi petentului şi apoi reclamatului.

(3) În caz de nevoie se poate da cuvântul de mai multe ori părţilor, punându-le în vedere, dacă este cazul, să fie concişi.

Articolul 52

În cazul în care părţile nu sunt reprezentate sau asistate de avocat, se pune în vedere acestora, la termenul citat, să se arate excepţiile, dovezile şi toate mijloacele de apărare şi se poate acorda, la cerere, un nou termen pentru pregătirea apărării şi depunerea punctului de vedere.

Articolul 53

(1) Părţile au îndatorirea să îndeplinească actele de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de prezenta procedură internă, să-şi exercite drepturile procedurale, precum şi să-şi probeze pretenţiile şi apărările, în condiţiile art. 20 alin. (6) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000, republicată.

(2) Se vor pune în vedere părţilor drepturile şi obligaţiile ce le revin în calitatea lor din dosar şi se va învedera părţilor posibilitatea medierii prin soluţionare pe cale amiabilă.

(3) Cu privire la situaţia de fapt şi motivarea în drept pe care părţile le invocă în susţinerea pretenţiilor şi apărărilor lor, membrii Colegiului director pot cere acestora să prezinte explicaţii, oral sau în scris, precum şi să pună în dezbaterea lor orice împrejurări de fapt ori de drept, chiar dacă nu sunt menţionate în petiţie sau în punctul de vedere al reclamatului.

(4) Membrii Colegiului director vor putea dispune administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părţile se împotrivesc.

(5) În toate cazurile, Colegiul director hotărăşte numai asupra obiectului petiţiei deduse soluţionării, circumscris Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000, republicată.

Articolul 54

Membrii Colegiului director ori părţile pot pune întrebări martorilor sau experţilor, după caz. Părţile îşi pot adresa reciproc întrebări, cu acordul membrilor Colegiului director.

Articolul 55

Membrii Colegiului director pot acorda părţilor un termen pentru a depune noi dovezi. În acest caz, se dispune comunicarea noilor dovezi către partea adversă, în vederea formulării apărării.

Articolul 56

Dacă partea ori martorul nu cunoaşte limba română, se va folosi un traducător autorizat sau, în lipsă, o persoană de încredere.

Articolul 57

Când cel care urmează a fi audiat este mut sau surd şi nu poate fi înţeles, va răspunde în scris. Dacă acesta nu ştie să scrie, se va folosi un interpret.

Articolul 58

După închiderea dezbaterilor, se poate acorda părţilor un termen pentru a depune concluzii scrise.

Articolul 59

Dacă la termenul fixat pentru audiere se înfăţişează numai una dintre părţi, excepţiile şi apărările părţii care lipseşte vor fi primite în scris, Colegiul director urmând a se pronunţa pe baza dovezilor administrate.

Articolul 60

(1) Partea care, personal sau prin mandatar, a luat termenul în cunoştinţă, precum şi partea care a fost prezentă la audiere, ea însăşi sau prin mandatar, nu vor fi citate în cursul soluţionării dosarului, prezumându-se că ele cunosc termenul.

(2) Termenul luat în cunoştinţă sau pentru care au fost trimise citaţiile nu poate fi preschimbat decât pentru motive temeinice şi cu citarea părţilor. Citarea acestora se face în termen scurt.

Articolul 61

Amânarea dosarului cu acordul părţilor se poate admite o singură dată în cursul soluţionării.

Articolul 62

Se poate acorda un termen pentru lipsa de apărare, temeinic motivată.

Capitolul IV

Excepţiile de procedură

Articolul 63

(1) Colegiul director se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care nu mai necesită, în tot sau în parte, analizarea în fond a petiţiei.

(2) Excepţiile vor putea fi unite cu fondul dacă este nevoie să se administreze dovezi în legătură cu soluţionarea în fond a petiţiei.

Articolul 64

(1) Când în faţa Colegiului director se pune în discuţie competenţa acestuia, se va indica instituţia sau un alt organ competent.

(2) Dacă este nevoie să se administreze dovezi în legătură cu soluţionarea în fond a petiţiei, excepţia va fi unită cu fondul.

(3) Colegiul director va trece la soluţionarea petiţiei, cel nemulţumit putând ataca hotărârea asupra fondului la instanţa de contencios administrativ, potrivit legii.

Articolul 65

(1) Când Colegiul director constată lipsa capacităţii de exerciţiu a drepturilor procedurale a părţii sau când reprezentantul părţii nu face dovada calităţii sale, se poate da un termen pentru împlinirea acestor lipsuri.

(2) Dacă lipsurile nu se împlinesc, Colegiul poate clasa petiţia.

