RO
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*)
Table of Provisions (82)
Statutory Text (82 Articles)
DECLARATIE INFORMATIVA
PRIVIND IMPOZITUL RETINUT ŞI PLATIT
PENTRU VENITURILE CU REGIM DE RETINERE LA SURSA/VENITURI
SCUTITE,
PE BENEFICIARI DE VENIT NEREZIDENTI
Anul_________
A. DATE DE IDENTIFICARE ALE PLATITORULUI DE VENIT
Denumire/Nume,prenume Cod de identificare fiscala/CNP
┌────────────────────────────────────────┬────┬───────────────────────────┐
└────────────────────────────────────────┴────┴───────────────────────────┘
Adresa
Judet Sector Localitate
┌─────────────────────────────────┬──────────┬────────────────────────────┐
└─────────────────────────────────┴──────────┴────────────────────────────┘
Strada Nr. Bloc Scara Etaj Ap.
┌─────────────────────────────────┬───────┬────────┬───────┬───────┬──────┐
└─────────────────────────────────┴───────┴────────┴───────┴───────┴──────┘
Cod postal Telefon fax Email
┌──────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────────┐
└──────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────────┘
B. DATE DE IDENTIFICARE A BENEFICIARULUI DE VENIT NEREZIDENT
┌────┬────────────────────────┬───────────────┬──────────────────────────┐
│Nr. │ Denumirea statului de │ Denumire/Nume,│ Date de identificare a │
│Crt.│ rezidenta al │ prenume │ beneficiarului de venit │
│ │beneficiarului de venit │ │ nerezident │
├────┼────────────────────────┼───────────────┼──────────────────────────┤
├────┼────────────────────────┼───────────────┼──────────────────────────┤
├────┼────────────────────────┼───────────────┼──────────────────────────┤
├────┼────────────────────────┼───────────────┼──────────────────────────┤
└────┴────────────────────────┴───────────────┴──────────────────────────┘
C. DATE INFORMATIVE PRIVIND IMPOZITUL RETINUT LA SURSA/VENITURI SCUTITE PE
BENEFICIARI DE VENIT NEREZIDENTI
┌────┬──────────────┬─────────┬──────────┬──────────────────┬─────────────┐
│Nr. │Denumire/Nume,│ Natura │ Venitul │Impozit retinut şi│Actul norma- │
│crt.│prenume bene- │venitului│beneficia-│varsat la bugetul │ tiv care │
│ │ficiar de ve- │ │ rului de │statului/scutire │reglementeaza│
│ │nit nerezident│ │ venit │ de impozit │ impunerea / │
│ │ │ │nerezident│ │ scutire │
│ │ │ │ (suma │ │ │
│ │ │ │ bruta) │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┤
├────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┤
├────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┤
├────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┤
└────┴──────────────┴─────────┴──────────┴──────────────────┴─────────────┘
__________________________________________________________________
Sub sanctiunile aplicate faptei de fals în acte publice, declar că
datele inscrise în acest formular sunt corecte şi complete.
Nume, prenume________________ Semnatura şi stampila
Functia __________________
__________________________________________________________________________
Loc rezervat organului fiscal Numar de Inregistrare__________
Data __________
Declaratia se completeaza în doua exemplare
- Originalul se depune la organul fiscal în a cărui raza teritoriala se
afla domiciliul fiscal al platitorului de venit.
- Copia se păstrează de către platitorul de venit
┌─────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────────────┐
│ │ Nr. înregistrare ...... │ Data ............ │
└─────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────────────┘
DECLARATIE
pentru inregistrarea gospodariei individuale care realizează
bauturi alcoolice destinate consumului propriu
┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
│1. Numele şi prenumele persoanei │ │
│ fizice │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│2. Adresa │Judeţul ......... Sectorul ......... │
│ │Localitatea ........................ │
│ │Strada .......... Nr. .... Bloc .... │
│ │Scara .. Etaj .. Ap .. Cod postal .. │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│3. Telefon │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│4. Codul numeric personal │ │
├──────────────────────────────────────┴─┬───────────────────────────────────┤
│5. Descrierea activităţii ce urmeaza │Productie │
│ ││_│ │_│ │_│ │_│ │_│ │_│ │
│ │Be- Vi- Bau- Tuica Ra- Alte │
│ │re nuri turi chiuri spir-│
│ │ fer- toase│
│ │ men- │
│ │ tate │
│ │ altele │
│ │ decat bere │
│ │ şi vinuri │
├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤
│6. Menţionaţi cantitatea (în litri) │ │
│ estimată a fi obtinuta la nivelul │ │
│ unui an şi perioada de desfăşurare a │ │
│ activităţii: │ │
│ 6.1. - bere │ │
│ 6.2. - vinuri │ │
│ 6.3. - bauturi fermentate, altele │ │
│ decat bere şi vinuri │ │
├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤
│7. Menţionaţi instalatiile de productie │ │
│ deţinute pentru productie de tuica şi│ │
│ rachiuri de fructe*) │ │
│ 7.1 - tuica │ │
│ 7.2 - rachiuri │ │
│ 7.3 - alte spirtoase │ │
├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤
│8. Menţionaţi cantitatea estimată a fi │ │
│ obtinuta la nivelul unui an, în litri│ │
│ şi concentraţia alcoolica, precum şi │ │
│ perioada de desfăşurare a activităţii│ │
│ 8.1 - tuica │ │
│ 8.2 - rachiuri │ │
│ 8.3 - alte spirtoase │ │
└────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────┘
Notă
*) se vor anexa şi copiile autorizaţiilor pentru detinerea instalaţiilor
pentru productie de tuica şi rachiuri de fructe.
Cunoscand dispozitiile art. 474 privind falsul în declaratii, din Codul
penal, declar că datele inscrise în acest formular sunt corecte şi complete.
......................... ...........
Semnatura solicitantului Data
┌─────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────────────┐
│ │ Nr. înregistrare ...... │ Data ............ │
└─────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────────────┘
CERERE
privind inregistrarea operatorului economic autorizat
furnizor de gaz natural/pentru extractia carbunelui/
pentru productie de cocs/ furnizor de energie electrica
┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
│1. Numele operatorului economic │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│2. Adresa │Judeţul ......... Sectorul ......... │
│ │Localitatea ........................ │
│ │Strada .............. Nr. .......... │
│ │Bloc ... Scara... Etaj ... Ap. ..... │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│3. Telefon │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│4. Fax │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│5. Adresa e-mail │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│6. Codul de identificare fiscala │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│7. Numele şi numărul de telefon al │ │
│ reprezentantului legal sau al altei│ │
│ persoane de contact │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│5. Descrierea activităţii economice │ _ _ _ _ │
│ desfăşurate în România │ │_│ │_│ │_│ │_│ │
│ │Furni- Extractie Productie Furniza-│
│ │zare carbune cocs re │
│ │gaz energie │
│ │natural electrica│
├──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┤
│9. Anexati copia legalizata a autorizatiei eliberate de autoritatea de │
│ reglementare în domeniu │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│10. Anexati confirmarea autorităţii fiscale cu privire la calitatea de │
│ platitor de accize │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Cunoscand dispozitiile art. 474 privind falsul în declaratii, din Codul penal,
declar că datele inscrise în acest formular sunt corecte şi complete.
────────────────────────────── ──────────────────
Semnatura solicitantului sau a Data
reprezentantului fiscal
SITUAŢIA
livrarilor de tigarete
în luna......... anul..................
Denumirea
antrepozitarului autorizat pentru productie/
antrepozitarului autorizat pentru depozitare/
operatorului înregistrat/
importatorului autorizat
................................................
Sediul
Judeţul............. Sectorul ......... Localitatea .........................
Strada.................. Nr. ..... Blocul ..... Scara .... Etaj ..... Ap. ...
Codul postal .............. Telefon/fax .....................................
Cod de accize .....................................
Cod de identificare fiscala .......................
┌────┬───────────────┬──────────────┬───────────────┬────────────┬───────────┐
│Nr. │ Sortimentul │ Preţul maxim │ Cantitatea │ Acciza │ Acciza │
│crt.│ │de vanzare cu │ livrata │ (RON) │ (EUR) │
│ │ │ amanuntul │ │ │ │
├────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────┼───────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │
├────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼────────────┼───────────┤
│ │TOTAL │ │ │ │ │
└────┴───────────────┴──────────────┴───────────────┴────────────┴───────────┘
Certificata de conducerea antrepozitarului
autorizat/ operatorului autorizat/importatorului
autorizat
.......................
Data .....................
Semnatura ................
(Anexa nr. 3 la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VII din Codul fiscal)
Denumirea antrepozitarului autorizat pentru productie/
operatorul înregistrat/operatorului neinregistrat/importatorului
.................................................................
Numărul de inmatriculare în registrul comerţului/anul .......................
Judeţul .............................. Sectorul .....................
Localitatea .........................................................
Strada .......................................... Nr. ...............
Bloc ........ Scara ............ Etaj ............. Ap. .............
Cod postal ..........................................................
Codul de accize .....................................................
Codul de identificare fiscala .......................................
DECLARATIE
privind preturile maxime de vanzare cu amanuntul
pe sortimente de tigarete
Începând cu data de .................. preturile maxime de vanzare cu
amanuntul, practicate pe sortimente, vor fi urmatoarele
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr. Denumirea Numărul Preţul maxim de vanzare
crt. sortimentului tigaretelor/pachet cu amanuntul (lei/pachet)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
0 1 2 3
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Director general, Director economic,
.................. ...................
┌─────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────────────┐
│ │ Nr. înregistrare ...... │ Data ............ │
└─────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────────────┘
DECLARATIE
privind producţia de vinuri linistite realizata în calitate de
mic producător
trimestrul....... anul ......
┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
│1. Numele persoanei juridice/ │ │
│ persoanei fizice autorizate │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│2. Adresa │Judeţul ......... Sectorul ......... │
│ │Localitatea ........................ │
│ │Strada .............. Nr. .......... │
│ │Bloc ... Scara... Etaj ... Ap. ..... │
│ │Cod postal ......................... │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│3. Telefon │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│4. Codul de identificare fiscala/ │ │
│ Codul numeric personal │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│5. Cantitatea realizata în trimestrul │ │
│ de raportare (în litri): │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│6. Cantitatea realizata cumulata de la│ │
│ inceputul anului (în litri) │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│7. Cantitatea livrata în trimestrul de│ │
│ raportare, către: │ │
│ 7.1. magazine specializate în │ │
│ vanzarea vinurilor │ │
│ 7.2. unităţi de alimentatie publică│ │
│ 7.3. antrepozite fiscale │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│8. Total cantitate livrata în │ │
│ trimestrul de raportare │ │
└──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘
Cunoscand dispozitiile art. 474 privind falsul în declaratii, din Codul penal,
declar că datele înscrise în acest formular sunt corecte şi complete.
......................... .......................
Semnatura declarantului Data
┌─────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────────────┐
│ │ Nr. înregistrare ...... │ Data ............ │
└─────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────────────┘
CERERE
privind acordarea autorizatiei de antrepozit fiscal
(atasati numărul suplimentar de pagini necesar pentru a asigura
informaţiile complete)
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│I. INFORMATII PRIVIND ANTREPOZITARUL AUTORIZAT PROPUS │
├──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┤
│1. Numele │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│2. Adresa │Judeţul ......... Sectorul ......... │
│ │Localitatea ........................ │
│ │Strada .............. Nr. .......... │
│ │Bloc ... Scara... Etaj ... Ap. ..... │
│ │Cod postal ......................... │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│3. Telefon │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│4. Fax │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│5. Adresa e-mail │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│6. Codul de identificare fiscala │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│7. Numele şi numărul de telefon al │ │
│ reprezentantului legal sau al altei│ │
│ persoane de contact │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│8. Activităţile economice desfăşurate │ │
│ în România │ │
│ │ │
│ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│9. Numele, adresa şi codul fiscal al │ │
│ persoanelor afiliate cu │ │
│ antrepozitarul │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│10. Dacă antrepozitarul este persoana │ │
│ juridica: numele, adresa şi codul │ │
│ numeric personal al fiecarui │ │
│ administrator; se vor anexa şi │ │
│ cazierele judiciare ale │ │
│ administratorului │ │
├──────────────────────────────────────┴────────────────────────┬────────────┤
│11. Aratati dacă antrepozitarul (sau în cazul în care │ _ _ │
│ antrepozitarul este persoana juridica, oricare dintre │ │_│ │_│ │
│ administratorii săi) a fost condamnat definitiv în ultimii │ │
│ 5 ani pentru infractiunile prevăzute în legislatia fiscala │ Da Nu │
├───────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────┤
│12. Anexati certificatul de atestare fiscala sau, după caz, extrasul de rol │
│ privind oblibaţiile fiscale la bugetul de stat, precum şi cazierul │
│ fiscal al antrepozitarului │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│13. Anexati copia situaţiilor financiare anuale (bilant) din ultimii doi ani│
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│14. Anexati confirmarea organului fiscal cu privire la calitatea de platitor│
│ de accize │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│15. Anexati un certificat constatator, eliberat de Oficiul Registrului │
│ Comerţului, din care să rezulte: capitalul social, asociaţii, obiectul │
│ de activitate, administratorii, precum şi copia certificatului de │
│ înregistrare eliberat potrivit reglementarilor legale în vigoare │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│II. INFORMATII PRIVIND ANTREPOZITUL FISCAL │
│ (pentru fiecare antrepozit fiscal se depune separat cate o parte a II-a │
│ precum şi orice alte informaţii necesare) │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│1. Adresa antrepozitului fiscal │Judeţul ......... Sectorul ......... │
│ │Localitatea ........................ │
│ │Strada .............. Nr. .......... │
│ │Bloc ... Scara... Etaj ... Ap. ..... │
│ │Cod postal ......................... │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│2. Descrierea activităţilor ce │ │
│ urmeaza a se desfăşura în antrepo- │ │
│ zitul fiscal (inclusiv natura │ │
│ activităţilor şi tipurile de │ │
│ produse accizabile) │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│3. Aratati dacă anterior a fost │ │
│ respinsa, revocata sau anulata vreo│ │
│ autorizatie de antrepozit fiscal │ │
│ pentru locul respectiv │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│4. Enumerati tipurile şi cantitatile │ │
│ de produse accizabile produse şi/ │ │
│ sau depozitate în locul respectiv │ │
│ în fiecare din ultimele 12 luni │ │
│ (dacă este cazul), precum şi │ │
│ tipurile şi cantitatile estimate │ │
│ pentru fiecare din urmatoarele │ │
│ 12 luni. │ │
│ │ │
│ Tipurile de produse accizabile │ │
│ urmeaza a fi detaliate în functie │ │
│ acciza unitara pe produs. │ │
│ │ │
│ Codificarea tipurilor de produse │Tip produs .......- cod şi subcod)...│
│ │(denumire produs) │
│ │Tip produs .......- cod şi subcod)...│
│ │(denumire produs) │
│ │............... │
│ │Tip produs .......- cod şi subcod)...│
│ │(denumire produs) │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│5. În cazul unui loc care urmeaza a fi│ │
│ folosit exclusiv pentru depozitarea│ │
│ produselor accizabile, specificati │ │
│ capacitatea maxima de depozitare │ │
│ (cantitatea de produse accizabile │ │
│ care poate fi depozitata la un │ │
│ moment dat în locul respectiv) │ │
├──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┤
│6. Anexati un plan de amplasare a antrepozitului fiscal. │
│ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│7. Anexati copiile licentelor, autori-zatiilor sau avizelor privind │
│ desfăşurarea activităţilor din antrepozitul fiscal │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│8. Dacă locul se afla în proprietatea antrepozitarului autorizat, anexati │
│ copia actelor de proprietate. │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│9. Dacă locul se afla în proprietatea altei persoane, anexati urmatoarele: │
│ Copia contractului de leasing sau dovada detinerii sub orice formă legala│
│ O declaratie semnata de proprietar care confirma permisiunea de acces │
│ pentru personalul cu atribuţii de control. │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│III. INFORMATII PRIVIND GARANTIA │
├──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┤
│1. Tipul de garantie propusa │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│2. Suma propusa pentru garantia pentru│ │
│ fiecare antrepozit fiscal (şi │ │
│ descrierea metodei de calcul) │ │
├──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┤
│3. În cazul unui depozit în bani, anexati scrisoarea de bonitate bancara │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4. În cazul unei garantii bancare,anexati urmatoarele: │
│ Numele, adresa şi telefonul garantului propus. │
│ Declaratia garantului propus cu privire la intentia de a asigura garantia│
│ bancara pentru o sumă şi perioada de timp specificata. (Scrisoare de │
│ garantie bancara). │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Cunoscand dispoziţiile art. 474 privind falsul în declaratii, din Codul penal,
declar că datele înscrise în acest formular sunt corecte şi complete.
─────────────────────────── ────────────────────────
Semnatura solicitantului sau Data
a reprezentantului fiscal
┌───────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐
│ CERERE DE AUTORIZARE │Nr. ......... │
│ OPERATOR INREGISTRAT └────────────────────────┤
│ caseta rezervata autori-│
│ tatii fiscale teritori- │
│ ale │
├─────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────────────┤
│1. Nume şi prenume sau │Codul unic de inregis- │ │
│ denumirea societatii │trare │ │
│ şi adresa exacta │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │Numar de identificare │ │
│ │ TVA │ │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │Numar de telefon │ │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │Numar de fax │ │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │Adresa de e_mail │ │
├─────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────────────┤
│2. În cazul persoanelor juridice, se va inscrie numele, adresa şi codul │
│ numeric personal al fiecarui administrator: │
│ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3. Adresa locatiei/locatiilor de receptie a produselor: │
│ │
│ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4. Natura produselor şi cantitatea medie lunara de produse estimată a fi │
│ receptionata într-un an, după caz: │
│ │
│ ┌────────┐bauturi alcoolice ┌────────────────┐ produse energetice │
│ └────────┘ └────────────────┘ │
│ │
│ ┌────────┐bere _________litri ┌────────────────┐ combustibili____litri│
│ └────────┘ └────────────────┘ │
│ │
│ ┌────────┐vin ┌────────────────┐ carburanti______litri│
│ └────────┘linistit______litri └────────────────┘ │
│ │
│ ┌────────┐vin spumos ___litri ┌────────────────┐ tutun prelucrat │
│ └────────┘ └────────────────┘ │
│ │
│ ┌────────┐produse ┌────────────────┐ tigarete_______bucati│
│ └────────┘intermediare__litri └────────────────┘ │
│ │
│ ┌────────┐bauturi ┌────────────────┐tigari şi │
│ └────────┘fermentate └────────────────┘tigari de foi___bucati│
│ linistite_____litri │
│ ┌────────┐bauturi ┌────────────────┐tutun de │
│ └────────┘fermentate └────────────────┘fumat___________kg │
│ spumoase______litri │
│ ┌────────┐bauturi ______________________________ │
│ └────────┘alcoolice │
│ spirtoase_____litri │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5. Dacă sunteti deja titularul unei autorizaţii eliberata de autoritatea │
│ fiscala competenţa, va rugam sa indicati data şi obiectul autorizatiei: │
│ │
│ Numar ____________ din ____________ ______________________│
│ │
│ Numar ____________ din ____________ ______________________│
│ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│6. În cazul în care anterior a fost respinsa, revocata sau anulata vreo │
│ autorizatie de operator înregistrat, precizati acest fapt: │
│ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│7. Documente de anexat: │
│ ┌────────┐certificatul de atestare fiscala sau, după caz, extrasul de rol│
│ └────────┘privind oblibaţiile fiscale la bugetul de stat, precum şi │
│ cazierul fiscal al solicitantului │
│ │
│ ┌────────┐cazierele judiciare ale administratorilor │
│ └────────┘ │
│ │
│ ┌────────┐bilantul pe ultimii doi ani │
│ └────────┘ │
│ │
│ ┌────────┐confirmarea organului fiscal cu privire la calitatea de │
│ └────────┘platitor de accize │
│ │
│ ┌────────┐certificatul constatator, eliberat de Oficiul Registrului │
│ └────────┘Comerţului, din care să rezulte: │
│ capitalul social, asociaţii, obiectul de activitate, │
│ administratorii, punctele de lucru în care urmeaza a se realiza│
│ receptia produselor accizabile, precum şi copia certificatului │
│ de înregistrare eliberat potrivit reglementarilor legale în │
│ vigoare │
│ │
│ ┌────────┐copia contractelor incheiate direct între operatorul inregis- │
│ └────────┘trat propus şi persoana autorizata din alt stat membru │
│ │
│ ┌────────┐lista cantităţilor de produse accizabile receptionate în fie- │
│ └────────┘care luna din anul precedent │
│ │
│ ┌────────┐scrisoarea de bonitate bancara, în cazul în care garantia se │
│ └────────┘constituie prin consemnarea de mijloace banesti la Trezoreria │
│ statului │
│ │
│ ┌────────┐numele, adresa şi telefonul garantului propus, precum şi │
│ └────────┘declaratia garantului cu privire la intentia de a asigura │
│ garantia bancara pentru o sumă şi o perioadă de timp specifi- │
│ cata (scrisoarea de garantie bancara), atunci când se consti- │
│ tuie o garantie bancara │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Cunoscand dispozitiile art. 292 privind falsul în declaratii, din Codul │
│ penal, declar că datele inscrise în acest formular sunt corecte şi │
│ complete │
├──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┤
│ Prevăzut pentru validarea semnaturii │ Data, numele şi calitatea acestuia │
│ responsabilului societatii │ (proprietar, asociat) │
│ │ │
└──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘
┌─────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────────────┐
│ │ Nr. înregistrare ...... │ Data ............ │
└─────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────────────┘
DECLARATIE
pentru obtinerea autorizatiei de operator neinregistrat
┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
│1. Denumirea societatii │ │
│ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│2. Adresa │Judeţul ......... Sectorul ......... │
│ │Localitatea ........................ │
│ │Strada .............. Nr. .......... │
│ │Bloc ... Scara... Etaj ... Ap. ..... │
│ │Cod postal ......................... │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│3. Telefon/Fax │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│4. Codul de identificare fiscala │ │
│ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│5. Numărul de TVA │ │
│ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│6. Numele şi numărul de telefon al │ │
│ reprezentantului legal sau al altei│ │
│ persoane de contact │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│7. Perioada în care urmeaza a se │ │
│ realiza operaţiunea │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│8. Anexati copiile licentelor, auto- │ │
│ rizatiilor sau avizelor cu privire │ │
│ la desfăşurarea activităţii │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│9. Precizati adresa la care urmeaza sa│Judeţul ......... Sectorul ......... │
│ fie primite produsele accizabile │Localitatea ........................ │
│ │Strada .............. Nr. .......... │
│ │Bloc ... Scara... Etaj ... Ap. ..... │
│ │Cod postal ......................... │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│10. Denumirea şi adresa antrepozitului│ │
│ fiscal furnizor │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│11. Categoria şi cantitatea de produse│ │
│ accizabile │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│12. Nivelul garantiei constituite │ │
│ Anexati scrisoare de bonitate │ │
│ bancara │ │
└──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘
Cunoscand dispozitiile art. 474 privind falsul în declaratii, din Codul penal
declar că datele înscrise în acest formular sunt corecte şi complete.
...................... .................
Semnatura declarantului Data
(Anexa nr. 5 la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VII din Codul fiscal)
PRODUSE ACCIZABILE DOCUMENT ADMINISTRATIV DE INSOTIRE
┌────┬────────────────────────────────┬───────────────────┬──────────────────┐
│ 1 │ _1 Expeditor │2 Cod accize │3 Nr. referinţa │
├────┤│_│ │ expeditor │ │
│E- │ ├───────────────────┼──────────────────┤
│xem-│ │4 Cod accize │5 Nr. factura │
│plar│ │ primitor │ │
│pen-│ ├───────────────────┴──────────────────┤
│tru │ │6 Data facturii │
│ex- ├────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│pe- │7 Primitor │8 Autoritatea competenţa a locului │
│di- │ │ de expediere │
│tor │7a Locul livrarii │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────┤
│ │ │10 Garantia │
│ ├────────────────────────────────┤ │
│ │9 Transportator │ │
│ │ ├───────────────────┬──────────────────┤
│ │ │12 Tara de │13 Tara de primire│
│ │ │ expeditie │ │
│ ├────────────────────────────────┼───────────────────┴──────────────────┤
│ │11 Alte informaţii privind │14 Reprezentantul fiscal │
│ │ transportul │ │
│ │ │ │
├────┼────────────────┬───────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ 1 │15 Locul de │16 Data │17 Durata transportului │
│ │ expediere │expedierii │ │
├────┼────────────────┴───────────────┼──────────────────────────────────────┤
│18a │ │19a Codul produsului (cod NC) │
│Des-│ ├───────────┬──┴────┴────┴─────────────┤
│cri-│ │20a │21a Greutate bruta (kg) │
│erea│ │Cantitate ├──────────────────────────┤
│pro-│ │ │22a Greutate neta (kg) │
│du- │ │ │ │
│se- │ │ │ │
│lor,│ │ │ │
│nu- │ │ │ │
│mere│ │ │ │
│de │ │ │ │
│i- │ │ │ │
│den-│ │ │ │
│ti- │ │ │ │
│fi- │ │ │ │
│care│ │ │ │
│can-│ │ │ │
│ti- │ │ │ │
│ta- │ │ │ │
│tea │ │ │ │
│şi │ │ │ │
│ti- │ │ │ │
│pul │ │ │ │
│am- │ │ │ │
│ba- │ │ │ │
│la- │ │ │ │
│je- │ │ │ │
│lor │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────┼───────────┴──────────────────────────┤
│18b │ │19b Codul produsului (cod NC) │
│Des-│ ├───────────┬──┴────┴────┴─────────────┤
│cri-│ │20b │21b Greutate bruta (kg) │
│erea│ │Cantitate ├──────────────────────────┤
│pro-│ │ │22b Greutate neta (kg) │
│du- │ │ │ │
│se- │ │ │ │
│lor,│ │ │ │
│nu- │ │ │ │
│mere│ │ │ │
│de │ │ │ │
│i- │ │ │ │
│den-│ │ │ │
│ti- │ │ │ │
│fi- │ │ │ │
│care│ │ │ │
│can-│ │ │ │
│ti- │ │ │ │
│ta- │ │ │ │
│tea │ │ │ │
│şi │ │ │ │
│ti- │ │ │ │
│pul │ │ │ │
│am- │ │ │ │
│ba- │ │ │ │
│la- │ │ │ │
│je- │ │ │ │
│lor │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────┼───────────┴──────────────────────────┤
│18c │ │19c Codul produsului (cod NC) │
│Des-│ ├───────────┬──┴────┴────┴─────────────┤
│cri-│ │20c │21c Greutate bruta (kg) │
│erea│ │Cantitate ├──────────────────────────┤
│pro-│ │ │22c Greutate neta (kg) │
│du- │ │ │ │
│se- │ │ │ │
│lor,│ │ │ │
│nu- │ │ │ │
│mere│ │ │ │
│de │ │ │ │
│i- │ │ │ │
│den-│ │ │ │
│ti- │ │ │ │
│fi- │ │ │ │
│care│ │ │ │
│can-│ │ │ │
│ti- │ │ │ │
│ta- │ │ │ │
│tea │ │ │ │
│şi │ │ │ │
│ti- │ │ │ │
│pul │ │ │ │
│am- │ │ │ │
│ba- │ │ │ │
│la- │ │ │ │
│je- │ │ │ │
│lor │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────┴───────────┴──────────────────────────┤
│ │23 Certificate (pentru unele vinuri şi bauturi spirtoase, mici │
│ │ producători de bere şi mici distilerii) │
│ │ │
│ │ │
│ ├────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┤
│ │A Inregistrarea controalelor. │24 Casutele 1-22 certificarea │
│ │ Se completeaza de autorita- │ completarii corecte │
│ │ tile competente. ├──────────────────────────────────────┤
│ │ │Societatea semnatara şi nr. de telefon│
│ │ │ │
│ │ │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────┤
│ │ │Numele semnatarului │
│ │ ├──────────────────────────────────────┤
│ │ │Locul şi data │
│ │ ├──────────────────────────────────────┤
│ │ │Semnatura │
│ │ │ │
│ │Continua pe verso (exemplarele │ │
│ │2,3,4) │ │
└────┴────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘
Instrucţiuni de completare
1. Observatii generale
1.1. Documentul administrativ de însoţire este utilizat în scopul aplicarii accizelor, potrivit prevederilor art. 18 şi 19 din Directiva Consiliului nr. 92/12/CEE , din 25 februarie 1992
1.2. Documentul trebuie completat în mod lizibil în asa fel încât inscrisurile sa nu poata fi sterse. Informaţiile pot fi pretiparite. Nu sunt permise ştersături sau taieturi.
1.3. Caractensticile generale ale documentului şi dimensiunile casutelor sunt cele prevăzute în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene nr. C 164 din 1.07.1989 pag.3. Hartia trebuie să fie de culoare alba pentru toate exemplarele şi să aibă formatul 210 x 297 mm; este admisa o toleranta maxima de 5 mm în minus sau 8 mm în plus în ceea ce priveste lungimea.
1.4. Orice spatiu neutilizat în casutele 18a-22c va fi barat, astfel încât sa nu mai poata fi adaugiri. În document, pot fi introduse trei descrieri distincte ale produselor, care trebuie să fie din aceeasi categorie de accize. Aceste categorii sunt produse energetice, produse din tutun şi alcool/bauturi alcoolice.
1.5. Documentul de însoţire consta în 5 exemplare
exemplarul 1. trebuie pastrat de expeditor
exemplarul 2 trebuie pastrat de primitor;
exemplarul 3 trebuie returnat expeditorului pentru descarcare a operaţiunii
împreună cu certificatul sau aprobarea autorităţii fiscale
competente din Statul membru de destinatie, dacă este necesar;
exemplarul 4 trebuie prezentat de către primitor autorităţii competente a
Statului membru de destinatie;
exemplarul 5. trebuie transmis de către expeditor autorităţii sale fiscale,
în momentul expedierii produselor.
1.6. Exemplarele 2, 3 şi 4 ale documentului trebuie să insoteasca produsele pe parcursul tranportului.
1.7. În situaţiile în care acest document este utilizat pentru circulatia prin conducte fixe, exemplarele 2,3 şi 4 se transmit primitorului prin mijloacele cele mai rapide de care dispune antrepozitarul expeditor. În toate cazurile, documentul trebuie să soseasca la locul livrarii în termen de 24 de ore de la primirea produselor la care se referă.
2. Rubrici
Casuta 1. Expeditor: numele şi adresa, complete.
Casuta 2. Codul de acciza al expeditorului: codul de înregistrare pentru accize atribuit expeditorului de către autoritatea fiscala competenţa.
Casuta 3. Nr. referinţa: numărul de referinţa care identifica expedierea în inregistrarile expeditorului (ex. nr facturii poate fi utilizat în acest sens).
Casuta 4. Codul de acciza al primitorului: în cazul unui antrepozitar sau operator înregistrat, codul de înregistrare al accizei. În cazul unui operator neinregistrat se va indica numărul de autorizare al expeditiei atribuit de către autoritatea sa fiscala.
Casuta 5. Nr. factura: numărul facturii aferenta produselor. Dacă nu, numărul avizului de expeditie sau orice alt document de transport.
Casuta 6. Data facturii: data emiterii documentului indicat la casuta nr. 5.
Casuta 7. Primitor: numele şi adresa complete iar în cazul în care destinatarul este un operator neinregistrat, numărul de identificare TVA. În cazul marfurilor exportate, trebuie indicat numele persoanei care acţionează în contul expeditorului la locul exportului
Casuta 7a. Locul livrarii: locul unde se livreaza efectiv produsele, dacă produsele nu sunt livrate la adresa indicată, la casuta 7.
În cazul produselor exportate se va menţiona "EXPORT IN AFARA COMUNITATII" şi locul de export. Pentru produsele care urmeaza a fi plasate intr-o procedură vamala comunitara (alta decat punerea în libera circulatie), se va inscrie menţiunea "IN PROCEDURA VAMALA" precum şi locul în care produsele vor fi supuse unui control vamal.
Casuta 8. Autoritatea competenţa a locului de expediere: numele şi adresa autorităţii fiscale competente responsabile cu controlul privind accizele la locul de expediere.
Casuta 9. Transportator: numele şi adresa persoanei responsabile cu primul transport, dacă ea este alta decat expeditorul.
Casuta 10. Garantia: datele de identificare a părţii sau părţilor responsabile pentru garantie.
Se va indica numai "expeditor", "transportator" sau "primitor".
Casuta 11. Alte informaţii privind transportul; numele transportatorului, mijlocul de transport, numărul de inmatriculare al vehiculului, numărul, tipul şi identificarea eventualelor sigilii comerciale.
Casuta 12. Tara de expeditie. Statul membru din care pleaca transportul. Se utilizeaza o abreviere;
BE Belgia LU Luxemburg
BO Bulgaria HU Ungaria
CL Cehia MT Malta
DK Danemarca NL Olanda
DE Germania AT Austria
EE Estonia PL Polonia
GR Grecia PT Portugalia
ES Spania RO România
FR Franţa ŞI Slovenia
IE Irlanda SK Slovacia
IT Italia FI Finlanda
CY Cipru SE Suedia
LV Letonia GB Regatul Unit al Marii Britanii.
LT Lituania
Casuta 13. Tara de primire: statul membru în care se incheie transportul. Se vor utiliza aceleasi abrevieri prevăzute la casuta 12.
Casuta 14. Reprezentantul fiscal: dacă expeditorul a desemnat un reprezentant fiscal în statul membru de destinatie, se va inscrie în casuta numele sau, adresa, numărul de identificare TVA şi codul de acciza (dacă este cazul).
Casuta 15. Locul de expediere: numărul de înregistrare al antrepozitului (dacă exista).
Casuta 16. Data expedierii: data, şi dacă se solicita de autorităţile fiscale ale statului de plecare, ora la care produsele parasesc antrepozitul expeditorului.
Casuta 17. Durata transportului: perioada de timp normala, necesară pentru a efectua traseul, având în vedere mijlocul de transport şi distanta.
Casuta 18a. Colete şi descrierea produselor: numere de identificare şi numărul de colete(ex. containere); numărul de ambalaje din interiorul coletelor (ex. canoane) şi descrierea comerciala a produselor. Descrierea poate soluţiona pe o pagina separata atasata fiecarui exemplar. O lista a ambalajelor poate fi utilizata în acest scop. Alcoolul şi bauturile alcoolice, altele decat berea, trebuie să aibă o concentraţie alcoolica prevăzută (procent în volum de 20°C). Pentru bere, concentraţia alcoolica va fi mentionata fie în grade Plato, fie procente în volum la 20°C, fie amandoua, potrivit solicitarii statului membru de destinatie şi a statului membru de expeditie. Pentru uleiuri minerale se va menţiona densitatea la 15°C.
Casuta 19a. Codul produsului: codul NC.
Casuta 20a. Cantitatea
- numărul produselor exprimate în mii (tigarete)
- greutatea neta (tigari şi tigari de foi)
- litri de produs la temperatura de 20°C cu doua zecimale (alcool şi bauturi alcoolice)
- litri la temperatura de 15°C (uleiuri minerale cu excepţia pacurii).
Casuta 21a. Greutatea bruta: greutatea bruta a transportului.
Casuta 22a. Greutate neta: se va indica greutatea fără ambalaje a produselor accizabile în cazul alcoolului şi bauturilor alcoolice, uleiurilor minerale şi în cazul produselor din tutun cu excepţia tigaretelor. Casutele 18b-22b şi 18c-22c se utilizeaza dacă transportul contine produse diferite de cele descrise la casutele 18a-22a.
Casuta 23. Certificate: acest spatiu este rezervat pentru anumite certificate care sunt cerute numai pe exemplarul 2.
1. În cazul anumitor vinuri, atunci când se considera necesar, certificatul referitor la originea şi calitatea produselor, conform legislaţiei comunitare.
2. În cazul anumitor bauturi spirtoase, certificatul referitor la locul de productie, conform legislaţiei comunitare.
3. În cazul berii produsa de micii producători independenti conform definitiei din directiva specifică a Comisiei privind structura accizelor la alcool şi bauturi alcoolice, pentru care se intenţionează solicitarea unei cote reduse a accizei în statul membru de destinatie, certificarea expeditorului astfel: "Prin prezenta se certifica faptul ca produsul descris a fost fabricat de o mica berarie independenta cu o productie a anului anterior de ...... hectolitri de bere."
4. În cazul alcoolului etilic produs de o mica distilerie, conform definitiei din directiva specifică a Comisiei privind structura accizelor la alcool şi bauturi alcoolice, pentru care se intenţionează solicitarea unei cote reduse a accizei în statul membru de destinatie, certificarea expeditorului astfel: "Prin prezenta se certifica faptul ca produsul descris a fost fabricat de o mica distilerie cu o productie a anului anterior de ........ hectolitri de alcool pur.
Casuta 24. Societatea semnatarului, etc: documentul se completeaza de către, sau în numele expeditorului. Societatea semnatarului documentului trebuie să fie identificata. Documentul trebuie semnat, cu excepţia cazului în care expeditorul a fost autorizat sa inlocuiasca semnatura cu o stampila speciala. În acest caz se face menţiunea "DISPENSA DE SEMNATURA".
Casuta A Inregistrarea controalelor: autorităţile competente înregistrează controalele efectuate pe exemplarele 2, 3 şi 4. Dacă spatiul este insuficient pe faţa documentului, inregistrarile pot continua pe verso. Toate menţiunile trebuiesc semnate, datate şi stampilate de functionarul competent.
Dacă produsele sunt supuse unui regim vamal, controalele efectuate trebuiesc înregistrate de functionarul competent. În cazul în care a fost autorizata o dispensa de semnatura, stampila speciala se aplică, de asemenea, în coltul din dreapta sus al casutei A.
Casuta B Dacă, pe parcursul transportului se modifica destinaţia produselor faţă de cea mentionata la casutele 7 sau 7a, expeditorul sau agentul sau de livrare trebuie să indice la Casuta B noul loc de livrare. În plus, expeditorul trebuie să notifice imediat la autoritatea fiscala competenţa, schimbarea locului de livrare.
Casuta C Certificat de receptie: acest certificat trebuie emis de către destinatar. Atunci când receptia produselor într-un antrepozit este supusă unui control fiscal sau atunci când produsele sunt exportate sau plasate într-un regim vamal comunitar (altul decat punerea în libera circulatie), autoritatea fiscala sau biroul vamal, după caz, va elibera certificatul pentru conformitate. Se recomanda ca receptia produselor să fie, de asemenea, certificata pe verso-ul exemplarului 2, care urmeaza a se pastra de către destinatar. Astfel, în cazul pierderii exemplarului 3 cu ocazia retransmiterii către expeditor, acesta din urma poate solicita închiderea transportului, prin intermediul unei copii a certificării de pe exemplarul 2.
PRODUSE ACCIZABILE DOCUMENT ADMINISTRATIV DE INSOTIRE
┌────┬────────────────────────────────┬───────────────────┬──────────────────┐
│ 2 │ _1 Expeditor Cod unic de │2 Cod acciza │3 Nr. referinţa │
├────┤│_│ înregistrare │ expeditor │ │
│E- │ ├───────────────────┼──────────────────┤
│xem-│ │4 Cod acciza │5 Nr. factura │
│plar│ │ primitor │ │
│pen-│ ├───────────────────┴──────────────────┤
│tru │ │6 Data facturii │
│pri-├────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│mi- │7 Primitor Cod unic de │8 Autoritatea competenţa a locului │
│tor │ înregistrare │ de expediere │
│ │ │ │
│ │7a Locul livrarii │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────┤
│ │ │10 Garantia │
│ ├────────────────────────────────┤ │
│ │9 Transportator │ │
│ │ ├───────────────────┬──────────────────┤
│ │ │12 Tara de │13 Tara de primire│
│ │ │ expeditie │ │
│ ├────────────────────────────────┼───────────────────┴──────────────────┤
│ │11 Alte informaţii privind │14 Reprezentantul fiscal │
│ │ transportul │ │
│ │ │ │
├────┼────────────────┬───────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ 2 │15 Locul de │16 Data │17 Durata transportului │
│ │ expediere │expedierii │ │
├────┼────────────────┴───────────────┼──────────────────────────────────────┤
│18a │ │19a Codul produsului (cod NC) │
│Des-│ ├───────────┬──┴────┴────┴─────────────┤
│cri-│ │20a │21a Greutate bruta (kg) │
│erea│ │Cantitate ├──────────────────────────┤
│pro-│ │ │22a Greutate neta (kg) │
│du- │ │ │ │
│se- │ │ │ │
│lor,│ │ │ │
│nu- │ │ │ │
│mere│ │ │ │
│de │ │ │ │
│i- │ │ │ │
│den-│ │ │ │
│ti- │ │ │ │
│fi- │ │ │ │
│care│ │ │ │
│can-│ │ │ │
│ti- │ │ │ │
│ta- │ │ │ │
│tea │ │ │ │
│şi │ │ │ │
│ti- │ │ │ │
│pul │ │ │ │
│am- │ │ │ │
│ba- │ │ │ │
│la- │ │ │ │
│je- │ │ │ │
│lor │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────┼───────────┴──────────────────────────┤
│18b │ │19b Codul produsului (cod NC) │
│Des-│ ├───────────┬──┴────┴────┴─────────────┤
│cri-│ │20b │21b Greutate bruta (kg) │
│erea│ │Cantitate ├──────────────────────────┤
│pro-│ │ │22b Greutate neta (kg) │
│du- │ │ │ │
│se- │ │ │ │
│lor,│ │ │ │
│nu- │ │ │ │
│mere│ │ │ │
│de │ │ │ │
│i- │ │ │ │
│den-│ │ │ │
│ti- │ │ │ │
│fi- │ │ │ │
│care│ │ │ │
│can-│ │ │ │
│ti- │ │ │ │
│ta- │ │ │ │
│tea │ │ │ │
│şi │ │ │ │
│ti- │ │ │ │
│pul │ │ │ │
│am- │ │ │ │
│ba- │ │ │ │
│la- │ │ │ │
│je- │ │ │ │
│lor │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────┼───────────┴──────────────────────────┤
│18c │ │19c Codul produsului (cod NC) │
│Des-│ ├───────────┬──┴────┴────┴─────────────┤
│cri-│ │20c │21c Greutate bruta (kg) │
│erea│ │Cantitate ├──────────────────────────┤
│pro-│ │ │22c Greutate neta (kg) │
│du- │ │ │ │
│se- │ │ │ │
│lor,│ │ │ │
│nu- │ │ │ │
│mere│ │ │ │
│de │ │ │ │
│i- │ │ │ │
│den-│ │ │ │
│ti- │ │ │ │
│fi- │ │ │ │
│care│ │ │ │
│can-│ │ │ │
│ti- │ │ │ │
│ta- │ │ │ │
│tea │ │ │ │
│şi │ │ │ │
│ti- │ │ │ │
│pul │ │ │ │
│am- │ │ │ │
│ba- │ │ │ │
│la- │ │ │ │
│je- │ │ │ │
│lor │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────┴───────────┴──────────────────────────┤
│ │23 Certificate (pentru unele vinuri şi bauturi spirtoase, mici │
│ │ producători de bere şi mici distilerii) │
│ │ │
│ │ │
│ ├────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┤
│ │A Menţiuni privind verificarea.│24 Casutele 1-22 certificarea │
│ │ Se completeaza de autoritatea│ completarii corecte │
│ │ fiscala competenţa. ├──────────────────────────────────────┤
│ │ │Societatea semnatara şi nr. de telefon│
│ │ │ │
│ │ │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────┤
│ │ │Numele semnatarului │
│ │ ├──────────────────────────────────────┤
│ │ │Locul şi data │
│ │ ├──────────────────────────────────────┤
│ │ │Semnatura │
│ │ │ │
│ │Continua pe verso (exemplarele │ │
│ │2,3,4) │ │
└────┴────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ B SCHIMBAREA LOCULUI LIVRARII │
│ Noua adresa Trebuie informata imediat autoritatea│
│ │ indicată la casuta 8 │
│ │ │
│ │ │
│ │ │
│ Numele semnatarului │ │
│ │ │
│ Locul şi data Semnatura │ │
│ │ │
├─────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┤
│C CERTIFICAREA RECEPTIEI SAU EXPORTULUI │
│ _ │
│ │_│ Produse primite de destinatar │
│ │
│ Data ............. Locul .............. Nr. de referinţa ...... │
│ │
│ Descrierea produselor │ Plusuri │ Minusuri │
│ │ │ │
│ │ │ │
│ │ │ │
│ │ │ │
│ │ │ │
│ │ │ │
│ _ │
│ │_│ Transport verificat │
│ │
│ _ │
│ │_│ Produse exportate*/plasate Mijloc de transport ........... │
│ intr-o procedură vamala comunitara │
│ (alta decat punerea în libera │
│ circulatie)* │
│ Data .............. │
│ │
│ _ │
│ │_│ Nume semnatarului ................ Locul şi data ................. │
│ Societatea semnatarului Semnatura │
│ .................................. │
│ │
│ _ │
│ │_│ Autoritatea fiscala sau biroul Aprobat de autoritatea fiscala │
│ vamal sau de biroul vamal │
│ Nume │
│ Adresa │
│ │
│ │
│ * taiati varianta care nu se aplică │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│A Inregistrarea controalelor (continuare) │
│ │
│ │
│ │
│ │
│ │
│ │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
PRODUSE ACCIZABILE DOCUMENT ADMINISTRATIV DE INSOTIRE
┌────┬────────────────────────────────┬───────────────────┬──────────────────┐
│ 3 │ _1 Expeditor Cod unic de │2 Cod acciza │3 Nr. referinţa │
├────┤│_│ înregistrare │ expeditor │ │
│E- │ ├───────────────────┼──────────────────┤
│xem-│ │4 Cod acciza │5 Nr. factura │
│plar│ │ primitor │ │
│de │ ├───────────────────┴──────────────────┤
│re- │ │6 Data facturii │
│tur-├────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│nat │7 Primitor Cod unic de │8 Autoritatea competenţa a locului │
│ex- │ înregistrare │ de expediere │
│pe- │ │ │
│di- │7a Locul livrarii │ │
│to- │ ├──────────────────────────────────────┤
│ru- │ │10 Garantia │
│lui ├────────────────────────────────┤ │
│ │9 Transportator │ │
│ │ ├───────────────────┬──────────────────┤
│ │ │12 Tara de │13 Tara de primire│
│ │ │ expeditie │ │
│ ├────────────────────────────────┼───────────────────┴──────────────────┤
│ │11 Alte informaţii privind │14 Reprezentantul fiscal │
│ │ transportul │ │
│ │ │ │
├────┼────────────────┬───────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ 3 │15 Locul de │16 Data │17 Durata transportului │
│ │ expediere │expedierii │ │
├────┼────────────────┴───────────────┼──────────────────────────────────────┤
│18a │ │19a Codul produsului (cod NC) │
│Des-│ ├───────────┬──┴────┴────┴─────────────┤
│cri-│ │20a │21a Greutate bruta (kg) │
│erea│ │Cantitate ├──────────────────────────┤
│pro-│ │ │22a Greutate neta (kg) │
│du- │ │ │ │
│se- │ │ │ │
│lor,│ │ │ │
│nu- │ │ │ │
│mere│ │ │ │
│de │ │ │ │
│i- │ │ │ │
│den-│ │ │ │
│ti- │ │ │ │
│fi- │ │ │ │
│care│ │ │ │
│can-│ │ │ │
│ti- │ │ │ │
│ta- │ │ │ │
│tea │ │ │ │
│şi │ │ │ │
│ti- │ │ │ │
│pul │ │ │ │
│am- │ │ │ │
│ba- │ │ │ │
│la- │ │ │ │
│je- │ │ │ │
│lor │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────┼───────────┴──────────────────────────┤
│18b │ │19b Codul produsului (cod NC) │
│Des-│ ├───────────┬──┴────┴────┴─────────────┤
│cri-│ │20b │21b Greutate bruta (kg) │
│erea│ │Cantitate ├──────────────────────────┤
│pro-│ │ │22b Greutate neta (kg) │
│du- │ │ │ │
│se- │ │ │ │
│lor,│ │ │ │
│nu- │ │ │ │
│mere│ │ │ │
│de │ │ │ │
│i- │ │ │ │
│den-│ │ │ │
│ti- │ │ │ │
│fi- │ │ │ │
│care│ │ │ │
│can-│ │ │ │
│ti- │ │ │ │
│ta- │ │ │ │
│tea │ │ │ │
│şi │ │ │ │
│ti- │ │ │ │
│pul │ │ │ │
│am- │ │ │ │
│ba- │ │ │ │
│la- │ │ │ │
│je- │ │ │ │
│lor │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────┼───────────┴──────────────────────────┤
│18c │ │19c Codul produsului (cod NC) │
│Des-│ ├───────────┬──┴────┴────┴─────────────┤
│cri-│ │20c │21c Greutate bruta (kg) │
│erea│ │Cantitate ├──────────────────────────┤
│pro-│ │ │22c Greutate neta (kg) │
│du- │ │ │ │
│se- │ │ │ │
│lor,│ │ │ │
│nu- │ │ │ │
│mere│ │ │ │
│de │ │ │ │
│i- │ │ │ │
│den-│ │ │ │
│ti- │ │ │ │
│fi- │ │ │ │
│care│ │ │ │
│can-│ │ │ │
│ti- │ │ │ │
│ta- │ │ │ │
│tea │ │ │ │
│şi │ │ │ │
│ti- │ │ │ │
│pul │ │ │ │
│am- │ │ │ │
│ba- │ │ │ │
│la- │ │ │ │
│je- │ │ │ │
│lor │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────┴───────────┴──────────────────────────┤
│ │23 Certificate (pentru unele vinuri şi bauturi spirtoase, mici │
│ │ producători de bere şi mici distilerii) │
│ │ │
│ │ │
│ ├────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┤
│ │A Menţiuni privind verificarea.│24 Casutele 1-22 certificarea │
│ │ Se completeaza de autoritatea│ completarii corecte │
│ │ fiscala competenţa. ├──────────────────────────────────────┤
│ │ │Societatea semnatara şi nr. de telefon│
│ │ │ │
│ │ │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────┤
│ │ │Numele semnatarului │
│ │ ├──────────────────────────────────────┤
│ │ │Locul şi data │
│ │ ├──────────────────────────────────────┤
│ │ │Semnatura │
│ │ │ │
│ │Continua pe verso (exemplarele │ │
│ │2,3 şi 4) │ │
└────┴────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ B SCHIMBAREA LOCULUI LIVRARII │
│ Noua adresa Trebuie informata imediat autoritatea│
│ │ indicată la casuta 8 │
│ │ │
│ │ │
│ │ │
│ Numele semnatarului │ │
│ │ │
│ Locul şi data Semnatura │ │
│ │ │
├─────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┤
│C CERTIFICAREA RECEPTIEI SAU EXPORTULUI │
│ _ │
│ │_│ Produse primite de destinatar │
│ │
│ Data ............. Locul .............. Nr. de referinţa ...... │
│ │
│ Descrierea produselor │ Plusuri │ Minusuri │
│ │ │ │
│ │ │ │
│ │ │ │
│ │ │ │
│ │ │ │
│ │ │ │
│ _ │
│ │_│ Transport verificat │
│ │
│ _ │
│ │_│ Produse exportate*/plasate Mijloc de transport ........... │
│ intr-o procedură vamala comunitara │
│ (alta decat punerea în libera │
│ circulatie)* │
│ Data .............. │
│ │
│ _ │
│ │_│ Nume semnatarului ................ Locul şi data ................. │
│ Societatea semnatarului Semnatura │
│ .................................. │
│ │
│ _ │
│ │_│ Autoritatea fiscala sau biroul Aprobat de autoritatea fiscala │
│ vamal sau de biroul vamal │
│ Nume │
│ Adresa │
│ │
│ │
│ * taiati varianta care nu se aplică │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│A Inregistrarea controalelor (continuare) │
│ │
│ │
│ │
│ │
│ │
│ │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
PRODUSE ACCIZABILE DOCUMENT ADMINISTRATIV DE INSOTIRE
┌────┬────────────────────────────────┬───────────────────┬──────────────────┐
│ 4 │ _1 Expeditor Cod unic de │2 Cod acciza │3 Nr. referinţa │
├────┤│_│ înregistrare │ expeditor │ │
│E- │ ├───────────────────┼──────────────────┤
│xem-│ │4 Cod acciza │5 Nr. factura │
│plar│ │ primitor │ │
│pen-│ ├───────────────────┴──────────────────┤
│tru │ │6 Data facturii │
│au- ├────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│to- │7 Primitor Cod unic de │8 Autoritatea competenţa a locului │
│ri- │ înregistrare │ de expediere │
│ta- │ │ │
│tea │7a Locul livrarii │ │
│fis-│ ├──────────────────────────────────────┤
│ca- │ │10 Garantia │
│la ├────────────────────────────────┤ │
│a │9 Transportator │ │
│pri-│ ├───────────────────┬──────────────────┤
│mi- │ │12 Tara de │13 Tara de primire│
│to- │ │ expeditie │ │
│ru- ├────────────────────────────────┼───────────────────┴──────────────────┤
│lui │11 Alte informaţii privind │14 Reprezentantul fiscal │
│ │ transportul │ │
│ │ │ │
├────┼────────────────┬───────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ 4 │15 Locul de │16 Data │17 Durata transportului │
│ │ expediere │expedierii │ │
├────┼────────────────┴───────────────┼──────────────────────────────────────┤
│18a │ │19a Codul produsului (cod NC) │
│Des-│ ├───────────┬──┴────┴────┴─────────────┤
│cri-│ │20a │21a Greutate bruta (kg) │
│erea│ │Cantitate ├──────────────────────────┤
│pro-│ │ │22a Greutate neta (kg) │
│du- │ │ │ │
│se- │ │ │ │
│lor,│ │ │ │
│nu- │ │ │ │
│mere│ │ │ │
│de │ │ │ │
│i- │ │ │ │
│den-│ │ │ │
│ti- │ │ │ │
│fi- │ │ │ │
│care│ │ │ │
│can-│ │ │ │
│ti- │ │ │ │
│ta- │ │ │ │
│tea │ │ │ │
│şi │ │ │ │
│ti- │ │ │ │
│pul │ │ │ │
│am- │ │ │ │
│ba- │ │ │ │
│la- │ │ │ │
│je- │ │ │ │
│lor │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────┼───────────┴──────────────────────────┤
│18b │ │19b Codul produsului (cod NC) │
│Des-│ ├───────────┬──┴────┴────┴─────────────┤
│cri-│ │20b │21b Greutate bruta (kg) │
│erea│ │Cantitate ├──────────────────────────┤
│pro-│ │ │22b Greutate neta (kg) │
│du- │ │ │ │
│se- │ │ │ │
│lor,│ │ │ │
│nu- │ │ │ │
│mere│ │ │ │
│de │ │ │ │
│i- │ │ │ │
│den-│ │ │ │
│ti- │ │ │ │
│fi- │ │ │ │
│care│ │ │ │
│can-│ │ │ │
│ti- │ │ │ │
│ta- │ │ │ │
│tea │ │ │ │
│şi │ │ │ │
│ti- │ │ │ │
│pul │ │ │ │
│am- │ │ │ │
│ba- │ │ │ │
│la- │ │ │ │
│je- │ │ │ │
│lor │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────┼───────────┴──────────────────────────┤
│18c │ │19c Codul produsului (cod NC) │
│Des-│ ├───────────┬──┴────┴────┴─────────────┤
│cri-│ │20c │21c Greutate bruta (kg) │
│erea│ │Cantitate ├──────────────────────────┤
│pro-│ │ │22c Greutate neta (kg) │
│du- │ │ │ │
│se- │ │ │ │
│lor,│ │ │ │
│nu- │ │ │ │
│mere│ │ │ │
│de │ │ │ │
│i- │ │ │ │
│den-│ │ │ │
│ti- │ │ │ │
│fi- │ │ │ │
│care│ │ │ │
│can-│ │ │ │
│ti- │ │ │ │
│ta- │ │ │ │
│tea │ │ │ │
│şi │ │ │ │
│ti- │ │ │ │
│pul │ │ │ │
│am- │ │ │ │
│ba- │ │ │ │
│la- │ │ │ │
│je- │ │ │ │
│lor │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────┴───────────┴──────────────────────────┤
│ │23 Certificate (pentru unele vinuri şi bauturi spirtoase, mici │
│ │ producători de bere şi mici distilerii) │
│ │ │
│ │ │
│ ├────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┤
│ │A Menţiuni privind verificarea.│24 Casutele 1-22 certificarea │
│ │ Se completeaza de autoritatea│ completarii corecte │
│ │ fiscala competenţa. ├──────────────────────────────────────┤
│ │ │Societatea semnatara şi nr. de telefon│
│ │ │ │
│ │ │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────┤
│ │ │Numele semnatarului │
│ │ ├──────────────────────────────────────┤
│ │ │Locul şi data │
│ │ ├──────────────────────────────────────┤
│ │ │Semnatura │
│ │ │ │
│ │Continua pe verso (exemplarele │ │
│ │2,3 şi 4) │ │
└────┴────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ B SCHIMBAREA LOCULUI LIVRARII │
│ Noua adresa Trebuie informata imediat autoritatea│
│ │ indicată la casuta 8 │
│ │ │
│ │ │
│ │ │
│ Numele semnatarului │ │
│ │ │
│ Locul şi data Semnatura │ │
│ │ │
├─────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┤
│C CERTIFICAREA RECEPTIEI SAU EXPORTULUI │
│ _ │
│ │_│ Produse primite de destinatar │
│ │
│ Data ............. Locul .............. Nr. de referinţa ...... │
│ │
│ Descrierea produselor │ Plusuri │ Minusuri │
│ │ │ │
│ │ │ │
│ │ │ │
│ │ │ │
│ │ │ │
│ │ │ │
│ _ │
│ │_│ Transport verificat │
│ │
│ _ │
│ │_│ Produse exportate*/plasate Mijloc de transport ........... │
│ intr-o procedură vamala comunitara │
│ (alta decat punerea în libera │
│ circulatie)* │
│ Data .............. │
│ │
│ _ │
│ │_│ Nume semnatarului ................ Locul şi data ................. │
│ Societatea semnatarului Semnatura │
│ .................................. │
│ │
│ _ │
│ │_│ Autoritatea fiscala sau biroul Aprobat de autoritatea fiscala │
│ vamal sau de biroul vamal │
│ Nume │
│ Adresa │
│ │
│ │
│ * taiati varianta care nu se aplică │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│A Inregistrarea controalelor (continuare) │
│ │
│ │
│ │
│ │
│ │
│ │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
PRODUSE ACCIZABILE DOCUMENT ADMINISTRATIV DE INSOTIRE
┌────┬────────────────────────────────┬───────────────────┬──────────────────┐
│ 5 │ _1 Expeditor Cod unic de │2 Cod acciza │3 Nr. referinţa │
├────┤│_│ înregistrare │ expeditor │ │
│E- │ ├───────────────────┼──────────────────┤
│xem-│ │4 Cod acciza │5 Nr. factura │
│plar│ │ primitor │ │
│pen-│ ├───────────────────┴──────────────────┤
│tru │ │6 Data facturii │
│au- ├────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│to- │7 Primitor Cod unic de │8 Autoritatea competenţa a locului │
│ri- │ înregistrare │ de expediere │
│ta- │ │ │
│tea │7a Locul livrarii │ │
│fis-│ ├──────────────────────────────────────┤
│ca- │ │10 Garantia │
│la ├────────────────────────────────┤ │
│a │9 Transportator │ │
│ex- │ ├───────────────────┬──────────────────┤
│pe- │ │12 Tara de │13 Tara de primire│
│di- │ │ expeditie │ │
│to- ├────────────────────────────────┼───────────────────┴──────────────────┤
│ru- │11 Alte informaţii privind │14 Reprezentantul fiscal │
│lui │ transportul │ │
│ │ │ │
├────┼────────────────┬───────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ 5 │15 Locul de │16 Data │17 Durata transportului │
│ │ expediere │expedierii │ │
├────┼────────────────┴───────────────┼──────────────────────────────────────┤
│18a │ │19a Codul produsului (cod NC) │
│Des-│ ├───────────┬──┴────┴────┴─────────────┤
│cri-│ │20a │21a Greutate bruta (kg) │
│erea│ │Cantitate ├──────────────────────────┤
│pro-│ │ │22a Greutate neta (kg) │
│du- │ │ │ │
│se- │ │ │ │
│lor,│ │ │ │
│nu- │ │ │ │
│mere│ │ │ │
│de │ │ │ │
│i- │ │ │ │
│den-│ │ │ │
│ti- │ │ │ │
│fi- │ │ │ │
│care│ │ │ │
│can-│ │ │ │
│ti- │ │ │ │
│ta- │ │ │ │
│tea │ │ │ │
│şi │ │ │ │
│ti- │ │ │ │
│pul │ │ │ │
│am- │ │ │ │
│ba- │ │ │ │
│la- │ │ │ │
│je- │ │ │ │
│lor │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────┼───────────┴──────────────────────────┤
│18b │ │19b Codul produsului (cod NC) │
│Des-│ ├───────────┬──┴────┴────┴─────────────┤
│cri-│ │20b │21b Greutate bruta (kg) │
│erea│ │Cantitate ├──────────────────────────┤
│pro-│ │ │22b Greutate neta (kg) │
│du- │ │ │ │
│se- │ │ │ │
│lor,│ │ │ │
│nu- │ │ │ │
│mere│ │ │ │
│de │ │ │ │
│i- │ │ │ │
│den-│ │ │ │
│ti- │ │ │ │
│fi- │ │ │ │
│care│ │ │ │
│can-│ │ │ │
│ti- │ │ │ │
│ta- │ │ │ │
│tea │ │ │ │
│şi │ │ │ │
│ti- │ │ │ │
│pul │ │ │ │
│am- │ │ │ │
│ba- │ │ │ │
│la- │ │ │ │
│je- │ │ │ │
│lor │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────┼───────────┴──────────────────────────┤
│18c │ │19c Codul produsului (cod NC) │
│Des-│ ├───────────┬──┴────┴────┴─────────────┤
│cri-│ │20c │21c Greutate bruta (kg) │
│erea│ │Cantitate ├──────────────────────────┤
│pro-│ │ │22c Greutate neta (kg) │
│du- │ │ │ │
│se- │ │ │ │
│lor,│ │ │ │
│nu- │ │ │ │
│mere│ │ │ │
│de │ │ │ │
│i- │ │ │ │
│den-│ │ │ │
│ti- │ │ │ │
│fi- │ │ │ │
│care│ │ │ │
│can-│ │ │ │
│ti- │ │ │ │
│ta- │ │ │ │
│tea │ │ │ │
│şi │ │ │ │
│ti- │ │ │ │
│pul │ │ │ │
│am- │ │ │ │
│ba- │ │ │ │
│la- │ │ │ │
│je- │ │ │ │
│lor │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────┴───────────┴──────────────────────────┤
│ │23 Certificate (pentru unele vinuri şi bauturi spirtoase, mici │
│ │ producători de bere şi mici distilerii) │
│ │ │
│ │ │
│ ├────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┤
│ │A Menţiuni privind verificarea.│24 Casutele 1-22 certificarea │
│ │ Se completeaza de autoritatea│ completarii corecte │
│ │ fiscala competenţa. ├──────────────────────────────────────┤
│ │ │Societatea semnatara şi nr. de telefon│
│ │ │ │
│ │ │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────┤
│ │ │Numele semnatarului │
│ │ ├──────────────────────────────────────┤
│ │ │Locul şi data │
│ │ ├──────────────────────────────────────┤
│ │ │Semnatura │
│ │ │ │
│ │Continua pe verso (exemplarele │ │
│ │2,3 şi 4) │ │
└────┴────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘
(1) La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe în înţelesul prezentului cod, autorităţile fiscale pot sa nu ia în considerare o tranzactie care nu are un scop economic sau pot reincadra forma unei tranzactii pentru a reflecta conţinutul economic al tranzactiei.
(2) În cadrul unei tranzactii între persoane afiliate, autorităţile fiscale pot ajusta suma venitului sau a cheltuielii oricareia dintre persoane, după cum este necesar, pentru a reflecta preţul de piaţa al bunurilor sau serviciilor furnizate în cadrul tranzactiei. La stabilirea pretului de piaţa al tranzactiilor între persoane afiliate se foloseşte cea mai adecvata dintre urmatoarele metode
a) metoda compararii preturilor, prin care preţul de piaţa se stabileste pe baza preturilor platite altor persoane care vand bunuri sau servicii comparabile către persoane independente;
b) metoda cost-plus, prin care preţul de piaţa se stabileste pe baza costurilor bunului sau serviciului asigurat prin tranzactie, majorat cu marja de profit corespunzătoare;
c) metoda pretului de revanzare, prin care preţul de piaţa se stabileste pe baza pretului de revanzare al bunului sau serviciului vandut unei persoane independente, diminuat cu cheltuiala cu vanzarea, alte cheltuieli ale contribuabilului şi o marja de profit;
d) orice alta metoda recunoscută în liniile directoare privind preturile de transfer emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economica.
DOCUMENT DE INSOTIRE SIMPLIFICAT
pentru circulatia intracomunitara a produselor accizabile
deja eliberate pentru consum
- faţa -
┌─┬─────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│1│ 1.Expeditor nr. de TVA │ 2.Numar de referinţa al operaţiunii │
├─┤(Nume şi adresa) │ │
│E│ │ │
│x│ ├──────────────────────────────────────┤
│e│ │ 3.Autoritatea competenţa a statului │
│m├─────────────────────────────────────┤ de destinatie (Nume şi adresa) │
│p│ 4.Primitor nr. de TVA │ │
│l│ (Nume şi adresa) │ │
│a│ │ │
│r├─────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ │ 5.Transportator/mijloace de │6.Numar de referinţa şi data │
│p│ transport │declaraţiei │
│e│ │ │
│n├─────────────────────────────────────┤ │
│t│ 7.Locul livrarii │ │
│r│ │ │
│u├─────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ │ 8.Marci şi numar de identificare, │ 9.Codul produsului (codul NC) │
│e│ nr. şi tipul ambalajelor, │ │
│x│ descrierea bunurilor │ │
│p│ ├───────────────┬──────────────────────┤
│e│ │10.Cantitatea │11.Greutatea bruta(kg)│
│d│ │ │ │
│i│ │ ├──────────────────────┤
│t│ │ │12.Greutatea neta (kg)│
│o│ │ │ │
│r│ ├───────────────┴──────────────────────┤
├─┤ │13.Preţul de facturare/valoarea │
│1│ │comerciala │
└─┤ │ │
├─────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┤
│14. Certificate (pentru unele vinuri şi bauturi spirtoase, mici fabrici de │
│bere, mici distilerii) │
│ │
│ │
│ │
│ │
├─────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┤
│ A.Menţiuni privind verificarea. │15.Casutele 1-13 corect completate │
│ Se completeaza de autoritatea │ Restituirea exemplarului 3 │
│ competenţa │ │
│ │ solicitata Da [] Nu[] (*) │
│ ├──────────────────────────────────────┤
│ │ Societatea semnatara şi numărul de │
│ │ telefon │
│ ├──────────────────────────────────────┤
│ │ │
│ │ Numele semnatarului │
│ ├──────────────────────────────────────┤
│ │ Locul şi data │
│ │ │
│ ├──────────────────────────────────────┤
│Continuarea pe verso │ Semnatura │
│(exemplarele 2 şi 3) │ │
└─────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘
(*) Bifati casuta corespunzătoare
INSTRUCTIUNI DE COMPLETARE
(verso-ul exemplarului 1)
Circulatia intracomunitara a produselor supuse
accizelor care au fost eliberate în consum în statul
membru de livrare
1. Observatii generale
11. Documentul de însoţire simplificat este utilizat în scopul aplicarii accizelor, potrivit prevederilor art. 7 din Directiva Consiliului nr. 92/12/CEE , din 25 februarie 1992
1.2. Docuntentul trebuie completat în mod lizibil în asa fel încât inscrisurile sa nu poata fi sterse. Informaţiile pot fi pretiparite. Nu sunt permise ştersături sau taieturi.
1.3.Caracteristicile generale ale documentului şi dimensiunile casutelor sunt cele prevăzute în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene nr. C 164 din 1 iulie 1989 pagina 3.
Hartia trebuie să fie de culoare alba pentru toate exemplarele şi să aibă formatul 210 mm pe 297 mm; este admisa o toleranta maxima de 5mm în minus sau 8 mm în plus în ceea ce priveste lungimea.
1.4. Orice spatiu neutilizat trebuie să fie barat, astfel încât sa nu se mai poata face adaugiri.
1.5. Documentul de însoţire consta în 3 exemplare
exemplarul 1
trebuie pastrat de expeditor
exemplarul 2
insoteste produsele şi trebuie pastrat de primitor;
exemplarul 3
insoteste produsele şi trebuie să se returneze expeditorului, cu certificarea primirii confirmata de către persoana mentionata la casuta 4 dacă expeditorul solicita aceasta în scopul restituirii accizelor;
2. Rubrici
Casuta 1.
Expeditor: numele şi adresa complete, numărul de TVA (dacă exista) al persoanei care livreaza produse într-un alt stat membru. Dacă exista un numar de accize trebuie de asemenea indicat.
Casuta 2. Numar de referinţa al operaţiunii: numărul de referinţa comunicat de persoana care livreaza produsele şi care va identifica miscarea cu inregistrarile sale comerciale. În mod normal, acesta va fi numărul şi data facturii.
Casuta 3. Autoritatea competenţa a statului de destinatie: numele şi adresa autorităţii din statul membru de destinatie, careia i-a fost declarata anticipat expeditia
Casuta 4. Primitor: numele şi adresa complete, numărul de TVA (dacă exista) al persoanei care primeste produsele. Dacă exista un numar de accize trebuie de asemenea indicat.
Casuta 5. Transportator/mijloc de transport: se completeaza cu "expeditor", "primitor" sau numele şi adresa persoanei responsabile cu prima expeditie, dacă este diferita de persoanele indicate în casuta 1 sau casuta 4, se va indica de asemenea mijlocul de transport.
Casuta 6. Numar de referinţa şi data declaraţiei
Declaratia şi/sau autorizatia care trebuie data de autoritatea competentă din statul membru de destinatie înainte de începerea expeditiei.
Casuta 7. Locul livrarii: adresa livrarii dacă este diferita de cea din casuta 4.
Casuta 8. Descrierea completa a produselor, marcaje şi numere şi tipul ambalajelor: marcaje şi numerele exterioare ale pachetelor, ex. containere; numărul pachetelor din interior, ex. cartoane; şi descrierea comerciala a produselor. Descrierea poate continua pe o pagina separata atasata fiecarui exemplar. O lista a ambalajelor poate fi utilizata în acest scop.
Pentru alcoolul şi bauturile alcoolice, altele decat berea, trebuie să se precizeze concentraţia alcoolica (procent în volum la 20°C).
Pentru bere, concentraţia alcoolica va fi mentionata fie în grade Plato, fie procente în volum la 20°C, fie amandoua, potrivit solicitarii statului membru de destinatie şi a statului membru de expediere.
Pentru uleiuri minerale se va menţiona densitatea la 15°C.
Casuta 9 Codul produsului: codul NC.
Casuta 10. Cantitate: numărul, greutatea sau volumul, după caz, în functie de accizele din statul membru de destinatie, de exemplu
- tigarete, numărul de bucăţi, exprimat în mii,
- tigari şi tigari de foi, greutatea neta,
- alcool şi bauturi alcoolice, litri la temperatura de 20°C cu doua zecimale,
- produse energetice cu excepţia păcurei, litri la temperatura de 15°C.
Casuta 11. Greutate bruta: greutatea bruta a transportului.
Casuta 12. Greutate neta: se va indica greutatea fără ambalaje a produselor.
Casuta 13. Preţul facturii/valoarea comerciala: suma totala a facturii care include şi acciza, în cazul în care circulatia nu are nici o legătură cu vanzarea, trebuie introdusa şi valoarea comerciala. În acest caz se adauga menţiunea "nu în scop de vanzare".
Casuta 14. Certificate: acest spatiu este rezervat pentru anumite certificate care sunt cerute numai pe exemplarul 2.
1. În cazul anumitor vinuri, atunci când se considera necesar, certificatul referitor la originea şi calitatea produselor, conform legislaţiei comunitare.
2. În cazul anumitor bauturi spirtoase, certificatul referitor la locul de productie, conform legislaţiei comunitare.
3. În cazul berii produsa de micii producători independenti conform definitiei din directiva specifică a Comisiei privind structura accizelor la alcool şi bauturi alcoolice, pentru care se intenţionează solicitarea unei cote reduse a accizei în statul membru de destinatie, certificarea expeditorului astfel: "Prin prezenta se certifica faptul ca berea a fost produsa de o mica berarie independenta cu o productie a anului anterior de........ hectolitri de bere."
4. În cazul alcoolului etilic produs de o mica distilerie, conform definitiei din directiva specifică a Comisiei privind structura accizelor la alcool şi bauturi alcoolice, pentru care se intenţionează solicitarea unei cote reduse a accizei în statul membru de destinatie, certificarea expeditorului astfel: "Prin prezenta se certifica faptul ca produsul descris a fost fabricat de o mica distilerie cu o productie a anului anterior de ........ hectolitri de alcool pur.
Casuta 15. Societatea semnatarului, etc: documentul trebuie completat de către sau în numele persoanei responsabile pentru circulatia produselor. Dacă expeditorul solicita sa i se returneze exemplarul 3 cu un certificat de receptie, acesta va fi mentionat.
Casuta A Menţiuni privind verificarea: autorităţile competente trebuie să inregistreze pe exemplarele 2 şi 3 controalele efectuate. Toate observatiile trebuie să fie semnate, datate şi stampilate de către functionarul responsabil.
Casuta B Certificat de primire: trebuie să fie transmis de către primitor şi trebuie returnat expeditorului dacă acesta din urma îl solicita expres în scopul restituirii accizelor.
DOCUMENT DE INSOTIRE SIMPLIFICAT
pentru circulatia intracomunitara a produselor accizabile
deja eliberate pentru consum
- faţa -
┌─┬─────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│2│ 1.Expeditor nr. de TVA │ 2.Numar de referinţa al operaţiunii │
├─┤(Nume şi adresa) │ │
│E│ │ │
│x│ ├──────────────────────────────────────┤
│e│ │ 3.Autoritatea competenţa a statului │
│m├─────────────────────────────────────┤ de destinatie (Nume şi adresa) │
│p│ 4.Primitor nr. de TVA │ │
│l│ (Nume şi adresa) │ │
│a│ │ │
│r├─────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ │ 5.Transportator/mijloace de │6.Numar de referinţa şi data │
│p│ transport │declaraţiei │
│e│ │ │
│n├─────────────────────────────────────┤ │
│t│ 7.Locul livrarii │ │
│r│ │ │
│u├─────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ │ 8.Marci şi numar de identificare, │ 9.Codul produsului (codul NC) │
│p│ numar şi tipul ambalajelor, │ │
│r│ descrierea bunurilor │ │
│i│ ├───────────────┬──────────────────────┤
│m│ │10.Cantitatea │11.Greutatea bruta(kg)│
│i│ │ │ │
│t│ │ ├──────────────────────┤
│o│ │ │12.Greutatea neta (kg)│
│r│ │ │ │
│ │ ├───────────────┴──────────────────────┤
├─┤ │13.Preţul de facturare/valoarea │
│2│ │comerciala │
└─┤ │ │
├─────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┤
│14. Certificate (pentru unele vinuri şi bauturi spirtoase, mici fabrici de │
│bere, mici distilerii) │
│ │
│ │
│ │
│ │
├─────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┤
│ A.Menţiuni privind verificarea. │15.Casutele 1-13 corect completate │
│ Se completeaza de autoritatea │ Restituirea exemplarului 3 │
│ competenţa │ │
│ │ solicitata Da [] Nu[] (*)│
│ ├──────────────────────────────────────┤
│ │ Societatea semnatara şi numărul de │
│ │ telefon │
│ ├──────────────────────────────────────┤
│ │ │
│ │ Numele semnatarului │
├─────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ │ Locul şi data │
│ │ │
│ ├──────────────────────────────────────┤
│Continuarea pe verso │ Semnatura │
│(exemplarele 2 şi 3) │ │
└─────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘
(*) Bifati casuta corespunzătoare
- verso -
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │
│ B.CERTIFICAREA RECEPTIEI │
│ │
│ Produse receptionate de primitor │
│ │
│ │
│ Data ..... Locul ...... Numărul de referinţa ......... │
│ │
│ │
│ │
│ Accizele au fost platite(*) /declarate pentru plata autorităţii competente │
│ │
│ │
│ Data ........ Numărul de referinţa ......... │
│ │
│ │
│ Alte observatii ale primitorului: │
│ │
│ │
│ │
│ │
│ │
│ │
│ │
│ │
│ │
│ │
│ │
│ │
│ Locul/Data ...... Numele semnatarului ........... │
│ │
│ Semnatura .................... │
│ │
│ *) Taiati menţiunea inutila │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ A.Menţiuni privind verificarea (continuare) │
│ │
│ │
│ │
│ │
│ │
│ │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
DOCUMENT DE INSOTIRE SIMPLIFICAT
pentru circulatia intracomunitara a produselor
accizabile
deja eliberate pentru consum
- faţa -
┌─┬─────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│3│ 1.Expeditor nr. de TVA │ 2.Numar de referinţa al operaţiunii │
├─┤(Nume şi adresa) │ │
│E│ │ │
│x│ ├──────────────────────────────────────┤
│e│ │ 3.Autoritatea competenţa a statului │
│m├─────────────────────────────────────┤ de destinatie (Nume şi adresa) │
│p│ 4.Primitor nr. de TVA │ │
│l│ (Nume şi adresa) │ │
│a│ │ │
│r├─────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ │ 5.Transportator/mijloace de │6.Numar de referinţa şi data │
│d│ transport │declaraţiei │
│e│ │ │
│ ├─────────────────────────────────────┤ │
│r│ 7.Locul livrarii │ │
│e│ │ │
│t├─────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│u│ 8.Marci şi numar de identificare, │ 9.Codul produsului (codul NC) │
│r│ numar şi tipul ambalajelor, │ │
│n│ descrierea bunurilor │ │
│a│ ├───────────────┬──────────────────────┤
│t│ │10.Cantitatea │11.Greutatea bruta(kg)│
│ │ │ │ │
│e│ │ ├──────────────────────┤
│x│ │ │12.Greutatea neta (kg)│
│p│ │ │ │
│e│ ├───────────────┴──────────────────────┤
│d│ │13.Preţul de facturare/valoarea │
│i│ │comerciala │
│t│ │ │
│o├─────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┤
│r│14. Certificate (pentru unele vinuri şi bauturi spirtoase, mici fabrici de │
│u│bere, mici distilerii) │
│l│ │
│u│ │
│i│ │
├─┤ │
│3├─────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┤
└─┤ A.Menţiuni privind verificarea. │15.Casutele 1-13 corect completate │
│ Se completeaza de autoritatea │ Restituirea exemplarului 3 │
│ competenţa │ │
│ │ solicitata Da [] Nu[] (*) │
│ ├──────────────────────────────────────┤
│ │ Societatea semnatara şi numărul de │
│ │ telefon │
│ ├──────────────────────────────────────┤
│ │ │
│ │ Numele semnatarului │
├─────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ │ Locul şi data │
│ │ │
│ ├──────────────────────────────────────┤
│Continuarea pe verso │ Semnatura │
│(exemplarele 2 şi 3) │ │
└─────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘
(*) Bifati casuta corespunzătoare
- verso -
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │
│ B.CERTIFICAREA RECEPTIEI │
│ │
│ Produse receptionate de primitor │
│ │
│ │
│ Data ..... Locul ...... Numărul de referinţa ........ │
│ │
│ │
│ │
│ Accizele au fost platite(*) /declarate pentru plata autorităţii competente │
│ │
│ │
│ Data ........ Numărul de referinţa ......... │
│ │
│ │
│ Alte observatii ale primitorului: │
│ │
│ │
│ │
│ │
│ │
│ │
│ │
│ │
│ │
│ │
│ │
│ │
│ Locul/Data ...... Numele semnatarului ........... │
│ │
│ │
│ Semnatura .................... │
│ │
│ (*) Taiati menţiunea inutila │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ A.Menţiuni privind verificarea (continuare) │
│ │
│ │
│ │
│ │
│ │
│ │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Denumirea operatorului economic
.....................................................
Sediul
Judeţul.... Sectorul ..... Localitatea
Strada.... Nr.... Blocul.... Scara.... Etaj.... Ap...
Codul postal..... Telefon/fax.............
Codul de identificare fiscala.........
CERERE
de restituire a accizelor
în luna ..... anul .....
┌──┬─────┬─────┬────┬─────────────────────┬────┬────┬──────────────────┬───────┐
│N │Numa-│Sim- │De- │Descrierea produselor│Data│Can-│Date privind plata│Suma de│
│r.│rul │bolul│nu- │ expediate │re- │ti- │accizelor în │resti- │
│c │do- │sta- │mi- ├───┬───────┬─────────┤cep-│ta │statul membru de │tuit │
│r │cu- │tului│rea │Co-│Canti- │Nivelul │ti- │tea │destinatie │ │
│t.│men- │mem- │des-│dul│tatea*)│accizei │ei │re- ├──────┬───────────┤ │
│ │tu- │bru │ti- │NC │ │**) │pro-│cep-│ Data │Numărul şi │ │
│ │lui │de │na- │al │ │ │du- │tio-│platii│documentul │ │
│ │de │des- │ta- │pro- │ │se- │nata│ │care atesta│ │
│ │în- │ti- │ru- │du-│ │ │lor │ │ │plata │ │
│ │so- │natie│lui │su-│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ti- │ │şi │lui│ │ │ │ │ │ │ │
│ │re │ │co- │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │sim- │ │dul │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pli- │ │de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │fi- │ │i- │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │cat │ │den-│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ti- │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │fi- │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │care│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │fis-│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │cala│ │ │ │ │ │ │ │ │
├──┼─────┼─────┼────┼───┼───────┼─────────┼────┼────┼──────┼───────────┼───────┤
│0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │
├──┼─────┼─────┼────┼───┼───────┼─────────┼────┼────┼──────┼───────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──┼─────┼─────┼────┼───┼───────┼─────────┼────┼────┼──────┼───────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──┼─────┼─────┼────┼───┼───────┼─────────┼────┼────┼──────┼───────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──┼─────┼─────┼────┼───┼───────┼─────────┼────┼────┼──────┼───────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──┼─────┼─────┼────┼───┼───────┼─────────┼────┼────┼──────┼───────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──┼─────┼─────┼────┼───┼───────┼─────────┼────┼────┼──────┼───────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──┼─────┼─────┼────┼───┼───────┼─────────┼────┼────┼──────┼───────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──┼─────┼─────┼────┼───┼───────┼─────────┼────┼────┼──────┼───────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──┼─────┼─────┼────┼───┼───────┼─────────┼────┼────┼──────┼───────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──┼─────┼─────┼────┼───┼───────┼─────────┼────┼────┼──────┼───────────┼───────┤
│ │TOTAL│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└──┴─────┴─────┴────┴───┴───────┴─────────┴────┴────┴──────┴───────────┴───────┘
--------
*) Pentru produsele energetice volumul va fi masurat la temperatura de 15°C; pentru alcool şi bauturi alcoolice volumul se stabileste la 20°C; în cazul tigaretelor se va menţiona pe un rand numărul de pachete de tigarete şi pe urmatorul valoarea acestora în lei, cu un singur numar de ordine şi fără a repeta datele comune.
**) Se va consemna nivelul efectiv suportat. În cazul în care acesta este imposibil de stabilit, se va aplica nivelul accizelor în vigoare în ultimele 3 luni anterioare datei la care s-a realizat plata în statul membru de destinatie.
....................... ............
Semnatura şi stampila Data
Denumirea operatorului economic
.....................................................
Sediul
Judeţul.... Sectorul ..... Localitatea
Strada.... Nr.... Blocul.... Scara.... Etaj.... Ap...
Codul postal..... Telefon/fax.............
Codul de identificare fiscala.........
CERERE
de rambursare a accizelor
în cazul vanzarii la distanta
în trimestrul ....... anul .........
┌────┬─────────────┬──────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│Nr. │Statul membru│Numărul de│ PRODUSE │
│crt.│de destinatie│ordine co-├────────────┬───────────────┬───────────────────┤
│ │ │respunza- │Codul NC al │ Cantitatea*) │Suma solicitata a │
│ │ │tor livra-│produsului │ │fi rambursata**) │
│ │ │rii │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────────┼────────────┼───────────────┼───────────────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │
├────┼─────────────┼──────────┼────────────┼───────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────────┼────────────┼───────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────────┼────────────┼───────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────────┼────────────┼───────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────────┼────────────┼───────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────────┼────────────┼───────────────┼───────────────────┤
│ │ TOTAL │ │ │ │ │
└────┴─────────────┴──────────┴────────────┴───────────────┴───────────────────┘
-------
*) Pentru produsele energetice volumul va fi masurat la temperatura de 15°C; pentru alcool şi bauturi alcoolice volumul se stabileste la 20°C; în cazul tigaretelor se va menţiona pe un rand numărul de pachete de tigarete şi pe urmatorul valoarea acestora în lei, cu un singur numar de ordine şi fără a repeta datele comune.
**) Se va consemna suma efectiv suportată . În cazul în care aceasta nu se poate determina cu exactitate, se va calcula prin aplicarea nivelului accizelor în vigoare în ultimele 3 luni anterioare de la data platii în statul membru de destinatie.
....................... ............
Semnatura şi stampila Data
*Font 9*
Denumirea operatorului înregistrat/
operatorului neinregistrat/reprezentantului fiscal
.................................... Autoritatea fiscala
Cod accize/Cod identificare fiscala .............. teritoriala ┌──────────┐
Localitatea .......... judet/sector .............. │ │
Strada ........... Nr. ...........................
Bloc ... Scara ... Etaj ... Ap ... Cod postal ....
SITUAŢIE CENTRALIZATOARE PRIVIND
ACHIZITIILE ŞI
LIVRARILE DE PRODUSE ACCIZABILE
în luna ........ anul ......
┌────────┬───────┬─────┬─────┬────┬─────┬────┬─────┬───────────┬───────────┬──────────────┐
│Document│Achizi-│Pro- │Cod │Co- │Sta- │Den-│Con- │ Recipienti│ Cantitate │ Acciza │
│ │tie/Li-│ve- │ac- │dul │rea │şi- │cen- │ *5) │ │ datorata │
│ │vrare │ni- │ci- │NC │pro- │ta- │tra- ├──────┬────┼─────┬─────┤ │
├───┬────┼───┬───┤enta/│ze │al │du- │te │tie │Capa- │nr. │ kg │litri│ │
│Tip│Nu- │Tip│Da-│Des- │ex- │pro-│su- │la │grad │cita- │ │ │ │ │
│*1)│mar │*2)│ta │ti- │pe- │du- │lui │15°C│al- │te │ │ │ │ │
│ │ │ │ │na- │di- │su- │(vrac│kg/l│coo- │nomi- │ │ │ │ │
│ │ │ │ │tia │tor/ │lui │/im- │*4) │lic/ │nala │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ *3) │Cod │ │bu- │ │grad │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │iden-│ │te- │ │plato│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │tif. │ │li- │ │ *5) │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │fis- │ │at) │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │cala │ │(V/I)│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │des- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ti- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │na- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │tar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼────┼───┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼────┼───┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼────┼───┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼────┼───┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼────┼───┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼────┼───┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼────┼───┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───┴────┴───┴───┴─────┴─────┴────┴─────┴────┴─────┴──────┴────┴─────┴─────┴──────────────┘
-----
*1) DAI, DAS, factura,
*2) Pentru achizitii se va inscrie "A"; pentru livrari se va inscrie "L",
*3) Se va inscrie codul tarii în cazul provenientei/destinatiei U.E. (RO în cazul
livrarilor naţionale); se va indica "EX" în cazul livrarilor în afara U.E.,
*4) Se va completa numai în cazul produselor energetice,
*5) Se va completa numai în cazul alcoolului şi bauturilor alcoolice
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│RECAPITULAREA PERIOADEI │
├────────┬───────┬───────┬──────┬─────┬────────┬──────────┬──────────────┬────────────────┤
│Codul NC│Vrac/ │Stoc la│Canti-│Sur- │Cantita-│ Pierderi │ Stoc efectiv │ Diferenţa │
│al pro- │Imbute-│incepu-│tatea │plus │tie │ U.M. │ U.M. │ (+) sau (-) │
│dusului │liat │tul lu-│intra-│pe │iesita │ │ │ U.M. │
│ │(V/I) │nii │ta │par- │ U.M. │ │ │ │
│ │ │ U.M. │ U.M. │cur- │ │ │ │ │
│ │ │ │ │sul │ │ │ │ │
│ │ │ │ │lunii│ │ │ │ │
│ │ │ │ │ U.M.│ │ │ │ │
├────────┼───────┼───────┼──────┼─────┼────────┼──────────┼──────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────┼───────┼───────┼──────┼─────┼────────┼──────────┼──────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────┴───────┴───────┴──────┴─────┴────────┴──────────┴──────────────┴────────────────┘
..................... ................
Semnatura şi stampila Data
operatorului
┌─────────────────────────────────┐
│Autoritatea fiscala teritoriala │
└─────────────────────────────────┘
NOTA DE COMANDA
pentru documente fiscale speciale
numărul ..... din data de .....
Denumire ....................................
Cod de identificare fiscala .................
Localitatea ....... judeţul/sectorul ........
Strada .... Nr. ... Bl... Sc... Et... Ap. ...
Cod postal ......... Sector .....
Domiciliul fiscal ...........
Telefon/fax .................
┌────────────┬───────────┬──────────┬──────┬─────────┬────────┬────────────────┐
│ Codul │ Cantitatea│ Unitatea │ Pret │ Valoarea│ T.V.A. │ Valoarea totala│
│documentului│ solicitata│de măsura │unitar│ (lei) │ (lei) │ inclusiv │
│ │ │ │ │ │ │ T.V.A. │
│ │ │ │ │ │ │ (lei) │
├────────────┼───────────┼──────────┼──────┼─────────┼────────┼────────────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │
├────────────┼───────────┼──────────┼──────┼─────────┼────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
└────────────┴───────────┴──────────┴──────┴─────────┴────────┴────────────────┘
Autoritatea fiscala teritoriala ........
Data aprobării comenzii ................
Numărul documentelor aprobate ..........
Modalitatea de plată ...................
......................... .......................
(semnatura şi stampila (semnatura şi stampila)
solicitantului)
*Font 9*
┌──────────────────────────────────┐
│ Autoritatea fiscala teritoriala │
└──────────────────────────────────┘
Denumirea antrepozitului fiscal ..................
Cod accize .......................................
Localitatea .......... judeţul/sectorul ..........
Strada ........... Nr. ...........................
Cod postal .....................
Domiciliul fiscal ..............
Situaţia
privind operaţiunile
desfăşurate în antrepozitul fiscal
de productie de alcool şi bauturi spirtoase
în luna ........... anul .......
I. Materii prime (exprimate în hectolitri alcool pur)
┌──────┬───────┬────────────────────────────────────────────┬────────┬──────────┬─────────┐
│Tipul │ Stoc │ Intrari (B) │Utilizat│Stoc final│Diferenţa│
│produ-│initial├──────────────────────────┬────────┬────────┤ (C) │ (D) │ (E) │
│sului │ (A) │ Operaţii interne │ U.E. │ Import │ │ │ │
│ │ ├────────────┬─────────────┤ │ │ │ │ │
│ │ │Din produc- │ Alte achizi-│ │ │ │ │ │
│ │ │tie proprie │ tii │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼────────────┼─────────────┼────────┼────────┼────────┼──────────┼─────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │
├──────┼───────┼────────────┼─────────────┼────────┼────────┼────────┼──────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────┼────────────┼─────────────┼────────┼────────┼────────┼──────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└──────┴───────┴────────────┴─────────────┴────────┴────────┴────────┴──────────┴─────────┘
II. Livrari(exprimate în hectolitri alcool pur)
┌────┬────┬────┬────────────────┬──────────────────────────────┬─────┬─────┬──────────────┐
│Ti- │Stoc│Can-│ Intrari (C) │ Iesiri (D) │Uti- │Stoc │ Diferenţa │
│pul │ini-│ti- ├────┬────┬──────┼───┬──────────────────────────┤li- │final│ (G) │
│pro-│tial│tati│A- │Al- │Import│Cu │ Fără accize │zate │(F) │ │
│du- │(A) │pro-│chi-│te │ │ac-├──────────────────┬───────┤în │ │ │
│su- │ │duse│zi- │a- │ │ci-│ Regim suspensiv │Scutire│ac- │ │ │
│lui │ │(B) │tii │chi-│ │ze ├─────┬─────┬──────┤ │ti- │ │ │
│ │ │ │în- │zi- │ │ │Teri-│ U.E.│Export│ │vi- │ │ │
│ │ │ │ter-│tii │ │ │to- │ │ │ │ta- │ │ │
│ │ │ │ne │(UE)│ │ │riul │ │ │ │tea │ │ │
│ │ │ │(RO)│ │ │ │na- │ │ │ │pro- │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │tio- │ │ │ │prie │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │nal │ │ │ │(E) │ │ │
├────┼────┼────┼────┼────┼──────┼───┼─────┼─────┼──────┼───────┼─────┼─────┼──────────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │ 12 │ 13 │
├────┼────┼────┼────┼────┼──────┼───┼─────┼─────┼──────┼───────┼─────┼─────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────┼────┼────┼────┼──────┼───┼─────┼─────┼──────┼───────┼─────┼─────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴────┴────┴────┴────┴──────┴───┴─────┴─────┴──────┴───────┴─────┴─────┴──────────────┘
I(A) Stocul initial: cantitatea de materii prime existente la inceputul perioadei trebuie să coincida cu stocul final al perioadei anterioare; (B) Intrari: Cantitatile de materii prime intrate trebuie să corespunda cu cele inscrise în documentele de circulatie corespunzătoare fiecarei proveniente, aferente perioadei de raportare ;(C) Cantitatile de materii prime utilizate pentru fabricarea alcoolului, în perioada de raportare; (D) Cantitatile de materii prime existente la finalul perioadei de raportare; (E) Diferente: Cantitatea rezultata pentru fiecare materie prima, după formula urmatoare: Stoc initial + intrari - utilizat - stoc final E=A+B-C-D
II. Cantitatile de alcool se exprima în hectolitri, cu doua zecimale. Datele aferente (A),(B),(C),(D)şi(E) sunt corespunzătoare operaţiunilor desfăşurate în perioada de raportare; Diferenţa (G) = A+B+C-D-E-F Diferenţa = stoc initial + (cantitati produse) + intrari - iesiri - stoc final
Data ................ Conducatorul antrepozitului
fiscal ....................
Semnatura şi stampila
*Font 9*
┌────────────────────────────────┐
│Autoritatea fiscala teritoriala │
└────────────────────────────────┘
Denumirea antrepozitului fiscal ..............
Cod accize ...................................
Localitatea ..... judeţul/sectorul ...........
Strada ............. Nr. .....................
Cod postal ...................................
Domiciliul fiscal.............................
Situaţia
privind operaţiunile desfăşurate în
antrepozitul fiscal
de productie de vinuri/bauturi fermentate/
produse intermediare
în luna ......... anul ..............
I. Materii prime
┌─────┬────────────┬────────────────────────────────┬──────────┬────────────┬─────────────┐
│Tipul│Stoc initial│ Intrari │ Utilizat │ Stoc final │ Diferenţa │
│pro- │ (A) │ (B) │ (C) │ (D) │ (E) │
│dusu-├─────┬──────┼────────────┬─────────┬─────────┤ │ │ │
│lui │Can- │Con- │Operaţii în-│ U.E. │ Import │ │ │ │
│ │tita-│cen- │terne │ │ │ │ │ │
│ │tea │tratie├────┬───────┼────┬────┼────┬────┼────┬─────┼─────┬──────┼─────┬───────┤
│ │ │ │Can-│Concen-│Can-│Con-│Can-│Con-│Can-│Con- │Can- │Con- │Can- │Con- │
│ │ │ │ti- │tratie │ti- │cen-│ti- │cen-│ti- │cen- │ti- │cen- │ti- │cen- │
│ │ │ │ta- │ │ta- │tra-│ta- │tra-│ta- │tra- │ta- │tra- │ta- │tra- │
│ │ │ │te │ │te │tie │te │tie │te │tie │te │tie │te │tie │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼─────┼──────┼────┼───────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼───────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │ 12 │ 13 │ 14 │
├─────┼─────┼──────┼────┼───────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────┴─────┴──────┴────┴───────┴────┴────┴────┴────┴────┴─────┴─────┴──────┴─────┴───────┘
-----
A- cantitatile de materii prime existente în antrepozit la inceputul perioadei, şi care trebuie să corespunda cu stocul final din documentul lunii anterioare; B- Cantitatile de materii prime şi de produse în curs de fabricatie intrate în antrepozit- se va avea în vedere data receptiei înscrisă în DAI; C - cantitati de materie prima utilizate pe parcursul lunii în procesul de productie al produselor intermediare; D- Stoc final - cantitatile de materii prime existente în antrepozit la sfârşitul lunii; G - Diferenţa = cantitatile de produse rezultate, stabilite după formula: stoc initial + intrari - utilizari-stoc final (E = A+B-C-D)
*Font 9*
II. Produse în curs de fabricatie
┌───────────┬────────────┬───────┬────────────────────────────┬───────────┬───────────────┐
│Tip produs │Stoc initial│Intrari│ Iesiri │Stoc final │ Diferenţa │
│ │ │ ├──────────┬─────────────────┤ │ │
│ │ │ │Către alte│Pentru prelucrare│ │ │
│ │ │ │depozite │finala │ │ │
├───────────┼────────────┼───────┼──────────┼─────────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │
└───────────┴────────────┴───────┴──────────┴─────────────────┴───────────┴───────────────┘
III. Produse obtinute
┌────┬────┬────┬────────────────┬──────────────────────────────┬─────┬─────┬──────────────┐
│Ti- │Stoc│Can-│ Intrari (C) │ Iesiri (D) │Uti- │Stoc │ Diferenţa │
│pul │ini-│ti- ├────┬────┬──────┼───┬──────────────────────────┤li- │Final│ (G) │
│pro-│tial│tati│A- │Al- │Import│Cu │ Fără accize │zate │ (F) │ │
│du- │(A) │pro-│chi-│te │ │ac-├──────────────────┬───────┤în │ │ │
│su- │ │duse│zi- │a- │ │ci-│ Regim suspensiv │Scutire│ope- │ │ │
│lui │ │(B) │tii │chi-│ │ze ├─────┬─────┬──────┤ │rati-│ │ │
│ │ │ │în- │zi- │ │ │Teri-│Res- │Export│ │uni │ │ │
│ │ │ │ter-│tii │ │ │to- │tul │ │ │pro- │ │ │
│ │ │ │ne │(UE)│ │ │riul │U.E. │ │ │prii │ │ │
│ │ │ │(RO)│ │ │ │na- │ │ │ │ (E) │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │tio- │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │nal │ │ │ │ │ │ │
├────┼────┼────┼────┼────┼──────┼───┼─────┼─────┼──────┼───────┼─────┼─────┼──────────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │ 12 │ 13 │
└────┴────┴────┴────┴────┴──────┴───┴─────┴─────┴──────┴───────┴─────┴─────┴──────────────┘
-----
A- cantitatile de produse existente în antrepozit la inceputul perioadei, şi care trebuie să corespunda cu stocul final din documentul lunii anterioare; B - Cantitatea de produse fabricate în antrepozit pe parcursul perioadei; C - Cantitatile de produse intrate în regim suspensiv în antrepozit. Se va avea în vedere data de recepţie înscrisă pe D.A.I.; D - Iesiri cu accize -cantitatile de produse eliberate în consum; Iesiri fără accize - cantitatile fiecaror produse intermediare iesite în regim suspensiv sau în regim de scutire de la plata accizelor; E- cantitati de produse obtinute în antrepozit şi care ulterior sunt utilizate ca materie prima în noul proces de productie. F- Stocul final - cantitatile pe fiecare tip de produs existente în antrepozit la sfârşitul lunii; G - Diferenţa - cantitatile de produse rezultate, stabilite după formula urmatoare G = A+B+C-D-E-F
Data .......... Conducatorul antrepozitului
fiscal ....................
Semnatura şi stampila
*Font 9*
┌────────────────────────────────┐
│Autoritatea fiscala teritoriala │
└────────────────────────────────┘
Denumirea antrepozitului fiscal............
Cod accize.................................
Localitatea...... judeţul/sectorul.........
Strada......... Nr. .......................
Cod postal.................................
Domiciliul fiscal..........................
Situaţia
privind operaţiunile desfăşurate
în antrepozitul fiscal de productie de bere
luna........... anul ..........
I. Materii prime
┌──────────┬───────────┬───────────────┬────────────────────┬──────────┬─────────────────┐
│Denumire │ Kilograme │ % extract sec │ Denumire │Kilograme │ % extract sec │
│ │ │ │ │ │ │
├──────────┼───────────┼───────────────┼────────────────────┼──────────┼─────────────────┤
│Malt │ │ │Zahar şi glucoza │ │ │
├──────────┼───────────┼───────────────┼────────────────────┼──────────┼─────────────────┤
│Orz │ │ │Alte materii de │ │ │
│ │ │ │extractie │ │ │
├──────────┼───────────┼───────────────┼────────────────────┼──────────┼─────────────────┤
│Orez şi │ │ │Malt colorat │ │ │
│gris │ │ │ │ │ │
├──────────┼───────────┼───────────────┼────────────────────┼──────────┼─────────────────┤
│Porumb │ │ │ │ │ │
└──────────┴───────────┴───────────────┴────────────────────┴──────────┴─────────────────┘
II. Bere fabricata în hectolitri
┌────┬────┬────┬────────────────┬────────────────────────────────────┬─────┬──────────────┐
│Ti- │Stoc│Can-│ Intrari (C) │ Iesiri (D) │Stoc │ Diferenţa │
│pul │ini-│ti- ├────┬────┬──────┼─────────┬──────────────────────────┤final│ (F) │
│pro-│tial│tati│A- │Al- │Import│Cu accize│ Fără accize │ (E) │ │
│du- │(A) │pro-│chi-│te │ │ (D) │ │ │ │
│su- │ │duse│zi- │a- │ ├────┬────┼──────────────────┬───────┤ │ │
│lui │ │(B) │tii │chi-│ │Grad│Con-│ Regim suspensiv │Opera- │ │ │
│ │ │ │în- │zi- │ │Pla-│sum ├────┬────┬────────┤tiuni │ │ │
│ │ │ │ter-│tii │ │to │ │Te- │U.E.│ Export │scutite│ │ │
│ │ │ │ne │(UE)│ │me- │ │ri- │ │ │ │ │ │
│ │ │ │(RO)│ │ │diu │ │to- │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │riul│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │na- │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │tio-│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │nal │ │ │ │ │ │
├────┼────┼────┼────┼────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────────┼───────┼─────┼──────────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9│ 10 │ 11 │ 12 │ 13 │
├────┼────┼────┼────┼────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────────┼───────┼─────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────┼────┼────┼────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────────┼───────┼─────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴────┴────┴────┴────┴──────┴────┴────┴────┴────┴────────┴───────┴─────┴──────────────┘
-----
A- cantitatile de bere existente în antrepozit la inceputul lunii trebuie să corespunda cu stocul final din documentul lunii anterioare; B- Cantitatile de bere produse în antrepozit pe parcursul lunii; C- Cantitatile de bere intrate în antrepozit. Se va avea în vedere data de receptie înscrisă pe D.A.I.;
D- Iesiri cu accize: Gradul Plato mediu-dacă berea eliberata în consum prezinta diverse grade Plato, se va inscrie gradul mediu ponderat
Ex. 1000 hl bere de 12 grade Plato; 2000 hl de bere de 13 grade Plato; 3000 hl de bere de 14 grade Plato
F- Stocul final - cantitatile pe fiecare tip de produs existente în antrepozit la sfârşitul lunii; G - Diferenţa - cantitatile de produse rezultate, stabilite după formula urmatoare F = A+B+C-D-E
Data ...... Conducatorul
antrepozitului fiscal............
Semnatura şi stampila
Urmatoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil
a) dividendele primite de la o persoană juridica română;
b) diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de participare, precum şi diferentele de valoare a investitiilor financiare pe termen lung, reprezentand acţiuni deţinute la societăţi afiliate, titluri de participare şi investitii deţinute ca imobilizari, înregistrate astfel potrivit reglementarilor contabile. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii,*) a retragerii, lichidarii investitiilor financiare, precum şi la data retragerii capitalului social la persoana juridica la care se deţin titlurile de participare;
c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum şi veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;
d) veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative.
-----------
Litera c) a art. 20 a fost abrogata de pct. 8 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.
Art. 20 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
*) Teza a doua a lit. b) a art. 20 a fost rectificata prin RECTIFICAREA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 765 din 7 septembrie 2006."
*Font 9*
┌─────────────────────────────────┐
│Autoritatea fiscala teritoriala │
└─────────────────────────────────┘
Denumirea antrepozitului fiscal............
Cod accize.................................
Localitatea...... judeţul/sectorul.........
Strada......... Nr. .......................
Cod postal.................................
Domiciliul fiscal..........................
Situtatia
privind operaţiunile desfăşurate în antrepozitul
fiscal de productie de tutunuri prelucrate
în luna ...... anul ........
┌────┬────┬────┬────────────────┬──────────────────────────────────────────┬─────┬────────┐
│Ti- │Stoc│Can-│ Intrari (C) │ Iesiri (D) │Stoc │Diferen-│
│pul │ini-│ti- ├────┬────┬──────┼─────────┬────────────────────────────────┤final│ta │
│pro-│tial│tati│A- │Al- │Import│Cu accize│ Fără accize │ (F) │ (G) │
│du- │(A) │pro-│chi-│te │ │ (D) │ │ │ │
│su- │ │duse│zi- │a- │ ├────┬────┼──────────────────────────┬─────┤ │ │
│lui │ │(B) │tii │chi-│ │Va- │Can-│ Regim suspensiv │Scu- │ │ │
│ │ │ │în- │zi- │ │loa-│ti- ├────────┬────────┬────────┤tire │ │ │
│ │ │ │ter-│tii │ │re │tate│Terito- │ U.E. │ Export │ │ │ │
│ │ │ │ne │(UE)│ │ │ │riul na-│ │ │ │ │ │
│ │ │ │(RO)│ │ │ │ │tional │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ ├───┬────┼───┬────┼───┬────┤ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Va-│Can-│Va-│Can-│Va-│Can-│ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │loa-ti- │loa-ti- │loa-ti- │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │re │tate│re │tate│re │tate│ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────┼────┼────┼────┼──────┼────┼────┼───┼────┼───┼────┼───┼────┼─────┼─────┼────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10│ 11 │ 12│ 13 │ 14 │ 15 │ 16 │
├────┼────┼────┼────┼────┼──────┼────┼────┼───┼────┼───┼────┼───┼────┼─────┼─────┼────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────┼────┼────┼────┼──────┼────┼────┼───┼────┼───┼────┼───┼────┼─────┼─────┼────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴────┴────┴────┴────┴──────┴────┴────┴───┴────┴───┴────┴───┴────┴─────┴─────┴────────┘
------
În cazul tigaretelor, al tigarilor şi tigarilor de foi cantitatile vor fi exprimate în mii bucăţi iar în cazul tutunurilor de fumat se vor exprima în kg.
A- cantitatile de produse existente în antrepozit la inceputul perioadei, şi care trebuie să corespunda cu stocul final din documentul lunii anterioare; B- Cantitatea de produse fabricate în antrepozit pe parcursul perioadei care se considera finite; C- Cantitatile de produse intrate în regim suspensiv în antrepozit. Se va avea în vedere data de receptie înscrisă pe D.A.I.; D- Iesiri cu accize -cantitatile de produse eliberate în consum; E- Iesiri fără accize - cantitatile fiecarui produs iesit în regim suspensiv sau în regim de scutire de la plata accizelor; F- Stocul final - cantitatile pe fiecare tip de produs exisitente în antrepozit la sfârşitul lunii; G - Diferenţa - cantitatile de produse rezultate, stabilite după formula urmatoare G = A+B+C-D-E-F
Data..... Conducatorul
antrepozitului fiscal.......
Semnatura şi stampila
*Font 9*
┌─────────────────────────────────┐
│Autoritatea fiscala teritoriala │
└─────────────────────────────────┘
Denumirea antrepozitului fiscal............
Cod accize.................................
Localitatea...... judeţul/sectorul.........
Strada......... Nr. .......................
Cod postal.................................
Domiciliul fiscal..........................
Situaţia
privind operaţiunile desfăşurate în
antrepozitul fiscal de productie de
produse energetice
în luna....... anul...........
┌────┬────┬────┬────────────────┬────────────────────────────────────┬──────────┬────┬────┐
│Ti- │Stoc│Can-│ Intrari (C) │ Iesiri │Autoconsum│Stoc│Di- │
│pul │ini-│ti- ├────┬────┬──────┼─────────┬──────────────────────────┼────(F)───┤fi- │fe- │
│pro-│tial│tati│A- │Al- │Import│Cu accize│ Fără accize │Cu │Fără│nal │ren-│
│du- │(A) │pro-│chi-│te │ │ (D) │ (E) │acci-│ac- │(G) │ta │
│su- │ │duse│zi- │a- │ │ ├──────────────────┬───────┤ze │cize│ │(H) │
│lui │ │(B) │tii │chi-│ │ │ Regim suspensiv │Scutiri│ │ │ │ │
│ │ │ │în- │zi- │ │ ├────┬────┬────────┤ │ │ │ │ │
│ │ │ │ter-│tii │ │ │Te- │U.E.│ Export │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ne │(UE)│ │ │ri- │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │(RO)│ │ │ │to- │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │riul│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │na- │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │tio-│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │nal │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────┼────┼────┼────┼──────┼─────────┼────┼────┼────────┼───────┼─────┼────┼────┼────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │ 12 │ 13 │ 14 │
├────┼────┼────┼────┼────┼──────┼─────────┼────┼────┼────────┼───────┼─────┼────┼────┼────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────┼────┼────┼────┼──────┼─────────┼────┼────┼────────┼───────┼─────┼────┼────┼────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴────┴────┴────┴────┴──────┴─────────┴────┴────┴────────┴───────┴─────┴────┴────┴────┘
------
Cantitatile de produse se vor inscrie în tone sau 1000 litri, potrivit anexei de la titlul VII din Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în care sunt stabilite nivelurile accizelor
A- cantitatile de produse existente în antrepozit la inceputul perioadei, şi care trebuie să corespunda cu stocul final din documentul lunii anterioare; B- Cantitatea de produse fabricate în antrepozit pe parcursul perioadei care se considera finite; C- Cantitatile de produse intrate în regim suspensiv în antrepozit. Se va avea în vedere data de receptie înscrisă pe D.A.I.; D- Iesiri cu accize -cantitatile de produse eliberate în consum; E- Iesiri fără accize - cantitatile fiecarui produs iesit în regim suspensiv sau în regim de scutire de la plata accizelor; F- Autoconsum - cantitatile de produse consumate sau utilizate în cadrul antrepozitului fiscal; Stocul final - cantitatile pe fiecare tip de produs exisitente în antrepozit la sfârşitul lunii; G - Diferenţa - cantitatile de produse rezultate, stabilite după formula urmatoare H = A+B+C-D-E-F-G
Data ......... Conducatorul
antrepozitului fiscal .......
Semnatura şi stampila
(Anexa nr. 14 la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VII din Codul Fiscal)
CERTIFICAT DE SCUTIRE DE ACCIZE(RO)
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Seria nr. (optional) │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 1.INSTITUTIA/PERSOANA BENEFICIARA │
│ Denumirea/numele ............................ │
│ Strada şi numărul ........................... │
│ Codul postal, locul ......................... │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 2. AUTORITATEA COMPETENTA PENTRU VIZARE │
│ (Denumirea, adresa şi numar de telefon) │
│ .............................................................................│
│ ......................................... │
│ .................................................... │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 3. DECLARATIA BENEFICIARULUI │
│ Institutia/persoana beneficiara*1) declara: │
│ (a) ca produsele prevăzute la casuta 5 sunt destinate*2): │
│ │
│ [] Pentru uz oficial al: [] Pentru uzul personal al: │
│ │
│ [] Unei misiuni diplomatice [] Unui membru al unei misiuni diplomatice│
│ straine straine │
│ │
│ [] Unei reprezentante consulare [] Unui membru al unei reprezentante │
│ straine consulare straine │
│ │
│ [] Unei organizaţii [] Unui membru din conducerea unei │
│ internationale organizaţii internationale │
│ │
│ [] Forţei armate a unui stat │
│ parte la Tratatul │
│ Atlanticului de Nord (NATO) │
│ │
│ ....................... │
│ (Denumirea institutiei) │
│ (vezi casuta 4) │
│ │
│(b) ca produsele descrise la casuta 5 corespund condiţiilor şi limitelor │
│ aplicabile scutirii, şi │
│ │
│(c) ca informaţiile de mai sus sunt reale. │
│Prin prezenta, institutia sau persoana beneficiara se obliga ca în cazul în │
│care produsele nu corespund condiţiilor scutirii sau în cazul în care │
│produsele nu au fost utilizate în scopul prevăzut. │
│prin prezenta sa achite accizele care s-ar datora în │
│ .............. ....................... │
│ Locul, data Numele şi statutul │
│ semnatarului │
│ │
│ ....................... │
│ Stampila │
│ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4. STAMPILA INSTITUTIEI (în cazul scutirii pentru uz personal) │
│ │
│ .............. ....................... │
│ Locul, data STAMPILA Numele şi statutul │
│ semnatarului │
│ │
│ ....................... │
│ Semnatura │
│ (continua pe verso) │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│5. DESCRIEREA PRODUSELOR LIVRATE PENTRU CARE SE SOLICITA SCUTIREA DE │
│ACCIZE │
│ A.Informaţii cu privire la antrepozitarul autorizat/furnizorul de gaz │
│ natural şi electricitate │
│ (1) Numele şi adresa ............................ │
│ (2) Codul de accize ............................. │
│ (optional) │
│ │
│ B. Informaţii cu privire la produse │
│┌───┬────────────────────┬──────────┬─────────────────────────────┬──────────┐│
││Nr.│Descrierea detaliata│Cantitatea│ Valoarea fără accize │ Moneda ││
││ │a produselor)*3) │sau numa- ├──────────────┬──────────────┤ ││
││ │(sau referinţa la │rul │ Valoarea │ Valoarea │ ││
││ │formularul de coman-│ │ unitara │ totala │ ││
││ │da atasat) │ │ │ │ ││
│├───┼────────────────────┼──────────┼──────────────┼──────────────┼──────────┤│
││ │ │ │ │ │ ││
││ │ │ │ │ │ ││
││ │ │ │ │ │ ││
││ │ │ │ │ │ ││
││ │ │ │ │ │ ││
││ │ │ │ │ │ ││
││ │ │ │ │ │ ││
││ │ │ │ │ │ ││
│├───┴────────────────────┴──────────┼──────────────┼──────────────┼──────────┤│
││Suma totala │ │ │ ││
│└───────────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────┘│
│ │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│6. CERTIFICAREA DE CATRE AUTORITATEA COMPETENTA │
│Livrarea produselor descrise la casuta 5 indeplineste │
│ - în totalitate │
│ - până la cantitatea de ...................(numar)*4) │
│ condiţiile de scutire de accize │
│ │
│ .............. ....................... │
│ Locul, data STAMPILA Numele şi statutul │
│ semnatarului │
│ │
│ ....................... │
│ Semnatura │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│6. PERMISIUNEA DE A FOLOSI STAMPILA (doar în caz de scutire pentru uz oficial)│
│ │
│ Prin scrisoarea nr. ...................... din .................. │
│ (referire la dosar) (data) │
│ │
│ ........................... i se acordă permisiunea de către │
│ (denumirea institutiei │
│ beneficiare) │
│ │
│ │
│ ........................... de a folosi stampila în cadrul casutei 6 │
│ (denumirea autorităţii │
│ competente) │
│ │
│ .............. ....................... │
│ Locul, data STAMPILA Numele şi statutul │
│ semnatarului │
│ Semnatura │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
-------
*1) Taiati dacă este cazul
*2) Bifati rubrica potrivita
*3) Taiati spatiul care nu este utilizat. Aceasta obligaţie se aplică şi în cazul în care este anexat formularul de comanda.
*4) Bifati bunurile care nu sunt scutite la casuta 5.
Instrucţiuni de completare
la Anexa nr. 17
1. Pentru antrepozitarul autorizat, acest certificat este utilizat ca document justificativ pentru scutirea de la plata accizelor a produselor destinate instituţiilor/persoanelor beneficiare, în sensul art. 199 al Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. În acest sens, se va emite un certificat distinct pentru fiecare antrepozitar. Antrepozitarul trebuie să pastreze acest certificat în evidentele proprii.
2. (a) Hartia trebuie să fie alba pentru toate exemplarele şi trebuie să aibă 210 mmx 297 mm cu o toleranta maxima de 5 mm în minus sau 8 milimetri în plus în ceea ce priveste lungimea.
Certificatul de scutire se emite în doua exemplare
- un exemplar care se păstrează de expeditor,
- un exemplar care insoteste transportul.
(b) Orice spatiu neutilizat în casuta 5.B. se va bara, astfel încât sa nu fie posibile adaugiri
(c) Documentul trebuie completat ligibil şi intr-o maniera care să nu permita stergerea datelor. Nu sunt permise ştersături sau corecturi. Documentul trebuie completat în limba română
3. Prin declaratia din casuta 3 a certificatului, institutia/persoana beneficiara furnizeaza informaţiile necesare pentru evaluarea solicitarii de scutire.
4. Prin declaratia de la casuta 4 a certificatului, institutia confirma detaliile în casutele 1 şi 3 (a) ale documentului şi certifica faptul ca persoana beneficiara face parte din personalul institutiei.
5. (a) Trimiterea la formularul de comanda (casuta 5.B) trebuie să conţină cel puţin data şi numărul comenzii. Formularul de comanda trebuie să conţină toate elementele inscrise în casuta 5 a certificatului, şi să fie şi el vizat de autoritatea competentă.
(b) Indicatia privind codul de accize al antrepozitarului autorizat
(c) Moneda se indica folosind un cod din 2 litere.
6. Declaratia institutiei/persoanei beneficiare mentionata anterior se autentifica la casuta 6 prin stampila autorităţii competente a acesteia. Autoritatea respectiva poate condiţiona aprobarea de acordul unei alte autorităţi. Obtinerea acestui acord depinde de autoritatea fiscala competenţa.
7. Pentru a simplifica procedura, autoritatea competentă poate dispensa institutia beneficiara de obligaţia de a solicita stampila în cazul scutirii pentru utilizare oficiala. Institutia beneficiara menţionează aceasta dispensa la casuta 7 a certificatului.
CERTIFICAT DE SCUTIRE DE ACCIZE
[Regulamentul Comisiei nr.96/31/CEE ]
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Seria nr. (optional) │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 1.INSTITUTIA/PERSOANA BENEFICIARA │
│ Denumirea/numele ............................ │
│ Strada şi numărul ........................... │
│ Codul postal, locul ......................... │
│ Statul membru (gazda) ....................... │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 2. AUTORITATEA COMPETENTA PENTRU VIZARE │
│ (Denumirea, adresa şi numar de telefon) │
│ .............................................................................│
│ ....................................................................... │
│ ........................................................................... │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 3. DECLARATIA BENEFICIARULUI │
│ Institutia/persoana beneficiara*1) declara: │
│ (a) ca produsele prevăzute la casuta 5 sunt destinate*2): │
│ │
│ [] Pentru uz oficial al: [] Pentru uzul personal al: │
│ │
│ [] Unei misiuni diplomatice [] Unui membru al unei misiuni diplomatice│
│ straine Straine │
│ │
│ [] Unei reprezentante consulare [] Unui membru al unei reprezentante │
│ straine consulare straine │
│ │
│ [] Unei organizaţii [] Unui membru din conducerea unei │
│ internationale organizaţii internationale │
│ │
│ [] Forţei armate a unui stat │
│ parte la Tratatul │
│ Atlanticului de Nord (NATO) │
│ │
│ ....................... │
│ (Denumirea institutiei) │
│ (vezi casuta 4) │
│ │
│(b) ca produsele descrise la casuta 5 corespund condiţiilor şi limitelor │
│ aplicabile scutirii în statul membru mentionat la casuta 1, şi │
│ │
│(c) ca informaţiile de mai sus sunt reale. Institutia sau persoana beneficiara│
│se obliga prin prezenta sa achite statului membru de livrare a produselor, │
│accizele care s-ar datora în cazul în care aceste produse nu corespund │
│condiţiilor scutirii sau în cazul în care produsele nu au fost utilizate în │
│scopul prevăzut. │
│ │
│ .............. ....................... │
│ Locul, data Numele şi statutul │
│ semnatarului │
│ │
│ ....................... │
│ Stampila │
│ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4. STAMPILA INSTITUTIEI (în cazul scutirii pentru uz personal) │
│ │
│ .............. ....................... │
│ Locul, data STAMPILA Numele şi statutul │
│ semnatarului │
│ │
│ ....................... │
│ Semnatura │
│ (Continua pe verso) │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│5. DESCRIEREA PRODUSELOR LIVRATE PENTRU CARE SE SOLICITA SCUTIREA DE │
│ACCIZE │
│ A.Informaţii cu privire la antrepozitarul autorizat/furnizorul de gaz │
│ natural şi electricitate │
│ (1) Numele şi adresa ............................ │
│ (2) Statul membru ............................... │
│ (3) Codul de accize ............................. │
│ (optional) │
│ │
│ B. Informaţii cu privire la produse: │
│┌───┬────────────────────┬──────────┬─────────────────────────────┬──────────┐│
││Nr.│Descrierea detaliata│Cantitatea│ Valoarea fără accize │ Moneda ││
││ │a produselor)*3) │sau numa- ├──────────────┬──────────────┤ ││
││ │(sau referinţa la │rul │ Valoarea │ Valoarea │ ││
││ │formularul de coman-│ │ unitara │ totala │ ││
││ │da atasat) │ │ │ │ ││
│├───┼────────────────────┼──────────┼──────────────┼──────────────┼──────────┤│
││ │ │ │ │ │ ││
││ │ │ │ │ │ ││
││ │ │ │ │ │ ││
││ │ │ │ │ │ ││
││ │ │ │ │ │ ││
││ │ │ │ │ │ ││
││ │ │ │ │ │ ││
││ │ │ │ │ │ ││
│├───┴────────────────────┴──────────┼──────────────┼──────────────┼──────────┤│
││Suma totala │ │ │ ││
│└───────────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────┘│
│ │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│6. CERTIFICAREA DE CATRE AUTORITATEA COMPETENTA A STATULUI MEMBRU GAZDA │
│Livrarea produselor descrise la casuta 5 indeplineste │
│ - în totalitate │
│ - până la cantitatea de ...................(numar)*4) │
│condiţiile de scutire de accize │
│ │
│ .............. ....................... │
│ Locul, data STAMPILA Numele şi statutul │
│ semnatarului │
│ │
│ ....................... │
│ Semnatura │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│7. PERMISIUNEA DE A FOLOSI STAMPILA (doar în caz de scutire pentru uz oficial)│
│ │
│ Prin scrisoarea nr. ...................... din .................. │
│ (referire la dosar) (data) │
│ │
│ ........................... i se acordă permisiunea de către │
│ (denumirea institutiei │
│ beneficiare) │
│ │
│ │
│ ........................... de a folosi stampila în cadrul casutei 6 │
│ (denumirea autorităţii │
│ competente din statul │
│ gazda) │
│ │
│ .............. ....................... │
│ Locul, data STAMPILA Numele şi statutul │
│ semnatarului │
│ Semnatura │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
-------
*1) Taiati dacă este cazul
*2) Bifati rubrica potrivita
*3) Taiati spatiul care nu este utilizat. Aceasta obligaţie se aplică şi în cazul în care este anexat formularul de comanda.
*4) Bifati bunurile care nu sunt scutite de la plata accizelor, de la casuta 5.
Instrucţiuni de completare
la Anexa nr. 18
1. Pentru antrepozitarul autorizat, acest certificat este utilizat ca document justificativ pentru scutirea de la plata accizelor a produselor destinate instituţiilor/persoanelor beneficiare, în sensul art. 23 alin.(1) al Directivei 92/12/CEE . În acest sens, se va emite un certificat distinct pentru fiecare antrepozitar. Antrepozitarul trebuie să pastreze acest certificat în evidentele proprii potrivit prevederilor legale aplicabile în statul sau membru.
2. (a) Specificatiile generale cu privire la hartia ce trebuie utilizata sunt stabilite în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene nr. C 164 din 1. 7.1989.
Hartia trebuie să fie alba pentru toate exemplarele şi trebuie să aibă 210 mmx 297 mm cu o toleranta maxima de 5 mm în minus sau 8 milimetri în plus în ceea ce priveste lungimea.
Certificatul de scutire scutire se emite în doua exemplare
- un exemplar care se păstrează de expeditor,
- un exemplar care insoteste documentul administrativ de însoţire.
(b) Orice spatiu neutilizat în casuta 5.B. se va bara, astfel încât sa nu fie posibile adaugiri
(c) Documentul trebuie completat ligibil şi intr-o maniera care să nu permita stergerea datelor. Nu sunt permise ştersături sau corecturi. Documentul trebuie completat intr-o limbă recunoscută de statul membru gazda.
(d) Dacă descrierea produselor (casuta 5.B a certificatului) se referă la un formular de comanda întocmit în alta limba decat cea recunoscută de statul membru gazda, institutia/persoana beneficiara va trebui sa ataseze o traducere.
(e) Pe de altă parte, dacă certificatul este întocmit în alta limba decat cea recunoscută de statul membru al antrepozitarului, institutia/persoana beneficiara va anexa o traducere a informaţiilor cu privire la produsele din casuta 5.B.
(f) Limba recunoscută înseamnă una dintre limbile oficiale utilizate în statul membru sau orice alta limba oficiala din Comunitate, pe care statele membre o declara ca fiind utilizabila în acest sens.
3. Prin declaratia din casuta 3 a certificatului, institutia/persoana beneficiara furnizeaza informaţiile necesare pentru evaluarea solicitarii de scutire în statul membru gazda
4. Prin declaratia de la casuta 4 a certificatului, institutia confirma detaliile în casutele 1 şi 3 (a) ale documentului şi certifica faptul ca persoana beneficiara face parte din personalul institutiei.
5. (a) Trimiterea la formularul de comanda (casuta 5.B) trebuie să conţină cel puţin data şi numărul comenzii. Formularul de comanda trebuie să conţină toate elementele inscrise în casuta 5 a certificatului. Dacă acest certificat trebuie vizat de autoritatea competentă a statului membru gazda, formularul de comanda va trebui să fie şi el vizat.
(b) Indicatia privind numărul de accize al antrepozitarului autorizat, conform art. 15(a) alin.(2) al Directivei 92/12/EEC
(c) Moneda se indica folosind un cod din 3 litere, potrivit standardului international ISOIDIS 4127, stabilit de Organizaţia Internationala de Standardizare.
6. Declaratia institutiei/persoanei beneficiare mentionata anterior se autentifica la casuta 6 prin stampila autorităţii competente din statul membru gazda. Autoritatea respectiva poate condiţiona aprobarea de acordul unei alte autorităţi din statul membru în care se găseşte. Obtinerea acestui acord depinde de autoritatea fiscala competenţa.
7. Pentru a simplifica procedura, autoritatea competentă poate dispensa institutia beneficiara de obligaţia de a solicita stampila în cazul scutirii pentru utilizare oficiala. Institutia beneficiara menţionează aceasta dispensa la casuta 7 din certificat.
CERERE
de restituire a accizei în baza prevederilor
art.199 din Codul fiscal
1. Denumirea solicitantului ............................................................................
2. Adresa din România: localitatea .........., str. ..............., nr. ... sectorul ........., codul postal ............, codul de identificare fiscala ....................., judeţul ........................
În conformitate cu prevederile art. 199 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prin prezenta cerere solicitam restituirea accizelor aferente cantităţii de .......... litri de ..........., achizitionati conform centralizatorului anexat.
Solicitam restituirea prin virament în contul ......, deschis la ............
Semnatura solicitantului ....... Data ..........
(Anexa nr. 15 la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VII din Codul fiscal)
MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE
Autoritatea fiscala teritoriala
...............................
AUTORIZATIE DE UTILIZATOR FINAL
nr. ...../(ZZ)/(LL)/(AA) .........
...................... cu sediul în ............. str. ....... nr. ...... bl ..... sc ...... et ..... ap ..... tel/fax ......, înregistrată la registrul comerţului cu nr. ............. având codul de identificare fiscala ........... se autorizeaza ca utilizator final de produse accizabile.
Aceasta autorizatie permite achizitionarea de la*) ................ în regim de scutire de la plata accizelor, în scopul prevăzut de Codul fiscal la art. .... alin. .... lit. ....., a urmatoarelor produse
- denumire produs, cod NC şi cantitate ...........
- denumire produs, cod NC şi cantitate ...........
- denumire produs, cod NC şi cantitate ...........
Autorizatia este valabila începând cu data de ..........
Conducatorul autorităţii fiscale,
-----
*) se vor inscrie numele şi adresa furnizorului, respectiv antrepozit fiscal expeditor, sau importator
*Font 8*
Denumirea antrepozitarului automat pentru productie
...............................................................
Sediul
Judeţul............Sectorul.......Localitatea..................
Strada............... Nr... Blocul... Scara.... Etaj.... Ap....
Codul postal.......... Telefon/fax.............................
Codul de accize/Codul de identificare fiscala..................
JURNAL
privind livrarile de combustibil pentru motor destinat utilizarii
exclusive pentru aeronave/vapoare
în luna.......... anul..............
┌──┬──────┬──┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────┬──────────┐
│N.│Tipul │U.│ Beneficiarul livrarii │ │ │
│r.│produ-│M.├───────────────────────────────────┬───────────────────────────────────┤Canti- │Destinaţia│
│ │sului │ │ Antrepozite de depozitare │ Alti beneficiari │tatea │produselor│
│c │ │ ├─────────┬────────┬────────┬───────┼─────────┬────────┬────────┬───────┤totala │(aeronave/│
│r │ │ │Denumirea│ Codul │Numărul │Canti- │Denumirea│ Codul │Numărul │Canti- │livrata│vapoare) │
│t.│ │ │operato- │de iden-│şi data │tatea │operato- │de iden-│şi data │tatea │(6+10) │ │
│ │ │ │rului │tificare│facturii│livrata│rului │tificare│facturii│livrata│ │ │
│ │ │ │ │fiscala │ │ │ │fiscala │ │ │ │ │
├──┼──────┼──┼─────────┼────────┼────────┼───────┼─────────┼────────┼────────┼───────┼───────┼──────────┤
│ 0│ 1 │ 2│ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │ 12 │
├──┼──────┼──┼─────────┼────────┼────────┼───────┼─────────┼────────┼────────┼───────┼───────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──┼──────┼──┼─────────┼────────┼────────┼───────┼─────────┼────────┼────────┼───────┼───────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──┼──────┼──┼─────────┼────────┼────────┼───────┼─────────┼────────┼────────┼───────┼───────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──┼──────┼──┼─────────┼────────┼────────┼───────┼─────────┼────────┼────────┼───────┼───────┼──────────┤
│ │TOTAL │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└──┴──────┴──┴─────────┴────────┴────────┴───────┴─────────┴────────┴────────┴───────┴───────┴──────────┘
Certificata de conducerea antrepozitarului
...................... ..................
Stampila Data
Denumirea antrepozitarului automat pentru productie
...............................................................
Sediul
Judeţul............Sectorul.......Localitatea..................
Strada............... Nr... Blocul... Scara.... Etaj.... Ap....
Codul postal.......... Telefon/fax.............................
Codul de accize/Codul de identificare fiscala..................
JURNAL
privind achiziţiile/livrarile de combustibil pentru motor destinat
utilizarii exclusive pentru aeronave/vapoare
în luna......... anul...............
┌────┬────────┬──────┬────┬──────────────────────┬────────────────────┬────────┐
│ │ │ │ │ Antrepozitul fiscal │ │ │
│Nr. │Numărul │Tipul │U.M.│ de la care s-a facut │ Beneficiarul │Desti- │
│crt.│şi data │produ-│ │ achizitia │ livrarii │natia │
│ │facturii│sului │ ├──────┬────────┬──────┼──────┬───────┬─────┤produ- │
│ │ │ │ │Denu- │ Codul │Canti-│Denu- │Nr. de │Can- │selor │
│ │ │ │ │mirea │de iden-│tatea │mirea │inma- │tita-│(aero- │
│ │ │ │ │ │tificare│achi- │compa-│tricu- │tea │nave/ │
│ │ │ │ │ │fiscala │zitio-│niei │lare al│ │vapoare)│
│ │ │ │ │ │ │nata │ │aero- │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │navei/ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │vaporu-│ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │lui │ │ │
├────┼────────┼──────┼────┼──────┼────────┼──────┼──────┼───────┼─────┼────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │
├────┼────────┼──────┼────┼──────┼────────┼──────┼──────┼───────┼─────┼────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────┼──────┼────┼──────┼────────┼──────┼──────┼───────┼─────┼────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────┼──────┼────┼──────┼────────┼──────┼──────┼───────┼─────┼────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────┴──────┴────┴──────┴────────┼──────┼──────┼───────┼─────┼────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │
└────┴────────────────────────────────────┴──────┴──────┴───────┴─────┴────────┘
Certificata de conducerea
antrepozitarului autorizat
....................... .................
Stampila Data
(Anexa nr. 17 la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VII din Codul fiscal)
Nr............din.....................
CERERE
privind acordarea autorizatiei de importator
Societatea importatoare ..........................................., cu
sediul social în........................ str..................... nr........,
înregistrat în registrul comerţului la nr........ din data de..............,
codul de identificare fiscala...................... telefon ................,
fax..................., e-mail ....................., reprezentata prin
................................, domiciliat în ............................,
str............................ nr...., bl...., sc...., et...., ap....,
sectorul......, judeţul......................, posesorul buletinului/cartii de
identitate seria...... nr........, eliberat/a de.............................,
având functia de ................................, pe baza pieselor anexate la
dosar, solicit eliberarea autorizatiei de importator pentru urmatoarele produse
1....................................................
2....................................................
3....................................................
Data...................
Semnatura şi stampila
...................
(Anexa nr. 16 la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VII din Codul fiscal)
MACHETELE
timbrelor şi banderolelor
a) Timbre pentru marcarea tigaretelor şi produselor din tutun prelucrat
- 45 mm -
┌────────┐
│ │
└────────┘- 22 mm -
b) Banderole pentru marcarea produselor intermediare şi a alcoolului etilic
- butelii sau cutii tip tetra pak, tetra brik etc., peste sau egale cu
500 ml
● aplicare în forma de "U"
- 160 mm -
┌─────────────────────────────────────────────────────┐
│ │
└─────────────────────────────────────────────────────┘- 18 mm -
● aplicare în forma de "L"
- 80 mm -
┌───────────────────┐
│ │
└───────────────────┘- 18 mm -
- butelii sau cutii tip tetra pak, tetra brik etc., sub 500 ml
● aplicare în forma de "U"
- 120 mm -
┌────────────────────────┐
│ │
└────────────────────────┘- 18 mm -
● aplicare în forma de "L"
- 60 mm -
┌────────────┐
│ │
└────────────┘- 18 mm -
- butelii sau cutii tip tetra pak, tetra brik etc., sub sau egale cu 50 ml
● aplicare în forma de "U"
- 60 mm -
┌───────────┐
│ │
└───────────┘- 18 mm -
● aplicare în forma de "L"
- 40 mm -
┌───────┐
│ │
└───────┘- 18 mm -
(Anexa nr. 18 la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VII din Codul fiscal)
NOTA DE COMANDA Nr. ......
pentru timbre şi banderole din ....................
(ziua) (luna) (anul)
Denumirea antrepozitarului autorizat pentru productie/antrepozitarului
autorizat pentru depozitare/ operatorului înregistrat/operatorului
neinregistrat/ importatorului autorizat
......................................................................
Codul de identificare fiscala .................................
Codul de accize ...............................................
Codul de marcare ..............................................
Sediul
Judeţul ............., sectorul........... localitatea ...............,
Strada ...................... Nr. ......,
Bloc......... Scara..... Etaj........ Ap.........
Cod postal ................,
Telefon/fax ............... .
┌────────────┬────────────┬────────────┬──────┬──────────┬────────┬───────────┐
│ Tipul │ Tipul de │ Cantitatea │ U.M. │ Preţul │ T.V.A. │ Valoarea │
│ marcajului │ produs │ de marcaje │ │ unitar │ │ totala │
├────────────┼────────────┼────────────┼──────┼──────────┼────────┼───────────┤
├────────────┼────────────┼────────────┼──────┼──────────┼────────┼───────────┤
├────────────┼────────────┼────────────┼──────┼──────────┼────────┼───────────┤
├────────────┼────────────┼────────────┼──────┼──────────┼────────┼───────────┤
└────────────┴────────────┴────────────┴──────┴──────────┴────────┴───────────┘
Semnatura şi stampila Data aprobării comenzii .................
solicitantului Numărul marcajelor aprobate .............
......................... Modalitatea de plată ....................
(Anexa nr. 19 la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VII din Codul fiscal)
EVIDENTA
achizitionarii, utilizarii şi returnarii marcajelor
în luna ......... anul...........
Denumirea antrepozitarului autorizat pentru productie/antrepozitarului
autorizat pentru depozitare/ operatorului înregistrat/importatorului autorizat
..................................................................
Sediul
Judeţul.................Sectorul.........Localitatea....,.................
Strada.................... Nr..... Blocul.... Scara .... Etaj ....Ap......
Codul postal.......... Telefon/fax....................................
Codul de identificare fiscala.....................................
Codul de accize..................Codul de marcare ................
┌────┬────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬──────────┐
│Nr. │ │ Numărul │Numărul de│
│crt.│ │de timbre│ banderole│
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┤
│ │Pentru producţia interna │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┤
│ 1 │Stoc la inceputul lunii │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┤
│ 2 │Cumparari în cursul lunii │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┤
│ 3 │TOTAL (rd.1 + rd.2) │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┤
│ 4 │Marcaje utilizate pentru produsele din producţia │ │ │
│ │interna │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┤
│ 5 │Marcaje deteriorate │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┤
│ 6 │TOTAL MARCAJE UTILIZATE (rd.4 + rd.5) │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┤
│ 7 │Stoc la sfârşitul lunii (rd.3 - rd.6) │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┤
│ │Pentru achizitii intracomunitare sau │ │ │
│ │achizitii din import │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┤
│ 1 │Stoc ia inceputul lunii (la producător) │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┤
│ 2 │Stoc la inceputul lunii (la operator/importator) │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┤
│ 3 │Cumparari în cursul lunii, din care: │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┤
│3.1 │expediate producătorului │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┤
│3.2 │rămase de expediat │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┤
│ 4 │TOTAL marcaje la producător (rd.2 + rd.3.1) │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┤
│ 5 │Marcaje reintroduse în tara │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┤
│ 6 │Marcaje deteriorate în procesul de productie │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┤
│ 7 │TOTAL MARCAJE UTILIZATE de producător │ │ │
│ │(rd.5 + rd.6) │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┤
│ 8 │Stoc la producător la sfârşitul lunii │ │ │
│ │(rd.4 - rd.7) │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┤
│ 9 │Stoc la operator/importator la sfârşitul lunii │ │ │
│ │(rd.2 + rd.3.2.) │ │ │
└────┴────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴──────────┘
Certificata de conducerea antrepozitarului
autorizat/ operatorului autorizat/
importatorului autorizat
Verificat de.............. Data........................
Data...................... Semnatura...................
(Anexa nr. 20 la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VII din Codul fiscal)
EVIDENTA
marcajelor deteriorate şi a celor distruse
în luna ............... anul ..........
Denumirea antrepozitarului autorizat pentru productie/ antrepozitarului
autorizat pentru depozitare/ operatorului înregistrat/ importatorului autorizat
.........................................................................
Sediul
Judeţul .......... Sectorul...... Localitatea....................
Strada ................................. Nr......................
Bloc...... Scara.... Etaj...... Ap....... Codul postal...........
Telefon/fax......................................................
Codul de identificare fiscala....................................
Codul de accize..................................................
Codul de marcare ................................................
┌──────┬────────────────────────────┬────────────────┬────────────────┐
│Nr. │ Cauzele deteriorării │ Numărul de │ Numărul de │
│crt. │ │ timbre │ banderole │
├──────┼────────────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
├──────┼────────────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
├──────┼────────────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
├──────┼────────────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
├──────┼────────────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│TOTAL │ X │ │ │
└──────┴────────────────────────────┴────────────────┴────────────────┘
Certificata de conducerea antrepozitarului/
operatorului înregistrat/importatorului autorizat
Data...........................
Semnatura......................
Organul fiscal Verificat de..................
Semnatura .......... Data......................
(Anexa nr. 21 la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VII din Codul fiscal)
Denumirea antrepozitarului autorizat pentru productie/ antrepozitarului
autorizat pentru depozitare/ operatorului înregistrat/ importatorului autorizat
.........................................................................
MARCAJE DETERIORATE
┌─────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────────────┐
│ │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │ Loc pentru lipire │ │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │ │ │
└─────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────────────┘
Numele şi prenumele persoanei
care le-a utilizat Semnatura sefului de secţie
.......................... ........................
Semnatura....................
┌─────────────────┬────────────────────────────────────┬───────────────────────┐
│ │ Nr. înregistrare............... │ Data............... │
└─────────────────┴────────────────────────────────────┴───────────────────────┘
CERERE
privind acordarea autorizatiei de operator economic
cu produse supuse accizelor nearmonizate
(atasati numărul suplimentar de pagini necesar pentru a
asigura informaţiile complete)
┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│1. Numele │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2. Adresa │Judeţul...................Sectorul.....│
│ │Localitatea............................│
│ │Strada.......................Nr........│
│ │Bloc.........Scara.....Etaj....Ap.... │
│ │Cod postal........................... │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│3. Telefon │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│4. Fax │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│5. Adresa e-mail │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│6. Codul de identificare fiscala │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│7. Numele şi numărul de telefon al │ │
│reprezentantului legal sau al altei │ │
│persoane de contact │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│8. Descrierea activităţilor economice │ │
│desfăşurate în România │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│9. Numele, adresa şi codul fiscal al │ │
│persoanelor afiliate cu operatorul │ │
│economic │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│10. Dacă operatorul economic este │ │
│persoana juridica, numele, adresa şi │ │
│codul numeric personal al fiecarui │ │
│administrator; se vor anexa şi │ │
│cazierele judiciare ale │ │
│administratorilor │ │
├──────────────────────────────────────┴─────────────────────┬─────────────────┤
│11. Aratati dacă operatorul economic (sau în cazul în care │ ┌─┐ ┌─┐ │
│operatorul economic este persoana juridica, oricare dintre │ │ │ │ │ │
│administratorii săi) a fost condamnat definitiv în ultimii │ └─┘ └─┘ │
│5 ani pentru infractiunile prevăzute în legislatia fiscala │ Da Nu │
├────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────┤
│12. Anexati certificatul de atestare fiscala sau, după caz, extrasul de rol │
│privind oblibaţiile fiscale la bugetul de stat, precum şi cazierul fiscal al │
│operatorului economic │
│ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│13. Anexati copia situaţiilor financiare anuale (bilant) din ultimii doi ani. │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│14. Anexati confirmarea organului fiscal cu privire la calitatea de platitor │
│de accize │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│15. Anexati un certificat constatator, eliberat de Oficiul Registrului Comer- │
│tului, din care să rezulte: capitalul social, asociaţii, obiectul de activitate
│administratorii, precum şi copia certificatului de Înregistrare eliberat │
│potrivit reglementarilor legale în vigoare │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│II. INFORMATII PRIVIND LOCUL UNDE URMEAZA SA FIE RECEPTIONATE PRODUSELE │
│(pentru fiecare locatie se depune separat cate o parte a II-a) │
├──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┤
│1. Adresa locului unde se receptio- │Judeţul...................Sectorul.....│
│ neaza produsele │Localitatea............................│
│ │Strada.......................Nr........│
│ │Bloc.........Scara.....Etaj....Ap... │
│ │Cod postal.......................... │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2. Enumerati tipurile de produse │ │
│accizabile ce urmeaza a fi achiziti- │ │
│onate şi tarile de provenienţă │ │
│ │ │
│ │ │
│ │ │
│ │ │
│ │ │
├──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┤
│III. INFORMATII PRIVIND GARANTIA │
├──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┤
│1. Tipul de garantie propusa │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2. Suma propusa pentru garantie │ │
├──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┤
│3. În cazul unui depozit în bani, anexati scrisoarea de bonitate bancara │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4. În cazul unei garantii bancare, anexati urmatoarele: │
│Numele, adresa şi telefonul garantului propus. │
│Declaratia garantului propus cu privire la intentia de a asigura garantia │
│bancara pentru o sumă şi perioada de timp specificata. (Scrisoare de garantie │
│bancara). │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Cunoscand dispozitiile art. 474 privind falsul în declaratii, din Codul
penal, declar că datele înscrise în acest formular sunt corecte şi complete.
_______________________ ___________________
Semnatura solicitantului Data
-------
la normele metodologice de
---------------------------
aplicare a prevederilor
-----------------------
titlului VIII din Codul fiscal
------------------------------
PROCES-VERBAL DE PRELEVARE
Nr. ...../......
Incheiat astazi, ..................., la sediul ............ data la care s-a procedat, în baza comenzii (nr. şi emitent) .................., la prelevarea a trei esantioane de .................................. în greutate neta totala de (sau volum net total).......................... kg (l) din lotul .................... cu factura nr. ...................
Cele trei esantioane au urmatoarea destinatie
a) un esantion este destinat laboratorului, în scopul eliberarii certificatului de expertiza;
b) un esantion este destinat antrepozitarului autorizat/importatorului şi se va transmite cu proces-verbal;
c) un esantion este destinat biroului vamal la care se efectueaza vamuirea.
Esantioanele au fost prelevate conform normativelor în vigoare în România, şi anume: ....................
Esantioanele au fost ambalate, etichetate şi sigilate cu sigiliul (sigiliile) nr. ........... .
Prezentul proces-verbal a fost incheiat în 4 exemplare, cate unul pentru fiecare parte semnatara.
┌──────────────────────────────────────────┬─────────┬─────────────┬─────────┐
│ Partea semnatara │Numele şi│Delegatia sau│Semnatura│
│ │prenumele│imputernici- │ │
│ │ │rea │ │
├──────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────────┼─────────┤
│ Reprezentantul antrepozitarului │ │ │ │
│ autorizat/importatorului │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────────┼─────────┤
│ Imputernicitul laboratorului agreat │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────────┼─────────┤
│ Autoritatea vamala │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────────┼─────────┤
│ Delegatul Oficiului pentru Protectia │ │ │ │
│ Consumatorului │ │ │ │
└──────────────────────────────────────────┴─────────┴─────────────┴─────────┘
--------
la normele metodologice
-----------------------
de aplicare a prevederilor
--------------------------
titlului VIII din Codul fiscal
-------------------------------
Autoritatea Naţionala a Vamilor
Biroul vamal ....................
DOCUMENT
de libera circulatie a alcoolului, distilatelor şi a bauturilor
spirtoase, în vrac, provenite din import
Denumirea antrepozitarului autorizat/
importatorului ...........................................
Codul unic de înregistrare ...............................
Adresa ...................................................
Data intrarii în vama ....................................
Furnizorul extern şi tara de provenienţă .................
Numărul şi data facturii externe .........................
Denumirea produselor şi concentraţia alcoolica exprimata
în procente de volum .....................................
Cantitate importata ......................................
Destinaţia ...............................................
Conducerea biroului vamal,
..........................
Data ...............
-------
la normele metodologice de
---------------------------
aplicare a prevederilor
-----------------------
titlului VIII din Codul fiscal
-------------------------------
Denumirea antrepozitarului autorizat/importatorului .........
Codul unic de înregistrare .........................
Sediul ...................................
REGISTRU
privind situaţia importurilor de alcool, de distilate şi de
bauturi spirtoase în vrac şi destinatiile acestora
┌────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────┐
│ │Modul de │
│ Importuri realizate │valorificare │
├───┬────────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┼───────────────┤
│Nr.│ D.V.I. │ Tipul │Cantitatea│Valoarea │Documentul│Cantitatile │
│crt│(numar şi │produsului│(litri │accizelor │de plată a│utilizate în │
│ │data) │ │alcool │ (lei) │accizelor │producţia │
│ │ │ │pur) │ │ │proprie │
│ │ │ │ │ │ │(litri alcool │
│ │ │ │ │ │ │ pur) │
├───┼────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │
├───┼────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
└───┴────────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴───────────────┘
Conducerea antrepozitarului autorizat/importatorului,
..............................................
-------
la normele metodologice
-----------------------
de aplicare a prevederilor
--------------------------
titlului VIII din Codul fiscal
------------------------------
Denumirea antrepozitarului autorizat/importatorului ............
Codul unic de înregistrare .....................................
Sediul .........................................................
SITUAŢIA
privind modul de valorificare a alcoolului/distilatelor
în luna ............... anul ................
┌───────────┬──────────────────┬─────┬─────┬────────────┬─────┬─────┬─────┬────┐
│Factura/ │ Cantitate │Denu-│Codul│Autorizatia │Canti│Pre- │Valoa│Ac- │
│ Aviz │- litri alcool pur│mirea│unic │de antrepo- │tati │tul │rea │ciza│
│─────┬─────┼──────┬─────┬─────│bene-│de │zit fiscal │livra│uni- │-lei-│-lei│
│numar│data │prelu-│vandu│vandu│ficia│inre-│──────┬─────│te/ │tar │ │ │
│ │ │crata │ta în│ta în│rului│gis- │numar │data │prelu│-lei/│ │ │
│ │ │ │regim│afara│ │trare│ │ │crate│ UM -│ │ │
│ │ │ │sus- │regi-│ │al │ │ │- li-│ │ │ │
│ │ │ │pen- │mului│ │bene-│ │ │tri │ │ │ │
│ │ │ │siv │sus- │ │ficia│ │ │al- │ │ │ │
│ │ │ │ │pen- │ │rului│ │ │cool │ │ │ │
│ │ │ │ │siv │ │ │ │ │pur -│ │ │ │
├─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │ 12 │
├─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤
├─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤
├─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤
├─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤
├─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤
│TOTAL│ x │ │ │ │ x │ x │ x │ x │ │ x │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────┴─────┴──────┴─────┴─────┴─────┴─────┴──────┴─────┴─────┴─────┴─────┴────┘
Conducerea antrepozitarului autorizat/importatorului,
........................................................
--------
la normele metodologice
-----------------------
de aplicare a prevederilor
---------------------------
titlului VIII din Codul fiscal
------------------------------
Autoritatea fiscala teritoriala
SITUAŢIE CENTRALIZATOARE
privind modul de valorificare a alcoolului/distilatelor
în luna .................. anul ............
┌─────────┬─────────┬─────────────────────────────────────┬─────────┬────────┐
│Nr. crt. │Denumirea│ Cantitatea │Valoarea │Acciza │
│ │antrepo- │ - litri alcool pur - │- lei - │- lei - │
│ │zitarului│─────────┬────────┬─────────┬────────│ │ │
│ │autorizat│realizata│prelu- │vanduta │vanduta │ │ │
│ │/importa-│ │crata │în regim │în afara│ │ │
│ │torului │ │ │suspensiv│regimu- │ │ │
│ │ │ │ │ │lui │ │ │
│ │ │ │ │ │suspen- │ │ │
│ │ │ │ │ │siv │ │ │
├─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │
├─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤
├─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤
├─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤
├─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤
├─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤
│ │TOTAL │ │ │ │ │ │ │
└─────────┴─────────┴─────────┴────────┴─────────┴────────┴─────────┴────────┘
Conducatorul autorităţii fiscale teritoriale,
...............................................
Data ....................
------
la normele metodologice de aplicare
--------------------------------------
a prevederilor titlului IX din Codul fiscal
--------------------------------------------
Anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului IX din Codul fiscal a fost inlocuita cu anexa la
HOTĂRÂREA nr. 783 din 19 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 482 din 28 mai 2004.
Anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului IX din Codul fiscal a fost inlocuita cu anexa la HOTĂRÂREA nr. 797 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 725 din 10 august 2005.
Anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului IX din Codul fiscal a fost inlocuita cu anexa la HOTĂRÂREA nr. 1.514 din 25 octombrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 935 din 17 noiembrie 2006.
TABLOUL CUPRINZAND VALORILE IMPOZABILE, IMPOZITELE ŞI TAXELE LOCALE, ALTE TAXE ASIMILATE ACESTORA, PRECUM ŞI AMENZILE APLICABILE IN ANUL FISCAL 2007
I. CODUL FISCAL - TITLUL IX- Impozite şi taxe locale
VALORILE IMPOZABILE PREVĂZUTE LA ART. 251 ALIN. (3), IMPOZITELE ŞI TAXELE LOCALE CARE CONSTAU INTR-O ANUMITA SUMA IN LEI ŞI CARE SE INDEXEAZA/AJUSTEAZA ANUAL, IN CONDIŢIILE ART. 292 ŞI RESPECTIV ART. 295 ALIN. (12), PRECUM ŞI AMENZILE CARE SE ACTUALIZEAZA POTRIVIT ART. 294 ALIN. (7)
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ CAPITOLUL II - IMPOZITUL ŞI TAXA*) PE CLADIRI │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ VALORILE IMPOZABILE │
│ pe metru patrat de suprafaţa construita desfăşurată │
│ la cladiri, în cazul persoanelor fizice │
│ │
│ Art. 251 alin. (3) │
├──────────────────────────────────────┬───────────────────┬───────────────────┤
│ │ NIVELURILE │ NIVELURILE │
│ │ INDEXATE PENTRU │APLICABILE IN ANUL │
│ │ ANUL 2006 │ FISCAL 2007 │
│ ├───────────────────┼───────────────────┤
│ │Valoarea impozabila│Valoarea impozabila│
│ Tipul cladirii │ - lei/mp- │ - lei/mp- │
│ │ │ │
│ ├─────────┬─────────┼─────────┬─────────┤
│ │Cu insta-│ Fără │Cu insta-│ Fără │
│ │latii de │instala- │latii de │instala- │
│ │apa, ca- │tii de │apa, ca- │tii de │
│ │nalizare,│apa, ca- │nalizare,│apa, ca- │
│ │electrice│nalizare,│electrice│nalizare,│
│ │şi │electri- │şi │electri- │
│ │incalzire│citate │incalzire│citate │
│ │[condiţii│sau │[condiţii│sau │
│ │cumulati-│incalzire│cumulati-│incalzire│
│ │ve] │ │ve] │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │
├──────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│1. Cladiri cu pereti sau cadre din │ 669 │ 397 │ x │ x │
│beton armat, din caramida arsa, piatra│ │ │ │ │
│naturala sau alte materiale asemana- │ │ │ │ │
│toare │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│2. Cladiri cu pereti din lemn, carami-│ 182 │ 114 │ x │ x │
│ da nearsa, paianta, valatuci, sipci │ │ │ │ │
│sau alte materiale asemanatoare │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│3. Constructii anexe corpului princi- │ 114 │ 102 │ x │ x │
│ pal al unei cladiri, având peretii │ │ │ │ │
│ din beton, caramida arsa, piatra sau │ │ │ │ │
│ alte materiale asemanatoare │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│4. Constructii anexe corpului princi- │ 68 │ 45 │ x │ x │
│ pal al unei cladiri, având peretii │ │ │ │ │
│ din lemn, caramida nearsa, valatuci, │ │ │ │ │
│ sipci sau alte materiale asemanatoare│ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│A. Cladire cu cadre din beton armat │ x │ x │ 669 │ 397 │
│sau cu pereti exteriori din caramida │ │ │ │ │
│arsa sau din orice alte materiale │ │ │ │ │
│rezultate în urma unui tratament │ │ │ │ │
│termic şi/sau chimic │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│B. Cladire cu peretii exteriori din │ x │ x │ 182 │ 114 │
│lemn, din piatra naturala, din │ │ │ │ │
│caramida nearsa, din valatuci sau din │ │ │ │ │
│orice alte materiale nesupuse unui │ │ │ │ │
│tratament termic şi/sau chimic │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│C. Cladire-anexa cu cadre din beton │ x │ x │ 114 │ 102 │
│armat sau cu pereti exteriori din │ │ │ │ │
│caramida arsa sau din orice alte │ │ │ │ │
│materiale rezultate în urma unui │ │ │ │ │
│tratament termic şi/sau chimic │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│D. Cladire-anexa cu peretii exteriori │ x │ x │ 68 │ 45 │
│din lemn, din piatra naturala, din │ │ │ │ │
│caramida nearsa, din valatuci sau din │ │ │ │ │
│orice alte materiale nesupuse unui │ │ │ │ │
│tratament termic şi/sau chimic │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┤
│ *) Începând cu data de 1 ianuarie 2007, pentru cladirile proprietate publică│
│sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, │
│concesionate, inchiriate, date în administrare ori în folosinţă, după caz, │
│persoanelor juridice, se stabileste taxa pe cladiri, care reprezinta sarcina │
│fiscala a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare │
│sau de folosinţă, după caz, în condiţii similare impozitului pe cladiri. │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ CAPITOLUL III - IMPOZITUL ŞI TAXA*) PE TEREN │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │
│ IMPOZITUL/TAXA*) PE TERENURILE AMPLASATE IN INTRAVILAN - │
│ TERENURI CU CONSTRUCTII │
│ Art. 258 alin. (2) │
├───────┬───────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┤
│ │ NIVELURILE INDEXATE PENTRU │ NIVELURILE APLICABILE │
│ Zona │ ANUL 2006 │ IN ANUL FISCAL 2007 │
│ în │ - lei/ha**) - │ - lei/ha**) - │
│ ca- ├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ drul │Nivelurile impozitului, pe ranguri │Nivelurile impozitului/taxei, pe │
│ lo- │ de localităţi │ ranguri de localităţi │
│ ca- ├─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┼─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬────┤
│ li- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ta- │ 0 │ I │ II │ III │ IV │ V │ 0 │ I │ II │ III │ IV │ V │
│ tii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤
│ A │7.404│6.148│5.401│4.681│ 636 │ 509 │7.404│6.148│5.401│4.681│ 636 │ 509│
├───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤
│ B │6.148│4.648│3.768│3.180│ 509 │ 382 │6.148│4.648│3.768│3.180│ 509 │ 382│
├───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤
│ C │4.648│3.180│2.385│1.511│ 382 │ 254 │4.648│3.180│2.385│1.511│ 382 │ 254│
├───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤
│ D │3.180│1.511│1.261│ 880 │ 249 │ 127 │3.180│1.511│1.261│ 880 │ 249 │ 127│
├───────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴────┤
│ │
│ IMPOZITUL/TAXA*) PE TERENURILE AMPLASATE IN INTRAVILAN │
│ - ORICE ALTA CATEGORIE DE FOLOSINTA DECAT CEA │
│ DE TERENURI CU CONSTRUCTII - │
│ Art. 258 alin. (4) │
├───────┬──────────────────────┬───────────────────────┬───────────────────────┤
│ Nr. │ Zona │ NIVELURILE INDEXATE │ NIVELURILE APLICABILE │
│ crt.│ │ PENTRU ANUL 2006 │ IN ANUL FISCAL 2007 │
│ │ │ │ │
│ │ │ - lei/ha**) -│ Zona - lei/ha - │
│ │Categoria ├─────┬─────┬─────┬─────┼─────┬─────┬─────┬─────┤
│ │de folosinţă │ Zona│ Zona│ Zona│ Zona│ │ │ │ │
│ │ │ A │ B │ C │ D │ A │ B │ C │ D │
├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 1 │Teren arabil │ 20 │ 15 │ 13 │ 11 │ 20 │ 15 │ 13 │ 11 │
├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 2 │Pasune │ 15 │ 13 │ 11 │ 9 │ 15 │ 13 │ 11 │ 9 │
├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 3 │Faneata │ 15 │ 13 │ 11 │ 9 │ 15 │ 13 │ 11 │ 9 │
├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 4 │Vie │ 33 │ 25 │ 20 │ 13 │ 33 │ 25 │ 20 │ 13 │
├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 5 │Livada │ 38 │ 33 │ 25 │ 20 │ 38 │ 33 │ 25 │ 20 │
├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 6 │Padure sau alt │ 20 │ 15 │ 13 │ 11 │ 20 │ 15 │ 13 │ 11 │
│ │teren cu vegetatie │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │forestiera │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 7 │Terenuri cu ape │ 11 │ 9 │ 6 │ x │ 11 │ 9 │ 6 │ x │
├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 8 │Drumuri şi cai ferate │ x │ x │ x │ x │ x │ x │ x │ x │
├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 9 │Neproductiv │ x │ x │ x │ x │ x │ x │ x │ x │
├───────┴──────────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┤
│ *) Începând cu data de 1 ianuarie 2007, pentru terenurile proprietate publică│
│sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, │
│concesionate, inchiriate, date în administrare ori în folosinţă, se │
│stabileste taxa pe teren care reprezinta sarcina fiscala a concesionarilor, │
│locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinţă, după caz,│
│în condiţii similare impozitului pe teren. │
│ **) În cazul impozitului pe terenurile amplasate în intravilan pentru a nu │
│majoră sau diminua, după caz, nivelurile respective, ca efect al rotunjirilor │
│la a doua zecimala în urma conversiei generata de aplicarea Legii nr. 348/2004│
│privind denominarea monedei naţionale, s-a procedat la raportarea nivelurilor │
│impozitului pe teren în lei/ha, ţinând seama de faptul ca 1 mp = 0,0001 ha. │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ IMPOZITUL/TAXA*) PE TERENURILE AMPLASATE IN EXTRAVILAN │
│ │
│ Art. 258 alin. (6) - lei/ha - │
├───────┬──────────────────────┬───────────────────────┬───────────────────────┤
│ Nr. │ Zona │ NIVELURILE INDEXATE │ NIVELURILE APLICABILE │
│ crt.│ │ PENTRU ANUL 2006 │ IN ANUL FISCAL 2007 │
│ │ ├───────────────────────┼───────────────────────┤
│ │ │ │ │
│ │Categoria de folosinţă│ Zona │ Zona │
├───────┼──────────────────────┼─────┬─────┬─────┬─────┼─────┬─────┬─────┬─────┤
│ 0 │ 1 │ A │ B │ C │ D │ A │ B │ C │ D │
├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 1 │Teren cu constructii │ 22 │ 20 │ 18 │ 16 │ 22 │ 20 │ 18 │ 16 │
├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 2 │Arabil │ 36 │ 34 │ 32 │ 30 │ 36 │ 34 │ 32 │ 30 │
├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 3 │Pasune │ 20 │ 18 │ 16 │ 14 │ 20 │ 18 │ 16 │ 14 │
├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 4 │Faneata │ 20 │ 18 │ 16 │ 14 │ 20 │ 18 │ 16 │ 14 │
├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 5 │Vie pe rod, alta decat│ 40 │ 38 │ 36 │ 34 │ 40 │ 38 │ 36 │ 34 │
│ │cea prevăzută la nr. │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │crt. 5.1 │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 5.1 │Vie până la intrarea │ x │ x │ x │ x │ x │ x │ x │ x │
│ │pe rod │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 6 │Livada pe rod, alta │ 40 │ 38 │ 36 │ 34 │ 40 │ 38 │ 36 │ 34 │
│ │decat cea prevăzută la│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │nr. crt. 6.1 │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 6.1 │Livada până la │ x │ x │ x │ x │ x │ x │ x │ x │
│ │intrarea pe rod │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 7 │Padure sau alt teren │ 12 │ 10 │ 8 │ 6 │ 12 │ 10 │ 8 │ 6 │
│ │cu vegetatie │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │forestiera cu excepţia│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │celui prevăzut la │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │nr. crt. 7.1 │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 7.1 │Padure în vârsta de │ x │ x │ x │ x │ x │ x │ x │ x │
│ │până la 20 de ani şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │padure cu rol de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │protecţie │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 8 │Teren cu apa, altul │ 4 │ 3 │ 2 │ 1 │ 4 │ 3 │ 2 │ 1 │
│ │decat cel cu amenajari│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │piscicole │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 8.1 │Teren cu amenajari │ 24 │ 22 │ 20 │ 18 │ 24 │ 22 │ 20 │ 18 │
│ │piscicole │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 9 │Drumuri şi cai ferate │ x │ x │ x │ x │ x │ x │ x │ x │
├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 10 │Teren neproductiv │ x │ x │ x │ x │ x │ x │ x │ x │
├───────┴──────────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┤
│ *) Începând cu data de 1 ianuarie 2007, pentru terenurile proprietate publică│
│sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, │
│concesionate, inchiriate, date în administrare ori în folosinţă, se │
│stabileste taxa pe teren care reprezinta sarcina fiscala a concesionarilor, │
│locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinţă, după │
│caz, în condiţii similare impozitului pe teren. │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ CAPITOLUL IV - TAXA ASUPRA MIJLOACELOR DE TRANSPORT/IMPOZITUL PE │
│ MIJLOACELE DE TRANSPORT*) │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Art. 263 alin. (2) │
├────────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┤
│ │ NIVELURILE │ NIVELURILE │
│ Mijloc de transport cu tractiune │ INDEXATE PENTRU │ APLICABILE IN ANUL │
│ mecanica │ ANUL 2006 │ FISCAL 2007 │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ │ │Suma, în lei, pentru│
│ │ valoarea taxei │fiecare grupa de │
│ │ - lei/500cmc sau │200 cmc sau fractiu-│
│ │ fractiune - │ne din aceasta │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ Autoturisme cu capacitatea │ 7 │ x │
│ cilindrică de până la 2.000 cmc, │ │ │
│ inclusiv │ │ │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ Autoturisme cu capacitatea │ │ │
│ cilindrică de peste 2.000 cmc │ 9 │ x │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ Autobuze, autocare, microbuze │ 15 │ x │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ Alte vehicule cu tractiune │ │ │
│ mecanica cu masa totala maxima │ 16 │ x │
│ autorizata de până la 12 t inclusiv│ │ │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ Tractoare înmatriculate │ 10 │ x │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ Motociclete, motorete şi │ │ │
│ scutere │ 4 │ x │
├────────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┤
│ *) Începând cu data de 1 ianuarie 2007, sintagma "impozitul pe mijloacele de │
│transport" inlocuieste sintagma "taxa asupra mijloacelor de transport" │
├────────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┤
│ Tipuri de autovehicule │ x │ x │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│1. Motorete, scutere, motociclete │ x │ 7 │
│şi autoturisme cu capacitatea │ │ │
│cilindrică de până la 1600 cmC │ │ │
│inclusiv │ │ │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│2. Autoturisme cu capacitatea │ x │ 15 │
│cilindrică între 1601 cmc şi │ │ │
│2000 cmc inclusiv │ │ │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│3. Autoturisme cu capacitatea │ x │ 30 │
│cilindrică între 2001 cmc şi │ │ │
│2600 cmc inclusiv │ │ │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│4. Autoturisme cu capacitatea │ x │ 60 │
│cilindrică între 2601 cmc şi │ │ │
│3000 cmc inclusiv │ │ │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│5. Autoturisme cu capacitatea │ x │ 120 │
│cilindrică peste 3001 cmc │ │ │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│6 Autobuze, autocare, microbuze │ x │ 20 │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│7. Alte autovehicule cu masa totala │ x │ 25 │
│maxima autorizata de până la 12 tone│ │ │
│inclusiv, precum şi autoturismele │ │ │
│de teren din productie interna │ │ │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│8. Tractoare înmatriculate │ x │ 15 │
├────────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┤
│ Autovehicule de transport marfa cu masa totala autorizata de peste 12 tone │
│ │
│ Art. 263 alin. (4) şi art. 292 alin. (3) │
├────────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┤
│ │ NIVELURILE │ NIVELURILE │
│ Numărul axelor şi masa totala │ INDEXATE PENTRU │APLICABILE IN ANUL │
│ maxima autorizata │ ANUL 2006 │ FISCAL 2007 │
│ ├────────────────────┼────────────────────┤
│ │ Taxa, în lei │Impozitul, în lei │
│ ├──────────┬─────────┼──────────┬─────────┤
│ │Vehicule │Vehicule │Vehicule │ │
│ │cu sistem │cu alt │cu sistem │Vehicule │
│ │de suspen-│sistem de│de suspen-│cu alt │
│ │sie pneu- │suspensie│sie pneuma│sistem de│
│ │matica sau│ │tica sau │suspensie│
│ │un echiva-│ │un echiva-│ │
│ │lent │ │lent │ │
│ │recunoscut│ │recunoscut│ │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ I. Vehicule cu doua axe │ x │ x │ x │ x │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ 1. Masa peste 12 t, dar nu mai mult│ │ │ │ │
│ de 13 t │ 100 │ 110 │ 100 │ 110 │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ 2. Masa peste 13 t, dar nu mai mult│ │ │ │ │
│ de 14 t │ 110 │ 167 │ 110 │ 218 │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ 3. Masa peste 14 t, dar nu mai mult│ │ │ │ │
│ de 15 t │ 167 │ 235 │ 218 │ 307 │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ 4. Masa peste 15 t │ 235 │ 533 │ 307 │ 694 │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ II. Vehicule cu trei axe │ x │ x │ x │ x │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ 1. Masa peste 15 t, dar nu mai mult│ │ │ │ │
│ de 17 t │ 110 │ 120 │ 110 │ 137 │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ 2. Masa peste 17 t, dar nu mai mult│ │ │ │ │
│ de 19 t │ 120 │ 216 │ 137 │ 281 │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ 3. Masa peste 19 t, dar nu mai mult│ │ │ │ │
│ de 21 t │ 216 │ 280 │ 281 │ 365 │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ 4. Masa peste 21 t, dar nu mai mult│ │ │ │ │
│ de 23 t │ 280 │ 432 │ 365 │ 563 │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ 5. Masa peste 23 t, dar nu mai mult│ │ │ │ │
│ de 25 t │ 432 │ 671 │ 563 │ 874 │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ 6. Masa peste 25 t │ 432 │ 671 │ 563 │ 874 │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ III. Vehicule cu patru axe │ x │ x │ x │ x │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ 1. Masa peste 23 t, dar nu mai mult│ │ │ │ │
│ de 25 t │ 280 │ 284 │ 365 │ 370 │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ 2. Masa peste 25 t, dar nu mai mult│ │ │ │ │
│ de 27 t │ 284 │ 443 │ 370 │ 578 │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ 3. Masa peste 27 t, dar nu mai mult│ │ │ │ │
│ de 29 t │ 443 │ 704 │ 578 │ 917 │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ 4. Masa peste 29 t, dar nu mai mult│ │ │ │ │
│ de 31 t │ 704 │1.044 │ 917 │1.361 │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ 5. Masa peste 31 t │ 704 │1.044 │ 917 │1.361 │
├────────────────────────────────────┴──────────┴─────────┴──────────┴─────────┤
│ Combinatii de autovehicule (autovehicule │
│ articulate sau trenuri rutiere) de transport marfa │
│ cu masa totala maxima autorizata de peste 12 tone │
│ Art. 263 alin. (5) şi art. 292 alin. (3) │
├────────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┤
│ │ NIVELURILE │ NIVELURILE │
│ Numărul axelor şi masa totala │ INDEXATE PENTRU │APLICABILE IN ANUL │
│ maxima autorizata │ ANUL 2006 │ FISCAL 2007 │
│ ├────────────────────┼────────────────────┤
│ │ Taxa, în lei │Impozitul, în lei │
│ ├──────────┬─────────┼──────────┬─────────┤
│ │Axa/axe │Axa/Axe │Axa/axe │Axa/Axe │
│ │motoare cu│motoare │motoare cu│motoare │
│ │suspensie │cu alt │suspensie │cu alt │
│ │pneumatica│sistem de│pneumatica│sistem de│
│ │sau un │suspensie│sau un │suspensie│
│ │echivalent│ │echivalent│ │
│ │recunoscut│ │recunoscut│ │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ I. Vehicule cu 2+1 axe │ X │ X │ X │ X │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ 1. Masa peste 12 t, dar nu mai mult│ │ │ │ │
│ de 14 t │ 100 │ 110 │ 100 │ 110 │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ 2. Masa peste 14 t, dar nu mai mult│ │ │ │ │
│ de 16 t │ 110 │ 120 │ 110 │ 120 │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ 3. Masa peste 16 t, dar nu mai mult│ │ │ │ │
│ de 18 t │ 120 │ 130 │ 120 │ 130 │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ 4. Masa peste 18 t, dar nu mai mult│ │ │ │ │
│ de 20 t │ 130 │ 140 │ 130 │ 140 │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ 5. Masa peste 20 t, dar nu mai mult│ │ │ │ │
│ de 22 t │ 140 │ 150 │ 140 │ 190 │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ 6. Masa peste 22 t, dar nu mai mult│ │ │ │ │
│ de 23 t │ 150 │ 189 │ 190 │ 246 │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ 7. Masa peste 23 t, dar nu mai mult│ │ │ │ │
│ de 25 t │ 189 │ 340 │ 246 │ 443 │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ 8. Masa peste 25 t │ 340 │ 597 │ 443 │ 778 │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ II. Vehicule cu 2+2 axe │ x │ x │ x │ x │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ 1. Masa peste 23 t, dar nu mai mult│ │ │ │ │
│ de 25 t │ 120 │ 136 │ 120 │ 177 │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ 2. Masa peste 25 t, dar nu mai mult│ │ │ │ │
│ de 26 t │ 136 │ 224 │ 177 │ 291 │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ 3. Masa peste 26 t, dar nu mai mult│ │ │ │ │
│ de 28 t │ 224 │ 329 │ 291 │ 428 │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ 4. Masa peste 28 t, dar nu mai mult│ │ │ │ │
│ de 29 t │ 329 │ 397 │ 428 │ 517 │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ 5. Masa peste 29 t, dar nu mai mult│ │ │ │ │
│ de 31 t │ 397 │ 651 │ 517 │ 849 │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ 6. Masa peste 31 t, dar nu mai mult│ │ │ │ │
│ de 33 t │ 651 │ 904 │ 849 │ 1178 │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ 7. Masa peste 33 t, dar nu mai mult│ │ │ │ │
│ de 36 t │ 904 │ 1373 │ 1178 │ 1789 │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ 8. Masa peste 36 t │ 904 │ 1373 │ 1178 │ 1789 │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ III. Vehicule cu 2+3 axe │ x │ x │ x │ x │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ 1. Masa peste 36 t, dar nu mai mult│ │ │ │ │
│ de 38 t │ 719 │ 1001 │ 938 │ 1305 │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ 2. Masa peste 38 t │ 1001 │ 1361 │ 1305 │ 1774 │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ IV. Vehicule cu 3+2 axe │ x │ x │ x │ x │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ 1. Masa peste 36 t, dar nu mai mult│ │ │ │ │
│ de 38 t │ 636 │ 883 │ 829 │ 1150 │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ 2. Masa peste 38 t, dar nu mai mult│ │ │ │ │
│ de 40 t │ 883 │ 1221 │ 1150 │ 1591 │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ 3. Masa peste 40 t │ 1221 │ 1806 │ 1591 │ 2354 │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ V. Vehicule cu 3+3 axe │ x │ x │ x │ x │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ 1. Masa peste 36 t, dar nu mai mult│ │ │ │ │
│ de 38 t │ 362 │ 437 │ 471 │ 570 │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ 2. Masa peste 38 t, dar nu mai mult│ │ │ │ │
│ de 40 t │ 437 │ 653 │ 570 │ 851 │
├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│ 3. Masa peste 40 t │ 653 │ 1040 │ 851 │ 1356 │
├────────────────────────────────────┴──────────┴─────────┴──────────┴─────────┤
│ Art. 263 alin. (6) Remorci, semiremorci sau rulote │
├────────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┤
│ │ NIVELURILE │ NIVELURILE │
│ Masa totala maxima autorizata │ INDEXATE PENTRU │APLICABILE IN ANUL │
│ │ ANUL 2006 │ FISCAL 2007 │
│ ├────────────────────┼────────────────────┤
│ │ Taxa, în lei │Impozitul, în lei │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ a) Până la 1 tona inclusiv │ 7 │ 7 │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ b) Peste 1 t, dar nu mai mult │ 24 │ 24 │
│ de 3 t │ │ │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ c) Peste 3 t, dar nu mai mult │ 37 │ 37 │
│ de 5 t │ │ │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ d) Peste 5 tone │ 46 │ 46 │
├────────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┤
│ Art. 263 alin. (7) Mijloace de transport pe apa │
├────────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┤
│ 1. Luntre, barci fără motor, │ 13 │ X │
│ scutere de apa, folosite pentru uz│ │ │
│ şi agrement personal │ │ │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ 2. Barci fără motor, folosite în │ │ │
│ alte scopuri │ 38 │ X │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ 3. Barci cu motor │ 75 │ X │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ 4. Bacuri, poduri plutitoare │ 627 │ X │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ 5. Salupe │ 376 │ X │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ 6. Iahturi │ 1882 │ X │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ 7. Remorchere şi impingatoare: │ X │ X │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ a) Până la 500 CP inclusiv │ 376 │ X │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ b) Peste 500 CP, dar nu peste │ 627 │ X │
│ 2.000 CP │ │ │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ c) Peste 2000 CP, dar nu peste │ 1004 │ X │
│ 4.000 CP │ │ │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ d) Peste 4.000 CP │ 1505 │ X │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ 8. Vapoare - pentru fiecare │ │ │
│ 1.000 tdw sau fractiune din │ │ │
│ acesta │ 126 │ X │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ 9. Ceamuri, slepuri şi barje │ X │ X │
│ fluviale: │ │ │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ a) Cu capacitatea de încărcare │ 126 │ X │
│ până la 1.500 tone inclusiv │ │ │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ b) Cu capacitatea de încărcare de │ 188 │ X │
│ peste 1.500 tone, dar nu peste │ │ │
│ 3.000 tone │ │ │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ c) Cu capacitatea de încărcare de │ 314 │ X │
│ peste 3.000 tone │ │ │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ 1. Luntre, barci fără motor, │ X │ 15 │
│ folosite pentru pescuit şi uz │ │ │
│ personal │ │ │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ 2. Barci fără motor, folosite în │ │ │
│ alte scopuri │ X │ 40 │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ 3. Barci cu motor │ X │ 150 │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ 4. Nave de sport şi agrement*) │ X │ între 0 şi 800 │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ 5. Scutere de apa │ X │ 150 │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ 6. Remorchere şi impingatoare: │ X │ X │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ a) Până la 500 CP inclusiv │ X │ 400 │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ b) Peste 500 CP şi până la │ X │ 650 │
│ 2.000 CP, inclusiv │ │ │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ c) Peste 2000 CP şi până la │ X │ 1.000 │
│ 4.000 CP, inclusiv │ │ │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ d) Peste 4.000 CP │ X │ 1.600 │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ 7. Vapoare - pentru fiecare │ │ │
│ 1.000 tdw sau fractiune din │ │ │
│ acesta │ X │ 130 │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ 8. Ceamuri, slepuri şi barje │ X │ X │
│ fluviale: │ │ │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ a) Cu capacitatea de încărcare │ X │ 130 │
│ până la 1.500 tone, inclusiv │ │ │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ b) Cu capacitatea de încărcare de │ X │ 200 │
│ peste 1.500 tone, şi până la │ │ │
│ 3.000 tone, inclusiv │ │ │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ c) Cu capacitatea de încărcare de │ X │ 350 │
│ peste 3.000 tone │ │ │
├────────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┤
│*) Criteriile de stabilire a cuantumului impozitului vor fi prevăzute în │
│normele metodologice de aplicare a prezentului cod. │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ CAPITOLUL V - TAXA PENTRU ELIBERAREA CERTIFICATELOR, │
│ AVIZELOR ŞI A AUTORIZATIILOR │
├────────────────────┬───────────────┬────────────────────┬────────────────────┤
│ │ Taxa pentru │ │ │
│ Art. 267 alin. (1) │ eliberarea │ │ │
│ │certificatului │ │ NIVELURILE │
│ │de urbanism, │ NIVELURILE │ APLICABILE IN ANUL │
│ │în mediu urban │ INDEXATE PENTRU │ FISCAL 2007 │
│────────────────────┴───────────────┤ ANUL 2006 │ │
│ Suprafaţa pentru care se obtine ├────────────────────┼────────────────────┤
│ certificatul de urbanism │ Taxa, în lei │ Taxa, în lei │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ a) Până la 150 mp inclusiv │ 3 - 4 │ 3 - 4 │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ b) Între 151 şi 250 mp inclusiv │ 4 - 5 │ 4 - 5 │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ c) Între 251 şi 500 mp inclusiv │ 5 - 7 │ 5 - 7 │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ d) Între 501 şi 750 mp inclusiv │ 7 - 8 │ 7 - 8 │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ e) Între 751 şi 1.000 mp inclusiv│ 8 - 10 │ 8 - 10 │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ f) Peste 1.000 mp │ 10+0,01 lei/mp │ 10+0,01 lei/mp │
│ │ pentru fiecare mp │ pentru fiecare mp │
│ │ care depăşeşte │ care depăşeşte │
│ │ 1.000 mp │ 1.000 mp │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ Art. 267 alin. (4) │ între 0 şi 6 │ între 0 şi 6 │
│ Taxa pentru eliberarea autorizatiei│ inclusiv, pentru │ inclusiv, pentru │
│ de foraje sau excavari │ fiecare mp afectat │ fiecare mp afectat │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ Art. 267 alin. (7) │ între 0 şi 6 │ între 0 şi 6 │
│ Taxa pentru eliberarea autorizatiei│ inclusiv, pentru │ inclusiv, pentru │
│ de construire pentru chioscuri, │ fiecare mp │ fiecare mp │
│ tonete, cabine, spatii de │de suprafaţa ocupata│de suprafaţa ocupata│
│ expunere, situate pe caile şi în │ de construcţie │ de construcţie │
│ spatiile publice, precum şi │ │ │
│ pentru amplasarea corpurilor şi a │ │ │
│ panourilor de afisaj, a firmelor │ │ │
│ şi reclamelor │ │ │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ Art. 267 alin. (11) │ între 0 şi 9, │ între 0 şi 9, │
│ Taxa pentru eliberarea unei │ inclusiv, pentru │ inclusiv, pentru │
│ autorizaţii privind lucrarile │ fiecare racord │ fiecare racord │
│ de racorduri şi bransamente la │ │ │
│ retele publice de apa, │ │ │
│ canalizare, gaze, termice, │ │ │
│ energie electrica, telefonie şi │ │ │
│ televiziune prin cablu │ │ │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ Art. 267 alin. (12) │ între 0 şi 11, │ între 0 şi 11, │
│ Taxa pentru avizarea certifica- │ inclusiv │ inclusiv │
│ tului de urbanism de către comisia│ │ │
│ de urbanism şi amenajarea terito- │ │ │
│ riului, de către primari sau │ │ │
│ de structurile de specialitate │ │ │
│ din cadrul consiliului judetean │ │ │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ Art. 267 alin. (13) │ între 0 şi 7, │ între 0 şi 7, │
│ Taxa pentru eliberarea certifica- │ inclusiv │ inclusiv │
│ tului de nomenclatura stradala │ │ │
│ şi adresa │ │ │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ Art. 268 alin. (1) │ │ │
│ Taxa pentru eliberarea unei │ │ │
│ autorizaţii pentru desfăşurarea │ │ │
│ unei activităţi economice: │ │ │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ 1. în mediul rural │între 0 şi 11, │între 0 şi 11, │
│ │inclusiv │inclusiv │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ 2. în mediul urban │ între 0 şi 57, │ între 0 şi 57 │
│ │ inclusiv │ inclusiv │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ Art. 268 alin. (2) │ între 0 şi 14, │ între 0 şi 14, │
│ Taxa pentru eliberarea autoriza- │ inclusiv │ inclusiv │
│ tiilor de functionare │ │ │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ Art. 268 alin. (3) │ între 0 şi 23, │ între 0 şi 23, │
│ Taxa pentru eliberarea de copii │ inclusiv, pentru │ inclusiv, pentru │
│ heliografice de pe planuri │ fiecare mp sau │ fiecare mp sau │
│ cadastrale sau de pe alte asemenea│ fractiune de mp │ fractiune de mp │
│ planuri, deţinute de consiliile │ │ │
│ locale │ │ │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ Art. 268 alin. (4) │ între 0 şi 57, │ între 0 şi 57, │
│ Taxa pentru eliberarea certifica- │ inclusiv │ inclusiv │
│ tului de producător │ │ │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ Art. 268 alin. (5) │ x │ între 0 şi 3000, │
│ Taxa pentru eliberarea/vizarea │ │ inclusiv │
│ anuală a autorizatiei privind │ │ │
│ desfăşurarea activităţii de │ │ │
│ alimentatie publică │ │ │
├────────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┤
│ CAPITOLUL VI - │
│ TAXA PENTRU FOLOSIREA MIJLOACELOR DE RECLAMA ŞI PUBLICITATE │
├────────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┤
│ │ │ NIVELURILE APLI- │
│ Art. 271 alin. (2) │NIVELURILE INDEXATE │CABILE PENTRU ANUL │
│ Taxa pentru afisaj în scop de │PENTRU ANUL 2006 │ FISCAL 2007 │
│ reclama şi publicitate ├────────────────────┼────────────────────┤
│ │- lei/mp sau │ - lei/mp sau │
│ │ fractiune de mp - │ fractiune de mp - │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ a) în cazul unui afisaj situat în │ între 0 şi 23, │ între 0 şi 23, │
│ locul în care persoana deruleaza │ inclusiv │ inclusiv │
│ o activitate economica │ │ │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ b) în cazul oricărui alt panou, │ între 0 şi 17, │ între 0 şi 17, │
│ afisaj sau structura de afisaj │ inclusiv │ inclusiv │
│ pentru reclama şi publicitate │ │ │
├────────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┤
│ CAPITOLUL VII - IMPOZITUL PE SPECTACOLE │
├────────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┤
│Art. 275 alin. (2) │ │ NIVELURILE │
│ │NIVELURILE INDEXATE │ APLICABILE PENTRU │
│ Manifestarea artistica sau │ PENTRU ANUL 2006 │ ANUL FISCAL 2007 │
│ activitatea distractiva: ├────────────────────┼────────────────────┤
│ │ - lei/mp - │ - lei/mp - │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ a) în cazul videotecilor │ între 0 şi 1, │ între 0 şi 1, │
│ │ inclusiv │ inclusiv │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ b) în cazul discotecilor │ între 0 şi 2, │ între 0 şi 2, │
│ │ inclusiv │ inclusiv │
├────────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┤
│ CAPITOLUL XIII - SANCTIUNI │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ LIMITELE MINIME Şi MAXIME ALE AMENZILOR IN CAZUL PERSOANELOR FIZICE │
├──────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────┤
│ │NIVELURILE ACTUALIZATE │NIVELURILE ACTUALIZATE │
│ │PENTRU ANUL 2006 │PENTRU ANUL 2007 │
│ ├───────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Art. 294 alin. (3)│Contraventia prevăzută la alin.│Contraventia prevăzută la │
│ │(2) lit. a) se sancţionează cu │alin. (2) lit. a) se │
│ │amenda de la 60 de lei la │sancţionează cu amendă de │
│ │110 lei, iar cea de la lit. b) │la 50 de lei la 200 de lei,│
│ │cu amendă de la 110 lei │iar cele de la lit. b)-d) │
│ │la 340 de lei. │cu amendă de la 200 de lei │
│ │ │la 500 de lei. │
├──────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Art. 294 alin. (4)│Incalcarea normelor tehnice │Incalcarea normelor tehnice│
│ │privind tipărirea, │privind tipărirea, │
│ │inregistrarea, vanzarea, │inregistrarea, vanzarea, │
│ │evidenta şi gestionarea, după │evidenta şi gestionarea, │
│ │caz, a abonamentelor şi a │după caz, a abonamentelor │
│ │biletelor de intrare la │şi a biletelor de intrare │
│ │spectacole constituie │la spectacole constituie │
│ │contraventie şi se sancţionează│contraventie şi se │
│ │cu amendă de la 230 de lei │sancţionează cu amendă de │
│ │la 1.130 de lei. │la 230 de lei la 1.130 de │
│ │ │lei. │
├──────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────┤
│ LIMITELE MINIME ŞI MAXIME ALE AMENZILOR IN CAZUL PERSOANELOR JURIDICE │
├──────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────┤
│ │NIVELURILE ACTUALIZATE │NIVELURILE ACTUALIZATE │
│ │PENTRU ANUL 2006 │PENTRU ANUL 2007 │
│ ├───────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ │ │(6) În cazul persoanelor │
│ │ │juridice, limitele minime │
│ │ │şi maxime ale amenzilor │
│ │ │prevăzute la alin. (3) şi │
│ │ │(4) se majoreaza cu 300%, │
│ │ │respectiv: │
│ │Contraventia prevăzută la alin.│Contraventia prevăzută la │
│ │(2) lit. a) se sancţionează cu │alin. (2) lit. a) se │
│ │amenda de la 240 de lei la 440 │sancţionează cu amendă de │
│ │de lei, iar cea de la lit. b) │la 200 de lei la 800 de lei│
│ │cu amendă de la 440 lei │iar cele de la lit. b)-d) │
│ │la 1.360 de lei. │cu amendă de la 800 de lei │
│ │ │la 2000 de lei. │
│Art. 294 alin. (6)│Incalcarea normelor tehnice │Incalcarea normelor tehnice│
│ │privind tipărirea, │privind tipărirea, │
│ │inregistrarea, vanzarea, │inregistrarea, vanzarea, │
│ │evidenta şi gestionarea, după │evidenta şi gestionarea, │
│ │caz, a abonamentelor şi a │după caz, a abonamentelor │
│ │biletelor de intrare la │şi a biletelor de intrare │
│ │spectacole constituie │la spectacole constituie │
│ │contraventie şi se sancţionează│contraventie şi se │
│ │cu amendă de la 920 de lei │sancţionează cu amendă de │
│ │la 4.520 de lei. │la 920 de lei la 4.520 de │
│ │ │lei. │
└──────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────┘
NOTĂ
Prin hotărârile privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale pentru anul 2007, adoptate de către autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale, în termen de până la 45 de zile calendaristice de la data publicarii prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I, ţinând seama de competenţa acestor autorităţi de a putea majoră impozitele şi taxele locale cu până la 20%, cu excepţia taxelor prevăzute la art. 263 alin. (4) şi (5) şi la art. 295 alin. (11) lit. b)-d), potrivit prevederilor art. 287 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, pentru usurarea calculelor se recomanda ca nivelurile impozitelor şi taxelor locale stabilite în suma fixa să fie rotunjite la leu prin adaos, fără a depăşi cota aditionala de 20%.
II. LEGEA NR. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
NIVELURILE NIVELURILE
AJUSTATE APLICABILE
PENTRU IN ANUL FISCAL
Extras din norma juridica ANUL 2006 2007
Taxa, în lei Taxa, în lei
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Art. 2. - (1) Actiunile şi cererile
evaluabile în bani, introduse la
instantele judecătorești, se
taxeaza astfel: X X
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
a) până la valoarea - plafon valoric
de 39,00 lei pentru anul 2006 2 2
inclusiv
până la valoarea - plafon valoric
de 39,00 lei pentru anul 2007
inclusiv
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
b) între 39,01 lei - plafon valoric 2 lei + 10% 2 lei + 10%
şi 388,00 lei pentru anul 2006 pentru ce pentru ce
între 39,01 lei - plafon valoric depăşeşte depăşeşte
şi 388,00 lei pentru anul 2007 39 lei 39 lei
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
c) între 388,01 lei - plafon valoric 37 lei + 8% 37 lei + 8%
şi 3.879,00 lei pentru anul 2006 pentru ce pentru ce
între 388,01 lei - plafon caloric depăşeşte depăşeşte
şi 3.879,00 lei pentru anul 2007 388 lei 388 lei
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
d) între 3.879,01 lei - plafon valoric 316 lei + 6% 316 lei + 6%
şi 19.395,00 lei pentru anul 2006 pentru ce pentru ce
între 3.879,01 lei - plafon valoric depăşeşte depăşeşte
şi 19.395,00 lei pentru anul 2007 3.879 lei 3.879 lei
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
e) între 19.395,01 lei - plafon valoric 1.247 lei + 4% 1.247 lei + 4%
şi 38.790,00 lei pentru anul 2006 pentru ce pentru ce
între 19.395,01 lei - plafon valoric depăşeşte depăşeşte
şi 38.790,00 lei pentru anul 2007 19.395 lei 19.395 lei
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
f) între 38.790,01 lei - plafon valoric 2.023 lei + 2% 2.023 lei + 2%
şi 193.948,00 lei pentru anul 2006 pentru ce pentru ce
între 38.790,01 lei - plafon valoric depăşeşte depăşeşte
şi 193.948,00 lei pentru anul 2007 38.790 lei 38.790 lei
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
g) peste 193.948,00 - plafon valoric 5.126 lei + 1% 5.126 lei + 1%
lei pentru anul 2006 pentru ce pentru ce
peste 193.948,00 - plafon valoric depăşeşte depăşeşte
lei pentru anul 2007 193.948 lei 193.948 lei
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(2) ................ Taxa aferenta
acestei contestatii nu poate depăşi suma
de ..............*), indiferent de
valoarea contestata 194 *) 194 *)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Art. 3 - Actiunile şi cererile neevaluabile
în bani se taxeaza astfel: x x
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
a) cereri pentru constatarea existentei
sau neexistentei unui drept, facute în
cadrul art. 111 din Codul de procedură
civila 19 19
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
a^1) cereri în anularea sau declararea
nulitatii unui act juridic 12 12
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
b) cereri care privesc dreptul de folosinţă
a locuintelor sau a unor încăperi, nelegate
de plată anumitor sume de bani, precum şi
cereri de ordonanţa preşedinţială al caror
obiect nu este evaluabil în bani 10 10
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
c) cereri pentru stabilirea calităţii de
mostenitor, a masei succesorale, cereri
de raport, cereri de reductiune a
liberalitatilor şi cereri de partaj 19 19
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
d) cereri de recuzare în materie civila 4 4
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
e) cereri de suspendare a executarii
silite, inclusiv a executarii vremelnice,
precum şi cereri în legătură cu masurile
asiguratorii 10 10
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
f) cereri de perimare şi cereri pentru
eliberarea ordonantei de adjudecare 10 10
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
g) contestatii în anulare 10 10
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
h) cereri de revizuire 10 10
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
i) acţiuni de granituire, în cazul în
care nu cuprind şi revendicarea unei
portiuni de teren 19 19
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
j) acţiuni posesorii şi cereri care au
ca obiect servituti 19 19
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
k) cereri de stramutare în materie civila 4 4
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
l) cereri pentru investirea cu formula
executorie a hotărârilor judecătorești
pronuntate în tara sau în alte tari şi
a oricăror alte hotărâri sau inscrisuri
prevăzute de lege, care nu sunt
executorii potrivit legii 4 4
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
m) cereri introduse de cei vatamati în
drepturile lor printr-un act
administrativ sau prin refuzul
nejustificat al unei autorităţi
administrative de a le rezolva cererea
referitoare la un drept recunoscut
de lege: x x
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
- cererea pentru anularea actului sau,
după caz, recunoasterea dreptului pretins,
precum şi pentru eliberarea unui
certificat, unei adeverinte sau oricărui
alt inscris 4 4
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
- cererea cu caracter patrimonial, prin
care se solicita şi repararea pagubelor
suferite - 10% din valoarea pretinsa,
dar nu mai mult de ........*) 39 *) 39 *)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
n) cereri pentru refacerea inscrisurilor
şi a hotărârilor disparute, precum şi
cereri de repunere în termen 4 4
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
o) cereri pentru incuviintarea
executarii silite 10 10
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
o^1) cereri pentru emiterea somaţiei
de plată 39 39
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
p) cereri privind instituirea de măsuri
asiguratorii asupra navelor şi aeronavelor 388 388
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
r) cereri de asistenţa judiciara, formulate
de autorităţile straine, dacă prin
conventii internationale sau pe bază de
reciprocitate nu s-a stabilit ca asistenţa
judiciara internationala se
efectueaza gratuit: x x
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
- inmanarea de acte judiciare sau
extrajudiciare 39 39
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
- efectuarea de comisii rogatorii 78 78
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
s) cereri de înfiinţare a popririi 10 10
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
t) cereri pentru eliberarea de către
instantele judecătorești de copii de
pe hotărârile judecătorești, cu menţiunea
ca sunt definitive sau irevocabile 2 2
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
ţ) cereri pentru legalizarea de copii de
pe inscrisurile aflate la dosar, pentru
fiecare exemplar de copie în parte 1/pagina 1/pagina
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
ţ^1) cereri pentru eliberarea oricăror
alte certificate prin care se atesta fapte
sau situaţii rezultate din evidentele
instanţelor de judecată sau cu privire
la dosarele aflate în arhiva acestora 1 1
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
u) notificarile şi somatiile comunicate
prin executorii judecătorești, de
fiecare comunicare 4 4
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
v) cereri adresate Ministerului Justiţiei
pentru supralegalizarea inscrisurilor sau
copiilor de pe inscrisuri, destinate a fi
utilizate în strainatate 1 1
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
x) cereri adresate Ministerului Justiţiei
pentru autorizarea traducatorilor
şi interpreţilor 19 19
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Art. 4. - Cereri pentru acordarea
personalitatii juridice, pentru
autorizarea funcţionarii x x
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
a) cereri pentru inregistrarea partidelor
politice 39 39
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
b) cereri pentru acordarea personalitatii
juridice asociaţiilor fără scop lucrativ,
fundatiilor, uniunilor şi federatiilor de
persoane juridice fără scop lucrativ,
precum şi pentru modificarea actelor
constitutive ale acestora 19 19
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Art. 5. - Cererile formulate în domeniul
drepturilor de autor şi de inventator
se taxeaza după cum urmeaza: x x
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
a) cereri pentru recunoasterea dreptului
de autor şi a celor conexe, pentru
constatarea încălcării acestora şi
repararea prejudiciilor, inclusiv plata
drepturilor de autor şi a sumelor cuvenite
pentru opere de arta, precum şi pentru
luarea de măsuri în scopul prevenirii
producerii unor pagube iminente sau pentru
asigurarea repararii acestora 39 39
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
b) cereri pentru recunoasterea calităţii
de inventator, de titular de brevet, a
drepturilor nascute din brevetul de
inventie, din contractele de cesiune şi
licenta, inclusiv drepturile patrimoniale
ale inventatorului 39 39
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Art. 6. - În materie comerciala, se
taxeaza urmatoarele cereri: x x
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
a) cereri pentru inregistrarea sau
autorizarea societatilor comerciale,
precum şi pentru modificarea actelor
constitutive ale acestora, cereri pentru
excluderea unui asociat, precum şi cereri
de dizolvare şi lichidare a unei
societăţi comerciale 39 39
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
b) cereri pentru lichidarea pozitiei
dominante a unui agent economic 39 39
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
c) acţiuni, cereri şi contestatii
introduse în temeiul Legii nr. 64/1995
privind procedura reorganizarii judiciare
şi a falimentului şi al Legii nr. 83/1998
privind procedura falimentului băncilor 39 39
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
d) cereri pentru contestarea devizului
lucrărilor reglementate de art. 67
alin. 3 din Legea nr. 26/1996
(Codul silvic) 19 19
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Art. 7. - Taxele judiciare de timbru
pentru unele acţiuni şi cereri
referitoare a raporturile de familie
sunt urmatoarele x x
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
a) pentru cererea de divort intemeiata
pe art. 38 alin. 1 şi 2 din Codul familiei 39 39
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
b) pentru cererea de divort intemeiata pe
art. 38 alin. 3 din Codul familiei, precum
şi în cazul în care reclamantul nu
realizează venituri sau acestea sunt
inferioare salariului minim brut pe tara 8 8
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
c) pentru cererile de stabilire a
locuinţei minorilor, formulate potrivit
art. 100 alin. 3 din Codul familiei, pentru
cererea de încredinţare a copiilor minori,
introdusa separat de actiunea de divort,
pentru cererile de reincredintare a
copiilor minori ulterior divorţului,
pentru actiunea introdusa de un parinte
care a recunoscut unul sau mai mulţi
copii, în scopul purtarii numelui sau,
precum şi pentru cererile de încredinţare
a copiilor minori din afara căsătoriei,
formulate potrivit art. 65 din
Codul familiei 6 6
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Art. 8. - (1) Cererile formulate potrivit
Legii notarilor publici şi a activităţii
notariale nr. 36/1995 se taxeaza după
cum urmeaza: x x
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
a) cereri pentru solutionarea
conflictelor de competenţa dintre
birourile notarilor publici 8 8
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
b) plangeri împotriva incheierii de
respingere a cererii de indeplinire a
unui act notarial 8 8
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
c) cereri pentru supralegalizarea
semnaturii şi a sigiliului notarului
public de către Ministerul Justiţiei 4 4
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Art. 8^1 - (2) După plata taxelor
succesorale, eliberarea de noi copii
de pe hotărârile judecătorești prevăzute
la alin. (1) se taxeaza cu ....*) lei 2 *) 2 *)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Art. 8^2. - Cererile formulate potrivit
Legii nr. 188/2000 privind executorii
judecătorești, cu modificările şi completările
ulterioare, se taxeaza după cum urmeaza: x x
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
a) cereri pentru solutionarea
conflictelor de competenţa între
birourile executorilor judecătorești 8 8
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
b) plangeri împotriva refuzului
executorului judecătoresc de a îndeplini
un act sau de a efectua o executare silita 8 8
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
c) cereri pentru supralegalizarea
semnaturii şi a stampilei executorului
judecătoresc 4 4
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Art. 9. - (1) Transcrierea sau, după caz,
intabularea în registrele de publicitate a
instrainarilor de imobile, pe bază de acte sub
semnatura privată, şi a ordonantelor de
adjudecare se taxeaza în functie de valoarea
declarata de părţi în act, dar nu mai puţin
decat valoarea terenurilor şi construcţiilor,
avuta în vedere la stabilirea impozitelor,
astfel. x x
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
a) până la 388,00 lei - plafon valoric 4%, dar nu 4%, dar nu
inclusiv pentru anul 2006 mai puţin mai puţin
până la 388,00 lei - plafon valoric de 4 lei de 4 lei
inclusiv pentru anul 2007
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
b) de la 388,01 lei - plafon valoric 16 lei 16 lei
la 1.940,00 lei pentru anul 2006 + 3% pentru + 3% pentru
de la 388,01 lei - plafon valoric suma ce suma ce
la 1.940,00 lei pentru anul 2007 depăşeşte depăşeşte
388 lei 388 lei
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
c) de la 1.940,01 lei - plafon valoric 62 lei 62 lei
la 3.879,00 lei pentru anul 2006 + 2% pentru + 2% pentru
de la 1.940,01 lei - plafon valoric suma ce suma ce
la 3.879,00 lei pentru anul 2007 depăşeşte depăşeşte
1.940 lei 1.940 lei
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
d) de la 3.879,01 lei - plafon valoric 101 lei 101 lei
la 5.784,00 lei pentru anul 2006 + 1,5% pentru + 1,5% pentru
de la 3.879,01 lei - plafon valoric suma ce suma ce
la 5.784,00 lei pentru anul 2007 depăşeşte depăşeşte
3.879 lei 3.879 lei
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
e) peste 5.784,00 lei - plafon valoric 136 lei 136 lei
pentru anul 2006 + 1% pentru + 1% pentru
peste 5.784,00 lei - plafon valoric suma ce suma ce
pentru anul 2007 depăşeşte depăşeşte
5.784 lei 5.784 lei
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(4) Înscrierea drepturilor reale de garantie
(gaj, ipoteca, privilegii, fidejusiuni
reale) se taxeaza cu 1,5% la cuantumul din
creanta garantat, dar nu mai mult de 39 39
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(5) Orice alte transcrieri, inscrieri
sau notari în registrele de publicitate
a situaţiei juridice a imobilelor, inclusiv
radierea drepturilor reale de garantie 4 4
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(6) Actiunile şi cererile prevăzute de
Decretul-lege nr. 115/1938 pentru
unificarea dispoziţiilor privitoare la
cartile funciare şi de Legea cadastrului
şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996,
altele decat cererile de efectuare a
operaţiunilor de publicitate 8 8
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(7) Eliberarea certificatelor de sarcini
în urma cercetării registrelor de
transcriptiuni şi inscriptiuni şi, după
caz, a extraselor sau copiilor de carte
funciara 2 2
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Art. 11. - (2) Se timbreaza cu ....*) lei
cererile pentru exercitarea apelului
sau recursului împotriva urmatoarelor
hotărâri judecătorești: ..... 4 *) 4 *)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Art. 12. - Cererile în vederea declararii
recursului în anulare în cauze civile,
adresate Ministerului Justiţiei sau
Parchetului de pe lângă Curtea Suprema
de Justiţie 8 8
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Art. 13. - Toate celelalte acţiuni şi cereri
neevaluabile în bani, cu excepţia celor
scutite de plată taxei judiciare de timbru
potrivit legii 8 8
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
III. ORDONANTA NR. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notariala, republicată
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
ANEXA - LISTA TAXELOR DE TIMBRU PENTRU ACTELE ŞI SERVICIILE NOTARIALE,
PRECUM ŞI A ACTELOR ŞI SERVICIILOR NOTARIALE SCUTITE DE PLATA
TAXELOR DE TIMBRU
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
NIVELURILE NIVELURILE
AJUSTATE APLICABILE
Extras din norma juridica PENTRU ANUL IN ANUL FISCAL
2006 2007
Taxa, în lei Taxa, în lei
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
LISTA TAXELOR DE TIMBRU PENTRU ACTELE ŞI SERVICIILE NOTARIALE
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Autentificarea actelor între vii, X X
translative ale dreptului de
proprietate şi ale altor drepturi
reale ce au ca obiect bunuri imobile,
inclusiv actele ce au ca obiect
constituirea ca aport la capitalul
social al dreptului de proprietate sau
al altui drept real asupra bunurilor
imobile se taxeaza la valoarea
stabilita potrivit art. 4 alin. (1),
după cum urmeaza
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
a) până la 14.518,00 lei - plafon valoric 3% dar nu X
inclusiv ptr. anul 2006 mai puţin
până la 14.518,00 lei - plafon valoric de 29 lei
inclusiv ptr. anul 2007
─────────────────────────────────────────────────────────────
b) de la 14.518 lei - plafon valoric 437 lei + 2%
la 29.149 lei ptr. anul 2006 pentru suma
de la 14.518 lei - plafon valoric ce depăşeşte
la 29.149 lei ptr. anul 2007 14.518 lei
─────────────────────────────────────────────────────────────
c) de la 29.149 lei - plafon valoric 728 lei +
la 58.185 lei ptr. anul 2006 1,5% pentru
de la 29.149 lei - plafon valoric suma ce
la 58.185 lei ptr. anul 2007 depăşeşte
29.149 lei
─────────────────────────────────────────────────────────────
d) de la 58.185 lei - plafon valoric 1.164 lei +
la 291.036 lei ptr. anul 2006 1% pentru suma
de la 58.185 lei - plafon valoric ce depăşeşte
la 291.036 lei ptr. anul 2007 58.185 lei
─────────────────────────────────────────────────────────────
e) de la 291.036 lei - plafon valoric 3.492 lei +
la 582.185 lei ptr. anul 2006 0,75% pentru
de la 291.036 lei - plafon valoric suma ce
la 582.185 lei ptr. anul 2007 depăşeşte
291.036 lei
─────────────────────────────────────────────────────────────
f) peste 582.185 lei - plafon valoric 5.677 lei +
ptr. anul 2006 0,5% pentru
peste 582.185 lei - plafon valoric suma ce
ptr. anul 2007 depăşeşte
582.185 lei
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2. Autentificarea testamentelor 9 X
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3. Autentificarea actelor de partaj 29 X
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
4. Autentificarea actelor de lotizare 9 X
(parcelare)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
5. Autentificarea actelor de garantie,
inclusiv a contractelor de ipoteca 12 x
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
6. Autentificarea contractelor de comodat
şi închiriere de bunuri > 0,5 % din
valoarea bunurilor declarate de părţi
sau, după caz, din cuantumul chiriei
declarate de părţi, dar nu mai puţin 15 *) x
de ......... *) lei
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
7. Autentificarea procurilor 6 x
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
8. Autentificarea oricăror alte acte al
caror obiect este evaluabil în bani,
necuprinse la pct. 1-8 > 0,5 % din 15 *) x
valoarea declarata de părţi, dar
nu mai puţin de ....... *) lei
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
9. Autentificarea actelor constitutive ale 29 x
societatilor comerciale, precum şi a
actelor de modificare a acestora
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
10. Autentificarea actelor constitutive ale 12 x
societatilor agricole, precum şi a
actelor de modificare a acestora
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
11. Autentificarea actelor de constituire 12 x
şi a statutelor asociaţiilor fără scop
patrimonial şi ale fundatiilor,
inclusiv a actelor de modificare
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
12. Autentificarea oricăror alte acte al 2 x
caror obiect este neevaluabil în bani
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
13. Intocmirea actelor de protest al 29 x
cambiilor, cecurilor şi al altor
titluri la ordin
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
14. Legalizarea semnaturilor, a specime- 6 x
nelor de semnatura şi a sigiliilor,
dare de data certa, certificarea unor
fapte, pentru fiecare act
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
15. Legalizarea de copii de pe inscrisurile 2 x
prezentate de părţi sau din arhiva
notarului public, pentru fiecare copie
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
16. Legalizarea traducerii de către notarul 3 x
public autorizat sau legalizarea
semnaturii traducatorului, pentru
fiecare exemplar
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
17. Primirea în depozit a inscrisurilor şi 2 x
documentelor pe timp de un an sau
fractiune de un an, pentru fiecare
exemplar
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
18. Eliberari de duplicate de pe actele 3 x
notariale şi reconstituiri de acte
originale
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
19. Taxa asupra succesiunilor, după
valoarea acestora, se stabileste astfel: x
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
a) până la 5.784,00 lei - plafon valoric 3% dar nu mai X
ptr. anul 2006 puţin de
până la 5.784,00 lei - plafon valoric 6 lei pentru
ptr. anul 2007 fiecare
mostenitor
──────────────────────────────────────────────────────────────
b) de la 5.784,01 lei - plafon valoric 175 lei + 2%
la 29.149,00 lei ptr. anul 2006 pentru suma
de la 5.784,01 lei - plafon valoric ce depăşeşte
la 29.149,00 lei ptr. anul 2007 5.784 lei
──────────────────────────────────────────────────────────────
c) de la 29.149,01 lei - plafon valoric 641 lei + 1%
la 58.185,00 lei ptr. anul 2006 pentru suma
de la 29.149,01 lei - plafon valoric ce depăşeşte
la 58.185,00 lei ptr. anul 2007 29.149 lei
──────────────────────────────────────────────────────────────
d) peste 58.185,00 lei - plafon valoric 932 lei +
ptr. anul 2006 0,5% pentru
peste 58.185,00 lei - plafon valoric suma ce
ptr. anul 2007 depăşeşte
58.185 lei
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
20. Efectuarea oricăror alte acte notariale 2 x
necuprinse la pct. 11-18, pentru
fiecare act
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Potrivit prevederilor art. VI pct. 9 din Legea nr. 343/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, începând cu data de 1 ianuarie 2007 se abroga dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notariala, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 7 august 2002, pe cale de consecinţa pentru anul 2007 nu sunt prevăzute niveluri ale taxelor respective.