Capitolul V

Conexarea dosarelor

Articolul 66

(1) Părţile vor putea cere conexarea mai multor dosare aflate spre soluţionare la Colegiul director, în care sunt aceleaşi părţi sau chiar împreună cu alte părţi şi ale căror obiect şi cauză au între ele o strânsă legătură.

(2) Conexarea poate fi făcută de Colegiul director chiar dacă părţile nu au cerut-o, cu respectarea confidenţialităţii datelor cu caracter personal. Conexarea se va face la dosarul cu numărul cel mai mic.

Articolul 67

Dosarele conexate se pot despărţi în orice stadiu al soluţionării, dacă membrii Colegiului director consideră că numai unul dintre ele este în stadiul de a fi soluţionat.

Capitolul VI

Administrarea probelor

Secţiunea 1

Dispoziţii generale

Articolul 68

(1) În faţa Colegiului director se poate invoca orice mijloc de probă, inclusiv înregistrări audio şi video sau date statistice.

(2) Când proba se face prin înscrisuri, se vor alătura la dosar atâtea copii câte părţi sunt.

(3) Dacă înscrisurile sunt întocmite în limbi străine, se vor depune traduceri certificate de parte.

Articolul 69

La solicitarea membrilor Colegiului director, părţile au obligaţia, în condiţiile legii

a) să pună la dispoziţie orice act care ar putea ajuta la clarificarea obiectului petiţiei;

b) să dea informaţii şi explicaţii verbale şi în scris, după caz, în legătură cu problemele care formează obiectul petiţiei;

c) să elibereze copiile documentelor solicitate.

Articolul 70

(1) Colegiul director poate admite orice probe dacă se consideră că ele pot să ducă la soluţionarea dosarului.

(2) Probele vor fi administrate înainte de începerea dezbaterilor asupra fondului.

(3) Dovada şi dovada contrarie vor fi administrate pe cât posibil în acelaşi timp.

Articolul 71

Administrarea probelor se poate face în şedinţa de audieri. Când administrarea dovezilor urmează să se facă în altă localitate, ea se va îndeplini, prin delegaţie, de către membrii Colegiului director sau personalul de specialitate delegat în acest sens.

Secţiunea a 2-a

Sarcina probei

Articolul 72

Petentul, respectiv persoana interesată are obligaţia de a dovedi existenţa unor fapte care permit a se presupune existenţa unei discriminări directe sau indirecte, iar persoanei împotriva căreia s-a formulat sesizarea îi revine sarcina de a dovedi că faptele nu constituie discriminare.

Titlul VI

Hotărârile de soluţionare a petiţiilor şi sesizărilor

Capitolul I

Dispoziţii generale

Articolul 73

Consiliul soluţionează sesizarea sau petiţia prin hotărâre a Colegiului director.

Articolul 74

După sfârşitul dezbaterilor, membrii Colegiului director deliberează în secret, în şedinţă. Şedinţa de deliberare poate avea loc în aceeaşi zi sau la o dată ulterioară, stabilită de Colegiul director.

Articolul 75

(1) Şedinţa de deliberare a Colegiului director se desfăşoară valabil în prezenţa a cel puţin 5 membri.

(2) Hotărârea Colegiului director se adoptă prin votul individual al fiecărui membru al Colegiului.

(3) Colegiul director adoptă hotărârea cu votul favorabil a cel puţin 5 membri.

Articolul 76

Dacă hotărârea nu se poate adopta cu votul favorabil a cel puţin 5 membri, soluţionarea se va amâna pentru un termen ulterior.

Articolul 77

(1) Hotărârea Colegiului director de soluţionare a unei sesizări se adoptă în termen de 90 de zile de la data sesizării şi cuprinde: numele membrilor Colegiului director care au emis hotărârea, numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor, obiectul sesizării şi susţinerile părţilor, descrierea faptei de discriminare, motivele de fapt şi de drept care au stat la baza hotărârii Colegiului director, modalitatea de plată a amenzii, dacă este cazul, calea de atac şi termenul în care aceasta se poate exercita.

(2) Hotărârea se comunică părţilor în termen de 15 zile de la adoptare şi produce efecte de la data comunicării.

Articolul 78

Opiniile concurente sau separate vor trebui redactate în acelaşi timp cu hotărârea şi incluse în aceasta.

Articolul 79

Colegiul director, prin hotărârea adoptată, poate dispune includerea unei recomandări cu caracter de îndrumare, fără forţă juridică obligatorie, în vederea preîntâmpinării încălcării principiului nediscriminării.