IV. LEGE NR. 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru *1)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
ANEXA - LISTA CUPRINZAND TAXELE EXTRAJUDICIARE DE TIMBRU
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
NIVELURILE NIVELURILE
AJUSTATE AJUSTATE
Extras din norma juridica PENTRU ANUL PENTRU ANUL
2006 2007
Taxa, în lei Taxa, în lei
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr. CAPITOLUL I
crt. Taxe pentru eliberarea certificatelor de orice fel, altele decat cele
eliberate de instante, Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângă Înaltă
Curte de Casatie şi Justiţie şi de notarii publici, precum şi pentru alte
servicii prestate de unele institutii publice
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Eliberarea de către organele adminis-
tratiei publice centrale şi locale, de
alte autorităţi publice, precum şi de
institutii de stat, care, în exercitarea
atribuţiilor lor, sunt în drept sa
certifice anumite situaţii de fapt, a 1 1
certificatelor, adeverintelor şi a
oricăror alte inscrisuri prin care se
atesta un fapt sau o situaţie, cu
excepţia acelor acte pentru care se
plateste o alta taxa extrajudiciara de
timbru mai mare
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2. Eliberarea certificatului de producător > Punct abrogat prin art. 80 lit. j)
din Ordonanţa Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3. Eliberarea certificatelor de proprietate X X
asupra animalelor, pe cap de animal
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
- pentru animale sub 2 ani 1 1
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
- pentru animale peste 2 ani 1 1
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
4. Certificarea (transcrierea) transmisi-
unii proprietăţii asupra animalelor, pe
cap de animal, în bilete de proprietate
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
- pentru animale sub 2 ani 1 1
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
- pentru animale peste 2 ani 3 3
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
5. Eliberarea certificatelor de
atestare fiscala 4 4
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
6. Eliberarea, la cerere, a certificatelor 1 1
medico-legale şi a altor certificate
medicale folosite în justiţie
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
7. Eliberarea, la cerere, a certificatelor
de cazier judiciar 1 1
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
8. Inregistrarea, la cerere, în actele de
stare civila a schimbarii numelui şi a 11 11
sexului
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
9. Inregistrarea, la cerere, în actele de
stare civila a desfacerii căsătoriei 1 1
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
10. Transcrierea, la cerere, în registrele
de stare civila române, a actelor de 1 1
stare civila intocmite de autorităţile
straine
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
11. Reconstituirea şi intocmirea ulterioară,
la cerere, a actelor de stare civila 1 1
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
12. Eliberarea altor certificate de stare
civila în locul celor pierdute, sustrase, 1 1
distruse sau deteriorate
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
CAPITOLUL II
x Taxe pentru eliberarea sau preschimbarea actelor de identitate şi
înscrierea menţiunilor în acestea, precum şi pentru eliberarea
permiselor de vânătoare şi de pescuit
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Acte de identitate: X X
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
a) eliberarea sau preschimbarea cartilor 1 1
de identitate (inclusiv a celor
provizorii) şi a buletinelor de identi-
tate pentru cetatenii români,
eliberarea carnetelor de identitate,
precum şi eliberarea sau prelungirea
valabilităţii legitimatiilor provizorii
pentru cetatenii straini şi persoanele
fără cetatenie
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
b) înscrierea menţiunilor privind
schimbarea domiciliului sau a resedintei 1 1
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
c) viza anuală a carnetelor de identitate
ale cetatenilor straini şi ale 4 4
persoanelor fără cetatenie
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
d) eliberarea unor noi cărţi, buletine,
carnete de identitate şi legitimatii 4 4
provizorii în locul celor pierdute,
furate sau deteriorate
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2. Inregistrarea cererilor persoanelor
fizice şi juridice privind furnizarea 1 1
unor date din Registrul permanent de
evidenta a populatiei
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3. Eliberarea sau viza anuală a permiselor
de vânătoare 2 2
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
4. Eliberarea sau viza anuală a permiselor
de pescuit 1 1
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
CAPITOLUL III
x Taxe pentru examinarea conducătorilor de autovehicule în vederea
obtinerii permiselor de conducere
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Taxe pentru examinarea candidaţilor care au absolvit o şcoala de
conducatori de autovehicule
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
a) obtinerea permisului de conducere
valabil pentru autovehicule din 3 3
subcategoria A1
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
b) obtinerea permisului de conducere
valabil pentru autovehicule din 4 4
categoria A
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
c) obtinerea permisului de conducere
valabil pentru autovehicule 5 5
aparţinând uneia dintre categoriile
sau subcategoriile B, B1, B+E
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
d) obtinerea permisului de conducere
valabil pentru autovehicule 10 10
aparţinând uneia dintre categoriile
sau subcategoriile C1, D1, Tr
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
e) obtinerea permisului de conducere
valabil pentru autovehicule 12 12
aparţinând uneia dintre categoriile
sau subcategoriile C1+E, D1+E, C, D,
Tb, Tv
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
f) obtinerea permisului de conducere
valabil pentru autovehicule din 15 15
categoriile C+E, D+E
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2. Taxe pentru examinarea persoanelor de 5 ori taxele prevăzute la pct. 1
care nu au absolvit o şcoala de corespunzător fiecarei categorii
conducatori de autovehicule, cu şi subcategorii de autovehicule
excepţia celor prevăzute la pct. 3
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3. Taxe pentru examinarea persoanelor dublul taxelor prevăzute la pct. 1
cărora le-a fost anulat permisul de
conducere, pentru categoriile cuprinse
în permisul anulat
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
4. Taxe pentru examinarea persoanelor de 3 ori taxele prevăzute la pct. 1,
care au fost respinse de trei ori la ori, după caz, la pct. 2 sau 3
examenul pentru obtinerea aceleiasi
categorii a permisului de conducere
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
CAPITOLUL IV
x Taxe de inmatriculare a autovehiculelor şi remorcilor, autorizare
provizorie de circulatie şi autorizare de circulatie pentru probe
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Taxe de inmatriculare permanenta sau temporara a autovehiculelor şi
remorcilor
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
a) autovehicule şi remorci cu masa totala
maxima autorizata de până la 26 26
750 kg inclusiv
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
b) autovehicule şi remorci cu masa totala
maxima autorizata cuprinsa 52 52
între 750 kg inclusiv şi 3.500 kg
inclusiv
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
c) autovehicule şi remorci cu masa totala
maxima autorizata mai mare de 3.500 kg 104 104
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2. Taxe de autorizare provizorie a
circulaţiei autovehiculelor şi 7 7
remorcilor neinmatriculate permanent
sau temporar
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3. Taxe de autorizare a circulaţiei pentru
probe a autovehiculelor şi remorcilor 296 296
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
CAPITOLUL V
Taxe pentru eliberarea titlurilor 11 lei/
x de proprietate asupra terenurilor hectar sau
dobandite în baza Legii fondului fractiune de
funciar nr. 18/1991 *2) hectar
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
--------
*1) Taxele nu includ contravaloarea documentelor eliberate ca urmare a
prestarii de servicii, care se stabileste potrivit dispoziţiilor legale.
*2) Potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 105/2004
privind unele măsuri pentru eliberarea şi inmanarea titlurilor de proprietate
asupra terenurilor agricole şi forestiere, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 1.097 din 24 noiembrie 2004, aprobata prin Legea
nr. 34/2005, în scopul finalizarii eliberarii titlurilor de proprietate,
de la data de 24 noiembrie 2004, eliberarea şi inmanarea titlurilor de
proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere se fac gratuit,
astfel ca, taxele extrajudiciare de timbru, prevăzute la capitolul V din
anexa la Legea nr. 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru, cu
modificările ulterioare, nu se mai datorează.
-------
Categorii de venituri supuse impozitului pe venit
Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt urmatoarele
a) venituri din activităţi independente, definite conform art. 46;
b) venituri din salarii, definite conform art. 55;
c) venituri din cedarea folosinţei bunurilor, definite conform art. 61;
d) venituri din investitii, definite conform art. 65;
e) venituri din pensii, definite conform art. 68;
f) venituri din activităţi agricole, definite conform art. 71;
g) venituri din premii şi din jocuri de noroc, definite conform art. 75;
h) venituri din transferul proprietăţilor imobiliare, definite conform art. 77^1;
i) venituri din alte surse, definite conform art. 78.
------------
Art. 41 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005.
(1) Cota de impozit este de 16% şi se aplică asupra venitului impozabil corespunzător fiecarei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din
a) activităţi independente;
b) salarii;
c) cedarea folosinţei bunurilor;
d) investitii;
e) pensii;
f) activităţi agricole;
g) premii;
h) alte surse.
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) cotele de impozit prevăzute expres pentru categoriile de venituri cuprinse în titlul III.
------------
Art. 43 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.
Alin. (2) al art. 43 a fost modificat de pct. 10 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 24 din 24 martie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 263 din 30 martie 2005. (modificare aplicabila cu data de 1 mai 2005).
Alin. (2) al art. 43 a fost modificat de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005*).
*) Art. II din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005 abroga Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 24/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 30 martie 2005.
Art. 43 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 27 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
Reguli generale de stabilire a venitului net anual din activităţi independente, determinat pe baza contabilitatii în partida simpla
(1) Venitul net din activităţi independente se determina ca diferenţa între venitul brut şi cheltuielile aferente realizării venitului, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea în partida simpla, cu excepţia prevederilor art. 49 şi 50.
(2) Venitul brut cuprinde
a) sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în natura din desfăşurarea activităţii;
b) veniturile sub forma de dobanzi din creante comerciale sau din alte creante utilizate în legătură cu o activitate independenta;
c) câştigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate intr-o activitate independenta, inclusiv contravaloarea bunurilor rămase după încetarea definitivă a activităţii;
d) veniturile din angajamentul de a nu desfăşura o activitate independenta sau de a nu concura cu o altă persoană;
e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată aparute în legătură cu o activitate independenta.
(3) Nu sunt considerate venituri brute
a) aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natura facute la începerea unei activităţi sau în cursul desfăşurării acesteia;
b) sumele primite sub forma de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau juridice;
c) sumele primite ca despăgubiri;
d) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizari, mecenat sau donatii.
(4) Condiţiile generale pe care trebuie să le indeplineasca cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt
a) să fie efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate în scopul realizării venitului, justificate prin documente;
b) să fie cuprinse în cheltuielile exercitiului financiar al anului în cursul caruia au fost platite;
c) să respecte regulile privind amortizarea, prevăzute în titlul II, după caz;
d) cheltuielile cu primele de asigurare să fie efectuate pentru
1. active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;
2. activele ce servesc ca garantie bancara pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care este autorizat contribuabilul;
3. prime de asigurare pentru asigurarea de risc profesional;
4. persoane care obtin venituri din salarii, potrivit prevederilor capitolului III din prezentul titlu, cu condiţia impozitarii sumei reprezentand prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la momentul platii de către suportator.
-----------
Punctul 3 de la lit. d) a alin. (4) al art. 48 a fost modificat de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005.
(5) Urmatoarele cheltuieli sunt deductibile limitat
a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum şi pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul determinata conform alin. (6);
b) cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% din baza de calcul determinata conform alin. (6);
c) suma cheltuielilor cu indemnizatia plătită pe perioada delegării şi detaşării în alta localitate, în tara şi în strainatate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice;
d) cheltuielile sociale, în limita sumei obtinute prin aplicarea unei cote de până la 2% la fondul de salarii realizat anual;
e) pierderile privind bunurile perisabile, în limitele prevăzute de actele normative în materie;
f) cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii;
g) contribuţiile efectuate în numele angajatilor la fonduri de pensii facultative, în conformitate cu legislatia în vigoare, în limita echivalentului în lei a 200 euro anual pentru o persoană;
h) prima de asigurare voluntara de sănătate, conform legii, în limita echivalentului în lei a 200 euro anual pentru o persoană;
i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independenta, cat şi în scopul personal al contribuabilului sau asociatilor sunt deductibile numai pentru partea de cheltuiala care este aferenta activităţii independente;
j) cheltuielile reprezentand contribuţii sociale obligatorii pentru salariati şi contribuabili, inclusiv cele pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale, potrivit legii;
k) dobanzi aferente imprumuturilor de la persoane fizice şi juridice, utilizate în desfăşurarea activităţii, pe baza contractului incheiat între părţi, în limita nivelului dobanzii de referinţa a Băncii Naţionale a României;
l) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentand chiria - rata de leasing - în cazul contractelor de leasing operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea şi dobanzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing;
m) cotizatii platite la asociaţiile profesionale în limita a 2% din baza de calcul determinata conform alin. (6).
n) cheltuielile reprezentand contribuţiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, organizaţiilor profesionale din care fac parte contribuabilii, în limita a 5% din venitul brut realizat.
-------------
Literele c) şi j) ale alin. (5) al art. 48 au fost modificate de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005.
Litera n) a alin. (5) al art. 48 a fost introdusa de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005.
Litera a) a alin. (5) al art. 48 a fost modificata de pct. 28 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
Literele g) şi h) ale alin. (5) al art. 48 au fost modificate de pct. 29 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
(6) Baza de calcul se determina ca diferenţa între venitul brut şi cheltuielile deductibile, altele decat cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol, cotizatiile platite la asociaţiile profesionale.
--------------
Alin. (6) al art. 48 a fost modificat de pct. 30 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
(7) Nu sunt cheltuieli deductibile
a) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;
b) cheltuielile corespunzătoare veniturilor neimpozabile ale caror surse se afla pe teritoriul României sau în strainatate;
c) impozitul pe venit datorat potrivit prezentului titlu, inclusiv impozitul pe venitul realizat în strainatate;
d) cheltuielile cu primele de asigurare, altele decat cele prevăzute la alin. (4) lit. d) şi la alin. (5) lit. h);
e) donatii de orice fel;
f) amenzile, confiscarile, dobanzile, penalitatile de intarziere şi penalitatile datorate autorităţilor române şi straine, potrivit prevederilor legale, altele decat cele platite conform clauzelor din contractele comerciale;
g) ratele aferente creditelor angajate;
h) dobanzile aferente creditelor angajate pentru achizitionarea de imobilizari corporale de natura mijloacelor fixe, în cazul în care dobânda este cuprinsa în valoarea de intrare a imobilizarii corporale, potrivit prevederilor legale;
i) cheltuielile de achizitionare sau de fabricare a bunurilor şi a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar;
j) cheltuielile privind bunurile constatate lipsa din gestiune sau degradate şi neimputabile, dacă inventarul nu este acoperit de o poliţa de asigurare;
k) sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a încălcării dispoziţiilor legale în vigoare;
l) impozitul pe venit suportat de platitorul venitului în contul beneficiarilor de venit;
m) alte sume prevăzute prin legislatia în vigoare.
(8) Contribuabilii care obtin venituri din activităţi independente sunt obligati sa organizeze şi sa conduca contabilitate în partida simpla, cu respectarea reglementarilor în vigoare privind evidenţa contabilă, şi sa completeze Registrul-jurnal de încasări şi plati, Registrul-inventar şi alte documente contabile prevăzute de legislatia în materie.
(9) În Registrul-inventar se trec toate bunurile şi drepturile aferente desfăşurării activităţii.
(1) Platitorii urmatoarelor venituri au obligaţia de a calcula, de a retine şi de a vira impozit prin retinere la sursa, reprezentand plati anticipate, din veniturile platite
a) venituri din drepturi de proprietate intelectuala;
b) venituri din vanzarea bunurilor în regim de consignaţie;
c) venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial;
d) venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor civile incheiate potrivit Codului civil, altele decat cele menţionate la art. 78 alin. (1) lit. e);
e) venituri din activitatea de expertiza contabila şi tehnica, judiciara şi extrajudiciara;
f) venitul obţinut de o persoană fizica dintr-o asociere cu o persoană juridica contribuabil, potrivit titlului IV, care nu genereaza o persoană juridica.
(2) Impozitul ce trebuie retinut se stabileste după cum urmeaza
a) în cazul veniturilor prevăzute la alin. (1) lit. a) - e), aplicand o cota de impunere de 10% la venitul brut;
b) în cazul veniturilor prevăzute la alin. (1) lit. f), aplicand cota de impunere prevăzută pentru impozitul pe veniturile microintreprinderilor la veniturile ce revin persoanei fizice din asociere;
(3) Impozitul ce trebuie retinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei în care a fost platit venitul, cu excepţia impozitului aferent veniturilor prevăzute la alin. (1) lit. f), pentru care termenul de virare este reglementat potrivit titlului IV.
(1) Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculeaza şi se retine la sursa de către platitorii de venituri.
(2) Impozitul lunar prevăzut la alin. (1) se determina astfel
a) la locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţa între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, şi urmatoarele
- deducerea personala acordată pentru luna respectiva;
- cotizatia sindicala plătită în luna respectiva;
- contribuţiile la fondurile de pensii facultative, astfel încât la nivelul anului sa nu se depăşească echivalentul în lei a 200 euro;
b) pentru veniturile obtinute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţa între venitul brut şi contribuţiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.
(2^1) În cazul veniturilor din salarii şi/sau al diferentelor de venituri din salarii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculeaza şi se retine la data efectuării platii, în conformitate cu reglementarile legale în vigoare privind veniturile realizate în afara functiei de baza la data platii, şi se virează până la data de 25 a lunii urmatoare celei în care s-au platit.
(3) Platitorul este obligat sa determine valoarea totala a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil.
(4) Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand până la 2% din impozitul stabilit la alin. (3), pentru susţinerea entitatilor nonprofit care se Infiinteaza şi funcţionează în condiţiile legii, unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii.
(5) Obligaţia calcularii, retinerii şi virarii acestei sume prevăzute la alin. (4) revine organului fiscal competent.
(6) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (4) şi (5) se stabileste prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(1) Contribuabililor care îşi desfăşoară activitatea în România şi care obtin venituri sub forma de salarii din strainatate, precum şi persoanelor fizice române care obtin venituri din salarii, ca urmare a activităţii desfăşurate la misiunile diplomatice şi posturile consulare acreditate în România, le sunt aplicabile prevederile prezentului articol.
(2) Orice contribuabil prevăzut la alin. (1) are obligaţia de a declara şi de a plati impozit lunar la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care s-a realizat venitul, direct sau printr-un reprezentant fiscal. Impozitul aferent unei luni se stabileste potrivit art. 57.
(3) Misiunile diplomatice şi posturile consulare acreditate în România, precum şi reprezentantele organismelor internationale ori reprezentantele societatilor comerciale şi ale organizaţiilor economice straine, autorizate potrivit legii să îşi desfasoare activitatea în România, pot opta ca pentru angajatii acestora, care realizează venituri din salarii impozabile în România, sa indeplineasca oblibaţiile privind calculul, retinerea şi virarea impozitului pe veniturile din salarii. Prevederile alin. (2) nu se aplică contribuabililor, în cazul în care opţiunea de mai sus este formulata şi comunicata organului fiscal competent.
(4) Persoana fizica, juridica sau orice alta entitate la care contribuabilul îşi desfăşoară activitatea, potrivit alin. (1), este obligata să ofere informaţii organului fiscal competent referitoare la data începerii desfăşurării activităţii de către contribuabil şi, respectiv, a încetării acesteia, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului, cu excepţia situaţiei în care indeplineste obligaţia privind calculul, retinerea şi virarea impozitului pe veniturile din salarii, potrivit alin. (3).
(2) Sunt neimpozabile urmatoarele venituri din dobanzi
a) venituri din dobanzi la depozitele la vedere/conturile curente;
b) venituri din dobanzi aferente titlurilor de stat şi obligatiunilor municipale;
c) venituri sub forma dobanzilor bonificate la depozitele clientilor constituite în baza Legii nr. 541/2002 , cu modificările şi completările ulterioare.
(1) Veniturile sub forma de dividende, inclusiv sumele primite ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile închise de investitii, se impun cu o cota de 16% din suma acestora. Obligaţia calcularii şi retinerii impozitului pe veniturile sub forma de dividende revine persoanelor juridice, odata cu plata dividendelor către actionari sau asociaţi. Termenul de virare a impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei în care se face plata. În cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost platite acţionarilor sau asociatilor până la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plateste până la data de 31 decembrie a anului respectiv.
(2) Veniturile sub forma de dobanzi pentru: depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobandite, contractele civile incheiate, începând cu data de 1 ianuarie 2007, se impun cu o cota de 16% din suma acestora. Pentru veniturile sub forma de dobanzi, impozitul se calculeaza şi se retine de către platitorii de astfel de venituri la momentul înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului, respectiv la momentul rascumpararii, în cazul unor instrumente de economisire. În situaţia sumelor primite sub forma de dobânda pentru imprumuturile acordate pe baza contractelor civile, calculul impozitului datorat se efectueaza la momentul platii dobanzii. Virarea impozitului pentru veniturile din dobanzi se face lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare înregistrării/rascumpararii, în cazul unor instrumente de economisire, respectiv la momentul platii dobanzii, pentru venituri de aceasta natura, pe baza contractelor civile. Pentru depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobandite, contractele civile incheiate, depozitele la vedere/conturile curente constituite anterior datei de 1 ianuarie 2007, dar a caror scadenta este începând cu data de 1 ianuarie 2007, pentru determinarea impozitului pe veniturile din dobanzi se aplică cota de impozit de la data constituirii.
(3) Calculul, retinerea şi virarea impozitului pe veniturile din investitii, altele decat cele prevăzute la alin. (1) şi (2) se efectueaza astfel
a) câştigul determinat din transferul titlurilor de valoare, altele decat părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societatilor închise, se impune cu o cota de 1%, impozitul retinut constituind plata anticipata în contul impozitului anual datorat. Obligaţia calcularii, retinerii şi virarii impozitului reprezentand plata anticipata revine intermediarilor, societatilor de administrare a investitiilor în cazul rascumpararii de titluri de participare la fondurile deschise de investitii sau altor platitori de venit, după caz, la fiecare tranzactie. Impozitul calculat şi retinut la sursa se virează la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei în care a fost retinut. Pentru tranzactiile din anul fiscal contribuabilul are obligaţia depunerii declaraţiei privind venitul realizat, pe baza careia organul fiscal stabileste impozitul anual datorat, respectiv impozitul anual pe care contribuabilul îl are de recuperat, şi emite o decizie de impunere anuală, luandu-se în calcul şi impozitul retinut la sursa, reprezentand plata anticipata. Impozitul anual datorat se stabileste de organul fiscal competent astfel
1. prin aplicarea cotei de 16% asupra castigului net anual al fiecarui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare instrainate sau rascumparate, în cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investitii, începând cu data de 1 ianuarie 2007, într-o perioadă mai mica de 365 de zile de la data dobândirii;
2. prin aplicarea cotei de 1% asupra castigului net anual al fiecarui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare instrainate sau rascumparate, în cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investitii, începând cu data de 1 ianuarie 2007, într-o perioadă mai mare de 365 de zile de la data dobândirii;
b) în cazul castigurilor determinate din transferul valorilor mobiliare, în cazul societatilor închise, şi din transferul părţilor sociale, obligaţia calcularii, retinerii şi virarii impozitului revine dobanditorului. Calculul şi retinerea impozitului de către dobanditor se efectueaza la momentul incheierii tranzactiei, pe baza contractului incheiat între părţi. Impozitul se calculeaza prin aplicarea cotei de 16% asupra castigului, la fiecare tranzactie, impozitul fiind final. Transmiterea dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare sau a părţilor sociale trebuie înscrisă în registrul comerţului şi/sau în registrul asociatilor/acţionarilor, după caz, operaţiune care nu se poate efectua fără justificarea virarii impozitului la bugetul de stat. Termenul de virare a impozitului este până la data la care se depun documentele pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra părţilor sociale sau a valorilor mobiliare la registrul comerţului ori în registrul acţionarilor, după caz, indiferent dacă plata titlurilor respective se face sau nu esalonat;
c) câştigul din operaţiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe bază de contract, precum şi din orice alte operaţiuni de acest gen, altele decat cele cu instrumente financiare tranzactionate pe piete autorizate şi supravegheate de Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare, se impune cu o cota de 1% la fiecare tranzactie, impozitul retinut constituind plata anticipata în contul impozitului anual datorat. Obligaţia calcularii, retinerii şi virarii impozitului revine intermediarilor sau altor platitori de venit, după caz. Impozitul calculat şi retinut, reprezentand plata anticipata, se virează până la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei în care a fost retinut. Pentru tranzactiile din anul fiscal contribuabilul are obligaţia depunerii declaraţiei privind venitul realizat, pe baza careia organul fiscal stabileste impozitul anual datorat, respectiv impozitul anual pe care contribuabilul îl are de recuperat, şi emite o decizie de impunere anuală, luandu-se în calcul şi impozitul retinut la sursa, reprezentand plata anticipata. Impozitul anual datorat se stabileste de organul fiscal competent, prin aplicarea cotei de 16% asupra castigului net anual al fiecarui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (7);
d) venitul impozabil obţinut din lichidare sau dizolvare fără lichidare a unei persoane juridice de către actionari/asociaţi persoane fizice se impune cu o cota de 16%, impozitul fiind final. Obligaţia calcularii, retinerii şi virarii impozitului revine persoanei juridice. Impozitul calculat şi retinut la sursa se virează până la data depunerii situaţiei financiare finale la oficiul registrului comerţului, întocmită de lichidatori.
(4) Pierderile rezultate din tranzactiile cu părţi sociale şi valori mobiliare, în cazul societatilor închise, nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal, nu se compenseaza şi nu se reporteaza.
(5) Pierderile rezultate din tranzactionarea titlurilor de valoare, altele decat cele prevăzute la alin. (4), înregistrate în cursul anului fiscal, se compenseaza la sfârşitul anului fiscal cu câştigurile de aceeasi natura realizate din tranzactionarea titlurilor de valoare, altele decat cele prevăzute la alin. (4), în cursul anului respectiv. Dacă în urma acestei compensari rezultă o pierdere anuală, aceasta nu se reporteaza.
(6) Pierderile rezultate din operaţiuni de vanzare/cumparare de valuta la termen, pe bază de contract, şi orice alte operaţiuni de acest gen, altele decat cele cu instrumente financiare tranzactionate pe piete autorizate şi supravegheate de Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare, înregistrate în cursul anului fiscal, se compenseaza la sfârşitul anului fiscal cu câştigurile de aceeasi natura realizate în cursul anului respectiv. Dacă în urma acestei compensari rezultă o pierdere anuală, aceasta nu se reporteaza.
(7) Impozitul anual de recuperat, prevăzut la alin. (3) lit. a) şi c)***), se stabileste de organul fiscal competent ca diferenţa între impozitul reprezentand plati anticipate efectuate în cursul anului şi impozitul anual datorat. Organul fiscal va restitui contribuabilului sumele datorate, în termenul şi condiţiile stabilite de lege.
(8) În aplicarea prevederilor prezentului articol se utilizeaza norme privind determinarea, retinerea şi virarea impozitului pe câştigul de capital din transferul titlurilor de valoare obţinut de persoanele fizice, aprobate prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al presedintelui Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare."
------------
Alin. (1) al art. 67 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.
------------
*) Pct. 39 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005 prevede urmatoarele
"(2) În cazul titlurilor de valoare dobandite până la data de 31 mai 2005 inclusiv, cota de impozit este de 1%, indiferent de data instrainarii acestora.
(3) În perioada 1 iunie 2005 - 31 decembrie 2005, intermediarii vor calcula, vor retine şi vor vira impozitul de 1% aplicat asupra castigurilor din transferul titlurilor de valoare dobandite şi instrainate în această perioadă, indiferent dacă sunt dobandite şi instrainate într-o perioadă mai mare de 365 de zile sau mai mica de 365 de zile. La 31 decembrie 2005, acestor tranzactii le este aplicabila regula de calcul al castigului net conform prevederilor art. 67 alin. (3) lit. e).
(4) Începând cu data de 1 ianuarie 2006, pentru calculul impozitului pe veniturile realizate de persoane fizice din investitii şi din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, definite potrivit dispoziţiilor cap. V şi VIII^1 din titlul III, cota de impozit este de 16%, cu excepţia castigurilor realizate din transferul titlurilor de valoare instrainate într-o perioadă mai mare de 365 de zile de la data dobândirii, pentru care se menţine cota de 1% prevăzută la art. 67 alin. (3) lit. e)."
(3) Calculul, retinerea şi virarea impozitului pe veniturile din investitii, altele decat cele prevăzute la alin. (1) şi (2) se efectueaza astfel
.............................................................
d) venitul impozabil obţinut din lichidare sau dizolvare fără lichidare a unei persoane juridice de către actionari/asociaţi persoane fizice se impune cu o cota de 16%, impozitul fiind final. ObUgatia calcularii, retinerii şi virarii impozitului revine persoanei juridice. Impozitul calculat şi retinut la sursa se virează până la data depunerii situaţiei financiare finale la oficiul registrului comerţului, întocmită de lichidatori.
(4) În cazul contribuabililor care realizează venituri banesti din agricultura, potrivit prevederilor art. 71 lit. d), prin valorificarea produselor vandute către unităţi specializate pentru colectare, unităţi de procesare industriala sau către alte unităţi pentru utilizare ca atare, impozitul se calculeaza prin retinere la sursa prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii produselor livrate, începând cu data de 1 ianuarie 2008, impozitul fiind final.
(1) Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, altele decat cele prevăzute la art. 42.
(2) Veniturile din jocuri de noroc cuprind câştigurile realizate ca urmare a participării la jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot definite conform normelor metodologice, altele decat cele realizate la jocuri de tip cazino şi masini electronice cu castiguri.
În cazul în care, după autentificarea actului sau intocmirea incheierii de finalizare în procedura succesorala de către notarul public, se constata erori sau omisiuni în calcularea şi incasarea impozitului prevăzut la art. 77^1 alin. (1) şi (3), notarul public va comunică organului fiscal competent aceasta situaţie, cu motivarea cauzelor care au determinat eroarea sau omisiunea. Organele fiscale competente vor emite decizii de impunere pentru contribuabilii desemnaţi la art. 77^1 alin. (1) şi (3), în vederea incasarii impozitului. Raspunderea notarului public pentru neincasarea sau calcularea eronata a impozitului prevăzut la art. 77^1 alin. (1) şi (3) este angajata numai în cazul în care se dovedeste ca neincasarea integrală sau parţială este imputabila notarului public care, cu intentie, nu şi-a indeplinit aceasta obligaţie."
(1) În această categorie se includ, însă nu sunt limitate, urmatoarele venituri
a) prime de asigurări suportate de o persoană fizica independenta sau de orice alta entitate, în cadrul unei activităţi pentru o persoană fizica în legătură cu care suportatorul nu are o relaţie generatoare de venituri din salarii, potrivit cap. III din prezentul titlu;
b) castiguri primite de la societăţile de asigurări, ca urmare a contractului de asigurare incheiat între părţi cu ocazia tragerilor de amortizare;
c) venituri primite de persoanele fizice pensionari, sub forma diferentelor de pret pentru anumite bunuri, servicii şi alte drepturi, fosti salariati, potrivit clauzelor contractului de muncă sau în baza unor legi speciale;
d) venituri primite de persoanele fizice reprezentand onorarii din activitatea de arbitraj comercial.
e) venituri primite de persoanele fizice din activităţi desfăşurate pe baza contractelor/convenţiilor civile, incheiate potrivit Codului civil, altele decat cele care sunt impozitate conform cap. II şi conform optiunii exercitate de către contribuabil. Opţiunea de impunere a venitului brut se exercită în scris, în momentul incheierii fiecarei/fiecarui conventii/contract civil şi este aplicabila veniturilor realizate ca urmare a activităţii desfăşurate pe baza acestei/acestui conventii/contract.
(2) Veniturile din alte surse sunt orice venituri identificate ca fiind impozabile, prin normele elaborate de Ministerul Finanţelor Publice, altele decat veniturile care sunt neimpozabile în conformitate cu prezentul titlu.
------------
Art. 78 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.
Litera e) a alin. (1) al art. 78 a fost introdusa de pct. 57 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
(1) Contribuabilii, precum şi asociaţiile fără personalitate juridica, care incep o activitate în cursul anului fiscal sunt obligati să depună la organul fiscal competent o declaratie referitoare la veniturile şi cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. Fac excepţie de la prevederile prezentului alineat contribuabilii care realizează venituri pentru care impozitul se percepe prin retinere la sursa.
(2) Contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal au obligaţia să depună o declaratie privind venitul estimat, în termen de 15 zile de la incheierea contractului între părţi. Declaratia privind venitul estimat se depune o dată cu inregistrarea la organul fiscal a contractului incheiat între părţi.
(3) Contribuabilii care, în anul anterior, au realizat pierderi şi cei care au realizat venituri pe perioade mai mici decat anul fiscal, precum şi cei care, din motive obiective, estimeaza ca vor realiza venituri care difera cu cel puţin 20% faţă de anul fiscal anterior depun, odata cu declaratia privind venitul realizat, şi declaratia estimativa de venit.
(4) Contribuabilii care determina venitul net pe bază de norme de venit, precum şi cei pentru care cheltuielile se determina în sistem forfetar şi au optat pentru determinarea venitului net în sistem real depun, o dată cu cererea de optiuni, şi declaratia de venit estimat.
------------
Art. 81 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.
Alin. (3) al art. 81 a fost modificat de pct. 58 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
(1) Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente, din cedarea folosinţei bunurilor, cu excepţia veniturilor din arendare, precum şi venituri din activităţi agricole sunt obligati să efectueze în cursul anului plati anticipate cu titlu de impozit, exceptandu-se cazul veniturilor pentru care plăţile anticipate se stabilesc prin retinere la sursa.
(2) Plăţile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent pe fiecare sursa de venit, luandu-se ca baza de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat în anul precedent, după caz, prin emiterea unei decizii care se comunică contribuabililor, potrivit legii. În cazul impunerilor efectuate după expirarea termenelor de plată prevăzute la alin. (3), contribuabilii au obligaţia efectuării plăţilor anticipate la nivelul sumei datorate pentru ultimul termen de plată al anului precedent. Diferenţa dintre impozitul anual calculat asupra venitului net realizat în anul precedent şi suma reprezentand plati anticipate datorate de contribuabil la nivelul trimestrului IV din anul anterior se repartizeaza pe termenele de plată urmatoare din cadrul anului fiscal. Pentru declaratiile de venit estimativ depuse în luna decembrie nu se mai stabilesc plati anticipate, venitul net aferent perioadei până la sfârşitul anului urmand să fie supus impozitarii, pe baza deciziei de impunere emise pe baza declaraţiei privind venitul realizat. Plăţile anticipate pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, cu excepţia veniturilor din arenda, se stabilesc de organul fiscal astfel
a) pe baza contractului incheiat între părţi; sau
b) pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din contabilitatea în partida simpla, potrivit optiunii. În cazul în care, potrivit clauzelor contractuale, venitul din cedarea folosinţei bunurilor reprezinta echivalentul în lei al unei sume în valută, determinarea venitului anual estimat se efectueaza pe baza cursului de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţionala a României, din ziua precedenta celei în care se efectueaza impunerea.
(3) Plăţile anticipate se efectueaza în 4 rate egale, până la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, cu excepţia impozitului pe veniturile din arendare, pentru care plata impozitului se efectueaza potrivit deciziei emise pe baza declaraţiei privind venitul realizat. Contribuabilii care determina venitul net din activităţi agricole, potrivit art. 72 şi 73, datorează plati anticipate către bugetul de stat pentru impozitul aferent acestui venit, în doua rate egale, astfel: 50% din impozit, până la data de 1 septembrie inclusiv, şi 50% din impozit, până la data de 15 noiembrie inclusiv.
(4) Termenele şi procedura de emitere a deciziilor de plati anticipate vor fi stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(5) Pentru stabilirea plăţilor anticipate, organul fiscal va lua ca baza de calcul venitul anual estimat, în toate situaţiile în care a fost depusa o declaratie privind venitul estimat pentru anul curent sau venitul net din declaratia privind venitul realizat pentru anul fiscal precedent, după caz. La stabilirea plăţilor anticipate se utilizeaza cota de impozit de 16%, prevăzută la art. 43 alin. (1).
------------
Art. 82 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.
Alin. (5) al art. 82 a fost modificat de pct. 28 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005.
Alin. (2), (3) şi (5) ale art. 82 au fost modificate de pct. 59 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
(1) Contribuabilii care realizează, individual sau intr-o formă de asociere, venituri din activităţi independente, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din activităţi agricole determinate în sistem real au obligaţia de a depune o declaratie privind venitul realizat la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 15 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului. Declaratia privind venitul realizat se completeaza pentru fiecare sursa şi categorie de venit. Pentru veniturile realizate intr-o formă de asociere, venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuita din asociere.
(2) Declaratia privind venitul realizat se completeaza şi pentru câştigul net anual/pierderea neta anuală, generata de
a) tranzactii cu titluri de valoare, altele decat părţile sociale şi valorile mobiliare, în cazul societatilor închise;
b) operaţiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe bază de contract, şi orice alte operaţiuni de acest gen.
(3) Nu se depun declaratii privind venitul realizat, pentru urmatoarele categorii de venituri
a) venituri nete determinate pe bază de norme de venit, cu excepţia contribuabililor care au depus declaratii de venit estimativ în luna decembrie şi pentru care nu s-au stabilit plati anticipate, conform legii;
b) venituri sub forma de salarii şi venituri asimilate salariilor, pentru care informaţiile sunt cuprinse în fisele fiscale, care au regim de declaratii de impozite şi taxe sau declaratii lunare, depuse de contribuabilii prevăzuţi la art. 60;
c) venituri din investitii, cu excepţia celor prevăzute la alin. (2), precum şi venituri din premii şi din jocuri de noroc, a caror impunere este finala;
d) venituri din pensii;
e) venituri din activităţi agricole a caror impunere este finala, potrivit prevederilor art. 74 alin. (4);
f) venituri din transferul proprietăţilor imobiliare;
g) venituri din alte surse.
------------
Art. 83 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.
Alin. (3^1) al art. 83 a fost introdus de pct. 29 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005.
Litera b) a alin. (4) al art. 83 a fost modificata de pct. 30 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005.
Art. 83 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 60 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
(1) Impozitul pe venitul net anual impozabil/câştigul net anual datorat este calculat de organul fiscal, pe baza declaraţiei privind venitul realizat, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net anual impozabil/câştigul net anual din anul fiscal respectiv, cu excepţia prevederilor art. 67 alin. (3) lit. a).
(2) Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume, reprezentand până la 2% din impozitul datorat pe venitul net anual impozabil, câştigul net anual din transferul titlurilor de valoare, câştigul net anual din operaţiuni de vanzare-cumpa rare de valuta la termen, pe bază de contract, şi orice alte operaţiuni de acest gen, pentru susţinerea entitatilor nonprofit care se infiinteaza şi funcţionează în condiţiile legii, unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii.
(3) Organul fiscal competent are obligaţia calcularii, retinerii şi virarii sumei reprezentand până la 2% din impozitul datorat pe
a) venitul net anual impozabil;
b) câştigul net anual din transferul titlurilor de valoare;
c) câştigul net anual din operaţiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe bază de contract, şi orice alte operaţiuni de acest gen.
(4) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (2) şi (3) se stabileste prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(5) Organul fiscal stabileste impozitul anual datorat şi emite o decizie de impunere, în intervalul şi în forma stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(6) Diferentele de impozit rămase de achitat conform deciziei de impunere anuală se platesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere, perioada pentru care nu se calculeaza şi nu se datorează sumele stabilite potrivit reglementarilor în materie, privind colectarea creanţelor bugetare.
------------
Art. 84 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.
Alin. (2) al art. 84 a fost modificat de pct. 31 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005.
Alin. (1), (2) şi (3) ale art. 84 au fost modificate de pct. 61 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
(1) Prevederile prezentului articol nu se aplică
- pentru asocierile fără personalitate juridica prevăzute la art. 28;
- fondurilor de investitii constituite ca asociaţii fără personalitate juridica;
- asocierilor cu o persoană juridica platitoare de impozit pe profit, caz în care sunt aplicabile numai reglementarile fiscale din titlul II.
(2) În cadrul fiecarei asocieri fără personalitate juridica, constituita potrivit legii, asociaţii au obligaţia sa incheie contracte de asociere în forma scrisa, la începerea activităţii, care să cuprindă inclusiv date referitoare la
a) părţile contractante;
b) obiectul de activitate şi sediul asociaţiei;
c) contribuţia asociatilor în bunuri şi drepturi;
d) cota procentuala de participare a fiecarui asociat la veniturile sau pierderile din cadrul asocierii corespunzătoare contributiei fiecaruia;
e) desemnarea asociatului care să răspundă pentru indeplinirea obligaţiilor asociaţiei faţă de autorităţile publice;
f) condiţiile de incetare a asocierii. Contribuţiile asociatilor conform contractului de asociere nu sunt considerate venituri pentru asociaţie. Contractul de asociere se înregistrează la organul fiscal competent, în termen de 15 zile de la data incheierii acestuia. Organul fiscal are dreptul sa refuze inregistrarea contractelor, în cazul în care acestea nu cuprind datele solicitate conform prezentului alineat.
(3) În cazul în care între membrii asociaţi exista legaturi de rudenie până la gradul al patrulea inclusiv, părţile sunt obligate sa faca dovada ca participa la realizarea venitului cu bunuri sau drepturi asupra cărora au drept de proprietate. Pot fi membri asociaţi şi persoanele fizice care au dobândit capacitate de exercitiu restransa.
(4) Asocierile au obligaţia să depună la organul fiscal competent, până la data de 15 martie a anului următor, declaratii anuale de venit, conform modelului stabilit de Ministerul Finanţelor Publice, care vor cuprinde şi distributia venitului net/pierderii pe asociaţi.
------------
Art. 86 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.
Alin. (2) al art. 86 a fost modificat de pct. 62 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
(1) Persoanele fizice nerezidente, care obtin alte venituri decat cele prevăzute la art. 87, 88 şi la titlul V, datorează impozit potrivit reglementarilor prezentului titlu.
(2) Veniturile supuse impunerii, din categoriile prevăzute la alin. (1), se determina pe fiecare sursa, potrivit regulilor specifice fiecarei categorii de venit, impozitul fiind final.
(3) Cu excepţia platii impozitului pe venit prin retinere la sursa, contribuabilii persoane fizice nerezidente, care realizează venituri din România, potrivit prezentului titlu, au obligaţia sa declare şi sa plateasca impozitul corespunzător fiecarei surse de venit, direct sau printr-un imputernicit, conform Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscala, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
[...]
(3) Impozitele la care se face referire la alin. (2) sunt în prezent, în mod special
[...]"
[...]
(5) Sintagma autoritate competentă înseamnă
[...]
În înţelesul prezentului titlu, se vor folosi urmatoarele definitii
a) produsele accizabile sunt produsele prevăzute la art. 162;
b) producţia de produse accizabile reprezinta orice operaţiune prin care aceste produse sunt fabricate, procesate sau modificate sub orice formă;
c) antrepozitul fiscal este locul aflat sub controlul autorităţii fiscale competente, unde produsele accizabile sunt produse, transformate, deţinute, primite sau expediate în regim suspensiv de către antrepozitarul autorizat, în exercitiul activităţii, în anumite condiţii prevăzute de prezentul titlu şi de norme;
d) antrepozitul vamal este locul aprobat de autoritatea vamala, conform Legii nr. 86/2006 privind Codul vamal al României;
e) antrepozitarul autorizat este persoana fizica sau juridica autorizata de autoritatea fiscala competenţa, în exercitarea activităţii acesteia, sa produca, sa transforme, să deţină, sa primeasca şi sa expedieze produse accizabile într-un antrepozit fiscal;
f) regimul suspensiv este regimul fiscal conform caruia plata accizelor este suspendata pe perioada producerii, transformarii, detinerii şi deplasarii produselor;
g) documentul administrativ de însoţire a marfii - DAI este documentul care trebuie folosit la miscarea produselor accizabile în regim suspensiv;
h) documentul de însoţire simplificat - DIS este documentul care trebuie folosit la miscarea intracomunitara a produselor accizabile cu accize platite;
i) codul NC reprezinta pozitia tarifara, subpozitia tarifara sau codul tarifar, conform Nomenclaturii combinate din Tariful vamal comun valabil în anul anterior anului în curs;
j) operatorul înregistrat este persoana fizica sau juridica autorizata sa primeasca în exercitarea activităţii economice produse supuse accizelor în regim suspensiv, provenite din alte state membre ale Uniunii Europene; acest operator nu poate detine sau expedia produse în regim suspensiv;
k) operatorul neinregistrat este persoana fizica sau juridica autorizata în exercitarea profesiei sale să efectueze, cu titlu ocazional, aceleasi operaţiuni prevăzute pentru operatorul înregistrat."
(1) Este interzisa producerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal.
(2) Este interzisa detinerea unui produs accizabil în afara antrepozitului fiscal, dacă acciza pentru acel produs nu a fost plătită.
(3) Prevederile alin. (1) şi (2) nu se aplică pentru berea, vinurile şi bauturile fermentate, altele decat bere şi vinuri, produse în gospodariile individuale pentru consumul propriu.
(4) Prevederile alin. (1) şi (2) nu se aplică pentru energie electrica, gaz natural, carbune şi cocs."
[...]
(4) Produsele energetice, altele decat cele de la alin. (3), sunt supuse unei accize dacă sunt destinate a fi utilizate, puse în vanzare ori utilizate drept combustibil pentru incalzire sau combustibil pentru motor. Nivelul accizei va fi fixat în functie de destinatie, la nivelul aplicabil combustibilului pentru incalzire sau combustibilului pentru motor echivalent.
(5) Pe lângă produsele energetice prevăzute la alin. (1), orice produs destinat a fi utilizat, pus în vanzare ori utilizat drept combustibil pentru motor sau ca aditiv ori pentru a creşte volumul final al combustibilului pentru motor este accizat la nivelul combustibilului pentru motor echivalent.
(6) Pe lângă produsele energetice prevăzute la alin. (1), orice alt produs, cu excepţia turbei, destinat a fi utilizat, pus în vanzare sau utilizat pentru incalzire, este accizat cu acciza aplicabila produsului energetic echivalent.
(1) Autoritatea fiscala competenţa va notifica în scris autorizarea ca antrepozit fiscal, în termen de 60 de zile de la data depunerii documentatiei complete de autorizare.
(2) Autorizatia va contine urmatoarele
a) elementele de identificare ale antrepozitarului autorizat;
b) descrierea şi amplasarea locului antrepozitului fiscal;
c) tipul produselor accizabile şi natura activităţii;
d) capacitatea maxima de depozitare, în cazul antrepozitelor fiscale utilizate numai pentru operaţiuni de depozitare;
e) nivelul garantiei;
f) perioada de valabilitate a autorizatiei;
g) orice alte informaţii relevante pentru autorizare.
(3) În cazul antrepozitelor fiscale autorizate pentru depozitare, capacitatea maxima de depozitare a antrepozitului fiscal propus va fi determinata de comun acord cu autoritatea fiscala competenţa, în conformitate cu precizarile din norme. Odata determinata, aceasta nu va putea fi depasita în condiţiile autorizarii existente. Dacă aceasta capacitate de depozitare depăşeşte maximul stabilit în autorizatie, va fi necesar ca, în termen de 15 zile de la modificarea capacităţii de depozitare initiale, să se solicite o aprobare pentru circumstantele schimbate.
(4) Autorizatiile pot fi modificate de către autoritatea fiscala competenţa.
(5) Înainte de a fi modificata autorizatia, autoritatea fiscala competenţa trebuie să-l informeze pe antrepozitarul autorizat asupra modificarii propuse şi asupra motivelor acesteia.
(6) Antrepozitarul autorizat poate solicita autorităţii fiscale competente modificarea autorizatiei, în condiţiile prevăzute în norme.
(7) Procedura de autorizare a antrepozitelor fiscale nu intra sub incidenţa prevederilor legale privind procedura aprobării tacite."
(1) Orice antrepozitar autorizat are obligaţia de a îndeplini urmatoarele cerinţe
a) să depună la autoritatea fiscala competenţa, dacă se considera necesar, o garantie, în cazul productiei, transformarii şi detinerii de produse accizabile, precum şi o garantie obligatorie pentru circulatia acestor produse, în condiţiile stabilite prin norme;
b) sa instaleze şi sa menţină incuietori, sigilii, instrumente de măsura sau alte instrumente similare adecvate, necesare asigurarii securitatii produselor accizabile amplasate în antrepozitul fiscal;
c) sa tina evidente exacte şi actualizate cu privire la materiile prime, lucrarile în derulare şi produsele accizabile finite, produse sau primite în antrepozitele fiscale şi expediate din antrepozitele fiscale, şi să prezinte evidentele corespunzătoare, la cererea autorităţilor fiscale competente;
d) sa tina un sistem corespunzător de evidenta a stocurilor din antrepozitul fiscal, inclusiv un sistem de administrare, contabil şi de securitate;
e) să asigure accesul autorităţilor fiscale competente în orice zona a antrepozitului fiscal, în orice moment în care antrepozitul fiscal este în exploatare şi în orice moment în care antrepozitul fiscal este deschis pentru primirea sau expedierea produselor;
f) să prezinte produsele accizabile pentru a fi inspectate de autorităţile fiscale competente, la cererea acestora;
g) să asigure în mod gratuit un birou în incinta antrepozitului fiscal, la cererea autorităţilor fiscale competente;
h) sa cerceteze şi să raporteze către autorităţile fiscale competente orice pierdere, lipsa sau neregularitate cu privire la produsele accizabile;
i) sa instiinteze autorităţile fiscale competente cu privire la orice extindere sau modificare propusa a structurii antrepozitului fiscal, precum şi a modului de operare în acesta, care poate afecta cuantumul garantiei constituite potrivit prevederilor lit. a);
j) sa instiinteze autoritatea fiscala competenţa despre orice modificare adusa datelor initiale în baza cărora a fost emisa autorizatia de antrepozitar, în termen de 30 de zile de la data înregistrării modificarii;
k) pentru antrepozitele fiscale în care se vor desfăşura activităţi care se supun reglementarii din punctul de vedere al protectiei mediului, este obligatorie obtinerea autorizatiei/autorizatiei integrate de mediu, conform prevederilor legislaţiei în vigoare;
l) să se conformeze cu alte cerinţe impuse prin norme.
(2) Prevederile alin. (1) vor fi adaptate corespunzător pe grupe de produse accizabile şi categorii de antrepozitari, conform precizarilor din norme."
Pentru un produs în regim suspensiv care este deplasat, acciza continua să fie suspendata la primirea produsului, dacă sunt satisfacute urmatoarele cerinţe
a) produsul accizabil este plasat în antrepozitul fiscal sau expediat către alt antrepozit fiscal, potrivit cerințelor prevăzute la art. 186 alin. (2);
b) antrepozitul fiscal primitor inscrie pe fiecare exemplar al documentului administrativ de însoţire tipul şi cantitatea fiecarui produs accizabil primit, precum şi orice discrepanta între produsul accizabil primit şi produsul accizabil inscris în documentele administrative de însoţire, semnand şi inscriind data pe fiecare exemplar al documentului;
c) antrepozitul fiscal primitor trebuie să obţină de la autoritatea fiscala competenţa certificarea documentului administrativ de însoţire a produselor accizabile primite, cu excepţiile prevăzute în norme;
d) în termen de 15 zile urmatoare lunii de primire a produselor de către antrepozitul fiscal primitor, acesta returneaza exemplarul 3 al documentului administrativ de însoţire antrepozitului fiscal expeditor."
(1) Prevederile prezentei secţiuni se aplică urmatoarelor produse accizabile
a) produse intermediare şi alcool etilic, cu excepţiile prevăzute prin norme;
b) tutun prelucrat.
---------------
Litera b) a alin. (1) al art. 202 a fost modificata de pct. 188 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
(1) Autoritatea fiscala competenţa aproba eliberarea marcajelor, potrivit procedurii prevăzute în norme.
(2) Eliberarea marcajelor se face către
a) antrepozitarii autorizati pentru produsele accizabile prevăzute la art. 202;
b) operatorii inregistrati care achizitioneaza produsele accizabile prevăzute la art. 202;
c) persoanele care importa produsele accizabile prevăzute la art. 202, pe baza autorizatiei de importator. Autorizatia de importator se acordă de către autoritatea fiscala competenţa, în condiţiile prevăzute în norme.
(3) Solicitarea marcajelor se face prin depunerea unei cereri şi a unei garantii la autoritatea fiscala competenţa, sub forma şi în maniera prevăzute în norme.
(4) Eliberarea marcajelor se face de către unitatea specializata pentru tipărirea acestora, desemnata de autoritatea fiscala competenţa, potrivit prevederilor din norme.
(5) Contravaloarea marcajelor se asigura de la bugetul de stat, din valoarea accizelor aferente produselor accizabile supuse marcarii, conform prevederilor din norme."
------------
Art. 205 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 191 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
(1) Pentru ţiţeiul din producţia interna, operatorii economici autorizati, potrivit legii, datorează bugetului de stat impozit în momentul livrarii.
(2) Impozitul datorat pentru titei este de 4 euro/tona.
(3) Impozitul datorat se calculeaza prin aplicarea sumei fixe prevăzute la alin. (2) asupra cantităţilor livrate.
(4) Momentul exigibilitatii impozitului la ţiţeiul din producţia interna intervine la data efectuării livrarii."
(1) Decontarile între operatorii economici, furnizori de produse accizabile, şi operatorii economici, cumpărători ai acestor produse, se vor face integral prin unităţi bancare.
(2) Nu intra sub incidenţa prevederilor alin. (1)
a) livrarile de produse supuse accizelor către operatorii economici care comercializeaza astfel de produse în sistem en detail;
b) livrarile de produse supuse accizelor, efectuate în cadrul sistemului de compensare a obligaţiilor faţă de bugetul de stat, aprobate prin acte normative speciale. Sumele reprezentand accizele nu pot face obiectul compensarilor, dacă actele normative speciale nu prevad altfel;
c) compensarile efectuate între operatorii economici prin intermediul Institutului de Management şi Informatica, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Sumele reprezentand accizele nu pot face obiectul compensarilor."
Prin derogare de la dispozitiile art. 193, livrarea produselor energetice din antrepozitele fiscale se efectueaza numai în momentul în care cumparatorul prezinta documentul de plată care să ateste virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantităţii ce urmeaza a fi facturata. Cu ocazia depunerii declaraţiei lunare de accize se vor regulariza eventualele diferente dintre valoarea accizelor virate la bugetul de stat de către beneficiarii produselor, în numele antrepozitului fiscal, şi valoarea accizelor aferente cantităţilor de produse energetice efectiv livrate de acesta, în decursul lunii precedente."
(1) Lunar, până la data de 15 a fiecarei luni, pentru luna precedenta, antrepozitarii autorizati pentru productie şi importatorii de alcool şi de distilate vor depune la organele fiscale teritoriale o situaţie conţinând informaţii privind modul de valorificare a acestor produse prin vanzare sau prelucrare, şi anume: destinaţia, denumirea şi adresa beneficiarului, numărul şi data facturii, cantitatile, preţul unitar şi valoarea totala, din care, după caz, valoarea accizei, conform modelului prezentat în norme. [...]
(2) Lunar, până în ultima zi a lunii, pentru luna precedenta, organele fiscale teritoriale vor transmite Ministerului Finanţelor Publice - Directia generală a tehnologiei informatiei situaţia centralizatoare pentru fiecare judet privind modul de valorificare a alcoolului şi a distilatelor, conform modelului prezentat în norme.
(1) Se interzice orice operaţiune comerciala cu uleiuri minerale care nu provin din antrepozite fiscale de productie.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) toate reziduurile de uleiuri minerale rezultate din exploatare, în alte locatii decat antrepozitele fiscale de productie, pot fi cedate sau vandute numai în vederea prelucrarii şi numai către un antrepozit fiscal de productie, în condiţiile prevăzute de norme.
-----------
Alin. (2) al art. 239 a fost introdus de pct. 106 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.
(1) Uleiurile minerale neaccizabile, rezultate din prelucrarea titeiului sau a altor materii prime, care au punctul de inflamabilitate sub 85° C, se vor comercializa direct către utilizatorii finali, care folosesc aceste produse în scop industrial. În caz contrar, antrepozitarul autorizat va vira la bugetul de stat accizele aferente, calculate la nivelul accizelor datorate pentru benzinele cu plumb. În categoria utilizatorilor finali nu sunt inclusi comerciantii în sistem angro.
(2) Se interzice comercializarea, prin pompele statiilor de distribuţie, a altor uleiuri minerale decat cele din categoria gazelor petroliere lichefiate, benzinelor şi motorinelor auto, care corespund standardelor naţionale de calitate.
Intarzierea la plata a accizelor cu mai mult de 5 zile de la termenul legal atrage suspendarea autorizatiei antrepozitarului şi închiderea activităţii acestuia până la plata sumelor restante.
-----------
Art. 244 a fost modificat de pct. 29 din LEGEA nr. 494 din 12 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.092 din 24 noiembrie 2004.
Denumirea marginala a art. 244 a fost introdusa de pct. 36 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005.
Abrogat.
-----------
Art. 245 a fost abrogat de pct. 30 din LEGEA nr. 494 din 12 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.092 din 24 noiembrie 2004.
(1) Impozitul pe mijlocul de transport se plateste anual, în doua rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv.
(2) Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe mijlocul de transport, datorat pentru intregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv inclusiv, se acordă o bonificatie de până la 10% inclusiv, stabilita prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti, aceasta atributie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
(3) Detinatorii, persoane fizice sau juridice straine, care solicită inmatricularea temporara a mijloacelor de transport în România, în condiţiile legii, au obligaţia sa achite integral, la data solicitarii, impozitul datorat pentru perioada cuprinsa între data de întâi a lunii urmatoare celei în care se inmatriculeaza şi până la sfârşitul anului fiscal respectiv.
(4) În situaţia în care inmatricularea priveste o perioadă care depăşeşte data de 31 decembrie a anului fiscal în care s-a solicitat inmatricularea, detinatorii prevăzuţi la alin. (3) au obligaţia sa achite integral impozitul pe mijlocul de transport, până la data de 31 ianuarie a fiecarui an, astfel
a) în cazul în care inmatricularea priveste un an fiscal, impozitul anual;
b) în cazul în care inmatricularea priveste o perioadă care se sfarseste înainte de data de 1 decembrie a aceluiasi an, impozitul aferent perioadei cuprinse între data de 1 ianuarie şi data de întâi a lunii urmatoare celei în care expira inmatricularea.
(5) Impozitul anual pe mijlocul de transport, datorat aceluiasi buget local de către contribuabili, persoane fizice şi juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plateste integral până la primul termen de plată. În cazul în care contribuabilul detine în proprietate mai multe mijloace de transport, pentru care impozitul este datorat bugetului local al aceleiasi unităţi administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se referă la impozitul pe mijlocul de transport cumulat al acestora."
(1) Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism, în mediul urban, este egala cu suma stabilita de consiliul local, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau consiliul judetean, după caz, în limitele prevăzute în tabelul următor
┌─────────────────────────┬────────────────────────────┬────────────────────────────┐
│ │ │ │
│Art. 267 alin.(1) Taxa │ NIVELURILE │ NIVELURILE INDEXATE │
│ pentru eliberarea│ PENTRU ANUL 2004 │ PENTRU ANUL 2005 │
│ certificatului de│ │ │
│ urbanism, │ │ │
│ în mediu urban │ │ │
├─────────────────────────┤ │ │
│ Suprafaţa pentru care se├────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│ obtine certificatul de │ Taxa (lei) │ Taxa (lei) │
│ urbanism │ │ │
├─────────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│a)Până la 150 mý inclusiv│ 25.000 - 35.000 │ 27.000 - 38.000 │
├─────────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│b)Între 151 şi 250 mý în-│ 37.000 - 47.000 │ 40.000 - 50.000 │
│clusiv │ │ │
├─────────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│c)Între 251 şi 500 mý în-│ 48.000 - 60.000 │ 51.000 - 64.000 │
│clusiv │ │ │
├─────────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│d)Între 501 şi 750 mý în-│ 61.000 - 72.000 │ 65.000 - 77.000 │
│clusiv │ │ │
├─────────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│e)Între 751 şi 1.000 mý │ 73.000 - 85.000 │ 78.000 - 91.000 │
│inclusiv │ │ │
├─────────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│f)Peste 1.000 mý │ 85.000 + 130 lei/mý │ 91.000 + 139 lei/mý │
│ │ pentru fiecare mý │ pentru fiecare mý care │
│ │ care depăşeşte 1.000 mý │ depăşeşte 1.000 mý │
└─────────────────────────┴────────────────────────────┴────────────────────────────┘
----------------
În Anexa la HOTĂRÂREA nr. 783 din 19 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 482 din 28 mai 2004, la pct. I, sunt prevăzute nivelurile indexate pentru anul 2005, referitoare la valoarea taxei pentru eliberarea certificatului de urbanism în mediul urban.
-----------
Partea introductiva a alin. (1) al art. 267 a fost modificata de pct. 114 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.
-----------
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Taxa pentru │ │ │
│ Art. 267 alin. (1) eliberarea │ │ │
│ certificatului,│ │ NIVELURILE │
│ de urbanism, │ NIVELURILE │ INDEXATE │
│ în mediu urban │ INDEXATE PENTRU │ PENTRU ANUL │
│────────────────────────────────────┤ ANUL 2005 │ 2006 │
│ Suprafaţa pentru care se obtine ├────────────────────┼────────────────────┤
│ certificatul de urbanism │ Taxa -(lei) rol/ron│ Taxa -(lei) │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ a) Până la 150 mp inclusiv │ 27.000 - 38.000 │ 3 - 4 │
│ │ 2,70 - 3,80 │ │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ b) Între 151 şi 250 mp inclusiv │ 40.000 - 50.000 │ 4 - 5 │
│ │ 4,00 - 5,00 │ │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ c) Între 251 şi 500 mp inclusiv │ 51.000 - 64.000 │ 5 - 7 │
│ │ 5,10 - 6,40 │ │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ d) Între 501 şi 750 mp inclusiv │ 65.000 - 77.000 │ 7 - 8 │
│ │ 6,50 - 7,70 │ │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ e) Între 751 şi 1.000 mp inclusiv│ 78.000 - 91.000 │ 8 - 10 │
│ │ 7,80 - 9,10 │ │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ f) Peste 1.000 mp │ 91.000+139 lei/mp │ 10+0,01 lei/mp*) │
│ │ pentru fiecare mp │ pentru fiecare mp │
│ │ care depăşeşte │ care depăşeşte │
│ │ 1.000 mp │ 1.000 mp │
│ │ 9,10+0,01 lei/mp │ │
│ │ pentru fiecare mp │ │
│ │ care depăşeşte │ │
│ │ 1.000 mp │ │
└────────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┘
-------------
În anexa la HOTĂRÂREA nr. 797 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 725 din 10 august 2005 sunt prevăzute nivelurile indexate pentru anul 2006, referitoare la valoarea taxei pentru eliberarea certificatului de urbanism în mediul urban.
*) RECTIFICAREA nr. 797 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 57 din 20 ianuarie 2006 prevede că la art. 267 alin. (1) lit. f), pe coloana 3 "Nivelurile indexate pentru anul 2006", în loc de: "10 + 1 leu/mp pentru fiecare mp care depăşeşte 1.000 mp" se va citi: "10 + 0,01 lei/mp pentru fiecare mp care depăşeşte 1.000 mp".
--------------
Conform pct. I din anexa la HOTĂRÂREA nr. 1.514 din 25 octombrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 935 din 17 noiembrie 2006, nivelurile aplicabile în anul 2007, referitoare la valoarea taxei pentru eliberarea certificatului de urbanism, în mediu urban vor fi urmatoarele
┌────────────────────┬───────────────┬────────────────────┬────────────────────┐
│ │ Taxa pentru │ │ │
│ Art. 267 alin. (1) │ eliberarea │ │ │
│ │certificatului │ │ NIVELURILE │
│ │de urbanism, │ NIVELURILE │ APLICABILE IN ANUL │
│ │în mediu urban │ INDEXATE PENTRU │ FISCAL 2007 │
│────────────────────┴───────────────┤ ANUL 2006 │ │
│ Suprafaţa pentru care se obtine ├────────────────────┼────────────────────┤
│ certificatul de urbanism │ Taxa, în lei │ Taxa, în lei │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ a) Până la 150 mp inclusiv │ 3 - 4 │ 3 - 4 │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ b) Între 151 şi 250 mp inclusiv │ 4 - 5 │ 4 - 5 │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ c) Între 251 şi 500 mp inclusiv │ 5 - 7 │ 5 - 7 │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ d) Între 501 şi 750 mp inclusiv │ 7 - 8 │ 7 - 8 │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ e) Între 751 şi 1.000 mp inclusiv│ 8 - 10 │ 8 - 10 │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ f) Peste 1.000 mp │ 10+0,01 lei/mp │ 10+0,01 lei/mp │
│ │ pentru fiecare mp │ pentru fiecare mp │
│ │ care depăşeşte │ care depăşeşte │
│ │ 1.000 mp │ 1.000 mp │
└────────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┘
(2) Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism pentru o zona rurala este egala cu 50% din taxa stabilita conform alin. (1).
(3) Taxa pentru eliberarea unei autorizaţii de construire pentru o cladire care urmeaza a fi folosita ca locuinta sau anexa la locuinta este egala cu 0,5% din valoarea autorizata a lucrărilor de constructii.
(4) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de foraje sau excavari necesară studiilor geotehnice, ridicarilor topografice, exploatarilor de cariera, balastierelor, sondelor de gaze şi petrol, precum şi altor exploatari se calculeaza inmultind numărul de metri patrati de teren afectat de foraj sau de excavatie cu o valoare stabilita de consiliul local de până la 50.000 lei.
┌────────────────────────────────────┬────────────────────────────┬────────────────────────────┐
│ │ NIVELURILE │ NIVELURILE │
│ │ PENTRU │ INDEXATE PENTRU │
│ │ ANUL 2004 │ ANUL 2005 │
│ │ │ │
│ ├────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ Taxa (lei) │ Taxa (lei) │
├────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│Art. 267 alin.(4) Taxa │ între 0 şi 50.000 inclusiv │ între 0 şi 54.000 inclusiv │
│ pentru eliberarea │ pentru fiecare mý │ pentru fiecare mý │
│ autorizatiei de │ afectat │ afectat │
│ foraje sau excavari │ │ │
└────────────────────────────────────┴────────────────────────────┴────────────────────────────┘
----------------
În Anexa la HOTĂRÂREA nr. 783 din 19 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 482 din 28 mai 2004, la pct. I, sunt prevăzute nivelurile indexate pentru anul 2005, referitoare la valoarea taxei pentru eliberarea autorizatiei de foraje sau excavari.
----------------
┌────────────────────────────────────┬────────────────────────────┬────────────────────────────┐
│ │ NIVELURILE │ NIVELURILE │
│ │ PENTRU │ INDEXATE PENTRU │
│ │ ANUL 2005 │ ANUL 2006 │
│ │ │ │
│ ├────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ Taxa - (lei) rol/ron │ Taxa - (lei) │
├────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│ Art. 267 alin. (4) │ între 0 şi 54.000 │ între 0 şi 6 │
│ Taxa pentru eliberarea autorizatiei│ inclusiv, pentru │ inclusiv, pentru │
│ de foraje sau excavari │ fiecare mp afectat │ fiecare mp afectat │
│ │ între 0 şi 5,40 │ │
│ │ inclusiv, pentru │ │
│ │ fiecare mp afectat │ │
└────────────────────────────────────┴────────────────────────────┴────────────────────────────┘
----------------
În anexa la HOTĂRÂREA nr. 797 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 725 din 10 august 2005 sunt prevăzute nivelul indexat pentru anul 2006, referitor la valoarea taxei pentru eliberarea autorizatiei de foraje sau excavari.
--------------
Conform pct. I din anexa la HOTĂRÂREA nr. 1.514 din 25 octombrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 935 din 17 noiembrie 2006, nivelul aplicabil în anul 2007, referitor la valoarea taxei pentru eliberarea autorizatiei de foraje sau excavari va fi urmatorul
┌────────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┐
│ │ │ │
│ │ │ │
│ │ │ NIVELURILE │
│ │ NIVELURILE │ APLICABILE IN ANUL │
│ │ INDEXATE PENTRU │ FISCAL 2007 │
│ │ ANUL 2006 │ │
│ ├────────────────────┼────────────────────┤
│ │ Taxa, în lei │ Taxa, în lei │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ Art. 267 alin. (4) │ între 0 şi 6 │ între 0 şi 6 │
│ Taxa pentru eliberarea autorizatiei│ inclusiv, pentru │ inclusiv, pentru │
│ de foraje sau excavari │ fiecare mp afectat │ fiecare mp afectat │
└────────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┘
(5) Taxa pentru eliberarea autorizatiei necesare pentru lucrarile de organizare de santier în vederea realizării unei constructii, care nu sunt incluse în alta autorizatie de construire, este egala cu 3% din valoarea autorizata a lucrărilor de organizare de santier.
(6) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de amenajare de tabere de corturi, casute sau rulote ori campinguri este egala cu 2% din valoarea autorizata a lucrărilor de construcţie.
(7) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire pentru chioscuri, tonete, cabine, spatii de expunere, situate pe caile şi în spatiile publice, precum şi pentru amplasarea corpurilor şi a panourilor de afisaj, a firmelor şi reclamelor este de până la 50.000 lei pentru fiecare metru patrat de suprafaţa ocupata de construcţie.
┌────────────────────────────────────┬────────────────────────────┬────────────────────────────┐
│ │ NIVELURILE │ NIVELURILE │
│ │ PENTRU │ INDEXATE PENTRU │
│ │ ANUL 2004 │ ANUL 2005 │
│ │ │ │
│ ├────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ Taxa (lei) │ Taxa (lei) │
├────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│Art. 267 alin.(7) Taxa │ între 0 şi 50.000 inclusiv │ între 0 şi 54.000 inclusiv │
│ pentru eliberarea │ pentru fiecare mý de │ pentru fiecare mý de │
│ autorizatiei de │ suprafaţa ocupata de │ suprafaţa ocupata de │
│ construire pentru │ construcţie │ construcţie │
│ chioscuri, tonete, │ │ │
│ cabine, spatii de │ │ │
│ expunere, situate │ │ │
│ pe caile şi în spa- │ │ │
│ tiile publice, pre- │ │ │
│ cum şi pentru am- │ │ │
│ plasarea corpurilor │ │ │
│ şi a panourilor de │ │ │
│ afisaj, a firmelor │ │ │
│ şi reclamelor │ │ │
└────────────────────────────────────┴────────────────────────────┴────────────────────────────┘
----------------
În Anexa la HOTĂRÂREA nr. 783 din 19 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 482 din 28 mai 2004, la pct. I, sunt prevăzute nivelurile indexate pentru anul 2005, referitoare la valoarea taxei pentru eliberarea autorizatiei de construire pentru chioscuri, tonete, cabine, spatii de expunere.
-----------------
┌────────────────────────────────────┬────────────────────────────┬────────────────────────────┐
│ │ NIVELURILE │ NIVELURILE │
│ │ PENTRU │ INDEXATE PENTRU │
│ │ ANUL 2005 │ ANUL 2006 │
│ │ │ │
│ ├────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ Taxa - (lei) rol/ron │ Taxa - (lei) │
├────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│ Art. 267 alin. (7) │ între 0 şi 54.000 │ între 0 şi 6 │
│ Taxa pentru eliberarea autorizatiei│ inclusiv, pentru │ inclusiv, pentru │
│ de construire pentru chioscuri, │ fiecare mp │ fiecare mp │
│ tonete, cabine, spatii de │de suprafaţa ocupata │ de suprafaţa ocupata │
│ expunere, situate pe caile şi în │ de construcţie │ de construcţie │
│ spatiile publice, precum şi │ între 0 şi 5,40 │ │
│ pentru amplasarea corpurilor şi a │ inclusiv, pentru │ │
│ panourilor de afisaj, a firmelor │ fiecare mp │ │
│ şi reclamelor │de suprafaţa ocupata │ │
│ │ de construcţie │ │
└────────────────────────────────────┴────────────────────────────┴────────────────────────────┘
----------------
În anexa la HOTĂRÂREA nr. 797 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 725 din 10 august 2005 sunt prevăzute nivelurile indexate pentru anul 2006, referitoare la valoarea taxei pentru eliberarea autorizatiei de construire pentru chioscuri, tonete, cabine, spatii de expunere.
--------------
Conform pct. I din anexa la HOTĂRÂREA nr. 1.514 din 25 octombrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 935 din 17 noiembrie 2006, nivelul aplicabil în anul 2007, referitor la valoarea taxei pentru eliberarea autorizatiei de construire pentru chioscuri, tonete, cabine, spatii de expunere, va fi urmatorul
┌────────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┐
│ │ │ │
│ │ │ │
│ │ │ NIVELURILE │
│ │ NIVELURILE │ APLICABILE IN ANUL │
│ │ INDEXATE PENTRU │ FISCAL 2007 │
│ │ ANUL 2006 │ │
│ ├────────────────────┼────────────────────┤
│ │ Taxa, în lei │ Taxa, în lei │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ Art. 267 alin. (7) │ între 0 şi 6 │ între 0 şi 6 │
│ Taxa pentru eliberarea autorizatiei│ inclusiv, pentru │ inclusiv, pentru │
│ de construire pentru chioscuri, │ fiecare mp │ fiecare mp │
│ tonete, cabine, spatii de │de suprafaţa ocupata│de suprafaţa ocupata│
│ expunere, situate pe caile şi în │ de construcţie │ de construcţie │
│ spatiile publice, precum şi │ │ │
│ pentru amplasarea corpurilor şi a │ │ │
│ panourilor de afisaj, a firmelor │ │ │
│ şi reclamelor │ │ │
└────────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┘
(8) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire pentru orice alta construcţie decat cele prevăzute în alt alineat al prezentului articol este egala cu 1% din valoarea autorizata a lucrărilor de construcţie, inclusiv instalatiile aferente.
(9) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de desfiinţare, totala sau parţială, a unei constructii este egala cu 0,1% din valoarea impozabila a construcţiei, stabilita pentru determinarea impozitului pe cladiri. În cazul desfiintarii partiale a unei constructii, taxa pentru eliberarea autorizatiei se modifica astfel încât sa reflecte portiunea din construcţie care urmeaza a fi demolata.
(10) Taxa pentru prelungirea unui certificat de urbanism sau a unei autorizaţii de construire este egala cu 30% din cuantumul taxei pentru eliberarea certificatului sau a autorizatiei initiale.
(11) Taxa pentru eliberarea unei autorizaţii privind lucrarile de racorduri şi bransamente la retele publice de apa, canalizare, gaze, termice, energie electrica, telefonie şi televiziune prin cablu se stabileste de consiliul local şi este de până la 75.000 lei pentru fiecare racord.
┌────────────────────────────────────┬────────────────────────────┬────────────────────────────┐
│ │ NIVELURILE │ NIVELURILE │
│ │ PENTRU │ INDEXATE PENTRU │
│ │ ANUL 2004 │ ANUL 2005 │
│ │ │ │
│ ├────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ Taxa (lei) │ Taxa (lei) │
├────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│Art. 267 alin.(11) Taxa │ între 0 şi 75.000 inclusiv │ între 0 şi 80.000 inclusiv │
│ pentru eliberarea │ pentru fiecare racord │ pentru fiecare racord │
│ unei autorizaţii │ │ │
│ privind lucrarile │ │ │
│ de racorduri şi │ │ │
│ bransamente la retele │ │ │
│ publice de apa │ │ │
│ canalizare, gaze, │ │ │
│ termice, energie │ │ │
│ electrica, telefonie │ │ │
│ şi televiziune │ │ │
│ prin cablu │ │ │
└────────────────────────────────────┴────────────────────────────┴────────────────────────────┘
----------------
În Anexa la HOTĂRÂREA nr. 783 din 19 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 482 din 28 mai 2004, la pct. I, sunt prevăzute nivelurile indexate pentru anul 2005, referitoare la valoarea taxei pentru eliberarea autorizatiei privind lucrarile de racorduri şi bransamente la retele publice de apa, canalizare, gaze, termice, energie electrica, telefonie şi televiziune prin cablu.
----------------
┌────────────────────────────────────┬────────────────────────────┬────────────────────────────┐
│ │ NIVELURILE │ NIVELURILE │
│ │ PENTRU │ INDEXATE PENTRU │
│ │ ANUL 2005 │ ANUL 2006 │
│ │ │ │
│ ├────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ Taxa - (lei) rol/ron │ Taxa - (lei) │
├────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│ Art. 267 alin. (11) │ între 0 şi 80.000 │ între 0 şi 9 │
│ Taxa pentru eliberarea unei │ inclusiv, pentru │ inclusiv, pentru │
│ autorizaţii privind lucrarile │ fiecare racord │ fiecare racord │
│ de racorduri şi bransamente la │între 0 şi 8,00 │ │
│ retele publice de apa, │ inclusiv, pentru │ │
│ canalizare, gaze, termice, │ fiecare racord │ │
│ energie electrica, telefonie şi │ │ │
│ televiziune prin cablu │ │ │
└────────────────────────────────────┴────────────────────────────┴────────────────────────────┘
----------------
În anexa la HOTĂRÂREA nr. 797 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 725 din 10 august 2005 sunt prevăzute nivelurile indexate pentru anul 2006, referitoare la valoarea taxei pentru eliberarea autorizatiei privind lucrarile de racorduri şi bransamente la retele publice de apa, canalizare, gaze, termice, energie electrica, telefonie şi televiziune prin cablu.
--------------
Conform pct. I din anexa la HOTĂRÂREA nr. 1.514 din 25 octombrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 935 din 17 noiembrie 2006, nivelul aplicabil în anul 2007, referitor la valoarea taxei pentru eliberarea autorizatiei privind lucrarile de racorduri şi bransamente la retele publice de apa, canalizare, gaze, termice, energie electrica, telefonie şi televiziune prin cablu, va fi urmatorul
┌────────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┐
│ │ │ │
│ │ │ │
│ │ │ NIVELURILE │
│ │ NIVELURILE │ APLICABILE IN ANUL │
│ │ INDEXATE PENTRU │ FISCAL 2007 │
│ │ ANUL 2006 │ │
│ ├────────────────────┼────────────────────┤
│ │ Taxa, în lei │ Taxa, în lei │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ Art. 267 alin. (11) │ între 0 şi 9, │ între 0 şi 9, │
│ Taxa pentru eliberarea unei │ inclusiv, pentru │ inclusiv, pentru │
│ autorizaţii privind lucrarile │ fiecare racord │ fiecare racord │
│ de racorduri şi bransamente la │ │ │
│ retele publice de apa, │ │ │
│ canalizare, gaze, termice, │ │ │
│ energie electrica, telefonie şi │ │ │
│ televiziune prin cablu │ │ │
└────────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┘
(12) Taxa pentru avizarea certificatului de urbanism de către comisia de urbanism şi amenajarea teritoriului, de către primari sau de structurile de specialitate din cadrul consiliului judetean se stabileste de consiliul local în suma de până la 100.000 lei.
┌────────────────────────────────────┬────────────────────────────┬────────────────────────────┐
│ │ NIVELURILE │ NIVELURILE │
│ │ PENTRU │ INDEXATE PENTRU │
│ │ ANUL 2004 │ ANUL 2005 │
│ │ │ │
│ ├────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ Taxa (lei) │ Taxa (lei) │
├────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│Art. 267 alin.(12) Taxa │ între 0 şi 100.000 inclusiv│ între 0 şi 107.000 inclusiv│
│ pentru avizarea │ │ │
│ certificatului de │ │ │
│ urbanism de către │ │ │
│ comisia de urbanism │ │ │
│ şi amenajarea teri- │ │ │
│ toriului, de către │ │ │
│ primari sau de │ │ │
│ structurile de spe- │ │ │
│ cialitate din cadrul │ │ │
│ consiliului judetean │ │ │
└────────────────────────────────────┴────────────────────────────┴────────────────────────────┘
----------------
În Anexa la HOTĂRÂREA nr. 783 din 19 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 482 din 28 mai 2004, la pct. I, sunt prevăzute nivelurile indexate pentru anul 2005, referitoare la valoarea taxei pentru avizarea certificatului de urbanism.
----------------
┌────────────────────────────────────┬────────────────────────────┬────────────────────────────┐
│ │ NIVELURILE │ NIVELURILE │
│ │ PENTRU │ INDEXATE PENTRU │
│ │ ANUL 2005 │ ANUL 2006 │
│ │ │ │
│ ├────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ Taxa - (lei) rol/ron │ Taxa - (lei) │
├────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│ Art. 267 alin. (12) │ între 0 şi 107.000 │ între 0 şi 11 │
│ Taxa pentru avizarea certifica- │ inclusiv │ inclusiv │
│ tului de urbanism de către comisia│ între 0 şi 10,70 │ │
│ de urbanism şi amenajarea terito- │ inclusiv │ │
│ riului, de către primari sau │ │ │
│ de structurile de specialitate │ │ │
│ din cadrul consiliului judetean │ │ │
└────────────────────────────────────┴────────────────────────────┴────────────────────────────┘
----------------
În anexa la HOTĂRÂREA nr. 797 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 725 din 10 august 2005 sunt prevăzute nivelurile indexate pentru anul 2006, referitoare la valoarea taxei pentru avizarea certificatului de urbanism.
--------------
Conform pct. I din anexa la HOTĂRÂREA nr. 1.514 din 25 octombrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 935 din 17 noiembrie 2006, nivelul aplicabil în anul 2007, referitor la valoarea taxei pentru avizarea certificatului de urbanism va fi urmatorul
┌────────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┐
│ │ │ │
│ │ │ │
│ │ │ NIVELURILE │
│ │ NIVELURILE │ APLICABILE IN ANUL │
│ │ INDEXATE PENTRU │ FISCAL 2007 │
│ │ ANUL 2006 │ │
│ ├────────────────────┼────────────────────┤
│ │ Taxa, în lei │ Taxa, în lei │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ Art. 267 alin. (12) │ între 0 şi 11, │ între 0 şi 11, │
│ Taxa pentru avizarea certifica- │ inclusiv │ inclusiv │
│ tului de urbanism de către comisia│ │ │
│ de urbanism şi amenajarea terito- │ │ │
│ riului, de către primari sau │ │ │
│ de structurile de specialitate │ │ │
│ din cadrul consiliului judetean │ │ │
└────────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┘
(13) Taxa pentru eliberarea certificatului de nomenclatura stradala şi adresa se stabileste de către consiliile locale în suma de până la 60.000 lei.
┌────────────────────────────────────┬────────────────────────────┬────────────────────────────┐
│ │ NIVELURILE │ NIVELURILE │
│ │ PENTRU │ INDEXATE PENTRU │
│ │ ANUL 2004 │ ANUL 2005 │
│ │ │ │
│ ├────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ Taxa (lei) │ Taxa (lei) │
├────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│Art. 267 alin.(13) Taxa │ între 0 şi 60.000 inclusiv │ între 0 şi 64.000 inclusiv │
│ pentru eliberarea │ │ │
│ certificatului de │ │ │
│ nomenclatura stradala │ │ │
│ şi adresa │ │ │
└────────────────────────────────────┴────────────────────────────┴────────────────────────────┘
----------------
În Anexa la HOTĂRÂREA nr. 783 din 19 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 482 din 28 mai 2004, la pct. I, sunt prevăzute nivelurile indexate pentru anul 2005, referitoare la valoarea taxei pentru eliberarea certificatului de nomenclatura stradala şi adresa.
-----------------
┌────────────────────────────────────┬────────────────────────────┬────────────────────────────┐
│ │ NIVELURILE │ NIVELURILE │
│ │ PENTRU │ INDEXATE PENTRU │
│ │ ANUL 2005 │ ANUL 2006 │
│ │ │ │
│ ├────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ Taxa - (lei) rol/ron │ Taxa - (lei) │
├────────────────────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│ Art. 267 alin. (13) │ între 0 şi 64.000 │ între 0 şi 7 │
│ Taxa pentru eliberarea certifica- │ inclusiv │ inclusiv │
│ tului de nomenclatura stradala │ între 0 şi 6,40 │ │
│ şi adresa │ inclusiv │ │
└────────────────────────────────────┴────────────────────────────┴────────────────────────────┘
-------------
În anexa la HOTĂRÂREA nr. 797 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 725 din 10 august 2005 sunt prevăzute nivelurile indexate pentru anul 2006, referitoare la valoarea taxei pentru eliberarea certificatului de nomenclatura stradala şi adresa.
--------------
Conform pct. I din anexa la HOTĂRÂREA nr. 1.514 din 25 octombrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 935 din 17 noiembrie 2006, nivelul aplicabil în anul 2007, referitor la valoarea taxei pentru eliberarea certificatului de nomenclatura stradala şi adresa va fi urmatorul
┌────────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┐
│ │ │ │
│ │ │ │
│ │ │ NIVELURILE │
│ │ NIVELURILE │ APLICABILE IN ANUL │
│ │ INDEXATE PENTRU │ FISCAL 2007 │
│ │ ANUL 2006 │ │
│ ├────────────────────┼────────────────────┤
│ │ Taxa, în lei │ Taxa, în lei │
├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ Art. 267 alin. (13) │ între 0 şi 7, │ între 0 şi 7, │
│ Taxa pentru eliberarea certifica- │ inclusiv │ inclusiv │
│ tului de nomenclatura stradala │ │ │
│ şi adresa │ │ │
└────────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┘
(14) Pentru taxele prevăzute în prezentul articol, stabilite pe baza valorii autorizate a lucrărilor de construcţie, se aplică urmatoarele reguli
a) taxa datorata se stabileste pe baza valorii lucrărilor de construcţie declarate de persoana care solicită avizul şi se plateste înainte de emiterea avizului;
b) în termen de 15 zile de la data finalizarii lucrărilor de construcţie, dar nu mai tarziu de 15 zile de la data la care expira autorizatia respectiva, persoana care a obţinut autorizatia trebuie să depună o declaratie privind valoarea lucrărilor de construcţie la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale;
c) până în cea de-a 15-a zi inclusiv, de la data la care se depune situaţia finala privind valoarea lucrărilor de constructii, compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale are obligaţia de a stabili taxa datorata pe baza valorii reale a lucrărilor de construcţie;
d) până în cea de-a 15-a zi inclusiv, de la data la care compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale a emis valoarea stabilita pentru taxa, trebuie plătită orice suma suplimentara datorata de către persoana care a primit autorizatia sau orice suma care trebuie rambursata de autoritatea administraţiei publice locale.
(15) În cazul unei autorizaţii de construire emise pentru o persoană fizica, valoarea reala a lucrărilor de construcţie nu poate fi mai mica decat valoarea impozabila a cladirii stabilita conform art. 251.
(3) Fiecare antrepozitar autorizat ca producător de bere are obligaţia de a depune la autoritatea fiscala competenţa, până la data de 15 ianuarie a fiecarui an, o declaratie pe propria raspundere privind capacitatile de productie pe care le detine, conform prevederilor din norme.
[...]
(5) În situaţia în care antrepozitarul autorizat pentru producţia de bere, care beneficiaza de nivelul redus al accizelor, îşi mareste capacitatea de productie, prin achizitionarea de noi capacitati sau extinderea celor existente, acesta va instiinta în scris autoritatea fiscala competenţa, despre modificările produse, va calcula şi va varsa la bugetul de stat accizele, în cuantumul corespunzător noii capacitati de productie, începând cu luna imediat urmatoare celei în care a avut loc punerea în functiune a acesteia, potrivit prevederilor din norme.
de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal
(aplicabile începând cu data de 19 octombrie 2007*)
----------------
Codul fiscal
Titlul I
Dispozitii generale
[...]
Definitia sediului permanent
Art. 8 (1) În înţelesul prezentului cod, sediul permanent este un loc prin care se desfăşoară integral sau parţial activitatea unui nerezident, fie direct, fie printr-un agent dependent.
(2) Un sediu permanent presupune un loc de conducere, sucursala, birou, fabrica, magazin, atelier, precum şi o mina, un put de titei sau gaze, o cariera sau alte locuri de extractie a resurselor naturale.
(3) Un sediu permanent presupune un santier de constructii, un proiect de construcţie, ansamblu sau montaj sau activităţi de supervizare legate de acestea, numai dacă santierul, proiectul sau activităţile dureaza mai mult de 6 luni.
(4) Prin derogare de la prevederile alin. (1) - (3), un sediu permanent nu presupune urmatoarele
a) folosirea unei instalaţii numai în scopul depozitarii sau al expunerii produselor ori bunurilor ce apartin nerezidentului;
b) menţinerea unui stoc de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident numai în scopul de a fi depozitate sau expuse;
c) menţinerea unui stoc de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident numai în scopul de a fi procesate de către o altă persoană;
d) vanzarea de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident, care au fost expuse în cadrul unor expozitii sau targuri fără caracter permanent ori ocazionale, dacă produsele ori bunurile sunt vandute nu mai tarziu de o luna după incheierea targului sau a expozitiei;
e) pastrarea unui loc fix de activitate numai în scopul achizitionarii de produse sau bunuri ori culegerii de informaţii pentru un nerezident;
f) pastrarea unui loc fix de activitate numai în scopul desfăşurării de activităţi cu caracter pregatitor sau auxiliar de către un nerezident;
g) pastrarea unui loc fix de activitate numai pentru o combinaţie a activităţilor prevăzute la lit. a) - f), cu condiţia ca întreaga activitate desfăşurată în locul fix să fie de natura preparatorie sau auxiliara.
(5) Prin derogare de la prevederile alin. (1) şi (2), un nerezident este considerat a avea un sediu permanent în România, în ceea ce priveste activităţile pe care o persoană, alta decat un agent cu statut independent, le intreprinde în numele nerezidentului, dacă persoana acţionează în România în numele nerezidentului şi dacă este indeplinita una din urmatoarele condiţii
a) persoana este autorizata şi exercită în România autoritatea de a incheia contracte în numele nerezidentului, cu excepţia cazurilor în care activităţile respective sunt limitate la cele prevăzute la alin. (4) lit. a) - f);
b) persoana menţine în România un stoc de produse sau bunuri din care livreaza produse sau bunuri în numele nerezidentului.
(6) Un nerezident nu se considera ca are un sediu permanent în România dacă doar desfăşoară activitate în România prin intermediul unui broker, agent, comisionar general sau al unui agent intermediar având un statut independent, în cazul în care aceasta activitate este activitatea obisnuita a agentului, conform descrierii din documentele constitutive. Dacă activităţile unui astfel de agent sunt desfăşurate integral sau aproape integral în numele nerezidentului, iar în relatiile comerciale şi financiare dintre nerezident şi agent exista condiţii diferite de acelea care ar exista între persoane independente, agentul nu se considera ca fiind agent cu statut independent.
(7) Un nerezident nu se considera ca are un sediu permanent în România numai dacă acesta controlează sau este controlat de un rezident ori de o persoană ce desfăşoară o activitate în România prin intermediul unui sediu permanent sau altfel.
(8) În înţelesul prezentului cod, sediul permanent al unei persoane fizice se considera a fi baza fixa.
Norme metodologice
1. Termenul "loc prin care se desfăşoară integral sau parţial activitatea" acopera orice fel de cladiri, echipamente sau instalaţii utilizate pentru desfăşurarea activităţii nerezidentului indiferent dacă acestea sunt sau nu utilizate exclusiv în acest scop. Un loc de activitate exista şi acolo unde nu sunt construite sau nu sunt necesare cladiri pentru desfăşurarea activităţii nerezidentului, ci dispune doar de un spatiu. Nu este important dacă cladirile, echipamentele sau instalatiile sunt deţinute în proprietate, sunt inchiriate sau se gasesc în alt fel la dispoziţia nerezidentului. Un loc de activitate poate fi constituit de o taraba în piaţa sau locul de activitate poate fi situat în cladirea unei alte societăţi, atunci când un nerezident are în permanenta la dispoziţie anumite cladiri sau părţi ale acestora, deţinute în proprietate de alta societate.
2. Este suficient ca un nerezident să aibă la dispoziţia sa un spatiu utilizat pentru activităţi economice pentru ca acesta sa constituie un loc de activitate, nefiind necesar nici un drept legal oficial de utilizare a respectivului spatiu.
3. Desi nu este necesar nici un drept legal oficial de utilizare a unui anumit spatiu pentru ca locul respectiv sa constituie sediu permanent, simpla prezenta a unui nerezident intr-o anumita locatie nu înseamnă ca locatia respectiva se găseşte la dispoziţia acelui nerezident. Acest principiu este ilustrat de urmatoarele situaţii în care reprezentanti ai unui nerezident sunt prezenţi în spatiile unei alte societăţi
a) Un vânzător care îşi viziteaza cu regularitate un client principal pentru a primi comenzi şi se intalneste cu directorul de achizitii în biroul acestuia. În acest caz, cladirea clientului nu se afla la dispoziţia societatii pentru care lucreaza vânzătorul şi nu constituie un loc fix de activitate prin care se desfăşoară activităţile nerezidentului. Cu toate acestea, în functie de situaţia existenta se poate aplica alin. (5) al art. 8 din Codul fiscal pentru a considera ca exista un sediu permanent.
b) Un angajat al unei societăţi caruia i se permite, pe o perioadă lunga de timp, sa utilizeze un birou în sediul unei alte societăţi pentru a asigura respectarea de către societatea din urma a obligaţiilor asumate prin contractul incheiat cu prima societate. În acest caz, angajatul desfăşoară activităţi legate de obiectul primei societăţi, iar biroul ce se găseşte la dispoziţia sa în sediul celeilalte societăţi va constitui un sediu permanent al angajatorului sau, dacă biroul este pus la dispoziţia sa pe o perioadă de timp suficient de lunga pentru a constitui un "loc de activitate" şi dacă activităţile efectuate acolo depasesc activităţile precizate în alin. (4) al art. 8 din Codul fiscal.
c) O societate de transport rutier care foloseşte zilnic o perioadă scurta de timp o platforma de livrare din depozitul clientului sau, pentru a livra marfuri achiziţionate de acel client. În acest caz, prezenta societatii de transport rutier la platforma de livrare este de scurta durata şi societatea nu poate considera ca acel loc se afla la dispoziţia sa şi constituie un sediu permanent al societatii.
d) Un zugrav care, timp de doi ani, petrece trei zile pe săptămâna intr-o mare cladire de birouri ce aparţine principalului lui client. În acest caz, prezenta zugravului în acea cladire de birouri în care îşi desfăşoară activitatea, respectiv zugraveste, constituie un sediu permanent al zugravului.
4. Cuvintele "prin care" trebuie să se aplice în toate situaţiile în care activităţile economice sunt desfăşurate intr-o anumita locatie ce este la dispoziţia societatii în acest scop. Astfel, se va considera ca o societate angajata pentru pavarea unui drum îşi desfăşoară activitatea "prin" locatia în care are loc activitatea.
5. Locul de activitate trebuie să fie "fix", astfel încât sa existe o legătură între locul de activitate şi un anumit punct geografic. Nu este importanţa perioada de timp în care o societate a unui stat contractant opereaza în celalalt stat contractant dacă nu face acest lucru într-un loc distinct, dar nu înseamnă ca echipamentul ce constituie locul de activitate trebuie să fie efectiv fixat pe sol. Este suficient ca echipamentul sa ramana într-un anumit loc. Atunci când activităţile economice ale unei societăţi sunt deplasate între locatii invecinate, pot exista dificultati în a stabili dacă exista un singur "loc de activitate" Dacă exista doua locuri de activitate şi dacă celelalte condiţii ale sediului permanent sunt indeplinite, la fiecare dintre aceste locuri, societatea va avea doua sedii permanente. Se considera ca exista un singur loc de activitate atunci când o anumita locatie, în interiorul careia sunt deplasate activităţile, poate fi identificata ca formand un tot unitar din punct de vedere comercial şi geografic, în ceea ce priveste activitatea respectiva. Acest principiu, poate fi ilustrat prin exemple
a) O mina constituie un singur loc de activitate, chiar dacă activităţile pot fi deplasate dintr-o locatie în alta în interiorul acelei mine deoarece mina respectiva constituie o singura unitate geografica şi comerciala din punct de vedere al activităţii miniere. Un "hotel de birouri" în care o firma de consultanţă inchiriaza în mod regulat diferite birouri este considerat ca fiind un singur loc de activitate pentru acea firma deoarece, în acest caz, cladirea constituie un tot unitar din punct de vedere geografic, iar hotelul este unicul loc de activitate al acelei firme de consultanţă. O strada pietonala, o piaţa deschisa sau un targ în care îşi fixeaza standul un comerciant reprezinta unicul loc de activitate al respectivului comerciant.
b) Faptul ca activităţile pot fi desfăşurate intr-o zona geografica limitata nu are ca rezultat considerarea acelei zone geografice ca fiind loc unic de activitate. Astfel, atunci când un zugrav lucreaza succesiv în cadrul unei serii de contracte fără legătură între ele pentru mai mulţi clienti diferiti, intr-o cladire mare de birouri, fără sa existe contract pentru un proiect complex de zugravire a cladirii, cladirea nu este considerata ca unic loc de activitate. Dacă însă, un zugrav efectueaza, în cadrul unui singur contract, lucrari în toata cladirea pentru un singur client, acest contract reprezinta un singur proiect şi cladirea în ansamblul sau este un singur loc de activitate pentru lucrarile de zugravit, deoarece constituie un tot unitar din punct de vedere comercial şi geografic.
c) O zona în care activităţile sunt desfăşurate ca parte a unui singur proiect ce constituie un tot unitar din punct de vedere comercial şi care nu intruneste aceleasi condiţii din punct de vedere geografic nu constituie un loc unic de activitate. Astfel, atunci când un consultant lucreaza în diferite sucursale din locatii diferite în cadrul unui singur proiect de instruire profesionala a angajatilor unei bănci, fiecare sucursala este considerata separat. Dacă însă respectivul consultant se deplaseaza dintr-un birou în altul în cadrul aceleiasi sucursale, se va considera ca el ramine în acelasi loc de activitate. Locatia unica a sucursalei se încadrează în condiţia de tot unitar din punct de vedere geografic, situaţie care lipseste în cazul în care consultantul se deplaseaza între sucursale aflate în locatii diferite.
6. Deoarece locul de activitate trebuie să fie fix, se considera sediu permanent dacă acel loc de activitate are un anumit grad de permanenta. Se considera astfel ca, exista un sediu permanent atunci când locul de activitate a fost mentinut pe o perioadă mai lunga de şase luni. Astfel, activităţile a caror natura este repetitiva, în aceste cazuri, fiecare perioada în care este utilizat locul de activitate trebuie analizata în combinaţie cu numărul de ocazii în care s-a utilizat respectivul loc, care se pot intinde pe un numar de ani.
Un loc de activitate poate totusi sa constituie un sediu permanent chiar dacă exista doar pentru o perioadă scurta de timp. Astfel
a) Intreruperile temporare de activitate nu determina încetarea existentei sediului permanent. Când un anumit loc de activitate este utilizat numai în intervale scurte de timp dar aceste utilizari au loc cu regularitate pe perioade lungi, locul de activitate nu trebuie considerat ca fiind de natura strict temporara.
b) De asemenea, în situaţiile în care un loc de activitate este utilizat pe perioade foarte scurte de timp de un numar de societăţi similare conduse de aceeaşi persoana sau de persoane asociate. În aceasta situaţie se evita considerarea locului de activitate ca fiind utilizat altfel decat în scopuri temporare de fiecare dintre societăţi.
c) Atunci când un loc de activitate care a fost, la inceput, conceput pentru a fi utilizat pe o perioadă de timp scurta încât nu constituia sediu permanent, dar este în realitate mentinut mai mult, devine un loc fix de activitate şi se transforma retroactiv în sediu permanent. Un loc de activitate poate de asemenea constitui un sediu permanent de la înfiinţarea sa chiar dacă a existat, în practica, doar pe o perioadă scurta de timp, dacă acesta a fost prematur lichidat datorita unor situaţii deosebite cum ar fi esecul investitiei.
7. Pentru ca un loc de activitate sa constituie sediu permanent, societatea ce îl utilizeaza trebuie să îşi desfasoare integral sau parţial activităţile prin acel loc de activitate. Activitatea nu trebuie să fie permanenta în sensul că nu exista intreruperi ale operaţiunilor, ci operaţiunile trebuie desfăşurate cu regularitate.
8. Atunci când activele corporale, precum utilajele, echipamentele industriale, comerciale sau stiintifice, cladirile sau activele necorporale precum brevetele, procedurile şi alte proprietăţi similare sunt inchiriate sau acordate în leasing unor terti printr-un loc fix de activitate mentinut de o societate a unui Stat Contractant în celalalt Stat, aceasta activitate va conferi, în general, locului de activitate caracterul de sediu permanent. Acelasi lucru este valabil şi atunci când printr-un loc fix de activitate este furnizat capital. Dacă o societate a unui Stat inchiriaza sau acorda în leasing utilaje, echipamente, cladiri sau proprietăţi necorporale unei societăţi a celuilalt Stat fără ca pentru aceasta închiriere sa menţină un loc fix de activitate în celalalt Stat, atunci utilajele, echipamentele, cladirea sau proprietăţile necorporale inchiriate nu constitue un sediu permanent al locatorului cu condiţia ca obiectul contractului să fie limitat la simpla închiriere a utilajelor, echipamentelor . Acesta este şi cazul când locatorul furnizeaza personal, ulterior instalarii pentru a opera echipamentul, cu condiţia ca responsabilitatea acestuia să fie limitata la operarea şi întreţinerea echipamentului sub conducerea, responsabilitatea şi controlul locatarului. Dacă personalul are responsabilităţii mai largi, cum ar fi participarea la deciziile privind lucrarile în care va fi utilizat echipamentul sau dacă opereaza, asigura service, inspecteaza şi intretine echipamentul sub responsabilitatea şi controlul locatorului, atunci activitatea locatorului poate depăşi simpla închiriere a echipamentului şi poate constitui o activitate antreprenoriala. În acest caz se considera ca exista un sediu permanent dacă este indeplinit criteriul permanentei.
9. Activitatea unei societăţi este desfăşurată în principal de către antreprenor sau de către personal aflat intr-o relaţie de angajare retribuita cu societatea. Acest personal include angajaţi şi alte persoane ce primesc instrucţiuni de la societate ca agenti dependenti. Prerogativele acestui personal în relatiile sale cu tertii sunt irelevante. Nu are nici o importanţa dacă agentul dependent este autorizat sau nu sa incheie contracte dacă lucreaza la locul fix de activitate. Un sediu permanent este considerat şi dacă activitatea societatii este desfăşurată în principal cu ajutorul echipamentului automatizat, activităţile personalului fiind limitate la montarea, operarea, controlarea şi întreţinerea acestui echipament. Deci, masinile cu castiguri, automatele cu vanzare şi celelalte echipamente similare instalate de o societate a unui Stat în celalalt Stat constituie un sediu permanent în functie de desfăşurarea de către societate şi a altor activităţi în afară de instalarea initiala a masinilor. Nu exista un sediu permanent atunci când societatea doar instaleaza masinile şi apoi le inchiriaza altor societăţi. Un sediu permanent exista atunci când societatea care instaleaza masinile se ocupa pe cont propriu şi de operarea acestora şi de întreţinerea lor. Acelasi lucru este valabil şi atunci când masinile sunt operate şi intretinute de un agent dependent al societatii.
10. Un sediu permanent exista imediat ce societatea începe să îşi desfasoare activitatea printr-un loc fix de activitate. Acesta este cazul atunci când societatea pregăteşte activitatea pentru care va servi permanent locul de activitate. Perioada de timp în care locul fix de activitate este înfiinţat de către societate nu trebuie luata în calcul, cu condiţia ca aceasta activitate sa difere substantial de activitatea pentru care va servi permanent locul de activitate. Sediul permanent va inceta sa existe odata cu renuntarea la locul fix de activitate sau odata cu încetarea oricarei activităţi desfăşurate prin acesta, respectiv atunci când toate actele şi masurile ce au legătură cu activităţile anterioare ale sediului permanent sunt incheiate cum ar fi finalizarea tranzactiilor curente, întreţinerea şi repararea utilajelor. O intrerupere temporara a operaţiunilor nu poate fi privita însă ca o incetare a activităţii. Dacă locul fix de activitate este inchiriat unei alte societăţi,
acesta va servi în mod normal numai activităţilor acelei societăţi şi nu activităţilor locatorului; în general, sediul permanent al locatorului inceteaza sa existe, cu excepţia situaţiilor în care acesta continua să îşi desfasoare activitatea pe cont propriu prin locul fix de activitate.
Comertul electronic
11. Desi o locatie în care echipamentul automat este operat de către o societate poate constitui un sediu permanent în tara în care este situat, trebuie facuta o distinctie între computer, ce poate fi instalat intr-o locatie astfel încât în anumite condiţii poate constitui sediu permanent, şi datele şi software-ul utilizat de respectivul echipament sau stocat pe el. Astfel, un site web Internet, care reprezinta o combinaţie de software şi date electronice nu constituie un activ corporal, nu are o locatie care să poată constitui un "loc de activitate" şi nu exista "un amplasament, cum ar fi cladiri sau, în unele cazuri, echipamente sau utilaje " în ceea ce priveste software-ul şi datele ce constituie site-ul web. Serverul pe care este stocat acel site web şi prin intermediul caruia acesta este accesibil este un echipament ce are o locatie fizica şi locatia fizica poate constitui un "loc fix de activitate" al societatii ce opereaza serverul.
12. Distinctia între site-ul web şi serverul pe care acesta este stocat şi utilizat este importanţa deoarece societatea ce opereaza serverul poate fi diferita de societatea ce desfăşoară activităţi prin site-ul web. Este frecventa situaţia ca un site web prin care o societate desfăşoară activităţi să fie gazduit pe serverul unui furnizor de servicii internet. Desi onorariile platite unui furnizor de servicii internet în cadrul acestui aranjament pot avea la baza dimensiunea spatiului pe disc utilizat pentru a stoca software-ul şi datele necesare site-ului web, prin aceste contracte serverul şi locatia acestuia nu sunt la dispoziţia societatii, chiar dacă respectiva societate a putut sa stabileasca ca site-ul sau web va fi gazduit pe un anumit server dintr-o anumita locatie. În acest caz societatea nu are nici o prezenta fizica în locatia respectiva deoarece site-ul web nu este corporal. În aceste cazuri, nu se poate considera ca respectiva societate a dobândit un loc de activitate
prin aranjamentul de gazduire a site-ului. În cazul în care societatea ce desfăşoară activităţi printr-un site web are serverul la dispoziţia sa, aceasta detine în proprietate sau inchiriaza serverul pe care este stocat şi utilizat site-ul web şi opereaza acest server, locul în care se afla serverul constituie un sediu permanent al societatii dacă sunt indeplinite celelalte condiţii ale articolului.
13. Computerul intr-o anumita locatie poate constitui un sediu permanent numai dacă indeplineste condiţia de a fi fix. În cazul unui server, nu este relevanta posibilitatea ca serverul să fie deplasat, ci dacă acesta este în realitate deplasat sau nu. Pentru ca un server sa constituie un loc de activitate fix, el trebuie să fie amplasat într-un anumit loc pe o perioadă de timp suficienta pentru a fi considerat fix.
14. Pentru a se stabili dacă activitatea unei societăţi este desfăşurată integral sau parţial printr-un astfel de echipament trebuie să se analizeze de la caz la caz, dacă datorita acestui echipament, societatea are la dispoziţie facilităţi acolo unde sunt indeplinite functiile de activitate ale societatii.
15. Atunci când o societate opereaza un computer intr-o anumita locatie, poate exista un sediu permanent chiar dacă nu este necesară prezenta nici unui angajat al societatii în locatia respectiva pentru a opera computerul. Prezenta personalului nu este necesară pentru a se considera ca o societate îşi desfăşoară activităţile parţial sau total intr-o locatie, atunci când nu se impune prezenta personalului pentru a desfăşura activităţi în acea locatie. Aceasta situaţie se aplică comerţului electronic în aceeasi măsura în care se aplică şi altor activităţi în care echipamentul funcţionează automat, cum ar fi în cazul echipamentului automat de pompare utilizat în exploatarea resurselor naturale.
16. Un alt aspect este cel legat de faptul că nu se poate considera ca exista un sediu permanent atunci când operaţiunile de comert electronic desfăşurate prin computer intr-o anumita locatie dintr-o tara sunt limitate la activităţile pregatitoare sau auxiliare descrise în alin. (4) art. 8 din Codul fiscal. Pentru a se stabili dacă anumite activităţi efectuate intr-o astfel de locatie intra sub incidenţa alin. (4) art. 8 din Codul fiscal ele trebuie analizate de la caz la caz, ţinând seama de diversele functii indeplinite de societate prin respectivul echipament. Activităţile ce sunt în general privite ca fiind activităţi pregatitoare sau auxiliare includ
- furnizarea unei legaturi de comunicatii - foarte asemanatoare cu o linie telefonica - între furnizori şi clienti;
- publicitatea pentru bunuri sau servicii;
- transmiterea informaţiilor printr-un server-oglinda în scopuri de securitate şi eficienta;
- culegerea de date de piaţa pentru societate;
- furnizarea de informaţii.
17. Exista un sediu permanent când însă aceste functii constituie partea esenţială şi semnificativa a activităţii de afaceri a societatii sau când alte functii centrale ale societatii sunt realizate prin computer, echipamentul constituind un loc fix de activitate al societatii, intrucat aceste functii depasesc activităţile tratate la alin. (4) al art. 8 din Codul fiscal.
18. Functiile centrale ale unei anumite societăţi depind de natura activităţii desfăşurate de respectiva societate.Unii furnizori de servicii internet au ca obiect de activitate operarea serverelor lor în scopul gazduirii site-urilor web sau a altor aplicaţii pentru alte societăţi. Pentru acesti furnizori de servicii internet, operarea serverelor ce ofera servicii clientilor reprezinta o componenta a activităţii comerciale ce nu este considerata o activitate pregatitoare sau auxiliara.
O societate denumita "e-tailer" sau "e-comerciant" ce are ca activitate vanzarea de produse prin internet şi nu are ca obiect de activitate operarea serverelor, efectuarea serviciilor printr-o locatie nu este suficienta pentru a concluziona ca activităţile desfăşurate în acel loc sunt mai mult decat activităţi pregatitoare şi auxiliare. Intr-o astfel de situaţie trebuie să se analizeze natura activităţilor desfăşurate din perspectiva activităţii derulate de societate. Dacă aceste activităţi sunt strict pregatitoare sau auxiliare faţă de activitatea de vanzare de produse pe internet şi locatia este utilizata pentru a opera un server ce gazduieste un site web care, asa cum se intampla adesea, este utilizat exclusiv pentru promovare, pentru prezentarea catalogului de produse sau pentru furnizarea de informaţii potentialilor clienti, se aplică alin. (4) al art. 8 din Codul fiscal şi locatia nu va constitui un sediu permanent. Dacă functiile tipice aferente vanzarii sunt realizate în acea locatie cum ar fi prin incheierea contractului cu clientul, procesarea platii şi livrarea produselor care sunt efectuate automat prin echipamentul amplasat în acel loc, aceste activităţi nu pot fi considerate strict pregatitoare sau auxiliare.
19. În ceea ce priveste aplicarea alin. (5) al art. 8 din Codul fiscal, pentru a stabili dacă un furnizor de servicii internet constituie un sediu permanent, atunci când acesta ofera serviciul de a gazdui pe server site-urile web ale altor societăţi, se pune intrebarea dacă este aplicabil alin. (5) al art. 8 din Codul fiscal. Alin. (5) al art. 8 din Codul fiscal nu se aplică deoarece furnizorii de servicii internet nu sunt considerati agenti ai societatilor cărora le apartin site-urile web, deoarece acestia nu au autoritatea de a incheia contracte în numele acestor societăţi şi nu incheie în mod obisnuit astfel de contracte, sau deoarece ei sunt considerati agenti cu statut independent ce acţionează conform activităţii lor obisnuite, lucru evidentiat şi de faptul ca, ei gazduiesc site-uri web pentru societăţi diferite. Este de asemenea clar ca intrucat site-ul web prin care o societate îşi desfăşoară activitatea nu este în sine o "persoana", conform definitiei de la pct. 20, alin
(1), al art. 7 din Codul fiscal, alin. (5) al art. 8 din Codul fiscal nu se poate aplica pentru a considera ca exista un sediu permanent în virtutea faptului ca site-ul web este un agent al societatii, în sensul acelui alineat.
20. La definirea sediului permanent se au în vedere comentariile la art. 5 "Sediu permanent" din Modelul convenţiei de evitare a dublei impuneri al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economica.
21. (1) Persoanele juridice române, beneficiare ale unor prestări de servicii de natura activităţii de lucrari de constructii, de montaj, activităţi de supraveghere, activităţi de consultanţă, de asistenţa tehnica şi orice alte activităţi, executate de persoane juridice sau fizice straine nerezidente, au obligaţia sa inregistreze contractele incheiate cu acesti parteneri, la organele fiscale teritoriale în a caror raza persoanele juridice române îşi au domiciliu fiscal, conform legii, potrivit procedurii instituite prin ordin al Agentiei Naţionale de Administrare Fiscala.
(2) Pentru incadrarea unui santier de constructii sau a unui proiect de construcţie, ansamblu ori montaj sau activităţi de supervizare legate de acestea şi a altor activităţi similare ca sedii permanente se va avea în vedere data începerii activităţii din contractele incheiate cu persoanele juridice române beneficiare sau cu alte informaţii ce probeaza începerea activităţii. Perioadele consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt legate în mod direct cu primul contract ce a fost executat se adauga la perioada care s-a consumat pentru realizarea contractului de baza.
(3) Persoanele juridice sau fizice straine nerezidente, care presteaza servicii de natura activităţii de lucrari de constructii, de montaj, activităţi de supraveghere, activităţi de consultanţă, de asistenţa tehnica şi orice alte activităţi, în România prin intermediul unui sediu permanent, au obligaţia să depună declaratii de impunere la organul fiscal teritorial în raza caruia este înregistrat sediul permanent ca platitor de impozite şi taxe, la termenul stabilit potrivit legii.
-----------
Normele metodologice de aplicare a Titlului I - pentru art. 8 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal - sunt reproduse astfel cum au fost modificate de lit. A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
[...]
Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal
Norme metodologice
22. Autorităţile fiscale din România pot, în scopul calcularii obligaţiilor fiscale ale persoanelor afiliate, sa reconsidere evidentele persoanei afiliate din România, în scopul examinarii fiscale, dacă în urma relatiilor speciale dintre persoana afiliata română şi cea străină aceste evidente nu reflecta profiturile reale impozabile ce provin din România. Nu se efectueaza reconsiderarea evidentelor persoanelor afiliate atunci când tranzactiile dintre asemenea persoane au loc în termeni comerciali de piaţa libera, precum şi în cazul tranzactiilor între persoane juridice române afiliate. Reconsiderarea evidentelor se referă la ajustarea veniturilor, cheltuielilor, în scopul calcularii obligaţiilor fiscale ale persoanelor afiliate. Reconsiderarea evidentelor persoanelor afiliate nu se efectueaza atunci când tranzactiile dintre asemenea persoane au loc în termenii comerciali de piaţa libera, respectiv ca tranzactii între persoane independente.
În cazul în care România a incheiat o convenţie de evitare a dublei impuneri cu statul al cărui rezident este persoana afiliata străină, aceasta reconsiderare a evidentelor în scopul examinarii fiscale se efectueaza de către autorităţile române prin coroborare cu "Procedura amiabila" prevăzută în respectiva convenţie. În acest sens, atunci când România include în profiturile unei persoane înregistrate în România şi impune în consecinţa profiturile asupra cărora o persoană rezidenta în alt stat a fost supusă impunerii în statul sau de rezidenta, iar profiturile astfel incluse sunt profituri care ar fi revenit persoanei din România dacă condiţiile stabilite între cele doua persoane ar fi fost cele convenite între persoanele independente, statul de rezidenta al persoanei afiliate straine poate proceda la modificarea corespunzătoare a sumei impozitului stabilit asupra acelor profituri.
La ajustarea profiturilor între persoanele afiliate se au în vedere termenele de prescriptie prevăzute de legislatia interna a statelor în care persoanele afiliate în cauza sunt rezidente, în cazul în care prin convenţia de evitare a dublei impuneri nu s-a prevăzut altfel.
Ajustarea profiturilor persoanelor afiliate nu conduce la modificarea situaţiilor financiare ale persoanelor afiliate.
La stabilirea pretului de piaţa al tranzactiilor, autorităţile fiscale nu vor tine cont de imprejurarile efective ce nu puteau fi cunoscute de către părţile la tranzactie la data perfectarii acesteia şi care, dacă ar fi fost cunoscute, ar fi atras o supra- sau o subestimare de către părţi a valorii tranzactiei.
Autorităţile stabilesc preţul de piaţa al acestor tranzactii aplicand metoda utilizata de către contribuabil, cu excepţia cazurilor în care prin metoda utilizata nu se reflecta preţul de piaţa al bunurilor sau serviciilor furnizate în cazul tranzactiei. În acest caz, autorităţile fiscale vor aplica cea mai adecvata dintre metodele prevăzute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal.
23. La estimarea pretului de piaţa al tranzactiilor se poate utiliza una dintre urmatoarele metode
a) metoda compararii preturilor;
b) metoda cost-plus;
c) metoda pretului de revanzare;
d) orice alta metoda recunoscută în liniile directoare privind preturile de transfer emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economica.
24. În termeni generali, preţul de piaţa este determinat prin raportarea la tranzactii comparabile necontrolate. O tranzactie este necontrolata dacă se desfăşoară între persoane independente.
25. Metoda compararii preturilor
Determinarea pretului de piaţa are la baza comparatia pretului tranzactiei analizate cu preturile practicate de alte entităţi independente de aceasta, atunci când sunt vandute produse sau servicii comparabile. Pentru transferul de bunuri, marfuri sau servicii între persoane afiliate, preţul de piaţa este acel pret pe care l-ar fi convenit persoane independente, în condiţiile existente pe piete, comparabile din punct de vedere comercial pentru transferul de bunuri sau de marfuri identice ori similare, în cantitati comparabile, în acelasi punct din lantul de productie şi de distribuţie şi în condiţii comparabile de livrare şi de plată. În acest sens, pentru stabilirea valorii de piaţa se poate recurge la
a) compararea preturilor convenite între persoane afiliate cu preturile convenite în relatiile cu persoane independente, pentru tranzactii comparabile (compararea interna a preturilor);
b) compararea preturilor convenite între persoane independente, pentru tranzactii comparabile (compararea externa a preturilor).
Pentru aplicarea metodei compararii preturilor, preţul de piaţa al tranzactiei este determinat prin compararea pretului de vanzare al marfurilor şi serviciilor identice sau similare, vandute în cantitati comparabile, cu preţul de vanzare al marfurilor şi al serviciilor supuse evaluării. În cazul în care cantitatile nu sunt comparabile se utilizeaza preţul de vanzare pentru marfurile şi serviciile identice sau similare, vandute în cantitati diferite. Pentru aceasta, preţul de vanzare se corecteaza cu diferentele în plus sau în minus care ar putea fi determinate de diferenţa de cantitate.
26. Metoda cost-plus
Pentru determinarea pretului pieţei, metoda se bazeaza pe majorarea costurilor principale cu o marja de profit corespunzătoare domeniului de activitate al contribuabilului. Punctul de plecare pentru aceasta metoda, în cazul transferului de marfuri sau de servicii între persoane afiliate, este reprezentat de costurile producătorului sau ale furnizorului de servicii. Aceste costuri sunt stabilite folosindu-se aceeasi metoda de calcul pe care persoana care face transferul îşi bazeaza şi politica de stabilire a preturilor faţă de persoane independente. Suma care se adauga la costul astfel stabilit va avea în vedere o marja de profit care este corespunzătoare domeniului de activitate al contribuabilului. În acest caz, preţul de piaţa al tranzactiei controlate reprezinta rezultatul adaugarii profitului la costurile de mai sus. În cazul în care marfurile sau serviciile sunt transferate printr-un numar de persoane afiliate, aceasta metoda urmeaza să fie aplicata separat pentru fiecare stadiu, luandu-se în considerare rolul şi activităţile concrete ale fiecarei persoane afiliate. Costul plus profitul furnizorului intr-o tranzactie controlata va fi stabilit în mod corespunzător prin referinţa la costul plus profitul aceluiasi furnizor în comparatie cu tranzactiile necontrolate. În completare, metoda care poate fi folosita este costul plus profitul care a fost castigat în tranzactii comparabile de către o persoană independenta.
27. Metoda pretului de revanzare
În cazul acestei metode preţul pieţei este determinat pe baza pretului de revanzare al produselor şi serviciilor către entităţi independente, diminuat cu cheltuielile de vanzare, alte cheltuieli ale contribuabilului şi o marja de profit. Aceasta metoda se aplică pornindu-se de la preţul la care un produs cumparat de la o persoană afiliata este revandut unei persoane independente. Acest pret (preţul de revanzare) este apoi redus cu o marja bruta corespunzătoare (marja pretului de revanzare), reprezentand valoarea din care ultimul vânzător din cadrul grupului incearca să îşi acopere cheltuielile de vanzare şi alte cheltuieli de operare în functie de operaţiunile efectuate (luand în considerare activele utilizate şi riscul asumat) şi sa realizeze un profit corespunzător. În acest caz, preţul de piaţa pentru transferul bunului între entităţi afiliate este preţul care rămâne după scaderea marjei brute şi după ajustarea cu alte costuri asociate achizitionarii produsului.
Marja pretului de revanzare a ultimului vânzător intr-o tranzactie controlata poate fi determinata prin referinţa la marja profitului de revanzare, pe care acelasi ultim vânzător o castiga pentru bunurile procurate şi vandute în cadrul tranzactiilor necontrolate comparabile. De asemenea, se poate utiliza şi marja profitului ultimei vanzari realizate de o persoană independenta în cadrul unor tranzactii necontrolate comparabile.
La stabilirea valorii marjei pretului de revanzare trebuie să se aiba în vedere urmatoarele aspecte
a) factorii referitori la perioada de timp dintre cumpararea initiala şi revanzare, inclusiv cei referitori la schimbările survenite pe piaţa în ceea ce priveste cheltuielile, ratele de schimb şi inflatia;
b) modificările survenite în starea şi gradul de uzura al bunurilor ce fac obiectul tranzactiei, inclusiv modificările survenite prin progresul tehnologic dintr-un anumit domeniu;
c) dreptul exclusiv al revanzatorului de a vinde anumite bunuri sau drepturi, care ar putea influenţa decizia asupra unei schimbari a marjei de pret.
De regula, metoda pretului de revanzare este utilizata în cazul în care cel care revinde nu majoreaza substantial valoarea produsului. Metoda poate fi utilizata şi atunci când, înainte de revanzare, bunurile mai sunt prelucrate şi, în aceste circumstanţe, se poate stabili marja adecvata.
28. În sensul art. 11 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal, prin alte metode recunoscute în liniile directoare privind preturile de transfer emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economica se înţelege metoda marjei nete şi metoda impartirii profitului.
29. Metoda marjei nete
Metoda marjei nete implica calcularea marjei nete a profitului, obtinuta de o persoană în urma uneia sau a mai multor tranzactii cu persoane afiliate, şi estimarea acestei marje pe baza nivelului obţinut de către aceeasi persoana în tranzactii cu persoane independente sau pe baza marjei obtinute în tranzactii comparabile efectuate de persoane independente.
Metoda marjei nete presupune efectuarea unei comparatii între anumiti indicatori financiari ai persoanelor afiliate şi aceiasi indicatori ai persoanelor independente, care activeaza în cadrul aceluiasi domeniu de activitate.
În utilizarea metodei marjei nete trebuie luate în considerare diferentele dintre persoanele ale caror marje sunt comparabile. În acest sens vor fi avuti în vedere urmatorii factori: competitivitatea altor contribuabili de pe piaţa şi a bunurilor echivalente, eficienta şi strategia de management, pozitia pe piaţa, diferenţa în structura costurilor şi nivelul experientei în afaceri.
30. Metoda impartirii profitului
Metoda impartirii profitului se foloseşte atunci când tranzactiile efectuate între persoane afiliate sunt interdependente astfel încât nu este posibila identificarea unor tranzactii comparabile. Aceasta metoda presupune estimarea profitului obţinut de persoanele afiliate în urma uneia sau mai multor tranzactii şi impartirea acestor profituri între persoanele afiliate, proportional cu profitul care ar fi fost obţinut de către persoane independente. Impartirea profiturilor trebuie să se realizeze printr-o estimare adecvata a veniturilor realizate şi a costurilor suportate în urma uneia sau a mai multor tranzactii de către fiecare persoana. Profiturile trebuie impartite astfel încât sa reflecte functiile efectuate, riscurile asumate şi activele folosite de către fiecare dintre părţi.
31. În cazul compararii tranzactiilor între persoane afiliate şi cele independente se au în vedere
a) diferentele determinate de particularitatile bunurilor materiale, nemateriale sau serviciilor ce fac obiectul tranzactiilor comparabile, în măsura în care aceste particularitati influenţează preţul de piaţa al obiectului respectivei tranzactii;
b) functiile indeplinite de persoane în tranzactiile respective.
La analiza functiilor persoanelor participante intr-o tranzactie vor fi avute în vedere: importanţa economica a functiilor indeplinite de fiecare participant, impartirea riscurilor şi a responsabilitatilor între părţile ce participa la tranzactie, volumul resurselor angajate, al utilajelor şi echipamentelor, valoarea activelor necorporale folosite.
32. La stabilirea pretului de piaţa al tranzactiilor între persoane afiliate se foloseşte una dintre metodele prevăzute mai sus. În vederea stabilirii celei mai adecvate metode se au în vedere urmatoarele elemente
a) metoda care se apropie cel mai mult de imprejurarile în care sunt stabilite preturile supuse liberei concurente pe piete comparabile din punct de vedere comercial;
b) metoda pentru care sunt disponibile date rezultate din functionarea efectiva a persoanelor afiliate, implicate în tranzactii supuse liberei concurente;
c) gradul de precizie cu care se pot face ajustari în vederea obtinerii comparabilitatii;
d) circumstantele cazului individual;
e) activităţile desfăşurate efectiv de diferitele persoane afiliate;
f) metoda folosita trebuie să corespunda imprejurarilor date ale pieţei şi ale activităţii contribuabilului;
g) documentaţia care poate fi pusa la dispoziţie de către contribuabil.
33. Circumstantele cazului individual care urmeaza să fie luat în considerare în examinarea pretului de piaţa sunt
a) tipul, starea, calitatea, precum şi gradul de noutate al bunurilor, marfurilor şi serviciilor transferate;
b) condiţiile pieţei pe care bunurile, marfurile sau serviciile sunt folosite, consumate, tratate, prelucrate sau vandute unor persoane independente;
c) activităţile desfăşurate şi stadiile din lantul productiei şi distributiei ale entitatilor implicate;
d) clauzele cuprinse în contractele de transfer, privind: oblibaţiile, termenele de plată, rabaturile, reducerile, garantiile acordate, asumarea riscului;
e) în cazul unor relatii de transfer pe termen lung, avantajele şi riscurile legate de acestea;
f) condiţiile speciale de concurenta.
34. În aplicarea metodelor prevăzute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal se iau în considerare datele şi documentele înregistrate în momentul în care a fost incheiat contractul.
În cazul contractelor pe termen lung este necesar să se aiba în vedere dacă terţe părţi independente ţin seama de riscurile asociate, incheind contractele corespunzătoare (de exemplu, clauze de actualizare a pretului).
În situaţia în care în legătură cu transferul bunurilor şi al serviciilor sunt convenite aranjamente financiare speciale (condiţii de plată sau facilităţi de credit pentru client, diferite de practica comerciala obisnuita), în cazul furnizarii partiale de materiale de către client sau servicii auxiliare, la determinarea pretului de piaţa trebuie să se ia în considerare şi acesti factori.
35. La aplicarea metodelor prevăzute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal nu se iau în considerare preturile care au fost influentate de situaţii competitive speciale, cum ar fi
a) preţuri practicate pe piete speciale închise, unde aceste preţuri sunt stabilite diferit de condiţiile de pe piaţa din care se face transferul;
b) preţuri care sunt supuse reducerilor speciale legate de introducerea de produse noi pe piaţa;
c) preţuri care sunt influentate de reglementarile autorităţilor publice.
36. Atunci când se stabileste preţul de piaţa al serviciilor în cadrul tranzactiilor între persoane afiliate, autorităţile fiscale examineaza în primul rand dacă persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi incheiat o asemenea tranzactie în condiţiile stabilite de persoanele afiliate.
În cazul furnizarilor de servicii se iau în considerare tarifele obisnuite pentru fiecare tip de activitate sau tarifele standard existente în anumite domenii (transport, asigurare). În cazul în care nu exista tarife comparabile se foloseşte metoda "cost-plus".
37. În cazul costurilor de publicitate, acestea se deduc de către acele persoane afiliate care urmeaza sa beneficieze de pe urma publicităţii facute sau, dacă este necesar, sunt alocate proportional cu beneficiul. În situaţia în care costurile de publicitate sunt asumate de societatea-mama în numele grupului ca un tot unitar, acestea sunt nedeductibile la persoana controlata.
La calcularea profitului, autorităţile fiscale estimeaza cheltuielile efectuate de persoanele afiliate cu publicitatea, proportional cu beneficiile castigate de aceste persoane din publicitate. Dacă un contribuabil efectueaza cheltuieli cu publicitatea de care beneficiaza şi o persoană afiliata, se presupune ca prima persoana a furnizat celei de a doua persoane servicii comerciale, proportional cu natura şi sfera serviciilor furnizate de o companie de publicitate independenta.
Pentru a stabili mai clar proportiile cheltuielilor efectuate de fiecare persoana cu publicitatea, de care beneficiaza doua sau mai multe persoane afiliate, trebuie luate în considerare pieţele pe care s-a facut publicitatea şi cota de piaţa a respectivelor persoane afiliate în vanzarile de bunuri şi servicii cărora li s-a facut reclama.
38. Când un contribuabil acorda un împrumut (credit) unei persoane afiliate sau atunci când acesta primeste un astfel de împrumut (credit), indiferent de scopul şi destinaţia sa, preţul pieţei pentru asemenea serviciu este constituit din dobânda care ar fi fost agreata de persoane independente pentru astfel de servicii furnizate în condiţii comparabile, inclusiv comisionul de administrare a creditului, respectiv imprumutului.
În cazul serviciilor de finanţare între persoane afiliate, pentru alocarea veniturilor se analizeaza
a) dacă împrumutul dat este în interesul desfăşurării activităţii beneficiarului şi a fost utilizata în acest scop;
b) dacă a existat o schema de distribuţie a profitului.
Incadrarea imprumutului în schema de distribuţie a profitului va fi presupusa dacă la data acordarii imprumutului nu se asteapta în mod cert o rambursare a imprumutului sau dacă contractul contine clauze defavorabile pentru platitor.
Atunci când se examineaza dobânda, trebuie luate în considerare: suma şi durata imprumutului, natura şi scopul imprumutului, garantia implicata, valuta implicata, riscurile de schimb şi costurile masurilor de asigurare a ratei de schimb, precum şi alte circumstanţe de acordare a imprumutului.
Raportarea condiţiilor de împrumut are în vedere ratele dobanzii aplicate în împrejurări comparabile şi în aceeasi zona valutara de o persoană independenta. De asemenea, trebuie să se tina seama de masurile pe care persoanele independente le-ar fi luat pentru a imparti riscul de schimb (de exemplu: clauze care mentin valoarea imprumutului în termeni reali, incheierea unui contract de devize pentru plata la termen pe cheltuiala imprumutatorului).
39. În cazul dobanzilor aferente furnizorilor de bunuri şi de servicii este necesar să se examineze dacă costul dobanzii reprezinta o practica comerciala obisnuita sau dacă părţile care fac tranzactia cer dobânda acolo unde, în tranzactii comparabile, bunurile şi serviciile sunt transferate reciproc. Aceste elemente de analiza se au în vedere şi la alte forme de venituri sau costuri asimilate dobanzilor.
40. Atunci când se stabileste preţul de piaţa al drepturilor de proprietate intelectuala în cadrul tranzactiilor între persoane afiliate, autorităţile fiscale examineaza în primul rand dacă persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi incheiat o asemenea tranzactie în condiţiile stabilite de persoane afiliate.
În cazul transferului de drepturi de proprietate intelectuala, cum sunt: drepturile de folosire a brevetelor, licentelor, know-how şi altele de aceeasi natura, costurile folosirii proprietăţii nu sunt deduse separat dacă drepturile sunt transferate în legătură cu furnizarea de bunuri sau de servicii şi dacă sunt incluse în preţul acestora.
41. În cazul serviciilor de administrare şi conducere din interiorul grupului se au în vedere urmatoarele
a) între persoanele afiliate costurile de administrare, management, control, consultanţă sau functii similare sunt deduse la nivel central sau regional prin intermediul societatii-mama, în numele grupului ca un tot unitar. Nu poate fi ceruta o remuneratie pentru aceste activităţi, în măsura în care baza lor legala este relaţia juridica care guverneaza forma de organizare a afacerilor sau orice alte norme care stabilesc legaturile dintre entităţi. Cheltuielile de aceasta natura pot fi deduse numai dacă astfel de entităţi furnizeaza în plus servicii persoanelor afiliate sau dacă în preţul bunurilor şi în valoarea tarifelor serviciilor furnizate se iau în considerare şi serviciile sau costurile administrative. Nu pot fi deduse costuri de asemenea natura de către o filiala care foloseşte aceste servicii luand în considerare relaţia juridica dintre ele, numai pentru propriile condiţii, ţinând seama că nu ar fi folosit aceste servicii dacă ar fi fost o persoană independenta;
b) serviciile trebuie să fie prestate în fapt. Simpla existenta a serviciilor în cadrul unui grup nu este suficienta, deoarece, ca regula generală, persoanele independente platesc doar serviciile care au fost prestate în fapt.
Pentru aplicarea prezentelor norme metodologice, autorităţile fiscale vor lua în considerare şi liniile directoare privind preturile de transfer, emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economica.
-----------
Normele metodologice de aplicare a Titlului I - pentru art. 11 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal - sunt reproduse astfel cum au fost modificate de lit. A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Titlul II
Impozitul pe profit
Capitolul I
Dispozitii generale
Contribuabili
Art. 13. - Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, urmatoarele persoane, denumite în continuare contribuabili
a) persoanele juridice române;
Norme metodologice
1. Fac parte din această categorie companiile naţionale, societăţile naţionale, regiile autonome, indiferent de subordonare, societăţile comerciale, indiferent de forma juridica de organizare şi de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare cu capital strain sau cu capital integral strain, societăţile agricole şi alte forme de asociere agricola cu personalitate juridica, organizaţiile cooperatiste, instituţiile financiare şi instituţiile de credit, fundatiile, asociaţiile, organizaţiile, precum şi orice alta entitate care are statutul legal de persoana juridica constituita potrivit legislaţiei române.
2. În cazul persoanelor juridice române care deţin participatii în capitalul altor societăţi comerciale şi care intocmesc situaţii financiare consolidate, calculul şi plata impozitului pe profit se fac la nivelul fiecarei persoane juridice din grup.
Codul fiscal
b) persoanele juridice straine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;
Norme metodologice
3. Persoanele juridice straine, cum sunt: companiile, fundatiile, asociaţiile, organizaţiile şi orice entităţi similare, înfiinţate şi organizate în conformitate cu legislatia unei alte tari, devin subiect al impunerii atunci când îşi desfăşoară activitatea, integral sau parţial, prin intermediul unui sediu permanent în România, asa cum este definit acesta în Codul fiscal, de la inceputul activităţii sediului.
Codul fiscal
Scutiri
Art. 15. - (1) Sunt scutiti de la plata impozitului pe profit urmatorii contribuabili: [...]
d) fundatiile române constituite ca urmare a unui legat;
Norme metodologice
4. Fundatia constituita ca urmare a unui legat, în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundatii, cu modificările şi completările ulterioare, este subiectul de drept înfiinţat de una sau mai multe persoane, care, pe baza unui act juridic pentru cauza de moarte, constituie un patrimoniu afectat în mod permanent şi irevocabil realizării unui scop de interes general sau, după caz, comunitar.
Codul fiscal
e) cultele religioase, pentru veniturile obtinute din activităţi economice care sunt utilizate pentru susţinerea activităţilor cu scop caritabil;
Norme metodologice
5. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit cultele religioase pentru profitul impozabil corespunzător veniturilor obtinute din activităţi economice, altele decat cele menţionate la art. 15 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţia în care sumele respective sunt utilizate, în anul curent sau în anii urmatori, pentru susţinerea activităţilor cu scop caritabil, cum ar fi: ajutorarea persoanelor aflate în dificultati materiale, a oamenilor fără adapost, a centrelor de ingrijire a copiilor şi batranilor etc. Justificarea utilizarii veniturilor pentru susţinerea activităţilor cu scop caritabil se realizează în baza documentelor care atesta efectuarea cheltuielilor respective.
------------
Pct. 5 din Normele metodologice de aplicare a art. 15, alin. (1), lit. e) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 1 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
f) cultele religioase, pentru veniturile obtinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult, potrivit legii, şi pentru veniturile obtinute din chirii, cu condiţia ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent sau în anii urmatori, pentru întreţinerea şi functionarea unităţilor de cult, pentru lucrarile de construcţie, de reparatie şi de consolidare a lacasurilor de cult şi a cladirilor ecleziastice, pentru invatamant şi pentru acţiuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din despăgubiri sub forma baneasca, obtinute ca urmare a masurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate;
g) instituţiile de invatamant particular acreditate, precum şi cele autorizate, pentru veniturile utilizate, în anul curent sau în anii urmatori, potrivit Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 174/2001 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea finantarii învăţământului superior, cu modificările ulterioare;
Norme metodologice
6. Veniturile obtinute din activităţi economice de către contribuabilii prevăzuţi la art. 15 alin. (1) lit. e), f), g) şi h) din Codul fiscal şi care sunt utilizate în alte scopuri decat cele expres menţionate la literele respective se supun impozitarii cu cota prevăzută la art. 17 alin. (1) din Codul fiscal. În vederea stabilirii bazei impozabile, din veniturile obtinute se scad cheltuielile efectuate în scopul realizării acestor venituri.
---------------
Punctul 6 din Normele metodologice de aplicare a art. 15, alin. (1), lit. e), f), g) şi h) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 2, subpunctul 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.
Codul fiscal
(2) Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru urmatoarele tipuri de venituri: [...]
k) veniturile obtinute din reclama şi publicitate, realizate de organizaţiile nonprofit de utilitate publică, potrivit legilor de organizare şi functionare, din domeniul culturii, cercetării stiintifice, învăţământului, sportului, sănătăţii, precum şi de camerele de comert şi industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale.
Norme metodologice
7. Sunt venituri neimpozabile din reclama şi publicitate veniturile obtinute din închirieri de spatii publicitare pe: cladiri, terenuri, tricouri, cărţi, reviste, ziare etc. Nu se includ în veniturile descrise anterior veniturile obtinute din prestări de servicii de intermediere în reclama şi publicitate.
Codul fiscal
(3) Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit şi pentru veniturile din activităţi economice realizate până la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, prevăzute la alin. (2). Organizaţiile prevăzute în prezentul alineat datorează impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decat cele prevăzute la alin. (2) sau în prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei prevăzute la art. 17 alin. (1) sau art. 18, după caz.
Norme metodologice
8. Organizaţiile nonprofit care obtin venituri, altele decat cele menţionate la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal, şi depasesc limita prevăzută la alin. (3) platesc impozit pentru profitul corespunzător acestora. Determinarea profitului impozabil se face în conformitate cu prevederile de la cap. II, titlul II din Codul fiscal. În acest sens se vor avea în vedere urmatoarele
a) stabilirea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal;
b) determinarea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal, prin parcurgerea urmatorilor pasi
- calculul echivalentului în lei a 15.000 euro prin utilizarea cursului mediu de schimb valutar EUR/ROL comunicat de Banca Naţionala a României pentru anul fiscal respectiv;
- calculul valorii procentului de 10% din veniturile prevăzute la lit. a);
- stabilirea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal ca fiind valoarea cea mai mica dintre sumele stabilite conform precizarilor anterioare;
c) stabilirea veniturilor neimpozabile prin adunarea sumelor de la lit. a) şi b);
d) determinarea veniturilor impozabile prin scaderea din totalul veniturilor a celor de la lit. c);
e) calculul profitului impozabil corespunzător veniturilor impozabile de la lit. d), avandu-se în vedere urmatoarele
(i) stabilirea cheltuielilor efectuate în scopul realizării veniturilor impozabile de la lit. d). Este necesară utilizarea de către contribuabil a unor chei corespunzătoare de repartizare a cheltuielilor comune;
(îi) stabilirea valorii deductibile a cheltuielilor determinate conform regulilor de la pct. (i), luandu-se în considerare prevederile art. 21 din Codul fiscal;
(iii) stabilirea profitului impozabil ca diferenţa între veniturile impozabile de la lit. d) şi cheltuielile deductibile stabilite la pct. (îi);
f) calculul impozitului pe profit prin aplicarea cotei prevăzute la art. 17 alin. (1) sau la art. 18 din Codul fiscal, după caz, asupra profitului impozabil stabilit la lit. e).
8^1. Veniturile realizate de organizaţiile nonprofit din transferul sportivilor sunt venituri impozabile la determinarea profitului impozabil.
---------------
Punctul 8^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 15, alin. (2) şi alin. (3) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de punctul 1 din secţiunea A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
8^2. Prevederile alin. (2) şi alin. (3) ale art. 15 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, sunt aplicabile şi persoanelor juridice care sunt constituite şi funcţionează potrivit Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, cu modificările şi completările ulterioare.
------------
Pct. 8^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 15, alin. (2) şi alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 2 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Anul fiscal
Art. 16. - (1) Anul fiscal este anul calendaristic.
(2) Când un contribuabil se infiinteaza sau inceteaza sa mai existe în cursul unui an fiscal, perioada impozabila este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.
Norme metodologice
9. În cazul infiintarii unui contribuabil într-un an fiscal perioada impozabila începe
a) de la data înregistrării acestuia la registrul comerţului, dacă are aceasta obligaţie;
b) de la data înregistrării în registrul tinut de instantele judecătorești competente, dacă are aceasta obligaţie;
c) de la data incheierii sau, după caz, a punerii în aplicare a contractelor de asociere, în cazul asocierilor care nu dau nastere unei noi persoane juridice.
10. Perioada impozabila se incheie, în cazul divizarilor sau fuziunilor care au ca efect juridic încetarea existentei persoanelor juridice supuse acestor operaţiuni, la urmatoarele date
a) în cazul constituirii uneia sau mai multor societăţi noi, la data înregistrării în registrul comerţului a noii societăţi sau a ultimei dintre ele;
b) în celelalte cazuri, la data inscrierii în registrul comerţului a menţiunii privind majorarea capitalului social al societatii absorbante.
În cazul lichidarii unui contribuabil într-un an fiscal, perioada impozabila inceteaza o dată cu data radierii din registrul unde a fost înregistrată înfiinţarea acestuia.
Codul fiscal
Impozit minim pentru baruri de noapte, cluburi de noapte, discoteci, cazinouri şi pariuri sportive
Art. 18. - Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, şi la care impozitul pe profit datorat pentru activităţile prevăzute în acest articol este mai mic decat 5% din veniturile respective sunt obligati la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate.
-----------
Art. 18 a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.
Norme metodologice
11. Intra sub incidenţa prevederilor art. 18 din Codul fiscal contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, incadrati potrivit dispoziţiilor legale în vigoare; acestia trebuie să organizeze şi sa conduca evidenţa contabilă pentru a se cunoaste veniturile şi cheltuielile corespunzătoare acestor activităţi. La determinarea profitului aferent acestor activităţi se iau în calcul şi cheltuielile de conducere şi administrare şi alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proportional cu veniturile obtinute din aceste activităţi. În cazul în care impozitul pe profitul datorat este mai mic decat 5% din veniturile obtinute din aceste activităţi, contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% din aceste venituri. Acesta se adauga la valoarea impozitului pe profit aferent celorlalte activităţi, impozit calculat potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal. Veniturile care se iau în calcul pentru aplicarea cotei de 5% sunt veniturile aferente activităţilor respective, înregistrate în conformitate cu reglementarile contabile.
Codul fiscal
Capitolul II
Calculul profitului impozabil
Reguli generale
Art. 19. - (1) Profitul impozabil se calculeaza ca diferenţa între veniturile realizate din orice sursa şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adauga cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.
Norme metodologice
12. Veniturile şi cheltuielile care se iau în calcul la stabilirea profitului impozabil sunt cele înregistrate în contabilitate potrivit reglementarilor contabile date în baza Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adauga cheltuielile nedeductibile conform prevederilor art. 21 din Codul fiscal.
Exemple de elemente similare veniturilor
- diferentele favorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării creanţelor şi datoriilor în valută, înregistrate în evidenţa contabilă în rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;
- rezervele din reevaluare la casarea sau cedarea activelor, în situaţia în care au fost deductibile din profitul impozabil.
Exemple de elemente similare cheltuielilor
- diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării creanţelor şi datoriilor în valută, înregistrate în evidenţa contabilă în rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;
- cheltuiala cu valoarea neamortizata a cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare şi a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost înregistrată în rezultatul reportat. În acest caz, cheltuiala este deductibila fiscal pe perioada rămasă de amortizat a acestor imobilizari, respectiv durata initiala stabilita conform legii, mai puţin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. În mod similar se va proceda şi în cazul obiectelor de inventar, baracamentelor şi amenajarilor provizorii trecute în rezultatul reportat cu ocazia retratarii situaţiilor financiare anuale.
Veniturile şi cheltuielile generate de executarea instrumentelor financiare derivate, înregistrate potrivit reglementarilor contabile, sunt luate în calcul la stabilirea profitului impozabil.
------------
Ultimul alineat al pct. 12 din Normele metodologice de aplicare a art. 19, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 3 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
13. Veniturile sau cheltuielile înregistrate eronat sau omise se corecteaza prin ajustarea profitului impozabil al perioadei fiscale careia îi apartin. În cazul în care contribuabilul constata ca după depunerea declaraţiei anuale un element de venit sau de cheltuiala a fost omis ori a fost înregistrat eronat, contribuabilul este obligat să depună declaratia rectificativa pentru anul fiscal respectiv. Dacă în urma efectuării acestei corectii rezultă o sumă suplimentara de plată a impozitului pe profit, atunci pentru această sumă se datorează dobanzi şi penalităţi de intarziere conform legislaţiei în vigoare.
14. La calculul profitului impozabil limitele cheltuielilor deductibile prevăzute de legislatia în vigoare se aplică trimestrial sau potrivit prezentelor norme metodologice, după caz, astfel încât la finele anului acestea să se incadreze în prevederile legii. Pentru contribuabilii care au obligaţia de a plati impozitul pe profit anual, limitele cheltuielilor deductibile prevăzute de legislatia în vigoare se aplică anual.
------------
Pct. 14 din Normele metodologice de aplicare a art. 19, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 4 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
15. Pentru determinarea profitului impozabil contribuabilii sunt obligati sa intocmeasca un registru de evidenta fiscala, într-un singur exemplar, compus din cel puţin 100 de file, tinut în forma scrisa sau electronică. Completarea se face în ordine cronologica, iar informaţiile înregistrate trebuie să corespunda cu operaţiunile fiscale şi cu datele prezentate în declaratiile de impunere. Registrul de evidenta fiscala se completeaza în toate situaţiile în care informaţiile cuprinse în declaratia fiscala sunt obtinute în urma unor prelucrari ale datelor furnizate din inregistrarile contabile. Modul de completare a registrului de evidenta fiscala este la latitudinea fiecarui contribuabil, în functie de specificul activităţii şi de necesitatile proprii ale acestuia. Acestea se referă la: calculul dobanzilor şi al diferentelor de curs valutar deductibile fiscal, amortizarea fiscala, reduceri şi scutiri de impozit pe profit, evidenta fiscala a vanzarilor cu plata în rate, valoarea fiscala în cazul efectuării operaţiunilor prevăzute la art. 27 din Codul fiscal, alte asemenea operaţiuni.
Codul fiscal
(3) Contribuabilii care au optat până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, conform prevederilor legale, pentru impunerea veniturilor aferente contractelor de vanzare cu plata în rate, pe măsură ce ratele devin scadente, beneficiaza în continuare de aceasta facilitate pe durata derularii contractelor respective; cheltuielile corespunzătoare sunt deductibile la aceleasi termene scadente, proportional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totala a contractului.
-----------
Alin. (3) al art. 19 a fost modificat de pct. 2 din LEGEA nr. 494 din 12 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.092 din 24 noiembrie 2004.
Alin. (3) al art. 19 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 24 din 24 martie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 263 din 30 martie 2005. (modificare aplicabila cu data de 1 mai 2005).
Alin. (3) al art. 19 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005*).
*) Art. II din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005 abroga Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 24/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 30 martie 2005.
Norme metodologice
16. Pentru contribuabilii care au optat la momentul livrarii bunurilor, executarii lucrărilor sau prestarii serviciilor pentru impunerea veniturilor aferente contractelor cu plata în rate până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, veniturile şi cheltuielile aferente bunurilor mobile şi imobile produse, lucrărilor executate şi serviciilor prestate, valorificate în baza unui contract cu plata în rate, sunt impozabile, respectiv deductibile, pe măsură ce ratele devin scadente, pe durata derularii contractelor respective.
---------------
Punctul 16 din Normele metodologice de aplicare a art. 19, alin. (3) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 1 din secţiunea A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.
Codul fiscal
(4) În cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi de servicii internationale, în baza convenţiilor la care România este parte, veniturile şi cheltuielile efectuate în scopul realizării acestora sunt luate în calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor norme speciale stabilite în conformitate cu reglementarile din aceste conventii.
Norme metodologice
17. Intra sub incidenţa acestui alineat contribuabilii care desfăşoară activităţi de servicii internationale care aplica regulile de evidenta şi decontare a veniturilor şi cheltuielilor stabilite prin regulamente de aplicare a convenţiilor la care România este parte (de exemplu: serviciile postale, telecomunicatiile, transporturile internationale).
Codul fiscal
Venituri neimpozabile
Art. 20. Urmatoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil
a) dividendele primite de la o persoană juridica română;
b) diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de participare, precum şi diferentele de valoare a investitiilor financiare pe termen lung reprezentand acţiuni deţinute la societăţi afiliate, titluri de participare şi investitii deţinute ca imobilizari, înregistrate astfel, potrivit reglementarilor contabile. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii, lichidarii investitiilor financiare, precum şi la data retragerii capitalului social la persoana juridica la care se deţin titlurile de participare; [...]
--------------
Art. 20 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006
"Venituri neimpozabile
Norme metodologice
18. În sensul prevederilor art. 20 lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, dividendele de incasat/încasate de un contribuabil de la o persoană juridica română, reprezinta venituri neimpozabile la data înregistrării acestora în evidenta contribuabilului, potrivit reglementarilor contabile.
19. În aplicarea prevederilor art. 20 lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, investiţiile financiare pe termen lung reprezinta activele înregistrate astfel potrivit reglementarilor contabile, constand în: acţiuni deţinute la societăţi afiliate, titluri de participare şi investitii deţinute ca imobilizari.
La data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii titlurilor de participare, sau a retragerii capitalului social detinut la o persoană juridica, precum şi la data lichidarii investitiilor financiare, valoarea fiscala utilizata pentru calculul castigului/pierderii este cea pe care titlurile de participare, respectiv investiţiile financiare, au avut-o înainte de inregistrarea diferentelor favorabile respective.
------------
Pct. 18 şi 19 din Normele metodologice de aplicare a art. 20, lit. a) şi b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost modificate de pct. 5 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
d) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum şi veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;
Norme metodologice
20. Sunt considerate venituri neimpozabile veniturile prin care se recupereaza cheltuielile pentru care nu s-a acordat deducere la momentul efectuării lor, cum sunt: rambursarile de impozit pe profit platit în perioadele anterioare, restituirea unor dobanzi şi/sau penalităţi de intarziere, veniturile din anularea unor provizioane care au fost considerate cheltuieli nedeductibile la data constituirii lor şi altele asemenea. Veniturile rezultate din inregistrarea în evidenţa contabilă a creanţelor privind impozitul pe profit amanat sunt venituri neimpozabile.
NOTA C.T.C.E S.A. Piatra-Neamt
(inaplicabil prin modificarea integrală a art. 20 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. A se vedea nota de mai sus)
Codul fiscal
e) veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative.
Norme metodologice
21. Contribuabilii pentru care prin acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative s-a prevăzut faptul ca profitul aferent anumitor activităţi nu este impozabil sunt obligati sa organizeze şi sa conduca evidenţa contabilă pentru determinarea profitului neimpozabil. La determinarea profitului aferent acestor activităţi se iau în calcul şi cheltuielile de conducere şi administrare şi alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proportional cu veniturile obtinute din acele activităţi, în situaţia în care evidenţa contabilă nu asigura informatia necesară identificarii acestora, după caz.
NOTA C.T.C.E S.A. Piatra-Neamt
(inaplicabil prin modificarea integrală a art. 20 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. A se vedea nota de mai sus)
Codul fiscal
Regimul fiscal al dividendelor primite din statele membre ale Uniunii Europene
Art. 20^1. - (1) După data aderarii României la Uniunea Europeana sunt, de asemenea, neimpozabile şi
(a) dividendele primite de o persoană juridica română, societate-mama, de la o filiala a sa situata într-un stat membru, dacă persoana juridica română intruneste cumulativ urmatoarele condiţii
1. plateste impozit pe profit potrivit prevederilor titlului II, fără posibilitatea unei optiuni sau exceptari;
2. detine minimum 15% din capitalul social al unei persoane juridice dintr-un stat membru, respectiv minimum 10%, începând cu 1 ianuarie 2009;
3. La data înregistrării venitului din dividende, detine participatia minima mentionata la pct. 2, pe o perioadă neintrerupta de cel puţin 2 ani.
Sunt, de asemenea, neimpozabile şi dividendele primite de persoana juridica română prin intermediul sediului sau permanent situat într-un stat membru, în cazul în care persoana juridica română indeplineste cumulativ condiţiile prevăzute la pct. 1-3.
(b) dividendele primite de sediile permanente din România ale unor persoane juridice straine din alte state membre, societăţi-mama, care sunt distribuite de filialele acestora situate în state membre, dacă persoana juridică străină intruneste, cumulativ, urmatoarele condiţii
1. are una din formele de organizare prevăzute la alin. (4);
2. în conformitate cu legislatia fiscala a statului membru, este considerata a fi rezident al statului membru respectiv şi, în temeiul unei conventii privind evitarea dublei impuneri incheiate cu un stat tert, nu se considera ca are sediul fiscal în afara Uniunii Europene;
3. plateste, în conformitate cu legislatia fiscala a unui stat membru, fără posibilitatea unei optiuni sau exceptari, impozit pe profit sau un impozit similar acestuia;
4. detine minimum 15% din capitalul social al filialei dintr-un stat membru, respectiv o participare minima de 10%, începând cu data de 1 ianuarie 2009;
5. la data înregistrării venitului din dividende de către sediul permanent din România, persoana juridica străină detine participatia minima prevăzută la pct. 4, pe o perioadă neintrerupta de cel puţin 2 ani. [...]"
Norme metodologice
21^1. În aplicarea prevederilor art. 20^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, condiţia legata de perioada minima de detinere de 2 ani va fi inteleasa luandu-se în considerare hotărârea Curtii Europene de Justiţie în cazurile conexate: Denkavit International BV, VITIC Amsterdam BV and Voormeer BV v Bundesamt fur Finanzen- C-284/94, C-291/94 şi C-292/94. Astfel, în situaţia în care, la data înregistrării dividendului de către societatea-mama, persoana juridica română, respectiv de către sediul permanent al unei societăţi-mama, persoana juridica străină dintr-un stat membru, condiţia referitoare la perioada minima de detinere de 2 ani nu este indeplinita, venitul din dividende este supus impunerii. Ulterior, în anul fiscal în care condiţia este indeplinita, contribuabilul urmeaza sa beneficieze de recalcularea impozitului pe profit al anului în care venitul a fost impus. În acest sens, contribuabilul trebuie să depună declaratia rectificativa privind impozitul pe profit."
21^2. Pentru indeplinirea condiţiei de la pct. 3 lit. b) alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, societăţile-mama, persoane juridice straine, trebuie să platesca, în conformitate cu legislatia fiscala a unui stat membru, fără posibilitatea unei optiuni sau exceptari, unul din urmatoarele impozite
- impot des societes/ vennootschapsbelasting, în Belgia;
- selskabsskat, în Danemarca;
- Korperschaftsteuer, în Republica Federala Germania;
- "text în lb. greaca"*), în Grecia;
- impuesto sobre sociedades, în Spania;
- impot sur les societes, în Franţa;
- Corporation tax, în Irlanda;
- imposta sul reddito delle societa, în Italia;
- impot sur le revenu des collectivites, în Luxemburg;
- vennootschapsbelasting, în Olanda;
- Korperschaftsteuer, în Austria;
- imposto sobre o rendimento das pessoas colectivas, în Portugalia;
- y hteisojen tulovero/inkomstskatten for samfund, în Finlanda;
- statlig inkomstskatt, în Suedia;
- Corporation tax, în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;
- Danz pfijmu pravnickych osob, în Republica Ceha;
- Tulumaks, în Estonia;
- "text în lb. greaca", în Cipru;
- uznemumu ienakuma nodoklis, în Letonia;
- Pelno mokestis, în Lituania;
- Tarsasagi ado, în Ungaria;
- Taxxa fuq l-income, în Malta;
- Podatek dochodowy od osob prawnych, în Polonia;
- Davek od dobicka pravnih oseb, în Slovenia;
- Danz prijmov pravnickych osob, în Slovacia;
- (text în. lb. bulgara), în Bulgaria ."
21^3. Pentru aplicarea prevederilor art. 20^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, formele de organizare pentru persoanele juridice române şi bulgare, societăţi-mama, sunt
- societăţile înfiinţate în baza legii române, cunoscute ca "societăţi pe acţiuni", "societăţi în comandita pe acţiuni", "societăţi cu raspundere limitata";
- societăţile înfiinţate în baza legii bulgare, cunoscute ca "text în lb. bulgara", "text în lb. bulgara", "text în lb. bulgara", "text în lb. bulgara", "text în lb. bulgara"
------------
Pct. 21^1, 21^2 şi 21^3 din Normele metodologice de aplicare a art. 20^1, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost introduse de pct. 6 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Cheltuieli
Art. 21. - (1) Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.
Norme metodologice
22. Cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile sunt cheltuielile înregistrate cu realizarea şi comercializarea bunurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.
23. În sensul art. 21 alin. (1) din Codul fiscal, sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri impozabile şi urmatoarele
a) cheltuielile efectuate cu editarea publicatiilor care sunt înregistrate ca retururi în perioada de determinare a profitului impozabil pe baza documentelor justificative şi în limita cotelor prevăzute în contractele de distribuţie, cu condiţia reflectarii în contabilitate a veniturilor şi cheltuielilor potrivit reglementarilor contabile;
b) cheltuielile generate de taxa pe valoarea adăugată ca urmare a aplicarii proratei, în conformitate cu prevederile titlului VI «Taxa pe valoarea adăugată» din Codul fiscal, precum şi în alte situaţii când taxa pe valoarea adăugată este înregistrată pe cheltuieli, în situaţia în care taxa pe valoarea adăugată este aferenta unor bunuri sau servicii achiziţionate în scopul realizării de venituri impozabile;
c) cheltuielile reprezentand valoarea creanţelor comerciale instrainate, potrivit legii.
d) penalitatile de intarziere şi daunele-interese, stabilite, potrivit legii, în cadrul contractelor economice incheiate cu persoane rezidente, sunt cheltuieli deductibile, respectiv venituri impozabile pe măsura înregistrării lor.
----------------
Punctul 23 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 2, subpunctul 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.
Litera d) a pct. 23 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 a fost introdusa de punctul 3 din secţiunea A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
24. Nu sunt deductibile la calculul profitului impozabil cheltuielile înregistrate de contribuabil reprezentand diferente de valoare aferente acţiunilor proprii dobandite şi anulate ulterior dobândirii în situaţiile prevăzute de Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
------------
Pct. 24 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 7 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
(2) Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri şi: [...]
b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protectia muncii şi cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;
Norme metodologice
25. Intra sub incidenţa acestei prevederi cheltuielile efectuate în acest scop, în condiţiile în care specificul activităţii desfăşurate se încadrează în domeniile pentru care se impune respectarea normelor de protecţie a muncii, stabilite conform legislaţiei în materie.
Codul fiscal
c) cheltuielile reprezentand contribuţiile pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale, potrivit legii, şi cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale;
-----------
Litera c) a alin. (2) al art. 21 a fost modificata de pct. 9 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.
Norme metodologice
26. Intra sub incidenţa prevederilor art. 21 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal cheltuielile reprezentand contribuţiile pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale, efectuate potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, cu modificările şi completările ulterioare. Cheltuielile cu primele de asigurare pentru riscul profesional, efectuate potrivit legislaţiei specifice, sunt deductibile la calculul profitului impozabil.
----------------
Punctul 26 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin. (2), lit. c) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 2, subpunctul 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.
Codul fiscal
e) cheltuielile de transport şi cazare în tara şi în strainatate, efectuate de către salariati şi administratori;
--------------
Litera e) a alin. (2) al art. 21 a fost modificata de pct. 10 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
Norme metodologice
27. Calitatea de administrator rezultă din actul constitutiv al contribuabilului sau contractul de administrare.
28. Abrogat.
----------------
Punctul 28 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin. (2), lit. e) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 2, subpunctul 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.
Pct. 28 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin. (2), lit. e) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogat de pct. 8 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
f) contribuţia la rezerva mutuala de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;
Norme metodologice
29. Intra sub incidenţa prevederilor art. 21 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal cotizatiile cooperativelor de credit afiliate casei centrale a cooperativelor de credit pentru constituirea rezervei mutuale de garantare, în conformitate cu reglementarile legale.
Codul fiscal
g) taxele de inscriere, cotizatiile şi contribuţiile obligatorii, reglementate de actele normative în vigoare, precum şi contribuţiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncă;
Norme metodologice
30. Intra sub incidenţa prevederilor art. 21 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal cheltuielile cu taxele de inscriere, cotizatiile şi contribuţiile obligatorii, stabilite prin acte normative, de practicare a unor profesii cum sunt: expert contabil, contabil autorizat, arhitect, medic, auditor financiar, avocat, notar şi altele asemenea. Contribuţiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncă sunt cele datorate patronatelor, în conformitate cu prevederile Legii patronatelor nr. 356/2001.
Codul fiscal
i) cheltuielile pentru marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţele existente sau noi, participarea la targuri şi expozitii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii;
-----------
Litera i) a alin. (2) al art. 21 a fost modificata de pct. 9 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.
Norme metodologice
31. Abrogat.
32. Abrogat.
-----------
Pct. 31 şi 32 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin. (2), lit. i) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost abrogate de pct. 9 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
n) pierderile înregistrate la scoaterea din evidenta a creanţelor neincasate, în urmatoarele cazuri
1. procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotărârii judecătorești;
2. debitorul a decedat şi creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;
3. debitorul este dizolvat, în cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fără succesor;
4. debitorul înregistrează dificultati financiare majore care îi afectează intreg patrimoniul.
Norme metodologice
32^1. Dificultatile financiare majore care afectează intregul patrimoniu al debitorului sunt cele care rezultă din situaţii excepţionale determinate de calamitati naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe şi în caz de razboi.
--------------
Punctul 32^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin. (2), lit. n) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 4 din secţiunea A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
(3) Urmatoarele cheltuieli au deductibilitate limitata
a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicata asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit;
Norme metodologice
33. Baza de calcul la care se aplică cota de 2% o reprezinta diferenţa dintre totalul veniturilor şi cheltuielile înregistrate conform reglementarilor contabile, la care se efectueaza ajustarile fiscale. Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent şi amanat, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul veniturilor se scad veniturile neimpozabile.
Codul fiscal
b) suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordată salariatilor pentru deplasari în România şi în strainatate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice;
---------------
Litera b) a alin. (3) al art. 21 a fost modificata de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
Norme metodologice
34. Abrogat.
-----------
Pct. 34 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin. (3), lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogat de pct. 10 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
d) perisabilitatile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administraţiei centrale, împreună cu instituţiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice;
Norme metodologice
35. Nu sunt considerate perisabilitati pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru fabricarea unui produs sau obtinerea unui serviciu.
Codul fiscal
[...]
j) cheltuielile efectuate, în numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, în limita unei sume reprezentand echivalentul în lei a 200 euro într-un an fiscal pentru fiecare participant;"
k) cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sănătate, în limita unei sume reprezentand echivalentul în lei a 200 euro într-un an fiscal pentru fiecare participant;
Norme metodologice
35^1. Intra sub incidenţa prevederilor art. 21 alin. (3) lit. j) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, cheltuielile înregistrate de angajator în numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, efectuate potrivit Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, în limita unei sume reprezentand echivalentul în lei a 200 de euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului în euro este cursul de schimb LEU/EUR comunicat de Banca Naţionala a României la data înregistrării cheltuielilor.
35^2. Sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, potrivit prevederilor art. 21 alin. (3) lit. k) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sănătate, efectuate de angajator potrivit Legii privind reforma în domeniul sănătăţii nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului în euro este cursul de schimb LEU/EUR comunicat de Banca Naţionala a României la data înregistrării cheltuielilor.
-----------
Pct. 35^1 şi 35^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin. (3), lit. j) şi k) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost modificate de pct. 11 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
l) cheltuielile pentru functionarea, întreţinerea şi repararea locuintelor de serviciu situate în localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor construite prevăzute de legea locuinţei, care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10%. Diferenţa nedeductibila trebuie recuperata de la beneficiari, respectiv chiriasi/locatari;
Norme metodologice
36. În cazul locuinţei de serviciu date în folosinţă unui salariat sau administrator, cheltuielile pentru functionarea, întreţinerea şi repararea acesteia sunt deductibile în limita corespunzătoare raportului dintre suprafaţa construita prevăzută de Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările ulterioare, majorata cu 10%, şi totalul suprafetei construite a locuinţei de serviciu respective.
Codul fiscal
m) cheltuielile de functionare, întreţinere şi reparatii aferente unui sediu aflat în locuinta proprietate personala a unei persoane fizice, folosita şi în scop personal, deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor puse la dispoziţia societatii în baza contractelor incheiate între părţi, în acest scop;
Norme metodologice
37. În cazul în care sediul unui contribuabil se afla în locuinta proprietate a unei persoane fizice, cheltuielile de functionare, întreţinere şi reparatii aferente sediului sunt deductibile în limita determinata pe baza raportului dintre suprafaţa pusa la dispoziţie contribuabilului, mentionata în contractul incheiat între părţi, şi suprafaţa totala a locuinţei. Contribuabilul va justifica cheltuielile de functionare, întreţinere şi reparatii aferente sediului cu documente legale, cum sunt contractele incheiate cu furnizorii de utilitati şi alte documente.
Codul fiscal
(4) Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile
a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum şi impozitele pe profit sau pe venit platite în strainatate. Sunt nedeductibile şi cheltuielile cu impozitele neretinute la sursa în numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România;
Norme metodologice
38. Sunt nedeductibile cheltuielile cu impozitul pe profit, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum şi impozitele platite în strainatate. Sunt nedeductibile şi impozitele cu retinere la sursa platite în numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente pentru veniturile realizate din România. Cheltuielile cu impozitul pe profit amanat, înregistrate de contribuabil, sunt nedeductibile.
Codul fiscal
b) dobanzile/majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile şi penalitatile de intarziere datorate către autorităţile române, potrivit prevederilor legale. Amenzile, dobanzile, penalitatile sau majorarile datorate către autorităţi straine ori în cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente şi/sau autorităţi straine sunt cheltuieli nedeductibile, cu excepţia majorarilor al caror regim este reglementat prin conventiile de evitare a dublei impuneri.
-----------
Litera b) a alin. (4) al art. 21 a fost modificata de pct. 12 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.
Norme metodologice
39. Prin autorităţi române se înţelege totalitatea organelor administraţiei publice centrale şi locale care urmaresc şi încasează amenzi, majorări şi penalităţi de intarziere, executa confiscari, potrivit prevederilor legale.
40. Majorarile şi penalitatile datorate în cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente în România sunt cheltuieli nedeductibile.
Ca excepţie de la regula alineatului precedent, majorarile datorate în cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente în România care, potrivit convenţiilor de evitare a dublei impuneri, sunt tratate ca dobanzi sunt cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil în condiţiile prevăzute de titlul II din Codul fiscal.
---------------
Punctul 40 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin. (4), lit. b) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de pct. 6 din secţiunea A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
[...]
c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferenta, dacă aceasta este datorata potrivit prevederilor Titlului VI. Nu intra sub incidenţa acestor prevederi stocurile şi mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majoră, în condiţiile stabilite prin norme; [...]
Norme metodologice
41. Cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale, constatate lipsa din gestiune sau degradate şi neimputabile, inclusiv taxa pe valoarea adăugată aferenta, după caz, pentru care s-au incheiat contracte de asigurare, nu intra sub incidenţa prevederilor art. 21 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
42. În sensul prevederilor art. 21 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, cheltuielile privind stocurile şi mijloacele fixe amortizabile distruse în intregime ca urmarea unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majoră, sunt considerate cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, în măsura în care stocurile/mijloacele fixe distruse se gasesc situate în zone pentru care s-a instituit, potrivit prevederilor legale în vigoare, stare de urgenta, contribuabilii fiind obligati în aceasta situaţie să respecte şi să aplice prevederi legale speciale pentru fiecare domeniu, precum şi măsuri dispuse de autorităţile competente. Totodata, sunt considerate deductibile şi cheltuielile privind stocurile şi mijloacele fixe amortizabile distruse de epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe şi în caz de razboi. Fenomenele sociale sau economice, conjuncturile externe şi în caz de razboi sunt cele prevăzute de Legea privind rezervele de stat nr. 82/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
-----------
Pct. 41 şi 42 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin. (4), lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost modificate de pct. 12 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
e) cheltuielile facute în favoarea acţionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preţul de piaţa pentru aceste bunuri sau servicii;
Norme metodologice
43. Sunt considerate cheltuieli facute în favoarea participantilor urmatoarele
a) cheltuielile cu amortizarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor de transport utilizate de către participanti, în favoarea acestora;
b) bunurile, marfurile şi serviciile acordate participantilor, precum şi lucrarile executate în favoarea acestora;
c) cheltuielile cu chiria şi întreţinerea spatiilor puse la dispoziţie acestora;
d) alte cheltuieli în favoarea acestora.
Codul fiscal
f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care să se faca dovada efectuării operaţiunii sau intrarii în gestiune, după caz, potrivit normelor;
Norme metodologice
44. Inregistrarile în evidenţa contabilă se fac cronologic şi sistematic, pe baza inscrisurilor ce dobândesc calitatea de document justificativ care angajează raspunderea persoanelor care l-au întocmit, conform reglementarilor contabile în vigoare.
Codul fiscal
h) cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se deţin participatii, precum şi de diferentele nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu excepţia celor determinate de vanzarea-cesionarea acestora;
Norme metodologice
45. Cheltuielile reprezentand pierderi de valoare a titlurilor de participare, ca urmare a reducerii valorii capitalului social la societatea comerciala la care se deţin titlurile de participare sau ca urmare a modificarii cotatiei pe piaţa bursiera, sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.
46. Nu intra sub incidenţa acestor prevederi cheltuielile reprezentand valoarea titlurilor de participare tranzactionate sau cesionate.
47. În cazul vanzarii titlurilor de participare, profitul impozabil se determina ca diferenţa între valoarea obtinuta în urma vanzarii şi valoarea nominala în cazul primei vanzari sau costul de achizitie ori valoarea fiscala definita potrivit art. 27 din Codul fiscal, după caz. La scoaterea din gestiune a titlurilor de participare se poate utiliza una dintre metodele folosite pentru scoaterea din evidenta a stocurilor.
Codul fiscal
m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţa sau alte prestări de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora în scopul activităţilor desfăşurate şi pentru care nu sunt incheiate contracte;
----------------
Litera m) a alin. (4) al art. 21 a fost modificata de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006; rectificata prin RECTIFICAREA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
Norme metodologice
48. Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţa sau alte prestări de servicii trebuie să se indeplineasca cumulativ urmatoarele condiţii
- serviciile trebuie să fie efectiv prestate, să fie executate în baza unui contract care să cuprindă date referitoare la prestatori, termene de execuţie, precizarea serviciilor prestate, precum şi tarifele percepute, respectiv valoarea totala a contractului, iar defalcarea cheltuielilor de aceasta natura să se faca pe întreaga durata de desfăşurare a contractului sau pe durata realizării obiectului contractului; prestarea efectiva a serviciilor se justifica prin: situaţii de lucrari, procese-verbale de receptie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piaţa sau orice alte materiale corespunzătoare;
- contribuabilul trebuie să dovedeasca necesitatea efectuării cheltuielilor prin specificul activităţilor desfăşurate.
Nu intra sub incidenţa condiţiei privitoare la incheierea contractelor de prestări de servicii, prevăzută la art. 21 alin. (4) lit. m) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice autorizate şi de persoane juridice, cum sunt: cele de întreţinere şi reparare a activelor, serviciile postale, serviciile de comunicatii şi de multiplicare, parcare, transport şi altele asemenea.
-----------
Ultimul alineat al pct. 48 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin. (4), lit. m) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 13 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
49. Pentru servicii de management, consultanţă şi asistenţa tehnica prestate de nerezidentii afiliati contribuabilului, la analiza tranzactiilor pentru determinarea deductibilitatii cheltuielilor trebuie să se aiba în vedere şi principiile din comentariul la articolul 9 privind impunerea întreprinderilor asociate din Convenţia-model cu privire la impozitele pe venit şi impozitele pe capital. Analiza trebuie să aibă în vedere
(i) părţile implicate;
(îi) natura serviciilor prestate;
(iii) elementele de recunoastere a cheltuielilor şi veniturilor pe baza documentelor justificative care să ateste prestarea acestor servicii.
Codul fiscal
p) cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaza sponsorizari şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările ulterioare, şi ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cei care acorda burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dacă totalul acestor cheltuieli indeplineste cumulativ urmatoarele condiţii
1. este în limita a 3 la mie din cifra de afaceri;
2. nu depăşeşte mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.
În limitele respective se încadrează şi cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, în scopul construcţiei de localuri, al dotarilor, achizitiilor de tehnologie a informatiei şi de documente specifice, finantarii programelor de formare continua a bibliotecarilor, schimburilor de specialisti, a burselor de specializare, a participării la congrese internationale;
-----------
Litera p) a alin. (4) al art. 21 a fost modificata de pct. 12 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.
Litera p) a alin. (4) al art. 21 a fost modificata de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
Norme metodologice
49^1. Exemplu de calcul privind scaderea din impozitul pe profit datorat a cheltuielilor reprezentand sponsorizarea.
Un contribuabil platitor de impozit pe profit incheie un contract de sponsorizare conform legii privind sponsorizarea, în calitate de sponsor, în valoare de 15.000.000 lei. Contractul de sponsorizare se incheie în data de 2 februarie 2005.
La calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2005, contribuabilul prezinta urmatoarele date financiare
Venituri din vanzarea marfurilor = 1.000.000.000 lei
Venituri din prestări de servicii = 2.000.000 lei
____________________
Total cifra de afaceri 1.002.000.000 lei
Cheltuieli privind marfurile = 750.000.000 lei
Cheltuieli cu personalul = 20.000.000 lei
Alte cheltuieli de exploatare = 90.000.000 lei
din care
15.000.000 lei sponsorizare
Total cheltuieli 860.000.000 lei
Calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2005
Profitul impozabil = 1.002.000.000 - 860.000.000 + 15.000.000 =
= 157.000.000 lei.
Impozitul pe profit înainte de scaderea cheltuielii cu
sponsorizarea
157.000.000 x 16% = 25.120.000 lei.
Avandu-se în vedere condiţiile de deducere prevăzute la art. 21 alin. (4) lit. p) din Codul fiscal, prin aplicarea limitelor, valorile sunt
- 3 la mie din cifra de afaceri reprezinta 3.006.000 lei;
- 20% din impozitul pe profit înainte de deducerea cheltuielilor de sponsorizare reprezinta 5.024.000 lei.
Suma de scăzut din impozitul pe profit este 3.006.000 lei.
Pentru trimestrul I 2005 impozitul pe profit datorat este de
25.120.000 - 3.006.000 = 22.114.000 lei.
Contribuabilii care efectueaza sponsorizari şi/sau acte de mecenat, potrivit Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi/sau care acorda burse private, pe bază de contract, în condiţiile Legii nr. 376/2004 privind bursele private, cu modificările ulterioare, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dacă aceste cheltuieli insumate indeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute de art. 21 alin.(4) lit. p) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
--------------
Punctul 49^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin. (4), lit. p) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 7 din secţiunea A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Ultimul alineat al pct. 49^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 21, alin. (4), lit. p) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 14 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Provizioane şi rezerve
Art. 22 - (1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor şi provizioanelor, numai în conformitate cu prezentul articol, astfel
a) rezerva legala este deductibila în limita unei cote de 5% aplicata asupra profitului contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adauga cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris şi varsat sau din patrimoniu, după caz, potrivit legilor de organizare şi functionare. În cazul în care aceasta este utilizata pentru acoperirea pierderilor sau este distribuita sub orice formă, reconstituirea ulterioară a rezervei nu mai este deductibila la calculul profitului impozabil. Prin excepţie, rezerva constituita de persoanele juridice care furnizeaza utilitati societatilor comerciale care se restructureaza, se reorganizeaza sau se privatizează poate fi folosita pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de acţiuni obţinut în urma procedurii de conversie a creanţelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil;
Norme metodologice
50. Cota de 5% reprezentand rezerva prevăzută la art. 22 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se aplică asupra diferenţei dintre totalul veniturilor, din care se scad veniturile neimpozabile şi veniturile din impozitul pe profit amanat, şi totalul cheltuielilor, din care se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent şi amanat şi cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, înregistrate în contabilitate. Rezerva se calculeaza cumulat de la inceputul anului şi este deductibila la calculul profitului impozabil lunar sau trimestrial, după caz. În veniturile neimpozabile care se scad la determinarea bazei de calcul pentru rezerva sunt incluse veniturile prevăzute la art. 20 din Codul fiscal, cu excepţia celor prevăzute la lit. d) din acelasi articol. Rezervele astfel constituite se completeaza sau se diminueaza în functie de nivelul profitului contabil din perioada de calcul. De asemenea, majorarea sau diminuarea rezervelor astfel constituite se efectueaza şi în functie de nivelul capitalului social subscris şi varsat sau al patrimoniului.
----------------
Punctul 50 din Normele metodologice de aplicare a art. 22, alin. (1), lit. a) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 2, subpunctul 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.
51. În cazul în care aceasta rezerva este utilizata pentru acoperirea pierderilor sau este distribuita sub orice formă, rezerva reconstituita ulterior acestei utilizari în aceeasi limita nu mai este deductibila la calculul profitului impozabil.
Codul fiscal
b) provizioanele pentru garantii de buna execuţie acordate clientilor;
Norme metodologice
52. Provizioanele pentru garantii de buna execuţie acordate clientilor se constituie trimestrial numai pentru bunurile livrate, lucrarile executate şi serviciile prestate în cursul trimestrului respectiv pentru care se acordă garantie în perioadele urmatoare, la nivelul cotelor prevăzute în contractele incheiate sau la nivelul procentelor de garantare prevăzut în tariful lucrărilor executate ori serviciilor prestate.
Pentru lucrarile de constructii care necesita garantii de buna execuţie, conform prevederilor din contractele incheiate, astfel de provizioane se constituie trimestrial, în limita cotelor prevăzute în contracte, cu condiţia reflectarii integrale la venituri a valorii lucrărilor executate şi confirmate de beneficiar pe baza situaţiilor de lucrari.
Inregistrarea la venituri a provizioanelor constituite pentru garantiile de buna execuţie se face pe măsura efectuării cheltuielilor cu remedierile sau la expirarea perioadei de garantie inscrise în contract.
Aceleasi prevederi se aplică şi în cazul provizioanelor pentru garantii de buna execuţie a contractelor externe, acordate în condiţiile legii producătorilor şi prestatorilor de servicii, în cazul exporturilor complexe, proportional cu cota de participare la realizarea acestora, cu condiţia ca acestea să se regaseasca distinct în contractele incheiate sau în tariful lucrărilor executate şi în facturile emise.
Prin export complex se înţelege exportul de echipamente, instalaţii sau părţi de instalaţii, separat ori împreună cu tehnologii, licente, know-how, asistenţa tehnica, proiectare, constructii-montaj, lucrari de punere în functiune şi receptie, precum şi piesele de schimb şi materialele aferente, definite în conformitate cu actele normative în vigoare.
Sunt considerate exporturi complexe lucrarile geologice de proiectare-explorare, lucrarile de exploatare pentru zacaminte minerale, constructii de retele electrice, executarea de foraje de sonde, constructii de schele, de instalaţii şi conducte de transport, de depozitare şi de distribuire a produselor petroliere şi a gazelor naturale, precum şi realizarea de nave complete, de obiective în domeniile agriculturii, imbunatatirilor funciare, amenajarilor hidrotehnice, silvice, organizarea exploatarilor forestiere şi altele asemenea, definite în conformitate cu actele normative în vigoare.
Codul fiscal
c) provizioanele constituite în limita unui procent de 20% începând cu data de 1 ianuarie 2004, 25% începând cu data de 1 ianuarie 2005, 30% începând cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanţelor asupra clientilor, înregistrate de către contribuabili, altele decat cele prevăzute la lit. d), f), g) şi i), care indeplinesc cumulativ urmatoarele condiţii
1. sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2004;
2. sunt neincasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadentei;
3. nu sunt garantate de altă persoană;
4. sunt datorate de o persoană care nu este persoana afiliata contribuabilului;
5. au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului.
Norme metodologice
53. Creantele asupra clientilor reprezinta sumele datorate de clientii interni şi externi pentru produse, semifabricate, materiale, marfuri etc. vandute, lucrari executate şi servicii prestate, pe bază de facturi, înregistrate după 1 ianuarie 2004 şi neincasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadentei.
Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe venituri în cazul incasarii creantei, proportional cu valoarea încasată sau inregistrarea acesteia pe cheltuieli.
În cazul creanţelor în valută, provizionul este deductibil la nivelul valorii influentate cu diferentele de curs favorabile sau nefavorabile ce apar cu ocazia evaluării acestora. Valoarea provizioanelor pentru creantele asupra clientilor este luata în considerare la determinarea profitului impozabil în trimestrul în care sunt indeplinite condiţiile prevăzute la art. 22 din Codul fiscal şi nu poate depăşi valoarea acestora, înregistrată în contabilitate în anul fiscal curent sau în anii anteriori. Procentele prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, aplicate asupra creanţelor înregistrate începând cu anii fiscali 2004, 2005 şi, respectiv, 2006, nu se recalculeaza.
Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte sau în litigiu neincasate, înregistrate cu ocazia scoaterii din evidenta a acestora, sunt deductibile pentru partea acoperita de provizionul constituit potrivit art. 22 din Codul fiscal.
----------------
Punctul 53 din Normele metodologice de aplicare a art. 22, alin. (1), lit. c) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 2, subpunctul 6 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.
Codul fiscal
e) abrogata;
----------------
Litera e) a alin. (1) al art. 22 a fost abrogata de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
Norme metodologice
54. Rezervele deductibile din punct de vedere fiscal, inclusiv fondul pentru riscuri bancare generale, în cazul băncilor, precum şi în cazul sucursalelor din România ale băncilor, persoane juridice straine, se calculeaza lunar în cotele şi în limitele prevăzute de Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancara, cu modificările şi completările ulterioare.
Codul fiscal
g) rezervele legale şi provizioanele constituite de Banca Naţionala a României, în conformitate cu legislatia în vigoare; (Litera g) a alin. (1) al art. 22 a fost abrogata de pct. 13 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.)
Norme metodologice
55. Rezervele legale se constituie lunar din profitul Băncii Naţionale a României, în cotele şi în limitele stabilite, conform legii.
Codul fiscal
h) rezervele tehnice constituite de societăţile de asigurare şi reasigurare, potrivit prevederilor legale de organizare şi functionare, cu excepţia rezervei de egalizare. Pentru contractele de asigurare cedate în reasigurare, rezervele se diminueaza astfel încât nivelul acestora sa acopere partea de risc care rămâne în sarcina asiguratorului, după deducerea reasigurarii;
--------------
Litera h) a alin. (1) al art. 22 a fost modificata de pct. 15 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
Norme metodologice
56. În cazul societatilor din domeniul asigurarilor şi reasigurarilor sunt deductibile rezervele tehnice calculate conform prevederilor Legii nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurarilor, cu modificările şi completările ulterioare. Conform dispoziţiilor acestei legi rezervele de prime şi de daune se constituie din cote-părţi corespunzătoare sumelor aferente riscurilor neexpirate în anul în care s-au incasat primele.
Codul fiscal
l) provizioanele constituite de companiile aeriene din România pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere şi reparare a parcului de aeronave şi a componentelor aferente, potrivit programelor de întreţinere ale aeronavelor, aprobate corespunzător de către Autoritatea Aeronautica Civila Română.
Norme metodologice
56^1. Pentru aplicarea prevederilor art. 22 alin.(1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, companiile aeriene din România deduc, la calculul profitului impozabil, provizioane constituite pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere şi reparare a parcului de aeronave şi a componentelor aferente, potrivit programelor de întreţinere ale aeronavelor aprobate corespunzător de către Autoritatea Aeronautica Civila Română, la un nivel stabilit pe baza tipului de aeronava, numarului de ore de zbor aprobat şi al tarifului practicat de prestator, prevăzut în contractul incheiat cu acesta.
--------------
Pct. 56^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 22, alin. (1), lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 15 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
(2) Contribuabilii autorizati sa desfasoare activitate în domeniul exploatarii zacamintelor naturale sunt obligati sa inregistreze în evidenţa contabilă şi sa deduca provizioane pentru refacerea terenurilor afectate şi pentru redarea acestora în circuitul economic, silvic sau agricol, în limita unei cote de 1% aplicate asupra diferenţei dintre veniturile şi cheltuielile din exploatare, pe toata durata de functionare a exploatarii zacamintelor naturale.
Norme metodologice
57. Provizioanele prevăzute la art. 22 alin. (2) din Codul fiscal sunt obligatorii pentru contribuabilii care au ca domeniu de activitate exploatarea de resurse minerale, gaze naturale şi pentru titularii acordurilor petroliere.
Codul fiscal
(5) Reducerea sau anularea oricărui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedusa se include în veniturile impozabile, indiferent dacă reducerea sau anularea este datorata modificarii destinatiei provizionului sau a rezervei, distribuirii provizionului sau rezervei către participanti sub orice formă, lichidarii, divizarii, fuziunii contribuabilului sau oricărui alt motiv. Prevederile prezentului alineat nu se aplică dacă un alt contribuabil preia un provizion sau o rezervă în legătură cu o divizare sau fuziune, reglementarile acestui articol aplicandu-se în continuare acelui provizion sau rezerva.
Norme metodologice
57^1. În aplicarea prevederilor art. 22 alin. (5), corelate cu dispozitiile art. 19 din Codul fiscal, surplusul din reevaluarea imobilizarilor corporale, care a fost anterior deductibil, evidentiat potrivit reglementarilor contabile în contul «Rezultatul reportat» sau în contul «Alte rezerve», analitice distincte, se impoziteaza la momentul modificarii destinatiei rezervei, distribuirii rezervei către participanti sub orice formă, lichidarii, divizarii, fuziunii contribuabilului sau oricărui alt motiv, inclusiv la folosirea acesteia pentru acoperirea pierderilor contabile. Pentru calculul profitului impozabil aceste sume sunt elemente similare veniturilor.
Inregistrarea şi menţinerea în capitaluri proprii, respectiv conturi de rezerve sau rezultatul reportat, analitice distincte, a rezervelor constituite în baza unor acte normative nu se considera modificarea destinatiei sau distribuţie.
--------------
Punctul 57^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 22, alin. (5) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 8 din secţiunea A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
(6) Sumele înregistrate în conturi de rezerve legale şi rezerve reprezentand facilităţi fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social sau pentru acoperirea pierderilor. În cazul în care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, asupra acestor sume se recalculeaza impozitul pe profit şi se stabilesc dobanzi şi penalităţi de intarziere, de la data aplicarii facilitatii respective, potrivit legii. Nu se supun impozitarii rezervele din influente de curs valutar aferente aprecierii disponibilitatilor în valută, constituite potrivit legii, înregistrate de societăţi comerciale bancare - persoane juridice române şi sucursalele băncilor straine, care îşi desfăşoară activitatea în România.
Norme metodologice
58. Intra sub incidenţa art. 22 alin. (6) din Codul fiscal urmatoarele sume înregistrate în conturi de rezerve sau surse proprii de finanţare, în conformitate cu reglementarile privind impozitul pe profit
a) sumele reprezentand diferentele nete rezultate din evaluarea disponibilului în devize, în conformitate cu actele normative în vigoare, care au fost neimpozabile;
b) scutirile şi reducerile de impozit pe profit aplicate asupra profitului investit potrivit prevederilor legii, inclusiv suma profitului investit, diferenţa dintre cota redusa de impozit pentru exportul de bunuri şi/sau servicii şi cota standard, precum şi cele prevăzute în legi speciale.
Codul fiscal
Cheltuielile cu dobanzile şi diferente de curs valutar
Art. 23. - (1) Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de îndatorare a capitalului se determina ca raport între capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an şi capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului şi sfârşitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Prin capital imprumutat se înţelege totalul creditelor şi imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.
(2) În condiţiile în care gradul de îndatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cu dobanzile şi cu pierderea neta din diferentele de curs valutar sunt nedeductibile. Acestea se reporteaza în perioada urmatoare, în condiţiile alin. (1), până la deductibilitatea integrală a acestora.
(3) În cazul în care cheltuielile din diferentele de curs valutar ale contribuabilului depasesc veniturile din diferentele de curs valutar, diferenţa va fi tratata ca o cheltuiala cu dobânda, potrivit alin. (1), deductibilitatea acestei diferente fiind supusă limitei prevăzute la alin. (1). Cheltuielile din diferentele de curs valutar, care se limiteaza potrivit prezentului alineat, sunt cele aferente imprumuturilor luate în calcul la determinarea gradului de îndatorare a capitalului.
(4) Dobanzile şi pierderile din diferente de curs valutar, în legătură cu imprumuturile obtinute direct sau indirect de la bănci internationale de dezvoltare şi organizaţii similare, menţionate în norme, şi cele care sunt garantate de stat, cele aferente imprumuturilor obtinute de la instituţiile de credit, române sau straine, instituţiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acorda credite potrivit legii, precum şi cele obtinute în baza obligatiunilor admise la tranzactionare pe o piaţa reglementata, nu intra sub incidenţa prevederilor prezentului articol.
(5) În cazul imprumuturilor obtinute de la alte entităţi, cu excepţia celor prevăzute la alin. (4), dobanzile deductibile sunt limitate la
a) nivelul ratei dobanzii de referinţa a Băncii Naţionale a României, corespunzătoare ultimei luni din trimestru, pentru imprumuturile în lei; şi
b) nivelul ratei dobanzii anuale de 9%, pentru imprumuturile în valută. Acest nivel al ratei dobanzii se aplică la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile în valută se actualizeaza prin hotărâre a Guvernului.
(6) Limita prevăzută la alin. (5) se aplică separat pentru fiecare împrumut, înainte de aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2).
(7) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplică societatilor comerciale bancare, persoane juridice române, sucursalelor băncilor straine care îşi desfăşoară activitatea în România, societatilor de leasing pentru operaţiunile de leasing, societatilor de credit ipotecar, instituţiilor de credit, precum şi instituţiilor financiare nebancare.
(8) În cazul unei persoane juridice straine care îşi desfăşoară activitatea printr-un sediu permanent în România, prevederile prezentului articol se aplică prin luarea în considerare a capitalului propriu.
-----------
Alin. (1) al art. 23 a fost modificat de pct. 5 din LEGEA nr. 494 din 12 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.092 din 24 noiembrie 2004.
Alin. (2) al art. 23 a fost modificat de pct. 15 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.
Alin. (2) al art. 23 a fost modificat de pct. 6 din LEGEA nr. 494 din 12 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.092 din 24 noiembrie 2004.
Alin. (3) al art. 23 a fost modificat de pct. 16 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.
Alin. (4) al art. 23 a fost modificat de pct. 17 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.
Alin. (5) al art. 23 a fost modificat de pct. 18 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.
Alin. (4) al art. 23 a fost modificat de pct. 17 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
Alin. (7) al art. 23 a fost modificat de pct. 17 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
Norme metodologice
59. În vederea determinarii valorii deductibile a cheltuielilor cu dobanzile se efectueaza mai întâi ajustarile conform art. 23 alin. (5) din Codul fiscal. Valoarea cheltuielilor cu dobanzile care excedeaza nivelului de deductibilitate prevăzut la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal este nedeductibila, fără a mai fi luata în calcul în perioadele urmatoare.
60. În cazul în care capitalul propriu are o valoare negativa sau gradul de îndatorare este mai mare decat 3, cheltuielile cu dobanzile şi cu pierderea neta din diferentele de curs valutar sunt nedeductibile. Acestea se reporteaza în perioada urmatoare, în condiţiile art. 23 alin. (1) din Codul fiscal, până la deductibilitatea integrală a acestora.
61. Intra sub incidenţa art. 23 alin. (3) din Codul fiscal numai pierderea neta din diferentele de curs valutar aferente capitalului imprumutat.
62. În sensul art. 23 alin. (4) şi (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, instituţiile de credit, persoane juridice române, sunt cele autorizate, potrivit legii, de Banca Naţionala a României.
-------------
Pct. 62 din Normele metodologice de aplicare a art. 23, alin. (4) şi (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 16 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
63. În sensul art. 23 alin. (1) din Codul fiscal, prin capital imprumutat se înţelege totalul creditelor şi imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an începând de la data incheierii contractului, cu excepţia celor prevăzute la alin. (4) al art. 23 din Codul fiscal, indiferent de data la care acestea au fost contractate.
În capitalul imprumutat se includ şi creditele sau imprumuturile care au un termen de rambursare mai mic de un an, în situaţia în care exista prelungiri ale acestui termen, iar perioada de rambursare curenta, însumată cu perioadele de rambursare anterioare ale creditelor sau imprumuturilor pe care le prelungesc, depăşeşte un an.
64. Capitalul propriu cuprinde capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profitul nedistribuit, rezultatul exercitiului şi alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementarilor legale. În cazul sediilor permanente, capitalul propriu cuprinde capitalul de dotare pus la dispoziţie de persoana juridica străină pentru desfăşurarea activităţii în România, potrivit documentelor de autorizare, rezervele legale, alte rezerve, rezultatul exercitiului şi alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementarilor legale.
65. Pentru calculul deductibilitatii cheltuielilor cu dobanzile se au în vedere urmatoarele
a) pentru imprumuturile angajate de la alte entităţi, cu excepţia celor prevăzute la art. 23 alin. (4) din Codul fiscal, se aplică limita prevăzută la art. 23 alin. (5) din acelasi act normativ, indiferent de data la care au fost contractate;
b) în scopul aplicarii art. 23 alin. (5) lit. a) din Codul fiscal, nivelul ratei dobanzii de referinţa, recunoscută la calculul profitului impozabil, este cea din ultima luna a trimestrului pentru care se calculeaza impozitul pe profit, publicata de Banca Naţionala a României în Monitorul Oficial al României, Partea I;
c) modul de calcul al dobanzii, conform art. 23 alin. (5) din Codul fiscal, va fi cel corespunzător modului de calcul al dobanzii aferente imprumuturilor;
d) rezultatul exercitiului financiar luat în calcul la determinarea capitalului propriu pentru sfârşitul perioadei este cel înregistrat de contribuabil înainte de calculul impozitului pe profit.
66. Cheltuielile cu dobanzile insumate cu pierderea neta din diferentele de curs valutar aferente imprumuturilor cu termen de rambursare mai mare de un an, luate în considerare la calculul gradului de îndatorare, sunt deductibile la determinarea profitului impozabil în condiţiile prevăzute la art. 23 alin. (1) din Codul fiscal.
67. În vederea determinarii impozitului pe profit, gradul de îndatorare se calculeaza ca raport între media capitalului imprumutat şi media capitalului propriu. Pentru calculul acestor medii se folosesc valorile existente la inceputul anului şi la sfârşitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit, după cum urmeaza
Capital imprumutat + Capital imprumutat
(inceputul anului fiscal) (sfârşitul perioadei)
────────────────────────────────────────────────
2
Gradul de îndatorare = ────────────────────────────────────────────────
Capital propriu + Capital propriu
(inceputul anului fiscal) (sfârşitul perioadei)
─────────────────────────────────────────────────
2
astfel
Capital imprumutat + Capital imprumutat
(inceputul anului fiscal) (sfârşitul perioadei)
Gradul de îndatorare = ─────────────────────────────────────────────────
Capital propriu + Capital propriu
(inceputul anului fiscal) (sfârşitul perioadei)
68. În cazul în care gradul de îndatorare astfel determinat este mai mic sau egal cu trei, cheltuielile cu dobanzile şi cu pierderea neta de curs valutar sunt deductibile integral după ce s-au efectuat ajustarile prevăzute la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal.
69. Dacă gradul de îndatorare astfel determinat este mai mare decat trei, suma cheltuielilor cu dobanzile şi cu pierderea neta din diferente de curs valutar este nedeductibila în perioada de calcul al impozitului pe profit, urmand să se reporteze în perioada urmatoare, devenind subiect al limitarii prevăzute la art. 23 alin. (1) din Codul fiscal pentru perioada în care se reporteaza.
70. În sensul prevederilor art. 23 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prin bănci internationale de dezvoltare se înţelege
- Banca Internationala pentru Reconstructie şi Dezvoltare (B.I.R.D.), Corporatia Financiară Internationala (C.F.I.) şi Asociaţia pentru Dezvoltare Internationala (A.D.I.);
- Banca Europeana de Investitii (B.E.I.);
- Banca Europeana pentru Reconstructie şi Dezvoltare (B.E.R.D.);
- bănci şi organizaţii de cooperare şi dezvoltare regionala similare.
Prin împrumut garantat de stat se înţelege împrumutul garantat de stat potrivit Legii datoriei publice nr. 313/2004, cu modificările ulterioare.
Intra sub incidenţa prevederilor art.23 alin.(4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi dobanzile/ pierderile din diferente de curs valutar, aferente imprumuturilor obtinute în baza obligatiunile emise, potrivit legii, de către societăţile comerciale cu respectarea cerințelor specifice de admitere la tranzactionare pe o piaţa reglementata din România, potrivit prevederilor Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele admise la tranzactionare pe piete straine de valori mobiliare reglementate de autoritatea în domeniu a statelor respective.
-------------
Pct. 70 din Normele metodologice de aplicare a art. 23, alin. (4) şi (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 16 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
70^1. Pentru determinarea profitului impozabil începând cu anul fiscal 2007, nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile în valută este de 7%.
--------------
Punctele 59-70 din Normele metodologice de aplicare a art. 23 din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de pct. 9 din secţiunea A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Punctul 70^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 23 din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de articolul unic din HOTĂRÂREA nr. 580 din 3 mai 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 400 din 9 mai 2006.
Punctul 70^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 23 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 1 al lit. A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Codul fiscal
Art. 24 [...]
(11) Amortizarea fiscala se calculeaza după cum urmeaza
a) începând cu luna urmatoare celei în care mijlocul fix amortizabil se pune în functiune;
b) pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din domeniul public, pe durata normala de utilizare, pe durata normala de utilizare rămasă sau pe perioada contractului de concesionare sau închiriere, după caz;
c) pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, inchiriate sau luate în locatie de gestiune de cel care a efectuat investitia, pe perioada contractului sau pe durata normala de utilizare, după caz;
d) pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o perioadă de 10 ani;
e) amortizarea cladirilor şi a construcţiilor minelor, salinelor cu extractie în solutie prin sonde, carierelor, exploatarilor la zi, pentru substante minerale solide şi cele din industria extractiva de petrol, a caror durata de folosire este limitata de durata rezervelor şi care nu pot primi alte utilizari după epuizarea rezervelor, precum şi a investitiilor pentru descoperta se calculeaza pe unitate de produs, în functie de rezerva exploatabila de substanţa minerala utila.
Amortizarea pe unitatea de produs se recalculeaza
1. din 5 în 5 ani la mine, cariere, extractii petroliere, precum şi la cheltuielile de investitii pentru descoperta;
2. din 10 în 10 ani la saline;
f) mijloacele de transport pot fi amortizate şi în functie de numărul de kilometri sau numărul de ore de functionare prevăzut în cartile tehnice, pentru cele achiziţionate după data de 1 ianuarie 2004;
g) pentru locuintele de serviciu, amortizarea este deductibila fiscal până la nivelul corespunzător suprafetei construite prevăzute de legea locuinţei;
h) numai pentru autoturismele folosite în condiţiile prevăzute la art. 21 alin. (3) lit. n).
Norme metodologice
70^2. Pentru perioada în care mijloacele fixe amortizabile nu sunt utilizate cel puţin pe o perioadă de o luna, recuperarea valorii fiscale rămase neamortizate se efectueaza pe durata normala de utilizare rămasă, începând cu luna urmatoare repunerii în functiune a acestora, prin recalcularea cotei de amortizare fiscala."
În aplicarea prevederilor lit. c) a alin.(11) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, amortizarea fiscala a cheltuielilor cu investiţiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, inchiriate sau luate în locatie de gestiune, se calculeaza pe baza perioadei initiale a contractului, indiferent dacă acesta se prelungeste ulterior, sau pe durata normala de utilizare rămasă, potrivit optiunii contribuabilului , începând cu luna urmatoare finalizarii investitiei.
-------------
Pct. 70^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 24, alin. (11) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 17 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Amortizarea fiscala
Art. 24*) [...]
(8) În cazul metodei de amortizare degresiva, amortizarea se calculeaza prin multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul dintre coeficientii urmatori
a) 1,5, dacă durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 şi 5 ani;
b) 2,0, dacă durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 5 şi 10 ani;
c) 2,5, dacă durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.
--------------
*) A se vedea şi HOTĂRÂREA nr. 2.139 din 30 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 46 din 13 ianuarie 2005 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de functionare a mijloacelor fixe.
Norme metodologice
71. Exemplu de calcul al amortizarii prin utilizarea regimului de amortizare degresiva. Pentru un mijloc fix se dau urmatoarele date
- valoarea de intrare: 350.000.000 lei;
- durata normala de functionare conform catalogului: 10 ani;
- cota anuală de amortizare: 100/10 = 10%;
- cota anuală de amortizare degresiva: 10% x 2,0 = 20%;
Amortizarea anuală se va calcula astfel
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Ani Modul de calcul Amortizarea anuală degresiva Valoarea rămasă
(lei) (lei)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1 350.000.000 x 20% 70.000.000 280.000.000
2 280.000.000 x 20% 56.000.000 224.000.000
3 224.000.000 x 20% 44.800.000 179.200.000
4 179.200.000 x 20% 35.840.000 143.360.000
5 143.360.000 x 20% 28.672.000 114.688.000
6 114.688.000 x 20%=
114.688.000 / 5 22.937.600 91.750.400
7 22.937.600 68.812.800
8 22.937.600 45.875.200
9 22.937.600 22.937.600
10 22.937.600 0
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Codul fiscal
(12) Contribuabilii care au investit în mijloace fixe amortizabile sau în brevete de inventie amortizabile şi care au dedus cheltuieli de amortizare reprezentand 20% din valoarea de intrare a acestora, conform prevederilor legale, la data punerii în functiune a mijlocului fix sau a brevetului de inventie, până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, au obligaţia sa pastreze în patrimoniu aceste mijloace fixe amortizabile cel puţin o perioadă egala cu jumătate din durata lor normala de utilizare. În cazul în care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, impozitul pe profit se recalculeaza şi se stabilesc dobanzi şi penalităţi de intarziere de la data aplicarii facilitatii respective, potrivit legii.
----------------
Alin. (12) al art. 24 a fost modificat de pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 24 din 24 martie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 263 din 30 martie 2005. (modificare aplicabila cu data de 1 mai 2005).
Alin. (12) al art. 24 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005.*)
*) Art. II din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005 abroga Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 24/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 30 martie 2005.
Norme metodologice
71^1. Intra sub incidenţa art. 24 alin. (12) din Codul fiscal şi mijloacele fixe amortizabile de natura construcţiilor.
Pentru investiţiile considerate mijloace fixe amortizabile în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (3) din Codul fiscal, contribuabilii nu beneficiaza de prevederile art. 24 alin. (12) din acelasi act normativ.
Pentru mijloacele fixe amortizabile prevăzute la art. 24 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, deducerea de 20% se aplică la data punerii în functiune, cu ocazia receptiei finale, la întreaga valoare a mijlocului fix amortizabil. În acest caz, valoarea fiscala rămasă de recuperat se determina, pe durata normala de utilizare rămasă, scazand din valoarea totala a mijlocului fix amortizabil deducerea de 20% şi amortizarea calculată până la data receptiei finale.
Cheltuielile de amortizare reprezentand deducerea de 20% prevăzută la art. 24 alin. (12) din Codul fiscal sunt deductibile numai pentru mijloacele fixe amortizabile, respectiv brevete de inventie amortizabile înregistrate şi puse în functiune până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv. Valoarea fiscala rămasă se determina după scaderea din valoarea de intrare a respectivelor mijloace fixe amortizabile/brevete de inventie amortizabile a sumei egale cu deducerea fiscala de 20% şi se recupereaza pe durata normala de functionare. În cazul în care duratele normale de functionare au fost recalculate, potrivit normelor legale în vigoare, perioada pentru care exista obligaţia pastrarii în patrimoniu a acestor mijloace fixe se coreleaza cu duratele normale de functionare recalculate.
-------------
Punctul 71^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 24, alin. (12) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de punctul 2, subpunctul 8 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.
Punctul 71^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 24, alin. (12) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de de pct. 10 din secţiunea A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Punctul 71^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 24, alin. (12) din Legea nr. 571/2003 a fost completat de de pct. 2 din secţiunea A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.
71^2. Exemplu privind aplicarea prevederilor art. 24 alin. (12) din Codul fiscal
Un contribuabil care îşi desfăşoară activitatea în domeniul depozitarii materialelor şi marfurilor achizitioneaza în data de 15 septembrie 2004 o cladire-depozit pe care o pune în functiune pe data de 20 a aceleiasi luni. Valoarea de intrare a cladirii-depozit este de 30.000.000 mii lei. Durata normala de functionare a cladirii, conform Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, este de 50 de ani. Contribuabilul, din punct de vedere contabil, foloseşte amortizarea liniara. Din punct de vedere fiscal contribuabilul aplica facilitatea prevăzută la art. 24 alin. (12) din Codul fiscal. Ca urmare a aplicarii prevederilor art. 24 alin. (12) din Codul fiscal, contribuabilul va inregistra urmatoarea situaţie
● deduce din punct de vedere fiscal, în luna septembrie 2004, o cota de 20% din valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil: 20% x 30.000.000 mii lei = 6.000.000 mii lei;
● valoarea de recuperat din punct de vedere fiscal pe urmatoarele 600 de luni, începând cu octombrie 2004, 30.000.000 mii lei - 6.000.000 mii lei = 24.000.000 mii lei;
● amortizarea fiscala lunara din octombrie 2004 până în septembrie 2054, 40.000 mii lei (24.000.000 mii lei/600 luni).
- mii lei -
────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Cheltuielile
Amortizarea de amortizare
Luna fiscala înregistrate
contabil
────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Septembrie 2004 6.000.000 0
Octombrie 2004 40.000 50.000
Noiembrie 2004 40.000 50.000
Decembrie 2004 40.000 50.000
Ianuarie 2005 40.000 50.000
... ... ...
August 2054 40.000 50.000
Septembrie 2054 40.000 50.000
────────────────────────────────────────────────────────────────────────
TOTAL: 30.000.000 30.000.000
────────────────────────────────────────────────────────────────────────
---------------
Punctul 71^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 24, alin. (12) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de punctul 2, subpunctul 8 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.
Codul fiscal
(16) Contribuabilii care investesc în mijloace fixe destinate prevenirii accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, precum şi infiintarii şi funcţionarii cabinetelor medicale, pot deduce integral valoarea acestora la calculul profitului impozabil la data punerii în functiune sau pot recupera aceste cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol.
Norme metodologice
71^3. Intra sub incidenţa prevederilor art. 24 alin. (16) din Codul fiscal mijloacele fixe amortizabile care sunt destinate prevenirii accidentelor de muncă şi bolilor profesionale şi sunt certificate de organisme recunoscute de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale şi Familiei, potrivit prevederilor Legii protectiei muncii nr. 90/1996, republicată.
----------------
Punctul 71^3 din Normele metodologice de aplicare a art. 24, alin. (16) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de punctul 2, subpunctul 8 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.
Codul fiscal
(10) Cheltuielile aferente achizitionarii de brevete, drepturi de autor, licente, marci de comert sau fabrica şi alte valori similare, precum şi cheltuielile de dezvoltare care din punct de vedere contabil reprezinta imobilizari necorporale se recupereaza prin intermediul deducerilor de amortizare liniara pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, după caz. Cheltuielile aferente achizitionarii sau producerii programelor informatice se recupereaza prin intermediul deducerilor de amortizare liniara pe o perioadă de 3 ani. Pentru brevetele de inventie se poate utiliza şi metoda de amortizare degresiva sau accelerata.
-----------
Alin. (10) al art. 24 a fost modificat de pct. 19 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.
Norme metodologice
71^4. Pentru incadrarea cheltuielilor de dezvoltare în categoria imobilizarilor necorporale se utilizeaza criteriile prevăzute de reglementarile contabile aplicabile.
--------------
Punctul 71^4 din Normele metodologice de aplicare a art. 24, alin. (10) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 11 din secţiunea A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
(15) Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determina fără a lua în calcul amortizarea contabila. Câştigurile sau pierderile rezultate din vanzarea ori din scoaterea din functiune a acestor mijloace fixe se calculeaza pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezinta valoarea fiscala de intrare a mijloacelor fixe, diminuată cu amortizarea fiscala. Pentru mijloacele fixe cu valoarea contabila evidentiata în sold la data de 31 decembrie 2003 amortizarea se calculeaza în baza valorii rămase neamortizate, pe durata normala de utilizare rămasă, folosindu-se metodele de amortizare aplicate până la această dată.
-----------
Alin. (15) al art. 24 a fost modificat de pct. 20 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.
Alin. (15) al art. 24 a fost modificat de pct. 18 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
Norme metodologice
71^5. Pentru determinarea valorii fiscale în cazul transferurilor terenurilor cu valoare contabila, precum şi pentru determinarea valorii fiscale rămase neamortizate în cazul mijloacelor fixe amortizabile evidentiate în sold la 31 decembrie 2003, în valoarea de intrare fiscala se includ şi reevaluarile efectuate, potrivit legii, până la acea data.
Pentru determinarea valorii fiscale a terenurilor, respectiv a valorii fiscale rămase neamortizate în cazul mijloacelor fixe amortizabile, vor fi luate în calcul şi reevaluarile contabile efectuate după data de 1 ianuarie 2007, precum şi partea rămasă neamortizata din reevaluarile contabile efectuate în perioada 1 ianuarie 2004 - 31 decembrie 2006, evidentiate la data de 31 decembrie 2006. Nu se recupereaza prin intermediul amortizarii fiscale reevaluarile contabile efectuate după data de 1 ianuarie 2004 la mijloacele fixe amortizabile care nu mai au valoare fiscala rămasă neamortizata la data reevaluarii.
În cazul în care ulterior datei de 31 decembrie 2003 se efectueaza reevaluari care determina o descrestere a valorii acestora se procedeaza la o scadere a rezervei din reevaluare în limita soldului creditor al rezervei, în ordinea descrescatoare înregistrării rezervei, iar valoarea fiscala a terenurilor şi valoarea fiscala rămasă ne amortizata a mijloacelor fixe amortizabile se recalculeaza corespunzător. În aceste situaţii, partea din rezerva din reevaluare care a fost anterior dedusa se include în veniturile impozabile ale perioadei în care se efectueaza operaţiunile de reevaluare ulterioare datei de 31 decembrie 2003.
Prin valoarea fiscala rămasă neamortizata se înţelege diferenţa dintre valoarea de intrare fiscala şi valoarea amortizarii fiscale. În valoarea de intrare fiscala se include şi taxa pe valoarea adăugată devenita nedeductibila, în conformitate cu prevederile Titlului VI "Taxa pe valoarea adăugată.
-------------
Pct. 71^5 din Normele metodologice de aplicare a art. 24, alin. (15) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 18 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
71^6. În aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din Codul fiscal, cheltuielile înregistrate ca urmare a casării unui mijloc fix cu valoarea de intrare incomplet amortizata sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri impozabile.
Prin casarea unui mijloc fix se înţelege operatia de scoatere din functiune a activului respectiv, urmata de dezmembrarea acestuia şi valorificarea părţilor componente rezultate, prin vanzare sau prin folosirea în activitatea curenta a contribuabilului.
71^7. Cheltuielile cu amortizarea activelor necorporale aferente capitalului imobilizat, cu valoarea contabila evidentiata în sold la 31 decembrie 2003, sunt deductibile la calculul profitului impozabil, pe durata rămasă de amortizat, în baza valorii rămase neamortizate.
--------------
Punctele 71^5-71^7 din Normele metodologice de aplicare a art. 24, alin. (15) din Legea nr. 571/2003 au fost introduse de pct. 11 din secţiunea A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
Contracte de leasing
Art. 25. - (1) În cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, în timp ce în cazul leasingului operational, locatorul are aceasta calitate. Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de către utilizator, în cazul leasingului financiar, şi de către locator, în cazul leasingului operational, cheltuielile fiind deductibile, potrivit art. 24.
(2) În cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobânda, iar în cazul leasingului operational locatorul deduce chiria (rata de leasing).
Norme metodologice
72. Incadrarea operaţiunilor de leasing se realizează avandu-se în vedere prevederile art. 7 alin. (1) pct. 7 şi 8 din Codul fiscal şi clauzele contractului de leasing.
Codul fiscal
Pierderi fiscale
Art. 26. - (1) Pierderea anuală, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile obtinute în urmatorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora.
(2) Pierderea fiscala înregistrată de contribuabilii care îşi inceteaza existenta prin divizare sau fuziune nu se recupereaza de către contribuabilii nou-infiintati sau de către cei care preiau patrimoniul societatii absorbite, după caz.
(3) În cazul persoanelor juridice straine, prevederile alin. (1) se aplică luandu-se în considerare numai veniturile şi cheltuielile atribuibile sediului permanent în România.
(4) Contribuabilii care au fost platitori de impozit pe venit şi care anterior au realizat pierdere fiscala intra sub incidenţa prevederilor alin. (1) de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu. Aceasta pierdere se recupereaza pe perioada cuprinsa între data înregistrării pierderii fiscale şi limita celor 5 ani.
-----------
Alin. (4) al art. 26 a fost modificat de pct. 21 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.
Norme metodologice
73. Recuperarea pierderilor fiscale anuale se face în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora.
74. Pierderea fiscala reprezinta suma înregistrată în declaratia de impunere a anului precedent.
75. În cazul în care recuperarea pierderii contabile se face din rezervele legale, constituite din profit înainte de impozitare, reconstituirea ulterioară a rezervei legale nu va mai fi o sumă deductibila la calculul profitului impozabil.
76. Persoana juridica din al carei patrimoniu se desprinde o parte în urma unei operaţiuni de divizare şi care îşi continua existenta ca persoana juridica recupereaza partea din pierderea fiscala înregistrată înainte de momentul în care operaţiunea de divizare produce efecte, proportional cu drepturile şi oblibaţiile mentinute de persoana juridica respectiva.
77. În cazul fuziunii prin absorbtie pierderea fiscala rezultata din declaratia de impunere a persoanei juridice absorbante, declarata până la data inscrierii la registrul comerţului a menţiunii privind majorarea capitalului social, se recupereaza potrivit prevederilor din lege.
Codul fiscal
Reorganizari, lichidari şi alte transferuri de active şi titluri de participare
Art. 27. - (1) În cazul contribuţiilor cu active la capitalul unei persoane juridice în schimbul unor titluri de participare la aceasta persoana juridica se aplică urmatoarele reguli
a) contribuţiile nu sunt transferuri impozabile în înţelesul prevederilor prezentului titlu şi al prevederilor titlului III;
b) valoarea fiscala a activelor primite de persoana juridica este egala cu valoarea fiscala a acelor active la persoana care contribuie cu activul;
c) valoarea fiscala a titlurilor de participare primite de persoana care contribuie cu activele este egala cu valoarea fiscala a activelor aduse drept contribuţie de către persoana respectiva.
Norme metodologice
78. În sensul dispoziţiilor art. 27 alin. (1) din Codul fiscal, o persoană juridica poate participa cu active la una sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiinta, prin constituirea sau majorarea capitalului social al acestora primind în schimb titluri de participare ale societatilor respective. Contribuţiile cu active la capitalul social al unei persoane juridice în schimbul unor titluri de participare la aceasta persoana juridica nu sunt luate în calcul la determinarea profitului impozabil.
79. În cazul în care pentru contribuţia cu active se datorează taxa pe valoarea adăugată potrivit dispoziţiilor titlului VI din Codul fiscal, iar beneficiarul aportului nu poate exercita dreptul de deducere pentru aceasta, valoarea fiscala, în sensul art. 27 alin. (1) din Codul fiscal, se majoreaza cu taxa pe valoarea adăugată.
Codul fiscal
(2) Distribuirea de active de către o persoană juridica română către participantii săi, fie sub forma de dividend, fie ca urmare a operaţiunii de lichidare, se trateaza ca transfer impozabil, exceptandu-se cazurile prevăzute la alin. (3).
Norme metodologice
80. Distribuirea de active de către o persoană juridica română către participantii săi se poate realiza în cazul lichidarii.