Secţiunea 1

Hotărârile care consfinţesc înţelegerea amiabilă a părţilor

Articolul 80

(1) Părţile se pot prezenta în cursul soluţionării petiţiei, chiar fără să fi fost citate, pentru a cere să se adopte o hotărâre care să consfinţească înţelegerea amiabilă.

(2) Părţile pot solicita şi în scris Colegiului director să ia act de împăcarea lor, fără a se prezenta la termen.

(3) Înţelegerea amiabilă va fi comunicată în scris şi va fi cuprinsă în hotărârea Colegiului director.

Secţiunea a 2-a

Îndreptarea, lămurirea şi completarea hotărârii

Articolul 81

Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau cele de calcul, precum şi orice alte erori materiale din hotărâri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere, în şedinţa Colegiului director.

Capitolul II

Căile de atac

Articolul 82

(1) Hotărârea Colegiului director poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ, în termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii.

(2) Hotărârile emise potrivit prevederilor alin. (1) şi care nu sunt atacate în termenul de 15 zile constituie de drept titlu executoriu.

Titlul VII

Dispoziţii finale

Articolul 83

Prezenta procedură internă este adoptată de Colegiul director, aprobată prin ordin al Preşedintelui Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 84

Prezenta procedură internă se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000, republicată.

-----------

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Preşedintele Consiliului Naţional

pentru Combaterea Discriminării,

Csaba Ferenc Asztalos

Bucureşti, 11 aprilie 2008.

Nr. 144.

Competenţa de soluţionare a autosesizărilor şi a petiţiilor privind acte sau fapte de discriminare revine Colegiului director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Principiile de soluţionare a autosesizărilor şi a petiţiilor privind acte sau fapte de discriminare sunt

a) transparenţa procedurii;

b) celeritatea;

c) contradictorialitatea;

d) asigurarea dreptului la apărare;

e) protecţia datelor personale;

f) disponibilitatea.

(1) Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000, republicată, oferă protecţie tuturor persoanelor, grupurilor şi comunităţilor care se află pe teritoriul României împotriva oricăror forme de discriminare bazate pe orice criteriu.

(2) Orice persoană fizică sau juridică are obligaţia să respecte principiul egalităţii între cetăţeni, al excluderii privilegiilor şi nediscriminării.

Petentul este persoana care se consideră discriminată şi sesizează Consiliul cu privire la săvârşirea faptei de discriminare împotriva sa.

Reclamatul este persoana împotriva căreia s-a formulat sesizarea cu privire la săvârşirea unei fapte de discriminare.

(1) Persoana interesată este fie persoana care se consideră discriminată şi sesizează Consiliul cu privire la săvârşirea unei fapte de discriminare împotriva sa, fie una dintre persoanele prevăzute la art. 8 alin. (1) şi (2) ori alte persoane care au un interes legitim în combaterea discriminării şi reprezintă o persoană, un grup de persoane sau o comunitate împotriva căreia s-a săvârşit o faptă de discriminare.

(2) Persoanele care nu au exerciţiul drepturilor lor pot fi parte dacă sunt reprezentate, asistate ori autorizate potrivit legii.

(1) Organizaţiile neguvernamentale care au ca scop protecţia drepturilor omului sau care au un interes legitim în combaterea discriminării au calitate procesuală activă în cazul în care discriminarea se manifestă în domeniul lor de activitate şi aduce atingere unei comunităţi sau unui grup de persoane.

(2) Organizaţiile prevăzute la alin. (1) au calitate procesuală activă şi în cazul în care discriminarea aduce atingere unei persoane fizice, la cererea acesteia din urmă.

(1) Prin petiţie se înţelege cererea, reclamaţia, sesizarea ori propunerea formulată în scris şi transmisă Consiliului printr-un mijloc legal (poştă, fax, e-mail) sau oral, prin notă de audienţă.

(2) În cazul sesizării orale se întocmeşte o notă, care cuprinde elementele petiţiei şi se constituie în petiţie cu acordul petentului.

(1) Petiţia poate fi formulată personal şi în nume propriu sau prin reprezentant.

(2) Când petiţia este formulată prin reprezentant, se va alătura înscrisul doveditor al calităţii sale.

(3) Mandatarul avocat certifică el însuşi copia de pe procura sa.

(1) Petiţia privind acte sau fapte de discriminare va cuprinde

a) numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor. Dacă reclamantul locuieşte în străinătate, se va arăta domiciliul ales, unde urmează să i se facă toate comunicările privind soluţionarea petiţiei;

b) numele şi calitatea celui care reprezintă partea, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele acestuia şi sediul profesional;

c) obiectul petiţiei;

d) arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază petiţia;

e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere;

f) semnătura.