81. Profitul impozabil în cazul lichidarii se calculeaza ca diferenţa între veniturile şi cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, calculate cumulat de la inceputul anului fiscal, luandu-se în calcul: profitul din lichidarea patrimoniului, sumele din anularea provizioanelor, sumele înregistrate în conturi de capitaluri proprii constituite din profitul brut şi care nu au fost impozitate la data constituirii, alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor. În cazul în care, în declaratia de impozit pe profit aferenta anului anterior lichidarii contribuabilul a înregistrat pierdere fiscala, aceasta se va recupera din profitul impozabil calculat cu ocazia lichidarii.
-------------
Pct. 81 din Normele metodologice de aplicare a art. 27, alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 19 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
82. La calculul impozitului pe profit datorat de contribuabilii care îşi inceteaza existenta în urma operaţiunilor de lichidare nu sunt impozitate rezervele constituite din profitul net, inclusiv sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit, repartizate ca surse proprii de finanţare pe parcursul perioadei de functionare, potrivit legii, acestea fiind tratate în conformitate cu prevederile art. 22. Acelasi tratament se aplică şi rezervelor constituite din diferente de curs favorabile capitalului social în devize sau din evaluarea, în conformitate cu actele normative în vigoare, a disponibilului în devize, dacă legea nu prevede altfel.
83. Abrogat.
----------------
Punctul 83 din Normele metodologice de aplicare a art. 27, alin. (2) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 2, subpunctul 9 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.
Punctul 83 din Normele metodologice de aplicare a art. 27, alin. (2) din Legea nr. 571/2003 a fost abrogat de pct. 12 din secţiunea A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
84. Abrogat.
----------------
Punctul 84 din Normele metodologice de aplicare a art. 27, alin. (2) din Legea nr. 571/2003 a fost abrogat de pct. 12 din secţiunea A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
(3) Prevederile prezentului articol se aplică urmatoarelor operaţiuni de reorganizare, dacă acestea nu au ca principal obiectiv evaziunea fiscala sau evitarea platii impozitelor
a) fuziunea între doua sau mai multe persoane juridice române, în cazul în care participantii la oricare persoana juridica care fuzioneaza primesc titluri de participare la persoana juridica succesoare;
b) divizarea unei persoane juridice române în doua sau mai multe persoane juridice române, în cazul în care participantii la persoana juridica initiala beneficiaza de o distribuire proporţională a titlurilor de participare la persoanele juridice succesoare;
Norme metodologice
85. În înţelesul art. 27 alin. (3) lit. a) şi b) din Codul fiscal, operaţiunile de fuziune şi divizare sunt reglementate prin Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Codul fiscal
c) achizitionarea de către o persoană juridica română a tuturor activelor şi pasivelor aparţinând uneia sau mai multor activităţi economice ale altei persoane juridice române, numai în schimbul unor titluri de participare;
Norme metodologice
86. Prevederea de la art. 27 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal are în vedere transferul unei părţi din activul unei societăţi (transmitatoare) către una sau mai multe societăţi (beneficiare) existente sau care iau astfel fiinta, în schimbul atribuirii de titluri de participare ale societatilor beneficiare.
Codul fiscal
Regimul fiscal comun care se aplică fuziunilor, divizarilor, divizarilor partiale, transferurilor de active şi schimburilor de acţiuni între societăţile din diferite state membre ale Uniunii Europene
Art. 27^1 - (1) Prevederile prezentului articol se aplică după data aderarii României la Uniunea Europeana.
[...]
12. "societate dintr-un stat membru" reprezinta orice societate care indeplineste cumulativ urmatoarele
a) are una din formele de organizare prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul titlu;
b) în conformitate cu legislatia fiscala a statului membru este considerata ca avandu-şi sediul fiscal în statul membru şi, în temeiul convenţiei incheiate cu un stat tert privind evitarea dublei impuneri, nu se considera ca are sediul fiscal în afara Uniunii Europene;
c) plateste impozit pe profit sau un impozit similar impozitului pe profit, fără posibilitatea unei optiuni sau exceptari. [...]
Norme metodologice
86^1. Pentru aplicarea prevederilor art. 27^1 alin. (3) pct. 12 lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, formele de organizare pentru persoanele juridice române şi bulgare sunt
- societăţi înfiinţate în baza legii române, cunoscute ca "societăţi pe acţiuni", "societăţi în comandita pe acţiuni", "societăţi cu raspundere limitata";
- societăţi înfiinţate în baza legii bulgare, cunoscute ca " text în lb. bulgara", "text în lb. bulgara", "text în lb. bulgara", "text în lb. bulgara", "text în lb. bulgara.
Pentru indeplinirea condiţiei de la 27^1 alin. (3) pct. 12 lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, societatea dintr-un stat membru trebuie să plateasca, în conformitate cu legislatia fiscala a statului respectiv, fără posibilitatea unei optiuni sau exceptari, unul din urmatoarele impozite
- impot des societes/ vennootschapsbelasting, în Belgia;
- selskabsskat, în Danemarca;
- Korperschaftsteuer, în Republica Federala Germania;
- "text în lb. greaca", în Grecia;
- impuesto sobre sociedades, în Spania;
- impot sur les societes, în Franţa;
- Corporation tax, în Irlanda;
- imposta sul reddito delle societa, în Italia;
- impot sur le revenu des collectivites, în Luxemburg;
- vennootschapsbelasting, în Olanda;
- Korperschaftsteuer, în Austria;
- imposto sobre o rendimento das pessoas colectivas, în Portugalia;
- y hteisojen tulovero/inkomstskatten for samfund, în Finlanda;
- statlig inkomstskatt, în Suedia;
- corporation tax, în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;
- D an z prijmu pravnickych osob, în Republica Ceha;
- Tulumeks, în Estonia;
- "text în lb. greaca", în Cipru;
- uznemumu ienakuma nodoklis, în Letonia;
- P elno mokestis, în Lituania;
- T arsasagi ado, în Ungaria;
- T axxa fuq l-income, în Malta;
- P odatek dochodowy od osob prawnych, în Polonia;
- D avek od dobicka pravnih oseb, în Slovenia;
- D an z prijmov pravnickych osob, în Slovacia;
- "text în lb. bulgara", în Bulgaria;
- impozit pe profit, în România.
-------------
Pct. 86^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 27^1, alin. (1) şi pct. 12 al alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 20 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Capitolul III
Aspecte fiscale internationale
Veniturile unui sediu permanent
Art. 29. [...]
(2) Profitul impozabil se determina în conformitate cu regulile stabilite în cap. II al prezentului titlu, în urmatoarele condiţii
a) numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent se includ în veniturile impozabile;
b) numai cheltuielile efectuate în scopul obtinerii acestor venituri se includ în cheltuielile deductibile.
-----------
Alin. (2) al art. 29 a fost modificat de pct. 24 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.
Norme metodologice
87. Prin angajaţi ai sediului permanent se înţelege persoanele angajate cu contract individual de muncă în condiţiile legii.
Codul fiscal
(3) Profitul impozabil al sediului permanent se determina prin tratarea acestuia ca persoana separata şi prin utilizarea regulilor preturilor de transfer la stabilirea pretului de piaţa al unui transfer facut între persoana juridica străină şi sediul sau permanent. Atunci când sediul permanent nu detine o factura pentru cheltuielile alocate lui de către sediul sau principal, celelalte documente justificative trebuie să includa dovezi privind suportarea efectiva a costurilor şi alocarea rezonabila a acestor costuri către sediul permanent utilizand regulile preturilor de transfer.
(4) Înainte de a desfăşura activitate printr-un sediu permanent în România, reprezentantul legal la persoanei juridice straine prevăzute la alin. (1) trebuie să inregistreze sediul permanent la autoritatea fiscala competenţa.
-----------
Alin. (3) al art. 29 a fost modificat de pct. 25 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.
Norme metodologice
88. Persoanele juridice straine care desfăşoară activităţile menţionate la art. 8 alin. (3) din Codul fiscal datorează impozit pe profit de la inceputul activităţii, în măsura în care se determina depăşirea duratei legale de 6 luni sau termenele prevăzute în conventiile de evitare a dublei impuneri, după caz. În situaţia în care nu se determina înainte de sfârşitul anului fiscal dacă activităţile din România vor fi pe o durată suficienta pentru a deveni un sediu permanent, veniturile acelui an fiscal vor fi luate în considerare în urmatorul an fiscal, în situaţia în care durata specificata este depasita.
88^1. Pentru incadrarea unui santier de constructii sau a unui proiect de construcţie, ansamblu ori montaj sau activităţi de supervizare legate de acestea şi a altor activităţi similare ca sedii permanente se va avea în vedere data începerii activităţii din contractele incheiate cu persoanele juridice române beneficiare sau cu alte informaţii ce probeaza începerea activităţii. Perioadele consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt legate în mod direct cu primul contract ce a fost executat se adauga la perioada care s-a consumat pentru realizarea contractului de baza.
----------------
Punctul 88^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 29, alin. (3) şi (4) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de punctul 2, subpunctul 10 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.
89. În scopul deducerii cheltuielilor alocate unui sediu permanent de către persoana juridica străină care îşi desfăşoară activitatea prin intermediul acestuia, precum şi de către orice altă persoană afiliata acelei persoane juridice straine, pentru serviciile furnizate, trebuie indeplinite urmatoarele condiţii
(i) serviciul furnizat să fie efectiv prestat. Pentru a justifica prestarea efectiva a serviciului, sediul permanent trebuie să prezinte autorităţilor fiscale orice documente justificative din care să rezulte date privitoare la
a) natura şi valoarea totala a serviciului prestat;
b) părţile implicate;
c) criteriile proprii de impartire a costurilor pe fiecare beneficiar al serviciului respectiv, dacă este cazul;
d) justificarea utilizarii criteriului ca fiind adecvat naturii serviciului şi activităţii desfăşurate de sediul permanent;
e) prezentarea oricăror alte elemente de recunoastere a veniturilor şi cheltuielilor care pot sa ateste prestarea serviciului respectiv.
Justificarea prestarii efective a serviciului se efectueaza cu situaţiile de lucrari, procesele-verbale de receptie, rapoartele de lucru, studiile de fezabilitate, de piaţa sau cu orice alte asemenea documente;
(îi) serviciul prestat trebuie să fie justificat şi prin natura activităţii desfăşurate la sediul permanent.
La stabilirea pretului de piaţa al transferurilor efectuate între persoana juridica străină şi sediul sau permanent, precum şi între acesta şi orice altă persoană afiliata acesteia, vor fi utilizate regulile preturilor de transfer, astfel cum sunt acestea detaliate în normele metodologice pentru aplicarea art. 11 din Codul fiscal, completate cu liniile directoare privind preturile de transfer, emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economica.
----------------
Punctul 89 din Normele metodologice de aplicare a art. 29, alin. (3) şi (4) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de pct. 13 din secţiunea A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
Venituri obtinute de persoanele juridice straine din proprietăţi imobiliare şi din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare
Art. 30. - (1) Persoanele juridice straine care obtin venituri din proprietăţi imobiliare situate în România sau din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridica română au obligaţia de a plati impozit pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.
(2) Veniturile din proprietăţile imobiliare situate în România includ urmatoarele
a) veniturile din inchirierea sau cedarea folosinţei proprietăţii imobiliare situate în România;
b) câştigul din vanzarea-cesionarea drepturilor de proprietate sau al oricăror drepturi legate de proprietatea imobiliara situata în România;
c) câştigul din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridica, dacă minimum 50% din valoarea mijloacelor fixe ale persoanei juridice sunt, fie direct, fie prin intermediul mai multor persoane juridice, proprietăţi imobiliare situate în România;
d) veniturile obtinute din exploatarea resurselor naturale situate în România, inclusiv câştigul din vanzarea-cesionarea oricărui drept aferent acestor resurse naturale.
Norme metodologice
89^1. Persoanele juridice straine care obtin venituri din proprietăţi imobiliare situate în România au obligaţia de a plati impozit pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.
În cazul vanzarii de proprietăţi imobiliare situate în România, profitul impozabil reprezinta diferenţa dintre valoarea realizata din vanzarea acestor proprietăţi imobiliare şi costul de cumparare, construire sau imbunatatire a proprietăţii, redus cu amortizarea fiscala aferenta, după caz. Valoarea realizata din vanzarea acestor proprietăţi imobiliare se reduce cu comisioanele, taxele sau cu alte sume platite, aferente vanzarii.
Profitul impozabil rezultat din inchirierea sau cedarea folosinţei proprietăţii imobiliare situate în România se calculeaza ca diferenţa între veniturile obtinute şi cheltuielile efectuate în scopul realizării acestora. Nu intra sub incidenţa acestor prevederi veniturile care sunt subiecte ale impozitului cu retinere la sursa.
Veniturile din proprietăţi imobiliare situate în România includ şi câştigurile din vanzarea-cesionare a titlurilor de participare deţinute la o persoană juridica, dacă 50% din valoarea mijloacelor fixe ale acestei persoane juridice sunt, direct sau prin intermediul mai multor persoane juridice, proprietăţi imobiliare situate în România.
În acest sens, mijloacele fixe ale unei persoane juridice sunt în mod indirect considerate proprietăţi imobiliare situate în România atunci când respectiva persoana juridica detine părţi sociale sau alte titluri de participare intr-o societate care indeplineste condiţia minimala de 50% referitoare la detinerea de proprietăţi imobiliare situate în România. Valoarea mijloacelor fixe, inclusiv terenurile, luata în calcul la stabilirea raportului de 50%, este valoarea de înregistrare în contabilitate a acestora, potrivit reglementarilor legale în vigoare la data vanzarii-cesionarii titlurilor de participare. În cadrul proprietăţilor imobiliare se încadrează şi investiţiile în curs de natura cladirilor sau altor constructii.
Câştigurile din vanzarea-cesionarea de titluri de participare, inclusiv cele obtinute în condiţiile menţionate la alineatele precedente, se determina ca diferenţa între veniturile realizate din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare şi costul de achizitie al acestora, inclusiv orice comisioane, taxe sau alte sume platite, aferente achizitionarii unor astfel de titluri de participare.
----------------
Punctul 89^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 30, alin. (1) şi (2) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 14 din secţiunea A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Punctul 89^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 30, alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 21 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
[...]
(3) Orice persoană juridica străină care obtine venituri dintr-o proprietate imobiliara situata în România sau din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridica română are obligaţia de a plati impozit pe profit, potrivit art. 34, şi de a depune declaratii de impozit pe profit, potrivit art. 35. Orice persoană juridica străină poate desemna un reprezentant fiscal pentru a îndeplini aceste obligaţii.
(4) Orice persoană juridica română sau persoana juridica străină cu sediul permanent în România, care plateste veniturile prevăzute la alin. (1), către o persoană juridica străină, are obligaţia de a retine impozitul calculat din veniturile platite şi de a vira impozitul retinut la bugetul de stat.
Norme metodologice
89^2. În aplicarea prevederilor alin. (3) al art. 30 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţia în care platitorul de venit nu este o persoană juridica română sau un sediu permanent al unei persoane juridice straine, obligaţia platii şi declararii impozitului pe profit revine persoanei juridice straine care realizează veniturile menţionate la alin. (1) al art. 30 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv reprezentantului fiscal/imputernicitului desemnat pentru indeplinirea acestor obligaţii.
În sensul alin. (4) al art. 30 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţia în care platitorul de venit este o persoană juridica română sau un sediu permanent din România al unei persoane juridice straine, acestia au obligaţia declararii şi platii impozitului pe profit în numele persoanei juridice straine care realizează veniturile menţionate la alin. (1) al art. 30 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
------------
Punctul 89^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 30, alin. (3) şi alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 22 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Art. 31. - (1) Dacă o persoană juridica română obtine venituri dintr-un stat strain prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu retinere la sursa şi veniturile sunt impozitate atât în România, cat şi în statul strain, atunci impozitul platit către statul strain, fie direct, fie indirect prin retinerea şi virarea de o altă persoană, se deduce din impozitul pe profit ce se determina potrivit prevederilor prezentului titlu.
(2) Deducerea pentru impozitele platite către un stat strain într-un an fiscal nu poate depăşi impozitul pe profit, calculat prin aplicarea cotei de impozit pe profit prevăzute la art. 17 alin. (1) la profitul impozabil obţinut în statul strain, determinat în conformitate cu regulile prevăzute în prezentul titlu sau la venitul obţinut din statul strain.
(3) Impozitul platit unui stat strain este dedus, numai dacă persoana juridica română prezinta documentaţia corespunzătoare, conform prevederilor legale, din care să rezulte faptul ca impozitul a fost platit statului strain.
Norme metodologice
90. În aplicarea prevederilor art. 31 alin. (1) din Codul fiscal, din punct de vedere fiscal, la sfârşitul anului fiscal, operaţiunile efectuate prin intermediul unor sedii permanente din strainatate ale persoanelor juridice române, înregistrate în cursul perioadei în devize, respectiv veniturile, cheltuielile, alte sume impozabile sau deductibile, cat şi impozitul platit se convertesc în lei prin utilizarea unei medii a cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Naţionala a României.
91. O persoana juridica română care desfăşoară activităţi printr-un sediu permanent într-un alt stat calculeaza profitul impozabil la nivelul intregii societăţi, potrivit dispoziţiilor capitolului II, titlul II din Codul fiscal. În scopul acordarii creditului fiscal aferent unui sediu permanent contribuabilul calculeaza profitul impozabil şi impozitul pe profit aferente acelui sediu permanent, în conformitate cu reglementarile fiscale din România.
92. Documentul pe baza caruia se calculeaza deducerea din impozitul pe profit datorat în România, potrivit dispoziţiilor acestui articol, este cel care atesta plata, confirmat de autoritatea fiscala străină. În cazul în care documentul pe baza caruia se calculeaza deducerea din impozitul pe profit datorat în România este prezentat după depunerea la autorităţile fiscale a declaraţiei privind impozitul pe profit, creditul fiscal se acordă pentru anul la care se referă, prin depunerea, în acest sens, a unei declaratii rectificative.
------------
Punctul 92 din Normele metodologice de aplicare a art. 31, alin. (1), (2) şi alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 23 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
93. Limitarea prevăzută în art. 31 alin. (2) din Codul fiscal va fi calculată separat pentru fiecare sursa de venit. În scopul aplicarii acestei prevederi, toate veniturile persoanei juridice române a caror sursa se afla în aceeasi tara străină vor fi considerate ca având aceeasi sursa.
Exemplu: un contribuabil desfăşoară activităţi atât în România, cat şi în tara străină X unde realizează venituri atât printr-un sediu permanent, cat şi din alte surse, în mod independent de sediul permanent.
Pentru activitatea desfăşurată în tara străină X situaţia este urmatoarea
Pentru sediul permanent
- profitul impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din tara străină X, 100 milioane lei (în baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Naţionala a României);
- impozitul pe profit pentru anul 2004, conform regulilor din tara străină X (cota de 30%), 30 milioane lei (în baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Naţionala a României);
- profitul impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din legea română, 80 milioane lei (legislatia română privind impozitul pe profit permite deducerea unor cheltuieli care nu sunt deductibile în tara străină X);
- impozitul pe profit pentru anul 2004, conform prevederilor din legea română (cota de 25%), 20 milioane lei.
Alte venituri realizate din tara X
- venituri din dobanzi: 100 milioane lei;
- impozit de 10% cu retinere la sursa pentru veniturile din dobanzi: 10 milioane lei (în baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Naţionala a României).
Pentru activitatea desfăşurată atât în România, cat şi în tara străină X situaţia este urmatoarea
- profit impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din legea română, 1.000 milioane lei (80 milioane profit impozabil al sediului permanent şi 920 milioane profit impozabil pentru activitatea din România);
- impozit pe profit pentru anul 2004, conform regulilor din legea română (cota de 25%), 250 milioane lei.
Potrivit situaţiei prezentate mai sus, suma maxima reprezentand creditul fiscal extern ce i se poate acorda contribuabilului este de 30 milioane lei, respectiv 20 milioane lei impozit pe profit plus 10 milioane lei impozit cu retinere la sursa (dobanzi).
Deoarece impozitul platit în strainatate în suma de 40 milioane lei este mai mare decat limita maxima de 30 milioane lei care poate fi acordată sub forma creditului fiscal extern, contribuabilul va putea scadea din impozitul pe profitul intregii activităţi (250 milioane lei) doar suma de 30 milioane lei.
Codul fiscal
Pierderi fiscale externe
Art. 32. - (1) Orice pierdere realizata printr-un sediu permanent din strainatate este deductibila doar din veniturile obtinute din strainatate.
(2) Pierderile realizate printr-un sediu permanent din strainatate se deduc numai din aceste venituri, separat, pe fiecare sursa de venit. Pierderile neacoperite se reporteaza şi se recupereaza în urmatorii 5 ani fiscali consecutivi.
Norme metodologice
94. Potrivit art. 32 din Codul fiscal, pierderile realizate din activitatea desfăşurată în strainatate printr-un sediu permanent se recupereaza numai din veniturile impozabile realizate în strainatate pe fiecare sursa de venit. În sensul aplicarii acestei prevederi, prin sursa de venit se înţelege tara din care s-au realizat veniturile. Recuperarea pierderii se va realiza conform normelor prevăzute pentru aplicarea art. 26 din Codul fiscal.
Codul fiscal
Capitolul IV*)
Reguli speciale aplicabile vanzarii-cesionarii proprietăţilor imobiliare şi titlurilor de participare
Reguli speciale aplicabile vanzarii-cesionarii proprietăţilor imobiliare şi titlurilor de participare
Art. 33. - (1) Prevederile prezentului articol se aplică persoanelor juridice române şi straine care vand-cesioneaza proprietăţi imobiliare situate în România sau titluri de participare deţinute la o persoană juridica română.
(2) Dacă câştigurile rezultate din vanzarea-cesionarea proprietăţilor imobiliare situate în România şi a titlurilor de participare deţinute la o persoană juridica română depasesc pierderile rezultate dintr-o astfel de vânzare-cesionare, atunci impozitul pe profit se stabileste prin aplicarea unei cote de 10% la diferenţa rezultata.
(3) Pierderea rezultata din vanzarea-cesionarea proprietăţilor imobiliare situate în România şi a titlurilor de participare deţinute la o persoană juridica română se recupereaza din profiturile impozabile rezultate din operaţiuni de aceeasi natura, în urmatorii 5 ani fiscali consecutivi.
(4) Câştigul rezultat din vanzarea-cesionarea proprietăţilor imobiliare sau titlurilor de participare este diferenţa pozitiva între
a) valoarea realizata din vanzarea-cesionarea unor asemenea proprietăţi imobiliare sau titluri de participare; şi
b) valoarea fiscala a unor asemenea proprietăţi imobiliare sau titluri de participare.
(5) Pierderea rezultata dintr-o vanzare-cesionare a proprietăţilor imobiliare sau titlurilor de participare este diferenţa negativa între
a) valoarea realizata din vanzare-cesionare a unor asemenea proprietăţi imobiliare sau titluri de participare; şi
b) valoarea fiscala a unor asemenea proprietăţi imobiliare sau titluri de participare.
(6) În înţelesul prevederilor alin. (4) şi (5), valoarea realizata din vanzare-cesionare se reduce cu comisioanele, taxele sau alte sume platite, aferente vanzarii-cesionarii.
(7) Valoarea fiscala pentru proprietăţile imobiliare sau pentru titlurile de participare se stabileste după cum urmeaza
a) în cazul proprietăţilor imobiliare, valoarea fiscala este costul de cumparare, construire sau imbunatatire a proprietăţii, redus cu amortizarea fiscala aferenta unei astfel de proprietăţi;
b) în cazul titlurilor de participare, valoarea fiscala este costul de achizitie al titlurilor de participare, inclusiv orice comisioane, taxe sau alte sume platite, aferente achizitionarii unor astfel de titluri de participare.
(8) Prezentul articol se aplică în cazul proprietăţilor imobiliare sau al titlurilor de participare, numai dacă sunt indeplinite urmatoarele condiţii
a) contribuabilul a detinut proprietatea imobiliara sau titlurile de participare pe o perioadă mai mare de 2 ani;
b) persoana care achizitioneaza proprietatea imobiliara sau titlurile de participare nu este persoana afiliata contribuabilului.
------------
Alin. (8) al art. 33 a fost modificat de pct. 27 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.
------------
*) Cap. IV din Titlul II a fost abrogat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005.
Norme metodologice
95. În vederea aplicarii art. 33 alin. (8) din Codul fiscal, contribuabilii justifica perioada de detinere a proprietăţilor imobiliare sau a titlurilor de participare, astfel încât să poată determina perioada mai mare de 2 ani.
96. Persoanele juridice inscriu în registrul de evidenta fiscala modul de calcul al castigului/pierderii rezultate din tranzactiile efectuate cu proprietăţi imobiliare. La fiecare termen de plată a impozitului pe profit, persoanele juridice vor determina profitul/pierderea rezultata, cumulat de la inceputul anului fiscal. Profitul rezultat se impune cu cota de 10%, pierderea urmand a fi recuperata din profiturile determinate în urmatorii 5 ani fiscali din câştigurile rezultate din aceleasi tranzactii.
97. Profitul impozabil rezultat din vanzarea-cesionarea proprietăţilor imobiliare situate în România şi a titlurilor de participare deţinute la o persoană juridica română se impune cu cota de 10% numai pentru tranzactiile efectuate până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv. În condiţiile în care se realizează pierdere din aceste tranzactii până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, aceasta se recupereaza din profiturile impozabile rezultate din operaţiuni de aceeasi natura, pe perioada prevăzută la art. 26 din Codul fiscal.
-------------
Punctul 97 din Normele metodologice de aplicare a art. 33 din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de de pct. 3 din secţiunea A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.
Codul fiscal
Capitolul V
Plata impozitului şi depunerea declaratiilor fiscale
Codul fiscal
Plata impozitului
Art. 34 [...]
(4) Organizaţiile nonprofit au obligaţia de a declara şi plati impozitul pe profit anual, până la data de 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculeaza impozitul.
(5) Contribuabilii care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor şi plantelor tehnice, pomicultura şi viticultura au obligaţia de a declara şi plati impozitul pe profit anual, până la data de 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculeaza impozitul.[...]
(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (6), contribuabilii prevăzuţi la alin. (1) lit. a) nou infiintati, infiintati în cursul anului precedent sau care la sfârşitul anului fiscal precedent înregistrează pierdere fiscala, efectueaza plati anticipate în contul impozitului pe profit la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectueaza plata anticipata.
Norme metodologice
98. Contribuabilii prevăzuţi la art. 34 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, nu depun declaratii trimestriale pentru impozitul pe profit.
99. Incadrarea în activităţile prevăzute la art. 34 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare este cea stabilita prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997 privind aprobarea Clasificarii activităţilor din economia naţionala - CAEN, cu modificările ulterioare.
100. Pentru aplicarea prevederilor art. 34 alin. (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, plăţile anticipate trimestriale datorate în contul impozitului pe profit se determina prin aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil cumulat de la inceputul anului fiscal, din care se scad sumele datorate în contul impozitului pe profit pentru perioada precedenta trimestrului pentru care se datoreza plata anticipata. Profitul contabil se determina ca diferenţa între veniturile şi cheltuielile înregistrate în contabilitate, potrivit reglementarilor contabile, cumulat de la inceputul anului fiscal. La stabilirea plăţilor anticipate efectuate în contul impozitului pe profit asupra profitului contabil nu se efectueaza ajustari fiscale.
------------
Punctele 98, 99, 100 din Normele metodologice de aplicare a art. 34, alin. (4), (5) şi alin. (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost modificate de pct. 24 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Retinerea impozitului pe dividende
Art. 36. (1) 0 persoana juridica română care plateste dividende către o persoană juridica română are obligaţia sa retina şi sa verse impozitul pe dividende retinut către bugetul de stat, asa cum se prevede în prezentul articol.
(2) Impozitul pe dividende se stabileste prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut platit către o persoană juridica română.
Norme metodologice
100^1. Nu intra sub incidenţa prevederilor art. 36 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, nefiind considerate dividend, urmatoarele distribuiri
a) distribuiri de titluri de participare suplimentare, astfel cum acestea sunt definite la art. 7 pct. 12 lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, efectuate în legătură cu o operaţiune de majorare a capitalului social al unei persoane juridice, care nu modifica, pentru participantii la persoana juridica respectiva, procentul de detinere a titlurilor de participare;
b) distribuiri în legătură cu dobandirea (rascumpararea) de către o societate comerciala de acţiuni proprii potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum aceste distribuiri sunt definite de art. 7 pct. 12 lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
c) distribuiri efectuate cu ocazia reducerii capitalului social constituit efectiv de către participanti, astfel cum aceste distribuiri sunt definite la art. 7 pct. 12 lit. d) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
În cazul în care aceste distribuiri sunt efectuate în legătură cu operaţiuni la care Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare impune efectuarea unor rotunjiri de valoare a titlurilor de participare deţinute de participanti, modificarea datorata acestor rotunjiri nu se considera modificare a procentului de detinere a titlurilor la persoana juridica respectiva.
------------
Punctul 100^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 36, alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 25 al lit. B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Capitolul VII
Dispozitii tranzitorii şi finale
Dispozitii tranzitorii
Art. 38. - (1) În cazul persoanelor juridice care au obţinut, înainte de 1 iulie 2003, certificatul permanent de investitor în zona defavorizata, scutirea de impozit pe profitul aferent investitiilor noi se aplică în continuare pe perioada existentei zonei defavorizate.
-----------
Alin. (1) al art. 38 a fost modificat de pct. 7 din LEGEA nr. 494 din 12 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.092 din 24 noiembrie 2004.
Norme metodologice
101. În cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi în zonele defavorizate, scutirea de la plata impozitului pe profit se acordă pe baza certificatului de investitor în zona defavorizata, eliberat înainte de data de 1 iulie 2003 de către agentia pentru dezvoltare regionala în a carei raza de competenţa teritoriala se afla sediul agentului economic, conform prevederilor legale în vigoare.
----------------
Punctul 101 din Normele metodologice de aplicare a art. 38, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de pct. 15 din secţiunea A a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
102. Investiţiile noi sunt reprezentate de mijloacele fixe amortizabile create sau achiziţionate de la terţe părţi, utilizate efectiv în activitatea proprie, desfăşurată în domeniile de interes economic, clasificate expres în anexa la Normele metodologice pentru aplicarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, republicată, cu modificările ulterioare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 728/2001, care determina angajarea de forta de muncă.
103. Scutirea de la plata impozitului pe profit opereaza pe toata durata existentei zonei defavorizate.
104. Profitul realizat în zonele defavorizate, rezultat din efectuarea operaţiunilor de lichidare a investitiei, conform legii, din vanzarea de active corporale şi necorporale, din câştigurile realizate din investitii financiare, din desfăşurarea de activităţi în afara zonei defavorizate, precum şi cel rezultat din desfăşurarea de activităţi în alte domenii decat cele de interes pentru zonele defavorizate sunt supuse impunerii. Partea din profitul impozabil aferenta fiecarei operaţiuni/activităţi este cea care corespunde ponderii veniturilor obtinute din aceste operaţiuni/activităţi în volumul total al veniturilor.
Codul fiscal
(4) Cu excepţia prevederilor alin. (3), contribuabilii care obtin venituri din activităţi desfăşurate pe bază de licenţă intr-o zona libera au obligaţia de a plati impozit pe profit în cota de 5% pentru profitul impozabil care corespunde acestor venituri, până la data de 31 decembrie 2004.
Norme metodologice
105. Pentru contribuabilii care desfăşoară activităţi în zonele libere pe bază de licente eliberate potrivit Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, cu modificările ulterioare, profitul obţinut din aceste activităţi este impozitat cu cota de 5% până la data de 31 decembrie 2004, cu excepţia cazului în care acestia intra sub incidenţa prevederilor art. 38 alin. (3) din Codul fiscal.
106. În cazul în care contribuabilul îşi desfăşoară activitatea în zona libera prin unităţi fără personalitate juridica, acesta este obligat sa tina evidenţa contabilă distincta pentru veniturile şi cheltuielile aferente acestei activităţi. La determinarea profitului aferent activităţii se iau în calcul şi cheltuielile de conducere şi administrare, precum şi alte asemenea cheltuieli, proportional cu veniturile obtinute în zona libera faţă de veniturile totale realizate de persoana juridica.
107. Pierderea rezultata din operaţiunile realizate în zona libera nu se recupereaza din profitul impozabil realizat în afara zonei, aceasta urmand să fie recuperata din profiturile obtinute din aceeasi zona.
Codul fiscal
(12) La calculul profitului impozabil, urmatoarele venituri sunt neimpozabile până la data de 31 decembrie 2006: [...]
b) veniturile realizate din aplicarea unei inventii brevetate în România, inclusiv din fabricarea produsului sau aplicarea procesului, pe o perioadă de 5 ani de la prima aplicare, calculati de la data începerii aplicarii şi cuprinşi în perioada de valabilitate a brevetului, potrivit legii;
Norme metodologice
108. Aplicarea unei inventii înseamnă fabricarea produsului sau folosirea procedeului/metodei. Procedeul include şi utilizarea unui produs sau efectuarea oricărui alt act generator de profit, cum ar fi
a) proiectarea obiectului/obiectelor unei inventii
1. proiect de execuţie pentru realizarea unui produs, inclusiv produsul obţinut în mod direct prin aplicarea unui procedeu brevetat, unei instalaţii sau a altora asemenea;
2. proiect tehnologic pentru aplicarea unui procedeu/tehnologii sau a unei metode;
b) executarea şi/sau experimentarea prototipului/unicatului ori a tehnologiei care face obiectul unei inventii;
c) executarea şi/sau exploatarea seriei "zero" a produsului ori a instalatiei-pilot;
d) exploatarea obiectului unei inventii prin realizarea pe scara larga a acestuia, şi anume
1. fabricarea produsului, cum ar fi: dispozitivul, utilajul, instalatia, compozitia, respectiv produsul obţinut în mod direct prin aplicarea unui procedeu brevetat;
2. folosirea unui procedeu, respectiv a unei tehnologii sau a unei metode, obiect al unei inventii;
3. folosirea unui mijloc, dispozitiv, aparat, instalatie, obiect al unei inventii exclusiv pentru necesitatile interne ale unităţii care aplica;
e) comercializarea rezultatelor actelor prevăzute la lit. a)-d) de către deţinătorul de drepturi care este şi producător, dacă aceste acte au fost efectuate în tara.
109. Prima aplicare se ia în considerare în mod distinct pentru titularul de brevet, precum şi pentru fiecare dintre licentiatii acestuia.
110. Pentru ca titularul brevetului, succesorul sau în drepturi sau, după caz, licentiatii acestuia sa beneficieze de scutire de impozit pe profit trebuie să fie indeplinite în mod cumulativ urmatoarele condiţii
a) sa existe o copie, certificata pentru conformitate, a hotărârii definitive a Oficiului de Stat pentru Inventii şi Marci de acordare a brevetului de inventie; în cazul în care solicitantul scutirii de impozit este altă persoană decat titularul brevetului, este necesar sa existe documente, certificate pentru conformitate de către Oficiul de Stat pentru Inventii şi Marci sau autentificate, din care să rezulte una dintre urmatoarele situaţii
1. solicitantul este succesorul în drepturi al titularului brevetului;
2. solicitantul este licentiat al titularului brevetului;
3. solicitantul este licentiat al succesorului în drepturi al titularului brevetului;
b) sa existe documente eliberate de Oficiul de Stat pentru Inventii şi Marci, din care să rezulte ca brevetul de inventie a fost în vigoare pe perioada pentru care s-a solicitat scutirea de impozit;
c) sa existe evidenţa contabilă de gestiune din care să rezulte ca în perioada pentru care se solicita scutirea de impozit pentru inventia sau grupul de inventii brevetate a fost efectuat cel puţin unul dintre actele prevăzute la pct. 108 şi nivelul profitului obţinut în această perioadă;
d) profitul astfel obţinut sa fi fost realizat în limita perioadei de 5 ani de la prima aplicare şi cuprinşi în perioada de valabilitate a brevetului.
----------------
Punctul 110 din Normele metodologice de aplicare a art. 38, alin.(12), lit. b) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 2, subpunctul 11 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.
111. Profitul se stabileste cu referire stricta la inventia sau grupul de inventii brevetate, pe baza elementelor de noutate, asa cum acestea rezultă din revendicarile brevetului de inventie. În conformitate cu prevederile art. 33 alin. 3 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, republicată, revendicarile se interpreteaza în legătură cu descrierea şi desenele inventiei.
112. În cazul în care inventia sau grupul de inventii brevetate se referă numai la o parte a unei instalaţii ori a unei activităţi tehnologice, procedeu sau metoda, iar din evidentele contabile rezultă profitul numai pentru întreaga instalatie ori activitate tehnologica, se procedeaza mai întâi la stabilirea ponderii inventiei sau a grupului de inventii în instalatia ori activitatea tehnologica şi, pe aceasta baza, se determina partea de profit obţinut prin aplicarea inventiei brevetate.
113. Profitul include şi câştigurile obtinute de titularul brevetului sau de licentiatii acestuia din eventualele taxe sau tarife, percepute drept contravaloare a serviciului de utilizare a inventiei brevetate având ca obiect şi un produs nou, numai în cazul în care brevetul cuprinde şi o revendicare de utilizare sau de folosire a noului produs.
Codul fiscal
Titlul III
Impozitul pe venit
Capitolul I
Dispozitii generale
Norme metodologice
1. Veniturile din activităţi independente, inclusiv veniturile realizate de persoanele fizice în cadrul unor asocieri fără personalitate juridica, din cedarea folosinţei bunurilor, precum şi veniturile din activităţi agricole sunt venituri pentru care determinarea impozitului se face pe venitul net anual impozabil, corespunzător fiecarei surse de venit, impozitul fiind final.
2. Veniturile din celelalte categorii de venituri se supun impozitarii, pe fiecare loc de realizare, în cadrul acestor categorii de venituri, impozitul fiind final.
--------------
Punctele 1 şi 2 din Normele metodologice de aplicare a art. 41 din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
Venituri neimpozabile
Art. 42. - În înţelesul impozitului pe venit, urmatoarele venituri nu sunt impozabile
a) ajutoarele, indemnizatiile şi alte forme de sprijin cu destinatie speciala, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale şi din alte fonduri publice, precum şi cele de aceeasi natura primite de la alte persoane, cu excepţia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de muncă. Nu sunt venituri impozabile indemnizatiile pentru: risc maternal, maternitate, cresterea copilului şi ingrijirea copilului bolnav, potrivit legii.
------------
Art. 42 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.
Litera a) a art. 42 au fost modificata de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005*).
*) Art. II din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005 abroga Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 24/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 30 martie 2005.
Norme metodologice
3. În categoria veniturilor neimpozabile se cuprind veniturile obtinute de persoanele fizice, potrivit legii, cum sunt
- alocatia de stat pentru copii;
- alocatia de întreţinere pentru fiecare copil încredinţat sau dat în plasament familial;
- indemnizatia lunara primita de persoanele cu handicap grav şi accentuat;
- alocatia sociala primita de nevazatorii cu handicap grav şi accentuat;
- indemnizatia lunara acordată nevazatorilor cu handicap grav, potrivit legii;
- contravaloarea serviciilor hoteliere acordate, potrivit legii, membrilor de familie care însoţesc în spital copii cu handicap sau copii bolnavi în vârsta de până la 3 ani;
- ajutorul pentru încălzirea locuinţei;
- alocatia pentru copiii nou-nascuti, primita pentru fiecare dintre primii 4 copii nascuti vii;
- indemnizatia de maternitate;
- indemnizatia pentru cresterea copilului până la implinirea varstei de 2 ani şi, în cazul copilului cu handicap, până la implinirea varstei de 3 ani, precum şi stimulentul acordat potrivit legislaţiei privind susţinerea familiei în vederea cresterii copilului;
- indemnizatia pentru risc maternal;
- indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav în vârsta de până la 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, până la implinirea varstei de 18 ani;
- indemnizatia lunara pentru activitatea de liber-profesionist a artistilor interpreţi sau executanţi din România, acordată potrivit Legii nr. 109/2005 privind instituirea indemnizatiei pentru activitatea de liber-profesionist a artistilor interpreţi sau executanţi din România.
- ajutorul social primit de sotii celor care satisfac serviciul militar obligatoriu;
- ajutorul social acordat potrivit legii;
- ajutorul de urgenta acordat de Guvern şi de primari în situaţii de necesitate, ca urmare a calamitatilor naturale, incendiilor, accidentelor, precum şi altor situaţii deosebite stabilite prin lege, în limita fondurilor existente;
- ajutoarele pentru procurarea de dispozitive medicale;
- ajutorul lunar sau alocatia de sprijin primita de cadrele militare trecute în rezerva, fără drept de pensie, apte de muncă, care nu se pot incadra din lipsa de locuri de muncă corespunzătoare pregatirii lor;
- indemnizatia de şomaj şi alte drepturi neimpozabile acordate conform legislaţiei în materie;
- sumele platite din bugetul asigurarilor pentru şomaj pentru completarea veniturilor persoanelor care se angajează înainte de expirarea perioadei de şomaj;
- prima de încadrare şi prima de instalare acordate din bugetul asigurarilor pentru şomaj;
- sprijinul material acordat, potrivit legii, membrilor de familie ai magistratului decedat sau membrilor de familie ai altei persoane din cadrul organelor autorităţii judecătorești, care a decedat;
- echivalentul salariului primit de membrii familiei functionarului public, în caz de deces al acestuia;
- indemnizatia reparatorie lunara primita de persoanele care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă, marilor mutilati şi urmasilor celor care au decedat ca urmare a participării la Revolutia din decembrie 1989;
- indemnizatia reparatorie lunara primita de parintii persoanelor care au decedat ca urmare a participării la Revolutia din decembrie 1989;
- indemnizatia reparatorie lunara primita de sotul supravietuitor al persoanei care a decedat ca urmare a participării la Revolutia din decembrie 1989 şi care are în întreţinere unul sau mai mulţi copii ai acesteia;
- suma fixa pentru ingrijire primita de invalizii şi accidentatii de razboi, marii mutilati şi cei incadrati în gradul I de invaliditate;
- indemnizatia lunara primita de persoanele persecutate din motive politice şi etnice;
- indemnizatia lunara primita de magistratii care în perioada anilor 1945-1952 au fost inlaturati din justiţie din motive politice;
- indemnizatia de veteran de razboi, inclusiv sporul, acordată potrivit legii;
- renta lunara acordată, potrivit legii, veteranilor de razboi;
- ajutorul anual pentru acoperirea unei părţi din costul chiriei, energiei electrice şi energiei termice, acordat veteranilor de razboi şi vaduvelor de razboi, precum şi altor persoane defavorizate, potrivit legii;
- sprijinul material lunar primit de sotul supravietuitor, precum şi de copiii minori, urmasi ai membrilor titulari, corespondenti şi de onoare din tara ai Academiei Române, acordat în conformitate cu legea privind acordarea unui sprijin material pentru sotul supravietuitor şi pentru urmasii membrilor Academiei Române;
- ajutoarele acordate emigrantilor politici potrivit legislaţiei în vigoare;
- ajutorul rambursabil pentru refugiati;
- ajutoarele umanitare, medicale şi sociale;
- ajutorul de deces acordat potrivit legislaţiei privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, precum şi ajutorul pentru procurarea de proteze, orteze şi de alte produse ortopedice, acordate în baza legislaţiei de pensii;
- ajutorul lunar pentru sotul supravietuitor, acordat potrivit legii privind acordarea unui ajutor lunar pentru sotul supravietuitor;
- renta viagera acordată de la bugetul de stat, bugetele locale şi din alte fonduri publice, potrivit legii;
- indemnizatia de merit acordată în condiţiile Legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizatiei de merit, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 859/2003 privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizatiei de merit şi a Regulamentului de functionare a Comisiei naţionale pentru acordarea indemnizatiei de merit, cu modificările şi completările ulterioare;
- drepturi reprezentand transportul gratuit urban şi interurban, acordate, potrivit legii, pentru adultii cu handicap accentuat şi grav, precum şi pentru asistenţii personali sau insotitorii acestora;
- alte asemenea venituri acordate potrivit normelor legale în vigoare.
3^1. Nu sunt venituri impozabile indemnizatiile pentru risc maternal şi cele pentru ingrijirea copilului bolnav în vârsta de până la 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, până la implinirea varstei de 18 ani, reprezentand drepturi primite de persoanele fizice conform legii, începând cu data de 1 mai 2005. Veniturile de natura celor de mai sus, aferente perioadei de până la 1 mai 2005, sunt impozabile potrivit legii.
4. În sensul art. 42 lit. a) din Codul fiscal, prin alte persoane se înţelege, printre altii, şi
- casa de ajutor reciproc a pensionarilor, pentru ajutoarele umanitare, medicale şi sociale acordate membrilor din contribuţiile acestora;
- organizaţiile umanitare, organizaţiile sindicale, Crucea Rosie, unitatile de cult recunoscute în România şi alte entităţi care pot acorda ajutoare umanitare sau sociale.
--------------
Punctele 3 şi 4 din Normele metodologice de aplicare a art. 42, lit. a) din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Punctul 3 din Normele metodologice de aplicare a art. 42, lit. a) din Legea nr. 571/2003 a fost completat cu trei liniute (introduse după liniuţa a 10-a) de pct. 1 din secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.
Punctul 3^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 42, lit. a) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 2 din secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.
Liniutele a-10-a şi a-33-a de la pct. 3 din Normele metodologice de aplicare a art. 42, lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost modificate de pct. 1 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Liniuţa a-38-a de la pct. 3 din Normele metodologice de aplicare a art. 42, lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdusa de pct. 2 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
b) sumele încasate din asigurări de orice fel reprezentand despăgubiri, sume asigurate, precum şi orice alte drepturi, cu excepţia castigurilor primite de la societăţile de asigurări ca urmare a contractului de asigurare incheiat între părţi, cu ocazia tragerilor de amortizare. Nu sunt venituri impozabile despăgubirile în bani sau în natura primite de către o persoană fizica ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despăgubirile reprezentand daunele morale;
Norme metodologice
5. Sunt neimpozabile despăgubirile, sumele asigurate şi orice alte drepturi acordate asiguratilor, beneficiarilor sau tertelor persoane pagubite, din asigurarile de orice fel, potrivit legislaţiei privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurarilor.
6. Sumele reprezentand alte drepturi acordate asiguratilor pot avea, printre altele, urmatoarele forme: rascumparari partiale în contul persoanei asigurate, plati esalonate, rente, venituri rezultate din fructificarea rezervelor constituite din primele platite de asigurati, precum şi orice alte sume de aceeasi natura, indiferent de denumirea sau forma sub care sunt platite, în contul persoanei asigurate.
7. În cazul în care suportatorul primei de asigurare este o persoană fizica independenta, persoana juridica sau orice alta entitate care desfăşoară o activitate, atunci contravaloarea primelor de asigurare reprezinta venituri impozabile pentru persoana fizica beneficiara.
--------------
Punctele 5, 6 şi 7 din Normele metodologice de aplicare a art. 42, lit. b) din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
c) sumele primite drept despăgubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitatilor naturale, precum şi pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;
Norme metodologice
7^1. În această categorie se includ şi produsele oferite gratuit producătorilor agricoli individuali care au suferit pagube ca urmare a calamitatilor naturale potrivit prevederilor din contractul incheiat între părţi.
-------------
Pct. 7^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 42, lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 3 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
d) pensiile pentru invalizii de razboi, orfanii, vaduvele/vaduvii de razboi, sumele fixe pentru ingrijirea pensionarilor care au fost incadrati în gradul I de invaliditate, precum şi pensiile, altele decat pensiile platite din fonduri constituite prin contribuţii obligatorii la un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative şi cele finantate de la bugetul de stat;
e) contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acordă cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispoziţiilor legale în vigoare;
f) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizare sau mecenat;
g) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile şi mobile din patrimoniul personal, altele decat câştigurile din transferul titlurilor de valoare, precum şi altele decat cele definite la cap. VIII^1;
h) drepturile în bani şi în natura primite de militarii în termen, militarii cu termen redus, studentii şi elevii unităţilor de invatamant din sectorul de aparare naţionala, ordine publică şi siguranţa naţionala şi persoanele civile, precum şi cele ale gradatilor şi soldatilor concentrati sau mobilizati;
i) bursele primite de persoanele care urmeaza orice formă de scolarizare sau perfectionare în cadru institutionalizat;
-----------
Litera g) a art. 42 a fost modificata de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005.
Litera d) a art. 42 a fost modificata de pct. 26 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
Norme metodologice
8. Prin cadru institutionalizat se înţelege orice entitate care are ca obiect de activitate educatia scolara, universitara, pregătirea şi/sau perfectionarea profesionala, recunoscută de autorităţi ale statului român.
--------------
Punctul 8 din Normele metodologice de aplicare a art. 42, lit. c), d), e), f), g), h), i) din Legea nr. 571/2003 este reprodus în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
j) sumele sau bunurile primite cu titlu de mostenire şi donatie;
k) veniturile din agricultura şi silvicultura, cu excepţia celor prevăzute la art. 71;
Norme metodologice
9. În categoria veniturilor din agricultura şi silvicultura considerate neimpozabile se cuprind
- veniturile realizate de proprietar/arendas din valorificarea în stare naturala a produselor obtinute de pe terenurile agricole şi silvice, proprietate privată sau luate în arenda. Începând cu data de 1 ianuarie 2008 sunt impozabile veniturilor banesti realizate din valorificarea produselor agricole obtinute după recoltare, în stare naturala, de pe terenurile agricole proprietate privată sau luate în arenda, către unităţi specializate pentru colectare, unităţi de procesare industriala sau către alte unităţi, pentru utilizare ca atare.
- veniturile realizate de persoanele fizice asociate intr-o asociaţie conform prevederilor art. 28 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, din valorificarea produselor silvice în condiţiile legii.
- veniturile provenite din: cresterea animalelor şi pasarilor, apicultura şi sericicultura;
- veniturile obtinute de persoanele fizice din valorificarea în stare naturala, prin unităţi specializate, cum ar fi centre sau puncte de achizitie, a produselor culese sau capturate din flora şi fauna sălbatică.
10. Se considera în stare naturala: produsele agricole obtinute după recoltare, materialul lemnos pe picior sau transformat în busteni ori în bile, precum şi produsele de origine animala, cum ar fi: lapte, lana, oua, piei crude şi altele asemenea, plante şi animale din flora şi fauna sălbatică, cum ar fi: plante medicinale, fructe de padure, ciuperci, melci, scoici, serpi, broaste şi altele asemenea.
--------------
Punctele 9 şi 10 din Normele metodologice de aplicare a art. 42, lit. j) şi k) din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Prima liniuţa de la pct. 9 din Normele metodologice de aplicare a art. 42, lit. k) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificata de pct. 4 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
A doua liniuţa de la pct. 9 din Normele metodologice de aplicare a art. 42, lit. k) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdusa de pct. 5 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
l) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice şi ai posturilor consulare pentru activităţile desfăşurate în România în calitatea lor oficiala, în condiţii de reciprocitate, în virtutea regulilor generale ale dreptului international sau a prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte;
m) veniturile nete în valută primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi institutelor culturale ale României amplasate în strainatate, în conformitate cu legislatia în vigoare;
n) veniturile primite de oficialii organismelor şi organizaţiilor internationale din activităţile desfăşurate în România în calitatea lor oficiala, cu condiţia ca pozitia acestora, de oficial, să fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe;
o) veniturile primite de cetăţeni straini pentru activitatea de consultanţă desfăşurată în România, în conformitate cu acordurile de finanţare nerambursabilă incheiate de România cu alte state, cu organisme internationale şi organizaţii neguvernamentale;
p) veniturile primite de cetăţeni straini pentru activităţi desfăşurate în România, în calitate de corespondenti de presa, cu condiţia reciprocitatii acordate cetatenilor români pentru venituri din astfel de activităţi şi cu condiţia ca pozitia acestor persoane să fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe;
q) sumele reprezentand diferenţa de dobânda subventionata pentru creditele primite în conformitate cu legislatia în vigoare;
r) subventiile primite pentru achizitionarea de bunuri, dacă subventiile sunt acordate în conformitate cu legislatia în vigoare;
s) veniturile reprezentand avantaje în bani şi/sau în natura primite de persoanele cu handicap, veteranii de razboi, invalizii şi vaduvele de razboi, accidentatii de razboi în afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, cele deportate în strainatate ori constituite în prizonieri, urmasii eroilor-martiri, ranitilor, luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, precum şi persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate în România cu incepere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945;
Norme metodologice
11. Aceste venituri sunt acordate prin legi speciale şi cuprind, printre altele
- contravaloarea protezelor acordate gratuit pentru marii mutilati şi persoanele care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă, a medicamentelor gratuite, accesului gratuit la sanatorii şi baze de tratament aparţinând Ministerului Sănătăţii, Ministerului Apararii Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi altor institutii potrivit legii;
- contravaloarea transportului urban gratuit cu mijloacele de transport în comun şi altele asemenea, prevăzute a fi acordate persoanelor care intra sub incidenţa prevederilor art. 5 alin. (1) lit. k) din Legea recunostintei faţă de eroii-martiri şi luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
- contravaloarea asistentei medicale şi a medicamentelor acordate în mod gratuit şi prioritar, atât în tratament ambulatoriu, cat şi pe timpul spitalizarilor, a transportului gratuit cu mijloacele de transport în comun şi pe calea ferata română, contravaloarea biletului gratuit, pentru tratament intr-o statiune balneoclimaterica şi altele asemenea, prevăzute a fi acordate persoanelor care intra sub incidenţa prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în strainatate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare;
- contravaloarea calatoriilor gratuite pe calea ferata, gratuitatile pe mijloacele de transport în comun în mediul urban, a lemnelor de foc sau echivalent carbuni, a asistentei medicale gratuite în toate instituţiile medicale civile de stat sau militare şi asigurarea de medicamente gratuite atât în tratamentele ambulatorii, cat şi pe timpul spitalizarii, a biletelor de tratament gratuite, în limita posibilitatilor existente, în statiuni balneoclimaterice, a protezelor, a carjelor, a ghetelor ortopedice, a carucioarelor, a aparatelor auditive şi implanturilor cardiace, mijloacelor moto şi auto speciale pentru cei handicapati locomotor şi altele asemenea, potrivit Legii nr. 44/1994 privind veteranii de razboi, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi vaduvelor de razboi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- contravaloarea transportului urban gratuit cu mijloace de transport în comun pentru adultii cu handicap accentuat şi grav şi pentru asistenţii personali sau pentru insotitorii acestora, a transportului interurban gratuit cu trenul, asistenţa medicală gratuita în conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia speciala şi incadrarea în munca a persoanelor cu handicap, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 519/2002, cu modificările şi completările ulterioare; - altele asemenea, aprobate prin lege.
12. Persoanele fizice prevăzute la art. 42 lit. s) din Codul fiscal datorează impozit pe venit pentru categoriile de venituri prevăzute la art. 41 din Codul fiscal.
--------------
Punctele 11 şi 12 din Normele metodologice de aplicare a art. 42, lit. l) - s) din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
t) premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale, europene şi la jocurile olimpice. Nu sunt venituri impozabile premiile, primele şi indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialisti, prevăzuţi în legislatia în materie, în vederea realizării obiectivelor de înaltă performanta: clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale şi jocurile olimpice, precum şi calificarea şi participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale şi europene, prima grupa valorica, precum şi la jocurile olimpice, în cazul jocurilor sportive. Nu sunt venituri impozabile primele şi indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialisti, prevăzuţi de legislatia în materie, în vederea pregatirii şi participării la competitiile internationale oficiale ale loturilor reprezentative ale României;
Norme metodologice
13. Beneficiaza de aceste prevederi şi urmatorii specialisti: profesorii cu diploma de licenţă sau de absolvire, instructorii şi managerii din domeniu, precum şi alte persoane calificate pentru asistenţa medicală, cercetare şi asistenţa stiintifica, organizare şi conducere tehnica şi alte ocupatii complementare, potrivit reglementarilor în materie.
--------------
Punctul 13 din Normele metodologice de aplicare a art. 42, lit. t) din Legea nr. 571/2003 este reprodus în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
u) premiile şi alte drepturi sub forma de cazare, masa, transport şi altele asemenea, obtinute de elevi şi studenti în cadrul competitiilor interne şi internationale, inclusiv elevi şi studenti nerezidenti în cadrul competitiilor desfăşurate în România;
Norme metodologice
14. În această categorie se cuprind
- premii obtinute la concursuri pe obiecte sau discipline de invatamant, pe meserii, cultural-stiintifice, festivaluri, simpozioane, concursuri tehnico-stiintifice, premii obtinute la campionate şi concursuri sportive scolare, naţionale şi internationale;
- contravaloarea avantajelor sub forma de masa, cazare şi transport;
- alte drepturi materiale primite de participanti cu ocazia acestor manifestari;
- altele asemenea.
--------------
Punctul 14 din Normele metodologice de aplicare a art. 42, lit. u) din Legea nr. 571/2003 este reprodus în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
v) prima de stat acordată în conformitate cu prevederile Legii nr. 541/2002 privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificările şi completările ulterioare;
x) alte venituri care nu sunt impozabile, asa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.
Cotele de impozitare
Norme metodologice
15. La determinarea impozitului anual/lunar, la plăţile anticipate cu titlu de impozit calculat pentru veniturile prevăzute la art. 41 din Codul fiscal, bazele de calcul al impozitului vor fi stabilite prin rotunjire la mia de lei, prin neglijarea fractiunilor sub 1.000 lei.
--------------
Punctul 15 din Normele metodologice de aplicare a articolelor 42, lit. v) şi x) şi 43, din Legea nr. 571/2003 este reprodus în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
Perioada impozabila
Art. 44. - (1) Perioada impozabila este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), perioada impozabila este inferioara anului calendaristic, în situaţia în care decesul contribuabilului survine în cursul anului.
------------
Art. 44 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.
Norme metodologice
16. Anul fiscal corespunde cu perioada celor 12 luni ale unui an calendaristic în care se realizează venituri.
17. În cazul decesului contribuabilului, perioada impozabila este inferioara anului calendaristic, cuprinzand numărul de luni din anul calendaristic până la data decesului.
--------------
Punctele 16 şi 17 din Normele metodologice de aplicare a art. 44 din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
Stabilirea deducerilor personale şi a sumelor fixe
Art. 45. - (1) Deducerea personala, precum şi celelalte sume fixe, exprimate în lei, se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(2) Sumele sunt calculate prin rotunjire la suta de mii de lei, în sensul că fractiunile sub 100.000 lei se majoreaza la 100.000 lei.
------------
Art. 45 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.
Codul fiscal
Capitolul II
Venituri din activităţi independente
Definirea veniturilor din activităţi independente
Art. 46. - (1) Veniturile din activităţi independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere şi veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, realizate în mod individual şi/sau intr-o formă de asociere, inclusiv din activităţi adiacente.
(2) Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comert ale contribuabililor, din prestări de servicii, altele decat cele prevăzute la alin. (3), precum şi din practicarea unei meserii.
(3) Constituie venituri din profesii libere veniturile obtinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii.
(4) Veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuala provin din brevete de inventie, desene şi modele, mostre, marci de fabrica şi de comert, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor şi drepturi conexe dreptului de autor şi altele asemenea.
------------
Art. 46 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.
Norme metodologice
18. Se supun impozitului pe veniturile din activităţi independente persoanele fizice care realizează aceste venituri în mod individual sau asociate pe baza unui contract de asociere incheiat în vederea desfăşurării de activităţi în scopul obtinerii de venit, asociere care se realizează potrivit dispoziţiilor legale şi care nu da nastere unei persoane juridice.
19. Exercitarea unei activităţi independente presupune desfăşurarea acesteia în mod obisnuit, pe cont propriu şi urmarind un scop lucrativ. Printre criteriile care definesc preponderent existenta unei activităţi independente sunt: libera alegere a desfăşurării activităţii, a programului de lucru şi a locului de desfăşurare a activităţii; riscul pe care şi-l asuma intreprinzatorul; activitatea se desfăşoară pentru mai mulţi clienti; activitatea se poate desfăşura nu numai direct, ci şi cu personalul angajat de intreprinzator în condiţiile legii.
20. Persoanele fizice nerezidente sunt supuse impozitarii în România pentru veniturile obtinute din desfăşurarea în România, potrivit legii, a unei activităţi independente, printr-un sediu permanent.
21. Sunt considerate venituri comerciale veniturile realizate din fapte de comert de către persoane fizice sau asocieri fără personalitate juridica, din prestări de servicii, altele decat cele realizate din profesii libere, precum şi cele obtinute din practicarea unei meserii.
Principalele activităţi care constituie fapte de comert sunt
- activităţi de productie;
- activităţi de cumparare efectuate în scopul revanzarii;
- organizarea de spectacole culturale, sportive, distractive şi altele asemenea;
- activităţi al caror scop este facilitarea incheierii de tranzactii comerciale printr-un intermediar, cum ar fi: contract de comision, de mandat, de reprezentare, de agent de asigurare şi alte asemenea contracte incheiate în conformitate cu prevederile Codului comercial, indiferent de perioada pentru care a fost incheiat contractul;
- vanzarea în regim de consignaţie a bunurilor cumparate în scopul revanzarii sau produse pentru a fi comercializate;
- activităţi de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folosita, şi altele asemenea;
- transport de bunuri şi de persoane; - alte fapte de comert definite în Codul comercial.
21^1. Începând cu 1 ianuarie 2007 sunt venituri comerciale, veniturile obtinute din activităţii desfăşurate în cadrul fermei familiale cu caracter comercial, altele decat cele care se încadrează în prevederile art. 42 lit. k) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
Începând cu 1 ianuarie 2008 sunt venituri comerciale, veniturile obtinute din activităţii desfăşurate în cadrul fermei familiale cu caracter comercial, altele decat cele care se încadrează în prevederile art. 42 lit. k) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele care sunt impozitate potrivit prevederilor art. 74 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
--------------
Pct. 21^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 46 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 6 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
22. Pentru persoanele fizice asociate impunerea se face la nivelul fiecarei persoane asociate din cadrul asocierii fără personalitate juridica, potrivit contractului de asociere, inclusiv al societatii civile profesionale, asupra venitului net distribuit.
23. Sunt considerate venituri din profesii libere veniturile obtinute din prestări de servicii cu caracter profesional, desfăşurate în mod individual sau în diverse forme de asociere, în domeniile ştiinţific, literar, artistic, educativ şi altele, de către: medici, avocati, notari publici, executori judecătorești, experti tehnici şi contabili, contabili autorizati, consultanti de plasament în valori mobiliare, auditori financiari, consultanti fiscali, arhitecti, traducatori, sportivi, arbitri sportivi, precum şi alte persoane fizice cu profesii reglementate desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii.
23^1. Veniturile obtinute de avocatii stagiari în baza contractelor de colaborare precum şi avocatii salarizati în interiorul profesiei sunt considerate venituri din activităţi independente.
23^2. Persoanele fizice care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor din derularea unui numar mai mare de 5 contracte de închiriere la sfârşitul anului fiscal, începând cu anul fiscal următor califica aceste venituri în categoria venituri din activităţi independente şi le supun regulilor de stabilire a venitului net pentru această categorie. În aplicarea acestei reglementari se va emite ordin al presedintelui Agentiei Naţionale de Administrare Fiscala.
--------------
Pct. 23^1 şi 23^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 46 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost introduse de pct. 7 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
24. Veniturile din drepturi de proprietate intelectuala sunt venituri realizate din valorificarea drepturilor industriale, cum ar fi: inventii, mai puţin realizarile tehnice, know-how, marci înregistrate, franciza şi altele asemenea, recunoscute şi protejate prin inscrisuri ale instituţiilor specializate, precum şi a drepturilor de autor, inclusiv a drepturilor conexe dreptului de autor. Veniturile de aceasta natura se supun regulilor de determinare pentru veniturile din activităţi independente şi în situaţia în care drepturile respective fac obiectul unor contracte de cesiune, închiriere, colaborare, cercetare, licenta, franciza şi altele asemenea, precum şi cele transmise prin succesiune, indiferent de denumirea sub care se acordă, cum ar fi: remuneratie directa, remuneratie secundara, onorariu, redeventa şi altele asemenea.
Veniturile rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectuala prevăzute în mod expres în contractul incheiat între părţi reprezinta venituri din drepturi de proprietate intelectuala. De asemenea, sunt incluse în categoria veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala şi veniturile din cesiuni pentru care reglementarile în materie stabilesc prezumtia de cesiune a drepturilor în lipsa unei prevederi contrare în contract.
În situaţia existentei unei activităţi dependente ca urmare a unei relatii de angajare, remuneratia prestarilor rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectuala care intră în sfera sarcinilor de serviciu reprezinta venituri de natura salariala, conform prevederilor menţionate în mod expres în contractul dintre angajat şi angajator, şi se supun impozitarii potrivit prevederilor cap. III «Venituri din salarii» al titlului III din Codul fiscal.
Veniturile reprezentand drepturi banesti ale autorului unei realizari tehnice nu sunt considerate, din punct de vedere fiscal, venituri din drepturi de proprietate intelectuala.
25. Persoanele fizice angajate, precum şi cele care incheie contracte, altele decat cele prin care sunt reglementate relatiile de angajare, şi care desfăşoară activităţi utilizand baza materiala a angajatorului sau a celeilalte părţi contractante, în vederea realizării de inventii, realizari tehnice sau procedee tehnice, opere stiintifice, literare, artistice etc., obtin venituri de natura salariala.
26. Veniturile realizate de sportivii care participa la competitii sportive pe cont propriu şi nu au relatii contractuale de muncă cu entitatea platitoare de venit sunt considerate venituri din activităţi independente.
--------------
Punctele 18-26 din Normele metodologice de aplicare a art. 46 din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
Venituri neimpozabile
Art. 47. - (1) Nu sunt venituri impozabile
a) veniturile obtinute prin aplicarea efectiva în tara de către titular sau, după caz, de către licentiatii acestuia a unei inventii brevetate în România, incluzând fabricarea produsului sau, după caz, aplicarea procedeului, în primii 5 ani de la prima aplicare, calculati de la data începerii aplicarii şi cuprinşi în perioada de valabilitate a brevetului;
b) venitul obţinut de titularul brevetului prin cesionarea acestuia.
(2) De prevederile alin. (1) beneficiaza persoanele fizice care exploateaza inventia, respectiv titularul brevetului aplicat.
------------
Art. 47 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.
Norme metodologice
27. Aplicarea efectiva în orice domeniu tehnologic a unei inventii pentru care este acordat sau este validat în România un brevet de inventie care are ca obiect un produs şi un procedeu înseamnă oricare dintre actele prevăzute la art. 33 alin. 2 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, republicată, cu modificările ulterioare.
Procedeul poate fi şi o metoda sau poate cuprinde ori poate să se refere şi la utilizarea unui produs.
Prin produs se înţelege şi produsul obţinut în mod direct prin aplicarea unui procedeu brevetat, inclusiv cel de fabricatie, prin folosirea unei instalaţii sau a altora asemenea.
Brevetul de inventie poate avea ca obiect o inventie sau un grup de inventii legate printr-un concept inventiv general.
28. În înţelesul pct. 27 se considera ca şi urmatoarele acte constituie o aplicare efectiva a inventiei
a) proiectarea obiectului unei inventii constand în realizarea unui proiect
1. de execuţie pentru obtinerea unui produs;
2. tehnologic pentru aplicarea unui procedeu/tehnologii sau a unei metode ori pentru utilizarea unui produs;
b) executarea şi/sau experimentarea prototipului/ unicatului unui produs ori experimentarea tehnologiei care face obiectul unei inventii;
c) executarea şi/sau exploatarea seriei "zero" a produsului ori a instalatiei-pilot;
d) exploatarea pe scara larga a obiectului unei inventii, şi anume
1. fabricarea unui produs care poate fi un dispozitiv, un utilaj, o instalatie, o compozitie sau altele asemenea, obiect al unei inventii dintr-un brevet de inventie şi, respectiv, produsul obţinut în mod direct prin aplicarea unui procedeu brevetat;
2. folosirea unui procedeu, respectiv a unei tehnologii sau a unei metode, obiect al unei inventii dintr-un brevet de inventie;
3. folosirea unui mijloc, dispozitiv, aparat, a unei instalaţii, obiect al unei inventii exclusiv pentru necesitatile interne ale unităţii care aplica;
4. utilizarea unui produs obiect al unei inventii dintr-un brevet de inventie;
e) comercializarea rezultatelor actelor prevăzute la lit. a)-d) de către deţinătorul de drepturi care este şi producător, dacă aceste acte au fost efectuate în tara.
29. Prima aplicare se ia în considerare în mod distinct pentru titularul de brevet, precum şi pentru fiecare dintre licentiatii acestuia.
30. Pentru ca titularul brevetului, succesorul sau în drepturi sau, după caz, licentiatii acestuia sa beneficieze de incadrarea venitului ca neimpozabil, trebuie să fie indeplinite în mod cumulativ urmatoarele condiţii
a) sa existe o copie, certificata pentru conformitate de către Oficiul de Stat pentru Inventii şi Marci, a hotărârii definitive de acordare a brevetului de inventie; în cazul în care solicitantul care cere incadrarea venitului ca neimpozabil este altă persoană decat titularul brevetului, este necesar să aibă documente autentificate, din care să rezulte ca acesta
1. este succesorul în drepturi al titularului brevetului; sau
2. este licentiat al titularului brevetului; sau
3. este licentiat al succesorului în drepturi al titularului brevetului;
b) sa existe un document eliberat de Oficiul de Stat pentru Inventii şi Marci, din care să reiasă ca transmiterea de drepturi este înregistrată în vederea publicarii acesteia în Buletinul Oficial de Proprietate Industriala;
c) sa existe documente eliberate de Oficiul de Stat pentru Inventii şi Marci, din care să rezulte ca brevetul de inventie este şi a ramas în vigoare pe perioada pentru care se solicita incadrarea venitului ca neimpozabil;
d) sa existe evidente contabile din care să rezulte ca, în perioada pentru care se solicita incadrarea venitului ca neimpozabil pentru inventia sau grupul de inventii brevetate, a fost efectuat cel puţin unul dintre actele prevăzute la pct. 27 şi 28, precum şi nivelul venitului obţinut în această perioadă;
e) veniturile şi cheltuielile aferente sunt cele înregistrate separat în contabilitatea în partida simpla, potrivit reglementarilor legale;
f) sa posede un document eliberat de Oficiul de Stat pentru Inventii şi Marci, din care să reiasă data primei aplicari de la care începe perioada de 5 ani de aplicare efectiva.
31. Succesorul în drepturi al titularului, în baza unei transmiteri prin cesiune a dreptului la brevet, beneficiaza de incadrarea venitului ca neimpozabil numai pentru perioada rămasă până la epuizarea perioadei de 5 ani.
32. Venitul se stabileste cu referire stricta la intinderea protectiei conferite de brevet care este data de conţinutul revendicarilor, a caror interpretare se face în legătură cu descrierea şi desenele inventiei obiect al brevetului, conform prevederilor art. 33 alin. 3 din Legea nr. 64/1991, republicată, cu modificările ulterioare.
33. În cazul în care inventia revendicata se referă numai la o parte evident distincta a obiectului inventiei, iar din evidentele contabile rezultă venitul brut pentru intregul obiect al inventiei, se procedeaza la stabilirea ponderii inventiei revendicate şi, pe aceasta baza, se determina venitul brut obţinut prin aplicarea părţii distincte a obiectului inventiei.
34. Venitul include şi câştigurile obtinute de titularul brevetului sau de licentiatii acestuia din sumele percepute ca urmare a utilizarii inventiei revendicate, în cazul în care exista o revendicare de utilizare sau de folosire a unui produs.
35. Venitul obţinut de către persoana fizica având calitatea de inventator conform prevederilor art. 3 din Legea nr. 64/1991, republicată, cu modificările ulterioare, ca urmare a transmiterii prin cesiune a dreptului la brevetul de inventie, este în intregime neimpozabil.
În cazul în care drepturile sunt transmise conform alineatului precedent, dar parţial, incadrarea venitului ca neimpozabil priveste venitul obţinut prin transmiterea parţială a drepturilor.
--------------
Punctele 27-35 din Normele metodologice de aplicare a art. 47 din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
Reguli generale de stabilire a venitului net anual din activităţi independente, determinat pe baza contabilitatii în partida simpla
Norme metodologice
36. În venitul brut se includ toate veniturile în bani şi în natura, cum sunt: venituri din vanzarea de produse şi de marfuri, venituri din prestarea de servicii şi executarea de lucrari, venituri din vanzarea sau inchirierea bunurilor din patrimoniul afacerii şi orice alte venituri obtinute din exercitarea activităţii, precum şi veniturile din dobanzile primite de la bănci pentru disponibilitatile banesti aferente afacerii, din alte activităţi adiacente şi altele asemenea.
Prin activităţi adiacente se înţelege toate activităţile care au legătură cu obiectul de activitate autorizat.
În cazul încetării definitive a activităţii sumele obtinute din valorificarea bunurilor din patrimoniul afacerii, inscrise în Registrul-inventar, cum ar fi: mijloace fixe, obiecte de inventar şi altele asemenea, precum şi stocurile de materii prime, materiale, produse finite şi marfuri rămase nevalorificate sunt incluse în venitul brut.
În cazul în care bunurile din patrimoniul afacerii trec în patrimoniul personal al contribuabilului, din punct de vedere fiscal se considera o instrainare, iar suma reprezentand contravaloarea acestora se include în venitul brut al afacerii.
În toate cazurile evaluarea se face la preturile practicate pe piaţa sau stabilite prin expertiza tehnica.
Nu constituie venit brut urmatoarele
- aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natura facute la începerea unei activităţi sau în cursul desfăşurării acesteia;
- sumele primite sub forma de credite bancare ori de împrumuturi de la persoane fizice sau juridice;
- sumele primite ca despăgubiri;
- sumele ori bunurile primite sub forma de sponsorizari, mecenat sau donatii.
37. Din venitul brut realizat se admit la deducere numai cheltuielile care sunt aferente realizării venitului, astfel cum rezultă din evidentele contabile conduse de contribuabili, cu respectarea prevederilor art. 48 alin. (4)-(7) din Codul fiscal.
Condiţiile generale pe care trebuie să le indeplineasca cheltuielile aferente veniturilor pentru a putea fi deduse sunt
a) să fie efectuate în interesul direct al activităţii;
b) sa corespunda unor cheltuieli efective şi să fie justificate cu documente;
c) să fie cuprinse în cheltuielile exercitiului financiar al anului în cursul caruia au fost platite.
38. Sunt cheltuieli deductibile, de exemplu
- cheltuielile cu achizitionarea de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar şi marfuri;
- cheltuielile cu lucrarile executate şi serviciile prestate de terti;
- cheltuielile efectuate de contribuabil pentru executarea de lucrari şi prestarea de servicii pentru clienti;
- chiria aferenta spatiului în care se desfăşoară activitatea, cea aferenta utilajelor şi altor instalaţii utilizate în desfăşurarea activităţii, în baza unui contract de închiriere;
- dobanzile aferente creditelor bancare;
- dobanzile aferente imprumuturilor de la persoane fizice şi juridice, utilizate în desfăşurarea activităţii, pe baza contractului incheiat între părţi, în limita nivelului dobanzii de referinţa a Băncii Naţionale a României;
- cheltuielile cu comisioanele şi cu alte servicii bancare;
- cheltuielile cu primele de asigurare care privesc imobilizarile corporale şi necorporale, inclusiv pentru stocurile deţinute, precum şi primele de asigurare pentru asigurarea de risc profesional potrivit legii;
- cheltuielile cu primele de asigurare pentru bunurile din patrimoniul personal, când acestea reprezinta garantie bancara pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii independente a contribuabilului;
- cheltuielile postale şi taxele de telecomunicatii;
- cheltuielile cu energia şi apa;
- cheltuielile cu transportul de bunuri şi de persoane;
- cheltuieli de natura salariala;
- cheltuielile cu impozitele, taxele, altele decat impozitul pe venit;
- cheltuielile reprezentand contribuţiile pentru asigurarile sociale, pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, pentru asigurarile sociale de sănătate, pentru accidente de muncă şi boli profesionale, precum şi alte contribuţii obligatorii pentru contribuabil şi angajatii acestuia;
- cheltuielile cu amortizarea, în conformitate cu reglementarile titlului II din Codul fiscal, după caz;
- valoarea rămasă neamortizata a bunurilor şi drepturilor amortizabile instrainate, determinata prin deducerea din preţul de cumparare a amortizarii incluse pe costuri în cursul exploatarii şi limitata la nivelul venitului realizat din instrainare;
- cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentand chiria (rata de leasing) în cazul contractelor de leasing operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea şi dobanzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing;
- cheltuielile cu pregătirea profesionala pentru contribuabili şi salariaţii lor;
- cheltuielile ocazionate de participarea la congrese şi alte intruniri cu caracter profesional;
- cheltuielile cu functionarea şi întreţinerea, aferente bunurilor care fac obiectul unui contract de comodat, potrivit înţelegerii din contract, pentru partea aferenta utilizarii în scopul afacerii;
- cheltuieli reprezentand tichetele de masa acordate de angajator potrivit legii;
- cheltuielile de delegare, detasare şi deplasare, cu excepţia celor reprezentand indemnizatia de delegare, detasare în alta localitate, în tara şi în strainatate, care este deductibila limitat;
- cheltuielile de reclama şi publicitate reprezinta cheltuielile efectuate pentru popularizarea numelui contribuabilului, produsului sau serviciului în baza unui contract scris, precum şi costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare când reclama şi publicitatea se efectueaza prin mijloace proprii. Se includ în categoria cheltuielilor de reclama şi publicitate şi bunurile care se acordă în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor şi demonstratii la punctele de vanzare, precum şi alte bunuri acordate cu scopul stimularii vanzarilor;
- alte cheltuieli efectuate pentru realizarea veniturilor.
------------
Liniutele a 8-a şi a 15-a de la punctul 38 din Normele metodologice de aplicare a art. 48 din Legea nr. 571/2003 au fost modificate de pct. 3 din secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.
39. Sunt cheltuieli deductibile limitat, de exemplu, urmatoarele
- cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii, sunt deductibile în limitele stabilite la art. 48 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare şi în condiţiile prevăzute de legislatia în materie;
------------
Prima liniuţa a pct. 39 din Normele metodologice de aplicare a art. 48, alin. (5), lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificata de pct. 8 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
- cheltuielile de protocol ocazionate de acordarea unor cadouri, tratatii şi mese partenerilor de afaceri, efectuate în scopul afacerii;
- cheltuieli reprezentand cotizatii platite asociaţiilor profesionale şi contribuţii profesionale obligatorii platite organizaţiilor profesionale din care fac parte contribuabilii şi datorate potrivit legii;
- cheltuielile reprezentand indemnizatia de delegare şi detasare în alta localitate, în tara şi în strainatate, în interesul serviciului, sunt deductibile, respectiv în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice;
- cheltuielile sociale în limita unei sume stabilite prin aplicarea unei cote de până la 2% asupra fondului de salarii realizat anual şi acordate pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, sub forma: ajutoarelor de inmormantare, ajutoarelor pentru pierderi produse în gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarelor pentru bolile grave sau incurabile, inclusiv proteze, ajutoarelor pentru nastere, tichetelor de ere sa acordate de angajator în conformitate cu legislatia în vigoare, cadourilor pentru copiii minori ai salariatilor, cadourilor oferite salariatelor, contravalorii transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, costului prestatiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul, pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora. Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajatilor cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului şi a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt deductibile în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depăşeşte 150 lei.
Limita echivalentului în euro a contribuţiilor efectuate la fondul de pensii facultative şi a primelor de asigurare voluntara de sănătate, prevăzute la art. 48 alin. (5) lit. g) şi h) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, se transforma în lei la cursul mediu anual comunicat de Banca Naţionala a României.
------------
Liniuţa a 3-a de la punctul 39 din Normele metodologice de aplicare a art. 48 din Legea nr. 571/2003 a fost modificata de pct. 4 din secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.
Liniuţa a 5-a din Normele metodologice de aplicare a art. 48, alin. (5), lit. d) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificata de pct. 9 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
40. Veniturile obtinute din valorificarea în regim de consignaţie sau prin vanzare directa către agenti economici şi alte institutii a bunurilor rezultate în urma unei prelucrari sau procurate în scopul revanzarii sunt considerate venituri din activităţi independente. În aceasta situaţie se vor solicita documentele care atesta provenienţă bunurilor respective, precum şi autorizatia de functionare. Nu se încadrează în aceste prevederi bunurile din patrimoniul personal.
40^1. Contribuabilii care realizează venituri care se încadrează în prevederile punctului 21^1 sunt obligati sa conduca evidenţa contabilă în partida simpla pentru stabilirea tratamentului fiscal aplicabil.
--------------
Punctul 40^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 48, alin. (8) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 10 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
41. Toate bunurile şi drepturile aferente desfăşurării activităţii se inscriu în Registrul-inventar şi constituie patrimoniul afacerii.
--------------
Punctele 36-41 din Normele metodologice de aplicare a art. 48 din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
Stabilirea venitului net anual din activităţi independente pe baza normelor de venit
Art. 49. - (1) Venitul net dintr-o activitate independenta, care este desemnata conform alin. (2) şi care este desfăşurată de către contribuabil, individual, fără salariati, se determina pe baza normelor de venit.
(2) Ministerul Finanţelor Publice elaboreaza normele care conţin nomenclatorul activităţilor pentru care venitul net se stabileste pe bază de norme de venit şi precizeaza regulile care se utilizeaza pentru stabilirea acestor norme de venit.
(3) Directiile generale ale finanţelor publice teritoriale au obligaţia de a stabili şi publică anual normele de venit înainte de data de 1 ianuarie a anului în care urmeaza a se aplică normele respective.
(4) În cazul în care un contribuabil desfăşoară o activitate independenta pe perioade mai mici decat anul calendaristic, norma de venit aferenta acelei activităţi se corecteaza astfel încât sa reflecte perioada de an calendaristic în care a fost desfăşurată activitatea respectiva.
(5) Dacă un contribuabil desfăşoară doua sau mai multe activităţi desemnate, venitul net din aceste activităţi se stabileste pe baza celei mai ridicate norme de venit pentru respectivele activităţi.
(6) În cazul în care un contribuabil desfăşoară o activitate din cele prevăzute la alin. (1) şi o alta activitate care nu este prevăzută la alin. (1), atunci venitul net din activităţile independente desfăşurate de contribuabil se determina pe baza contabilitatii în partida simpla, conform art. 48.
(7) Dacă un contribuabil desfăşoară activitate de transport de persoane şi de bunuri în regim de taxi şi desfăşoară şi o alta activitate independenta, atunci venitul net din activităţile independente desfăşurate de contribuabil se determina pe baza datelor din contabilitatea în partida simpla, conform art. 48. În acest caz, venitul net din aceste activităţi nu poate fi inferior venitului net stabilit pe baza normei de venit pentru activitatea de transport de persoane fizice şi de bunuri în regim de taxi.
(8) Contribuabilii care desfăşoară activităţi pentru care venitul net se determina pe bază de norme de venit nu au obligaţia sa organizeze şi sa conduca contabilitate în partida simpla pentru activitatea respectiva.
------------
Art. 49 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.
Norme metodologice
42. În sensul art. 49 din Codul fiscal, pentru persoanele fizice autorizate care realizează venituri din activităţi independente şi desfăşoară activităţi cuprinse în nomenclatorul stabilit prin ordin al ministrului finanţelor publice, individual, fără angajaţi, venitul net se poate determina pe bază de norme anuale de venit. La stabilirea normelor anuale de venit de către directiile generale ale finanţelor publice teritoriale vor fi consultate consiliile judetene/Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz. De asemenea, se vor avea în vedere şi caracterul sezonier al unor activităţi, precum şi durata concediului legal de odihnă.
Pentru contribuabilii care desfăşoară mai multe activităţi, printre care şi cea de taximetrie, impunerea se face în sistem real. În acest caz venitul net din activitatea de taximetrie luat în calcul nu poate fi inferior normei de venit, stabilita pentru aceasta activitate.
Persoanele care desfăşoară activitatea de taximetrie cu autoturismele proprietate personala sunt supuse impozitarii în aceleasi condiţii cu taximetristii care îşi desfăşoară activitatea în mod independent, pe bază de norme de venit sau în sistem real.
43. La stabilirea coeficientilor de corectie a normelor de venit se vor avea în vedere urmatoarele criterii
- vadul comercial şi clientela;
- vârsta contribuabililor;
- timpul afectat desfăşurării activităţii, cu excepţia cazurilor prevăzute la pct. 44 şi 45;
- starea de handicap sau de invaliditate a contribuabilului;
- activitatea se desfăşoară într-un spatiu proprietate a contribuabilului sau inchiriat;
- realizarea de lucrari, prestarea de servicii şi obtinerea de produse cu material propriu sau al clientului;
- folosirea de masini, dispozitive şi scule, actionate manual sau de forta motrice;
- alte criterii specifice.
Diminuarea normelor de venit ca urmare a indeplinirii criteriului de vârsta a contribuabilului se opereaza începând cu anul următor celui în care acesta a implinit numărul de ani care îi permite reducerea normei. Corectarea normelor de venit pentru contribuabilii care au şi calitatea de salariat sau îşi pierd aceasta calitate se face începând cu luna urmatoare incheierii/desfacerii contractului individual de muncă.
44. Venitul net din activităţi independente, determinat pe bază de norme anuale de venit, se reduce proportional cu
- perioada de la inceputul anului şi până la momentul autorizarii din anul începerii activităţii;
- perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, în situaţia încetării activităţii, la cererea contribuabilului.
45. Pentru intreruperile temporare de activitate în cursul anului, datorate unor accidente, spitalizarii şi altor cauze obiective, inclusiv cele de forta majoră, dovedite cu documente justificative, normele de venit se reduc proportional cu perioada nelucrata, la cererea contribuabililor. În situaţia încetării activităţii în cursul anului, respectiv a intreruperii temporare, persoanele fizice autorizate şi asociaţiile fără personalitate juridica sunt obligate să depună autorizatia de functionare şi sa instiinteze în scris, în termen de 5 zile, organele fiscale în a caror raza teritoriala acestia îşi desfăşoară activitatea. În acest sens se va anexa, în copie, dovada din care să rezulte depunerea autorizatiei.
46. Pentru contribuabilii impusi pe bază de norme de venit, care îşi exercită activitatea o parte din an, în situaţiile prevăzute la pct. 44 şi 45, venitul net aferent perioadei efectiv lucrate se determina prin raportarea normei anuale de venit la 365 de zile, iar rezultatul se inmulteste cu numărul zilelor de activitate.
În acest scop organul fiscal întocmeşte o nota de constatare care va cuprinde date şi informaţii privind
- situaţia care a generat corectarea normei de venit, cum ar fi: inceputul/sfârşitul activităţii, intreruperea temporara, conform pct. 45, şi altele asemenea;
- perioada în care nu s-a desfăşurat activitate;
- documentele justificative depuse de contribuabil;
- recalcularea normei, conform prezentului punct.
47. Pentru contribuabilul care opteaza să fie impus pe bază de norma de venit şi care anterior a fost impus în sistem real, având investitii în curs de amortizare, valoarea amortizarii nu diminueaza norma de venit. Veniturile realizate din valorificarea investitiilor respective sau trecerea lor în patrimoniul personal în cursul perioadei de desfăşurare a activităţii sau în caz de incetare a activităţii majoreaza norma de venit proportional cu valoarea amortizata în perioada impunerii în sistem real.
48. În cazul contribuabilului impus pe bază de norma de venit, care pe perioada anterioara a avut impunere în sistem real şi a efectuat investitii care au fost amortizate integral, veniturile din valorificarea sau trecerea acestora în patrimoniul personal ca urmare a încetării activităţii vor majoră norma de venit.
49. Contribuabilii care în cursul anului fiscal nu mai indeplinesc condiţiile de impunere pe bază de norma de venit vor fi impusi în sistem real de la data respectiva, venitul net anual urmand să fie determinat prin insumarea fractiunii din norma de venit aferenta perioadei de impunere pe bază de norma de venit cu venitul net rezultat din evidenţa contabilă.
--------------
Punctele 42-49 din Normele metodologice de aplicare a art. 49 din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
Stabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectuala
Art. 50. - (1) Venitul net din drepturile de proprietate intelectuala se stabileste prin scaderea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli
a) o cheltuiala deductibila egala cu 40% din venitul brut;
b) contribuţiile sociale obligatorii platite.
(2) În cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrari de arta monumentala, venitul net se stabileste prin deducerea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli
a) o cheltuiala deductibila egala cu 50% din venitul brut;
b) contribuţiile sociale obligatorii platite.
(3) În cazul exploatarii de către mostenitori a drepturilor de proprietate intelectuala, precum şi în cazul remuneratiei reprezentand dreptul de suita şi al remuneratiei compensatorii pentru copia privată, venitul net se determina prin scaderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori de asemenea venituri, potrivit legii, fără aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevăzute la alin. (1) şi (2).
------------
Art. 50 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.
Norme metodologice
50. În urmatoarele situaţii venitul net din drepturi de proprietate intelectuala se determina ca diferenţa între venitul brut şi comisionul cuvenit organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori care, conform legii, au atribuţii de colectare şi de repartizare a veniturilor între titularii de drepturi
- venituri din drepturi de proprietate intelectuala transmise prin succesiune;
- venituri din exercitarea dreptului de suita;
- venituri reprezentand remuneratia compensatorie pentru copia privată.
51. Abrogat.
52. Abrogat.
--------------
Punctele 50-52 din Normele metodologice de aplicare a art. 50, alin. (1), (2),(3) din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Punctele 51 şi 52 din Normele metodologice de aplicare a art. 50, alin. (1), (2),(3) din Legea nr. 571/2003 au fost abrogate de pct. 5 din secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.
Codul fiscal
(4) Pentru determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuala, contribuabilii vor completa numai partea din Registrul-jurnal de încasări şi plati referitoare la încasări. Aceasta reglementare este optionala pentru cei care considera ca îşi pot îndeplini oblibaţiile declarative direct pe baza documentelor emise de platitorul de venit. Acesti contribuabili au obligaţia să arhiveze şi sa pastreze documentele justificative cel puţin în limita termenului de prescriptie prevăzut de lege.
Norme metodologice
53. Venitul brut din drepturi de proprietate intelectuala cuprinde atât sumele încasate în cursul anului, cat şi retinerile în contul plăţilor anticipate efectuate cu titlu de impozit şi contribuţiile obligatorii reţinute de platitorii de venituri.
În cazul în care determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuala se face pe bază de cote forfetare de cheltuieli, nu exista obligativitatea înregistrării în evidenţa contabilă a cheltuielilor efectuate aferente venitului.
54. Cheltuielile forfetare includ comisioanele şi alte sume care revin organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori de venituri drept plata a serviciilor prestate pentru gestiunea drepturilor de către acestia din urma către titularii de drepturi.
55. Sunt considerate opere de arta monumentala urmatoarele
- lucrari de decorare, cum ar fi pictura murala a unor spatii şi cladiri de mari dimensiuni, interior-exterior;
- lucrari de arta aplicata în spatii publice, cum ar fi: ceramica, metal, lemn, piatra, marmura şi altele asemenea;
- lucrari de sculptura de mari dimensiuni, design monumental, amenajari de spatii publice;
- lucrari de restaurare a acestora.
56. Veniturile din drepturi de proprietate intelectuala obtinute din strainatate se supun regulilor aplicabile veniturilor din strainatate, indiferent dacă sunt încasate direct de titulari sau prin intermediul entitatilor responsabile cu gestiunea drepturilor de proprietate intelectuala, potrivit legii.
57. Cota de cheltuieli forfetare nu se acordă în cazul în care persoanele fizice utilizeaza baza materiala a beneficiarului acestor drepturi de proprietate intelectuala.
--------------
Punctele 53-57 din Normele metodologice de aplicare a art. 50, alin. (4) din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
Opţiunea de a stabili venitul net anual, utilizandu-se datele din contabilitatea în partida simpla
Art. 51. - (1) Contribuabilii care obtin venituri din activităţi independente, impusi pe bază de norme de venit, precum şi cei care obtin venituri din drepturi de proprietate intelectuala au dreptul sa opteze pentru determinarea venitului net în sistem real, potrivit art. 48.
(2) Opţiunea de a determina venitul net pe baza datelor din contabilitatea în partida simpla este obligatorie pentru contribuabil pe o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi şi se considera reinnoita pentru o noua perioada dacă nu se depune o cerere de renuntare de către contribuabil.
(3) Cererea de optiune pentru stabilirea venitului net în sistem real se depune la organul fiscal competent până la data de 31 ianuarie inclusiv, în cazul contribuabililor care au desfăşurat activitate şi în anul precedent, respectiv în termen de 15 zile de la începerea activităţii, în cazul contribuabililor care incep activitatea în cursul anului fiscal.
------------
Art. 51 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.
Norme metodologice
58. Opţiunea de a determina venitul net în sistem real se face astfel
a) în cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 49 alin. (1) din Codul fiscal, care au desfăşurat activitate în anul precedent şi au fost impusi pe bază de norme de venit, prin depunerea până la data de 31 ianuarie a anului fiscal a cererii de optiune pentru sistemul real de impunere, precum şi a declaraţiei privind venitul estimat;
b) în cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 49 alin. (1) din Codul fiscal, care incep activitatea în cursul anului fiscal, prin depunerea în termen de 15 zile de la începerea activităţii a declaraţiei privind venitul estimat, însoţită de cererea de optiune pentru sistemul real de impunere.
59. Contribuabilii impusi în sistem real au dreptul de a renunta la optiune pe baza unei cereri depuse până la data de 31 ianuarie a anului fiscal.
60. Cererea depusa, cuprinzand opţiunea pentru sistemul real, precum şi cererea de renuntare la optiune se considera aprobate de drept prin depunere şi înregistrare la organul fiscal.
--------------
Punctele 58-60 din Normele metodologice de aplicare a art. 51 din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
Retinerea la sursa a impozitului reprezentand plati anticipate pentru unele venituri din activităţi independente
Norme metodologice
61. Platitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuala au obligaţia de a calcula şi de a retine în cursul anului fiscal o sumă reprezentand 10% din venitul brut realizat de titularii de drepturi de proprietate intelectuala ca urmare a exploatarii drepturilor respective. Aceasta suma reprezinta plata anticipata în contul impozitului anual datorat de contribuabili.
62. Platitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuala, cărora le revine obligaţia calcularii şi retinerii impozitului anticipat, sunt, după caz
- utilizatorii de opere, inventii, know-how şi altele asemenea, în situaţia în care titularii de drepturi îşi exercită drepturile de proprietate intelectuala în mod personal, iar relaţia contractuala dintre titularul de drepturi de proprietate intelectuala şi utilizatorul respectiv este directa;
- organismele de gestiune colectiva sau alte entităţi, care, conform dispoziţiilor legale, au atribuţii de gestiune a drepturilor de proprietate intelectuala, a caror gestiune le este incredintata de către titulari. În aceasta situaţie se încadrează şi producătorii şi agentii mandataţi de titularii de drepturi, prin intermediul cărora se colecteaza şi se repartizeaza drepturile respective.
63. În situaţia în care sumele reprezentand venituri din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuala se colecteaza prin mai multe organisme de gestiune colectiva sau prin alte entităţi asemanatoare, obligaţia calcularii şi retinerii impozitului anticipat revine organismului sau entitatii care efectueaza plata către titularul de drepturi de proprietate intelectuala.
64. În cazul contribuabililor ale caror plati anticipate sunt calculate în conformitate cu prevederile art. 52 alin. (1) lit. b)-e) din Codul fiscal pentru veniturile de aceasta natura şi care realizează venituri din activităţi independente şi în alte condiţii, pentru acestea din urma au obligaţia să le evidentieze în contabilitate separat şi sa plateasca în cursul anului plati anticipate trimestriale, în conformitate cu art. 82 din Codul fiscal.
64^1. Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente pentru care venitul net anual este stabilit în sistem real şi pentru care platitorii de venituri au obligaţia retinerii la sursa a impozitului reprezentand plati anticipate în conformitate cu art. 52 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, determina venitul net anual pe baza contabilitatii în partida simpla.
--------------
Punctul 64^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 52 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 11 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
65. Impozitul anticipat se calculeaza şi se retine în momentul efectuării platii sumelor către beneficiarul venitului.
66. Impozitul retinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 a lunii urmatoare celei în care se fac plata venitului şi retinerea impozitului.
66^1. Persoanele fizice care realizează venituri din activităţi desfăşurate pe baza contractelor/convenţiilor civile, incheiate potrivit Codului civil au dreptul sa opteze, pentru impunerea venitului brut cu cota de 16%, impozitul fiind final, potrivit art. 78 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
--------------
Punctul 64^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 52 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 12 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
--------------
Punctele 61-66 din Normele metodologice de aplicare a art. 52 din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
Capitolul III
Venituri din salarii
Definirea veniturilor din salarii
Art. 55 - (1) Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natura obtinute de o persoană fizica ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de muncă.
(2) În vederea impunerii, sunt asimilate salariilor
a) indemnizatiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei functii de demnitate publică, stabilite potrivit legii;
b) indemnizatiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei functii alese în cadrul persoanelor juridice fără scop lucrativ;
c) drepturile de solda lunara, indemnizatiile, primele, premiile, sporurile şi alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;
d) indemnizatia lunara bruta, precum şi suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi la regiile autonome;
e) sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale constituite prin subscriptie publică;
f) sumele primite de reprezentantii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de administratie, în comitetul de direcţie şi în comisia de cenzori;
g) sumele primite de reprezentantii în organisme tripartite, potrivit legii;
h) indemnizatia lunara a asociatului unic, la nivelul valorii inscrise în declaratia de asigurări sociale;
i) sumele acordate de organizaţii nonprofit şi de alte entităţi neplatitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia primita pe perioada delegării şi detaşării în alta localitate, în tara şi în strainatate, în interesul serviciului, pentru salariaţii din instituţiile publice;
j) indemnizatia administratorilor, precum şi suma din profitul net cuvenite administratorilor societatilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generală a acţionarilor;
k) orice alte sume sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor.
------------
Art. 55 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.
(5) Avantajele primite în bani şi în natura şi imputate salariatului în cauza nu se impoziteaza.
Deducere personala
Art. 56. - (1) Persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub forma de deducere personala, acordată pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza.
(2) Deducerea personala se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 10.000.000 lei inclusiv, astfel
- pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere - 2.500.000 lei;
- pentru contribuabilii care au o persoană în întreţinere - 3.500.000 lei;
- pentru contribuabilii care au doua persoane în întreţinere - 4.500.000 lei;
- pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere - 5.500.000 lei;
- pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere - 6.500.000 lei.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 10.000.001 lei şi 30.000.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive faţă de cele de mai sus şi se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 30.000.000 lei nu se acordă deducerea personala.
(3) Persoana în întreţinere poate fi sotia/sotul, copiii sau alti membri de familie, rudele contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale carei venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depasesc 2.500.000 lei lunar.
(4) În cazul în care o persoană este intretinuta de mai mulţi contribuabili, suma reprezentand deducerea personala se atribuie unui singur contribuabil, conform înţelegerii între părţi.
(5) Copiii minori, în vârsta de până la 18 ani impliniti, ai contribuabilului sunt considerati intretinuti.
(6) Suma reprezentand deducerea personala se acordă pentru persoanele aflate în întreţinerea contribuabilului, pentru acea perioada impozabila din anul fiscal în care acestea au fost intretinute. Perioada se rotunjeste la luni intregi în favoarea contribuabilului.
(7) Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere
a) persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi silvice în suprafaţa de peste 10.000 mp în zonele colinare şi de ses şi de peste 20.000 mp în zonele montane;
b) persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea şi din valorificarea florilor, legumelor şi zarzavaturilor în sere, în solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat, din cultivarea şi din valorificarea arbustilor, plantelor decorative şi ciupercilor, precum şi din exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole, indiferent de suprafaţa.
(8) Deducerea personala determinata potrivit prezentului articol nu se acordă personalului trimis în misiune permanenta în strainatate, potrivit legii.
------------
Art. 56 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.
Norme metodologice
67. Veniturile de natura salariala prevăzute la art. 55 din Codul fiscal, denumite în continuare venituri din salarii, sunt venituri din activităţi dependente, dacă sunt indeplinite urmatoarele criterii
- părţile care intră în relaţia de muncă, denumite în continuare angajator şi angajat, stabilesc de la inceput: felul activităţii, timpul de lucru şi locul desfăşurării activităţii;
- partea care utilizeaza forta de muncă pune la dispoziţia celeilalte părţi mijloacele de muncă, cum ar fi: spatii cu inzestrare corespunzătoare, imbracaminte speciala, unelte de muncă şi altele asemenea;
- persoana care activeaza contribuie numai cu prestatia fizica sau cu capacitatea ei intelectuala, nu şi cu capitalul propriu;
- platitorul de venituri de natura salariala suporta cheltuielile de deplasare în interesul serviciului ale angajatului, cum ar fi indemnizatia de delegare-detasare în tara şi în strainatate, şi alte cheltuieli de aceasta natura, precum şi indemnizatia de concediu de odihnă şi indemnizatia pentru incapacitate temporara de muncă suportate de angajator potrivit legii;
- persoana care activeaza lucreaza sub autoritatea unei alte persoane şi este obligata să respecte condiţiile impuse de aceasta, conform legii.
68. Veniturile din salarii sau asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor încasate ca urmare a unei relatii contractuale de muncă, precum şi orice sume de natura salariala primite în baza unor legi speciale, indiferent de perioada la care se referă, şi care sunt realizate din
a) sume primite pentru munca prestata ca urmare a contractului individual de muncă, a contractului colectiv de muncă, precum şi pe baza actului de numire
- salariile de baza;
- sporurile şi adaosurile de orice fel;
- indemnizatii pentru trecerea temporara în alta munca, pentru reducerea timpului de muncă, pentru carantina, precum şi alte indemnizatii de orice fel, altele decat cele menţionate la pct. 3, având aceeasi natura;
- recompensele şi premiile de orice fel;
- sumele reprezentand premiul anual şi stimulentele acordate, potrivit legii, personalului din instituţiile publice, cele reprezentand stimulentele acordate salariatilor agentilor economici;
- sumele primite pentru concediul de odihnă, cu excepţia sumelor primite de salariat cu titlu de despăgubiri reprezentand contravaloarea cheltuielilor salariatului şi familiei sale necesare în vederea revenirii la locul de muncă, precum şi eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a intreruperii concediului de odihnă;
- sumele primite în caz de incapacitate temporara de muncă;
- orice alte castiguri în bani şi în natura, primite de la angajatori de către angajaţi, ca plata a muncii lor;
b) indemnizatiile, precum şi orice alte drepturi acordate persoanelor din cadrul organelor autorităţii publice, alese sau numite în functie, potrivit legii, precum şi altora asimilate cu functiile de demnitate publică, stabilite potrivit sistemului de stabilire a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publică;
c) drepturile personalului militar în activitate şi ale militarilor angajaţi pe bază de contract, reprezentand solda lunara compusa din solda de grad, solda de functie, gradatii şi indemnizatii, precum şi prime, premii şi alte drepturi stabilite potrivit legislaţiei speciale;
d) drepturile administratorilor obtinute în baza contractului de administrare incheiat cu companiile/ societăţile naţionale, societăţile comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi cu regiile autonome, stabilite potrivit legii, cum ar fi: indemnizatia lunara bruta, suma cuvenita prin participare la profitul net al societatii;
e) sumele platite membrilor fondatori ai unei societăţi comerciale constituite prin subscriptie publică, potrivit cotei de participare la profitul net, stabilita de adunarea constitutiva, potrivit legislaţiei în vigoare;
f) sumele primite de reprezentantii numiti în adunarea generală a acţionarilor şi sumele primite de membrii consiliului de administratie şi ai comisiei de cenzori, stabilite potrivit prevederilor legale;
g) sumele primite de reprezentantii în organisme tripartite, conform legii;
h) indemnizatiile, primele şi alte asemenea sume acordate membrilor aleşi ai unor entităţi, cum ar fi: organizaţii sindicale, organizaţii patronale, alte organizaţii neguvernamentale, asociaţii de proprietari/chiriasi şi altele asemenea;
i) indemnizatiile acordate ca urmare a participării în comisii, comitete, consilii şi altele asemenea, constituite conform legii;
j) veniturile obtinute de condamnatii care executa pedepse la locul de muncă;
k) sumele platite sportivilor ca urmare a participării în competitii sportive, precum şi sumele platite sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialisti în domeniu pentru rezultatele obtinute la competitiile sportive, de către structurile sportive cu care acestia au relatii contractuale de muncă, indiferent de forma sub care se platesc, inclusiv prima de joc, cu excepţia celor prevăzute la art. 42 lit. t) din Codul fiscal;
l) compensatii banesti individuale, acordate persoanelor disponibilizate prin concedieri colective, din fondul de salarii, potrivit dispoziţiilor prevăzute în contractul de muncă;
m) indemnizatii sau alte drepturi acordate angajatilor cu ocazia angajarii sau mutarii acestora intr-o alta localitate, stabilite potrivit contractelor de muncă, statutelor sau altor dispozitii legale, cu excepţia celor prevăzute la art. 55 alin. (4) lit. h) şi i) din Codul fiscal;
n) indemnizatia administratorilor, precum şi suma din profitul net, alta decat cea calificata drept dividend, cuvenite administratorilor societatilor comerciale, potrivit actului constitutiv, sau stabilite de adunarea generală a acţionarilor;
n^1) indemnizatiile lunare platite, conform legii, de angajator pe perioada de neconcurenta, stabilite conform contractului individual de muncă;
n^2) indemnizatii prevăzute în contractul de muncă platite de angajator pe perioada suspendarii contractului de muncă urmare participării la cursuri sau la stagii de formare profesionala ce presupune scoaterea integrală din activitate, conform legii.
n^3) indemnizatii lunare brute şi alte avantaje de natura salariata acordate membrilor titulari, corespondenti şi membrilor de onoare ai Academiei Române.
o) alte drepturi sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor.
--------------
Punctele 67 şi 68 din Normele metodologice de aplicare a art. 55, alin. (1) şi (2) din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Liniuţa a-3-a de la litera a) a punctului 68 din Normele metodologice de aplicare a art. 55, alin. (1) şi (2) din Legea nr. 571/2003 a fost modificata de pct. 6 din secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.
Lit. n^1), n^2) şi n^3) de la punctul 68^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 55, alin. (1) şi (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost introduse de pct. 13 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
(3) Avantajele, cu excepţia celor prevăzute la alin. (4), primite în legătură cu o activitate dependenta includ, însă nu sunt limitate la
a) utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, în scop personal, cu excepţia deplasarii pe distanta dus-intors de la domiciliu la locul de muncă;
b) cazare, hrana, imbracaminte, personal pentru munci casnice, precum şi alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un pret mai mic decat preţul pieţei;
c) împrumuturi nerambursabile;
d) anularea unei creante a angajatorului asupra angajatului;
e) abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop personal;
f) permise de calatorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal;
g) primele de asigurare platite de către suportator pentru salariaţii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul platii primei respective, altele decat cele obligatorii.
Norme metodologice
69. Avantajele în bani şi în natura sunt considerate a fi orice foloase primite de salariat de la terti sau ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă ori a unei relatii contractuale între părţi, după caz.
70. La stabilirea venitului impozabil se au în vedere şi avantajele primite de persoana fizica, cum ar fi
a) folosirea vehiculelor de orice tip din patrimoniul afacerii, în scop personal;
b) acordarea de produse alimentare, imbracaminte, cherestea, lemne de foc, carbuni, energie electrica, termica şi altele;
c) abonamentele la radio şi televiziune, pentru mijloacele de transport, abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice;
d) permisele de calatorie pe diverse mijloace de transport;
e) cadourile primite cu diverse ocazii, cu excepţia celor menţionate la art. 55 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal;
f) contravaloarea folosinţei unei locuinte în scop personal şi a cheltuielilor conexe de întreţinere, cum sunt cele privind consumul de apa, consumul de energie electrica şi termica şi altele asemenea, cu excepţia celor prevăzute în mod expres la art. 55 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal;
g) cazarea şi masa acordate în unităţi proprii de tip hotelier;
h) contravaloarea primelor de asigurare suportate de persoana juridica sau de o alta entitate, pentru angajatii proprii, precum şi pentru alti beneficiari, cu excepţia primelor de asigurare obligatorii potrivit legislaţiei în materie.
Tratamentul fiscal al avantajului reprezentand contravaloarea primelor de asigurare este urmatorul
- pentru beneficiarii care obtin venituri salariale şi asimilate salariilor de la suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse prin cumularea cu veniturile de aceasta natura ale lunii în care sunt platite primele de asigurare;
- pentru alti beneficiari care nu au o relaţie generatoare de venituri salariale şi asimilate salariilor cu suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse în conformitate cu prevederile art. 78 din Codul fiscal.
71. Avantajele în bani pot fi sumele primite pentru procurarea de bunuri şi servicii, precum şi sumele acordate pentru distractii sau recreere.
72. Avantajele în bani şi echivalentul în lei al avantajelor în natura sunt impozabile, indiferent de forma organizatorica a entitatii care le acorda.
73. Fac excepţie veniturile care sunt expres menţionate ca fiind neimpozabile, în limitele şi în condiţiile prevăzute la art. 55 alin. (4) din Codul fiscal.
74. Veniturile în natura, precum şi avantajele în natura primite cu titlu gratuit sunt evaluate la preţul pieţei la locul şi data acordarii avantajului. Avantajele primite cu plata parţială sunt evaluate ca diferenţa între preţul pieţei la locul şi data acordarii avantajului şi suma reprezentand plata parţială.
75. Evaluarea avantajelor în natura sub forma folosirii numai în scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii se face astfel
a) evaluarea folosinţei cu titlu gratuit a vehiculului se face aplicandu-se un procent de 1,7% pentru fiecare luna, la valoarea de intrare a acestuia. În cazul în care vehiculul este inchiriat de la o terta persoana, avantajul este evaluat la nivelul chiriei;
b) evaluarea folosinţei cu titlu gratuit a locuinţei primite se face la nivelul chiriei practicate pentru suprafetele locative deţinute de stat. Avantajele conexe, cum ar fi: apa, gaz, electricitate, cheltuieli de întreţinere şi reparatii şi altele asemenea, sunt evaluate la valoarea lor efectiva;
c) evaluarea folosinţei cu titlu gratuit a altor bunuri decat vehiculul şi locuinta se face la nivelul totalului cheltuielilor aferente fiecarui bun pe unitate de măsura specifică sau la nivelul pretului practicat pentru terti.
76. Evaluarea utilizarii în scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii cu folosinţă mixta se face astfel
a) pentru vehicule evaluarea se face conform pct. 75 lit. a), iar avantajul se determina proportional cu numărul de kilometri parcursi în interes personal din totalul kilometrilor;
b) pentru alte bunuri evaluarea se face conform prevederilor pct. 75 şi avantajul se determina proportional cu numărul de metri patrati folositi pentru interes personal sau cu numărul de ore de utilizare în scop personal.
77. Nu sunt considerate avantaje
- contravaloarea abonamentelor pe mijloacele de transport în comun pentru angajatii a caror activitate presupune deplasarea frecventa în interiorul localităţii;
- reducerile de preţuri practicate în scopul vanzarii, de care pot beneficia clientii persoane fizice;
- costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice efectuate, precum şi utilizarea autoturismului de serviciu pentru indeplinirea sarcinilor de serviciu;
- diferentele de tarif la cazare în locatiile reprezentand amenajari recreative şi sportive din dotarea ministerelor de care beneficiaza personalul propriu, conform legii.
- contribuţiile la un fond de pensii facultative suportate de angajator pentru angajatii proprii, în limita a 200 euro anual pe participant.
--------------
Ultima liniuţa a punctului 77 din Normele metodologice de aplicare a art. 55, alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdusa de pct. 14 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
78. Angajatorul stabileste partea corespunzătoare din convorbirile telefonice reprezentand folosinţă în scop personal, care reprezinta avantaj impozabil, în condiţiile art. 55 alin. (3) din Codul fiscal, şi se va impozita prin cumulare cu veniturile salariale ale lunii în care salariatul primeste acest avantaj. În acest scop angajatorul stabileste limita convorbirilor telefonice aferente sarcinilor de serviciu pentru fiecare post telefonic, urmand ca ceea ce depăşeşte aceasta limita să fie considerat avantaj în natura, în situaţia în care salariatului în cauza nu i s-a imputat costul convorbirilor respective.
79. La evaluarea avantajului folosirii în scop personal a vehiculului din patrimoniul angajatorului cu folosinţă mixta, pus la dispoziţie unui angajat, nu se iau în considerare distanta dus-intors de la domiciliu la locul de muncă, precum şi cheltuielile efectuate pentru realizarea sarcinilor de serviciu.
--------------
Punctele 69-79 din Normele metodologice de aplicare a art. 55, alin. (3) din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
(4) Urmatoarele sume nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înţelesul impozitului pe venit
a) ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru nastere, veniturile reprezentand cadouri pentru copiii minori ai salariatilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, costul prestatiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă.
Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului şi a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depăşeşte 1.500.000 lei.
Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale şi finantate din buget;
a^1) tichetele de cresa acordate potrivit legii;
----------------
Litera a^1) a alin. (4) al art. 55 a fost introdusa de pct. 32 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
Norme metodologice
80. Ajutoarele de inmormantare sunt venituri neimpozabile atât în cazul angajatului, cat şi în cazul altor persoane, potrivit clauzelor din contractele de muncă sau prevederilor din legi speciale.
81. Plafonul stabilit pentru cadourile oferite de angajatori copiilor minori ai angajatilor cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului şi a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum şi pentru cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie se aplică atât darurilor constand în bunuri, cat şi celor în bani, în cazul tuturor angajatorilor de forta de muncă.
--------------
Punctele 80 şi 81 din Normele metodologice de aplicare a art. 55, alin. (4), lit. a) din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
b) tichetele de masa şi drepturile de hrana acordate de angajatori angajatilor, în conformitate cu legislatia în vigoare;
Norme metodologice
82. În această categorie se cuprind
- alocatia individuala de hrana acordată sub forma tichetelor de masa, primita de angajaţi şi suportata integral de angajator, potrivit legii;
- alocatiile zilnice de hrana pentru activitatea sportiva de performanţă, interna şi internationala, diferentiata pe categorii de acţiuni;
- contravaloarea hranei, alimentelor sau numerarul acordat sportivilor pentru asigurarea alimentatiei de efort necesare în perioada de pregatire;
- drepturile de hrana în timp de pace, primite de personalul din sectorul de aparare naţionala, ordine publică şi siguranţa naţionala;
- alte drepturi de aceasta natura primite potrivit actelor normative specifice, cum ar fi: alocatia de hrana zilnica pentru personalul navigant şi auxiliar imbarcat pe nave; alocatia zilnica de hrana pentru consumurile colective din unitatile bugetare şi din regiile autonome/societăţile comerciale cu specific deosebit; alocatia de hrana acordată donatorilor onorifici de sange; alocatia de hrana pentru consumurile colective din unitatile sanitare publice şi altele asemenea.
--------------
Punctul 82 din Normele metodologice de aplicare a art. 55, alin. (4), lit. b) din Legea nr. 571/2003 este reprodus în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
c) contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu sau a locuinţei din incinta unităţii, potrivit repartitiei de serviciu, numirii conform legii sau specificitatii activităţii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de aparare naţionala, ordine publică şi siguranţa naţionala, precum şi compensarea diferenţei de chirie, suportate de persoana fizica, conform legilor speciale;
Norme metodologice
83. Prin locuinte acordate ca urmare a specificitatii activităţii se înţelege acele locuinte asigurate angajatilor când activitatea se desfăşoară în locuri izolate, precum statiile meteo, statiile pentru controlul miscarilor seismice, sau în condiţiile în care este solicitata prezenta permanenta pentru supravegherea unor instalaţii, utilaje şi altele asemenea.
--------------
Punctul 83 din Normele metodologice de aplicare a art. 55, alin. (4), lit. c) din Legea nr. 571/2003 este reprodus în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
d) cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuintele puse la dispoziţia oficialitatilor publice, a angajatilor consulari şi diplomatici care lucreaza în afara tarii, în conformitate cu legislatia în vigoare;
e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentatiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislaţiei în vigoare;
Norme metodologice
84. Nu sunt venituri impozabile
- contravaloarea echipamentelor tehnice primite de angajat sub forma de aparatura, dispozitive, unelte, alte mijloace asemanatoare, necesare în procesul muncii;
- contravaloarea echipamentului individual de protecţie cu care este dotat fiecare participant în procesul muncii pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc;
- contravaloarea echipamentului individual de lucru care cuprinde mijloacele primite de un angajat în vederea utilizarii lor în timpul procesului muncii pentru a-i proteja imbracamintea şi încălţămintea;
- contravaloarea alimentatiei de protecţie primite în mod gratuit de persoanele fizice care lucreaza în locuri de muncă cu condiţii grele şi vatamatoare;
- contravaloarea materialelor igienico-sanitare primite în mod gratuit de persoanele fizice care îşi desfăşoară activitatea în locuri de muncă al caror specific impune o igiena personala deosebită;
- contravaloarea medicamentelor primite de cadrele militare în activitate, sportivi, personalul navigant şi alte categorii de personal, potrivit legii;
- contravaloarea echipamentului şi a materialelor de resortul echipamentului, cum ar fi: materiale de spalat şi de igiena, materiale de gospodarie, materiale pentru atelierele de reparatii şi întreţinere, rechizite şi furnituri de birou, primite în mod gratuit de personalul din sectorul de aparare naţionala, ordine publică şi siguranţa naţionala, în condiţiile legii;
- altele asemenea.
--------------
Punctul 84 din Normele metodologice de aplicare a art. 55, alin. (4), lit. d) şi e) din Legea nr. 571/2003 este reprodus în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajatii îşi au domiciliul şi localitatea unde se afla locul de muncă al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situaţiile în care nu se asigura locuinta sau nu se suporta contravaloarea chiriei, conform legii;
g) sumele primite de angajaţi pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, a indemnizatiei primite pe perioada delegării şi detaşării în alta localitate, în tara şi în strainatate, în interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fără scop patrimonial şi de alte entităţi neplatitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizatia acordată salariatilor din instituţiile publice;
Norme metodologice
85. În categoria cheltuielilor de delegare şi detasare se cuprind cheltuielile cu transportul, cazarea, precum şi indemnizatia de delegare şi de detasare în tara şi în strainatate, stabilita potrivit legii.
--------------
Punctul 85 din Normele metodologice de aplicare a art. 55, alin. (4), lit. f) şi g) din Legea nr. 571/2003 este reprodus în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
h) sumele primite, potrivit dispoziţiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;
Norme metodologice
86. Prin cheltuieli de mutare în interesul serviciului se înţelege cheltuielile cu transportul personal şi al membrilor de familie ai angajatului, precum şi al bunurilor din gospodarie, cu ocazia mutarii salariatului intr-o alta localitate decat cea de domiciliu, în situaţia în care, potrivit legii, se deconteaza de angajator.
--------------
Punctul 86 din Normele metodologice de aplicare a art. 55, alin. (4), lit. h) din Legea nr. 571/2003 este reprodus în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
i) indemnizatiile de instalare ce se acordă o singură dată, la incadrarea intr-o unitate situata intr-o alta localitate decat cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea studiilor, în limita unui salariu de baza la angajare, precum şi indemnizatiile de instalare şi mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din instituţiile publice şi celor care îşi stabilesc domiciliul în localităţi din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, în care îşi au locul de muncă;
Norme metodologice
87. Sunt considerate venituri neimpozabile indemnizatiile de instalare şi mutare primite de beneficiarii de astfel de venituri, acordate în conformitate cu prevederile legilor speciale.
--------------
Punctul 87 din Normele metodologice de aplicare a art. 55, alin. (4), lit. i) din Legea nr. 571/2003 este reprodus în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
j) sumele reprezentand plăţile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale caror contracte individuale de muncă au fost desfacute ca urmare a concedierilor colective, precum şi sumele reprezentand plăţile compensatorii, calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primite de personalul civil din sectorul de aparare naţionala, ordine publică şi siguranţa naţionala la încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere şi de restructurare, acordate potrivit legii;
k) sumele reprezentand plăţile compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate personalului militar trecut în rezerva sau al cărui contract inceteaza ca urmare a nevoilor de reducere şi de restructurare, precum şi ajutoarele stabilite în raport cu solda lunara neta, acordate acestora la trecerea în rezerva sau direct în retragere cu drept de pensie sau celor care nu indeplinesc condiţiile de pensie, precum şi ajutoare sau plati compensatorii primite de politisti aflati în situaţii similare, al caror cuantum se determina în raport cu salariul de baza lunar net, acordate potrivit legislaţiei în materie;
k^1) veniturile din salarii realizate de către persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, la functia de baza;
l) veniturile din salarii, ca urmare a activităţii de creare de programe pentru calculator; incadrarea în activitatea de creatie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii, solidaritatii sociale şi familiei, al ministrului comunicatiilor şi tehnologiei informatiei şi al ministrului finanţelor publice;
m) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activităţi dependente desfăşurate într-un stat strain, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv. Fac excepţie veniturile salariale platite de către sau în numele unui angajator care este rezident în România sau are sediul permanent în România, care sunt impozabile indiferent de perioada de desfăşurare a activităţii în strainatate;
n) cheltuielile efectuate de angajator pentru pregătirea profesionala şi perfectionarea angajatului legata de activitatea desfăşurată de acesta pentru angajator;
o) costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate în vederea indeplinirii sarcinilor de serviciu;
p) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul angajarii şi implicit la momentul acordarii;
r) diferenţa favorabila dintre dobânda preferentiala stabilita prin negociere şi dobânda practicata pe piaţa, pentru credite şi depozite.
------------
Litera k^1) a alin. (4) al art. 55 a fost introdusa de pct. 11 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 24 din 24 martie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 263 din 30 martie 2005. (completare aplicabila cu data de 1 mai 2005).
Litera k^1) a alin. (4) al art. 55 a fost introdusa de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005*).
*) Art. II din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005 abroga Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 24/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 30 martie 2005.
Litera k^1) a alin. (4) al art. 55 a fost modificata de pct. 33 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
Norme metodologice
87^1. Nu sunt venituri impozabile veniturile din salarii realizate de persoanele fizice cu handicap grav şi accentuat, incadrate cu contract individual de muncă, încasate începând cu data de 1 mai 2005. Veniturile de natura celor de mai sus, aferente perioadei de până la 1 mai 2005, sunt impozabile potrivit legii.
--------------
Punctul 87^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 55, alin. (4), lit. k^1) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 7 din secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.
Norme metodologice
88. Deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub forma de deducere personala se acordă pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza, în limita venitului realizat.
Deducerea personala este stabilita în functie de venitul brut lunar din salarii realizat la functia de baza de către contribuabil şi numărul de persoane aflate în întreţinerea acestuia.
89. Obligaţia stabilirii persoanelor aflate în întreţinerea contribuabilului în functie de care se atribuie deducerea personala este în sarcina platitorului de venit din salarii, la functia de baza.
90. Pentru ca o persoană să fie în întreţinere, aceasta trebuie să indeplineasca cumulativ urmatoarele condiţii
- existenta unor raporturi juridice între contribuabil şi persoana aflata în întreţinere;
- persoana fizica intretinuta să aibă venituri impozabile şi neimpozabile mai mici sau egale cu 2.500.000 lei lunar.
Persoana aflata în întreţinere poate avea sau nu domiciliu comun cu contribuabilul în a cărui întreţinere se afla.
91. Sunt considerate persoane aflate în întreţinere sotul/sotia contribuabilului, copiii acestuia, precum şi alti membri de familie până la gradul al doilea inclusiv.
92. În sensul art. 56 alin. (3) din Codul fiscal, în categoria "alt membru de familie aflat în întreţinere" se cuprind rudele contribuabilului şi ale sotului/sotiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv.
93. După gradul de rudenie rudele se grupează astfel
- rude de gradul întâi, cum ar fi: parinti şi copii;
- rude de gradul al doilea, cum ar fi: bunici, nepoti şi frati/surori.
94. Sunt considerate persoane aflate în întreţinere militarii în termen, militarii cu termen redus, studentii şi elevii militari ai instituţiilor de invatamant militare şi civile, peste vârsta de 18 ani, dacă veniturile obtinute sunt mai mici sau egale cu 2.500.000 lei lunar.
95. Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere persoanele majore condamnate, care executa pedepse privative de libertate.
96. Copilul minor este considerat intotdeauna intretinut, cu excepţia celor incadrati în munca, indiferent dacă se afla în unităţi speciale sanitare sau de protecţie speciala şi altele asemenea, precum şi în unităţi de invatamant, inclusiv în situaţia în care costul de întreţinere este suportat de aceste unităţi. În acest caz eventualele venituri obtinute de copilul minor nu se au în vedere la incadrarea în venitul de 2.500.000 lei lunar.
Pentru copilul minor aflat în întreţinerea parintilor sau a tutorelui, deducerea personala se acordă integral unuia dintre parinti, conform înţelegerii dintre acestia, respectiv tutorelui.
Pentru copilul minor provenit din căsătorii anterioare, dreptul de a fi preluat în întreţinere revine parintelui caruia i-a fost încredinţat copilul sau unuia dintre soti care formeaza noua familie, conform înţelegerii dintre acestia, indiferent dacă s-a facut o adoptie cu efecte restranse şi chiar dacă parintii firesti ai acestuia contribuie la întreţinerea lui prin plata unei pensii de întreţinere. Plata unei pensii de întreţinere nu da dreptul la preluarea în întreţinere a copilului, parintelui obligat la aceasta plata.
Pentru copilul minor primit în plasament sau încredinţat unei persoane ori unei familii, dreptul de a fi preluat ca persoana în întreţinere pentru acest copil se acordă
- persoanei care l-a primit în plasament sau careia i s-a încredinţat copilul;
- unuia dintre sotii care formeaza familia careia i-a fost încredinţat sau i-a fost dat în plasament copilul, conform înţelegerii dintre acestia.
Pentru copiii aflati în întreţinerea unei familii, dreptul de a fi luat în întreţinere se acordă unuia dintre parinti, conform înţelegerii dintre acestia. Astfel, în situaţia în care intr-o familie sunt mai mulţi copii aflati în întreţinere, acestia vor fi preluati în întreţinerea unuia dintre parinti conform înţelegerii dintre părţi. În aceste situaţii contribuabilii vor prezenta platitorului de venit fie o declaratie pe propria raspundere din partea sotului/sotiei, fie o adeverinta emisa de platitorul de venit din salarii al acestuia/acesteia, după caz, din care să rezulte numărul şi identitatea copiilor care sunt preluati în întreţinere de fiecare sot/sotie.
Nu se acordă dreptul de a prelua în întreţinere urmatoarelor persoane
- parintilor ai caror copii sunt dati în plasament sau incredintati unei familii ori persoane;
- parintilor copiilor incredintati unui organism privat autorizat sau unui serviciu public autorizat, în cazul în care parintii respectivi sunt pusi sub interdictie sau sunt decazuti din drepturile parintesti.
Copilul minor cu vârsta cuprinsa între 16 şi 18 ani, incadrat în munca în condiţiile Codului muncii, devine contribuabil şi beneficiaza de deducerea personala, situaţie în care parintii nu mai au dreptul de a-l lua în întreţinere, intrucat deducerea personala se acordă o singură dată.
97. Verificarea încadrării veniturilor acestor persoane în suma de 2.500.000 lei lunar se realizează prin compararea acestui plafon cu veniturile brute realizate de persoana fizica aflata în întreţinere.
98. În cursul anului fiscal, în cazul în care angajatul obtine venituri la functia de baza, pentru a stabili dreptul acestuia la deducere pentru persoane aflate în întreţinere, se compara venitul lunar realizat de persoana aflata în întreţinere cu suma de 2.500.000 lei lunar, astfel
a) în cazul în care persoana aflata în întreţinere realizează venituri lunare de natura pensiilor, indemnizatiilor, alocatiilor şi altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana intretinuta rezultă din insumarea tuturor drepturilor de aceasta natura realizate intr-o luna;
b) în cazul în care venitul este realizat sub forma de castiguri la jocuri de noroc, premii la diverse competitii, dividende, dobanzi şi altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana fizica aflata în întreţinere se determina prin impartirea venitului realizat la numărul de luni rămase până la sfârşitul anului, exclusiv luna de realizare a venitului;
c) în cazul în care persoana intretinuta realizează atât venituri lunare, cat şi aleatorii, venitul lunar se determina prin insumarea acestor venituri.
99. Dacă venitul unei persoane aflate în întreţinere depăşeşte 2.500.000 lei lunar, ea nu este considerata intretinuta.
În functie de venitul lunar al persoanei intretinute, platitorul veniturilor din salarii va proceda după cum urmeaza
a) în situaţia în care una dintre persoanele aflate în întreţinere, pentru care contribuabilul beneficiaza de deducere personala, obtine în cursul anului un venit lunar mai mare de 2.500.000 lei lunar, platitorul veniturilor din salarii va reconsidera nivelul deducerii personale corespunzătoare pentru persoanele rămase în întreţinere începând cu luna urmatoare celei în care a fost realizat venitul, indiferent de data la care se face comunicarea către angajator/platitor;
b) în situaţia în care contribuabilul solicita acordarea deducerii personale pentru persoana aflata în întreţinere ca urmare a situarii venitului lunar al acesteia din urma sub 2.500.000 lei lunar, platitorul de venituri din salarii va începe acordarea deducerii personale reconsiderate pentru persoana în întreţinere o dată cu plata drepturilor lunare ale lunii în care contribuabilul a depus documentele justificative.
100. Pentru stabilirea deducerii personale la care are dreptul, contribuabilul va depune la platitorul de venituri din salarii o declaratie pe propria raspundere, care trebuie să cuprindă urmatoarele informaţii
- datele de identificare a contribuabilului care realizează venituri din salarii (numele şi prenumele, domiciliul, codul numeric personal);
- datele de identificare a fiecarei persoane aflate în întreţinere (numele şi prenumele, codul numeric personal).
În ceea ce priveste copiii aflati în întreţinere, la aceasta declaratie contribuabilul care realizează venituri din salarii va anexa şi adeverinta de la platitorul de venituri din salarii a celuilalt sot sau declaratia pe propria raspundere a acestuia că nu beneficiaza de deducere personala pentru acel copil.
101. Declaratia pe propria raspundere a persoanei aflate în întreţinere, cu excepţia copilului minor, trebuie să cuprindă urmatoarele informaţii
- datele de identificare a persoanei aflate în întreţinere, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;
- datele de identificare a contribuabilului care beneficiaza de deducerea personala corespunzătoare, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;
- acordul persoanei intretinute ca intretinatorul sa o preia în întreţinere;
- nivelul şi natura venitului persoanei aflate în întreţinere, inclusiv menţiunea privind suprafetele de teren agricol şi silvic deţinute, precum şi declaratia afirmativa sau negativa cu privire la desfăşurarea de activităţi de: cultivare a terenurilor cu flori, legume şi zarzavat în sere, în solarii amenajate şi în sistem irigat; cultivare a arbustilor şi plantelor decorative, ciupercilor; exploatare a pepinierelor viticole şi pomicole;
- angajarea persoanei intretinute de a comunică persoanei care contribuie la întreţinerea sa orice modificari în situaţia venitului realizat.
Declaratiile pe propria raspundere depuse în vederea acordarii de deduceri personale nu sunt formulare tipizate.
102. Contribuabilul va prezenta platitorului de venituri din salarii documentele justificative care să ateste persoanele aflate în întreţinere, cum sunt: certificatul de căsătorie, certificatele de nastere ale copiilor, adeverinta de venit a persoanei intretinute sau declaratia pe propria raspundere şi altele. Documentele vor fi prezentate în original şi în copie, platitorul de venituri din salarii pastrand copia după ce verifica conformitatea cu originalul.
103. Dacă la un contribuabil intervine o schimbare care are influenţa asupra nivelului reprezentand deducerea personala acordată şi aceasta schimbare duce la diminuarea deducerii personale, contribuabilul este obligat sa instiinteze platitorul de venituri din salarii în termen de 15 zile calendaristice de la data la care s-a produs evenimentul care a generat modificarea, astfel încât angajatorul/platitorul sa reconsidere nivelul deducerii începând cu luna urmatoare celei în care s-a produs evenimentul.
104. În situaţia în care depunerea documentelor justificative privind acordarea deducerii personale se face ulterior aparitiei evenimentului care modifica, în sensul majorarii, nivelul acesteia, angajatorul/platitorul de venituri din salarii va acorda deducerea personala reconsiderata o dată cu plata drepturilor salariale aferente lunii în care contribuabilul a depus toate documentele justificative.
105. Deducerea personala nu se fractioneaza în functie de numărul de ore în cazul veniturilor realizate în baza unui contract de muncă cu timp parţial, la functia de baza.
--------------
Punctele 88-105 din Normele metodologice de aplicare a art. 56 din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
Determinarea impozitului pe venitul din salarii
Norme metodologice
106. Venitul brut lunar din salarii reprezinta totalitatea veniturilor realizate intr-o luna conform art. 55 alin. (1) - (3) din Codul fiscal de o persoană fizica, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate.
107. Pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi pe teritoriul României sunt considerate venituri din salarii realizate din România sumele primite de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul în România, precum şi de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul în strainatate, indiferent unde este primita suma.
108. Contribuabilii care realizează venituri din salarii datorează un impozit lunar final, calculat şi retinut de către platitorul de venituri.
Pentru impunerea veniturilor din salarii se utilizeaza cota de impozit de 16%, luandu-se în calcul pentru determinarea bazei de calcul a impozitului la functia de baza şi deducerea personala stabilita potrivit art. 56 din Codul fiscal, după caz.
109. Drepturile salariale acordate în natura, precum şi avantajele acordate angajatilor se evalueaza conform pct. 74-76 şi se impoziteaza în luna în care au fost primite. Documentele referitoare la calculul contravalorii veniturilor şi avantajelor în natura primite de angajat se vor anexa la statul de plată.
110. Transformarea în lei a sumelor obtinute, potrivit legii, în valută, reprezentand venituri din salarii realizate în România, se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţionala a României, astfel
- în situaţia în care veniturile din salarii sunt platite în cursul lunii sau în cazul încetării raporturilor de muncă, se utilizeaza cursul de schimb valutar în vigoare în ziua precedenta celei în care se face plata; sau
- în celelalte cazuri, cursul de schimb valutar în vigoare în ultima zi a lunii pentru care se face plata acestor drepturi.
111. Pentru calculul impozitului lunar aferent venitului realizat, cota de impozit de 16% se aplică asupra bazei de calcul determinate astfel
a) pentru veniturile obtinute la locul unde se afla functia de baza, ca diferenţa între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, şi urmatoarele
- deducerea personala acordată pentru luna respectiva;
- cotizatia sindicala plătită în luna respectiva;
- contribuţiile la fondurile de pensii facultative, astfel încât la nivelul anului sa nu se depăşească echivalentul în lei a 200 euro.
Transformarea contribuţiilor reţinute pentru fondurile de pensii facultative din lei în euro, pentru verificarea încadrării în plafonul anual, se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţionala a României în vigoare în ultima zi a lunii pentru care se platesc drepturile salariale.
Platitorul de venituri din salarii cumuleaza sumele în euro reprezentand contribuţiile reţinute pentru fondurile de pensii facultative şi verifica incadrarea în plafonul deductibil prevăzut de lege;
b) pentru veniturile obtinute în celelalte cazuri, ca diferenţa între venitul brut şi contribuţiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.
Aceasta regula se aplică şi în cazul veniturilor sub forma
- indemnizatiei lunare a asociatului unic;
- drepturilor de natura salariata acordate de angajator persoanelor fizice ulterior încetării raporturilor de muncă;
- salariilor sau diferentelor de salarii stabilite în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive şi irevocabile.
--------------
Punctul 111 din Normele metodologice de aplicare a art. 57 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 15 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
112. În scopul determinarii impozitului pe veniturile salariale, prin locul unde se afla functia de baza se înţelege
a) pentru persoanele fizice angajate la un singur loc de muncă, ultimul loc inscris în carnetul de muncă sau în documentele specifice care, potrivit reglementarilor legale, sunt asimilate acestora;
b) în cazul cumulului de functii, locul declarat/ales de persoanele fizice.
Functia de baza poate fi declarata de angajat în condiţiile legii şi la locul de muncă la care acesta realizează venituri din salarii în baza unui contract individual de muncă cu timp parţial.
113. Suma care reprezinta prima de vacanta sau o parte din aceasta se cumuleaza cu veniturile de natura salariala ale lunii în care se plateste aceasta prima.
114. Indemnizatiile aferente concediilor de odihnă se defalcheaza pe lunile la care se referă şi se impun cumulat cu veniturile realizate în aceste luni.
115. Contribuţiile obligatorii luate în calcul la determinarea impozitului lunar potrivit pct. 111 pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii sunt cele datorate potrivit reglementarilor în domeniu, cum ar fi
- contribuţia individuala de asigurări sociale;
- contribuţia individuala pentru asigurarile sociale de sănătate;
- contribuţia individuala la bugetul asigurarilor pentru şomaj;
- alte contribuţii individuale obligatorii stabilite prin lege.
116. Se admit la deducere contribuţiile la fondurile de pensii facultative, astfel încât suma acestora sa nu depăşească echivalentul în lei a 200 euro pentru fiecare participant la nivelul anului.
117. Nu se admit la deducere pentru calculul lunar al impozitului pe venitul din salarii primele de asigurare voluntara de sănătate.
117^1. Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand până la 2% din impozitul stabilit la alin. (3), pentru susţinerea entitatilor nonprofit care se infiinteaza şi funcţionează în condiţiile legii, unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii.
În categoria entitatilor nonprofit se cuprind, de exemplu: asociaţiile, fundatiile, organizaţiile sindicale, patronatele, partidele politice, asociaţiile de proprietari, casele de ajutor reciproc ale salariatilor, în măsura în care, potrivit legilor proprii de organizare şi functionare desfăşoară activităţi nonprofit iar sumele primite din impozit să fie folosite în acest scop.
--------------
Punctele 116 şi 117 din Normele metodologice de aplicare a art. 57 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost modificate de pct. 16 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Punctul 117^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 57 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 17 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
--------------
Punctele 106-117 din Normele metodologice de aplicare a art. 57 din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
Termen de plată a impozitului
Art. 58. - Platitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni la data efectuării platii acestor venituri, precum şi de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri.
------------
Art. 58 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.
Norme metodologice
118. Veniturile în natura se considera platite la ultima plata a drepturilor salariale pentru luna respectiva. Impozitul aferent veniturilor şi avantajelor în natura se retine din salariul primit de angajat în numerar pentru aceeasi luna.
119. Impozitul pe veniturile din salarii se calculeaza şi se retine lunar de angajatori/platitori pe baza statelor de salarii/plata.
120. Calculul şi retinerea impozitului lunar se efectueaza de către platitori, la data ultimei plati a veniturilor din salarii aferente fiecarei luni, conform prevederilor art. 57 din Codul fiscal, indiferent dacă veniturile din salarii se platesc o singură dată pe luna sau sub forma de avans şi lichidare.
În situaţia în care în cursul unei luni se efectueaza plati de venituri cum sunt: premii, stimulente de orice fel, sume acordate potrivit legii pentru concediul de odihnă neefectuat şi altele asemenea, reprezentand plati intermediare, impozitul se calculeaza şi se retine la fiecare plata, prin aplicarea cotei asupra plăţilor intermediare diminuate cu contribuţiile obligatorii, după caz.
La data ultimei plati a drepturilor salariale aferente unei luni impozitul se calculeaza potrivit art. 57 din Codul fiscal, asupra veniturilor totale din luna respectiva, prin cumularea drepturilor salariale respective cu plăţile intermediare.
Impozitul de retinut la această dată reprezinta diferenţa dintre impozitul calculat asupra veniturilor totale şi suma impozitelor reţinute la plăţile intermediare.
121. În cazul în care un angajat care obtine venituri din salarii la functia de baza se muta în cursul unei luni la un alt angajator, calculul impozitului se face pentru fiecare sursa de venit (loc de realizare a venitului).
Deducerea personala se acordă numai de primul angajator, în limita veniturilor realizate în luna respectiva, până la data lichidarii.
Dacă reangajarea are loc în aceeasi luna cu lichidarea, la stabilirea bazei de calcul pentru determinarea impozitului lunar aferent veniturilor realizate în aceasta luna de la angajatorul următor nu se va lua în calcul deducerea personala.
122. Impozitul calculat şi retinut lunar se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri.
123. Contribuţiile obligatorii reprezentand cheltuieli deductibile aferente veniturilor din salarii se determina conform reglementarilor legale în materie.
--------------
Punctele 118-123 din Normele metodologice de aplicare a art. 58 din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
Fise fiscale
Art. 59. - (1) Informaţiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind în fisele fiscale.
(2) Platitorul de venituri are obligaţia sa completeze formularele prevăzute la alin. (1), pe întreaga durata de efectuare a platii salariilor. Platitorul este obligat sa pastreze fisele fiscale pe întreaga durata a angajarii şi sa transmita organului fiscal competent o copie, pentru fiecare an, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul fiscal expirat. Modelul şi conţinutul formularelor se aproba prin ordin al ministrului finanţelor publice.
------------
Art. 59 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.
Norme metodologice
124. Fisele fiscale se completeaza de angajatorul/platitorul de venit şi se depun la organul fiscal la care angajatorul/platitorul de venit este înregistrat în evidenta fiscala. Angajatorul/platitorul de venit este obligat sa inmaneze angajatului, cate o copie pentru fiecare an, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat.
-------------
Punctul 124 din Normele metodologice de aplicare a art. 59 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 18 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
125. Fisele fiscale pentru salariaţii care au fost detasati la o alta unitate se completeaza de către unitatea care a incheiat contractele de muncă cu acestia.
126. În situaţia în care plata venitului salarial se face de unitatea la care salariaţii au fost detasati, angajatorul care a detasat comunică angajatorului la care acestia sunt detasati date referitoare la deducerea personala la care este indreptatit fiecare salariat.
Pe baza acestor date unitatea la care salariaţii au fost detasati întocmeşte statele de salarii, calculeaza impozitul şi transmite lunar unităţii de la care au fost detasati informaţiile solicitate prin ordinul ministrului finanţelor publice, în scopul completarii fisei fiscale.
127. Fiecare angajator/platitor de venituri din salarii este obligat, potrivit prevederilor art. 57 alin. (3) din Codul fiscal, sa determine impozitul anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil prin insumarea impozitului aferent venitului fiecarei luni din anul fiscal, indiferent de numărul de luni în care contribuabilul a realizat venituri din salarii de la acesta.
128. Pentru contribuabilii prevăzuţi la art. 60 din Codul fiscal care realizează venituri din salarii şi pentru care platitorul de venituri nu a optat sa indeplineasca oblibaţiile privind calculul, retinerea şi virarea impozitului aferent acestor venituri, obligaţia determinarii impozitului anual pe venitul din salarii, pe sursa respectiva, revine organului fiscal competent.
129. În situaţia în care se constata elemente care genereaza modificarea veniturilor din salarii şi/sau a bazei de impunere aferente veniturilor unei persoane fizice, pentru care angajatorul/platitorul a efectuat calculul impozitului lunar, recalcularea drepturilor respective şi stabilirea diferentelor de impozit constatate se efectueaza pentru luna la care se referă, iar diferentele de impozit rezultate vor majoră/diminua impozitul datorat începând cu luna constatarii.
În situaţia în care la data efectuării operaţiunii de stabilire a diferentelor de impozit de către angajator/platitor exista relatii contractuale generatoare de venituri din salarii, între acesta şi persoana fizica, atunci se procedeaza astfel
- impozitul retinut în plus se restituie persoanei fizice prin diminuarea cu sumele respective a impozitului pe veniturile din salarii începând cu luna efectuării acestei operaţiuni şi până la lichidarea acestuia;
- impozitul neretinut se retine de angajator/platitor din veniturile din salarii începând cu luna constatarii şi până la lichidarea acestuia.
În situaţia în care persoana fizica pentru care angajatorul/platitorul a efectuat calculul impozitului lunar/anual nu mai are relatii contractuale generatoare de venituri din salarii şi angajatorul/platitorul nu poate să efectueze operaţiunea de plată/încasare a diferentelor de impozit, atunci acestea vor fi administrate de organul fiscal competent.
--------------
Punctele 124-129 din Normele metodologice de aplicare a art. 59 din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
Plata impozitului pentru anumite venituri salariale
Norme metodologice
130. Contribuabilii care desfăşoară activitatea în România şi obtin venituri sub forma de salarii din strainatate, care, potrivit acestui titlu, se impun în România, precum şi persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice şi ale posturilor consulare acreditate în România, pentru care angajatorul nu indeplineste oblibaţiile privind calculul, retinerea şi virarea impozitului pe salarii, au obligaţia să depună lunar o declaratie la organul fiscal competent.
131. Organul fiscal competent este definit potrivit legislaţiei în materie.
132. Persoanele fizice sau juridice la care îşi desfăşoară activitatea contribuabilii prevăzuţi la art. 60 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia să depună o declaratie informativa privind începerea/încetarea activităţii acestor contribuabili. Declaratia informativa se depune la organul fiscal în a cărui raza teritoriala este înregistrată în evidenta fiscala persoana fizica ori juridica la care îşi desfăşoară activitatea contribuabilul. Declaratia informativa se depune ori de cate ori apar modificari de natura începerii/încetării activităţii în documentele care atesta raporturile de muncă, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.
-------------
Punctele 131 şi 132 din Normele metodologice de aplicare a art. 60 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost modificate de pct. 19 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
--------------
Punctele 130-132 din Normele metodologice de aplicare a art. 60 din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
Capitolul IV
Venituri din cedarea folosinţei bunurilor
Definirea veniturilor impozabile din cedarea folosinţei bunurilor
Art. 61. - Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor sunt veniturile, în bani şi/sau în natura, provenind din cedarea folosinţei bunurilor mobile şi imobile, obtinute de către proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal, altele decat veniturile din activităţi independente.
------------
Art. 61 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.
Norme metodologice
133. În această categorie de venit se cuprind veniturile din închirieri şi subinchirieri de bunuri mobile şi imobile, precum şi veniturile din arendarea bunurilor agricole, din patrimoniul personal.
134. Veniturile obtinute din închirieri şi subinchirieri de bunuri imobile sunt cele din cedarea folosinţei locuinţei, caselor de vacanta, garajelor, terenurilor şi altele asemenea, a caror folosinţă este cedata în baza unor contracte de închiriere/subinchiriere, uzufruct, arendare şi altele asemenea, inclusiv a unor părţi din acestea, utilizate în scop de reclama, afisaj şi publicitate.
--------------
Punctele 133 şi 134 din Normele metodologice de aplicare a art. 61 din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
Stabilirea venitului net anual din cedarea folosinţei bunurilor
Art. 62. - (1) Venitul brut reprezinta totalitatea sumelor în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natura şi se stabileste pe baza chiriei sau a arendei prevăzute în contractul incheiat între părţi pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul incasarii chiriei sau a arendei. Venitul brut se majoreaza cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispoziţiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinator legal, dacă sunt efectuate de cealalta parte contractantă. În cazul în care arenda se exprima în natura, evaluarea în lei se va face pe baza preturilor medii ale produselor agricole, stabilite prin hotărâri ale consiliilor judetene şi, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti, ca urmare a propunerilor direcţiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, hotărâri ce trebuie emise înainte de începerea anului fiscal. Aceste hotărâri se transmit în cadrul aceluiasi termen direcţiilor generale ale finanţelor publice judetene şi a municipiului Bucureşti, pentru a fi comunicate unităţilor fiscale din subordine.
------------
Art. 62 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.
Norme metodologice
135. În vederea determinarii venitului brut, la sumele reprezentand chiria sau arenda în bani şi/sau la echivalentul în lei al veniturilor în natura se adauga, dacă este cazul, şi valoarea cheltuielilor ce sunt, conform dispoziţiilor legale sau înţelegerii contractuale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinator legal, dar sunt efectuate de cealalta parte contractantă.
135^1. Reprezinta venit brut şi valoarea investitiilor la bunurile mobile şi imobile ale proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinator legal, care fac obiectul unor contracte de cedarea folosinţei bunurilor, şi care sunt efectuate de cealalta parte contractantă. În termen de 30 de zile de la finalizarea investitiilor partea care a efectuat investitia este obligata sa comunice proprietarului, uzufructuarului sau altui detinator legal valoarea investitiei. Proprietarul, uzufructuarul sau alt detinator legal are obligaţia sa declare la organul fiscal competent prin declaratia privind venitul realizat aferenta anului fiscal respectiv valoarea investitiei, în vederea definitivarii impunerii.
-------------
Punctul 135^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 62, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 20 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
136. În conformitate cu legislatia în materie, proprietarul are obligaţia de a efectua cheltuielile referitoare la întreţinerea şi repararea locuinţei inchiriate, ca de exemplu
- întreţinerea în bune condiţii a elementelor structurii de rezistenta a cladirii, elementelor de construcţie exterioara a cladirii, cum ar fi: acoperis, fatada, curtile şi gradinile, precum şi spatii comune din interiorul cladirii, cum ar fi: casa scarii, casa ascensorului şi altele asemenea;
- întreţinerea în bune condiţii a instalaţiilor comune proprii cladirii, respectiv ascensor, hidrofor, instalaţii de alimentare cu apa, de canalizare, instalaţii de incalzire centrala şi de preparare a apei calde, instalaţii electrice şi de gaze;
- repararea şi menţinerea în stare de siguranţă în exploatare şi de functionare a cladirii pe toata durata inchirierii locuinţei.
137. În cazul efectuării de către chirias a unor astfel de cheltuieli care cad în sarcina proprietarului şi se încadrează în cota forfetara de cheltuieli, cu diminuarea corespunzătoare a chiriei, impunerea rămâne nemodificata.
137^1. În situaţia în care chiria/arenda reprezinta echivalentul în lei al unei valute, venitul brut anual se determina pe baza chiriei/arendei lunare evaluate la cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţionala a României, din ultima zi a flecarei luni, corespunzător lunilor din perioada de impunere.
-------------
Punctul 137^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 62, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 20 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
--------------
Punctele 135-137 din Normele metodologice de aplicare a art. 62, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
(2) Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor se stabileste prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut.
Norme metodologice
138. Venitul net se determina ca diferenţa dintre sumele reprezentand chiria/arenda în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natura, prevăzute în contractul incheiat între părţi, şi cota de cheltuiala forfetara de 25%, reprezentand cheltuieli deductibile aferente venitului.
139. Pentru recunoasterea deductibilitatii cheltuielii stabilite forfetar proprietarul nu este obligat să prezinte organului fiscal documente justificative.
Cheltuiala deductibila aferenta venitului, stabilita în cota forfetara de 25% aplicata la venitul brut, reprezinta uzura bunurilor inchiriate şi cheltuielile ocazionate de întreţinerea şi repararea acestora, impozitele şi taxele pe proprietate datorate potrivit legii, comisionul retinut de intermediari, primele de asigurare platite pentru bunul cedat spre folosinţă, respectiv eventuale nerealizari ale veniturilor din arendare scontate, generate de condiţii naturale nefavorabile, cum ar fi: grindina, seceta, inundaţii, incendii şi altele asemenea.
--------------
Punctele 138 şi 139 din Normele metodologice de aplicare a art. 62, alin. (2) din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), contribuabilii pot opta pentru determinarea venitului net din cedarea folosinţei bunurilor în sistem real, pe baza datelor din contabilitatea în partida simpla.
(4) Dispozitiile privind opţiunea prevăzută la art. 51 alin. (2) şi (3) se aplică şi în cazul contribuabililor menţionaţi la alin. (3).
Capitolul V
Venituri din investitii
Codul fiscal
Definirea veniturilor din investitii
Art. 65. - (1) Veniturile din investitii cuprind
a) dividende;
b) venituri impozabile din dobanzi;
c) castiguri din transferul titlurilor de valoare. Reprezinta titlu de valoare orice valori mobiliare, titluri de participare la un fond deschis de investitii sau alt instrument financiar, calificat astfel de către Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum şi părţile sociale;
d) venituri din operaţiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe bază de contract, precum şi orice alte operaţiuni similare;
e) venituri din lichidare sau dizolvare fără lichidare a unei persoane juridice.
(2) Veniturile impozabile din dobanzi sunt toate veniturile sub forma de dobanzi, altele decat
a) venituri din dobanzi la depozitele la vedere/conturile curente pentru care ratele dobanzilor sunt mai mici sau egale cu nivelurile ratelor dobanzilor de referinţa de pe pieţele interbancare la depozitele la o luna, comunicate în prima zi lucratoare a lunii pentru care se face calculul, corespunzătoare monedelor în care sunt denominate depozitele la vedere/conturile curente respective, precum şi la depunerile la casele de ajutor reciproc;
b) venituri din dobanzi aferente titlurilor de stat, precum şi obligatiunilor municipale, ale Agentiei Naţionale pentru Locuinte şi ale altor entităţi emitente de obligaţiuni, care vizeaza construcţia de locuinte;
c) venituri sub forma dobanzilor bonificate la depozitele clientilor constituite în baza Legii nr. 541/2002 privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificările şi completările ulterioare.
------------
Art. 65 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.
Litera a) a alin. (2) al art. 65 a fost modificata de pct. 12 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 24 din 24 martie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 263 din 30 martie 2005 (modificare aplicabila cu data de 1 iunie 2005, conform ORDONANTEI DE URGENTA nr. 30 din 28 aprilie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 367 din 29 aprilie 2005).
Pct. 12 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 24 din 24 martie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 263 din 30 martie 2005 a fost abrogat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 45 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 464 din 1 iunie 2005.
Litera a) a alin. (2) al art. 65 a fost modificata de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005*).
*) Art. II din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005 abroga Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 24/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 30 martie 2005.
Literele c) şi e) ale alin. (1) al art. 65 au fost modificate de pct. 39 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
Norme metodologice
140. Sunt considerate venituri din dobanzi urmatoarele
- dobanzi obtinute din obligaţiuni;
- dobanzi obtinute pentru depozitele la termen, inclusiv la certificatele de depozit;
- suma primita sub forma de dobânda pentru imprumuturile acordate;
- alte venituri obtinute din titluri de creanta.
--------------
Punctul 140 din Normele metodologice de aplicare a art. 65 din Legea nr. 571/2003 este reprodus în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
140^1. În cadrul operaţiunilor similare contractelor de vanzare-cumparare de valuta la termen se includ şi urmatoarele instrumente financiare derivate tranzactionate pe piaţa la buna înţelegere (OTC) şi definite ca atare în legislatia care reglementeaza aceste tranzactii
- swap pe cursul de schimb
- swap pe rata dobanzii
- optiuni pe cursul de schimb
- optiuni pe rata dobanzii
--------------
Punctul 140^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 65, alin. (2) litera a) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 8 din secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.
Punctul 140^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 65, alin. (1), lit. d) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 22 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Definirea veniturilor din investitii
Norme metodologice
140^2. Veniturile din dobanzi realizate începând cu data de 1 ianuarie 2007 la depozitele la vedere /conturile curente sunt neimpozabile.
--------------
Punctul 140^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 65, alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 23 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Stabilirea venitului din investitii
Art. 66. - (1) Câştigul/pierderea din transferul titlurilor de valoare, altele decat titlurile de participare la fondurile deschise de investitii şi părţile sociale, reprezinta diferenţa pozitiva/negativa dintre preţul de vanzare şi preţul de cumparare pe tipuri de titluri de valori, diminuată, după caz, cu costurile aferente tranzactiei. În cazul tranzactiilor cu acţiuni primite de persoanele fizice, cu titlu gratuit, în cadrul Programului de privatizare în masa, preţul de cumparare la prima tranzactionare va fi asimilat cu valoarea nominala a acestora. În cazul tranzactiilor cu acţiuni cumparate la pret preferential, în cadrul sistemului stock options plan, câştigul se determina ca diferenţa între preţul de vanzare şi preţul de cumparare preferential, diminuat cu costurile aferente tranzactiei.
(2) În cazul transferului dreptului de proprietate asupra titlurilor de participare la fondurile deschise de investitii, câştigul se determina ca diferenţa pozitiva între preţul de rascumparare şi preţul de cumparare/subscriere. Preţul de rascumparare este preţul care i se cuvine investitorului la retragerea din fond. Preţul de cumparare/subscriere este preţul platit de investitorul persoana fizica pentru achizitionarea titlului de participare.
------------
Art. 66 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.
Alin. (1) al art. 66 a fost modificat de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005.
Alin. (1) al art. 66 a fost modificat de pct. 42 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
Norme metodologice
140^3. Preţul de cumparare al unui titlu de valoare, altul decat titlul de participare la fonduri deschise de investitii este preţul determinat şi evidentiat de intermediar pentru respectivul titlu, detinut de un client, pe fiecare simbol, la care se adauga costurile aferente, conform normelor aprobate prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al presedintelui Comisiei Naţionala a Valorilor Mobiliare, potrivit art. 67 alin. (8) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. Preţul de cumparare pentru determinarea impozitului pe câştigul obţinut din transferul titlurilor de valoare se stabileste prin aplicarea metodei pretului mediu ponderat.
Ordinea de vanzare a titlurilor de valoare, raportata la detinerile pe simbol, se înregistrează cronologic, în functie de data dobândirii, de la cea mai veche detinere la cea mai noua detinere.
---------------
Punctul 140^3 din Normele metodologice de aplicare a art. 66, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 24 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
141. Preţul de rascumparare este preţul care i se cuvine investitorului la retragerea din fond şi este format din valoarea unitara a activului net din ziua anterioara depunerii cererii de rascumparare, din care se scad comisioanele de rascumparare.
142. Preţul de cumparare/subscriere este preţul platit de investitor, persoana fizica, şi este format din valoarea unitara a activului net la care se adauga comisionul de cumparare, dacă este cazul.
--------------
Punctele 141 şi 142 din Normele metodologice de aplicare a art. 66, alin. (1) şi (2) din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Punctele 140^2 şi 1403^3 din Normele metodologice de aplicare a art. 66, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 au fost introduse de pct. 8 din secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.
Codul fiscal
(3) În cazul transferului dreptului de proprietate asupra părţilor sociale, câştigul din înstrăinarea părţilor sociale se determina ca diferenţa pozitiva între preţul de vanzare şi valoarea nominala/preţul de cumparare. Începând cu a doua tranzactie, valoarea nominala va fi inlocuita cu preţul de cumparare, care include şi cheltuielile privind comisioanele, taxele aferente tranzactiei şi alte cheltuieli similare justificate cu documente.
(4) Determinarea castigului potrivit alin. (1)-(3) se efectueaza la data incheierii tranzactiei, pe baza contractului incheiat între părţi.
(4^1) Abrogat.
(5) Câştigul net anual se determina ca diferenţa între câştigurile şi pierderile înregistrate în cursul anului respectiv, ca urmare a tranzactionarii titlurilor de valoare, altele decat părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societatilor închise. Câştigul net anual se calculeaza pe baza declaraţiei privind venitul realizat, depusa conform prevederilor art. 83.
(6) Pentru tranzactiile din anul fiscal cu titlurile de valoare, altele decat părţile sociale şi valorile mobiliare, în cazul societatilor închise, fiecare intermediar sau platitor de venit, după caz, are urmatoarele obligaţii
a) calcularea castigului anual/pierderii anuale pentru tranzactiile efectuate în cursul anului pentru fiecare contribuabil;
b) transmiterea informaţiilor privind câştigul anual/pierderea anuală, precum şi impozitul calculat şi retinut ca plata anticipata, în forma scrisa către acesta, până la data de 28 februarie a anului următor celui pentru care se face calculul.
(7) Veniturile obtinute sub forma castigurilor din operaţiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe bază de contract, precum şi orice alte operaţiuni de acest gen reprezinta diferentele de curs favorabile rezultate din aceste operaţiuni, în momentul incheierii operaţiunii şi evidentierii în contul clientului. Câştigul net anual se determina ca diferenţa între câştigurile şi pierderile înregistrate în cursul anului respectiv din astfel de operaţiuni. Câştigul net anual se calculeaza pe baza declaraţiei privind venitul realizat, depusa conform prevederilor art. 83. Pentru tranzactiile din anul fiscal, fiecare intermediar sau platitor de venit, după caz, are urmatoarele obligaţii
a) calcularea castigului anual/pierderii anuale pentru tranzactiile efectuate în cursul anului pentru fiecare contribuabil;
b) transmiterea informaţiilor privind câştigul anual/pierderea anuală, precum şi impozitul calculat şi retinut ca plata anticipata, în forma scrisa către acesta, până la data de 28 februarie a anului următor celui pentru care se face calculul.
(8) Venitul impozabil realizat din lichidare sau dizolvare fără lichidare a unei persoane juridice reprezinta excedentul distributiilor în bani sau în natura peste aportul la capitalul social al persoanei fizice beneficiare.
----------
Alin. (4) al art. 66 a fost modificat de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005.
Alin. (4^1) al art. 66 a fost introdus de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005.
Alin. (4) al art. 66 a fost modificat de pct. 42 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
Alin. (4^1) al art. 66 a fost abrogat de pct. 43 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
Alin. (5) şi (6) ale art. 66 au fost modificate de pct. 44 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
Alin. (7) şi (8) ale art. 66 au fost introduse de pct. 45 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
Norme metodologice
143. În cazul veniturilor realizate ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile închise de investitii, obligaţia calcularii, retinerii şi virarii impozitului pe veniturile sub forma de dividende revine
- societatii de investitii, în cazul în care nu are incheiat un contract de administrare;
- societatii de administrare, în cazul în care societatea de investitii are incheiat un contract de administrare cu societatea de administrare.
--------------
Punctul 143 din Normele metodologice de aplicare a art. 66, alin. (3), (4) şi (5) din Legea nr. 571/2003 este reprodus în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
143^1. În cazul contractelor forward pe cursul de schimb (contracte de vanzare-cumparare valuta la termen), baza de impozitare o reprezinta diferenţa favorabila dintre cursul forward la care se în cheie tranzactia şi cursul spot/forward prevăzute în contract la care tranzactia se inchide în piaţa la scadenta prin operaţiunea de sens contrar multiplicata cu suma contractului şi evidentiata în contul clientului la închiderea tranzactiei
În cazul swapului pe cursul de schimb, baza de impozitare o reprezinta diferenţa de curs favorabila între cursul de schimb spot şi cel forward folosite în tranzactie, multiplicate cu suma notionala a contractului rezultata din aceste operaţiuni în momentul inchiderii operaţiunii şi evidentierii în contul clientului.
În cazul swapului pe rata dobanzii, baza de impozitare o reprezinta diferenţa de dobânda favorabila dintre rata de dobânda fixa şi rata de dobânda variabila stabilite în contract multiplicata cu suma notionala a contractului, rezultata din aceste operaţiuni în momentul Inchiderii operaţiunii şi evidentiate în contul clientului.
În cazul optiunii pe cursul de schimb, baza de impozitare o reprezinta diferenţa favorabila de curs între cursul de schimb de cumparare/vanzare şi cursul de schimb la care se efectueaza în piaţa operaţiunea de sens contrar - vanzare, respectiv cumparare multiplicata cu suma contractului, rezultata din aceste operaţiuni în momentul exercitarii optiunii şi evidentiata în contul clientului.
În cazul optiunii pe rata dobanzii, baza de impozitare o reprezinta diferenţa favorabila dintre dobânda variabila încasată şi dobânda fixa convenita în contract, rezultata în momentul exercitarii optiunii şi evidentiata în contul clientului.
143^2. În cazul dizolvarii fără lichidare a unei personae juridice la transmiterea universala a patrimoniului societatii către asociatul unic, proprietăţile imobiliare din situaţiile finaciare vor fi evaluate la valoarea justa, respectiv preţul de piaţa.
Baza impozabila în cazul dizolvarii fără lichidare a unei persoane juridice se stabileste astfel
a) determinarea sumei reprezentand diferenţa între valoarea elementelor de activ şi sumele reprezentand datoriile societatii;
b) determinarea excedentului sumei stabilite la pct.a) peste aportul la capitalul social al persoanei fizice beneficiare.
---------------
Punctele 143^1 şi 143^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 66, alin. (7) şi (8) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost introduse de pct. 25 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Retinerea impozitului din veniturile din investitii
Art. 67. - (1) Veniturile sub forma de dividende, inclusiv sumele primite ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile închise de investitii, se impun cu o cota de 16% din suma acestora. Obligaţia calcularii şi retinerii impozitului pe veniturile sub forma de dividende revine persoanelor juridice, odata cu plata dividendelor către actionari sau asociaţi. Termenul de virare a impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei în care se face plata. În cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost platite acţionarilor sau asociatilor până la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plateste până la data de 31 decembrie a anului respectiv.*)
------------
Art. 67 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 46 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006. Alin. (7) al art. 67 a fost rectificat prin RECTIFICAREA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 765 din 7 septembrie 2006
"Retinerea impozitului din veniturile din investitii
Norme metodologice
144. Impozitul pe veniturile sub forma de dividende, inclusiv asupra sumelor primite ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile închise de investitii, distribuite începând cu anul fiscal 2006, se calculeaza şi se retine prin aplicarea cotei de 16% asupra sumei acestora.
--------------
Punctul 144 din Normele metodologice de aplicare a art. 67, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 este reprodus în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Punctul 144 din Normele metodologice de aplicare a art. 67, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 26 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
(2) Veniturile sub forma de dobanzi pentru: depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobandite, contractele civile incheiate, începând cu data de 1 ianuarie 2007, se impun cu o cota de 16% din suma acestora. Pentru veniturile sub forma de dobanzi, impozitul se calculeaza şi se retine de către platitorii de astfel de venituri la momentul înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului, respectiv la momentul rascumpararii, în cazul unor instrumente de economisire. În situaţia sumelor primite sub forma de dobânda pentru imprumuturile acordate pe baza contractelor civile, calculul impozitului datorat se efectueaza la momentul platii dobanzii. Virarea impozitului pentru veniturile din dobanzi se face lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare înregistrării/rascumpararii, în cazul unor instrumente de economisire, respectiv la momentul platii dobanzii, pentru venituri de aceasta natura, pe baza contractelor civile. Pentru depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobandite, contractele civile incheiate, depozitele la vedere/conturile curente constituite anterior datei de 1 ianuarie 2007, dar a caror scadenta este începând cu data de 1 ianuarie 2007, pentru determinarea impozitului pe veniturile din dobanzi se aplică cota de impozit de la data constituirii.
Norme metodologice
144^1. Veniturile neimpozabile generate de raporturi juridice incheiate anterior datei de 1 ianuarie 2007 rămân neimpozabile până la data încetării acestora.
Innoirea depozitelor/instrumentelor de economisire genereaza un nou depozit /achizitionarea unui nou instrument de economisire.
--------------
Punctul 144^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 67, alin. (2) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 9 din secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.
Punctul 144^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 67, alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 27 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
(3) Calculul, retinerea şi virarea impozitului pe veniturile din investitii, altele decat cele prevăzute la alin. (1) şi (2) se efectueaza astfel
a) câştigul determinat din transferul titlurilor de valoare, altele decat părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societatilor închise, se impune cu o cota de 1%, impozitul retinut constituind plata anticipata în contul impozitului anual datorat. Obligaţia calcularii, retinerii şi virarii impozitului reprezentand plata anticipata revine intermediarilor, societatilor de administrare a investitiilor în cazul rascumpararii de titluri de participare la fondurile deschise de investitii sau altor platitori de venit, după caz, la fiecare tranzactie. Impozitul calculat şi retinut la sursa se virează la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei în care a fost retinut. Pentru tranzactiile din anul fiscal contribuabilul are obligaţia depunerii declaraţiei privind venitul realizat, pe baza careia organul fiscal stabileste impozitul anual datorat, respectiv impozitul anual pe care contribuabilul îl are de recuperat, şi emite o decizie de impunere anuală, luandu-se în calcul şi impozitul retinut la sursa, reprezentand plata anticipata. Impozitul anual datorat se stabileste de organul fiscal competent astfel
1. prin aplicarea cotei de 16% asupra castigului net anual al fiecarui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare instrainate sau rascumparate, în cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investitii, începând cu data de 1 ianuarie 2007, într-o perioadă mai mica de 365 de zile de la data dobândirii;
2. prin aplicarea cotei de 1% asupra castigului net anual al fiecarui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare instrainate sau rascumparate, în cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investitii, începând cu data de 1 ianuarie 2007, într-o perioadă mai mare de 365 de zile de la data dobândirii;
Norme metodologice
144^2. Pentru determinarea perioadei de detinere a titlurilor de valoare, conform prevederilor art. 67 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, intermediarii vor evidentia la fiecare operaţiune de cumparare data intrarii titlurilor de valoare în portofoliul persoanelor care deţin şi efectueaza tranzactii cu acestea.
--------------
Punctul 144^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 67, alin. (3), literele a) şi a^1) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 9 din secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.
Punctul 144^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 67, alin. (3), litera a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 28 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Retinerea impozitului din veniturile din investitii
Art.67
(3) Calculul, retinerea şi virarea impozitului pe veniturile din investitii, altele decat cele prevăzute la alin. (1) şi (2) se efectueaza astfel
.......................
b) în cazul castigurilor determinate din transferul valorilor mobiliare, în cazul societatilor închise, şi din transferul părţilor sociale, obligaţia calcularii, retinerii şi virarii impozitului revine dobanditorului. Calculul şi retinerea impozitului de către dobanditor se efectueaza la momentul incheierii tranzactiei, pe baza contractului incheiat între părţi. Impozitul se calculeaza prin Aplicarea cotei de 16% asupra castigului, la fiecare tranzactie, impozitul fiind final. Transmiterea dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare sau a părţilor sociale trebuie înscrisă în registrul comerţului şi/sau în registrul asociatilor/acţionarilor, după caz, operaţiune care nu se poate efectua iara justificarea virarii impozitului la bugetul de stat. Termenul de virare a impozitului este până la data la care se depun documentele pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra părţilor sociale sau a valorilor Mobiliare la registrul comerţului ori în registrul acţionarilor, după caz, indiferent dacă plata titlurilor respective se face sau nu esalonat;
Norme metodologice
144^3. Pentru tranzactiile cu valori mobiliare în cazul societatilor închise şi părţi sociale, incheiate anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru care părţile contractante au convenit ca plata să se faca esalonat, cotele de impozit sunt cele în vigoare la data incheierii contractului iar termenul de virare a impozitului pentru platitorii de astfel de venituri este până la data 25 inclusiv a lunii urmatoare celei în care a fost retinut. După data de 1 ianuarie 2007 pentru aceste tranzactii termenul de virare a impozitului datorat calculat la momentul incheierii tranzactiei pe baza contractului este până la data la care se depun documentele pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra părţilor sociale sau a valorilor mobiliare la registrul comerţului ori în registrul acţionarilor, după caz.
--------------
Punctul 144^3 din Normele metodologice de aplicare a art. 67, alin. (3), litera b) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 9 din secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.
Punctul 144^3 din Normele metodologice de aplicare a art. 67, alin. (3), litera b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 29 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Retinerea impozitului din veniturile din investitii
Norme metodologice
144^4. În cazul dizolvarii fără lichidare a unei persoane juridice obligaţia calcularii, retinerii şi virarii impozitului revine reprezentantului legal al persoanei juridice.
Impozitul calculat şi retinut la sursa se virează până la data depunerii situaţiei financiare finale la oficiul registrului comerţului, întocmită de reprezentantul legal al persoanei juridice.
--------------
Punctul 144^4 din Normele metodologice de aplicare a art. 67, alin. (3), litera d) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 30 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Capitolul VI
Venituri din pensii
[...]
Retinerea impozitului din venitul din pensii
Art.70 - (1) Orice platitor de venituri din pensii are obligaţia de a calcula lunar impozitul aferent acestui venit, de a-1 retine şi de a-1 vira la bugetul de stat, potrivit prevederilor prezentului articol.
(2) Impozitul se calculeaza prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra venitului impozabil lunar din pensii.
(3) Impozitul calculat se retine la data efectuării platii pensiei şi se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se face plata pensiei.
(4) Impozitul retinut este impozit final al contribuabilului pentru veniturile din pensii.
(5) În cazul unei pensii care nu este plătită lunar, impozitul ce trebuie retinut se stabileste prin impartirea pensiei platite la fiecare din lunile cărora le este aferenta pensia.
(6) Drepturile de pensie restante se defalcheaza pe lunile la care se referă, în vederea calcularii impozitului datorat, retinerii şi virarii acestuia.
(7) Veniturile din pensiile de urmas vor fi individualizate în functie de numărul acestora, iar impozitarea se va face în raport cu drepturile cuvenite fiecarui urmas.
(8) În cazul veniturilor din pensii şi/sau al diferentelor de venituri din pensii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculeaza asupra venitului impozabil lunar şi se retine la data efectuării platii, în conformitate cu reglementarile legale în vigoare la data platii şi se virează până la data de 25 a lunii urmatoare celei în care s-au platit.
------------
Art. 70 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.
Alin. (8) al art. 70 a fost introdus de pct. 50 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006. nr. 653 din 22 iulie 2005.
Norme metodologice
145. Venitul din pensii se determina de către platitor pentru drepturile cu titlu de pensie prevăzute la art. 68 din Codul fiscal.
146. începând cu 1 ianuarie 2007, impozitul lunar aferent venitului din pensii se calculeaza prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra venitului impozabil lunar din pensii determinat prin deducerea din venitul din pensii, în ordine, a urmatoarelor
- a contribuţiilor obligatorii calculate, reţinute şi suportate de persoana fizica şi
- a unei sume neimpozabile lunare de 900 lei.
--------------
Punctul 146 din Normele metodologice de aplicare a art. 70 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 31 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
147. Impozitul pe veniturile din pensii se calculeaza, se retine lunar de către administratorii fondurilor de pensii şi se virează de către unitatile platitoare ale acestor venituri până la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se face plata pensiilor, la organul fiscal în a cărui raza îşi au sediul platitorii de venituri.
148. Administratorii fondurilor de pensii vor emite norme interne specifice privind aplicarea prevederilor pct. 147.
149. Eventualele sume reprezentand impozit pe veniturile din pensii, reţinute, dar nedatorate la bugetul de stat, se vor regulariza prin diminuarea viramentelor efectuate cu ocazia plăţilor din luna urmatoare.
--------------
Punctele 145-149 din Normele metodologice de aplicare a art. 70 din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
Calculul şi plata impozitului aferent veniturilor din activităţi agricole
Norme metodologice
149^1. Termenul de virare a impozitului retinut, potrivit prevederilor art.74 alin. (4) este până la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei în care a fost retinut.
--------------
Punctul 149^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 74, alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 32 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Capitolul VIII
Venituri din premii şi din jocuri de noroc
Codul fiscal
Definirea veniturilor din premii şi din jocuri de noroc
Norme metodologice
150. În această categorie se cuprind venituri în bani şi/sau în natura, ca de exemplu
- venituri sub forma de premii de orice fel, acordate oamenilor de cultura, stiinta şi arta la gale, simpozioane, festivaluri, concursuri naţionale sau internationale, concursuri pe meserii sau profesii;
- venituri sub forma de premii în bani şi/sau în natura acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialisti prevăzuţi în legislatia în materie, pentru rezultatele obtinute la competitii sportive interne şi internationale, altele decat
a) veniturile prevăzute la art. 42 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
b) veniturile platite de entitatea cu care acestia au relatii generatoare de venituri din salarii potrivit cap. III al titlului III din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
- venituri sub forma de premii obtinute urmare practicilor comerciale privind promovarea produselor/serviciilor prin publicitate, potrivi legii.
- venituri impozabile obtinute din jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot, potrivit legii.
Prin castiguri de tip jack-pot se înţelege câştigurile acordate aleatoriu, prin intermediul masinilor mecanice sau electronice cu castiguri, din sumele rezultate ca urmare a aditionarii separate a unui anumit procent din sumele derulate ca urmare a exploatarii acestor mijloace de joc, în scopul acordarii unor castiguri suplimentare persoanelor participante la joc în momentul respectiv.
Aditionarea sumelor din care se acordă câştigurile de tip jack-pot se realizează în cadrul unui sistem electronic prin care sunt interconectate cel puţin două masini mecanice sau electronice cu castiguri, evidentierea acumularii putand fi realizata prin dispozitive auxiliare sau în cadrul sistemului uneia sau mai multor mijloace de joc interconectate în sistem.
Organizatorii activităţii de exploatare a masinilor mecanice sau electronice cu castiguri au obligaţia de a evidentia distinct câştigurile de tip jack-pot acordate.
--------------
Punctul 150 din Normele metodologice de aplicare a art. 75 din Legea nr. 571/2003 este reprodus în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Punctul 150 din Normele metodologice de aplicare a art. 75 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 33 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
150^1. În scopul delimitarii veniturilor din premii de veniturile din jocuri de noroc, sunt considerate castiguri de natura jocurilor de noroc cele acordate participantilor la joc de către orice persoană juridica autorizata sa exploateze astfel de jocuri de noroc, conform legislaţiei în materie.
---------------
Punctul 150^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 75 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 34 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Retinerea impozitului aferent veniturilor din premii şi din jocuri de noroc
Art. 77. - (1) Venitul sub forma de premii dintr-un singur concurs se impune, prin retinere la sursa, cu o cota de 16% aplicata asupra venitului net.
(2) Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin retinere la sursa, cu o cota de 20% aplicata asupra venitului net care nu depăşeşte cuantumul de 100 milioane lei şi cu o cota de 25% aplicata asupra venitului net care depăşeşte cuantumul de 100 milioane lei.
(3) Obligaţia calcularii, retinerii şi virarii impozitului revine platitorilor de venituri.
(4) Nu sunt impozabile veniturile obtinute din premii şi din jocuri de noroc, în bani şi/sau în natura, sub valoarea sumei neimpozabile stabilite în suma de 600 lei pentru fiecare concurs sau joc de noroc, realizate de la acelasi organizator sau platitor intr-o singura zi.
(5) Impozitul calculat şi retinut în momentul platii este impozit final.
(6) Impozitul pe venit astfel calculat şi retinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei în care a fost retinut.
------------
Art. 77 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 24 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005.
Alin. (4) al art. 77 a fost modificat de pct. 54 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006. nr. 653 din 22 iulie 2005.
Norme metodologice
151. Platitorii de venituri din jocuri de noroc sunt obligati sa organizeze evidenta astfel încât să poată determina câştigul realizat de fiecare persoana fizica şi sa retina impozitul datorat aferent acestuia.
--------------
Punctul 151 din Normele metodologice de aplicare a art. 77 din Legea nr. 571/2003 este reprodus în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
151^1. Începând cu data de 1 mai 2005 inclusiv, veniturile din jocuri de noroc se impun, prin retinere la sursa, aplicandu-se cotele de impozit de mai jos asupra venitului net calculat ca diferenţa între venitul brut şi suma neimpozabila de 6 milioane lei, astfel
- cu o cota de 20% aplicata asupra venitului net care este mai mic sau egal cu 100 milioane lei; şi
- cu o cota de 25% aplicata asupra venitului net care depăşeşte cuantumul de 100 milioane lei.
--------------
Punctul 151^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 77 din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 10 din secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.
Codul fiscal
Definirea venitului din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal
Art. 77^1. - (1) La transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un impozit care se calculează astfel
a) pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum şi pentru terenurile de orice fel fără construcţii, dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv
- 3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
- peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv;
b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobândite la o dată mai mare de 3 ani
- 2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
- peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv.
Norme metodologice
151^2. Definirea unor termeni
a) prin contribuabil, în sensul art. 77^1 din Codul fiscal, se înţelege persoana fizică căreia îi revine obligaţia de plată a impozitului.
În cazul transferului dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia prin acte juridice între vii, contribuabil este cel din patrimoniul căruia se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele acestuia: vânzătorul, credirentierul, transmiţătorul în cazul contractului de întreţinere, al actului de dare în plată, al contractului de tranzacţie etc., cu excepţia transferului prin donaţie.
În contractele de schimb imobiliar calitatea de contribuabil o au toţi copermutanţii, coschimbaşii, cu excepţia schimbului unui bun imobil, proprietate imobiliară, cu un bun mobil, situaţie în care calitatea de contribuabil o are numai proprietarul bunului imobil.
În cazul transferului dreptului de proprietate prin donaţie, calitatea de contribuabil revine donatarului.
Contribuabil este şi persoana fizică din patrimoniul căreia se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrăminte ale acestuia cu titlu de aport la capitalul social.
În cazul transferului dreptului de proprietate pentru cauză de moarte, prin succesiune legală sau testamentară, calitatea de contribuabil revine moştenitorilor legali sau testamentari, precum şi legatarilor cu titlu particular;
b) prin construcţii de orice fel se înţelege
- construcţii cu destinaţia de locuinţă;
- construcţii cu destinaţia de spaţii comerciale;
- construcţii industriale, hale de producţie, sedii administrative, platforme industriale, garaje, parcări;
- orice construcţie sau amenajare subterană ori supraterană cu caracter permanent, pentru a cărei edificare este necesară autorizaţia de construcţie în condiţiile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
c) prin terenul aferent construcţiilor se înţelege terenuri-curţi, construcţii şi anexele acestora, conform titlului de proprietate, identificat printr-un identificator unic - numărul cadastral - sau care constituie un singur corp funciar;
d) prin terenuri de orice fel, fără construcţii, se înţelege terenurile situate în intravilan sau extravilan, indiferent de categoria de folosinţă, cum ar fi: curţi, grădini, arabil, păşune, fâneaţă, forestier, vii, livezi şi altele asemenea pe care nu sunt amplasate construcţii şi nu pot fi încadrate în categoria terenurilor aferente construcţiilor în înţelesul lit. c);
e) prin transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia se înţelege înstrăinarea, prin acte juridice între vii, a dreptului de proprietate sau a dezmembrămintelor acestuia, indiferent de tipul sau natura actului prin care se realizează acest transfer: vânzare-cumpărare, donaţie, rentă viageră, întreţinere, schimb, dare în plată, tranzacţie, aport la capitalul social, inclusiv în cazul când transferul se realizează în baza unei hotărâri judecătoreşti şi altele asemenea;
f) data de la care începe să curgă termenul este data dobândirii, iar calculul termenului se face în condiţiile dreptului comun.
Termenul în raport cu care se calculează data dobândirii este
- pentru construcţiile noi şi terenul aferent acestora, termenul curge de la data încheierii procesului-verbal de recepţie finală, în condiţiile prevăzute de lege;
- pentru constructiile neterminate şi terenul aferent acestora, termenul se calculează de la data dobândirii dreptului de proprietate sau dezmembrămintelor sale asupra terenului;
g) data dobândirii se consideră
- pentru imobilele dobândite prin reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate în baza legilor fondului funciar: Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare, data dobândirii este considerată data validării, prin hotărârea comisiei judeţene de aplicare a legilor de mai sus, a propunerilor făcute de comisiile locale de aplicare a acestor legi. Numărul şi data hotărârii sunt înscrise în adeverinţele eliberate de comisiile locale fiecărui solicitant îndreptăţit la restituire ori constituire;
- pentru imobilele atribuite, restituite, retrocedate etc. în baza legilor: Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, cu modificările ulterioare, Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 247/2005, cu modificările şi completările ulterioare, data dobândirii este considerată data emiterii actului administrativ, respectiv ordinul prefectului, dispoziţia de restituire sau orice alt act administrativ în materie;
- în cazul în care foştii proprietari sau moştenitorii acestora au dobândit dreptul de proprietate prin hotărâre judecătorească, data dobândirii este considerată data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti;
- pentru imobilele dobândite cu titlu de uzucapiune, constatat prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, data dobândirii este considerată data la care a început să curgă termenul de uzucapiune;
- în cazul înstrăinării unor imobile rezultate din dezmembrarea, respectiv dezlipirea unui imobil, data dobândirii acestor imobile este data dobândirii imobilului iniţial care a fost supus dezlipirii, respectiv dezmembrării;
- în cazul înstrăinării terenurilor alipite şi ulterior dezmembrate, respectiv dezlipite, data dobândirii este considerată data la care a fost dobândit imobilul cu suprafaţa cea mai mare din operaţia de alipire;
- în cazul înstrăinării unor imobile rezultate din alipirea unora dobândite la date diferite, impozitul se va calcula în funcţie de data dobândirii parcelei cu suprafaţa cea mai mare;
- în cazul în care parcelele alipite au suprafeţele egale, data dobândirii este considerată data la care a fost dobândită ultima parcelă;
- în cazul schimbului, data dobândirii imobilelor care fac obiectul schimbului va fi data la care fiecare copermutant, respectiv coschimbaş, a dobândit proprietatea.
--------------
Punctul 151^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 77^1, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 10 din secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.
Punctul 151^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 77^1, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 35 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Punctul 151^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 77^1, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.195 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 19 octombrie 2007.
Codul fiscal
(2) Impozitul prevăzut la alin. (1) nu se datorează în următoarele cazuri
a) la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale;
b) la dobândirea dreptului de proprietate cu titlul de donaţie între rude şi afini până la gradul al III-lea inclusiv, precum şi între soţi.
Norme metodologice
151^3. Nu se datorează impozit la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale: Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 1/2000, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi orice alte acte normative cu caracter reparatoriu.
Este exceptată de la plata impozitului transmiterea dreptului de proprietate prin donaţie între rude ori afini până la gradul al III-lea inclusiv, precum şi între soţi. Dovada calităţii de soţ, rudă sau afin se face cu acte de stare civilă.
Înstrăinarea ulterioară a proprietăţilor imobiliare dobândite în condiţiile prevăzute la paragrafele 1 şi 2 va fi supusă impozitării, cu excepţia transmiterii dreptului de proprietate prin donaţie între rude ori afini până la gradul al III-lea inclusiv, precum şi între soţi.
Face excepţie de la impunere transmiterea dreptului de proprietate sau a dezmembrămintelor acestuia pentru proprietăţile imobiliare din patrimoniul afacerii definite conform pct. 41*) din normele metodologice date în aplicarea art. 48 din Codul fiscal, acestea fiind incluse în categoriile de venituri pentru care venitul net anual se determină pe baza contabilităţii în partidă simplă.
___________
*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 84/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 147 din 18 februarie 2005.
În cazul partajului judiciar sau voluntar nu se datorează impozit.
--------------
Punctul 151^3 din Normele metodologice de aplicare a art. 77^1, alin. (2) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 10 din secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.
Punctul 151^3 din Normele metodologice de aplicare a art. 77^1, alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 36 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Punctul 151^3 din Normele metodologice de aplicare a art. 77^1, alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.195 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 19 octombrie 2007.
Codul fiscal
(3) Pentru transmisiunea dreptului de proprietate şi a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moştenire nu se datorează impozitul prevăzut la alin. (1), dacă succesiunea este dezbătută şi finalizată în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. În cazul nefinalizării procedurii succesorale în termenul prevăzut mai sus, moştenitorii datorează un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale.
Norme metodologice
151^4. În cazul procedurii succesorale se aplică următoarele reguli
a) finalizarea procedurii succesorale are loc la data întocmirii încheierii de finalizare a succesiunii;
b) impozitul datorat va fi achitat de către contribuabil la data întocmirii încheierii finale de către notarul public;
c) în situaţia în care succesiunea legală sau testamentară este dezbătută şi finalizată prin întocmirea încheierii de finalizare a succesiunii în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii, nu se datorează impozit. Nu se datorează impozit nici în situaţia în care, după finalizarea succesiunii, se solicită certificat de moştenitor suplimentar şi se întocmeşte încheierea finală suplimentară înainte de expirarea termenului de 2 ani;
d) în cazul finalizării succesiunii prin întocmirea încheierii finale după expirarea termenului de 2 ani, moştenitorii datorează impozitul de 1% prevăzut în art. 77^1 alin. (3) din Codul fiscal;
e) în cazul în care succesiunea a fost finalizată prin întocmirea încheierii de finalizare înainte de expirarea termenului de 2 ani şi se solicită certificat de moştenitor suplimentar după expirarea termenului de 2 ani, calculat de la data decesului autorului succesiunii, moştenitorii datorează impozit în condiţiile art. 77^1 alin. (3) din Codul fiscal numai pentru proprietăţile imobiliare ce se vor declara şi menţiona în încheierea finală suplimentară;
f) în cazul succesiunilor vacante şi a partajului succesoral nu se datorează impozit;
g) impozitul se calculează şi se încasează la valoarea proprietăţilor imobiliare cuprinse în masa succesorală.
Masa succesorală, din punct de vedere fiscal şi în condiţiile art. 77^1 alin. (1) şi (3) din Codul fiscal, cuprinde numai activul net imobiliar. În scop fiscal, prin activul net imobiliar se înţelege valoarea proprietăţilor imobiliare după deducerea pasivului succesoral corespunzător acestora. În pasivul succesiunii se includ obligaţiile certe şi lichide dovedite prin acte autentice şi/sau executorii, precum şi cheltuielile de înmormântare până la concurenţa sumei de 1.000 lei, care nu trebuie dovedite cu înscrisuri.
În cazul în care în activul succesoral se cuprind şi bunuri mobile, drepturi de creanţă, acţiuni, certificate de acţionar etc., se va stabili proporţia valorii proprietăţilor imobiliare din totalul activului succesoral, iar pasivul succesoral se va deduce din valoarea bunurilor mobile, respectiv imobile, proporţional cu cota ce revine fiecăreia din categoriile de bunuri mobile sau imobile.
După deducerea pasivului succesoral corespunzător bunurilor imobile, din valoarea acestora se determină activul net imobiliar reprezentând baza impozabilă;
h) în cazul în care procedura succesorală se finalizează prin hotărâre judecătorească, se aplică dispoziţiile pct. 151^7 paragraful 6 din prezentele norme metodologice.
--------------
Punctul 151^4 din Normele metodologice de aplicare a art. 77^1, alin. (3) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 10 din secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.
Punctul 151^4 din Normele metodologice de aplicare a art. 77^1, alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 37 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Punctul 151^4 din Normele metodologice de aplicare a art. 77^1, alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 3 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.195 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 19 octombrie 2007.
Codul fiscal
(4) Impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se calculează la valoarea declarată de părţi în actul prin care se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele sale. În cazul în care valoarea declarată este inferioară valorii orientative stabilite prin expertiza întocmită de camera notarilor publici, impozitul se va calcula la această valoare.
Norme metodologice
151^5. La transmiterea dreptului de proprietate, impozitul prevăzut la art. 77^1 alin. (1) şi (3) din Codul fiscal se calculează la valoarea declarată de părţi. În cazul în care valoarea declarată de părţi este mai mică decât valoarea orientativă stabilită prin expertizele întocmite de camerele notarilor publici, impozitul se va calcula la aceasta din urmă valoare.
În cazul proprietăţilor imobiliare transferate cu titlu de aport la capitalul social, valoarea la care se va stabili impozitul este aceea din actul prin care s-a realizat aducerea bunului imobil ca aport în natură la capitalul social, astfel
- în cazul în care legislaţia în materie impune întocmirea unei expertize de evaluare, impozitul se va stabili la valoarea din act, dar nu mai puţin de valoarea rezultată din expertiza de evaluare;
- în cazul în care legislaţia în materie nu impune întocmirea unei expertize de evaluare, impozitul se va stabili la valoarea din act, dar nu mai puţin de valoarea stabilită în condiţiile art. 77^1 alin. (4) din Codul fiscal.
La constituirea sau transmiterea dezmembrămintelor dreptului de proprietate, impozitul se determină la valoarea declarată de părţi, dar nu mai puţin de 20% din valoarea orientativă stabilită prin expertiza întocmită de camera notarilor publici. Aceeaşi valoare se va stabili şi la stingerea pe cale convenţională sau prin consimţământul titularului a acestor dezmembrăminte.
La transmiterea nudei proprietăţi, impozitul se determină la valoarea declarată de părţi, dar nu mai puţin de 80% din valoarea orientativă stabilită prin expertizele camerei notarilor publici.
Pentru construcţiile neterminate, la înstrăinarea acestora, valoarea se va stabili pe baza unui raport de expertiză, care va cuprinde valoarea construcţiei neterminate la care se adaugă valoarea terenului aferent declarată de părţi, dar nu mai puţin decât valoarea stabilită pentru teren prin expertizele camerei notarilor publici. Raportul de expertiză va fi întocmit pe cheltuiala contribuabilului de un expert autorizat în condiţiile legii.
La schimb imobiliar, impozitul se calculează la valoarea fiecăreia din proprietăţile imobiliare transmise.
În cazul schimbului unui bun imobil, proprietate imobiliară, cu un bun mobil, impozitul se calculează la valoarea bunului imobil, calitatea de contribuabil fiind a persoanei fizice care transmite proprietatea imobiliară.
--------------
Punctul 151^5 din Normele metodologice de aplicare a art. 77^1, alin. (4) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 10 din secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.
Punctul 151^5 din Normele metodologice de aplicare a art. 77^1, alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 38 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Punctul 151^5 din Normele metodologice de aplicare a art. 77^1, alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 4 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.195 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 19 octombrie 2007.
Codul fiscal
(5) Camerele notarilor publici vor actualiza, o dată pe an, expertizele privind valoarea de circulaţie a bunurilor imobile care vor fi comunicate la direcţiile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice*).
____________
*) Conform art. 15 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2007 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 12 aprilie 2007, denumirea "Ministerul Finanţelor Publice" s-a înlocuit cu denumirea "Ministerul Economiei şi Finanţelor".
Norme metodologice
151^6. Expertizele privind valoarea de circulaţie a proprietăţilor imobiliare vor fi comunicate direcţiilor teritoriale ale Ministerului Economiei şi Finanţelor până la data de 31 decembrie a anului fiscal curent, pentru a fi utilizate în anul fiscal următor.
Expertizele întocmite de camerele notarilor publici privind valoarea de circulaţie orientativă a proprietăţilor imobiliare constituie baza de calcul a impozitului datorat de contribuabilii definiţi la pct. 151^2 din prezentele norme metodologice, în cazul în care valoarea declarată de părţi este mai mică decât valoarea orientativă stabilită prin expertiza camerei notarilor publici.
Obligaţia de a calcula şi de a încasa impozitul revine
- notarilor publici pentru actele autentificate de aceştia;
- organului fiscal competent în celelalte cazuri.
--------------
Punctul 151^6 din Normele metodologice de aplicare a art. 77^1, alin. (5) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 10 din secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.
Punctul 151^6 din Normele metodologice de aplicare a art. 77^1, alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 39 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Punctul 151^6 din Normele metodologice de aplicare a art. 77^1, alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 5 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.195 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 19 octombrie 2007.
Codul fiscal
(6) Impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se va calcula şi se va încasa de notarul public înainte de autentificarea actului sau, după caz, întocmirea încheierii de finalizare a succesiunii. Impozitul calculat şi încasat se virează până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut. În cazul în care transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (3), se va realiza printr-o hotărâre judecătorească, impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se va calcula şi se va încasa de către organul fiscal competent. Instanţele judecătoreşti care pronunţă hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile comunică organului fiscal competent hotărârea şi documentaţia aferentă în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii. Pentru înscrierea drepturilor dobândite în baza actelor autentificate de notarii publici ori a certificatelor de moştenitor sau, după caz, a hotărârilor judecătoreşti, registratorii de la birourile de carte funciară vor verifica îndeplinirea obligaţiei de plată a impozitului prevăzut la alin. (1) şi (3) şi, în cazul în care nu se va face dovada achitării acestui impozit, vor respinge cererea de înscriere până la plata impozitului.
Norme metodologice
151^7. Impozitul se va calcula şi se va încasa de către notarul public, pe chitanţă sau bon fiscal, anterior autentificării actului sau semnării încheierii de finalizare a procedurii succesorale.
Impozitul poate fi plătit de către contribuabil fie în numerar, la sediul biroului notarului public, fie prin virament bancar, într-un cont al biroului notarial. În cazul plăţii impozitului prin virament bancar, dovada achitării se face cu ordinul de plată.
Documentul de plată a impozitului de către contribuabil se va menţiona în încheierea de autentificare, respectiv în încheierea de finalizare a procedurii succesorale şi în certificatul de moştenitor.
Modelul chitanţelor ce vor fi utilizate de către notarii publici la încasarea impozitului se va stabili şi se va tipări de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România.
În îndeplinirea obligaţiei ce le revine, registratorii de carte funciară vor verifica dacă în cuprinsul actului notarial sunt menţionate documentele de plată a impozitului, prevăzute la paragrafele 1-3.
Instanţele judecătoreşti care pronunţă hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile în cauze referitoare la transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia vor comunică organului fiscal din raza de competenţă teritorială a instanţei de fond hotărârea şi documentaţia aferentă în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii. În situaţia în care instanţele judecătoreşti nu transmit în termenul legal documentaţia prevăzută de lege, organul fiscal poate stabili impozitul datorat, la solicitarea contribuabilului, pe baza documentaţiei prezentate de acesta. În situaţia în care la primirea documentaţiei transmise de instanţele judecătoreşti constată diferenţe care conduc la modificarea bazei de impunere, organul fiscal emite o decizie de impunere, conform procedurii legale.
Baza de calcul a impozitului datorat este cea stabilită potrivit hotărârii judecătoreşti sau documentaţiei aferente hotărârii, în situaţia în care acestea includ valoarea imobilului stabilită de un expert autorizat în condiţiile legii, respectiv expertiza privind stabilirea valorii de circulaţie a imobilului.
În cazul în care în hotărârea judecătorească nu este precizată valoarea imobilului stabilită de un expert autorizat în condiţiile legii sau în documentaţia aferentă hotărârii nu este cuprinsă expertiza privind stabilirea valorii de circulaţie a imobilului, baza de calcul a impozitului se va stabili în condiţiile pct. 151^6 din prezentele norme metodologice.
În cazul transferurilor prin alte modalităţi decât procedura notarială sau judecătorească, contribuabilul are sarcina declarării venitului la organul fiscal competent, în termen de 30 de zile, inclusiv, de la data transferului, în vederea stabilirii impozitului, în condiţiile legii.
În cazul în care se solicită intabularea dreptului de proprietate sau a dezmembrămintelor acestuia, în temeiul hotărârii judecătoreşti, registratorii de carte funciară vor verifica existenţa deciziei de impunere emise de organul fiscal competent şi dovada achitării impozitului.
--------------
Punctul 151^7 din Normele metodologice de aplicare a art. 77^1, alin. (6) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 10 din secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.
Punctul 151^7 din Normele metodologice de aplicare a art. 77^1, alin. (6) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 40 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Punctul 151^7 din Normele metodologice de aplicare a art. 77^1, alin. (6) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 6 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 1.195 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 19 octombrie 2007.
Codul fiscal
Stabilirea şi plata impozitului pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare
Art. 77^2. - (1) Impozitul se calculeaza prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului impozabil determinat potrivit art. 77^1.
(2) Notarii publici care autentifica actele între vii translative ale dreptului de proprietate au obligaţia de a calcula, de a incasa şi de a vira impozitul la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei în care a fost autentificat actul.
-------------
Art. 77^2 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 56 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006
"Rectificarea impozitului
Norme metodologice
151^8. Abrogat.
151^9. Abrogat.
--------------
Punctele 151^8 şi 151^9 din Normele metodologice de aplicare a art. 77^2, alin. (1) şi (2) din Legea nr. 571/2003 au fost introduse de pct. 10 din secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.
Punctul 151^8 şi 151^9 din Normele metodologice de aplicare a art. 77^2 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost abrogate de pct. 41 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Norme metodologice
151^10. Abrogat.
--------------
Punctul 151^10 din Normele metodologice de aplicare a art. 77^2, alin. (3) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 10 din secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.
Punctul 151^10 din Normele metodologice de aplicare a art. 77^2 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogat de pct. 41 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Oblibaţiile declarative ale notarilor publici cu privire la transferul proprietăţilor imobiliare
Art. 77^3. - Notarii publici au obligaţia să depună semestrial la organul fiscal teritorial o declaratie informativa privind transferurile de proprietăţi imobiliare, cuprinzand urmatoarele elemente pentru fiecare tranzactie
a) părţile contractante;
b) valoarea înscrisă în documentul de transfer;
c) impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal;
d) taxele notariale aferente transferului.
Norme metodologice
151^11. Abrogat.
--------------
Punctul 151^11 din Normele metodologice de aplicare a art. 77^3 din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 10 din secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.
Punctul 151^11 din Normele metodologice de aplicare a art. 77^3 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogat de pct. 41 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Capitolul IX
Venituri din alte surse
Definirea veniturilor din alte surse
Norme metodologice
152. În aplicarea art. 78 alin. (2) din Codul fiscal, în această categorie se includ, de exemplu, urmatoarele venituri realizate de persoanele fizice
- remuneratiile pentru munca prestata în interesul unităţilor aparţinând Directiei Generale a Penitenciarelor, precum şi în atelierele locurilor de detinere, acordate, potrivit legii, condamnatilor care executa pedepse privative de libertate;
- veniturile primite de studenti sub forma indemnizatiilor pentru participarea la sedintele senatului universitar;
- veniturile obtinute de persoanele fizice din valorificarea prin centrele de colectare a deseurilor de metal, hartie, sticlă şi altele asemenea şi care nu provin din gospodaria proprie;
- sumele platite de către organizatori persoanelor care însoţesc elevii la concursuri şi alte manifestari scolare;
- indemnizatiile acordate membrilor birourilor electorale, statisticienilor, informaticienilor şi personalului tehnic auxiliar pentru executarea atribuţiilor privind desfăşurarea alegerilor prezidentiale, parlamentare şi locale;
- veniturile obtinute de persoanele care fac figuratie la realizarea de filme, spectacole, emisiuni televizate şi altele asemenea.
- tichetele cadou acordate persoanelor fizice în afara unei relatii generatoare de venituri din salarii;
- venituri, altele decat cele de la art. 42 lit. k) distribuite de persoanele juridice constituite în conform legislaţiei privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare.
--------------
Punctul 152 din Normele metodologice de aplicare a art. 78 din Legea nr. 571/2003 este reprodus în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Liniutele a-7-a şi a-8-a de la punctul 152 din Normele metodologice de aplicare a art. 77^3 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost introduse de pct. 42 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Capitolul X
Venitul net anual impozabil
Stabilirea venitului net anual impozabil
Art. 80. - (1) Venitul net anual impozabil se stabileste pe fiecare sursa din categoriile de venituri menţionate la art. 41 lit. a), c) şi f) prin deducerea din venitul net anual a pierderilor fiscale reportate.
(2) Veniturile din categoriile prevăzute la art. 41 lit. a), c) şi f), ce se realizează intr-o fractiune de an sau în perioade diferite ce reprezinta fractiuni ale aceluiasi an, se considera venit anual.
------------
Art. 80 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.
Norme metodologice
153. Venitul net anual se determina pe fiecare sursa, din urmatoarele categorii
a) venituri din activităţi independente;
b) venituri din cedarea folosinţei bunurilor;
c) venituri din activităţi agricole.
154. Venitul impozabil ce se realizează intr-o fractiune de an sau în perioade diferite, ce reprezinta fractiuni ale aceluiasi an, se considera venit anual impozabil.
155. Impozitul pe venitul anual impozabil se calculeaza pentru veniturile din România şi/sau din strainatate.
156. Pentru determinarea venitului net anual impozabil se procedeaza astfel
a) se determina venitul net anual/pierderea fiscala anuală pentru activitatea desfăşurată în cadrul fiecarei surse din categoriile de venit menţionate la pct. 153, potrivit regulilor proprii. Pentru persoanele fizice asociate venitul net/pierderea anuală luat/luata în calcul la determinarea venitului net anual impozabil este venitul net/pierderea distribuit/distribuita;
b) venitul net anual impozabil se determina pe fiecare sursa de venit prin deducerea din venitul net anual a pierderilor fiscale din aceeasi sursa admise la report pentru anul fiscal de impunere.
Dacă pierderile fiscale reportate aferente unei surse sunt mai mari decat venitul net anual al sursei respective, rezultatul reprezinta pierdere de reportat.
157. Rezultatul negativ dintre venitul brut şi cheltuielile aferente deductibile, înregistrate pentru fiecare sursa de venit din categoriile de venituri, reprezinta pierdere fiscala pentru acea sursa de venit.
--------------
Punctele 153-157 din Normele metodologice de aplicare a art. 80, alin. (1) şi (2) din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
(3) Pierderea fiscala anuală înregistrată pe fiecare sursa din activităţi independente, cedarea folosinţei bunurilor şi din activităţi agricole se reporteaza şi se completeaza cu venituri obtinute din aceeasi sursa de venit din urmatorii 5 ani fiscali.
--------------
Alin. (3) al art. 80 a fost modificat de pct. 26 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005.
(3^1) Pierderile provenind din strainatate se reporteaza şi se compenseaza cu veniturile de aceeasi natura şi sursa, realizate în strainatate, pe fiecare tara, înregistrate în urmatorii 5 ani fiscali.
--------------
Alin. (3^1) al art. 80 a fost introdus de pct. 27 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005.
Norme metodologice
158. Compensarea pierderilor fiscale anuale se realizează astfel
a) pierderea fiscala obtinuta dintr-o sursa se poate compensa cu venitul net obţinut din aceeasi sursa. Dacă pierderea fiscala obtinuta dintr-o sursa se compenseaza numai parţial cu venitul net obţinut din aceeasi sursa, suma rămasă necompensata reprezinta pierdere fiscala anuală;
b) pierderea fiscala anuală înregistrată de un contribuabil, aferenta unei surse din România, nu poate fi compensata cu veniturile realizate de acesta din strainatate;
c) pierderea fiscala din strainatate se compenseaza cu veniturile de aceeasi natura şi sursa, din strainatate, din aceeasi tara, înregistrate în cursul aceluiasi an fiscal. Pierderea anuală necompensata se reporteaza pe urmatorii 5 ani şi se compenseaza cu veniturile de aceeasi natura şi din aceeasi tara, obtinute în perioada respectiva.
--------------
Punctul 158 din Normele metodologice de aplicare a art. 80, alin. (3) din Legea nr. 571/2003 este reprodus în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
(4) Regulile de reportare a pierderilor sunt urmatoarele
a) reportul se efectueaza cronologic , în functie de vechimea pierderii, în urmatorii 5 ani consecutivi;
b) dreptul la report este personal şi netransmisibil;
c) pierderea reportata, necompensata după expirarea perioadei prevăzute la lit. a), reprezinta pierdere definitivă a contribuabilului.
Norme metodologice
159. Dacă în urma compensarii admise pentru anul fiscal rămâne o pierdere necompensata, aceasta reprezinta pierdere fiscala reportata pe anii urmatori până la al cincilea an inclusiv.
160. Regulile de compensare şi reportare a pierderilor sunt urmatoarele
a) reportarea pierderilor se va face an după an, pe sursa respectiva, începând cu pierderea cea mai veche;
b) dreptul la reportul pierderii este personal şi supus identităţii contribuabilului; nu poate fi transmis mostenitorilor sau oricarei alte persoane, în scopul reducerii sarcinii fiscale ce revine acesteia, şi reprezinta pierdere definitivă a contribuabilului decedat.
--------------
Punctele 159-160 din Normele metodologice de aplicare a art. 80, alin. (4) din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
Declaratii de venit estimat
Norme metodologice
161. Contribuabilii care incep o activitate independenta au obligaţia declararii veniturilor şi cheltuielilor estimate a se realiza în anul de impunere, pe fiecare sursa şi categorie de venit. Declararea veniturilor şi a cheltuielilor estimate se face prin depunerea declaratiilor privind venitul estimat, pe fiecare sursa şi categorie de venit, la organul fiscal competent, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.
Obligaţia depunerii declaratiilor privind venitul estimat revine atât contribuabililor care determina venitul net în sistem real şi desfăşoară activitatea în mod individual sau intr-o formă de asociere care nu da nastere unei persoane juridice, cat şi contribuabililor pentru care venitul net se determina pe bază de norme de venit.
Nu depun declaratii privind venitul estimat contribuabilii care desfăşoară activităţi independente pentru care plăţile anticipate se realizează prin retinere la sursa de către platitorul de venit.
În cazul în care contribuabilul obtine venituri intr-o formă de asociere, fiecare asociat va declara veniturile estimate rezultate din distribuirea venitului net estimat al asocierii fără personalitate juridica.
162. Asocierile fără personalitate juridica ce incep o activitate independenta au obligaţia să depună o declaratie privind venitul estimat la organul fiscal în a cărui raza teritoriala îşi are sediul asociaţia, în termen de 15 zile de la incheierea contractului de asociere, o dată cu inregistrarea acestuia la organul fiscal.
163. Contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal au obligaţia depunerii la organul fiscal competent a declaraţiei privind venitul estimat pe fiecare sursa de realizare a venitului, o dată cu inregistrarea contractului de cedare a folosinţei bunurilor, în termen de 15 zile de la incheierea acestuia.
Nu depun declaratie privind venitul estimat contribuabilii care realizează venituri din arenda.
164. Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente şi din activităţi agricole, impusi pe bază de norme de venit, şi care solicită trecerea pentru anul fiscal următor la impunerea în sistem real vor depune declaratia privind venitul estimat până la data de 31 ianuarie, o dată cu cererea de optiune.
Contribuabilii care incep o activitate impusa pe bază de norme de venit şi opteaza pentru determinarea venitului net în sistem real vor depune declaratiile privind venitul estimat, în termen de 15 zile de la producerea evenimentului, o dată cu cererea de optiune.
165. Organul fiscal competent este definit potrivit legislaţiei în materie.
--------------
Punctul 165 din Normele metodologice de aplicare a art. 81 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 43 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
166. În sensul art. 81 alin. (3) din Codul fiscal, prin motive obiective care conduc la depunerea unei noi declaratii de venit estimat în vederea recalcularii nivelului plăţilor anticipate se înţelege: intreruperi temporare de activitate în cursul anului din cauza unor motive medicale, justificate cu documente, situaţii de forta majoră, alte cauze care genereaza modificarea veniturilor.
--------------
Punctele 161-166 din Normele metodologice de aplicare a art. 81 din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
Stabilirea plăţilor anticipate de impozit
Norme metodologice
167. Plăţile anticipate se stabilesc de către organul fiscal competent definit potrivit legislaţiei în materie.
Plata sumelor astfel stabilite se efectueaza la organul fiscal care a facut stabilirea lor.
Pentru stabilirea plăţilor anticipate se va utiliza cota de impunere prevăzută la art. 43 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
--------------
Punctul 167 din Normele metodologice de aplicare a art. 82 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 44 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
168. Sumele reprezentand plati anticipate se achită în 4 rate egale, până la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, respectiv 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 decembrie, cu excepţia veniturilor din activităţi agricole, pentru care sumele reprezentand plati anticipate se achită până la 1 septembrie şi 15 noiembrie. Pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor sub forma arendei plata impozitului se efectueaza pe baza deciziei de impunere emise pe baza declaraţiei de venit.
169. În cazul contribuabililor impusi pe bază de norme de venit, stabilirea plăţilor anticipate se face pe baza normelor de venit aprobate pentru anul de impunere, corespunzător activităţii desfăşurate.
170. Solicitarea emiterii unei noi decizii de plată anticipata, potrivit art. 81 alin. (3) din Codul fiscal, se face prin depunerea de către contribuabil a unei declaratii privind venitul estimat.
171. În cazul contribuabililor care obtin venituri de aceeasi natura, pentru care plăţile anticipate se stabilesc atât de organul fiscal, cat şi prin retinere la sursa, la stabilirea plăţilor anticipate de către organul fiscal se exclud din venitul net veniturile pentru care plăţile anticipate se realizează prin retinere la sursa, proportional cu ponderea acestora în totalul veniturilor brute.
--------------
Punctele 167-171 din Normele metodologice de aplicare a art. 82 din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
Declaratia privind venitul realizat
Norme metodologice
172. Abrogat.
173. Abrogat.
174. Abrogat.
175. Declaratiile privind venitul realizat sunt documentele prin care contribuabilii declara veniturile şi cheltuielile efectiv realizate, pe fiecare categorie de venit şi pe fiecare sursa, în vederea stabilirii de către organul fiscal şi a plăţilor anticipate.
176. Declaratiile privind venitul realizat se depun de contribuabilii care realizează, individual sau dintr-o formă de asociere, venituri din activităţi independente, venituri din cedarea folosinţei bunurilor şi venituri din activităţi agricole pentru care venitul net se determina în sistem real.
Declaratiile privind venitul realizat se depun până la data de 15 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului la organul fiscal competent, definit potrivit legislaţiei în materie.
Pentru veniturile realizate dintr-o formă de asociere venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuit/distribuita din asociere.
177. Contribuabilii care realizează venituri din strainatate impozabile în România au obligaţia sa declare în România veniturile respective până la data de 15 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.
178. Contribuabilii care inceteaza sa mai aiba domiciliul fiscal în România vor depune la organul fiscal în a cărui raza teritoriala îşi au domiciliul fiscal o declaratie privind venitul realizat.
Declaratiile vor cuprinde veniturile şi cheltuielile aferente anului fiscal curent, pentru perioada în care contribuabilii au avut domiciliul în România.
În termen de 5 zile de la depunerea declaraţiei, organul fiscal în a cărui raza teritoriala contribuabilul îşi are domiciliul fiscal va emite decizia de impunere şi va comunică contribuabilului eventualele sume de plată sau de restituit.
--------------
Punctele 172-178 din Normele metodologice de aplicare a art. 83 din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Punctele 172-174 din Normele metodologice de aplicare a art. 83 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost abrogate de pct. 45 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Punctele 175, 176 şi 178 din Normele metodologice de aplicare a art. 83 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost modificate de pct. 46 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Stabilirea şi plata impozitului pe venitul net anual impozabil
Norme metodologice
179. Decizia de impunere anuală se emite de organul fiscal competent definit potrivit legislaţiei în materie.
180. Diferentele de impozit pe venitul anual, calculate prin deciziile de impunere, se platesc la organul fiscal competent.
181. În situaţia în care organul fiscal competent constata diferente de venituri supuse impunerii, se va emite o noua decizie de impunere anuală prin care se stabilesc oblibaţiile fiscale, potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscala, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
181^1. Sfera de cuprindere a entitatilor nonprofit este cea prevăzută la punctual 117^1 dat în aplicarea art. 57 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
--------------
Punctele 179-181 din Normele metodologice de aplicare a art. 84 din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Punctele 179 şi 180 din Normele metodologice de aplicare a art. 84 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost modificate de pct. 47 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Punctul 181^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 84 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 48 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Capitolul XI
Proprietatea comuna şi asociaţiile fără personalitate juridica
Venituri din bunuri sau drepturi care sunt deţinute în comun
Art. 85. - Venitul net obţinut din exploatarea bunurilor şi drepturilor de orice fel, deţinute în comun, este considerat ca fiind obţinut de proprietari, uzufructuari sau de alti deţinători legali, inscrisi într-un document oficial, şi se atribuie proportional cu cotele-părţi pe care acestia le deţin în acea proprietate sau în mod egal, în situaţia în care acestea nu se cunosc.