(2) Petiţia poate fi completată cu noi capete de cerere până la primul termen de audiere, sub sancţiunea decăderii.

(1) Petiţiile anonime, transmise prin orice mijloc, se vor clasa.

(2) Petiţiile transmise prin orice mijloc, în care nu se precizează domiciliul sau reşedinţa petentului, pot fi luate în considerare dacă există indicii că datele respective vor fi comunicate ulterior.

(3) În cazul în care un petent adresează mai multe petiţii cu acelaşi obiect, acestea se vor conexa, petentul urmând să primească un singur răspuns, care trebuie să facă referire la toate petiţiile primite.

(4) Dacă după trimiterea răspunsului se primeşte o nouă petiţie cu acelaşi obiect, aceasta se clasează la numărul iniţial, menţionându-se faptul că s-a răspuns.

Autosesizarea cu privire la orice situaţie, anunţ sau eveniment, în privinţa cărora există indicii cu privire la existenţa unor fapte care presupun săvârşirea unei fapte de discriminare, poate fi iniţiată de oricare membru al Colegiului director, prin întocmirea unei note de autosesizare, motivată.

(1) Petentul poate să renunţe la petiţie fie verbal, în şedinţa Colegiului director, fie prin cerere scrisă.

(2) Renunţarea la petiţie se consemnează prin hotărâre a Colegiului director.

(1) Colegiul director al Consiliului dispune măsuri specifice constatării existenţei discriminării, cu citarea obligatorie a părţilor. Citarea se poate face prin orice mijloc care asigură confirmarea primirii. Neprezentarea părţilor nu împiedică soluţionarea sesizării.

(2) Comunicarea actelor de procedură se va face prin poştă, cu scrisoare recomandată cu dovadă de primire, sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea actului şi confirmarea primirii acestuia.

Citaţia va cuprinde

a) numărul şi data emiterii, precum şi numărul dosarului;

b) data şi ora audierii;

c) locul audierii;

d) numele şi calitatea părţilor;

e) parafa instituţiei şi semnătura titularului de dosar.

Citaţia va fi transmisă părţilor cu cel puţin 5 zile înaintea termenului pentru şedinţa de audiere a Colegiului director. Termenul poate fi şi mai scurt, în funcţie de aprecierea Colegiului director.

(1) Petiţia adresată Consiliului se înregistrează în Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei şi, pe baza rezoluţiei preşedintelui, se înaintează Compartimentului asistenţă Colegiul director.

(2) Petiţia sau autosesizarea, după caz, se constituie în dosar.

(3) Repartizarea dosarelor către membrii Colegiului director se realizează de către coordonatorul Compartimentului asistenţă Colegiul director, în ordinea alfabetică a numelor acestora.

(4) Dosarul primeşte un număr conform evidenţei ţinute de Compartimentul asistenţă Colegiul director, care redactează şi răspunsul iniţial.

(5) Răspunsul iniţial se comunică în scris petentului şi conţine: numărul şi data înregistrării petiţiei, numărul de dosar, numele părţilor din dosar, obiectul petiţiei, unde este cazul şi numele membrului din Colegiul director, titular de dosar.

(6) Dosarul cuprinde un opis referitor la documente. Filele dosarului se numerotează. Întocmirea, actualizarea opisului şi numerotarea filelor se realizează de către personalul din cadrul Compartimentului asistenţă Colegiul director, sub controlul titularului de dosar.

ART 19

(1) Compartimentul asistenţă Colegiul director înaintează de îndată titularului de dosar, membru al Colegiului director, petiţia sau autosesizarea constituită în dosar.

(2) Evidenţa repartizărilor este ţinută de coordonatorul Compartimentului asistenţă Colegiul director.

(1) La primirea petiţiei titularul de dosar verifică petiţia şi, în cazul în care constată anumite lipsuri, pune în vedere petentului să completeze petiţia de îndată.

(2) În cazul în care petiţia a fost primită prin poştă, petentului i se comunică în scris lipsurile ei, cu menţiunea ca până la termenul acordat să facă completările necesare.

Persoana care se consideră discriminată poate sesiza Consiliul în termen de un an de la data săvârşirii faptei sau de la data la care putea să ia cunoştinţă de săvârşirea ei.

Membrii Colegiului director, din oficiu, pot ridica excepţia tardivităţii introducerii petiţiei când în mod vădit constată depăşirea termenului de un an de la data săvârşirii faptei sau de la data la care petentul ori persoana interesată putea să ia cunoştinţă de săvârşirea ei.

Excepţia de tardivitate a introducerii petiţiei poate fi ridicată de reclamat sau de membrii Colegiului director în cursul soluţionării petiţiei, sub condiţia prevăzută la art. 24.

(1) Excepţia de tardivitate a introducerii petiţiei se pune în dezbaterea petentului sau a persoanei interesate care sesizează Consiliul, pentru a-şi formula punctul de vedere.

(2) Colegiul director acordă un termen petentului sau părţii interesate pentru a comunică punctul de vedere.

(1) Colegiul director soluţionează excepţia de tardivitate a introducerii petiţiei după solicitarea punctului de vedere al petentului sau al părţii interesate care a sesizat Consiliul.

(2) Necomunicarea punctului de vedere la termenul acordat nu împiedică soluţionarea petiţiei.

Consiliul soluţionează excepţia de tardivitate a introducerii petiţiei prin hotărâre a Colegiului director.

În situaţia respingerii excepţiei de tardivitate a introducerii petiţiei aceasta se motivează odată cu fondul, în hotărârea prin care se soluţionează petiţia, potrivit prezentei proceduri interne.

Membrii Colegiului director, din oficiu, pot ridica excepţia de necompetenţă când în mod vădit constată că petiţia formulată nu este de competenţa Consiliului, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000, republicată.

Excepţia de necompetenţă poate fi ridicată de reclamat sau de membrii Colegiului director şi în cursul soluţionării petiţiei, sub condiţia prevăzută la art. 30.

(1) Excepţia de vădită necompetenţă se pune în dezbaterea petentului sau a persoanei interesate care sesizează Consiliul, pentru a-şi formula punctul de vedere.

(2) Colegiul director acordă un termen petentului sau părţii interesate pentru a comunică punctul de vedere.

(1) Consiliul soluţionează excepţia de vădită necompetenţă după solicitarea punctului de vedere al petentului sau al părţii interesate care a sesizat Consiliul.

(2) Necomunicarea punctului de vedere la termenul acordat nu împiedică soluţionarea petiţiei.

Consiliul soluţionează excepţia de vădită necompetenţă prin hotărâre a Colegiului director.

Membrii Colegiului director, din oficiu, pot ridica excepţia lipsei obiectului petiţiei când constată că obiectul petiţiei este în mod vădit nefondat, raportat la domeniul de aplicare al prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000, republicată.

(1) Excepţia obiectului vădit nefondat sau lipsei obiectului petiţiei se pune în dezbaterea petentului sau a persoanei interesate care sesizează Consiliul, pentru a-şi formula punctul de vedere.

(2) Colegiul director acordă un termen petentului sau părţii interesate pentru a comunică punctul de vedere.

(1) Colegiul director soluţionează excepţia după solicitarea punctului de vedere al petentului sau al părţii interesate care a sesizat Consiliul.

(2) Necomunicarea punctului de vedere la termenul acordat nu împiedică soluţionarea petiţiei.

Consiliul soluţionează excepţia prin hotărâre a Colegiului director.

În situaţia respingerii excepţiei prin reţinerea obiectului raportat la prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000, republicată, aceasta se motivează odată cu fondul în hotărârea prin care se soluţionează petiţia, potrivit prezentei proceduri interne.

(1) Reclamatului i se comunică copii de pe petiţie, precizându-se că se depune la dosar punctul său de vedere cu privire la obiectul petiţiei.

(2) Punctul de vedere al reclamatului va cuprinde

a) numele, domiciliul sau reşedinţa ori, pentru persoane juridice, denumirea şi sediul. Dacă reclamatul locuieşte în străinătate, se va arată domiciliul ales, unde urmează să i se facă toate comunicările privind soluţionarea petiţiei;

b) numele şi calitatea celui care reprezintă partea, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele acestuia şi sediul profesional;

c) excepţiile de procedură pe care reclamatul le ridică la cererea petentului;

d) răspunsul la toate capetele de fapt şi de drept ale petiţiei;

e) dovezile cu care se apără împotriva fiecărui capăt de cerere; când va cere dovada cu martori, reclamatul va arătă numele şi domiciliul lor;

f) semnătura.

(1) Membrii Colegiului depun toate diligenţele necesare obţinerii de date şi informaţii suplimentare celor din sesizare, utile în dosarele pe care le analizează şi de care sunt responsabili, înainte de dezbaterea cauzei în şedinţa Colegiului.

(2) În activitatea de soluţionare a dosarului, titularul dosarului este asistat de un consilier juridic din Compartimentul asistenţă Colegiul director.

(3) În procedura de soluţionare a dosarului se asigură respectarea confidenţialităţii datelor cu caracter personal.