------------
Art. 85 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.
Norme metodologice
182. Venitul net obţinut din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuala deţinute în comun se atribuie proportional cu cotele-părţi pe care titularii acestora le deţin în acea proprietate, determinate conform regulilor în vigoare specifice fiecarui domeniu.
În cazul în care cotele-părţi nu se cunosc, repartizarea veniturilor se face în mod egal.
183. Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor deţinute în comun pe cote-părţi se repartizeaza între coproprietari proportional cu cotele deţinute de acestia în coproprietate. Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor deţinute în comun în devalmasie se repartizeaza în mod egal între proprietarii comuni. Repartizarea venitului net conform prevederilor de mai sus se face în condiţiile în care în contractul de cedare a folosinţei se menţionează că partea contractantă care cedeaza folosinţă este reprezentata de coproprietari. În condiţiile în care coproprietarii decid asupra unei alte impartiri, se va anexa la contract un act autentificat din care să rezulte voinţa părţilor.
--------------
Punctele 182 şi 183 din Normele metodologice de aplicare a art. 85 din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
Reguli privind asocierile fără personalitate juridica
Norme metodologice
184. Sunt supuse obligaţiei de încheiere şi înregistrare a unui contract de asociere atât asociaţiile fără personalitate juridica, ale caror constituire şi functionare sunt reglementate prin acte normative speciale, respectiv asociaţii familiale, cabinete medicale grupate, cabinete medicale asociate, societate civila medicală, cabinete asociate de avocati, societate civila profesionala de avocati, notari publici asociaţi, asociaţii în participatiune constituite potrivit legii, cat şi orice asociere fără personalitate juridica constituita în baza Codului civil.
185. Asociatul desemnat conform prevederilor art. 86 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare are şi urmatoarele obligaţii
- să asigure organizarea şi conducerea evidentelor contabile;
- sa determine venitul net/pierderea obţinut/obtinuta în cadrul asociaţiei, precum şi distribuirea venitului net/pierderii pe asociaţi;
- să depună o declaratie privind veniturile şi cheltuielile estimate, la termenele stabilite, la organul fiscal la care asociaţia este înregistrată în evidenta fiscala;
- sa inregistreze contractul de asociere, precum şi orice modificare a acestuia la organul fiscal la care asociaţia este înregistrată în evidenta fiscala, în termen de 15 zile de la data incheierii acestuia. Prin sediul asociaţiei se înţelege locul principal de desfăşurare a activităţii asociaţiei;
- sa reprezinte asociaţia în verificările efectuate de organele fiscale, precum şi în ceea ce priveste depunerea de obiectiuni, contestatii, plangeri asupra actelor de control incheiate de organele fiscale;
- sa răspundă la toate solicitarile organelor fiscale, atât cele privind asociaţia, cat şi cele privind asociaţii, legate de activitatea desfăşurată de asociaţie;
- sa completeze Registrul pentru evidenta aportului şi rezultatului distribuit;
- alte obligaţii ce decurg din aplicarea titlului III din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
186. Asociaţia, prin asociatul desemnat, depune până la data de 15 martie a anului următor, la organul fiscal la care asociaţia este înregistrată în evidenta fiscala, o declaratie anuală care cuprinde venitul net/pierderea realizat/realizata pe asociaţie, precum şi distributia venitului net/pierderii pe fiecare asociat.
O copie de pe declaratie se transmite de către asociatul desemnat fiecarui asociat. Pe baza acestei copii asociaţii vor cuprinde în declaratia de venit venitul net/pierderea ce le revine din activitatea asociaţiei.
--------------
Punctele 184 şi 185 din Normele metodologice de aplicare a art. 86 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Punctul 186 din Normele metodologice de aplicare a art. 86 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 571/2003 este reprodus în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Punctele 185 şi 186 din Normele metodologice de aplicare a art. 86, alin. (1), (2), (3), (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost modificate de pct. 49 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
(5) Venitul/pierderea anual/anuală, realizate în cadrul asocierii, se distribuie asociatilor, proportional cu cota procentuala de participare corespunzătoare contributiei, conform contractului de asociere.
Norme metodologice
187. Venitul net se considera distribuit şi dacă acesta rămâne la asociaţie sau este pus la dispoziţie asociatilor.
188. În cazul modificarii cotelor de participare în cursul anului, pentru distribuirea venitului net anual se va proceda astfel
a) se determina un venit net/o pierdere intermediar/ intermediara la sfârşitul lunii în care s-au modificat cotele pe baza venitului brut şi a cheltuielilor, astfel cum acestea sunt înregistrate în evidentele contabile;
b) venitul net/pierderea intermediar/intermediara se aloca fiecarui asociat, în functie de cotele de participare, până la data modificarii acestora;
c) la sfârşitul anului, din venitul net/pierderea anual/ anuală se deduce venitul net/pierderea intermediar/ intermediara, iar diferenţa se aloca asociatilor, în functie de cotele de participare ulterioare modificarii acestora;
d) venitul net/pierderea anual/anuală distribuit/distribuita fiecarui asociat se determina prin insumarea veniturilor nete/pierderilor intermediare determinate potrivit lit. b) şi c).
--------------
Punctele 187-188 din Normele metodologice de aplicare a art. 86 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
(6) Tratamentul fiscal al venitului realizat din asociere, în alte cazuri decat asocierea cu o persoană juridica, va fi stabilit în aceeasi maniera ca şi pentru categoria de venituri în care este incadrat.
(7) Profitul/venitul cuvenit unei persoane fizice, dintr-o asociere cu o persoană juridica română, microintreprindere care nu genereaza o persoană juridica, determinat cu respectarea regulilor stabilite în titlul IV, este asimilat, în vederea impunerii la nivelul persoanei fizice, venitului din activităţi independente, din care se deduc contribuţiile obligatorii în vederea obtinerii venitului net*).
(8) Impozitul retinut de persoana juridica în contul persoanei fizice, pentru veniturile realizate dintr-o asociere cu o persoană juridica română care nu genereaza o persoană juridica, reprezinta plata anticipata în contul impozitului anual pe venit. Obligaţia calcularii, retinerii şi virarii impozitului, determinat conform metodologiei stabilite în legislatia privind impozitul pe venitul microintreprinderii, revine persoanei juridice române*).
--------------
*) Art. IV din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006 prevede
"(1) La data aderarii României la Uniunea Europeana, prevederile titlului IV - Impozitul pe veniturile microintreprinderilor din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se abroga.
(2) La data prevăzută la alin. (1) se abroga alin. (1) lit. f) şi alin. (2) lit. b) ale art. 52, prevederile art. 52 alin. (3) referitoare la termenul de virare reglementat potrivit titlului IV, precum şi art. 86 alin. (7) şi (8) din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege."
*) Prin RECTIFICAREA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 765 din 7 septembrie 2006, art. IV din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006 a fost eliminat. În concluzie, abrogarea dispusa prin alin. (2) al art. IV, referitoare la art. 86 alin. (7) şi (8), nu va mai fi aplicabila.
Norme metodologice
189. Persoanele fizice care obtin profituri dintr-o activitate desfăşurată în asociere cu o persoană juridica română - microintreprindere, care nu da nastere unei persoane juridice, au obligaţia sa asimileze acest venit distribuit din asociere venitului brut din activităţi independente. Venitul net se determina prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii prevăzute de lege, datorate de persoanele fizice.
--------------
Punctul 189 din Normele metodologice de aplicare a art. 86 alin. (6), (7) şi (8) din Legea nr. 571/2003 este reprodus în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
Capitolul XII
Aspecte fiscale internationale
Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activităţi independente
Art. 87. - (1) Persoanele fizice nerezidente, care desfăşoară o activitate independenta, prin intermediul unui sediu permanent în România, sunt impozitate, potrivit prezentului titlu, la venitul net anual impozabil din activitatea independenta, ce este atribuibil sediului permanent.
(2) Venitul net dintr-o activitate independenta ce este atribuibil unui sediu permanent se determina conform art. 48, în urmatoarele condiţii
a) în veniturile impozabile se includ numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent;
b) în cheltuielile deductibile se includ numai cheltuielile aferente realizării acestor venituri.
------------
Art. 87 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.
Norme metodologice
190. Pentru veniturile realizate de un nerezident din activităţi independente atribuibile unui sediu permanent definit potrivit art. 8 din Codul fiscal, impozitul se determina prin aplicarea cotei de impozitare asupra venitului net anual impozabil aferent acestuia.
191. Pentru calculul impozitului pe veniturile din activităţi independente, altele decat cele prevăzute la art. 52 din Codul fiscal, sumele reprezentand plati anticipate în contul impozitului anual pe venit se stabilesc de către organul fiscal pe a cărui raza teritoriala se realizează în intregime sau cu preponderenta venitul.
192. După incheierea anului fiscal organul fiscal mentionat la pct. 191 va emite decizie de impunere pentru întreaga activitate desfăşurată în România din anul fiscal şi va elibera documentul care atesta venitul realizat şi impozitul platit.
--------------
Punctele 190-192 din Normele metodologice de aplicare a art. 87 din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activităţi dependente
Art. 88. - Persoanele fizice nerezidente, care desfăşoară activităţi dependente în România, sunt impozitate, potrivit prevederilor cap. III din prezentul titlu, numai dacă se indeplineste cel puţin una dintre urmatoarele condiţii
a) persoana nerezidenta este prezenta în România timp de una sau mai multe perioade de timp care, în total, depasesc 183 de zile din oricare perioada de 12 luni consecutive, care se incheie în anul calendaristic în cauza;
b) veniturile salariale sunt platite de către sau în numele unui angajator care este rezident;
c) veniturile salariale reprezinta cheltuiala deductibila a unui sediu permanent în România.
------------
Art. 88 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.
Norme metodologice
193. Veniturile obtinute de persoanele fizice nerezidente din România din activităţi dependente se impoziteaza separat pe fiecare sursa/loc de realizare, impozitul lunar calculat potrivit pct. 194 fiind impozit final. După incheierea anului fiscal, organul fiscal va elibera documentul care să ateste venitul realizat şi impozitul platit pentru anul fiscal respectiv, la cererea contribuabilului.
Profesorii şi cercetatorii nerezidenti care desfăşoară o activitate în România ce depăşeşte perioada de scutire stabilita prin conventiile de evitare a dublei impuneri, incheiate de România cu diverse state, se impun pentru veniturile realizate în intervalul de timp ce depăşeşte perioada de scutire potrivit titlului III.
194. a) Veniturile din salarii realizate de persoanele fizice prevăzute la art. 88 lit. a) din Codul fiscal, care îşi desfăşoară activitatea în România, vor fi impozitate dacă persoana fizica este prezenta în România una sau mai multe perioade de timp ce depasesc în total 183 de zile în orice perioada de 12 luni consecutive care se incheie în anul calendaristic în cauza.
b) Veniturile din salarii realizate de persoane fizice nerezidente care îşi desfăşoară activitatea în România şi sunt prezente în România o perioadă mai mica de 183 de zile în orice perioada de 12 luni consecutive care se incheie în anul calendaristic în cauza vor fi impozitate în România dacă este indeplinita cel puţin una dintre urmatoarele condiţii
- salariul este platit de un angajator care este rezident sau în numele acestuia;
- salariul este suportat de un sediu permanent pe care angajatorul nerezident îl are în România (veniturile salariale reprezinta cheltuiala deductibila a unui sediu permanent în România).
c) Veniturile din salarii se impoziteaza începând cu prima zi de la data sosirii persoanei fizice, dovedita cu viza de intrare în România de pe pasaport.
La determinarea impozitului se va avea în vedere principiul celor 183 de zile care sfarsesc în anul calendaristic în cauza. Modul de calcul al celor 183 de zile se va face aplicandu-se metoda zilelor de prezenta. Contribuabilul are posibilitatea sa furnizeze dovezi referitoare la prezenta sa, pe baza datelor din documentele de transport, pasaport şi alte documente prin care se atesta intrarea în România. În calculul celor 183 de zile se includ: ziua de sosire, ziua de plecare şi toate celelalte zile petrecute pe teritoriul României. Orice fractiune de zi în care contribuabilul este prezent în România conteaza drept zi de prezenta pentru calculul celor 183 de zile.
195. Contribuabilii prevăzuţi la pct. 194 sunt obligati ca în termen de 15 zile de la data începerii activităţii să se adreseze organului fiscal în a cărui raza teritoriala se realizează venitul, în vederea stabilirii regimului fiscal aplicabil acestor venituri, în conformitate cu prevederile convenţiilor de evitare a dublei impuneri, incheiate de Guvernul României cu alte state.
Astfel, contribuabilul va depune la organul fiscal, după caz, urmatoarele
- cerere;
- copie de pe documentul care reglementeaza raportul de muncă şi traducerea acestuia în limba română, certificata de traducatori autorizati;
- certificatul de rezidenta fiscala eliberat de autoritatea fiscala competenţa a statului al cărui rezident este sau un alt document prin care se atesta rezidenta fiscala, document vizat de organul fiscal al statului sau de rezidenta, tradus şi legalizat de organul autorizat din România;
- documentul care atesta dreptul de muncă pe teritoriul României, respectiv permisul de muncă.
Dacă persoanele fizice nerezidente nu prezinta în termenul stabilit documentele prevăzute la alineatul precedent, acestea datorează impozit pe veniturile din salarii din prima zi de desfăşurare a activităţii. În situaţia în care persoanele respective depun ulterior documentele solicitate, organul fiscal va efectua regularizarea impozitului platit.
196. În cazul în care contribuabilii platiti din strainatate de un angajator nerezident îşi prelungesc perioada de sedere în România, precum şi cei care, prin prezente repetate în România, totalizeaza peste 183 de zile sunt obligati sa instiinteze în scris organul fiscal competent despre depăşirea acestui termen, caz în care datorează impozit din prima zi pentru veniturile realizate ca urmare a desfăşurării activităţii în România.
197. În situaţia în care persoanele fizice au desfăşurat activitatea în România într-o perioadă mai mica de 183 de zile, în orice perioada de 12 luni consecutive care se incheie în anul calendaristic în cauza, şi au fost platite din strainatate, îşi prelungesc perioada de sedere în România peste 183 de zile, impozitul pe veniturile din salarii pentru activitatea desfăşurată în România este datorat începând cu prima zi de sosire în România. În acest caz contribuabilul depune la organul fiscal competent declaratii lunare de impunere, care vor cuprinde veniturile lunare realizate în perioada anterioara prelungirii sederii în România, în termen de 15 zile de la ultima zi a perioadei de 183 de zile expirate.
În situaţia în care beneficiarul venitului realizează salariul intr-o sumă globală pe un interval de timp, după ce a expirat perioada de 183 de zile, sumele inscrise în declaratii se pot stabili la nivelul unei medii lunare, respectiv suma globală a salariului declarat împărţită la numărul de luni din acea perioada.
198. Persoanele fizice care realizează venituri din România şi care au rezidenta într-un stat contractant cu care România are incheiata convenţie de evitare a dublei impuneri se impun în România conform titlului III din Codul fiscal pentru veniturile, altele decat cele supuse impunerii potrivit titlului V din Codul fiscal, atunci când nu prezinta certificatul de rezidenta fiscala sau un alt document prin care se atesta rezidenta fiscala.
În aceleasi condiţii şi pentru aceleasi categorii de venituri se impun şi persoanele fizice care realizează venituri din România şi sunt rezidente ale unor state cu care România nu are incheiate conventii de evitare a dublei impuneri.
199. În situaţia în care exista conventii de evitare a dublei impuneri, persoana fizica cu dubla rezidenta - română şi a unui stat cu care România are incheiata convenţie de evitare a dublei impuneri -, cu domiciliul în România, se va impune în România, coroborat cu prevederile convenţiilor de evitare a dublei impuneri.
Pentru aplicarea prevederilor convenţiilor de evitare a dublei impuneri persoana fizica respectiva va prezenta autorităţilor fiscale române certificatul de rezidenta fiscala sau un alt document prin care se atesta rezidenta fiscala, precum şi traducerea acestuia în limba română, certificata de traducatori autorizati.
Pentru a stabili al cărui rezident este persoana fizica respectiva, contribuabilul va face dovada «centrului intereselor vitale», respectiv va prezenta organului fiscal documentele necesare prin care se atesta ca veniturile obtinute în celalalt stat sunt superioare celor realizate în România şi autoritatea fiscala a statului respectiv îşi rezerva dreptul de a-l considera rezident fiscal din punct de vedere al impunerii veniturilor mondiale, caz în care impunerea acestui contribuabil în România se va face numai pentru veniturile din România.
Prin documente necesare se înţelege: copiile declaratiilor de impunere din celalalt stat, declaratia pe propria raspundere privind situaţia copiilor scolarizati, situaţia de avere, după caz, a familiei şi altele asemenea. În situaţia în care veniturile din celalalt stat nu sunt la nivelul care să conduca la acordarea rezidentei fiscale în acest stat şi autoritatea fiscala română apreciaza ca sunt intrunite condiţiile pentru impunerea veniturilor în România, acestui contribuabil i se vor impune în România veniturile mondiale şi, prin schimb de informaţii, autorităţile competente române şi din celalalt stat se vor informa asupra acestui caz.
200. Contribuabilii persoane fizice române care locuiesc în strainatate şi care îşi mentin domiciliul în România se impun în România pentru veniturile impozabile conform prevederilor titlului III din Codul fiscal, realizate atât în România, cat şi în strainatate, iar oblibaţiile fiscale se exercită direct sau, în situaţia în care nu îşi indeplinesc oblibaţiile în mod direct, prin desemnarea unui reprezentant fiscal.
201. Cetatenii straini refugiati şi care sunt prezenţi în România, potrivit autorizarilor specifice acordate, se impoziteaza pentru veniturile realizate pe teritoriul României.
--------------
Punctele 193-201 din Normele metodologice de aplicare a art. 88 din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
Alte venituri ale persoanelor fizice nerezidente
Norme metodologice
201^1. Persoanele fizice nerezidente, care realizează venituri din România şi cărora le revin potrivit prezentului titlu obligaţii privind declararea acestora, depun declaratiile de venit la organul fiscal competent definit potrivit legislaţiei în materie.
--------------
Punctul 201^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 89 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 50 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Venituri obtinute din strainatate
Art. 90. - (1) Persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) şi cele care indeplinesc condiţia prevăzută la art. 40 alin. (2) datorează impozit pentru veniturile obtinute din strainatate.
(2) Veniturile realizate din strainatate se supun impozitarii prin aplicarea cotelor de impozit asupra bazei de calcul determinate după regulile proprii fiecarei categorii de venit, în functie de natura acestuia.
(3) Contribuabilii care obtin venituri din strainatate conform alin. (1) au obligaţia să le declare, potrivit declaraţiei specifice, până la data de 15 mai a anului următor celui de realizare a venitului.
(4) Organul fiscal stabileste impozitul anual datorat şi emite o decizie de impunere, în intervalul şi în forma stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(5) Diferentele de impozit rămase de achitat, conform deciziei de impunere anuală, se platesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere, perioada pentru care nu se calculeaza şi nu se datorează sumele stabilite potrivit reglementarilor în materie, privind colectarea creanţelor bugetare.
------------
Art. 90 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.
Denumirea marginala a art. 90 şi alin. (1) au fost modificate de pct. 32 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005.
Norme metodologice
202. Pentru veniturile din pensii şi sume asimilate acestora, obtinute din strainatate, pentru care România are drept de impunere, contribuabilii au obligaţia sa completeze şi să depună o declaratie speciala, respectiv «Declaratie privind veniturile din strainatate a caror impunere în România este finala».
Impozitul datorat în România se determina prin aplicarea cotei de impunere asupra venitului brut anual diminuat cu suma lunara neimpozabila, stabilita potrivit prevederilor art. 69 din Codul fiscal, calculată la nivelul anului.
--------------
Punctul 202 din Normele metodologice de aplicare a art. 90 din Legea nr. 571/2003 este reprodus în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
Creditul fiscal extern
Art. 91. - (1) Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru acelasi venit şi în decursul aceleiasi perioade impozabile, sunt supuşi impozitului pe venit atât pe teritoriul României, cat şi în strainatate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat în România a impozitului platit în strainatate, denumit în continuare credit fiscal extern, în limitele prevăzute în prezentul articol.
(2) Creditul fiscal extern se acordă dacă sunt indeplinite, cumulativ, urmatoarele condiţii
a) impozitul platit în strainatate, pentru venitul obţinut în strainatate, a fost efectiv platit în mod direct de persoana fizica sau de reprezentantul sau legal ori prin retinere la sursa de către platitorul venitului. Plata impozitului în strainatate se dovedeste printr-un document justificativ, eliberat de
1. autoritatea fiscala a statului strain respectiv;
2. angajator, în cazul veniturilor din salarii;
3. alt platitor de venit, pentru alte categorii de venituri;
b) venitul pentru care se acordă credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri prevăzute la art. 41.
(3) Creditul fiscal extern se acordă la nivelul impozitului platit în strainatate, aferent venitului din sursa din strainatate, dar nu poate fi mai mare decat partea de impozit pe venit datorat în România, aferenta venitului impozabil din strainatate. În situaţia în care contribuabilul în cauza obtine venituri din strainatate din mai multe state, creditul fiscal extern admis a fi dedus din impozitul datorat în România se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare tara şi pe fiecare natura de venit.
(3^1) După data aderarii României la Uniunea Europeana, pentru veniturile din economii, definite la art. 124^5 , obtinute de persoanele fizice rezidente din acele state membre care au perioada de tranzitie specificata la art. 124^9 , se aplică metoda de eliminare a dublei impuneri, prevăzută la art. 124^14 alin. (2).
(4) Abrogat.
(5) În vederea calculului creditului fiscal extern, sumele în valută se transforma la cursul de schimb mediu anual al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţionala a României, din anul de realizare a venitului. Veniturile din strainatate realizate de persoanele fizice rezidente, precum şi impozitul aferent, exprimate în unităţi monetare proprii statului respectiv, dar care nu sunt cotate de Banca Naţionala a României, se vor transforma astfel
a) din moneda statului de sursa intr-o valuta de circulatie internationala, cum ar fi dolari S.U.A. sau euro, folosindu-se cursul de schimb din tara de sursa;
b) din valuta de circulatie internationala în lei, folosindu-se cursul de schimb mediu anual al acesteia, comunicat de Banca Naţionala a României, din anul de realizare a venitului respectiv.
------------
Art. 91 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.
Alin. (4) al art. 91 a fost abrogat de pct. 33 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005.
Alin. (3^1) al art. 91 a fost introdus de pct. 64 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
Norme metodologice
203. Urmatoarele persoane fizice sunt supuse impozitarii în România pentru veniturile din orice sursa, atât din România, cat şi din afara României
- persoanele fizice rezidente române cu domiciliul în România;
- persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal.
În situaţia în care pentru venitul din strainatate de natura celor prevăzute la art. 41 lit. a), c) şi f) din Codul fiscal statul respectiv şi-a exercitat dreptul de impunere, aceste persoane au dreptul sa deduca din impozitul pe venit datorat în România impozitul pe venit platit în strainatate pentru fiecare sursa de venit, în condiţiile prevăzute de Codul fiscal.
Veniturile din strainatate realizate de contribuabilii prevăzuţi la art. 40 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal şi cei prevăzuţi la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal, precum şi impozitul aferent, a cărui plata în strainatate este atestata cu document justificativ eliberat de autoritatea fiscala a statului strain, de angajator sau de alt platitor de venituri, exprimate în unitatile monetare proprii fiecarui stat, se vor transforma în lei la cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Naţionala a României din anul de realizare a venitului respectiv.
204. Impozitul platit în strainatate, care se deduce din impozitul pe venit datorat în România, este limitat la partea de impozit pe venit datorat în România.
Prin venit mondial se înţelege suma veniturilor impozabile din România şi din strainatate din categoriile de venituri realizate de persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal şi de cele care indeplinesc condiţia mentionata la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal.
Pentru veniturile menţionate la art. 41 lit. a), c) şi f) din Codul fiscal, care au fost globalizate în strainatate, creditul fiscal extern pentru fiecare venit este limitat la impozitul pe venit calculat prin aplicarea cotei medii de impozit din strainatate, aplicata asupra fiecarei surse de venit obţinut în strainatate, dar nu mai mult decat cota de impozit prevăzută la titlul III din Codul fiscal, aferenta venitului respectiv.
Cota medie de impozit se calculeaza astfel
impozit platit în strainatate
Cota medie de impozit = ───────────────────────────────────── .
venit global obţinut în strainatate
Venitul global obţinut în strainatate reprezinta toate categoriile de venituri care, conform legii din statul respectiv, se globalizeaza în strainatate.
205. Pentru veniturile realizate în strainatate şi care nu au fost globalizate în vederea impozitarii, creditul fiscal extern este limitat la impozitul pe venit platit în strainatate, dar nu mai mult decat cel datorat pentru un venit similar în România, potrivit Codului fiscal.
206. Dacă suma reprezentand creditul fiscal extern este mai mare decat impozitul platit în strainatate, suma recunoscută care se deduce este la nivelul impozitului platit în strainatate. În situaţia în care suma reprezentand creditul fiscal extern este mai mica decat impozitul platit în strainatate, suma recunoscută reprezentand creditul fiscal extern acordat este la nivelul sumei calculate conform pct. 204.
207. Calcularea creditului fiscal extern se face de organul fiscal, separat pe fiecare sursa de venit. În situaţia în care contribuabilul în cauza obtine venituri din strainatate din mai multe state, creditul extern admis a fi dedus din impozitul datorat în România se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare sursa de venit şi pe fiecare tara.
208. În cazul veniturilor menţionate la art. 41 lit. d), e), g) şi h) din Codul fiscal, creditul fiscal extern se acordă pentru fiecare venit similar din România. Creditul fiscal extern pentru veniturile din strainatate, a caror impunere în România este finala, se va acorda astfel
a) în situaţia în care în strainatate cota de impozit este mai mare decat cea prevăzută în titlul III din Codul fiscal pentru un venit similar, creditul fiscal extern este limitat la impozitul pe venit calculat, aplicandu-se cota prevăzută în acest titlu;
b) în situaţia în care cota de impozit este mai mica în strainatate decat cota de impozit pentru un venit similar din România, creditul fiscal extern este calculat la nivelul impozitului platit în strainatate, iar impozitul anual ramas de achitat în România se calculeaza ca diferenţa între impozitul pe venit calculat aplicandu-se cota de impozit prevăzută la titlul III din Codul fiscal şi impozitul pe venit platit în strainatate pentru venitul realizat în strainatate.
Pentru veniturile menţionate la art. 41 lit. d), e), g) şi h) din Codul fiscal, creditul fiscal se acordă potrivit prevederilor pct. 205.
209. Persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal şi la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal, care desfăşoară activitate salariala în strainatate şi sunt platite pentru activitatea salariala desfăşurată în strainatate de către angajatorul român, se impun în România pentru veniturile realizate din activitatea salariala desfăşurată în strainatate.
Veniturile din salarii prevăzute la art. 41 lit. b) din Codul fiscal, care nu sunt impozabile în România, nu fac obiectul creditului fiscal extern.
210. În vederea definitivarii impunerii, la sfârşitul anului fiscal vizat persoana în cauza va prezenta organului fiscal în a cărui raza teritoriala se afla domiciliul fiscal al contribuabilului documentul justificativ privind venitul realizat şi impozitul platit, eliberat de organul abilitat din tara în care s-a obţinut venitul, pentru acordarea creditului fiscal în condiţiile stabilite prin prezentele norme metodologice.
Cu ocazia acordarii creditului fiscal se va stabili impozitul datorat de persoana în cauza.
--------------
Punctele 203-210 din Normele metodologice de aplicare a art. 91 din Legea nr. 571/2003 sunt reproduse în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
Pierderi fiscale externe*)
Art. 92. - (1) Pierderile fiscale obtinute de contribuabilii persoane fizice rezidente dintr-un stat strain se compenseaza numai cu veniturile de aceeasi natura şi sursa, din strainatate, pe fiecare tara, înregistrate în cursul aceluiasi an fiscal.
(2) Pierderea care nu este acoperita, în temeiul alin. (1), se reporteaza pentru o perioadă de 5 ani fiscali consecutivi şi se compenseaza numai cu veniturile de aceeasi natura şi sursa, din statul respectiv.
------------
Art. 92 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.
*) Art. 92 a fost abrogat de pct. 34 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005.
Norme metodologice
211. Regulile de report al pierderilor înregistrate din strainatate sunt cele prevăzute la art. 80 alin. (4) din Codul fiscal.
--------------
Punctul 211 din Normele metodologice de aplicare a art. 92 din Legea nr. 571/2003 este reprodus în forma prevăzută de secţiunea B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
Titlul IV
Impozitul pe veniturile microintreprinderilor
Definitia microintreprinderii
Art. 103. - În sensul prezentului titlu, o microintreprindere este o persoană juridica română care indeplineste cumulativ urmatoarele condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent
a) realizează venituri, altele decat cele din consultanţă şi management, în proportie de peste 50% din veniturile totale;
b) are de la 1 până la 9 salariati inclusiv;
c) a realizat venituri care nu au depasit echivalentul în lei a 100.000 euro;
d) capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane, altele decat statul, autorităţile locale şi instituţiile publice.
------------
Litera a) a art. 103 a fost modificata de pct. 67 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
Norme metodologice
1. Numărul de salariati reprezinta numărul de persoane angajate cu contract individual de muncă, potrivit dispoziţiilor Codului muncii, indiferent de durata timpului de muncă, inscrise lunar în statele de plată şi/sau în registrul general de evidenta a salariatilor.
2. La analiza indeplinirii condiţiei privind numărul de salariati nu se iau în considerare cazurile de incetare a raporturilor de muncă ca urmare a pensionarii sau desfacerii contractului individual de muncă în urma savarsirii unor acte care, potrivit legii, sunt sanctionate inclusiv prin acest mod. Pentru persoanele juridice care au un singur angajat care demisioneaza în cursul unei luni, condiţia prevăzută la art. 103 lit. b) din Codul fiscal se considera indeplinita dacă în cursul lunii urmatoare este angajat un alt salariat.
3. Pentru incadrarea în condiţia privind nivelul veniturilor realizate în anul precedent, se vor lua în calcul aceleasi venituri care constituie baza impozabila prevăzută la art. 108 din Codul fiscal, iar cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel de la închiderea aceluiasi exercitiu financiar.
3^1. Condiţia prevăzută la lit. a) a art. 103 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, care intră în vigoare la 1 ianuarie 2007, trebuie verificata pentru anul fiscal 2008 pe baza veniturilor realizate de contribuabili în anul fiscal 2007, cu excepţia situaţiei prevăzută la art. 107^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru anii fiscali urmatori condiţia va fi verificata pe baza veniturilor realizate în anul fiscal precedent, incadrarea în categoria veniturilor din consultanţă şi management se efectueaza prin analizarea contractelor incheiate.
--------------
Punctul 3^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 103, lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 1 al lit. D a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
4. La incadrarea în condiţia privind capitalul social, nu poate fi microintreprindere persoana juridica română care are capitalul social detinut de un acţionar sau asociat persoana juridica cu peste 250 de angajaţi.
Codul fiscal
Opţiunea de a plati impozit pe veniturile microintreprinderii
Art. 104. - (1) Impozitul reglementat de prezentul titlu este optional.
(2) Microintreprinderile platitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu începând cu anul fiscal următor, dacă indeplinesc condiţiile prevăzute la art. 103 şi dacă nu au mai fost platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor.
(3) O persoana juridica română care este nou-infiintata poate opta sa plateasca impozit pe venitul microintreprinderilor, începând cu primul an fiscal, dacă cerinţele prevăzute la art. 103 lit. a) şi d) sunt indeplinite la data înregistrării la registrul comerţului şi condiţia prevăzută la art. 103 lit. b) este indeplinita în termen de 60 de zile inclusiv de la data înregistrării.
(4) Microintreprinderile platitoare de impozit pe venitul microintreprinderilor nu mai aplica acest sistem de impunere începând cu anul fiscal următor anului în care nu mai indeplinesc una dintre condiţiile prevăzute la art. 103.
(5) Nu pot opta pentru sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu persoanele juridice române care
a) desfăşoară activităţi în domeniul bancar;
b) desfăşoară activităţi în domeniile asigurarilor şi reasigurarilor, al pieţei de capital, cu excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii;
c) desfăşoară activităţi în domeniile jocurilor de noroc, pariurilor sportive, cazinourilor;
d) au capitalul social detinut de un acţionar sau asociat persoana juridica cu peste 250 de angajaţi.
(6) Microintreprinderile platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor pot opta pentru plata impozitului pe profit începând cu anul fiscal următor. Opţiunea se exercită până la data de 31 ianuarie a anului fiscal următor celui pentru care s-a datorat impozit pe veniturile microintreprinderilor.
--------------
Alin. (6) al art. 104 a fost introdus de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.
Norme metodologice
5. În sensul alin. (4) şi (6) ale art. 104 din Codul fiscal, ieşirea din sistemul de impunere pe veniturile microintreprinderilor se efectueaza începând cu anul următor celui în care nu se mai indeplineste una dintre condiţiile prevăzute la art. 103 din Codul fiscal sau prin optiune.
În sensul art. 104 alin. (6) din Codul fiscal, opţiunea se exercită şi de către contribuabilii care la data de 31 decembrie 2004 indeplineau condiţiile pentru incadrarea în categoria microintreprinderilor, prevăzute la art. 103 din Codul fiscal.
--------------
Punctul 5 din Normele metodologice de aplicare a art. 104 din Legea nr. 571/2003 este reprodus în forma prevăzută de secţiunea C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
6. În cazul în care angajarea nu se realizează în termen de 60 de zile de la data eliberarii certificatului de înregistrare, microintreprinderea este platitoare de impozit pe profit de la data înregistrării acesteia la registrul comerţului. Perioada de 60 de zile se prelungeste în anul următor celui pentru care s-a exercitat opţiunea, după caz.
7. În înţelesul art. 104 alin. (4), dacă pe parcursul anului fiscal una dintre condiţiile impuse la art. 103 din Codul fiscal nu mai este indeplinita, contribuabilul este obligat ca începând cu anul fiscal următor sa nu mai aplice impozitul pe venit chiar dacă ulterior indeplineste criteriile prevăzute la art. 103 lit. b) şi c).
8. Persoanele juridice care nu pot opta pentru acest sistem de impunere sunt
a) persoanele juridice care se organizeaza şi funcţionează potrivit legilor speciale de organizare şi functionare din domeniul bancar (băncile, casele de schimb valutar, societăţile de credit ipotecar, cooperativele de credit etc.);
b) persoanele juridice care se organizeaza şi funcţionează potrivit legilor speciale de organizare şi functionare din domeniul asigurarilor (de exemplu: societăţile de asigurare-reasigurare), al pieţei de capital (de exemplu: burse de valori sau de marfuri, societăţile de servicii de investitii financiare, societăţile de registru, societăţile de depozitare), cu excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii (brokerii şi agentii de asigurare);
c) persoanele juridice care desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de noroc, al pariurilor sportive şi al cazinourilor.
Codul fiscal
Anul fiscal
Art. 106. - (1) Anul fiscal al unei microintreprinderi este anul calendaristic.
(2) În cazul unei persoane juridice care se infiinteaza sau îşi inceteaza existenta, anul fiscal este perioada din anul calendaristic în care pesoana juridica a existat.
Norme metodologice
9. În cazul infiintarii unei microintreprinderi într-un an fiscal, perioada impozabila începe de la data înregistrării acesteia la registrul comerţului, dacă are aceasta obligaţie, sau de la data înregistrării în registrul condus special de judecatorii, după caz.
10. În cazul lichidarii unei microintreprinderi într-un an fiscal, perioada impozabila inceteaza o dată cu data radierii din registrul unde a fost înregistrată înfiinţarea acesteia.
Codul fiscal
Art. 107^1. - Prin excepţie de la prevederile art. 109 alin. (2) şi (3), dacă, în cursul unui an fiscal, o microintreprindere realizează venituri mai mari de 100.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi management în veniturile totale este de peste 50%, inclusiv, aceasta va plati impozit pe profit luand în calcul veniturile şi cheltuielile realizate de la inceputul anului fiscal, fără posibilitatea de a mai beneficia pentru perioada urmatoare de prevederile prezentului titlu. Calculul şi plata impozitului pe profit se efectueaza începând cu trimestrul în care s-a depasit oricare din limitele prevăzute în acest articol, fără a se datora majorări de intarziere. La determinarea impozitului pe profit datorat se scad plăţile reprezentand impozitul pe veniturile microintreprinderilor efectuate în cursul anului fiscal.
Norme metodologice
10^1. În situaţia în care, în cursul anului fiscal, o microintreprindere realizează venituri mai mari de 100.000 de euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi management în veniturile totale este de peste 50%, inclusiv, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care limita sau ponderea au fost depăşite, luandu-se în calcul veniturile şi cheltuielile realizate de la inceputul anului fiscal. Contribuabilul va instiinta organul fiscal cu privire la modificarea tipului de impozit datorat prin depunerea în acest scop a declaraţiei de menţiuni, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscala, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Pentru incadrarea în condiţia privind nivelul veniturilor realizate în cursul anului fiscal, inclusiv pentru stabilirea ponderii veniturilor realizate din consultanţă şi management în veniturile totale, se vor lua în calcul aceleasi venituri care constituie baza impozabila prevăzută la art. 108 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
Cursul de schimb LEU/EUR pentru determinarea echivalentului în euro a veniturilor realizate de microintreprinderi este cel comunicat de Banca Naţionala a României pentru ultima zi a fiecarei luni a perioadei careia îi este aferent venitul respectiv.
Impozitul pe profit datorat de contribuabil, începând cu trimestrul în care s-a depasit limita prevăzută la art. 107^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, reprezinta diferenţa dintre impozitul pe profit calculat de la inceputul anului fiscal până la sfârşitul perioadei de raportare şi impozitul pe veniturile microintreprinderilor datorat în cursul anului respectiv.
--------------
Punctul 10^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 107^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 2 al lit. D a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Baza impozabila
Art. 108. - (1) Baza impozabila a impozitului pe veniturile microintreprinderilor*) o constituie veniturile din orice sursa, din care se scad
a) veniturile din variatia stocurilor;
b) veniturile din producţia de imobilizari corporale şi necorporale;
c) veniturile din exploatare, reprezentand cota-parte a subventiilor guvernamentale şi a altor resurse pentru finantarea investitiilor;
d) veniturile din provizioane;
e) veniturile rezultate din anularea datoriilor şi a majorarilor datorate bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementarilor legale;
f) veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare, pentru pagubele produse la activele corporale proprii.
(2) În cazul în care o microintreprindere achizitioneaza case de marcat, valoarea de achizitie a acestora se deduce din baza impozabila, în conformitate cu documentul justificativ, în trimestrul în care au fost puse în functiune, potrivit legii.
Norme metodologice
11. Microintreprinderile platitoare de impozit pe venit organizeaza şi conduc contabilitatea potrivit Reglementarilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene.
12. Baza impozabila asupra careia se aplică cota de 1,5% este totalul veniturilor trimestriale*) care sunt înregistrate în creditul conturilor din clasa a 7-a "Conturi de venituri", cu excepţia celor înregistrate în
- "Variatia stocurilor";
- "Venituri din producţia de imobilizari necorporale";
- "Venituri din producţia de imobilizari corporale";
- "Alte venituri din exploatare" analitic reprezentand veniturile din cota-parte a subventiilor guvernamentale şi altor resurse similare pentru finantarea investitiilor;
- "Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare" şi "Venituri financiare din provizioane";
- veniturile realizate din despăgubiri de la societăţile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii; precum şi
- veniturile rezultate din anularea datoriilor şi a majorarilor datorate către bugetul de stat, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementarilor legale.
13. Diferentele favorabile de curs valutar rezultate în urma evaluării creanţelor şi datoriilor în valută existente la data de 31 decembrie 2002, înregistrate în contabilitate în "Rezultatul reportat" sunt venituri impozabile pe măsura incasarii creanţelor sau platii datoriilor.
14. La calculul impozitului pe venit datorat de microintreprinderile care îşi inceteaza existenta în urma operaţiunilor de divizare, dizolvare sau lichidare nu sunt impozitate rezervele constituite din profitul net, rezervele constituite din diferente de curs favorabil aferente capitalului social în devize sau disponibilului în devize, inclusiv sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit pe profit, repartizate ca surse proprii de finanţare pe parcursul perioadei de functionare, potrivit legii, pentru societăţile care pe parcursul perioadei de functionare au fost şi platitoare de impozit pe profit, acestea fiind tratate ca dividende şi supuse impunerii, potrivit titlului II, III sau V din Codul fiscal, după caz.
15. În cazul în care se achizitioneaza case de marcat, din baza impozabila se scade valoarea caselor de marcat, în conformitate cu documentul justificativ, în luna punerii în functiune. Punerea în functiune se face potrivit prevederilor legale.
-------------
*) Conform art. 107 din Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal în forma prevăzută de Ordonanţa de urgenta nr. 138/2004, cota de impozit pe veniturile microintreprinderilor este de 3%.
Codul fiscal
Procedura de declarare a optiunii
Art. 109. - (1) Persoanele juridice platitoare de impozit pe profit comunică opţiunea organelor fiscale teritoriale la inceputul anului fiscal, prin depunerea declaraţiei de menţiuni pentru persoanele juridice, asociaţiile familiale şi asociaţiile fără personalitate juridica, până la data de 31 ianuarie inclusiv.
(2) Persoanele juridice care se infiinteaza în cursul unui an fiscal inscriu opţiunea în cererea de înregistrare la registrul comerţului. Opţiunea este definitivă pentru anul fiscal respectiv.
(3) În cazul în care, în cursul anului fiscal, una dintre condiţiile impuse nu mai este indeplinita, microintreprinderea are obligaţia de a pastra pentru anul fiscal respectiv regimul de impozitare pentru care a optat, fără posibilitatea de a beneficia pentru perioada urmatoare de prevederile prezentului titlu, chiar dacă ulterior indeplineste condiţiile prevăzute la art. 103.
(4) Pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu şi microintreprinderile care desfăşoară activităţi în zonele libere şi/sau în zonele defavorizate.
--------------
Alin. (2) al art. 109 a fost modificat de pct. 36 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005.
Norme metodologice
16. Opţiunea se inscrie în cererea de înregistrare la registrul comerţului şi este definitivă pentru anul fiscal respectiv şi pentru anii fiscali urmatori, atâta timp cat sunt indeplinite condiţiile prevăzute la art. 103 din Codul fiscal. Persoanele juridice platitoare de impozit pe profit pot opta pentru impozitul pe venit numai la inceputul anului fiscal, dacă la finele anului precedent sunt indeplinite condiţiile prevăzute la art. 103 din Codul fiscal şi nu au fost platitori de impozit pe venitul microintreprinderilor pe parcursul funcţionarii lor.
Opţiunea se comunică organelor fiscale teritoriale la inceputul anului fiscal, prin depunerea Declaraţiei de menţiuni pentru persoane juridice, asociaţii familiale şi asociaţii fără personalitate juridica, până la data de 31 ianuarie inclusiv.
Pot opta şi persoanele juridice care desfăşoară activităţi în zonele libere şi/sau în zonele defavorizate.
Codul fiscal
Impozitarea persoanelor fizice asociate cu o microintreprindere
Art. 111. - În cazul unei asocieri fără personalitate juridica dintre o microintreprindere platitoare de impozit, conform prezentului titlu, şi o persoană fizica, rezidenta sau nerezidenta, microintreprinderea are obligaţia de a calcula, de a retine şi de a varsa la bugetul de stat impozitul datorat de persoana fizica, impozit calculat prin aplicarea cotei de 1,5% la veniturile ce revin acesteia din asociere.
Norme metodologice
17. Persoana fizica rezidenta va definitivă impozitul pe venitul din asociere în conformitate cu prevederile titlului III din Codul fiscal.
Codul fiscal
Titlul V
Impozitul pe veniturile obtinute din România de nerezidenti şi impozitul pe reprezentantele firmelor straine înfiinţate în România
Capitolul I
Impozitul pe veniturile obtinute din România de nerezidenti
Venituri impozabile obtinute din România
Art. 115*). - (1) Veniturile impozabile obtinute din România, indiferent dacă veniturile sunt primite în România sau în strainatate, sunt urmatoarele
a) dividende de la o persoană juridica română;
b) dobanzi de la un rezident;
c) dobanzi de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă dobânda este o cheltuiala a sediului permanent;
Norme metodologice
1. Veniturile de natura dobanzilor, redeventelor sau comisioanelor realizate de către nerezidenti şi care sunt cheltuieli atribuibile sediului permanent din România al unui nerezident sunt venituri impozabile în România potrivit titlului V din Codul fiscal.
Codul fiscal
d) redevente de la un rezident;
Norme metodologice
2. (1) Termenul redeventa cuprinde orice suma care trebuie plătită în bani sau în natura pentru folosirea sau dreptul de a folosi orice proprietate sau drept prevăzut la art. 7 alin. (1) pct. 28 din Codul fiscal, indiferent dacă suma trebuie plătită conform unui contract sau ca urmare a copierii ilegale sau a încălcării drepturilor legale ale unei alte persoane.
(2) În cazul unei tranzactii care implica transferul de software, incadrarea ca redeventa a sumei care trebuie plătită depinde de natura drepturilor transferate.
(3) În cazul transferului unui drept parţial dintr-un copyright pentru software, suma care trebuie plătită este o redeventa dacă primitorul dobandeste dreptul de a utiliza acel software, astfel încât lipsa acestui drept constituie o încălcare a copyright-ului. Exemple de astfel de tranzactii sunt transferurile de drepturi de a reproduce şi distribui către public orice software, precum şi transferurile de drept de a modifica şi a face public orice software.
(4) În analiza caracterului unei tranzactii care implica transferul de software nu se tine cont de dreptul de a copia un program exclusiv în scopul de a permite exploatarea efectiva a programului de către utilizator. În consecinţa, o sumă care trebuie plătită nu este o redeventa dacă singurul drept transferat este un drept limitat de a copia un program, în scopul de a permite utilizatorului sa-l exploateze. Acelasi rezultat se aplică şi pentru "drepturi de retea sau site", în care primitorul obtine dreptul de a face multiple copii ale unui program, exclusiv în scopul de a permite exploatarea programului pe mai multe computere sau în reteaua primitorului.
(5) În cazul achizitiei tuturor drepturilor dintr-un copyright pentru software, suma care trebuie plătită nu este pentru folosirea sau dreptul de a folosi acel software, în consecinţa nefiind o redeventa.
(6) Suma care trebuie plătită pentru folosirea sau dreptul de a folosi ideile sau principiile cu privire la un software, cum ar fi schemele logice, algoritmii sau limbajele de programare, este o redeventa.
(7) În înţelesul acestei norme, software este orice program sau serie de programe care contine instrucţiuni pentru un computer, atât pentru operarea computerului (software de operare) cat şi pentru indeplinirea altor sarcini (software de aplicatie).
(8). a) În cazul unei tranzactii care permite unei persoane sa descarce electronic imagini, sunete sau texte, suma care trebuie plătită nu este redeventa dacă folosirea acestor materiale se limiteaza la drepturile necesare pentru a permite descarcarea, stocarea şi exploatarea computerului, retelei sau a altui echipament de stocare, operare sau afisare a utilizatorului. În caz contrar, suma care trebuie plătită pentru transferul dreptului de a reproduce şi a face public un produs digital este o redeventa.
b) tranzactiile ce permit clientului sa descarce electronic produse digitale pot duce la folosirea dreptului de autor de către client, deoarece un drept de a efectua una sau mai multe copii ale continutului digital este acordat prin contract. Atunci când compensatia este esential plătită pentru altceva decat pentru folosirea, sau pentru dreptul de a folosi drepturile de autor, cum ar fi pentru dobandirea altor tipuri de drepturi contractuale, date sau servicii, şi folosirea dreptului de autor este limitata la drepturile necesare pentru a putea descarca, stoca şi opera pe computerul, reteaua sau alte medii de stocare, rulare sau proiectare ale clientului, aceasta folosire a dreptului de autor nu trebuie să influenteze analiza caracterului platii atunci când se urmareste aplicarea definitiei "redeventei".
c) se considera redeventa situaţia tranzactiilor în care plata este facuta în scopul acordarii dreptului de folosinţă a dreptului de autor asupra unui produs digital ce este descarcat electronic. Acesta ar fi situaţia, unei edituri care plateste pentru a obtine dreptul de a reproduce o fotografie protejata de drept de autor pe care o va descarca electronic în scopul includerii ei pe coperta unei cărţi pe care o editeaza. În aceasta tranzactie, motivatia esenţială a platii este achizitionarea dreptului de a folosi dreptul de autor asupra produsului digital, adica a dreptului de a reproduce şi distribui fotografia, şi nu simpla achizitie a continutului digital.
(9) În cazul unui contract care implica folosirea sau dreptul de a folosi orice proprietate sau drept prevăzut la art. 7 alin. (1) pct. 28 din Codul fiscal, precum şi transferul unei alte proprietăţi sau altui serviciu, suma care trebuie plătită conform contractului trebuie să fie împărţită, conform diverselor portiuni de contract, pe baza condiţiilor contractului sau pe baza unei impartiri rezonabile, fiecarei portiuni aplicandu-i-se tratamentul fiscal corespunzător. Dacă totusi o anumita parte din ceea ce urmeaza a se asigura prin contract constituie de departe scopul principal al contractului, cealalta portiune fiind auxiliara, tratamentul aplicat portiunii principale de contract se aplică intregii sume care trebuie plătită conform contractului.
(10) Este considerata redeventa şi suma plătită în cadrul contractului de know-how, în baza caruia vânzătorul accepta sa impartaseasca cunoştinţele şi experienta sa cumparatorului, astfel încât cumparatorul să le poata folosi în interesul sau şi sa nu le dezvaluie publicului. În acelasi timp vânzătorul nu joaca nici un rol în aplicarea cunoştinţelor puse la dispoziţie cumparatorului şi nu garanteaza rezultatele aplicarii acestora.
(11) În cazul contractului de prestări de servicii în care una dintre părţi se angajează sa utilizeze cunoştinţele sale pentru executarea unei lucrari pentru cealalta parte, suma plătită nu constituie redeventa.
---------------
Alin. (10) şi (11) ale punctului 2 din Normele metodologice de aplicare a art. 115, alin. (1), lit. d) din Legea nr. 571/2003 au fost introduse de punctul 4, subpunctul 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.
Alin. (8) al pct. 2 din Normele metodologice de aplicare a art. 115, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 1 al lit. E a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
e) redevente de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă redeventa este o cheltuiala a sediului permanent;
f) comisioane de la un rezident;
g) comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă comisionul este o cheltuiala a sediului permanent;
h) venituri din activităţi sportive şi de divertisment desfăşurate în România, indiferent dacă veniturile sunt primite de către persoanele care participa efectiv la asemenea activităţi sau de către alte persoane;
i) venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanţă din orice domeniu, dacă aceste venituri sunt obtinute de la un rezident sau dacă veniturile respective sunt cheltuieli ale unui sediu permanent în România;
-----------
Litera i) a alin. (1) al art. 115 a fost modificata de pct. 67 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.
Norme metodologice
3. Veniturile obtinute din România din prestări de servicii de management sau de consultanţă în orice domeniu, care nu sunt efectuate în România, sau veniturile care sunt cheltuieli atribuibile unui sediu permanent din România al unui nerezident sunt impozabile potrivit titlului V atunci când nu sunt incheiate conventii de evitare a dublei impuneri între România şi statul de rezidenta al beneficiarului de venit sau când beneficiarul de venit nu prezinta documentul care atesta rezidenta sa fiscala.
--------------
Punctul 3 din Normele metodologice de aplicare a art. 115, alin. (1), lit. e)-i) din Legea nr. 571/2003 este reprodus în forma prevăzută de pct. 1 al secţiunii D a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
j) venituri reprezentand remuneratii primite de nerezidenti ce au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administratie al unei persoane juridice române;
k) venituri din servicii prestate în România, exclusiv transportul international şi prestarile de servicii accesorii acestui transport;
l) venituri din profesii independente desfăşurate în România - doctor, avocat, inginer, dentist, arhitect, auditor şi alte profesii similare -, în cazul când sunt obtinute în alte condiţii decat prin intermediul unui sediu permanent sau într-o perioadă sau în mai multe perioade care nu depasesc în total 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive care se incheie în anul calendaristic vizat;
m) veniturile din pensii primite de la bugetul asigurarilor sociale sau de la bugetul de stat, în măsura în care pensia lunara depăşeşte plafonul prevăzut la art. 69;
n) abrogata;
o) venituri din premii acordate la concursuri organizate în România;
-------------
Literele k) şi m) ale alin. (1) al art. 115 au fost modificate de pct. 36 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005.
Litera n) a alin. (1) a fost abrogata de pct. 36 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005.
Norme metodologice
4. Prin concursuri organizate în România se înţelege concursuri organizate în orice domeniu în România.
Codul fiscal
p) venituri obtinute la jocurile de noroc practicate în România, de la fiecare joc de noroc, obtinute de la acelasi organizator intr-o singura zi de joc.
q) venituri realizate de nerezidenti din lichidare sau dizolvare fără lichidare a unei persoane juridice române. Venitul brut realizat din lichidare sau dizolvare fără lichidare a unei persoane juridice române reprezinta suma excedentului distributiilor în bani sau în natura care depăşeşte aportul la capitalul social al persoanei fizice/juridice beneficiare.
--------------
Litera q) a alin. (1) al art. 115 a fost introdusa de pct. 70 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
Norme metodologice
5. Venituri obtinute la jocuri de noroc înseamnă castiguri în bani şi/sau în natura acordate participantilor de către orice persoană juridica română, autorizata sa organizeze şi sa exploateze jocuri de noroc.
Codul fiscal
(2) Urmatoarele venituri impozabile obtinute din România nu sunt impozitate potrivit prezentului capitol şi se impoziteaza conform titlurilor II sau III, după caz
a) veniturile unui nerezident, care sunt atribuibile unui sediu permanent în România;
b) veniturile unei persoane juridice straine obtinute din proprietăţi imobiliare situate în România sau din transferul titlurilor de participare deţinute intr-o persoană juridica română;
Norme metodologice
6. Venituri din proprietăţi imobiliare înseamnă venituri din vanzarea, precum şi din cedarea dreptului de folosinţă asupra proprietăţii imobiliare sau a unei cote-părţi din aceasta proprietate (închiriere, concesionare sau arendare).
Codul fiscal
c) venituri ale unei persoane fizice nerezidente, obtinute dintr-o activitate dependenta desfăşurată în România;
d) veniturile unei persoane fizice nerezidente obtinute din inchirierea sau alta forma de cedare a dreptului de folosinţă a unei proprietăţi imobiliare situate în România sau din transferul titlurilor de participare deţinute intr-o persoană juridica română.
Norme metodologice
7. Prin cedarea dreptului de folosinţă a unei proprietăţi imobiliare se înţelege şi arendarea sau concesionarea proprietăţii imobiliare sau a unei cote-părţi din aceasta proprietate.
-------------
*) Pct. 39 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005
prevede
"Cota de impozit de 16% se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2006 şi pentru veniturile realizate de persoanele fizice şi juridice nerezidente, prevăzute la art. 115, cu excepţia veniturilor obtinute din jocuri de noroc pentru care se menţine cota de impozit de 20%."
Codul fiscal
Retinerea impozitului din veniturile impozabile obtinute din România de nerezidenti
Art. 116. - (1) Impozitul datorat de nerezidenti pentru veniturile impozabile obtinute din România se calculeaza, se retine şi se varsă la bugetul de stat de către platitorii de venituri.
Norme metodologice
8. (1) Pentru veniturile obtinute de nerezidenti din România, platitorii de venituri au obligaţia calcularii şi retinerii impozitelor datorate prin stopaj la sursa şi virarii lor la bugetul de stat în termenul stabilit la art. 116 alin. (5) din Codul fiscal.
(2) În cazurile prevăzute la art. 115 alin. (1) lit. c), e), g) şi i) din Codul fiscal, platitorul impozitului prevăzut la titlul V din Codul fiscal este nerezidentul care are sediul permanent în România în evidenta caruia sunt înregistrate respectivele cheltuieli deductibile.
--------------
Alin. (1) al punctului 8 din Normele metodologice de aplicare a art. 116, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de pct. 2 al secţiunii D a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
(2) Impozitul datorat se calculeaza prin aplicarea urmatoarelor cote asupra veniturilor brute
a) 10% pentru veniturile din dobanzi şi redevente dacă beneficiarul efectiv al acestor venituri este o persoană juridica rezidenta într-un stat membru sau un sediu permanent al unei întreprinderi dintr-un stat membru, situat într-un alt stat membru. Aceasta cota de impunere se aplică în perioada de tranzitie, de la data aderarii României la Uniunea Europeana şi până la data de 31 decembrie 2010, cu condiţia ca beneficiarul efectiv al dobanzilor sau redeventelor să deţină minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare la persoana juridica română, pe o perioadă neintrerupta de cel puţin 2 ani, care se incheie la data platii dobanzii sau redeventelor.
b) 20% pentru veniturile obtinute din jocuri de noroc, prevăzute la art. 115 alin. (1) lit. p);
c) 16% în cazul oricăror alte venituri impozabile obtinute din România, asa cum sunt enumerate la art. 115, cu excepţia veniturilor din dobanzile obtinute de la depozitele la termen, depozitele la vedere/conturi curente constituite, certificate de depozit şi instrumentele de economisire dobandite anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru care se aplică cota de impozit de la data constituirii/dobândirii.
(3) Abrogat.
(4) Prin derogare de la alin. (2), impozitul ce trebuie retinut se calculeaza după cum urmeaza
a) pentru veniturile ce reprezinta remuneratii primite de nerezidenti care au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administratie al unei persoane juridice române, potrivit art. 57;
-------------
Litera a) a alin. (2) al art. 116 a fost modificata de pct. 36 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005.
Literele a) a alin. (4) al art. 116 a fost modificata de pct. 36 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005.
Alin. (2) al art. 116 a fost modificat de pct. 71 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
Alin. (3) al art. 116 a fost abrogat de pct. 72 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
8^1. Cota prevăzută pentru veniturile din dobanzi şi redevente la art. 116 alin. (2) lit. a) se aplică asupra veniturilor provenind din România. În acest sens, o plata facuta de o intreprindere din România sau de un sediu permanent situat în România se va considera ca provine din România. Aceasta prevedere se va aplica numai dacă intreprinderea platitoare sau intreprinderea al cărui sediu permanent este considerat platitor de dobanzi sau redevente este o intreprindere asociata, în înţelesul art. 124^20 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, cu intreprinderea care este beneficiarul efectiv sau al cărui sediu permanent este considerat beneficiar efectiv al acelor dobanzi sau redevente.
Condiţia privitoare la perioada minima de detinere de 2 ani va fi inteleasa luandu-se în considerare hotărârea Curtii Europene de Justiţie în cazurile conexate: Denkavit International BV, VITIC Amsterdam BV and Voormeer BV v Bundesamt fur Finanzen - C-284/94, C - 291/94 şi C - 292/94 şi anume
Dacă la data platii, perioada minima de detinere de 2 ani nu este incheiata, cota redusa prevăzută la art. 116 alin. (2) lit. a) din Codul Fiscal nu se va aplica.
În situaţia în care, persoana juridica română, respectiv sediul permanent din România pot face dovada ca perioada minima de detinere a fost indeplinita după data platii, persoana juridica română, respectiv sediul permanent din România pot cere restituirea impozitelor platite în plus.
----------------
Pct. 8^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 116, alin. (2), lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 2 al lit. E a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Norme metodologice
9. La impunerea veniturilor ce reprezinta remuneratii primite de persoanele fizice nerezidente pentru activitatea desfăşurată în calitate de administrator, fondator sau membru al consiliului de administratie al unei persoane juridice române sunt aplicabile dispozitiile titlului III din Codul fiscal.
9^1. Cota de 16% se aplică şi altor venituri de natura dobanzilor, cum ar fi: dobanzile la credite, dobanzile în cazul contractelor de leasing financiar, dobanzile la creditele intragrup, precum şi dobanzilor aferente depozitelor colaterale, conturilor escrow, considerate dobanzi pentru depozite la termen potrivit Normelor Băncii Naţionale a României, constituite începând cu data de 1 ianuarie 2007, inclusiv. Pentru dobanzile aferente depozitelor colaterale, inclusiv conturilor escrow constituite anterior datei de 1 ianuarie 2007 se aplică cotele de impozit prevăzute în legislatia fiscala la momentul constituirii depozitului/contului.
----------------
Pct. 9^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 116, alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 3 al lit. E a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
9^2. Reinnoirea depozitelor/instrumentelor de economisire va fi asimilata cu constituirea unui nou depozit/achiziţionarea unui nou instrument de economisire.
----------------
Pct. 9^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 116, alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 4 al lit. E a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
9^3. Impozitul asupra dobanzilor capitalizate se calculeaza de platitorul acestor venituri în momentul înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului, respectiv în momentul rascumpararii în cazul unor instrumente de economisire sau în momentul în care dobânda se transforma în împrumut sau în capital, după caz.
9^4. Abrogat.
----------------
Pct. 9^4 din Normele metodologice de aplicare a art. 116, alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogat de pct. 5 al lit. E a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
----------------
Punctele 9^1, 9^2, 9^3 şi 9^4 din Normele metodologice de aplicare a art. 116, alin. (2), (3) şi (4) lit. a) din Legea nr. 571/2003 au fost introduse de punctul 4, subpunctul 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.
Punctul 9^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 116, alin. (2), (3) şi (4) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de pct. 1 din secţiunea C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.
Codul fiscal
(5) Impozitul se calculeaza, respectiv se retine în momentul platii venitului şi se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei în care s-a platit venitul. Impozitul se calculeaza, se retine şi se varsă, în lei, la bugetul de stat, la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţionala a României, valabil în ziua retinerii impozitului pentru nerezidenti. În cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost platite acţionarilor sau asociatilor până la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale, impozitul pe dividende se declara şi se plateste până la data de 31 decembrie a anului respectiv.
(5^1) Pentru veniturile sub forma de dobanzi la depozitele la termen, certificate de depozit şi alte instrumente de economisire la bănci şi la alte institutii de credit autorizate şi situate în România, impozitul se calculeaza şi se retine de către platitorii de astfel de venituri la momentul înregistrării în contul de depozit al titularului, respectiv la momentul rascumpararii, în cazul certificatelor de depozit şi al instrumentelor de economisire. Virarea impozitului pentru veniturile din dobanzi se face lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare înregistrării/rascumpararii.
(5^2) Modul de determinare şi/sau declarare a veniturilor obtinute din transferul titlurilor de participare la o persoană juridica română va fi stabilit prin norme.
-----------
Alin. (5) al art. 116 a fost modificat de pct. 68 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.
Alin. (5) al art. 116 a fost modificat de pct. 10 din LEGEA nr. 494 din 12 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.092 din 24 noiembrie 2004.
Alin. (5) al art. 116 a fost modificat de pct. 73 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
Alin. (5^1) şi (5^2) ale art. 116 au fost introduse de pct. 74 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
Norme metodologice
9^5. a) Conversia în lei a impozitului în valută aferent veniturilor obtinute din România de nerezidenti se face la cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţionala a României, valabil în ziua în care s-a platit venitul către nerezident şi impozitul în lei rezultat se varsă la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei în care s-a platit venitul.
b) Pentru impozitul în valută aferent dobanzilor capitalizate realizate din România de nerezidenti, conversia se face, de asemenea, la cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţionala a României, valabil în ziua în care s-a capitalizat dobânda, respectiv la cursul valutar din momentul înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului dobanzii capitalizate sau din momentul rascumpararii, în cazul unor instrumente de economisire, ori în momentul în care dobânda se transforma în împrumut. Impozitul în lei astfel calculat se varsă la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei în care s-a înregistrat venitul/rascumparat instrumentul de economisire.
----------------
Pct. 9^5 din Normele metodologice de aplicare a art. 116, alin. (5), (5^1) şi (5^2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 6 al lit. E a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
9^6. a) Pentru aplicarea prevederilor convenţiilor de evitare a dublei impuneri în cazul castigurilor din transferul titlurilor de participare la societăţi închise şi din transferul părţilor sociale, certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevăzut la pct. 13 alin. (1) prezentat de nerezident se depune la reprezentantul lui fiscal/imputernicit desemnat în România pentru indeplinirea obligaţiilor fiscale şi declarative. Aceeasi prevedere se aplică şi în cazul castigurilor din transferul titlurilor de participare obtinute de o persoană juridica nerezidenta atunci când acest castig este generat de transferul titlurilor de participare, altele decat părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societatilor închise. În cazul persoanelor fizice nerezidente care obtin castiguri din transferul titlurilor de participare, altele decat părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societatilor închise, certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevăzut la pct. (13) alin. (1) se depune la intermediarul care a efectuat tranzactia.
b) În cazul în care dobanditorul titlurilor de participare ale unei societăţi închise sau al părţilor sociale este o persoană juridica nerezidenta, iar beneficiarul castigurilor din transferul titlurilor de participare este o persoană fizica rezidenta, obligaţia calcularii, retinerii şi virarii impozitului pe câştigul determinat din transferul acestor titluri de participare sau părţi sociale revine dobanditorului, respectiv persoanei juridice nerezidente, prin reprezentat fiscal/imputernicit, desemnat conform legii pentru indeplinirea obligaţiilor fiscale şi declarative.
c) În cazul tranzactiilor cu titluri de participare efectuate între nerezidenti, sunt aplicabile prevederile menţionate în titlul II şi titlul III din Codul fiscal în ceea ce priveste oblibaţiile de calcul, retinere şi virare a impozitului în condiţiile neprezentarii certificatului de rezidenta fiscala, sau atunci când România nu are incheiata convenţie de evitare a dublei impuneri cu statul de rezidenta al beneficiarului castigurilor din transferul titlurilor de participare, ori în cazul în care, prin convenţie, România are dreptul de impunere asupra castigului.
d) Aceleasi prevederi ca şi cele de mai sus se aplică şi în cazul transferului oricăror altor categorii de titluri de valoare, altele decat titlurile de participare. Respectiv, atunci când transferul oricăror titluri de valoare, altele decat titlurile de participare deţinute de o persoană fizica nerezidenta se realizează printr-un intermediar, obligaţia de calcul, retinere şi virare a impozitului pe câştigul din transferul unor astfel de titluri, precum şi celelalte obligaţii declarative şi de pastrare a certificatului de rezidenta fiscala al beneficiarului castigului revin acestui intermediar. În situaţia în care beneficiarul castigului din transferul oricăror titluri de valoare, altele decat titlurile de participare, este o persoană fizica nerezidenta iar transferul acestor titluri nu se face printr-un intermediar, obligaţia de calcul, retinere şi virare a impozitului, precum şi celelalte obligaţii declarative şi de pastrare a certificatului de rezidenta fiscala al beneficiarului castigului revin, după caz, reprezentantului fiscal/imputernicitului desemnat de beneficiar. În cazul în care beneficiarul castigului din transferul oricăror titluri de valoare, altele decat titlurile de participare, este o persoană juridica nerezidenta, indiferent dacă transferul acestor titluri se desfăşoară prin intermediul unui intermediar sau nu, obligaţia de calcul, retinere şi virare a impozitului pe profitul generat de acest transfer, precum şi oblibaţiile declarative şi de pastrare a certificatului de rezidenta fiscala revin reprezentantului fiscal/imputernicitului desemnat de beneficiar.
e) Detinerile persoanelor juridice straine la fondurile închise de investitii se impun potrivit prevederilor privind asocierile de la titlul II din Codul fiscal.
--------------
Pct. 9^5 şi 9^6 al din Normele metodologice de aplicare a art. 116, alin. (5) din Legea nr. 571/2003 au fost introduse de pct. 3 al secţiunii D a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Pct. 9^6 din Normele metodologice de aplicare a art. 116, alin. (5), (5^1) şi (5^2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 7 al lit. E a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
9^7. Impozitul pe dobânda rezultata din calcul se determina prin aplicarea cotei de 5% din suma acesteia pentru depozitele la termen, certificatele de depozit şi alte instrumente de economisire la bănci şi la alte institutii de credit autorizate şi situate în România, constituite/achiziţionate înainte de 4 iunie 2005 şi a caror scadenta este ulterioară datei de 4 iunie 2005.
9^8. Veniturile din dobanzi pentru depozitele la termen, certificatele de depozit şi alte instrumente de economisire la bănci şi la alte institutii de credit autorizate şi situate în România, constituite/achiziţionate între 4 iunie şi 31 decembrie 2005 inclusiv, se impun cu cota de 10% din suma acestora. Veniturile din dobanzi pentru depozitele la termen, certificatele de depozit şi alte instrumente de economisire constituite/achiziţionate începând cu data de 1 ianuarie 2006 se impun cu cota de 16%.
-------------
Pct. 9^7 şi 9^8 din Normele metodologice de aplicare a art. 116, alin. (2) lit. a) din Legea nr. 571/2003 au fost introduse de pct. 2 din secţiunea C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.
Pct. 9^8 din Normele metodologice de aplicare a art. 116, alin. (5), (5^1) şi (5^2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 8 al lit. E a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Scutiri de la impozitul prevăzut în prezentul capitol
Art. 117. - Sunt scutite de impozitul pe veniturile obtinute din România de nerezidenti urmatoarele venituri
a) dobanzile la depozitele la vedere/conturi curente;
b) dobânda la instrumentele/creditele externe, titlurile de creanta reprezentand credite externe, contractate direct sau prin emisiuni de titluri ori obligaţiuni, precum şi dobânda aferenta emisiunilor de titluri de stat pe piaţa interna şi externa de capital, cu condiţia ca aceste instrumente/titluri să fie emise şi/sau garantate de Guvernul României, consiliile locale, Banca Naţionala a României, de bănci care acţionează în calitate de agent al Guvernului român.
c) dobânda la instrumente/titluri de creanta emise de societăţile comerciale române, constituite potrivit Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dacă instrumentele/titlurile de creanta sunt tranzactionate pe o piaţa de valori mobiliare reglementata de autoritatea în domeniu a statului în care se afla aceasta piaţa şi dobânda este plătită unei persoane care nu este o persoană afiliata a emitatorului instrumentelor/titlurilor de creanta;
-----------
Lit. b) a art. 117 a fost modificata de pct. 69 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.
Lit. a) a art. 117 a fost modificata de pct. 36 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005.
Lit. a) şi c) ale art. 117 au fost modificate de pct. 75 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
Norme metodologice
9^9. Cota de impozit de 10% se aplică, începând cu data de 4 iunie 2005 şi până la data de 31 decembrie 2005, la suma totala a venitului din dobanzi, atunci când ratele dobanzilor la depozitele la vedere constituite şi la conturile curente sunt mai mari decat nivelurile ratelor dobanzilor la depozitele de referinţa pe pieţele interbancare la depozitele la o luna, comunicate în prima zi lucratoare a lunii pentru care se face calculul, corespunzătoare monedelor în care sunt denominate depozitele la vedere constituite şi la conturile curente respective. Începând cu data de 1 ianuarie 2006 şi până la 31 decembrie 2006 cota de impozit aplicata în cazul dobanzilor la depozitele la vedere constituite şi la conturile curente după această dată este de 16%, atunci când ratele dobanzilor la depozitele la vedere/conturile curente respective sunt mai mari decat nivelurile ratelor dobanzilor de referinţa pe pieţele interbancare la depozitele la o luna, comunicate în prima zi lucratoare a lunii pentru care se face calculul.
------------
Pct. 9^9 din Normele metodologice de aplicare a art. 117, lit. a), b) şi c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 9 al lit. E a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
9^10. În perioada 4 iunie 2005 - 31 decembrie 2006, dobanzile la depozitele la vedere/conturile curente pentru care în cursul lunii ratele la care sunt calculate sunt mai mici sau egale cu nivelul ratelor dobanzilor de referinţa pe pieţele interbancare la depozitele la o luna sunt scutite de impozit. De la data de 1 ianuarie 2007, dobanzile la depozitele la vedere constituite şi la conturile curente începând cu această dată sunt scutite de impozit indiferent de nivelul ratelor dobanzilor de referinţa pe pieţele interbancare la depozitele la o luna.
------------
Pct. 9^10 din Normele metodologice de aplicare a art. 117, lit. a), b) şi c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 10 al lit. E a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
9^11. Pentru depozitele la vedere constituite în lei începând cu data de 4 iunie 2005 şi până la data de 31 decembrie 2006, precum şi pentru conturile curente în lei care indeplinesc condiţiile în vederea calificarii dobanzii aferente pentru impozitare pe aceiasi perioada, nivelul ratei dobanzii de referinţa de pe piaţa interbancara la depozitele la o luna este nivelul BUBID la o luna, comunicat de Banca Naţionala a României în prima zi bancara a lunii pentru care se face calculul. La depozitele la vedere/conturile curente în devize, Banca Naţionala a României va comunică la inceputul fiecarei luni nivelul ratelor dobanzilor de referinţa la o luna de pe pieţele interbancare externe reprezentative pentru devizele respective, asa cum sunt ele comunicate prin sisteme de difuzare a informatiei tip Reuters, Bloomberg etc., în prima zi lucratoare a lunii pentru care se face calculul EURIBOR la o luna pentru depozitele la vedere/conturile curente în EURO; LIBOR la o luna pentru depozitele la vedere/conturile curente în USD, GBP, CHF etc.
------------
Pct. 9^11 din Normele metodologice de aplicare a art. 117, lit. a), b) şi c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 11 al lit. E a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
-------------
Pct. 9^9, 9^10 şi 9^11 din Normele metodologice de aplicare a art. 117 lit. a) din Legea nr. 571/2003 au fost introduse de pct. 2 din secţiunea C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.
Codul fiscal
Scutiri de la impozitul prevăzut în prezentul capitol
Art. 117 - Sunt scutite de impozitul pe veniturile obtinute din România de nerezidenti urmatoarele venituri
h) după data aderarii României la Uniunea Europeana, dividendele platite de o intreprindere, care este persoana juridica română, unei persoane juridice rezidente într-un alt stat membru, sau unui sediu permanent al unei întreprinderi dintr-un stat membru, situat într-un alt stat membru, sunt scutite de impozit, dacă beneficiarul dividendelor detine minimum 15% din titlurile de participare la intreprinderea persoana juridica română, pe o perioadă neintrerupta de cel puţin 2 ani, care se incheie la data platii dividendului. Condiţia de detinere minima va fi de 10%, începând cu anul 2009. Condiţiile în care se aplică aceste prevederi, referitoare la tipurile de întreprinderi din statele membre către care se fac plăţile de dividende şi definitia termenului stat membru, sunt prevăzute la art. 20^1.
Norme metodologice
[...]
9^12. În aplicarea prevederilor art. 117 lit. h) condiţia privitoare la perioada minima de detinere de 2 ani va fi inteleasa luandu-se în considerare hotărârea Curtii Europene de Justiţie în cazurile conexate: Denkavit International BV, VITIC Amsterdam BV and Voormeer BV v Bundesamt fur Finanzen - C-284/94, C - 291/94 şi C - 292/94 şi anume
Dacă la data platii, perioada minima de detinere de 2 ani nu este incheiata, scutirea prevăzută în Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, nu se va acorda.
În situaţia în care, persoana juridica română, respectiv sediul permanent din România pot face dovada ca perioada minima de detinere a fost indeplinita după data platii, persoana juridica română respectiv sediul permanent din România pot cere restituirea impozitelor platite în plus.
------------
Pct. 9^12 din Normele metodologice de aplicare a art. 117, lit. h) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 12 al lit. E a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
[...]
i) după data aderarii României la Uniunea Europeana, veniturile din economii sub forma plăţilor de dobânda, asa cum sunt definite la art. 124^5, obtinute din România de persoane fizice rezidente în statele membre ale Uniunii Europene, sunt scutite de impozit.
Norme metodologice
[...]
9^13. Începând cu 1 ianuarie 2007 scutirea veniturilor din economii sub forma plăţilor de dobânda în cazul persoanelor fizice rezidente în statele membre ale Uniunii Europene se aplică atât pentru depozitele constituite înainte de 1 ianuarie 2007 cat şi după 1 ianuarie 2007 sub condiţia atestării rezidentei.
------------
Pct. 9^13 din Normele metodologice de aplicare a art. 117, lit. i) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 12 al lit. E a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
[...]
j) începând cu data de 1 ianuarie 2011, veniturile din dobanzi sau redevente, asa cum sunt definite la art. 124^19, obtinute din România de persoane juridice rezidente în statele membre ale Uniunii Europene, sunt scutite de impozit, dacă beneficiarul efectiv al dobanzilor sau redeventelor detine minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare la persoana juridica română, pe o perioadă neintrerupta de cel puţin 2 ani, care se Incheie la data platii dobanzii sau redeventelor.
Norme metodologice
[...]
9^14. În aplicarea prevederilor art. 117 lit. j) condiţia privitoare la perioada minima de detinere de 2 ani va fi inteleasa luandu-se în considerare hotărârea Curtii Europene de Justiţie în cazurile conexate: Denkavit International BV, VITIC Amsterdam BV and Voormeer BV v Bundesamt fur Finanzen - C-284/94, C - 291/94 şi C - 292/94 şi anume
Dacă la data platii, perioada minima de detinere de 2 ani nu este incheiata, scutirea prevăzută în Codul Fiscal nu se va acorda.
În situaţia în care, persoana juridica română, respectiv sediul permanent din România pot face dovada ca perioada minima de detinere a fost indeplinita după data platii, persoana juridica română respectiv sediul permanent din România pot cere restituirea impozitelor platite în plus.
------------
Pct. 9^14 din Normele metodologice de aplicare a art. 117, lit. j) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 12 al lit. E a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
10. (1) În înţelesul acestui paragraf, dobanzile scutite de impozit sunt cele generate de instrumente/titluri de creanta emise de societăţile comerciale române înfiinţate potrivit Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Piaţa de valori mobiliare reglementata, pentru care se aplică prevederile art. 117 lit. c) din Codul fiscal este cea reglementata de autoritatea în domeniu a statului în care se afla aceasta piaţa.
(3) În categoria instrumentelor/titlurilor de creanta emise de o persoană juridica română se cuprind obligatiunile emise în lei şi în valută, cambiile, precum şi alte asemenea instrumente/titluri de creanta.
--------------
Alin. (3) al pct. 10 din Normele metodologice de aplicare a art. 117, lit. a), b) şi c) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 4 al secţiunii D a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Alin. (1) şi (2) ale pct. 10 din Normele metodologice de aplicare a art. 117, lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost modificate de pct. 13 al lit. E a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
d) premiile unei persoane fizice nerezidente obtinute din România, ca urmare a participării la festivalurile naţionale şi internationale artistice, culturale şi sportive finantate din fonduri publice;
e) premiile acordate elevilor şi studenţilor nerezidenti la concursurile finantate din fonduri publice;
Norme metodologice
11. Premiile prevăzute la art. 117 lit. d) şi e) din Codul fiscal sunt premii de natura celor platite de la bugetul de stat sau de la bugetele consiliilor locale prin intermediul instituţiilor publice centrale şi locale de profil.
Codul fiscal
f) veniturile obtinute de nerezidenti din România, care presteaza servicii de consultanţă, asistenţa tehnica şi alte servicii similare în orice domeniu, în cadrul contractelor finantate prin împrumut, credit sau alt acord financiar incheiat între organisme financiare internationale şi statul român ori persoane juridice române, inclusiv autorităţi publice, având garantia statului român, precum şi în cadrul contractelor finantate prin acorduri de împrumut incheiate de statul român cu alte organisme financiare, în cazul în care dobânda perceputa pentru aceste împrumuturi se situeaza sub nivelul de 3% pe an;
Norme metodologice
11^1. În sensul art. 117 lit. f) din Codul fiscal, prin organisme financiare internationale cu care statul român a incheiat acorduri de finanţare se înţelege: Banca Europeana pentru Reconstructie şi Dezvoltare, Banca Internationala pentru Reconstructie şi Dezvoltare, cu componentele sale, Corporatia Financiară Internationala şi Asociaţia pentru Dezvoltare Internationala, Fondul Monetar International, Banca Europeana pentru Investitii.
----------------
Pct. 11^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 117 lit. f) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de punctul 4, subpunctul 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.
Codul fiscal
Coroborarea prevederilor Codului fiscal cu cele ale convenţiilor de evitare a dublei impuneri
Art. 118. - (1) În înţelesul art. 116, dacă un contribuabil este rezident al unei tari cu care România a incheiat o convenţie pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi capital, cota de impozit care se aplică venitului impozabil obţinut de către acel contribuabil din România nu poate depăşi cota de impozit, prevăzută în convenţie, care se aplică asupra acelui venit, potrivit alin. (2). În situaţia în care cotele de impozitare din legislatia interna sunt mai favorabile decat cele din conventiile de evitare a dublei impuneri se aplică cotele de impozitare mai favorabile.
Norme metodologice
12. (1) Dispozitiile alin. 2 ale articolelor «Dividende», «Dobanzi», «Comisioane», «Redevente» din conventiile de evitare a dublei impuneri incheiate de România cu alte state, care reglementeaza impunerea în tara de sursa a acestor venituri, se aplică cu prioritate. În cazul când legislatia interna prevede în mod expres o cota de impozitare mai favorabila sunt aplicabile prevederile legislaţiei interne.
(2) Dispozitiile alin. 2 ale articolelor «Dividende», «Dobanzi», «Comisioane», «Redevente» din conventiile de evitare a dublei impuneri deroga de la prevederile paragrafului 1 al acestor articole din conventiile respective.
(3) Aplicarea alin. 2 al articolelor "Dividende", "Dobanzi", "Comisioane", "Redevente" din conventiile de evitare a dublei impuneri care prevad impunerea în statul de sursa nu conduce la o dubla impunere pentru acelasi venit, intrucat statul de rezidenta acorda credit fiscal pentru impozitul platit în România, în conformitate cu prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri.
(4) În cazul când în România s-au facut retineri de impozit ce depasesc prevederile din conventiile de evitare a dublei impuneri, suma impozitului retinut în plus poate fi restituita*) la cererea beneficiarului de venit, respectiv a persoanei nerezidente.
(5) Pentru restituirea impozitului retinut în plus din veniturile platite de un rezident român persoanelor nerezidente, acestea depun o cerere de restituire*) a impozitului platit în plus la platitorul de venit rezident român, care va fi verificata de organul fiscal teritorial al Ministerului Finanţelor Publice în a cărui raza teritoriala se afla sediul sau domiciliul platitorului de venit rezident român.
(6) Cererea de restituire*) a impozitului va fi depusa de persoana nerezidenta în termenul legal de prescriptie, stabilit prin legislatia statului român.
(7) Pe baza verificării efectuate de organul fiscal teritorial al Ministerului Finanţelor Publice privind venitul pentru care s-a retinut un impozit în plus faţă de prevederile convenţiei, restituirea*) impozitului către persoana nerezidenta se va face prin intermediul rezidentului român platitor al venitului.
(7^1) Restituirea impozitului platit în plus faţă de sarcina fiscala rezultata din aplicarea prevederilor convenţiilor de evitare a dublei impuneri, coroborat cu legislatia interna, după caz, se efectueaza independent de situaţia obligaţiilor fiscale ale contribuabilului rezident român, platitor al venitului către nerezident, obligat potrivit legii sa faca stopajul la sursa.
(8) Dispozitiile titlurilor II şi III din Codul fiscal reprezinta legislatia interna şi se aplică atunci când România are incheiata convenţie de evitare a dublei impuneri cu statul al cărui rezident este beneficiarul venitului realizat din România şi acesta prezinta certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevăzut la pct. 13 alin. (1).
(9) Prevederile titlului V din Codul fiscal se aplică atunci când beneficiarul venitului obţinut din România este rezident al unui stat cu care România nu are incheiata convenţie de evitare a dublei impuneri sau când beneficiarul venitului obţinut din România, rezident al unui stat cu care România are incheiata convenţie de evitare a dublei impuneri, nu prezinta certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevăzut la pct. 13 alin. (1) ori atunci când impozitul datorat de nerezident este suportat de către platitorul de venit.
(10) În situaţia în care pentru acelasi venit sunt cote diferite de impunere în legislatia interna, legislatia comunitara sau în conventiile de evitare a dublei impuneri se aplică cota de impozit mai favorabila.
----------------
Alin. (1) şi (2) ale punctului 12 din Normele metodologice de aplicare a art. 118 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 au fost modificate de punctul 4, subpunctul 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.
*) La punctul 12, din Normele metodologice de aplicare a art. 118 alin. (1) din Legea nr. 571/2003, la alineatele (4), (5), (6) şi (7), cuvantul "rambursare" s-a inlocuit cu "restituire" de către pct. 5 al secţiunii D a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Alin. (7^1) al pct. 12 din Normele metodologice de aplicare a art. 118 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 6 al secţiunii D a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Alin. (9) al pct. 12 din Normele metodologice de aplicare a art. 118 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de pct. 6 al secţiunii D a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Alin. (10) al pct. 12 din Normele metodologice de aplicare a art. 118, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 14 al lit. E a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
(2) Pentru aplicarea prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri nerezidentul are obligaţia de a prezenta platitorului de venit, în momentul realizării venitului, certificatul de rezidenta fiscala eliberat de către autoritatea competentă din statul sau de rezidenta. În cazul în care certificatul de rezidenta fiscala nu se prezinta în acest termen, se aplică prevederile titlului V. În momentul prezentarii certificatului de rezidenta fiscala se aplică prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri şi se face regularizarea impozitului în cadrul termenului legal de prescriptie, în condiţiile în care certificatul de rezidenta fiscala menţionează că beneficiarul venitului a avut, în termenul de prescriptie, rezidenta fiscala în statul contractant cu care este incheiata convenţia de evitare a dublei impuneri, pentru toata perioada în care s-au realizat veniturile din România. Certificatul de rezidenta fiscala prezentat în cursul anului pentru care se fac plăţile este valabil şi în primele 60 de zile calendaristice din anul următor, cu excepţia situaţiei în care se schimba condiţiile de rezidenta.
---------------
Alin. (2) al art. 118 a fost modificat de pct. 77 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
Norme metodologice
13. (1) Nerezidentul beneficiar al veniturilor din România trebuie să justifice în România dreptul de a beneficia de prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri, incheiata între România şi statul sau de rezidenta, prin prezentarea certificatului de rezidenta fiscala eliberat de autoritatea fiscala din statul respectiv. Pentru dovedirea rezidentei se poate prezenta şi un alt document eliberat de către o alta autoritate decat cea fiscala, care are atribuţii în domeniul certificării rezidentei conform legislaţiei interne a acelui stat.
(2) Nerezidentii care sunt beneficiarii veniturilor din România vor depune la platitorul de venit originalul sau copia certificatului de rezidenta fiscala ori documentul mentionat la alin. (1), tradus şi legalizat de organul autorizat din România.
(3) Abrogat.
(4) În ipoteza în care nerezidentul beneficiar al veniturilor din România transmite un singur original al certificatului de rezidenta fiscala sau al documentului prevăzut la alin. (1) unui platitor de venituri rezident român care are filiale, sucursale sau puncte de lucru în diferite localităţi din România şi care fac plati, la randul lor, către beneficiarul de venituri nerezident, primitorul certificatului de rezidenta fiscala sau al documentului prevăzut la alin. (1), în original, va transmite la fiecare subunitate o copie tradusa şi legalizata a certificatului de rezidenta fiscala în original al beneficiarului de venituri din România sau a documentului prevăzut la alin. (1). Pe copia legalizata primitorul certificatului de rezidenta fiscala sau al documentului prevăzut la alin. (1), în original, va semna cu menţiunea ca detine originalul acestuia.
(5) Prevederile alin. (4) sunt valabile şi în situaţia în care nerezidentul beneficiar al veniturilor din România are infiintata o filiala în România care are relatii contractuale cu diversi clienti din localităţi diferite din România şi care primeste un singur original al certificatului de rezidenta fiscala sau al documentului prevăzut la alin. (1). Filiala aparţinând persoanei nerezidente va face copii legalizate pe care le va distribui clientilor români.
----------------
Alin. (3) al pct. 13 din Normele metodologice de aplicare a art. 118 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 a fost abrogat de punctul 4, subpunctul 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.
Alin. (1) al pct. 13 din Normele metodologice de aplicare a art. 118 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 7 al secţiunii D a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
(3) Macheta certificatului de rezidenta fiscala pentru rezidentii români, precum şi termenul de depunere de către nerezidenti a documentelor de rezidenta fiscala, emise de autoritatea din statul de rezidenta al acestora, se stabilesc prin norme.
-----------
Alin. (3) al art. 118 a fost modificat de pct. 70 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.
Norme metodologice
14. Ministrul finanţelor publice aproba prin ordin macheta certificatului de rezidenta fiscala pentru rezidenti români şi norme de completare a acestuia.
14^1. Pentru sediile permanente din România ale nerezidentilor, la cererea acestora se poate elibera un document de către organul fiscal teritorial în raza caruia este înregistrat sediul permanent ca platitor de impozite şi taxe, prin care se atesta ca sediul permanent a desfăşurat activitate în România.
----------------
Pct. 14^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 118 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de punctul 4, subpunctul 6 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.
Pct. 14 din Normele metodologice de aplicare a art. 118 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 8 al secţiunii D a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
15. (1) Nerezidentii care au realizat venituri din România pentru a beneficia de prevederile convenţiilor de evitare a dublei impuneri vor depune, în momentul realizării venitului, la platitorul de venituri originalul certificatului de rezidenta fiscala sau al documentului prevăzut la pct. (13) alin. (1), tradus şi legalizat de organul autorizat din România.
(1^1) Până la prezentarea certificatului de rezidenta fiscala sau a documentului prevăzut la pct. (13) alin. (1), se aplică prevederile titlului V din Codul fiscal.
(1^2) După prezentarea certificatului de rezidenta fiscala sau a documentului prevăzut la pct. (13), alin. (1) se aplică prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri şi se face regularizarea impozitului în cadrul termenului legal de prescriptie, în condiţiile în care certificatul de rezidenta fiscala menţionează că beneficiarul venitului a avut, în termenul de prescriptie, rezidenta fiscala în statul contractant cu care este incheiata convenţia de evitare a dublei impuneri, pentru toata perioada în care s-au realizat veniturile din România. Certificatul de rezidenta fiscala prezentat în cursul anului pentru care se fac plăţile este valabil şi în primele 60 de zile calendaristice din anul următor, cu excepţia situaţiei în care se schimba condiţiile de rezidenta.
(1^3) Un nerezident poate fi considerat rezident al unui stat şi ca urmare a informaţiilor primite pe baza schimbului de informaţii initiat/procedurii amiabile declansate de o tara partenera de convenţie de evitare a dublei impuneri.
(2) În certificatul de rezidenta fiscala sau în documentul prevăzut la pct. 13 alin. (1), prezentat de nerezidentii care au obţinut venituri din România, trebuie să se ateste ca acestia au fost rezidenti în statele cu care România are incheiate conventii de evitare a dublei impuneri, în anul/perioada obtinerii veniturilor sau în anul/perioada pentru care a fost emis certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevăzut la pct. 13 alin. (1).
(3) Platitorul de venit este răspunzător pentru primirea în termenul stabilit a originalului certificatului de rezidenta fiscala sau a documentului prevăzut la pct. 13 alin. (1) şi pentru aplicarea prevederilor din conventiile de evitare a dublei impuneri incheiate de România cu diverse state.
(4) Forma şi conţinutul certificatului de rezidenta fiscala sau ale documentului prevăzut la pct. 13 alin. (1) pentru nerezidenti sunt cele emise de autoritatea din statul de rezidenta al beneficiarului venitului. Certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevăzut la pct. 13 alin. (1) trebuie să cuprindă, în principal, elemente de identificare a nerezidentului, precum şi a autorităţii care a emis certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevăzut la pct. 13 alin. (1), ca de exemplu: numele, denumirea, adresa, codul de identificare fiscala, menţiunea ca este rezident fiscal în statul emitent, precum şi data emiterii certificatului sau a documentului.
----------------
Alin. (1) al pct. 15 din Normele metodologice de aplicare a art. 118 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 4, subpunctul 7 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.
Alin. (1^1), (1^2) şi (1^3) ale pct. 15 din Normele metodologice de aplicare a art. 118 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 au fost introduse de punctul 4, subpunctul 8 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.
Alin. (2) al punctului 15 din Normele metodologice de aplicare a art. 118 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 4, subpunctul 9 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.
Alin. (2) al punctului 15 din Normele metodologice de aplicare a art. 118 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 9 al secţiunii D a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Alin. (4) al punctului 15 din Normele metodologice de aplicare a art. 118 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de punctul 10 al secţiunii D a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
*) Conform art. III din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005, anul obtinerii venitului pentru anul 2004 este perioada 1 ianuarie - 31 decembrie. În situaţia în care prezentarea certificatului de rezidenta fiscala în anul 2004 s-a facut cu depăşirea termenului prevăzut la pct. 15 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului V din Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările ulterioare, acesta se va reconsidera potrivit procedurii instituite prin prezenta hotărâre.
Alin. (1), (1^1) şi (1^2) ale pct. 15 din Normele metodologice de aplicare a art. 118, alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost modificate de pct. 15 al lit. E a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
[...]
Declaratii anuale privind retinerea la sursa
(1) Platitorii de venituri care au obligaţia sa retina la sursa impozitul pentru veniturile obtinute de contribuabili din România trebuie să depună o declaratie la autoritatea fiscala competenţa până la data de 28, respectiv 29 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care s-a platit impozitul.
Norme metodologice
15^1 Declaratia depusa de platitorii de venituri care au obligaţia sa retina la sursa impozitul pentru veniturile obtinute de nerezidenti din România, are conţinutul din anexa de mai jos
--------------
Pct. 15^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 119, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 16 al lit. E a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Certificatele de atestare a impozitului platit de nerezidenti
Art. 120. - (1) Orice nerezident poate depune o cerere la autoritatea fiscala competenţa prin care va solicita eliberarea certificatului de atestare a impozitului platit către bugetul de stat de el insusi sau de o altă persoană, în numele sau.
Norme metodologice
16. Cererea de eliberare a certificatului de atestare a impozitului platit de nerezidenti se depune la organul fiscal teritorial în raza caruia platitorul de venit este înregistrat ca platitor de impozite şi taxe.
Codul fiscal
(2) Autoritatea fiscala competenţa are obligaţia de a elibera certificatul de atestare a impozitului platit de nerezidenti.
(3) Forma cererii şi a certificatului de atestare a impozitului platit de nerezident, precum şi condiţiile de depunere, respectiv de eliberare se stabilesc prin norme.
Norme metodologice
17. (1) Certificatul de atestare a impozitului platit de nerezidenti se elibereaza de către organul fiscal teritorial în raza caruia platitorul de venit este înregistrat ca platitor de impozite şi taxe, pe baza cererii depuse de beneficiarul venitului sau de platitorul de venit în numele acestuia.
(2) Forma cererii şi a certificatului de atestare a impozitului platit de nerezident, precum şi instrucţiunile de completare şi eliberare se aproba prin ordin al ministrului finanţelor publice.
-------------
Alin. (1) al punctului 17 din Normele metodologice de aplicare a art. 120 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 4, subpunctul 10 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.
Alin. (1) al pct. 17 din Normele metodologice de aplicare a art. 120, alin. (2) şi (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 17 al lit. E a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Capitolul II
Impozitul pe reprezentante
Contribuabili
Art. 122. - Orice persoană juridica străină, care are o reprezentanta autorizata sa functioneze în România, potrivit legii, are obligaţia de a plati un impozit anual, conform prezentului capitol.
Norme metodologice
18. (1) Persoanele juridice straine, prin reprezentante înfiinţate în România, nu sunt abilitate sa faca fapte de comert, aceste reprezentante neavand calitatea de persoana juridica.
(2) Persoanele juridice straine care doresc să-şi infiinteze o reprezentanta în România trebuie să obţină autorizatia prevăzută de lege.
(3) Autorizatia obtinuta poate fi anulata în condiţiile care sunt stabilite prin acelasi act normativ.
Codul fiscal
Stabilirea impozitului
Art. 123. - (1) Impozitul pe reprezentanta pentru un an fiscal este egal cu echivalentul în lei al sumei de 4.000 euro, stabilita pentru un an fiscal, la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţionala a României, valabil în ziua în care se efectueaza plata impozitului către bugetul de stat.
(2) În cazul unei persoane juridice straine, care în cursul unui an fiscal infiinteaza sau desfiinteaza o reprezentanta în România, impozitul datorat pentru acest an se calculeaza proportional cu numărul de luni de existenta a reprezentantei în anul fiscal respectiv.
-----------
Alin. (1) al art. 123 a fost modificat de pct. 73 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.
Alin. (1) al art. 123 a fost modificat de pct. 11 din LEGEA nr. 494 din 12 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.092 din 24 noiembrie 2004.
Norme metodologice
19. În cazul persoanelor juridice straine care infiinteaza o reprezentanta în România în cursul unei luni din anul de impunere, impozitul pentru anul de impunere se calculeaza începând cu data de 1 a lunii în care reprezentanta a fost infiintata până la sfârşitul anului respectiv. Pentru reprezentantele care se desfiinteaza în cursul anului de impunere impozitul anual se recalculeaza pentru perioada de activitate de la inceputul anului până la data de 1 a lunii urmatoare celei în care a avut loc desfiintarea reprezentantei.
Codul fiscal
Plata impozitului şi depunerea declaraţiei fiscale
Art. 124. - (1) Orice persoană juridica străină are obligaţia de a plati impozitul pe reprezentanta la bugetul de stat, în doua transe egale, până la datele de 20 iunie şi 20 decembrie.
Norme metodologice
20. Datele stabilite pentru plata impozitului la bugetul de stat includ şi datele de 20 iunie şi 20 decembrie.
20^1. Impozitul datorat la data de 20 iunie de reprezentantele care sunt înfiinţate în primul semestru al anului este proportional cu numărul de luni de activitate al reprezentantei din cursul semestrului I. Pentru semestrul II, impozitul reprezentand echivalentul în lei al sumei de 2.000 de euro se va plati până la data de 20 decembrie inclusiv.
-------------
Punctul 20^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 124 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de punctul 4, subpunctul 11 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.
Codul fiscal
(2) Orice persoană juridica străină care datorează impozitul pe reprezentanta are obligaţia de a depune o declaratie anuală la autoritatea fiscala competenţa, până la data de 28, respectiv 29 februarie a anului de impunere.
Norme metodologice
21. (1) Forma declaraţiei fiscale care va fi depusa anual la autoritatea fiscala competenţa şi instrucţiunile de completare se aproba prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(2) Declaratia anuală de impunere, precum şi declaratia fiscala în cazul infiintarii sau desfiintarii reprezentantei în cursul anului pot fi depuse în numele persoanei juridice straine şi de reprezentantul reprezentantei la organul fiscal teritorial în raza caruia reprezentanta îşi desfăşoară activitatea.
Codul fiscal
(3) Orice persoană juridica străină, care infiinteaza sau desfiinteaza o reprezentanta în cursul anului fiscal, are obligaţia de a depune o declaratie fiscala la autoritatea fiscala competenţa, în termen de 30 de zile de la data la care reprezentanta a fost infiintata sau desfiintata.
Norme metodologice
22. (1) Forma declaraţiei fiscale care va fi depusa la autoritatea fiscala competenţa în caz de înfiinţare sau de desfiinţare a reprezentantei şi instrucţiunile de completare vor fi aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(2) În termen de 30 de zile de la data depunerii declaraţiei fiscale de înfiinţare sau de desfiinţare a reprezentantei, organul fiscal teritorial stabileste sau recalculeaza impozitul stabilit pentru perioada în care reprezentanta va desfăşura sau îşi va inceta activitatea, după caz.
Codul fiscal
(4) Reprezentantele sunt obligate sa conduca evidenţa contabilă prevăzută de legislatia în vigoare din România.
Norme metodologice
23. (1) Reprezentantele vor conduce contabilitatea în partida simpla, conform prevederilor legislaţiei din România.
(2) Cheltuielile efectuate pentru exercitarea activităţii reprezentantelor vor fi justificate cu documente financiar-contabile intocmite în condiţiile legii.
(3) Impozitul pe venitul reprezentantelor pentru anul 2003 va fi definitivat potrivit actelor normative care au reglementat sistemul de impunere a acestor entităţi până la 31 decembrie 2003.
Codul fiscal
Definitia intreprinderii, intreprinderii asociate şi a sediului permanent
Art. 124^20 - În sensul prezentului capitol
a) termenul intreprindere a unui stat membru înseamnă orice intreprindere
[...]
(iii) care este supusă unuia dintre urmatoarele impozite, fără a fi scutita de impozit, sau unui impozit care este identic ori, în esenta, similar şi care este stabilit după data de intrare în vigoare a prezentului articol, în plus sau în locul acelor impozite existente
- impozitul societatilor/vennootschapsbelasting, în Belgia;
- selskabsskat, în Danemarca;
- Korperschaftsteuer, în Germania;
- phdros eisodematos uomikou prosopon, în Grecia;
- impuesto sobre sociedades, în Spania;
- impot sur les societes, în Franţa;
- corporation tax, în Irlanda;
- imposta sul reddito delle persoane giuridiche, în Italia;
- impot sur le revenu des collectivites, în Luxemburg;
- vennootschapsbelasting, în Olanda;
- Korperschaftsteuer, în Austria;
- imposto sobre o rendimento da pessoas colectivas, în Portugalia;
- vhteisoien tulovero/în komstskatten, în Finlanda;
- statlin g în komstskatt, în Suedia;
- Corporation tax, în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;
- dan z prijmu pravnickych osob, în Republica Ceha;
- tulumaks, în Estonia;
- phdros eisodematos, în Cipru;
- uznemumu ienakuma nodoklis, în Letonia;
- pelno mokestis, în Lituania;
- tarsasagi ado, în Ungaria;
- taxxa fuq I-income, în Malta;
- todatek dochodowy od osob prawnych, în Polonia;
- davek od dobicka praznih oseb, în Slovenia;
- dan z prijmov pravnickych osob, în Slovacia;
- impozitul pe profit, în România;"
Norme metodologice
24. În cazul Bulgariei tipul de impozit la care este supusă o intreprindere este (text în limba bulgara*)).
---------------
Pct. 24 din Normele metodologice de aplicare a art. 124^20, lit. a), pct. (iii) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 18 al lit. E a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Lista societatilor acoperite de prevederile art. 124^20 lit. a) pct. (iii)
Art. 124^26 Societăţile acoperite de prevederile art. 124^20 lit. a) pct. (iii) sunt urmatoarele
[...]
Norme metodologice
25. În cazul României, intreprinderile pentru care sunt aplicabile prevederile capitolului IV sunt
- societăţi în nume colectiv
- societăţi în comandita simpla
- societăţi pe acţiuni
- societăţi în comandita pe acţiuni
- societăţi cu raspundere limitata.
În cazul Bulgariei, intreprinderile pentru care sunt aplicabile prevederile capitolului IV sunt
- text în limba bulgara*)
- text în limba bulgara*)
- text în limba bulgara*).
---------------
Pct. 25 din Normele metodologice de aplicare a art. 124^26 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 19 al lit. E a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Prevederi generale
Norme metodologice
26. În cazul României, impozitele la care sunt aplicabile prevederile Capitolului V sunt
- impozitul pe venit;
- impozitul pe profit;
- impozitul pe veniturile obtinute din România de nerezidenti;
- impozitul pe veniturile microintreprinderilor;
- impozitul pe cladiri;
- impozitul pe teren.
În cazul Bulgariei, impozitele la care sunt aplicabile prevederile Capitolului V sunt
- text în limba bulgara*);
- text în limba bulgara*);
- text în limba bulgara*);
- text în limba bulgara*);
- text în limba bulgara*)."
---------------
Pct. 26 din Normele metodologice de aplicare a art. 124^28, alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 20 al lit. E a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Prevederi generale
Norme metodologice
27. În cazul Bulgariei autoritate competentă înseamnă (text în limba bulgara*)).
---------------
Pct. 27 din Normele metodologice de aplicare a art. 124^28, alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 21 al lit. E a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Titlul VI
Taxa pe valoarea adăugată
----------------
Normele metodologice de aplicare a Titlului VI din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal sunt reproduse astfel cum au fost modificate de lit. F a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Aplicare teritoriala
Art. 125^2. - (1) În sensul prezentului titlu
a) teritoriul unui stat membru înseamnă teritoriul unei tari conform definitiei acestuia pentru fiecare stat membru de la alin. (2)-(4);
b) comunitate şi teritoriu comunitar înseamnă teritoriul statelor membre conform definitiei acestuia pentru fiecare stat membru de la alin. (2)-(4);
c) teritoriu tert şi stat tert înseamnă orice teritoriu, altul decat cele definite la alin. (2), (3) şi (4) ca teritoriu al unui stat membru.
(2) Teritoriul tarii este zona în care se aplică Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, conform definitiei pentru fiecare stat membru prevăzut la art. 299 al tratatului.
(3) Urmatoarele teritorii ale fiecaruia din statele membre de mai jos, care nu fac parte din teritoriul vamal al Comunităţii, se exclud din teritoriul tarii
a) Republica Federala Germania
1. Insula Heligoland;
2. teritoriul Busingen;
b) Regatul Spaniei
1. Ceuta;
2. Melilla;
c) Republica Italiana
1. Livigno;
2. Campione d'Italia;
3. apele italiene ale Lacului Lugano.
(4) Urmatoarele teritorii ale fiecaruia din statele membre de mai jos, care fac parte din teritoriul vamal al Comunităţii, se exclud din teritoriul tarii
a) Regatul Spaniei: Insulele Canare;
b) Republica Franceza: teritoriile din strainatate;
c) Republica Elena: Muntele Athos.
(5) Se considera ca fiind incluse în teritoriile urmatoarelor state membre teritoriile menţionate mai jos
a) Republica Franceza: Principatul Monaco;
b) Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord: Insula Man;
c) Republica Cipru: zonele Akrotiri şi Dhekelia aflate sub suveranitatea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord."
Norme metodologice
1. (1) În sensul art. 125^2 din Codul fiscal, teritoriul unui "Stat Membru" reprezinta zona de aplicare a Tratatului de înfiinţare a Comunităţii Economice Europene definita din perspectiva statului respectiv la art. 299 al tratatului excluzand, în ceea ce priveste statele enumerate în coloana unu, teritoriile enumerate în coloana doi
Coloana1 Coloana2
State Membre Teritorii excluse
---------------------------------------------------------------------------
Republica Federala a Germaniei Insula Heligoland şi Teritoriul Busingen
Republica Franceza Teritoriile din strainatate
Republica Elena Muntele Athos
Regatul Spaniei Ceuta, Melilla, Insulele Canare
Republica Italiana Livigno Campione d'Italia
Apele italiene ale lacului Lugano
(2) Bunurile de origine din teritoriile excluse trebuie importate din perspectiva taxei, chiar dacă unele din aceste teritorii fac parte din teritoriul vamal comunitar. Teritoriile excluse enumerate în coloana doi reprezinta teritorii aparţinând Comunităţii, dar excluse din teritoriul de aplicare al taxei pe valoarea adăugată. Notiunea de teritoriu tert include atât teritoriile excluse, cat şi statele terte Comunităţii.