Membrii Colegiului director, în vederea soluţionării petiţiei, pot solicita opinii de specialitate din partea instituţiilor publice ori private, autorităţilor de stat sau oricăror alte entităţi juridice cu expertiză care pot oferi un punct de vedere pertinent cu privire la obiectul petiţiei.

(1) Titularul de dosar dispune prin rezoluţie acţiunea de investigare, dacă este cazul, după studierea petiţiei şi a mijloacelor de probă anexate.

(2) Rezoluţia cuprinde obiectivele ce urmează a fi investigate, locul unde se desfăşoară investigaţia, modalitatea de desfăşurare şi termenul în care se realizează investigaţia.

(1) Acţiunea de investigare se desfăşoară la sediul instituţiei sau în alt loc stabilit.

(2) Investigarea obiectivelor stabilite în urma studierii dosarului şi în baza rezoluţiei titularului dosarului se poate realiza prin una dintre următoarele căi

a) cu înştiinţarea prealabilă a persoanei/persoanelor ce urmează a fi verificată/verificate;

b) inopinat.

(1) Acţiunea de investigare se va efectua de echipe formate din cel puţin două persoane.

(2) Echipa de investigare poate fi compusă din personalul compartimentului de specialitate.

La cererea agenţilor constatatori, reprezentanţii legali ai autorităţilor şi instituţiilor publice şi ai operatorilor economici supuşi controlului, precum şi persoanele fizice au obligaţia, în condiţiile legii

a) să pună la dispoziţie orice act care ar putea ajuta la clarificarea obiectivului controlului;

b) să dea informaţii şi explicaţii verbale şi în scris, după caz, în legătură cu problemele care formează obiectul controlului;

c) să elibereze copiile documentelor solicitate;

d) să asigure sprijinul şi condiţiile necesare bunei desfăşurări a controlului şi să îşi dea concursul pentru clarificarea constatărilor.

(1) În termen de 5 zile de la data finalizării acţiunii de investigare, se întocmeşte în scris raportul de investigaţie.

(2) Raportul va fi semnat de fiecare membru al echipei de investigare şi se depune la dosarul constituit.

(3) Raportul va cuprinde în detaliu etapele parcurse, operaţiile desfăşurate, precum şi constatările de la faţa locului.

(1) Titularul de dosar, membru al Colegiului director, fixează termenul de citare, iar părţile sunt citate potrivit prevederilor art. 15.

(2) Odată cu citaţia se comunică reclamatului copii ale petiţiei, precizându-i-se totodată acestuia să depună la dosar punctul de vedere cel mai târziu până la termenul de citare.

(3) Primul termen de şedinţă va fi stabilit astfel încât de la data primirii citaţiei reclamatul să aibă la dispoziţie cel puţin 5 zile pentru a-şi pregăti apărarea.

(4) Dacă reclamatul locuieşte în străinătate, titularul de dosar va putea fixa un termen mai îndelungat.

Şedinţele de audieri se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 2 membri ai Colegiului director.

(1) În şedinţele de audieri ale Colegiului director părţile vor putea fi însoţite de apărătorii lor sau de reprezentanţii desemnaţi de ele.

(2) La solicitarea părţilor, în şedinţele de audieri pot participa martori sau experţi.

(3) Dezbaterile şi declaraţiile părţilor se consemnează în procesul-verbal de audiere.

(1) Participanţii la şedinţele de audieri sunt obligaţi să aibă un comportament decent.

(2) Membrii Colegiului director prezenţi la şedinţă pot chema la ordine orice persoană care tulbură desfăşurarea şedinţei de audiere. Dacă această solicitare rămâne fără rezultat, el poate obliga persoana respectivă să părăsească sala.

(1) Coordonatorul Compartimentului asistenţă Colegiul director dispune, pentru fiecare şedinţă, întocmirea listei cu dosarele fixate pentru audierile din ziua respectivă, care va fi afişată la sediul instituţiei cu cel puţin o zi înainte de începerea şedinţei.

(2) Dosarele declarate urgente se vor audia înaintea celorlalte.

(3) Părţile pot cere schimbarea ordinii de audiere, dacă părţile care au dosare programate înaintea lor nu se împotrivesc.

(1) Preşedintele de şedinţă deschide, suspendă şi ridică şedinţa.

(2) Se dă cuvântul întâi petentului şi apoi reclamatului.

(3) În caz de nevoie se poate da cuvântul de mai multe ori părţilor, punându-le în vedere, dacă este cazul, să fie concişi.

În cazul în care părţile nu sunt reprezentate sau asistate de avocat, se pune în vedere acestora, la termenul citat, să se arate excepţiile, dovezile şi toate mijloacele de apărare şi se poate acorda, la cerere, un nou termen pentru pregătirea apărării şi depunerea punctului de vedere.

(1) Părţile au îndatorirea să îndeplinească actele de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de prezenta procedură internă, să-şi exercite drepturile procedurale, precum şi să-şi probeze pretenţiile şi apărările, în condiţiile art. 20 alin. (6) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000, republicată.

(2) Se vor pune în vedere părţilor drepturile şi obligaţiile ce le revin în calitatea lor din dosar şi se va învedera părţilor posibilitatea medierii prin soluţionare pe cale amiabilă.

(3) Cu privire la situaţia de fapt şi motivarea în drept pe care părţile le invocă în susţinerea pretenţiilor şi apărărilor lor, membrii Colegiului director pot cere acestora să prezinte explicaţii, oral sau în scris, precum şi să pună în dezbaterea lor orice împrejurări de fapt ori de drept, chiar dacă nu sunt menţionate în petiţie sau în punctul de vedere al reclamatului.

(4) Membrii Colegiului director vor putea dispune administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părţile se împotrivesc.

(5) În toate cazurile, Colegiul director hotărăşte numai asupra obiectului petiţiei deduse soluţionării, circumscris Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000, republicată.

Membrii Colegiului director ori părţile pot pune întrebări martorilor sau experţilor, după caz. Părţile îşi pot adresa reciproc întrebări, cu acordul membrilor Colegiului director.

Membrii Colegiului director pot acorda părţilor un termen pentru a depune noi dovezi. În acest caz, se dispune comunicarea noilor dovezi către partea adversă, în vederea formulării apărării.

Dacă partea ori martorul nu cunoaşte limba română, se va folosi un traducător autorizat sau, în lipsă, o persoană de încredere.

Când cel care urmează a fi audiat este mut sau surd şi nu poate fi înţeles, va răspunde în scris. Dacă acesta nu ştie să scrie, se va folosi un interpret.

După închiderea dezbaterilor, se poate acorda părţilor un termen pentru a depune concluzii scrise.

Dacă la termenul fixat pentru audiere se înfăţişează numai una dintre părţi, excepţiile şi apărările părţii care lipseşte vor fi primite în scris, Colegiul director urmând a se pronunţa pe baza dovezilor administrate.

(1) Partea care, personal sau prin mandatar, a luat termenul în cunoştinţă, precum şi partea care a fost prezentă la audiere, ea însăşi sau prin mandatar, nu vor fi citate în cursul soluţionării dosarului, prezumându-se că ele cunosc termenul.

(2) Termenul luat în cunoştinţă sau pentru care au fost trimise citaţiile nu poate fi preschimbat decât pentru motive temeinice şi cu citarea părţilor. Citarea acestora se face în termen scurt.

Amânarea dosarului cu acordul părţilor se poate admite o singură dată în cursul soluţionării.

Se poate acorda un termen pentru lipsa de apărare, temeinic motivată.

(1) Colegiul director se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care nu mai necesită, în tot sau în parte, analizarea în fond a petiţiei.

(2) Excepţiile vor putea fi unite cu fondul dacă este nevoie să se administreze dovezi în legătură cu soluţionarea în fond a petiţiei.

(1) Când în faţa Colegiului director se pune în discuţie competenţa acestuia, se va indica instituţia sau un alt organ competent.

(2) Dacă este nevoie să se administreze dovezi în legătură cu soluţionarea în fond a petiţiei, excepţia va fi unită cu fondul.

(3) Colegiul director va trece la soluţionarea petiţiei, cel nemulţumit putând ataca hotărârea asupra fondului la instanţa de contencios administrativ, potrivit legii.

(1) Când Colegiul director constată lipsa capacităţii de exerciţiu a drepturilor procedurale a părţii sau când reprezentantul părţii nu face dovada calităţii sale, se poate da un termen pentru împlinirea acestor lipsuri.

(2) Dacă lipsurile nu se împlinesc, Colegiul poate clasa petiţia.

(1) Părţile vor putea cere conexarea mai multor dosare aflate spre soluţionare la Colegiul director, în care sunt aceleaşi părţi sau chiar împreună cu alte părţi şi ale căror obiect şi cauză au între ele o strânsă legătură.

(2) Conexarea poate fi făcută de Colegiul director chiar dacă părţile nu au cerut-o, cu respectarea confidenţialităţii datelor cu caracter personal. Conexarea se va face la dosarul cu numărul cel mai mic.

Dosarele conexate se pot despărţi în orice stadiu al soluţionării, dacă membrii Colegiului director consideră că numai unul dintre ele este în stadiul de a fi soluţionat.

(1) În faţa Colegiului director se poate invoca orice mijloc de probă, inclusiv înregistrări audio şi video sau date statistice.

(2) Când proba se face prin înscrisuri, se vor alătura la dosar atâtea copii câte părţi sunt.

(3) Dacă înscrisurile sunt întocmite în limbi străine, se vor depune traduceri certificate de parte.

La solicitarea membrilor Colegiului director, părţile au obligaţia, în condiţiile legii

a) să pună la dispoziţie orice act care ar putea ajuta la clarificarea obiectului petiţiei;

b) să dea informaţii şi explicaţii verbale şi în scris, după caz, în legătură cu problemele care formează obiectul petiţiei;

c) să elibereze copiile documentelor solicitate.

(1) Colegiul director poate admite orice probe dacă se consideră că ele pot să ducă la soluţionarea dosarului.

(2) Probele vor fi administrate înainte de începerea dezbaterilor asupra fondului.

(3) Dovada şi dovada contrarie vor fi administrate pe cât posibil în acelaşi timp.

Administrarea probelor se poate face în şedinţa de audieri. Când administrarea dovezilor urmează să se facă în altă localitate, ea se va îndeplini, prin delegaţie, de către membrii Colegiului director sau personalul de specialitate delegat în acest sens.

Petentul, respectiv persoana interesată are obligaţia de a dovedi existenţa unor fapte care permit a se presupune existenţa unei discriminări directe sau indirecte, iar persoanei împotriva căreia s-a formulat sesizarea îi revine sarcina de a dovedi că faptele nu constituie discriminare.

Consiliul soluţionează sesizarea sau petiţia prin hotărâre a Colegiului director.

După sfârşitul dezbaterilor, membrii Colegiului director deliberează în secret, în şedinţă. Şedinţa de deliberare poate avea loc în aceeaşi zi sau la o dată ulterioară, stabilită de Colegiul director.

(1) Şedinţa de deliberare a Colegiului director se desfăşoară valabil în prezenţa a cel puţin 5 membri.

(2) Hotărârea Colegiului director se adoptă prin votul individual al fiecărui membru al Colegiului.

(3) Colegiul director adoptă hotărârea cu votul favorabil a cel puţin 5 membri.

Dacă hotărârea nu se poate adopta cu votul favorabil a cel puţin 5 membri, soluţionarea se va amâna pentru un termen ulterior.

(1) Hotărârea Colegiului director de soluţionare a unei sesizări se adoptă în termen de 90 de zile de la data sesizării şi cuprinde: numele membrilor Colegiului director care au emis hotărârea, numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor, obiectul sesizării şi susţinerile părţilor, descrierea faptei de discriminare, motivele de fapt şi de drept care au stat la baza hotărârii Colegiului director, modalitatea de plată a amenzii, dacă este cazul, calea de atac şi termenul în care aceasta se poate exercita.

(2) Hotărârea se comunică părţilor în termen de 15 zile de la adoptare şi produce efecte de la data comunicării.

Opiniile concurente sau separate vor trebui redactate în acelaşi timp cu hotărârea şi incluse în aceasta.

Colegiul director, prin hotărârea adoptată, poate dispune includerea unei recomandări cu caracter de îndrumare, fără forţă juridică obligatorie, în vederea preîntâmpinării încălcării principiului nediscriminării.

(1) Părţile se pot prezenta în cursul soluţionării petiţiei, chiar fără să fi fost citate, pentru a cere să se adopte o hotărâre care să consfinţească înţelegerea amiabilă.

(2) Părţile pot solicita şi în scris Colegiului director să ia act de împăcarea lor, fără a se prezenta la termen.

(3) Înţelegerea amiabilă va fi comunicată în scris şi va fi cuprinsă în hotărârea Colegiului director.

Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau cele de calcul, precum şi orice alte erori materiale din hotărâri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere, în şedinţa Colegiului director.

(1) Hotărârea Colegiului director poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ, în termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii.

(2) Hotărârile emise potrivit prevederilor alin. (1) şi care nu sunt atacate în termenul de 15 zile constituie de drept titlu executoriu.

Prezenta procedură internă este adoptată de Colegiul director, aprobată prin ordin al Preşedintelui Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Prezenta procedură internă se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000, republicată.

-----------

privind aprobarea Procedurii interne de soluţionare a petiţiilor şi sesizărilor

Având în vedere prevederile art. III alin. (1) şi (3) din Legea nr. 324/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare,

în temeiul art. 29 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000, republicată,

preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării emite următorul ordin