(3) Insula Man, Principatul Monaco şi zonele aflate sub suveranitatea Marii Britanii şi a Irlandei de Nord de la Akrotiri şi Dhekelia sunt considerate teritorii ale statelor membre, iar operaţiunile cu originea sau destinaţia în
a) Insula Man, sunt considerate cu originea sau destinaţia în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;
b) Principatul Monaco, sunt considerate cu originea sau destinaţia în Republica Franceza;
c) zonele aflate sub suveranitatea Marii Britanii şi a Irlandei de Nord de la Akrotiri şi Dhekelia, sunt considerate cu originea sau cu destinaţia în Republica Cipru.
Codul fiscal
Operaţiuni impozabile
Art. 126. - (1) Din punct de vedere al taxei sunt operaţiuni impozabile în România cele care indeplinesc cumulativ urmatoarele condiţii
a) operaţiunile care, în sensul art. 128-130, constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, în sfera taxei, efectuate cu plata;
b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România, în conformitate cu prevederile art. 132 şi 133;
c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoană impozabila, astfel cum este definita la art. 127 alin. (1), actionand ca atare;
d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activităţile economice prevăzute la art. 127 alin. (2);
(2) Este, de asemenea, operaţiune impozabila şi importul de bunuri efectuat în România de orice persoană, dacă locul importului este în România, potrivit art. 132^2.
(3) Sunt, de asemenea, operaţiuni impozabile şi urmatoarele operaţiuni efectuate cu plata, pentru care locul este considerat a fi în România, potrivit art. 132^1
a) o achizitie intracomunitara de bunuri, altele decat mijloace de transport noi sau produse accizabile, efectuata de o persoană impozabila ce acţionează ca atare sau de o persoană juridica neimpozabila, care nu beneficiaza de derogarea prevăzută la alin. (4), care urmeaza unei livrari intracomunitare efectuate în afara României de către o persoană impozabila ce acţionează ca atare şi care nu este considerata intreprindere mica în statul sau membru, şi careia nu i se aplică prevederile art. 132 alin. (1) lit. b) cu privire la livrarile de bunuri care fac obiectul unei instalari sau unui montaj sau ale art. 132 alin. 2) cu privire la vanzarile la distanta;
b) o achizitie intracomunitara de mijloace de transport noi, efectuata de orice persoană;
c) o achizitie intracomunitara de produse accizabile, efectuata de o persoană impozabila, care acţionează ca atare, sau de o persoană juridica neimpozabila.
(4) Prin derogare de la prevederile alin. (3) lit. a), nu sunt considerate operaţiuni impozabile în România achiziţiile intracomunitare de bunuri care indeplinesc urmatoarele condiţii
a) sunt efectuate de o persoană impozabila care efectueaza numai livrari de bunuri sau prestări de servicii pentru care taxa nu este deductibila sau de o persoană juridica neimpozabila;
b) valoarea totala a acestor achizitii intracomunitare nu depăşeşte pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depasit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000 euro, al cărui echivalent în lei este stabilit prin norme.
(5) Plafonul pentru achizitii intracomunitare prevăzut la alin. (4) lit. b) este constituit din valoarea totala, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, datorata sau achitata în statul membru din care se expediaza sau se transporta bunurile, a achizitiilor intracomunitare de bunuri, altele decat mijloace de transport noi sau bunuri supuse accizelor.
(6) Persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile, eligibile pentru derogarea prevăzută la alin. (4), au dreptul sa opteze pentru regimul general prevăzut la alin. (3) lit. a). Opţiunea se aplică pentru cel puţin doi ani calendaristici.
(7) Regulile aplicabile în cazul depasirii plafonului pentru achizitii intracomunitare, prevăzut la alin. (4) lit. b), sau al exercitarii optiunii sunt stabilite prin norme.
(8) Nu sunt considerate operaţiuni impozabile în România
a) achiziţiile intracomunitare de bunuri a caror livrare în România ar fi scutita conform art. 143 alin. (1) lit. h)-m);
b) achizitia intracomunitara de bunuri, efectuata în cadrul unei operaţiuni triunghiulare de o persoană impozabila, denumita cumparator revanzator, care este înregistrată în scopuri de TVA în alt stat membru, dar nu este stabilita în România, în cazul în care sunt indeplinite cumulativ urmatoarele condiţii
1. achizitia să fie efectuata în vederea realizării unei livrari ulterioare a acestor bunuri pe teritoriul României, de către cumparatorul revanzator, persoana impozabila, care nu este stabilita în România;
2. bunurile achiziţionate de cumparatorul revanzator să fie transportate de furnizor sau de cumparatorul revanzator ori de altă persoană, în contul unuia din acestia, direct dintr-un stat membru, altul decat cel în care cumparatorul revanzator este înregistrat în scopuri de TVA, către beneficiarul livrarii ulterioare efectuate în România;
3. beneficiarul livrarii ulterioare să fie o persoană impozabila sau o persoană juridica neimpozabila, înregistrată în scopuri de TVA în România, conform art. 153 sau 153^1;
4. beneficiarul livrarii ulterioare să fie obligat la plata taxei pentru livrarea efectuata de persoana impozabila care nu este stabilita în România;
c) achiziţiile intracomunitare de bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie şi antichitati, în sensul art. 152^2, atunci când vânzătorul este o persoană impozabila revanzatoare, care acţionează în aceasta calitate, iar bunurile au fost taxate în statul membru de unde sunt furnizate, conform regimului special pentru intermediarii persoane impozabile, în sensul art. 26 (a) din Directiva a 6-a, sau vânzătorul este organizator de vanzari prin licitaţie publică, care acţionează în aceasta calitate, iar bunurile au fost taxate în statul membru furnizor, conform regimului special, în sensul art. 26 (a) din Directiva a 6-a;
d) achizitia intracomunitara de bunuri care urmeaza unei livrari de bunuri aflate în regim vamal suspensiv sau sub o procedură de tranzit intern, dacă pe teritoriul României se incheie aceste regimuri sau aceasta procedura pentru respectivele bunuri.
(9) Operaţiunile impozabile pot fi
a) operaţiuni taxabile, pentru care se aplică cotele prevăzute la art. 140;
b) operaţiuni scutite de taxa cu drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa, dar este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii. În prezentul titlu aceste operaţiuni sunt prevăzute la art. 143-144^1;
c) operaţiuni scutite de taxa fără drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa şi nu este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii. În prezentul titlu aceste operaţiuni sunt prevăzute la art. 141;
d) importuri şi achizitii intracomunitare, scutite de taxa, conform art. 142;
e) operaţiuni prevăzute la lit. a)-c), care sunt scutite tara drept de deducere, fiind efectuate de intreprinderile mici care aplica regimul special de scutire prevăzut la art. 152, pentru care nu se datorează taxa şi nu este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii.
Norme metodologice
2. (1) În sensul art. 126 alin. (1) din Codul fiscal, operaţiunea nu este impozabila în România dacă cel puţin una din condiţiile prevăzute la lit. a) - d) nu este indeplinita.
(2) În sensul art. 126 alin. (1), lit. a) din Codul fiscal, o livrare de bunuri şi/sau o prestare de servicii trebuie să se efectueze cu plata. Condiţia referitoare la "plata" implica existenta unei legaturi directe între operaţiune şi contrapartida obtinuta. O operaţiune este impozabila în condiţiile în care aceasta operaţiune aduce un avantaj clientului, iar contrapartida obtinuta este aferenta avantajului primit, după cum urmeaza
a) condiţia referitoare la existenta unui avantaj pentru un client este indeplinita în cazul în care furnizorul de bunuri sau prestatorul de servicii se angajează sa furnizeze bunuri şi/sau servicii determinabile persoanei ce efectueaza plata, sau în absenta platii, când operaţiunea a fost realizata pentru a permite stabilirea unui astfel de angajament. Aceasta condiţie este compatibila cu faptul ca serviciile au fost colective, nu au fost masurabile cu exactitate sau au facut parte dintr-o obligaţie legala;
b) condiţia existentei unei legaturi între operaţiune şi contrapartida obtinuta este indeplinita chiar dacă preţul nu reflecta valoarea normala a operaţiunii, respectiv ia forma unor cotizatii, bunuri sau servicii, reduceri de pret, sau nu este platit direct de beneficiar ci de un tert.
(3) În sensul art. 126 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, achizitia intracomunitara de mijloace noi de transport este o operaţiune impozabila indiferent de statutul vânzătorului sau cumparatorului şi fără să se tina seama de plafonul de achizitii intracomunitare prevăzut la art. 126 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal.
(4) În sensul art. 126 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal achizitia intracomunitara de produse accizabile, efectuata de o persoană impozabila sau de o persoană juridica neimpozabila este intotdeauna considerata o operaţiune impozabila pentru care nu sunt aplicabile regulile referitoare la plafonul de achizitii intracomunitare prevăzut la art. 126 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal.
(5) Echivalentul în lei al plafonului pentru achizitii intracomunitare de 10.000 EURO, prevăzut la art. 126 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, aplicabil în cursul unui an calendaristic se determina pe baza cursului valutar de schimb al Băncii Naţionale a României din ultima zi lucratoare a anului calendaristic precedent şi se rotunjeste la cifra miilor. Rotunjirea se face prin majorare când cifra sutelor este egala sau mai mare decat 5, şi prin reducere când cifra sutelor este mai mica de 5.
(6) În aplicarea art. 126 alin. (5), pentru calculul plafonului de achizitii intracomunitare se iau în considerare urmatoarele elemente
a) valoarea tuturor achizitiilor intracomunitare care se efectueaza ca urmare a achizitiilor efectuate din toate statele membre, cu excepţia achizitiilor din alte state membre şi a achizitiilor intracomunitare prevăzute la alin. (7);
b) valoarea tranzactiei ce conduce la depăşirea plafonului pentru achizitii intracomunitare;
c) valoarea oricărui import efectuat de persoana juridica neimpozabila în alt stat membru, pentru bunurile transportate în România după import;
(7) La calcul plafonului pentru achizitii intracomunitare nu se vor lua în considerare
a) valoarea achizitiilor intracomunitare de produse accizabile;
b) valoarea achizitiilor intracomunitare de mijloace noi de transport;
c) valoarea achizitiilor de bunuri a caror livrare a fost o livrare de bunuri cu instalare sau montaj, pentru care locul livrarii se considera a fi în România în conformitate cu prevederile art. 132 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal;
d) valoarea achizitiilor de bunuri a caror livrare a fost o vanzare la distanta pentru care locul livrarii se considera a fi în România, în conformitate cu prevederile art. 132 alin. (2) şi (3) din Codul fiscal;
e) valoarea achizitiilor de bunuri second-hand, de opere de arta, de obiecte de colectie şi antichitati, asa cum sunt definite la art. 152^2 din Codul fiscal, în cazul în care aceste bunuri au fost taxate conform unui regim special similar celui prevăzut la art. 152^2 din Codul fiscal în statul membru din care au fost livrate;
f) valoarea achizitiilor de gaze naturale şi energie electrica a caror livrare a fost efectuata în conformitate cu prevederile art. 132 alin. (1) lit. e) şi f) din Codul fiscal.
(8) În cazul în care plafonul pentru achizitii intracomunitare este depasit, persoana prevăzută la art. 126 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal va solicita inregistrarea în scopuri de TVA conform art. 153^1 alin. (1) din Codul fiscal. Inregistrarea va rămâne valabila pe perioada până la sfârşitul anului calendaristic în care a fost depasit plafonul de achizitii şi cel puţin pentru anul calendaristic următor.
(9) Persoana prevăzută la art. 126 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal, poate solicita anularea înregistrării oricand după incheirea anului calendaristic următor celui în care s-a înregistrat, conform art. 153^1, alin. (5) din Codul fiscal. Prin excepţie, persoana respectiva rămâne înregistrată în scopuri de TVA conform art. 153^1 alin. (1) din Codul fiscal pentru toate achiziţiile intracomunitare efectuate cel puţin pentru anul calendaristic următor celui care a urmat înregistrării, dacă plafonul pentru achizitii intracomunitare este depasit în anul calendaristic care a urmat celui în care persoana a fost înregistrată.
(10) Dacă după expirarea anului calendaristic următor celui în care persoana a fost înregistrată, persoana respectiva efectueaza o achizitie intracomunitara în baza codului de înregistrare în scopuri de TVA obţinut conform art. 153^1 alin. (1) din Codul fiscal, se considera ca persoana a optat conform art. 126 alin. (6) din Codul fiscal, cu excepţia cazului în care este obligata sa ramana înregistrată în urma depasirii plafonul pentru achizitii intracomunitare în anul următor anului în care s-a înregistrat, situaţie în care se aplică prevederile de la alin. (9).
(11) În sensul art. 126 alin. (6) din Codul fiscal, persoanele impozabile care efectueaza numai operaţiuni pentru care taxa nu este deductibila şi persoanele juridice neimpozabile care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, care nu depasesc plafonul pentru achizitii intracomunitare, pot opta pentru regimul general prevăzut la art. 126 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal. Aceste persoane sunt obligate la plata taxei în România pentru toate achiziţiile intracomunitare de la data la care îşi exercită opţiunea, şi vor solicita un cod de înregistrare în scopuri de TVA conform art. 153^1 alin. (2) din Codul fiscal. Aceste persoane pot solicita anularea înregistrării oricand după incheirea a doi ani calendaristici ce urmeaza celui în care s-au înregistrat, conform art. 153^1 alin. (6), din Codul fiscal.
(12) În cazul în care după incheierea a doi ani calendaristici consecutivi de la înregistrare, persoanele prevăzute la alin. (11) efectueaza o achizitie intracomunitara în baza codului de înregistrare în scopuri de TVA obţinut conform art. 153^1 alin. (2) din Codul fiscal, se considera ca aceste persoane şi-au reexercitat opţiunea în condiţiile art. 126 alin. (6) şi art. 153^1 alin. (7) din Codul fiscal, cu excepţia cazului în care aceste persoane sunt obligate sa ramana înregistrate în urma depasirii plafonului pentru achizitii intracomunitare, în anul calendaristic anterior, situaţie în care se aplică prevederile de la alin. (9).
(13) Prevederile art. 126 alin. (8) lit. b) din Codul fiscal se aplică pentru livrarea de bunuri efectuata de către un furnizor care este înregistrat în scopuri de TVA în primul stat membru către un cumparator revanzator care este înregistrat în scopuri de TVA în al doilea stat membru, altul decat cel din care începe transportul efectiv al bunurilor, şi care este urmata de livrarea acelorasi bunuri de către cumparatorul revanzator către beneficiarul livrarii, care este înregistrat în scopuri de TVA în al treilea stat membru, dacă se indeplinesc urmatoarele condiţii
a) bunurile sunt expediate sau transportate direct din primul stat membru al furnizorului către al treilea stat membru al beneficiarului livrarii; şi
b) relaţia de transport al bunurilor din România în al treilea stat membru trebuie să existe între furnizor şi cumparatorul revanzator, oricare dintre acestia putand fi responsabil pentru transportul bunurilor, în conformitate cu condiţiile Incoterms sau în conformitate cu prevederile contractuale.
(14) Dacă în situaţia prevăzută la alin. (13) România este al doilea stat membru al cumparatorului revanzator şi acesta îi transmite furnizorului din primul stat membru, codul sau de înregistrare în scopuri de TVA acordat conform art. 153 din Codul fiscal, se considera ca achizitia intracomunitara a bunurilor a fost supusă la plata taxei în al treilea stat membru, al beneficiarului livrarii, în conformitate cu prevederile art. 132^1 alin. (5) din Codul fiscal. În acest caz, nu se aplică prevederile art. 132^1 alin. (2) din Codul fiscal, intrucat se considera ca locul achizitiei intracomunitare nu este în România, cu condiţia ca cumparatorul revanzator, sa-l fi desemnat pe beneficiarul livrarii ulterioare ca persoana obligata la plata taxei aferente, conform art. 132^1 alin. (1) din Codul fiscal.
(15) În situaţia prevăzută la alin. (14), cumparatorul revanzator trebuie să indeplineasca urmatoarele obligaţii
a) sa nu inscrie achizitia efectuata din primul stat membru în declaratia recapitulativa privind achiziţiile intracomunitare prevăzută la art. 156^4 alin. (2) din Codul fiscal;
b) sa inscrie livrarea efectuata către beneficiarul livrarii din al treilea stat membru în rubrica "Livrari intracomunitare scutite" a decontului de taxa;
c) sa inscrie în declaratia recapitulativa pentru livrari intracomunitare scutite de taxa, prevăzută la art. 156^4 alin. (1) din Codul fiscal, urmatoarele date
1. codul de înregistrare în scopuri de TVA din al treilea stat membru, al beneficiarului livrarii;
2. codul T în rubrica corespunzătoare;
3. valoarea livrarii efectuate;
d) sa emita factura prevăzută la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, în care se vor inscrie
1. la rubrica prevăzută la art. 155 alin. (5) lit. c) din Codul fiscal, codul sau de înregistrare în scopuri de TVA în România;
2. la rubrica prevăzută la art. 155 alin. (5) lit. e) din Codul fiscal, numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA în celalalt stat membru al beneficiarului livrarii;
3. menţionarea în cuprinsul facturii ca beneficiarul livrarii este persoana obligata la plata taxei pe valoarea adăugată pentru livrarea de bunuri efectuata în celalalt stat membru şi o referire la art. 28 c (E)(3) din Directiva a 6-a.
(16) Dacă în situaţia prevăzută la alin. (13) România este al treilea stat membru al beneficiarului livrarii, achizitia intracomunitara de bunuri efectuata de cumparatorul revanzator, care ar avea locul în România conform art. 132^1 alin. (1) din Codul fiscal, nu este operaţiune impozabila în România, dacă se indeplinesc cumulativ urmatoarele condiţii
a) cumparatorul revanzator nu este stabilit în România, ci în al doilea stat membru;
b) achizitia intracomunitara de bunuri este efectuata de cumparatorul revanzator, în vederea efectuării unei livrari ulterioare a acestor bunuri în România;
c) beneficiarul livrarii este o persoană impozabila sau o persoană juridica neimpozabila, înregistrată în scopuri de TVA în România conform art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal;
d) beneficiarul livrarii este obligat, conform art. 150 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal, la plata taxei pentru livrarea efectuata de cumparatorul revanzator care nu este înregistrat în scopuri de TVA în România;
e) beneficiarul livrarii inscrie achizitia efectuata în rubrica «Achizitii intracomunitare» din decontul de taxa prevăzut la art. 156^2 sau la art. 156^3 din Codul fiscal, precum şi în declaratia recapitulativa pentru achizitii intracomunitare de bunuri, prevăzută la art. 156^4 alin. (2) din Codul fiscal.
------------
Alin. (13) şi (16) ale pct. 2 din Normele metodologice de aplicare a art. 126 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost modificate de pct. 1 al literei B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Codul fiscal
Persoane impozabile şi activitatea economica
Art. 127. - (1) Este considerata persoana impozabila orice persoană care desfăşoară, de o maniera independenta şi indiferent de loc, activităţi economice de natura celor prevăzute la alin. (2), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activităţi.
(2) În sensul prezentului titlu, activităţile economice cuprind activităţile producătorilor comerciantilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activităţile extractive, agricole şi activităţile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economica exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obtinerii de venituri cu caracter de continuitate.
(3) Nu acţionează de o maniera independenta angajatii sau oricare alte persoane legate de angajator printr-un contract individual de muncă sau prin orice alte instrumente juridice care creeaza un raport angajator/angajat în ceea ce priveste condiţiile de muncă, remunerarea sau alte obligaţii ale angajatorului.
(4) Instituţiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activităţile care sunt desfăşurate în calitate de autorităţi publice, chiar dacă pentru desfăşurarea acestor activităţi se percep cotizatii, onorarii, redevente, taxe sau alte plati, cu excepţia acelor activităţi care ar produce distorsiuni concurentiale dacă instituţiile publice ar fi tratate ca persoane neimpozabile, precum şi a celor prevăzute la alin. (5) şi (6).
(5) Instituţiile publice sunt persoane impozabile pentru activităţile desfăşurate în calitate de autorităţi publice, dar care sunt scutite de taxa, conform art. 141.
(6) Instituţiile publice sunt, de asemenea, persoane impozabile pentru urmatoarele activităţi
a) telecomunicatii;
b) furnizarea de apa, gaze, energie electrica, energie termica, agent frigorific şi altele de aceeasi natura;
c) transport de bunuri şi de persoane;
d) servicii prestate în porturi şi aeroporturi;
e) livrarea de bunuri noi, produse pentru vanzare;
f) activitatea targurilor şi expoziţiilor comerciale;
g) depozitarea;
h) activităţile organismelor de publicitate comerciala;
i) activităţile agentiilor de calatorie;
j) activităţile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante şi alte localuri asemanatoare;
k) operaţiunile posturilor publice de radio şi televiziune.
(7) Prin derogare de la prevederile alin. (1), orice persoană care efectueaza ocazional o livrare de mijloace de transport noi va fi considerata persoana impozabila pentru orice astfel de livrare.
(8) În condiţiile şi în limitele prevăzute în norme, sunt considerate ca un grup fiscal unic persoanele impozabile stabilite în România care, independente fiind din punct de vedere juridic, sunt în relatii stranse una cu alta din punct de vedere financiar, economic şi organizatoric.
(9) Orice asociat sau partener al unei asocieri sau organizaţii fără personalitate juridica este considerat persoana impozabila separata pentru acele activităţi economice care nu sunt desfăşurate în numele asocierii sau organizaţiei respective.
(10) Asocierile în participatiune constituite exclusiv din persoane impozabile române nu dau nastere unei persoane impozabile separate. Asocierile de tip joint venture, consortium sau alte forme de asociere în scopuri comerciale, care nu au personalitate juridica şi sunt constituite în temeiul legii, sunt tratate drept asocieri în participatiune."
Norme metodologice
3. (1) În sensul art. 127 alin. (2) din Codul fiscal, obtinerea de venituri de către persoanele fizice din vanzarea locuintelor proprietate personala sau a altor bunuri care sunt folosite de către acestea pentru scopuri personale, nu va fi considerata activitate economica, cu excepţia situaţiilor în care se constată că activitatea respectiva este desfăşurată în scopul obtinerii de venituri cu caracter de continuitate în sensul art. 127 alin. (2) din Codul fiscal. Transferul bunurilor sau serviciilor achiziţionate în scop personal de persoanele fizice în patrimoniul comercial în scopul utilizarii pentru desfăşurarea de activităţi economice, nu este o operaţiune asimilata unei livrari de bunuri/prestări de servicii, efectuate cu plata, iar persoana fizica nu poate deduce taxa aferenta bunurilor/serviciilor respective prin aplicarea procedurii de ajustare prevăzută la art. 148 şi 149 din Codul fiscal.
(2) Nu sunt considerate activităţi economice
a) acordarea de bunuri şi/sau servicii în mod gratuit de organizaţiile fără scop patrimonial;
b) livrarea urmatoarelor obiecte de cult religios: vase liturgice, icoane metalice sau litografiate, crucile, crucifixele, cruciulitele şi medalioanele cu imagini religioase specifice cultului, obiectele de colportaj religios, calendarele religioase, produsele necesare exercitarii activităţii de cult religios precum tamaia, lumanarile, dar cu excepţia celor decorative şi a celor pentru nunti şi botezuri.
(3) În sensul art. 127 alin. (4) din Codul fiscal, distorsiuni concurentiale rezultă atunci când aceeasi activitate este desfăşurată de mai multe persoane, dintre care unele beneficiaza de un tratament fiscal preferential, astfel încât contravaloarea bunurilor livrate şi/sau a serviciilor prestate de acestea nu este grevata de taxa, faţă de alte persoane care sunt obligate sa greveze cu taxa contravaloarea livrarilor de bunuri şi/sau a prestarilor de servicii efectuate.
(4) În situaţia în care institutia publică desfăşoară activităţi pentru care este tratata ca persoana impozabila, institutia publică este considerata persoana impozabila numai în legătură cu partea din structura organizatorica prin care sunt realizate acele activităţi.
(5) În sensul art. 127 alin. (7) din Codul fiscal, persoana fizica devine persoana impozabila numai în cazul unei livrari intracomunitare de mijloace de transport noi.
4. (1) În sensul art. 127 alin. (8) din Codul fiscal, persoanele impozabile stabilite în România şi aflate în stransa legătură din punct de vedere financiar, economic şi organizatoric pot opta să fie tratate ca grup fiscal unic cu urmatoarele condiţii
a) o persoană impozabila nu poate face parte decat dintr-un singur grup fiscal; şi
b) opţiunea trebuie să se refere la o perioadă de cel puţin doi ani; şi
c) toate persoanele impozabile din grup trebuie să aplice aceeaşi perioadă fiscala;
(2) Grupul fiscal se poate constitui din două până la cinci persoane impozabile.
(3) Până la data de 1 ianuarie 2009, grupul fiscal se poate constitui numai de către persoane impozabile care sunt considerate mari contribuabili.
(4) Se considera, conform alin. (1), în stransa legătură din punct de vedere financiar, economic şi organizatoric persoanele impozabile al caror capital este detinut direct sau indirect în proportie de mai mult de 50% de către aceeasi actionari.
(5) În vederea implementarii grupului fiscal se depune la organul fiscal competent o cerere semnata de către toţi membrii grupului, care să cuprindă urmatoarele
a) numele, adresa, obiectul de activitate şi codul de înregistrare în scopuri de TVA al fiecarui membru;
b) elementele care să demonstreze ca membrii sunt în stransa legătură în sensul alin. (2);
c) numele membrului numit reprezentant.
(6) Organul fiscal competent va lua o decizie oficiala prin care să aprobe sau sa refuze implementarea grupului fiscal şi va comunică acea decizie reprezentantului grupului precum şi fiecarui organ fiscal în jurisdictia caruia se afla membrii grupului fiscal, în termen de 60 de zile de la data primirii cererii menţionate la alin. (3).
(7) Implementarea grupului fiscal va intra în vigoare în prima zi din cea de-a doua luna urmatoare datei deciziei menţionate la alin. (4).
(8) Reprezentantul grupului va notifica organului fiscal competent oricare dintre urmatoarele evenimente
a) încetarea optiunii prevăzute la alin. (1) de a forma un grup fiscal unic, cu cel puţin 30 de zile înainte de producerea evenimentului;
b) neindeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (2)-(4) care conduc la anularea tratamentului persoanelor impozabile ca grup fiscal, în termen de 15 zile de la producerea evenimentului care a generat aceasta situaţie;
c) numirea unui alt reprezentant al grupului fiscal cu cel puţin 30 de zile înainte de producerea evenimentului;
d) parasirea grupului fiscal de către unul din membri, cu cel puţin 30 de zile înainte de producerea evenimentului;
e) intrarea unui nou membru în grupul fiscal, cu cel puţin 30 de zile înainte de producerea evenimentului;
(9) În situaţiile prevăzute la alin. (8) lit. a) şi b) organul fiscal competent va anula tratamentul persoanelor impozabile ca grup fiscal astfel
a) în cazul prevăzut la alin. (8) lit. a), de la data 1 a lunii urmatoare celei în care a incetat opţiunea;
b) în cazul prevăzut la alin. (8) lit. b), de la data de 1 a lunii urmatoare celei în care s-a produs evenimentul care a generat aceasta situaţie.
(10) În situaţiile prevăzute la alin. (8) lit. c) - e) organul fiscal competent va lua o decizie oficiala în termen de 30 de zile de la data primirii notificarii şi va comunică aceasta decizie reprezentantului, precum şi fiecarui organ competent responsabil pentru membrii grupului fiscal. Aceasta decizie va intra în vigoare din prima zi a lunii urmatoare celei în care a fost transmisa reprezentantului. Până la primirea deciziei, persoanele impozabile care au solicitat parasirea sau intrarea în grup a unui membru, sunt tratate ca grup fiscal unic format din membri care au depus initial opţiunea de a fi tratati ca grup fiscal unic şi au fost acceptati în acest sens de către organul fiscal competent. În situaţia în care se solicita numirea unui alt reprezentant al grupului, organul fiscal competent, anulează calitatea reprezentantului grupului fiscal şi în aceeasi notificare va numi un alt reprezentant propus de membri grupului.
(11) Organul fiscal competent va putea în urma verificărilor efectuate
a) sa anuleze tratamentul unei persoane ca membru al unui grup fiscal în cazul în care acea persoana nu mai intruneste criteriile de eligibilitate pentru a fi considerata un asemenea membru în termenii alin. (1). Aceasta anulare va intra în vigoare începând cu prima zi a lunii urmatoare celei în care situaţia a fost constatata de organele fiscale competente;
b) sa anuleze tratamentul persoanelor impozabile ca grup fiscal în cazul în care acele persoane impozabile nu mai intrunesc criteriile de eligibilitate pentru a fi considerate un asemenea grup. Aceasta anulare va intra în vigoare începând cu prima zi a lunii urmatoare celei în care situaţia a fost constatata de organele fiscale competente;
(12) De la data implementarii grupului fiscal unic conform alin. (7)
a) fiecare membru al grupului fiscal, altul decat reprezentantul
1. va raporta în decontul de taxa mentionat la art. 156^2 din Codul fiscal, orice livrare de bunuri, prestare de servicii, import sau achizitie intra-comunitara de bunuri sau orice alta operaţiune realizata de sau către acesta pe parcursul perioadei fiscale;
2. va trimite decontul sau de taxa reprezentantului, iar o copie a acestui document, organului fiscal de care aparţine;
3. nu va plati nici o taxa datorata şi nu va solicita nici o rambursare conform decontului sau de taxa.
b) reprezentantul
1. va raporta în propriul decont de taxa, mentionat în art. 156^2 din Codul fiscal, orice livrare de bunuri, prestare de servicii, import sau achizitie intra-comunitara de bunuri sau orice alta operaţiune realizata de sau către acesta pe parcursul perioadei fiscale;
2. va raporta într-un decont consolidat rezultatele din toate deconturile de TVA primite de la alti membrii ai grupului fiscal precum şi rezultatele din propriului decont de taxa pentru perioada fiscala respectiva;
3. va depune la organul fiscal de care aparţine toate deconturile de taxa ale membrilor precum şi formularul de decont de taxa consolidat;
4. va plati sau, după caz, va cere rambursarea taxei care rezultă din decontul de taxa consolidat.
(13) Fiecare membru al grupului fiscal trebuie
a) să depună declaratia recapitulativa pentru livrari şi achizitii intracomunitare mentionata în art. 156^4 din Codul fiscal, la organul fiscal de care aparţine;
b) să se supuna controlului organului fiscal de care aparţine;
c) sa răspundă separat şi în solidar pentru orice taxa datorata de el sau de orice membru al grupului fiscal pentru perioada cat aparţine respectivului grup fiscal.
5. În sensul art. 127 alin. (10) din Codul fiscal, prin persoane impozabile române se înţelege persoanele impozabile care sunt stabilite în România în sensul art. 125^1 alin. (2) din Codul fiscal.
Codul fiscal
Livrarea de bunuri
Art. 128. - (1) Este considerata livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca şi un proprietar.
(2) Se considera ca o persoană impozabila, care acţionează în nume propriu, dar în contul altei persoane, în calitate de intermediar, intr-o livrare de bunuri, a achizitionat şi livrat bunurile respective ea insasi, în condiţiile stabilite prin norme.
(3) Urmatoarele operaţiuni sunt considerate, de asemenea, livrari de bunuri, în sensul alin. (1)
a) predarea efectiva a bunurilor către o altă persoană, ca urmare a unui contract care prevede că plata se efectueaza în rate sau a oricărui alt tip de contract care prevede că proprietatea este atribuita cel mai tarziu în momentul platii ultimei sume scadente, cu excepţia contractelor de leasing;
b) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, în urma executarii silite;
c) trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, în condiţiile prevăzute de legislatia referitoare la proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, în schimbul unei despăgubiri.
(4) Sunt asimilate livrarilor de bunuri efectuate cu plata urmatoarele operaţiuni
a) preluarea de către o persoană impozabila a bunurilor mobile achiziţionate sau produse de către aceasta pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economica desfăşurată, dacă taxa aferenta bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusa total sau parţial;
b) preluarea de către o persoană impozabila a bunurilor mobile achiziţionate sau produse de către aceasta pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane în mod gratuit, dacă taxa aferenta bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusa total sau parţial;
c) preluarea de către o persoană impozabila de bunuri mobile corporale achiziţionate sau produse de către aceasta, altele decat bunurile de capital prevăzute la art. 149 alin. (1) lit. a), pentru a fi utilizate în scopul unor operaţiuni care nu dau drept integral de deducere, dacă taxa aferenta bunurilor respective a fost dedusa total sau parţial la data achizitiei;
d) bunurile constatate lipsa din gestiune, cu excepţia celor la care se face referire la alin. (8) lit. a)-c).
(5) Orice distribuire de bunuri din activele unei persoane impozabile către asociaţii sau actionarii săi, inclusiv o distribuire de bunuri legata de lichidarea sau de dizolvarea fără lichidare a persoanei impozabile, cu excepţia transferului prevăzut la alin. (7), constituie livrare de bunuri efectuata cu plata, dacă taxa aferenta bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusa total sau parţial.
(6) În cazul a doua sau mai multe transferuri succesive ale dreptului de proprietate asupra unui bun, fiecare transfer este considerat o livrare separata a bunului, chiar dacă bunul este transportat direct beneficiarului final.
(7) Transferul tuturor activelor sau al unei părţi a acestora, efectuat cu ocazia transferului de active şi pasive, ca urmare a unor operaţiuni precum divizarea, fuziunea, indiferent dacă e facut cu plata sau nu ori ca aport în natura la capitalul unei societăţi, nu constituie livrare de bunuri dacă primitorul activelor este o persoană impozabila. Primitorul este considerat a fi succesorul cedentului în ceea ce priveste ajustarea dreptului de deducere prevăzută de lege.
(8) Nu constituie livrare de bunuri, în sensul alin. (1)
a) bunurile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a unor cauze de forta majoră, astfel cum sunt prevăzute prin norme;
b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum şi activele corporale fixe casate, în condiţiile stabilite prin norme;
c) perisabilitatile, în limitele prevăzute prin lege;
d) bunurile acordate gratuit din rezerva de stat ca ajutoare umanitare externe sau interne;
e) acordarea în mod gratuit de bunuri ca mostre în cadrul campaniilor promotionale, pentru încercarea produselor sau pentru demonstratii la punctele de vanzare, alte bunuri acordate în scopul stimularii vanzarilor;
f) acordarea de bunuri de mica valoare, în mod gratuit, în cadrul acţiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol/reprezentare, precum şi alte destinatii prevăzute de lege, în condiţiile stabilite prin norme.
(9) Livrarea intracomunitara reprezinta o livrare de bunuri, în înţelesul alin. (1), care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru în alt stat membru de către furnizor sau de persoana către care se efectueaza livrarea ori de altă persoană în contul acestora.
(10) Este asimilat cu livrarea intracomunitara cu plata transferul de către o persoană impozabila de bunuri aparţinând activităţii sale economice din România într-un alt stat membru, cu excepţia non-transferurilor prevăzute la alin. (12).
(11) Transferul prevăzut la alin. (10) reprezinta expedierea sau transportul oricăror bunuri mobile corporale din România către alt stat membru, de persoana impozabila sau de altă persoană în contul sau, pentru a fi utilizate în scopul desfăşurării activităţii sale economice.
(12) În sensul prezentului titlu, nontransferul reprezinta expedierea sau transportul unui bun din România în alt stat membru, de persoana impozabila sau de altă persoană în contul sau, pentru a fi utilizat în scopul uneia din urmatoarele operaţiuni
a) livrarea bunului respectiv, realizata de persoana impozabila pe teritoriul statului membru de destinatie a bunului expediat sau transportat, în condiţiile prevăzute la art. 132 alin. (5) privind vanzarea la distanta;
b) livrarea bunului respectiv, realizata de persoana impozabila pe teritoriul statului membru de destinatie a bunului expediat sau transportat, în condiţiile prevăzute la art. 132 alin. (1) lit. b) privind livrarile cu instalare sau asamblare, efectuate de către furnizor sau în numele acestuia;
c) livrarea bunului respectiv, realizata de persoana impozabila la bordul navelor, aeronavelor sau trenurilor, pe parcursul transportului de persoane efectuat în teritoriul Comunităţii, în condiţiile prevăzute la art. 132 alin. (1) lit. d);
d) livrarea bunului respectiv, realizata de persoana impozabila, în condiţiile prevăzute la art. 143 alin. (2) cu privire la livrarile intracomunitare scutite, la art. 143 alin. (1) lit. a) şi b) cu privire la scutirile pentru livrarile la export şi la art. 143 alin. (1) lit. h), i), j), k) şi m) cu privire la scutirile pentru livrarile destinate navelor, aeronavelor, misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, precum şi organizaţiilor internationale şi fortelor NATO;
e) livrarea de gaz prin reteaua de distribuţie a gazelor naturale sau de electricitate, în condiţiile prevăzute la art. 132 alin. (1) lit. e) şi f) privind locul livrarii acestor bunuri;
f) prestarea de servicii în beneficiul persoanei impozabile, care implica lucrari asupra bunurilor corporale efectuate în statul membru în care se termina expedierea sau transportul bunului, cu condiţia ca bunurile, după prelucrare, să fie reexpediate persoanei impozabile din România de la care fusesera expediate sau transportate initial;
g) utilizarea temporara a bunului respectiv pe teritoriul statului membru de destinatie a bunului expediat sau transportat, în scopul prestarii de servicii în statul membru de destinatie, de către persoana impozabila stabilita în România;
h) utilizarea temporara a bunului respectiv, pentru o perioadă care nu depăşeşte 24 de luni, pe teritoriul unui alt stat membru, în condiţiile în care importul aceluiasi bun dintr-un stat tert, în vederea utilizarii temporare, ar beneficia de regimul vamal de admitere temporara cu scutire integrală de drepturi de import.
(13) În cazul în care nu mai este indeplinita una din condiţiile prevăzute la alin. (12), expedierea sau transportul bunului respectiv este considerat ca un transfer din România în alt stat membru. În acest caz, transferul se considera efectuat în momentul în care condiţia nu mai este indeplinita.
(14) Prin ordin al ministrului finanţelor publice, se pot introduce măsuri de simplificare cu privire la aplicarea alin. (10)-(13).
Norme metodologice
6. (1) În sensul art. 128 alin. (1) din Codul fiscal, preluarea de bunuri produse de către o persoană impozabila înregistrată conform art. 153 din Codul fiscal, pentru a fi folosite în cursul desfăşurării activităţii sale economice sau pentru continuarea acesteia, nu se considera ca fiind o livrare de bunuri, cu excepţia operaţiunilor prevăzute la art. 128 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal. Aceleasi prevederi se aplică şi prestarilor de servicii.
(2) În sensul art. 128 alin. (2) din Codul fiscal, transmiterea de bunuri efectuata pe baza unui contract de comision la cumparare sau la vanzare se considera livrare de bunuri atunci când comisionarul acţionează în nume propriu, dar în contul comitentului. Comisionarul este considerat din punct de vedere al taxei cumparator şi revanzator al bunurilor, indiferent dacă acţionează în contul vânzătorului sau cumparatorului, comitent, procedand astfel
a) primeste de la vânzător o factura sau orice alt document ce serveste drept factura emisa pe numele sau, şi;
b) emite o factura sau orice alt document ce serveste drept factura cumparatorului.
(3) Prevederile alin. (2) se aplică sub denumirea de structura de comisionar în cazurile prevăzute la pct. 19 alin.(3) şi (4).
(4) În sensul art. 128 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal, activele corporale fixe de natura bunurilor de capital prevăzute la art. 149 din Codul fiscal, casate înainte de expirarea duratei normale de functionare nu constituie livrare de bunuri, dacă la achizitia sau, după caz, transformarea, modernizarea, fabricarea, construcţia activelor respective, taxa a fost dedusa total sau parţial sau nu a fost dedusa. Se aplica prevederile art. 149 din Codul fiscal, pentru activele corporale fixe de natura bunurilor de capital casate înainte de expirarea duratei normale de functionare, dacă la achizitia sau, după caz, transformarea, modernizarea, fabricarea, construcţia acestora taxa a fost dedusa total sau parţial, şi dacă urmatoarele operaţiuni au intervenit în legătură cu un bun de capital după data aderarii: achizitia sau, după caz fabricarea, construcţia, prima utilizare după modernizare sau transformare.
(5) În sensul art. 128 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor în urma executarii silite se considera livrare de bunuri numai dacă debitorul executat silit este o persoană impozabila înregistrată conform art. 153 din Codul fiscal.
(6) În sensul art. 128 alin. (7) din Codul fiscal, transferul tuturor activelor sau al unei părţi a acestora este rezultatul unor operaţiuni cum sunt de exemplu: divizarea, fuziunea, vanzarea, aportul în natura la capitalul social, prin care se realizează transferul de active şi pasive indiferent dacă e facut cu plata sau nu. Se considera transfer parţial de active în sensul art. 128 alin. (7) din Codul fiscal, transferul tuturor activelor investite intr-o anumita ramura a activităţii economice, ce constituie din punct de vedere tehnic o structura independenta, capabila să efectueze activităţi economice separate. De asemenea se considera ca transferul parţial are loc şi în cazul în care bunurile imobile în care sunt situate activele transferate de cedent nu sunt instrainate, ci realocate altor ramuri ale activităţii aflate în uzul cedentului.
(7) Persoana impozabila care este beneficiarul transferului prevăzut la alin. (7) este considerata ca fiind succesorul cedentului, indiferent dacă este înregistrat în scopuri de taxa sau nu. Beneficiarul va prelua toate drepturile şi oblibaţiile cedentului, inclusiv cele privind livrarile către sine prevăzute la art. 128 alin. (4) din Codul fiscal, ajustarile deducerii prevăzute la art. 148 şi 149 din Codul fiscal. De asemenea beneficiarul poate prelua soldul sumei negative de taxa pentru care nu s-a solicitat rambursarea sau soldul taxei de plată către bugetul de stat, dacă respectivele drepturi şi obligaţii au fost cuprinse în contractul dintre părţi. Dacă beneficiarul transferului este o persoană, alta decat persoana impozabila, operaţiunea de transfer constituie livrare de bunuri.
(8) În sensul art. 128 alin. (8) lit. a) din Codul fiscal, prin cauze de forta majoră se înţelege
a) incendiu, dovedit prin documente de asigurare şi/sau alte rapoarte oficiale, cu excepţia situaţiilor în care pagubele sunt imputabile;
b) razboi, razboi civil, acte de terorism;
c) orice evenimente care sunt astfel calificate prin Codul Civil, cu excepţia situaţiilor în care pagubele sunt imputabile.
(9) În sensul art. 128 alin. (8) lit. b) din Codul fiscal, nu se considera livrare de bunuri cu plata bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, dacă sunt indeplinite în mod cumulativ urmatoarele condiţii
a) bunurile nu sunt imputabile;
b) degradarea calitativa a bunurilor se datorează unor cauze obiective dovedite cu documente;
c) se face dovada ca s-au distrus bunurile şi nu mai intră în circuitul economic.
(10) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (9) lit. a) se aplică prevederile art. 149 din Codul fiscal, referitoare la ajustarea dreptului de deducere.
(11) în sensul art. 128 alin. (8) lit. f) din Codul fiscal
a) bunurile acordate gratuit în cadrul acţiunilor de protocol nu sunt considerate livrari de bunuri dacă valoarea totala a bunurilor acordate gratuit în cursul unui an calendaristic este sub plafonul în care aceste cheltuieli sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, astfel cum este stabilit la Titlul II al Codului fiscal.
b) Bunurile acordate gratuit în cadrul acţiunilor de sponsorizare sau mecenat nu sunt considerate livrari de bunuri dacă valoarea totala în cursul unui an calendaristic se încadrează în limita a 3 la mie din cifra de afaceri determinata potrivit art. 152 alin. (2) din Codul fiscal.
c) Prin bunuri acordate în mod gratuit potrivit destinatiilor prevăzute de lege se înţeleg destinatii cum sunt, de exemplu: masa calda pentru mineri, echipamentul de protecţie, materiale igienico-sanitare acordate obligatoriu angajatilor în vederea prevenirii imbolnavirilor. Plafonul până la care nu sunt considerate livrari de bunuri cu plata este cel prevăzut prin actele normative care instituie acordarea acestor bunuri.
(12) incadrarea în plafoanele prevăzute la alin. (11) lit. a) - c) se determina pe baza datelor raportate prin situaţiile financiare anuale. Nu se iau în calcul pentru incadrarea în aceste plafoane sponsorizarile, actiunile de mecenat sau alte acţiuni prevăzute prin legi, acordate în numerar. Depăşirea plafoanelor constituie livrare de bunuri cu plata şi se colecteaza taxa, dacă s-a exercitat dreptul de deducere a taxei aferente achizitiilor care depasesc plafoanele. Taxa colectata aferenta depasirii se calculeaza şi se include în decontul întocmit pentru perioada fiscala în care persoana impozabila a depus sau trebuie să depună situaţiile financiare anuale.
(13) În sensul art. 128 alin. (10) din Codul fiscal, transferul cuprinde operaţiuni care nu presupun o tranzactie, deoarece nu implica decat persoana impozabila care realizează transportul sau expedierea de bunuri aparţinând activităţii sale economice, dintr-un stat membru în alt stat membru, în vederea realizării de activităţi economice în statul membru de destinatie. În categoria transferurilor se cuprind operaţiuni precum: transportul/expedierea din România a bunurilor importate de persoana impozabila în alt stat membru în lipsa unei tranzactii în momentul expedierii, transportul/expedierea de bunuri mobile corporale din România în alt stat membru în vederea constituirii unui stoc care urmeaza a fi vandut în respectivul stat membru, precum şi alte operaţiuni care initial au constituit nontransfer, dar ulterior s-au transformat în transfer. Transferul este o operaţiune asimilata unei livrari intracomunitare cu plata de bunuri, fiind obligatoriu să fie respectate toate condiţiile şi regulile aferente livrarilor intracomunitare, inclusiv cele referitoare la scutirea de taxa.
(14) Nontransferul cuprinde şi expedierea sau transportul de produse accizabile din România în alt stat membru, de către persoana impozabila sau de altă persoană în contul sau, în vederea efectuării unei vanzari la distanta către persoane neimpozabile din acel stat membru, altele decat persoanele juridice neimpozabile.
(15) Furnizarea de programe informatice software standard pe discheta sau pe un alt purtator de date, însoţită de licenţă obisnuita care interzice copierea şi distribuirea acestuia şi care permite doar instalarea sa pe un anumit numar de statii de lucru, care este egal cu numărul de dischete sau de alte suporturi purtătoare de date furnizate, constituie livrare de bunuri, conform art. 128 din Codul fiscal. Programele informatice software standard reprezinta orice software produs ca un bun de folosinţă generală care contine date pre-înregistrate, este comercializat ca atare şi, după instalare şi eventual o perioadă scurta de training, poate fi utilizat în mod independent de către clienti în formatul standard pentru aceleasi aplicaţii şi functii.
Codul fiscal
Prestarea de servicii
Art. 129. - (1) Se considera prestare de servicii orice operaţiune care nu constituie livrare de bunuri, asa cum este definita la art. 128.
(2) O persoana impozabila, care acţionează în nume propriu, dar în contul altei persoane, ca intermediar în prestarea de servicii, se considera ca a primit şi a prestat ea insasi aceste servicii, în condiţiile stabilite prin norme.
(3) Prestarile de servicii cuprind operaţiuni cum sunt
a) inchirierea de bunuri sau transmiterea folosinţei bunurilor în cadrul unui contract de leasing;
b) transferul şi/sau transmiterea folosinţei drepturilor de autor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale şi a altor drepturi similare;
c) angajamentul de a nu desfăşura o activitate economica, de a nu concura cu altă persoană sau de a tolera o actiune ori o situaţie;
d) prestarile de servicii efectuate pe baza unui ordin emis de/sau în numele unei autorităţi publice sau potrivit legii;
e) servicii de intermediere efectuate de persoane care acţionează în numele şi în contul altei persoane, atunci când intervin intr-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.
(4) Sunt asimilate prestarii de servicii efectuate cu plata urmatoarele
a) utilizarea temporara a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile, în scopuri care nu au legătură cu activitatea sa economica sau pentru a fi puse la dispoziţie, în vederea utilizarii în mod gratuit, altor persoane, dacă taxa pentru bunurile respective a fost dedusa total sau parţial;
b) serviciile care fac parte din activitatea economica a persoanei impozabile, prestate în mod gratuit pentru uzul personal al angajatilor săi sau pentru uzul altor persoane.
(5) Nu constituie prestare de servicii efectuata cu plata
a) utilizarea bunurilor rezultate din activitatea economica a persoanei impozabile, ca parte a unei prestări de servicii efectuata în mod gratuit, în cadrul acţiunilor de sponsorizare, mecenat sau protocol, precum şi pentru alte destinatii prevăzute de lege, în condiţiile stabilite prin norme;
b) serviciile care fac parte din activitatea economica a persoanei impozabile, prestate în mod gratuit în scop de reclama sau în scopul stimularii vanzarilor;
c) servicii prestate în mod gratuit în cadrul perioadei de garantie de către persoana care a efectuat initial livrarea de bunuri sau prestarea de servicii.
(6) În cazul în care mai multe persoane impozabile, care acţionează în nume propriu, intervin prin tranzactii succesive în cadrul unei prestări de servicii, se considera ca fiecare persoana a primit şi a prestat în nume propriu serviciul respectiv. Fiecare tranzactie se considera o prestare separata şi se impoziteaza distinct, chiar dacă serviciul respectiv este prestat direct către beneficiarul final.
(7) Prevederile art. 128 alin. (5) şi (7) se aplică în mod corespunzător şi prestarilor de servicii."
Norme metodologice
7. (1) Normele metodologice prevăzute la pct. 6 alin. (2)- (4) se aplică în mod corespunzător şi pentru prestarile de servicii prevăzute la art. 129 alin. (2) din Codul fiscal
(2) Dacă în cursul derularii unui contract de leasing financiar intervine o cesiune între utilizatori cu acceptul locatorului/finanţatorului sau o cesiune a contractului de leasing financiar prin care se schimba locatorul/finantatorul, operaţiunea nu constituie livrare de bunuri, considerand ca persoana care preia contractul de leasing continua persoana cedentului. Operaţiunea este considerata în continuare prestare de servicii, persoana care preia contractul de leasing având aceleasi obligaţii ca şi cedentul în ceea ce priveste taxa.
(3) Este considerata prestare de servicii, conform art. 129 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal, intermedierea efectuata de o persoană care acţionează în numele şi în contul altei persoane atunci când intervine intr-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. În sensul prezentelor norme, intermediarul care acţionează în numele şi în contul altei persoane este persoana care acţionează în calitate de mandatar potrivit Codului comercial. În cazul în care mandatarul intermediaza livrari de bunuri sau prestări de servicii, furnizorul / prestatorul efectueaza livrarea de bunuri / prestarea de servicii către beneficiar, pentru care emite factura direct pe numele beneficiarului, iar mandatarul efectueaza o prestare de servicii, pentru care întocmeşte factura de comision care reprezinta contravaloarea serviciului de intermediere prestat către mandant, respectiv către beneficiar sau, după caz, către furnizor/prestator.
(4) Emiterea de către mandatar a unei facturi în numele sau către cumparator, pentru livrarea de bunuri intermediata, este suficienta pentru a-l transforma în cumparator revanzator din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată, astfel cum este prevăzut la pct. 6 alin. (2)-(4). De asemenea, mandatarul devine din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată un cumparator revanzator, dacă primeste de la vânzător o factura întocmită pe numele sau.
(5) Prevederile alin. (4) sunt aplicabile şi în cazul în care mandatarul intermediaza o prestare de servicii.
(6) Prevederile pct. 6 alin. (11) şi (12) se aplică, după caz, şi pentru prevederile art. 129 alin. (5) lit. a) din Codul fiscal.
(7) Prevederile pct. 6. alin. (6) şi (7), se vor aplica corespunzător şi pentru prevederile art. 129 alin. (7) din Codul fiscal.
(8) Transferul cu plata al unui sportiv de la un club la un alt club este considerata o prestare de servicii cu plata în sensul art. 129 din Codul fiscal. Sumele platite drept compensatie pentru încetarea contractului sau drept penalităţi pentru neindeplinirea unor obligaţii prevăzute de părţile contractante, nu sunt considerate prestări de servicii efectuate cu plata.
(9) În sensul art. 129 din Codul fiscal, sunt considerate prestări de servicii urmatoarele
a) furnizarea de programe informatice software standard prin internet sau prin orice alta retea electronică şi care este în principal automatizata necesitand interventie umana minima, fiind un serviciu furnizat pe cale electronică, conform art. 125^1 alin. (1) pct. 26 din Codul fiscal;
b) furnizarea de licente în cadrul unui contract de licenţă privind programele informatice software, care permite clientului instalarea programului software pe diverse statii de lucru, împreună cu furnizarea de programe software standard pe discheta sau pe un alt purtator de date, conform art. 129 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal.
c) furnizarea de programe informatice software personalizat, chiar şi în cazul în care programul software este furnizat pe discheta sau pe un alt purtator de date. Programul software personalizat reprezinta orice program software creat sau adaptat nevoilor specifice ale clientilor, conform cerințelor exprimate de acestia.
Codul fiscal
Schimbul de bunuri sau servicii
Art. 130. - În cazul unei operaţiuni care implica o livrare de bunuri şi/sau o prestare de servicii în schimbul unei livrari de bunuri şi/sau prestări de servicii, fiecare persoana impozabila se considera ca a efectuat o livrare de bunuri şi/sau o prestare de servicii cu plata.
Norme metodologice
8. (1) Operaţiunile prevăzute la art. 130 din Codul fiscal, includ orice livrari de bunuri/prestări de servicii a caror plata se realizează printr-o alta livrare/prestare, precum
a) plata prin produse agricole, care constituie livrare de bunuri, a serviciului de prelucrare/obtinere a produselor agricole;
b) plata prin produse agricole, care constituie livrare de bunuri, a arendei, care constituie o prestare de servicii.
(2) Fiecare operaţiune din cadrul schimbului este tratata separat aplicandu-se prevederile prezentului titlu în functie de calitatea persoanei care realizează operaţiunea, cotele şi regulile aplicabile fiecarei operaţiuni în parte.
Codul fiscal
Achiziţiile intracomunitare de bunuri
Art. 130^1. - (1) Se considera achizitie intracomunitara de bunuri obtinerea dreptului de a dispune, ca şi un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinaţia indicată de cumparator, de către furnizor, de către cumparator sau de către altă persoană, în contul furnizorului sau al cumparatorului, către un stat membru, altul decat cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor.
(2) Sunt asimilate unei achizitii intracomunitare cu plata urmatoarele
a) utilizarea în România, de către o persoană impozabila, în scopul desfăşurării activităţii economice proprii, a unor bunuri transportate sau expediate de aceasta sau de altă persoană, în numele acesteia, din statul membru pe teritoriul caruia aceste bunuri au fost produse, extrase, achiziţionate, dobandite ori importate de către aceasta, în scopul desfăşurării activităţii economice proprii, dacă transportul sau expedierea acestor bunuri, în cazul în care ar fi fost efectuat din România în alt stat membru, ar fi fost tratat ca transfer de bunuri în alt stat membru, în conformitate cu prevederile art. 128 alin. (10) şi (11);
b) preluarea de către fortele armatei române, pentru uzul acestora sau pentru personalul civil din cadrul fortelor armate, de bunuri pe care le-au dobândit în alt stat membru, care este parte a Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949, şi la a caror achizitie nu s-au aplicat regulile generale de impozitare din acel alt stat membru, în situaţia în care importul bunurilor respective nu a putut beneficia de scutirea prevăzută la art. 142 alin. (1) lit. g).
(3) Se considera, de asemenea, ca este efectuata cu plata achizitia intracomunitara de bunuri a caror livrare, dacă ar fi fost realizata în România, ar fi fost tratata drept o livrare de bunuri efectuata cu plata.
(4) Este asimilata unei achizitii intracomunitare şi achizitionarea de către o persoană juridica neimpozabila a unor bunuri importate de acea persoana în Comunitate şi transportate sau expediate într-un alt stat membru decat cel în care s-a efectuat importul. Persoana juridica neimpozabila va beneficia de rambursarea taxei platite în România pentru importul bunurilor, dacă dovedeste ca achizitia sa intracomunitara a fost supusă taxei în statul membru de destinatie a bunurilor expediate sau transportate.
(5) Prin ordin al ministrului finanţelor publice se pot reglementa măsuri de simplificare cu privire la aplicarea alin. (2) lit. a)."
Norme metodologice
9. (1) Art. 130^1 alin. (1) din Codul fiscal, este definitia "în oglinda" a definitiei livrarii intracomunitare de bunuri prevăzută la art. 128 alin. (9) din Codul fiscal, respectiv dacă în statul membru din care începe expedierea sau transportul bunurilor are loc o livrare intracomunitara de bunuri, într-un alt stat membru are loc o achizitie intracomunitara de bunuri în functie de locul acestei operaţiuni stabilit conform prevederilor de la art. 132^1 din Codul fiscal.
(2) Prevederea de la art. 130^1 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal este prevederea "în oglinda" a celei de la art. 128 alin. (10) din Codul fiscal, cu privire la transferul bunurilor din România într-un alt stat membru. Atunci când un bun intră în România în aceste condiţii, persoana impozabila trebuie să analizeze dacă din punct de vedere al legislaţiei române operaţiunea ar fi constituit un transfer de bunuri dacă operaţiunea s-ar fi realizat din România în alt stat membru. În acest caz, transferul bunurilor din alt stat membru în România da nastere unei operaţiuni asimilate unei achizitii intracomunitare cu plata. Tratarea acestor transferuri ca şi achizitii intracomunitare nu depinde de tratamentul aplicat pentru acelasi transfer în statul membru de origine.
(3) Prevederile art. 130^1 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal se aplică bunurilor achiziţionate de fortele armate române în alt stat membru, în situaţia în care aceste bunuri, după ce au fost folosite de fortele armate, sunt expediate în România.
(4) În sensul art. 130^1 alin. (3) din Codul fiscal este considerata a fi efectuata cu plata achizitia intracomunitara de bunuri a caror livrare în tara ar fi fost asimilata unei livrari de bunuri cu plata.
(5) Conform art. 130^1 alin. (4) din Codul fiscal, dacă o persoană juridica neimpozabila din România importa bunuri în alt stat membru, pe care apoi le transporta/expediaza în România, operaţiunea respectiva este asimilata unei achizitii intracomunitare cu plata în România, chiar dacă taxa aferenta importului a fost plătită în statul membru de import. În temeiul dovezii achitarii taxei aferente achizitiei intracomunitare în România, persoana juridica neimpozabila poate solicita statului membru de import restituirea taxei achitate pentru import. În cazul invers, când o persoană juridica neimpozabila stabilita în alt stat membru, importa bunuri în România, pe care apoi le transporta/expediaza în alt stat membru, poate solicita în România restituirea taxei achitate pentru importul respectiv, dacă face dovada ca achizitia intracomunitara a bunurilor a fost supusă taxei în celalalt stat membru.
(6) Nu este asimilata unei achizitii intracomunitare efectuate cu plata, utilizarea în România de către o persoană impozabila în vederea efectuării unei vanzari la distanta către persoane neimpozabile din România, altele decat persoanele juridice neimpozabile, de produse accizabile transportate sau expediate din alt stat membru de persoana impozabila sau de altă persoană, în numele acesteia.
Codul fiscal
Locul livrarii de bunuri
Art. 132. - (1) Se considera a fi locul livrarii de bunuri
a) locul unde se gasesc bunurile în momentul când începe expedierea sau transportul, în cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor, de cumparator sau de un tert. Dacă locul livrarii, stabilit conform prezentei prevederi, se situeaza în afara teritoriului comunitar, locul livrarii realizate de către importator şi locul oricarei livrari ulterioare se considera în statul membru de import al bunurilor, iar bunurile se considera a fi transportate sau expediate din statul membru de import;
b) locul unde se efectueaza instalarea sau montajul, de către furnizor sau de către altă persoană în numele furnizorului, în cazul bunurilor care fac obiectul unei instalari sau unui montaj;
c) locul unde se gasesc bunurile atunci când sunt puse la dispoziţia cumparatorului, în cazul bunurilor care nu sunt expediate sau transportate;
d) locul de plecare a transportului de pasageri, în cazul în care livrarile de bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor, avion sau tren, pentru partea din transportul de pasageri efectuata în interiorul Comunităţii, dacă
1. partea transportului de pasageri efectuata în interiorul Comunităţii reprezinta partea transportului, efectuata fără nici o oprire în afara Comunităţii, între locul de plecare şi locul de sosire ale transportului de pasageri;
2. locul de plecare a transportului de pasageri reprezinta primul punct de îmbarcare a pasagerilor în interiorul Comunităţii, eventual după o oprire în afara Comunităţii;
3. locul de sosire a transportului de pasageri reprezinta ultimul punct de debarcare prevăzut în interiorul Comunităţii pentru pasagerii care s-au imbarcat în interiorul Comunităţii, eventual înainte de o oprire în afara Comunităţii;
e) în cazul livrarii de gaze prin sistemul de distribuţie a gazelor naturale sau al livrarii de energie electrica, către un comerciant persoana impozabila, locul livrarii se considera locul unde comerciantul persoana impozabila este stabilit sau are un sediu fix pentru care se livreaza bunurile sau, în absenta unui astfel de sediu, locul în care acesta are domiciliul stabil sau reşedinţa sa obisnuita. Comerciantul persoana impozabila reprezinta persoana impozabila a carei activitate principala în ceea ce priveste cumpararile de gaz şi energie electrica o reprezinta revanzarea de astfel de produse şi al carei consum propriu de astfel de produse este neglijabil;
f) în cazul livrarii de gaze prin sistemul de distribuţie a gazelor naturale sau de energie electrica, în situaţia în care o astfel de livrare nu se regaseste la lit. e), locul livrarii reprezinta locul în care cumparatorul utilizeaza şi consuma efectiv gazul natural sau energia electrica. În situaţia în care bunurile nu sunt consumate de cumparator, ci sunt livrate unei alte persoane, partea neutilizata de gaz sau energie electrica se considera ca fiind utilizata şi consumata la locul în care noul cumparator este stabilit sau are un sediu fix pentru care se livreaza bunurile. În absenta unui astfel de sediu, se considera ca acesta a utilizat şi a consumat bunurile în locul în care îşi are domiciliul sau reşedinţa sa obisnuita.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a), în cazul unei vanzari la distanta care se efectueaza dintr-un stat membru spre România, locul livrarii se considera în România dacă livrarea este efectuata către un cumparator persoana impozabila sau persoana juridica neimpozabila, care beneficiaza de derogarea de la art. 126 alin. (4), sau către orice altă persoană neimpozabila şi dacă sunt indeplinite urmatoarele condiţii
a) valoarea totala a vanzarilor la distanta al caror transport sau expediere în România se realizează de către un furnizor, în anul calendaristic în care are loc o anumita vanzare la distanta, inclusiv valoarea respectivei vanzari la distanta, sau în anul calendaristic precedent, depăşeşte plafonul pentru vanzari la distanta de 35.000 euro, al cărui echivalent în lei se stabileste prin norme; sau
b) furnizorul a optat în statul membru din care se transporta bunurile pentru considerarea vanzarilor sale la distanta, care presupun transportul bunurilor din acel stat membru în România, ca având loc în România.
(3) Locul livrarii este intotdeauna în România, în cazul vanzarilor la distanta de produse accizabile, efectuate dintr-un stat membru către persoane neimpozabile din România, altele decat persoanele juridice neimpozabile, fără să se aplice plafonul prevăzut la alin. (2) lit. a).
(4) Derogarea prevăzută la alin. (2) nu se aplică vanzarilor la distanta efectuate din alt stat membru în România
a) de mijloace de transport noi;
b) de bunuri instalate sau asamblate de furnizor sau în numele acestuia;
c) de bunuri taxate în statul membru de plecare, conform regimului special prevăzut la art. 26 (a) din Directiva a 6-a privind bunurile second-hand, operele de arta, obiectele de colectie şi antichitatile, astfel cum sunt definite la art. 152^2 alin. (1);
d) de gaz distribuit prin sistemul de distribuţie a gazului natural şi de electricitate;
e) de produse accizabile, livrate către persoane impozabile şi persoane juridice neimpozabile.
(5) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a), locul livrarii pentru vanzarile la distanta efectuate din România către alt stat membru se considera în acest alt stat membru, în cazul în care livrarea este efectuata către o persoană care nu îi comunică furnizorului un cod de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit de statul membru în care se incheie transportul sau expedierea, dacă sunt indeplinite urmatoarele condiţii
a) valoarea totala a vanzarilor la distanta, efectuate de furnizor şi care presupun transportul sau expedierea bunurilor din România către un anumit stat membru, în anul calendaristic în care are loc o anumita vanzare la distanta, inclusiv valoarea respectivei vanzari la distanta, sau în anul calendaristic precedent, depăşeşte plafonul pentru vanzari la distanta, stabilit conform legislaţiei privind taxa pe valoarea adăugată din statul membru respectiv, astfel de vanzari având locul livrarii în statul respectiv; sau
b) furnizorul a optat în România pentru considerarea tuturor vanzarilor sale la distanta, care presupun transportul bunurilor din România într-un anumit stat membru, ca având loc în respectivul stat membru. Opţiunea se exercită în condiţiile stabilite prin norme şi se aplică tuturor vanzarilor la distanta, efectuate către respectivul stat membru, în anul calendaristic în care se exercită opţiunea şi în urmatorii doi ani calendaristici.
(6) În cazul vanzarilor la distanta de produse accizabile efectuate din România către persoane neimpozabile din alt stat membru, altele decat persoanele juridice neimpozabile, locul livrarii este intotdeauna în celalalt stat membru.
(7) Derogarea prevăzută la alin. (5) nu se aplică vanzarilor la distanta efectuate din România către un alt stat membru
a) de mijloace de transport noi;
b) de bunuri instalate sau asamblate de furnizor sau de altă persoană în numele acestuia;
c) de bunuri taxate în România, conform regimului special pentru bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie şi antichitati, prevăzut la art. 152^2;
d) de gaz distribuit prin sistemul de distribuţie a gazului natural şi de electricitate;
e) de produse accizabile, livrate către persoane juridice neimpozabile şi persoane impozabile.
(8) În aplicarea alin. (2)-(7), atunci când o vanzare la distanta presupune expedierea sau transportul bunurilor vandute dintr-un teritoriu tert şi importul de către furnizor într-un stat membru, altul decat statul membru în care se expediaza sau se transporta în vederea livrarii acestora către client, se va considera ca bunurile au fost expediate sau transportate din statul membru în care se efectueaza importul.
Norme metodologice
10. (1) În sensul art. 132 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal bunurile sunt considerate a fi transportate de furnizor, de cumparator, sau de un tert care acţionează în numele şi în contul unuia dintre acestia, dacă potrivit înţelegerii dintre părţile contractante ori furnizorul ori cumparatorul este persoana însărcinată sa realizeze transportul. Terta persoana care realizează transportul în numele şi în contul furnizorului sau al cumparatorului este transportatorul, sau o altă persoană cu care furnizorul sau cumparatorul incheie contractul de transport.
(2) Conform art. 132 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, locul livrarii este locul unde bunurile sunt puse la dispoziţia cumparatorului în cazul în care bunurile nu sunt transportate sau expediate. În categoria bunurilor care nu sunt transportate sau expediate se cuprind bunurile imobile, precum şi orice alte bunuri mobile corporale care desi sunt livrate, între vânzător şi cumparator nu exista relaţie de transport. Exemplu: o persoană impozabila A stabilita în România livreaza bunuri unei alte persoane impozabile B stabilite în alt stat membru sau în România. Bunurile sunt transportate direct la C, o altă persoană care cumpara bunurile de la B. În primul caz, contractul de transport este incheiat între A şi B, persoana obligata sa realizeze transportul fiind A sau B. Pe relaţia A-B se considera o livrare cu transport, iar pe relaţia B-C, se considera o livrare fără transport. În al doilea caz, dacă contractul de transport este incheiat între B şi C, pe relaţia A-B se considera o livrare fără transport, locul livrarii fiind locul unde bunurile sunt puse la dispoziţia lui B, iar în relaţia B-C se considera o livrare cu transport, locul livrării fiind locul unde începe transportul, respectiv în statul membru al furnizorului A.
11. (1) În sensul art. 132 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, echivalentul în lei al plafonului de 35.000 de EURO pentru vanzarile la distanta se stabileste pe baza cursului valutar de schimb stabilit de Banca Naţionala a României în ultima zi lucratoare a anului calendaristic precedent şi se rotunjeste la cifra miilor. Rotunjirea se face prin majorare când cifra sutelor este egala sau mai mare decat 5, şi prin reducere când cifra sutelor este mai mica de 5. Plafonul pentru vanzari la distanta se calculeaza pe fiecare an calendaristic.
(2) În cazul în care vanzarile la distanta efectuate de un furnizor dintr-un anumit stat membru în România depasesc plafonul prevăzut la alin. (1), se considera ca toate vanzarile la distanta efectuate de furnizor din acel stat membru în România au loc în România pe perioada rămasă din anul calendaristic în care s-a depasit plafonul şi pentru anul calendaristic următor. Persoana obligata la plata taxei este furnizorul din alt stat membru potrivit art. 150 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, care trebuie să se inregistreze în România în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal la depăşirea plafonului calculat conform alin. (4) şi (5). Inregistrarea rămâne valabila până la 31 decembrie al anului calendaristic următor celui în care furnizorul a depasit plafonul pentru vanzari la distanta în România, cu excepţia situaţiei prevăzute la alin. (3).
(3) În cazul în care plafonul prevăzut la alin. (1) este depasit şi în anul calendaristic următor se aplică prevederile alin. (2) referitoare la locul acestor vanzari.
(4) La calculul plafonului prevăzut la alin. (1) se iau în considerare
a) valoarea tuturor vanzarilor la distanta efectuate de un furnizor dintr-un anumit stat membru în România, inclusiv valoarea vanzarilor de bunuri care au fost livrate dintr-un teritoriu tert şi care sunt considerate ca au fost livrate în România din statul membru de import în conformitate cu prevederile art. 132 alin. (8) din Codul fiscal.
b) valoarea vanzarii la distanta ce conduce la depăşirea plafonului.
(5) La calculul plafonului prevăzut la alin. (1) nu se iau în considerare
a) valoarea vanzarilor la distanta de bunuri accizabile;
b) valoarea oricarei livrari intracomunitare de mijloace de transport noi;
c) valoarea oricarei livrari de bunuri cu instalare sau montare, efectuata în România de către furnizor sau de altă persoană în numele acestuia conform art. 132 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal;
d) valoarea oricarei livrari efectuate de furnizor în statul membru de plecare în cadrul tranzactiei supuse regimului special al marjei profitului pentru bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie şi antichitati prevăzute la art. 152^2 din Codul fiscal;
e) valoarea oricarei livrari de energie electrica şi de gaz natural, distribuit prin sistemul de distribuţie a gazului natural, conform art. 132 alin. (1) lit. e) şi f) din Codul fiscal.
(6) Furnizorul unei vanzari la distanta în România poate opta în statul membru în care este stabilit sa schimbe locul livrarii în România pentru toate vanzarile sale la distanta din acel stat membru în România. Opţiunea se comunică şi organelor fiscale competente din România printr-o scrisoare recomandata în care furnizorul va specifică data de la care intenţionează să aplice opţiunea. Persoana obligata la plata taxei este furnizorul din alt stat membru potrivit art. 150 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, care trebuie să se inregistreze în România în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal înainte de prima livrare care va fi realizata ulterior exprimarii optiunii. Inregistrarea ca urmare a optiunii rămâne valabila până la 31 decembrie al celui de-al doilea an calendaristic următor celui în care furnizorul şi-a exercitat opţiunea, cu excepţia situaţiei prevăzute la alin. (7).
(7) Dacă plafonul prevăzut la alin. (1) este depasit în cel de-al doilea an calendaristic consecutiv prevăzut la alin. (6), se aplică prevederile alin. (2) - (5) în privinta locului pentru vanzarile la distanta în România.
(8) Vanzarea la distanta are loc într-un stat membru, altul decat România, conform art. 132 alin. (5) din Codul fiscal, dacă valoarea totala a vanzarilor la distanta efectuate de furnizorul din România depăşeşte plafonul vanzarilor la distanta stabilit de statul membru de destinatie, care poate să difere de cel stabilit la alin. (1), valabil pentru România, sau în cazul în care furnizorul şi-a exercitat opţiunea prevăzută la alin. (5). Plafonul pentru vanzari la distanta se calculeaza pe fiecare an calendaristic. În sensul art. 132 alin. (5) din Codul fiscal, persoanele din alt stat membru care nu comunică furnizorului din România un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA, sunt persoanele care beneficiaza în statul lor membru de derogarea prevăzută la art. 28 a(1a)(b) din Directiva a 6-a, al carei echivalent în Codul fiscal este art. 126 alin. (4).
(9) În cazul în care furnizorul depăşeşte plafonul pentru vanzari la distanta stabilit de statul membru de destinatie, se considera ca toate vanzarile la distanta efectuate de furnizorul din România în statul membru de destinatie au loc în acel stat membru pentru perioada rămasă din anul calendaristic în care s-a depasit plafonul şi pentru anul calendaristic următor. Dacă se depăşeşte plafonul şi în anul următor, se aplică aceleasi reguli referitoare la locul acestor vanzari. Furnizorii trebuie să comunice printr-o scrisoare recomandata transmisa către organul fiscal competent din România, în termen de 30 de zile de la data înregistrării în alt stat membru pentru vanzari la distanta ca urmare a depasirii plafonului pentru vanzari la distanta din alt stat membru, locul acestor livrari nemaifiind în România ci în statul membru în care s-a depasit plafonul.
(10) La calculul plafonului pentru vanzari la distanta realizate de furnizori din România în alt stat membru se iau în considerare
a) valoarea tuturor vanzarilor la distanta efectuate de un furnizor din România către un anumit stat membru, inclusiv valoarea vanzarilor de bunuri expediate dintr-un teritoriu tert şi importate în România, care se considera ca au fost expediate din România, în condiţiile art. 132 alin. (8) din Codul fiscal;
b) valoarea vanzarii care conduce la depăşirea plafonului în celalalt stat membru.
(11) La calculul plafonului pentru vanzari la distanta realizate de furnizori din România în alt stat membru nu se iau în considerare
a) valoarea vanzarilor la distanta de bunuri accizabile;
b) valoarea oricarei livrari intracomunitare de mijloace de transport noi;
c) valoarea livrarilor de bunuri cu instalare, efectuate în alt stat membru de către furnizor sau de altă persoană în numele acestuia;
d) valoarea oricarei livrari efectuate de un furnizor din România în cadrul unei tranzactii supuse regimului special al marjei profitului pentru bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie şi antichitati, conform art. 152^2 din Codul fiscal.
e) valoarea oricarei livrari de energie electrica şi de gaz natural distribuit prin sistemul de distribuţie a gazului natural.
(12) Furnizorul poate opta sa schimbe locul livrarii într-un alt stat membru pentru toate vanzarile sale la distanta efectuate din România către acel stat membru. Opţiunea se comunică printr-o scrisoare recomandata transmisa către organul fiscal competent din România şi se exercită de la data trimiterii scrisorii recomandate, ramanand valabila până la 31 decembrie al celui de-al doilea an calendaristic următor celui în care furnizorul şi-a exercitat opţiunea, cu excepţia situaţiei prevăzute la alin. (13).
(13) Dacă plafonul pentru vanzari la distanta realizate de furnizori din România în alt stat membru) este depasit şi în cel de-al doilea an calendaristic consecutiv prevăzut la alin. (12), se aplică prevederile alin. (9) - (11) pentru locul vanzarilor la distanta în celalalt stat membru.
Codul fiscal
Locul achizitiei intracomunitare de bunuri
Art. 132^1 - (1) Locul achizitiei intracomunitare de bunuri se considera a fi locul unde se gasesc bunurile în momentul în care se incheie expedierea sau transportul bunurilor.
(2) În cazul achizitiei intracomunitare de bunuri, prevăzute la art. 126 alin. (3) lit. a), dacă cumparatorul îi comunică furnizorului un cod de înregistrare în scopuri de TVA valabil, emis de autorităţile unui stat membru, altul decat cel în care are loc achizitia intracomunitara, conform alin. (1), locul respectivei achizitii intracomunitare se considera în statul membru care a emis codul de înregistrare în scopuri de TVA.
(3) Dacă o achizitie intracomunitara a fost supusă la plata taxei în alt stat membru, conform alin. (1), şi în România, conform alin. (2), baza de impozitare se reduce în mod corespunzător în România.
(4) Prevederile alin. (2) nu se aplică dacă cumparatorul face dovada ca achizitia intracomunitara a fost supusă la plata taxei pe valoarea adăugată în statul membru în care are loc achizitia intracomunitara, conform alin. (1).
(5) Achizitia intracomunitara de bunuri efectuata, conform alin. (1), în cadrul unei operaţiuni triunghiulare în alt stat membru decat România, de către cumparatorul revanzator înregistrat în scopuri de TVA în România, în conformitate cu art. 153, se va considera ca a fost supusă la plata taxei pe valoarea adăugată în acel alt stat membru, dacă se indeplinesc urmatoarele condiţii
a) cumparatorul revanzator înregistrat în scopuri de TVA în România, în conformitate cu art. 153, face dovada ca a efectuat achizitia intracomunitara în vederea efectuării unei livrari ulterioare în acel alt stat membru, livrare pentru care beneficiarul, care este înregistrat în scopuri de TVA în statul membru unde este stabilit, a fost desemnat ca persoana obligata la plata taxei aferente;
b) oblibaţiile privind declararea acestor operaţiuni, stabilite prin norme, au fost indeplinite de către cumparatorul revanzator, înregistrat în scopuri de TVA în România, în conformitate cu art. 153.
Norme metodologice
12. (1) Conform art. 132^1 alin. (1) din Codul fiscal, locul unei achizitii intracomunitare de bunuri este intotdeauna în statul membru în care se incheie expedierea sau transportul bunurilor. În cazul în care, conform art. 132 alin. (2) din Codul fiscal, cumparatorul furnizeaza un cod de înregistrare în scopuri de TVA dintr-un alt stat membru, decat cel în care se incheie expedierea sau transportul bunurilor, se aplică reteaua de siguranţă, respectiv achizitia intracomunitara se considera ca are loc şi în statul membru care a furnizat codul de înregistrare în scopuri de TVA şi în statul membru în care se incheie expedierea sau transportul bunurilor.
(2) În sensul art. 132^1 alin. (3) din Codul fiscal, dacă cumparatorul face dovada ca a supus la plata taxei achizitia intracomunitara şi în statul membru în care se incheie expedierea sau transportul bunurilor şi în statul membru care a furnizat un cod de înregistrare în scopuri de TVA, acesta poate solicita restituirea taxei achitate în statul membru care a furnizat codul de înregistrare în scopuri de TVA. Restituirea taxei aferente achizitiei intracomunitare se realizează astfel
a) în cazul persoanelor înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, prin inregistrarea cu semnul minus în decontul de taxa prevăzut la art. 156^2 din Codul fiscal a achizitiei intracomunitare şi a taxei aferente;
b) în cazul persoanelor înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153^1 din Codul fiscal, restituirea taxei se realizează conform normelor procedurale în vigoare.
Exemplu: o persoană impozabila din România înregistrată în scopuri de TVA conform art. 153 sau art. 153^1 din Codul fiscal, achizitioneaza în Ungaria (locul unde se incheie transportul bunurilor) bunuri livrate din Franţa. Persoana respectiva nu este înregistrată în Ungaria în scopuri de TVA, dar comunică furnizorului din Franţa codul sau de înregistrare în scopuri de TVA din România, pentru a beneficia de scutirea de taxa aferenta livrarii intracomunitare realizata de furnizorul din Franţa. După inregistrarea în scopuri de TVA în Ungaria şi plata TVA aferenta achizitiei intracomunitare conform art. 132^1 alin. (1) din Codul fiscal, persoana respectiva poate solicita restituirea taxei platite în România aferente achizitiei intracomunitare, care a avut loc şi în România conform art. 132^1 alin. (2) din Codul fiscal.
(3) În conformitate cu prevederile art. 132^1 alin. (4) din Codul fiscal, în cazul în care până la data la care intervine exigibilitatea taxei pentru achizitia intracomunitara efectuata în statul membru care a atribuit codul de înregistrare în scopuri de TVA, conform art. 132^1 alin. (2) din Codul fiscal, persoana impozabila face dovada ca achizitia intracomunitara a fost supusă la plata TVA în statul membru unde se incheie expedierea sau transportul bunurilor, nu se mai aplica prevederile art. 132^1 alin. (2) din Codul fiscal.
(4) Oblibaţiile prevăzute la art. 132^1 alin. (5) lit. b) din Codul fiscal sunt stabilite la pct. 2 alin. (15).
Codul fiscal
Locul prestarii de servicii
Art. 133 - (1) Locul prestarii de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul este stabilit sau are un sediu fix de la care serviciile sunt efectuate.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), pentru urmatoarele prestări de servicii, locul prestarii este considerat a fi
a) locul unde sunt situate bunurile imobile, pentru prestarile de servicii efectuate în legătură cu bunurile imobile;
Norme metodologice
13. (1) Transferul de sportivi de la un club din România la un club din alta tara are locul la locul unde prestatorul este stabilit sau are un sediu fix de la care serviciile sunt efectuate.
(2) Prestarile de servicii prevăzute la art. 133 alin.(2) lit. g) pct. 1-8, 13 şi 14 din Codul fiscal realizata de un prestator stabilit în Comunitate către o persoană neimpozabila stabilita în Comunitate, au locul la locul unde prestatorul este stabilit sau are un sediu fix de la care serviciile sunt efectuate.
(3) Operaţiunile de leasing sau închiriere de mijloace de transport prestate de un prestator stabilit în Comunitate către un beneficiar stabilit în Comunitate au locul la locul unde prestatorul este stabilit sau are un sediu fix de la care serviciile sunt efectuate.
(4) În sensul art. 133 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, serviciile legate de bunurile imobile cuprind operaţiuni precum
a) lucrarile de constructii-montaj, transformare, finisare, instalare, reparatii, întreţinere, curatare şi demolare efectuate asupra unui bun imobil prin natura sa, precum şi orice operaţiune ce se efectueaza în legătură cu livrarea de bunuri mobile şi incorporarea acestora într-un bun imobil astfel încât bunurile mobile devin bunuri imobile prin natura lor;
b) studiile şi activităţile de supervizare, care fac parte în mod obisnuit din ocupatia arhitectilor, supervizorilor sau inginerilor şi care au ca obiectiv pregătirea şi coordonarea unei activităţi prevăzute la lit. a);
c) activităţile de evaluare a unui bun imobil;
d) punerea la dispoziţie de spatii de parcare;
e) punerea la dispoziţie de spatii de depozitare a bunurilor;
f) serviciile de cazare şi punerea la dispoziţie de spatii de camping;
g) inchirierea de seifuri ce sunt bunuri imobile prin natura lor;
h) operaţiunile de închiriere, arendare, concesionare sau leasing a bunurilor imobile;
i) serviciile de administrare a bunurilor imobile prin natura lor;
j) acordarea accesului şi drepturilor de folosinţă pentru cai rutiere şi structuri care fac parte din acestea, ca de exemplu poduri şi tuneluri.
Codul fiscal
b) locul unde se efectueaza transportul, în functie de distantele parcurse, în cazul serviciilor de transport, altele decat cele de transport intracomunitar de bunuri;
Norme metodologice
14. (1) În sensul art. 133 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, locul prestarii pentru serviciile ce constau în transportul de bunuri, altele decat transportul intracomunitar de bunuri şi transportul de persoane, este locul în care se efectueaza transportul în functie de distantele parcurse.
(2) Transporturile naţionale de bunuri sau persoane sunt transporturile pentru care atât punctul de plecare, cat şi punctul de sosire se afla în România. Locul prestarii transporturilor naţionale de bunuri şi de persoane este în România.
(3) Transporturile internationale de bunuri sunt transporturile care au fie punctul de plecare, fie punctul de sosire în afara Comunităţii, fie ambele puncte sunt situate în afara Comunităţii, dar transportul tranziteaza România. Transporturile internationale de persoane sunt transporturile care au fie punctul de plecare, fie punctul de sosire în afara tarii, fie ambele puncte sunt situate în afara tarii, dar transportul tranziteaza România. Locul prestarii serviciilor internationale de transport de bunuri sau persoane este considerat a fi în România pentru partea din parcursul efectuat în interiorul tarii, denumita traseu naţional.
(4) Pentru transportul international de bunuri sau de persoane, partea din parcursul efectuat în România este parcursul efectuat între locul de plecare şi locul de sosire al transportului de bunuri sau de persoane, determinata după cum urmeaza
a) pentru transporturile care au punctul de plecare în România, locul de plecare este considerat a fi locul unde începe transportul bunurilor sau primul punct de îmbarcare al pasagerilor, iar locul de sosire este considerat a fi punctul de trecere al frontierei dinspre România în strainatate;
b) pentru transporturile care au punctul de plecare în afara României şi punctul de sosire în România, locul de plecare este punctul de trecere al frontierei din strainatate spre România, iar locul de sosire este primul loc de destinatie al bunurilor în România sau ultimul punct de debarcare a pasagerilor care au fost imbarcati în afara României;
c) pentru transporturile care tranziteaza România, fără a avea nici punctul de plecare, nici punctul de sosire în România, locul de plecare este considerat a fi locul de trecere a frontierei dinspre strainatate în România, iar locul de sosire este considerat a fi punctul de trecere a frontierei dinspre România în strainatate;
d) în cazurile prevăzute la lit. a) - c), pentru pasagerii care s-au imbarcat şi debarcat în interiorul tarii, calatorind cu un mijloc de transport în trafic international, partea de transport dintre locul de îmbarcare şi locul de debarcare pentru acesti pasageri se considera a fi transport naţional.
(5) Facturile sau alte documente legal aprobate pentru transportul international se emit pentru parcursul integral, fără a fi necesară separarea contravalorii traseului naţional şi a celui international. Orice scutire de taxa pentru servicii de transport prevăzută de art. 143 sau art. 144 din Codul fiscal se acordă pentru parcursul efectuat în interiorul tarii, în timp ce distanta parcursa în afara tarii se considera că nu are locul prestarii în România şi nu se datorează taxa. Persoana care efectueaza servicii de transport international beneficiaza de dreptul de deducere a taxei aferente achizitiilor de bunuri şi/sau servicii şi pentru partea din transport care nu are locul prestarii în România, în baza art. 145 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal.
Codul fiscal
c) locul de plecare a unui transport intracomunitar de bunuri. Prin excepţie, în cazul în care serviciul de transport este prestat unui client care, pentru prestarea respectiva, furnizeaza un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit de autorităţile competente dintr-un stat membru, altul decat cel de plecare a transportului, se considera ca transportul are loc în statul membru care a atribuit codul de înregistrare în scopuri de TVA. Prin transport intracomunitar de bunuri se înţelege orice transport de bunuri ale cărui
1. loc de plecare şi loc de sosire sunt situate în doua state membre diferite; sau
2. loc de plecare şi loc de sosire sunt situate în acelasi stat membru, dar transportul este efectuat în legătură directa cu un transport intracomunitar de bunuri;
Norme metodologice
15. (1) Locul de plecare al transportului intracomunitar de bunuri este locul de unde începe transportul bunurilor, fără a se tine cont de distanta parcursa până la locul în care se afla bunurile. Locul de sosire este locul în care se incheie transportul bunurilor.
(2) Transportul prevăzut la art. 133 alin. (2) lit. c) pct. 2 din Codul fiscal, al cărui loc de plecare şi loc de sosire sunt situate în România, direct legat de un transport intracomunitar de bunuri al cărui loc de plecare sau loc de sosire sunt situate în România, reprezinta un transport asimilat transportului intracomunitar de bunuri;
(3) Este considerat un transport intracomunitar de bunuri în sensul art. 133 alin. (2) lit. c) pct. 2 din Codul fiscal, transportul ce urmeaza unui transport prevăzut la art. 133 alin. (2) lit. c) pct. 1 din Codul fiscal, al cărui loc de sosire este situat în România, dacă sunt indeplinite urmatoarele condiţii
a) contractul sau orice alt document aferent acestui transport trebuie să existe în momentul incheierii transportului prevăzut la art. 133 alin. (2) lit. c) pct. 1 din Codul fiscal;
b) persoana care efectueaza transportul prevăzut la art. 133 alin. (2) lit. c) pct. 2 din Codul fiscal, trebuie să actioneze în contul persoanei care comanda sau realizează transportul prevăzut la art. 133 alin. (2) lit. c) pct. 1 din Codul fiscal;
c) bunurile vor rămâne în aceeasi stare în care au fost introduse în România până la incheirea transportului.
(4) Este considerat un transport intracomunitar de bunuri în sensul art. 133 alin. (2) lit. c) pct. 2 din Codul fiscal, transportul ce precede unui transport prevăzut la art. 133 alin. (2) lit. c) pct. 1 din Codul fiscal, al cărui loc de sosire este situat în afara României în alt stat membru, dacă sunt indeplinite urmatoarele condiţii
a) contractul sau orice alt document aferent transportului prevăzut la art. 133 alin. (2) lit. c) pct. 1 din Codul fiscal, trebuie să existe în momentul incheierii transportului prevăzut la art. 133 alin. (2) lit. c) pct. 2 din Codul fiscal;
b) persoana care efectueaza transportul prevăzut la art. 133 alin. (2) lit. c) pct. 2 din Codul fiscal, trebuie să actioneze în contul persoanei care comanda sau realizează transportul prevăzut la art. 133 alin. (2) lit. c) pct. 1 din Codul fiscal;
c) bunurile vor părăsi România în aceeasi stare în care erau la începerea transportului prevăzut la art. 133 alin. (2) lit. c) pct. 2 din Codul fiscal.
(5) Este considerat un transport intracomunitar de bunuri în sensul art. 133 alin. (2) lit. c) pct. 2 din Codul fiscal, transportul situat între doua transporturi prevăzute la art. 133 alin. (2) lit. c) pct. 1 din Codul fiscal, dacă sunt indeplinite urmatoarele condiţii
a) contractul sau orice alt document aferent transportului prevăzut la art. 133 alin. (2) lit. c) pct. 1 din Codul fiscal, trebuie să existe în momentul incheierii transportului prevăzut la art. 133 alin. (2) lit. c) pct. 2 din Codul fiscal;
b) persoana care efectueaza transportul prevăzut la art. 133 alin. (2) lit. c) pct. 2 din Codul fiscal, trebuie să actioneze în contul persoanei care comanda sau realizează transportul prevăzut la art. 133 alin. (2) lit. c) pct. 1 din Codul fiscal;
c) bunurile vor rămâne în aceeasi stare în care au fost introduse în România.
Codul fiscal
Faptul generator pentru livrari de bunuri şi prestări de servicii
Art. 134^1 - (1) Faptul generator intervine la data livrarii bunurilor sau la data prestarii serviciilor, cu excepţiile prevăzute în prezentul capitol.
(2) Pentru livrarile de bunuri în baza unui contract de consignaţie sau în cazul operaţiunilor similare, cum ar fi stocurile la dispoziţia clientului, livrarile de bunuri în vederea testarii sau a verificării conformitatii, astfel cum sunt definite prin norme, se considera ca bunurile sunt livrate la data la care consignatarul sau, după caz, beneficiarul devine proprietar al bunurilor.
(3) Pentru livrarile de bunuri imobile, faptul generator intervine la data la care sunt indeplinite formalitatile legale pentru transferul titlului de proprietate de la vânzător la cumparator.
(4) Pentru prestarile de servicii decontate pe bază de situaţii de lucrari, cum sunt serviciile de constructii-montaj, consultanţă, cercetare, expertiza şi alte servicii similare, faptul generator ia nastere la data emiterii situaţiilor de lucrari sau, după caz, la data la care aceste situaţii sunt acceptate de beneficiar.
Norme metodologice
16. (1) Pentru bunurile livrate în baza unui contract de consignaţie, se considera ca livrarea bunurilor de la consignant la consignatar are loc la data la care bunurile sunt livrate de consignatar clientilor săi. În sensul titlului VI din Codul fiscal, contractul de consignaţie reprezinta un contract prin care consignantul se angajează să livreze bunuri consignatarului, pentru ca acesta din urma sa gaseasca un cumparator pentru aceste bunuri. Consignatarul acţionează în nume propriu dar în contul consignantului când livreaza bunurile către cumpărători.
(2) Pentru bunurile transmise în vederea testarii sau a verificării conformitatii, se considera ca transferul proprietăţii bunurilor a avut loc la data acceptarii bunurilor de către beneficiar. Bunurile transmise în vederea verificării conformitatii sunt bunurile oferite de furnizor clientilor, acestia având dreptul fie să le achizitioneze fie, să le returneze furnizorului. Contractul aferent bunurilor livrate în vederea testarii este un contract provizoriu prin care vanzarea efectiva a bunurilor este condiţionată de obtinerea de rezultate satisfăcătoare în urma testarii de către clientul potenţial, testare ce are scopul de a stabili ca bunurile au caracteristicile solicitate de clientul respectiv.
(3) Pentru stocurile la dispoziţia clientului, se considera ca transferul proprietăţii bunurilor are loc la data la care clientul intră în posesia bunurilor. Stocurile la dispoziţia clientului reprezinta o operaţiune potrivit careia furnizorul transfera regulat bunuri într-un depozit propriu sau într-un depozit al clientului, prin care transferul proprietăţii bunurilor intervine, potrivit contractului, la data la care clientul scoate bunurile din depozit, în principal pentru a le utiliza în procesul de productie.
Codul fiscal
Exigibilitatea pentru livrari de bunuri şi prestări de servicii
Art. 134^2 - (1) Exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), exigibilitatea taxei intervine
a) la data emiterii unei facturi, înainte de data la care intervine faptul generator;
b) la data la care se încasează avansul, pentru plăţile în avans efectuate înainte de data la care intervine faptul generator. Fac excepţie de la aceste prevederi avansurile încasate pentru plata importurilor şi a taxei pe valoarea adăugată aferente importului, precum şi orice avansuri încasate pentru operaţiuni scutite sau care nu sunt impozabile. Avansurile reprezinta plata parţială sau integrală a contravalorii bunurilor şi serviciilor, efectuata înainte de data livrarii sau prestarii acestora;
c) la data extragerii numerarului, pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii realizate prin masini automate de vanzare, de jocuri sau alte masini similare.
Exigibilitatea pentru livrari intracomunitare de bunuri, scutite de taxa
Art. 134^3 - Prin derogare de la prevederile art. 134^2, în cazul unei livrari intracomunitare de bunuri, scutita de taxa conform art. 143 alin. (2), exigibilitatea taxei intervine la data la care este emisa factura pentru întreaga contravaloare a livrarii în cauza, dar nu mai tarziu de a cincisprezecea zi a lunii urmatoare celei în care a intervenit faptul generator."
Faptul generator şi exigibilitatea pentru achizitii intracomunitare de bunuri
Art. 135 - (1) În cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la care ar interveni faptul generator pentru livrari de bunuri similare, în statul membru în care se face achizitia.
(2) În cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine la data la care este emisa factura către persoana care efectueaza achizitia, pentru întreaga contravaloare a livrarii de bunuri, dar nu mai tarziu de a cincisprezecea zi a lunii urmatoare celei în care a intervenit faptul generator."
Norme metodologice
17. Exista o relaţie clara între faptul generator în cazul unei livrari de bunuri şi faptul generator în cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, care intervin în acelasi moment, respectiv în momentul livrarii de bunuri. Pentru a evita orice neconcordanta între livrarile intracomunitare de bunuri, scutite de TVA, care se includ în declaratia recapitulativa pentru astfel de livrari, în statul membru de origine, şi achiziţiile intracomunitare, evidentiate în decontul de TVA şi în declaratia recapitulativa pentru achizitii intracomunitare, în România, momentul exigibilitatii a fost stabilit fie în a cincisprezecea zi a lunii urmatoare celei în care a avut loc faptul generator, fie la data facturii, dacă aceasta factura este emisa pentru întreaga contravaloare, atât pentru livrarile intracomunitare, cat şi pentru achiziţiile intracomunitare.
Exemplul 1. Factura pentru livrarea intracomunitara este emisa integral ulterior datei de 15 a lunii urmatoare celei în care se efectueaza livrarea.
Alt stat membru România
---------------- -------
Livrare intra-comunitara, Achizitie intra-comunitara,
scutita de TVA supusă TVA şi taxabila
Data livrarii: 25/06/2007 Data achizitiei intra-comunitare
25/06/2007
Data facturii: 20/07/2007
Faptul generator: 25/06/2007 Faptul generator: 25/06/2007
Exigibilitatea: 15/07/2007 Exigibilitatea: 15/07/2007
Livrarea este inclusa în declaratia - Achizitia intracomunitara se
recapitulativa aferenta trimestrului evidentiaza în decontul de TVA
trei al anului 2007. pentru luna iulie 2007 (sau
pentru trimestrul trei al anului
2007), precum şi în declaratia
recapitulativa aferenta
trimestrului trei al anului 2007
Exemplul 2. Factura pentru livrarea intracomunitara este emisa anterior datei de 15 a lunii urmatoare celei în care se efectueaza livrarea.
Alt stat membru România
--------------- -------
Livrare intracomunitara Achizitie intracomunitara
scutita de TVA supusă TVA şi taxabila
Data livrarii: 25/06/2007 Data achizitiei intracomunitare
25/06/2007
Data facturii: 29/06/2007
Faptul generator: 25/06/2007 Faptul generator: 25/06/2007
Exigibilitatea: 29/06/2007 Exigibilitatea: 29/06/2007
Livrarea este inclusa în declaratia Achizitia intracomunitara se
recapitulativa aferenta trimestrului evidentiaza în decontul de TVA
doi al anului 2007. pentru luna iunie 2007 (sau pentru
trimestrul doi al anului 2007),
precum şi în declaratia
recapitulativa aferenta
trimestrului doi al anului 2007
Codul fiscal
Baza de impozitare pentru livrari de bunuri şi prestări de servicii efectuate în interiorul tarii
Art. 137 - (1) Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată este constituita din
a) pentru livrari de bunuri şi prestări de servicii, altele decat cele prevăzute la lit. b) şi c), din tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori prestator din partea cumparatorului, beneficiarului sau a unui tert, inclusiv subventiile direct legate de preţul acestor operaţiuni;
b) pentru operaţiunile prevăzute la art. 128 alin. (3) lit. c), compensatia aferenta;
c) pentru operaţiunile prevăzute la art. 128 alin. (4) şi (5), pentru transferul prevăzut la art. 128 alin. (10) şi pentru achiziţiile intracomunitare considerate ca fiind cu plata şi prevăzute la art. 130^1 alin. (2) şi (3), preţul de cumparare al bunurilor respective sau al unor bunuri similare ori, în absenta unor astfel de preţuri de cumparare, preţul de cost, stabilit la data livrarii. În cazul în care bunurile reprezinta active corporale fixe, baza de impozitare se stabileste conform procedurii stabilite prin norme;
d) pentru operaţiunile prevăzute la art. 129 alin. (4), suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabila pentru realizarea prestarii de servicii;
e) în cazul schimbului prevăzut la art. 130 şi, în general, atunci când plata se face parţial ori integral în natura sau atunci când valoarea platii pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii nu a fost stabilita de părţi sau nu poate fi usor stabilita, baza de impozitare se considera ca fiind valoarea normala pentru respectiva livrare/prestare. Este considerata ca valoare normala a unui bun/serviciu tot ceea ce un cumparator, care se afla în stadiul de comercializare unde este efectuata operaţiunea, trebuie să plateasca unui furnizor/prestator independent în interiorul tarii, în momentul în care se realizează operaţiunea, în condiţii de concurenta, pentru a obtine acelasi bun/serviciu.
(2) Baza de impozitare cuprinde urmatoarele
a) impozitele şi taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată;
b) cheltuielile accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare, solicitate de către furnizor/prestator cumparatorului sau beneficiarului. Cheltuielile facturate de furnizorul de bunuri sau de prestatorul de servicii cumparatorului, care fac obiectul unui contract separat şi care sunt legate de livrarile de bunuri sau de prestarile de servicii în cauza, se considera cheltuieli accesorii.
Norme metodologice
18. (1) Potrivit art. 137 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, subventiile primite de la bugetul de stat, bugetele locale sau bugetul Comunitar, legate direct de preţul bunurilor livrate şi/sau al serviciilor prestate, se includ în baza de impozitare. Se considera ca subventiile sunt legate direct de pret dacă indeplinesc cumulativ urmatoarele condiţii
a) suma subventiei sa depinda de volumul bunurilor livrate/serviciilor prestate;
b) suma subventiei să poată fi determinata înainte de desfăşurarea activităţii.
(2) Nu intră în baza de impozitare a taxei subventiile sau alocatiile primite de la bugetul de stat, de la bugetele locale sau de la bugetul Comunitar care nu indeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1), cum sunt: subventiile pentru acoperirea cheltuielilor de transport public local, subventiile acordate pentru efectuarea de investitii proprii.
(3) Baza de impozitare pentru uniformele de serviciu, echipamentul de lucru şi/sau de protecţie acordat salariatilor este constituita din contravaloarea care este suportata de salariati. Dacă echipamentul de lucru şi/sau de protecţie nu este suportat de salariati, operaţiunea nu constituie livrare de bunuri în sensul art. 128 alin. (1) din Codul fiscal. Pentru partea din contravaloarea uniformelor de serviciu, echipamentelor de lucru şi/sau de protecţie acordat salariatilor, care este suportata de angajator, acesta îşi păstrează dreptul de deducere în condiţiile art. 145 din Codul fiscal.
(4) În sensul art. 137 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal baza de impozitare pentru active corporale fixe care constituie livrare de bunuri conform art. 128 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal, altele decat bunurile imobile, este constituita din valoarea rămasă la care aceste bunuri sunt înregistrate în contabilitate, calculată în functie de amortizarea contabila, dar nu mai puţin decat valoarea la care bunurile au fost imputate, în cazul bunurilor constatate lipsa. Dacă activele corporale fixe sunt complet amortizate, baza de impozitare este zero, sau după caz, valoarea imputata, în cazul lipsurilor imputabile.
(5) În situaţiile prevăzute la art. 128 alin. (4) lit. a) şi lit. b) din Codul fiscal, baza de impozitare a bunurilor mobile se determina conform prevederilor alin. (4).
(6) Pentru livrarile de bunuri prevăzute la art. 128 alin. (5) din Codul fiscal, baza de impozitare pentru active corporale fixe, inclusiv pentru bunurile imobile, se determina conform procedurii stabilite la alin. (4).
Codul fiscal
(3) Baza de impozitare nu cuprinde urmatoarele
a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de pret, acordate de furnizori direct clientilor la data exigibilitatii taxei;
b) sumele reprezentand daune-interese, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabila, penalizarile şi orice alte sume solicitate pentru neindeplinirea totala sau parţială a obligaţiilor contractuale, dacă sunt percepute peste preturile şi/sau tarifele negociate. Nu se exclud din baza de impozitare orice sume care, în fapt, reprezinta contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate;
c) dobanzile, percepute după data livrarii sau prestarii, pentru plati cu intarziere;
d) valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfa şi clienti, prin schimb, fără facturare;
e) sumele achitate de furnizor sau prestator, în numele şi în contul clientului, şi care apoi se deconteaza acestuia, precum şi sumele încasate în numele şi în contul unei alte persoane."
Norme metodologice
19. (1) În sensul art. 137 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de pret nu se cuprind în baza de impozitare a taxei dacă sunt acordate de furnizor/prestator direct în beneficiul clientului la momentul livrarii/prestarii şi nu constituie, în fapt, remunerarea unui serviciu sau livrari. În acest scop în factura emisa se va consemna contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor livrate, fără taxa, pe un rand separat se va inscrie suma cu care este redusa baza impozabila, care se scade. Taxa pe valoarea adăugată se aplică asupra diferenţei rezultate.
(2) În cazul reducerilor de pret acordate consumatorului final pe bază de cupoane valorice de către producătorii/distribuitorii de bunuri în cadrul unor campanii promotionale, se considera ca aceste reduceri sunt acordate şi în beneficiul comerciantilor care au acceptat aceste cupoane valorice de la consumatorii finali, chiar dacă în circuitul acestor bunuri de la producători/distribuitori la comercianti s-au interpus unul sau mai mulţi intermediari cumpărători-revanzatori. Cupoanele valorice trebuie să conţină minimum urmatoarele elemente
a) numele producătorului/distribuitorului care acorda reducerea de pret în scopuri promotionale;
b) produsul pentru care se face promotia;
c) valoarea reducerii acordate, în suma globală, care contine şi taxa pe valoarea adăugată aferenta reducerii, fără a fi mentionata distinct în cupon;
d) termenul de valabilitate al cuponului;
e) menţiunea potrivit careia cupoanele pot fi utilizate numai în magazinele agreate în desfăşurarea promotiei în cauza;
f) instrucţiunile privind utilizarea acestor cupoane;
g) denumirea societatii specializate în administrarea cupoanelor valorice, dacă este cazul.
(3) În sensul art. 137 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal sumele achitate de furnizor/prestator în numele şi în contul clientului, reprezinta sumele achitate de o persoană, furnizorul/prestatorul, pentru facturi emise pe numele clientului. Emiterea facturii de decontare este optionala, în functie de cele convenite de părţi în vederea recuperării sumelor achitate. În situaţia în care părţile convin să-şi deconteze sumele achitate pe baza facturii de decontare, taxa nu va fi mentionata distinct, fiind inclusa în totalul sumei de recuperat. Factura de decontare se transmite clientului însoţită de factura achitata în numele clientului şi emisa pe numele acestuia din urma. Furnizorul/prestatorul nu exercita dreptul de deducere pentru sumele achitate în numele clientului şi nu colecteaza taxa pe baza facturii de decontare. De asemenea, furnizorul/prestatorul nu înregistrează aceste sume în conturile de cheltuieli, respectiv de venituri. Clientul îşi va deduce în condiţiile legii taxa pe baza facturii care a fost emisa pe numele sau, factura de decontare fiind doar un document care se anexeaza facturii achitate. În cazul în care furnizorul/prestatorul primeste o factura pe numele sau pentru livrari de bunuri prestări de servicii realizate în beneficiul altei persoane şi emite o factura în nume propriu către aceasta altă persoană, acestea nu sunt considerate plati în numele clientului şi se aplică structura de comision prevăzută la pct. 6 alin. (2)-(4), sau după caz pct. 7 alin. (1), chiar dacă nu exista un contract de comision între părţi.
(4) În sensul art. 137 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal, sumele încasate în numele şi în contul altei persoane cuprind operaţiuni precum
a) cotizatii, onorarii, redevente, taxe sau alte plati încasate în contul unei institutii publice, dacă pentru acestea institutia publică nu este persoana impozabila în sensul art. 127 din Codul fiscal;
b) sume încasate în contul altei persoane, dacă factura este emisa de aceasta altă persoană către un tert. Pentru decontarea sumelor încasate de la tert cu persoana care a emis factura, conform înţelegerii dintre părţi, pot fi intocmite facturi de decontare conform alin. (3);
c) sume facturate către terti şi încasate, în contul altei persoane, situaţie în care se aplică structura de comisionar prevăzută la pct. 6 alin. (2)-(4) sau, după caz, pct. 7 alin. (1), chiar dacă nu exista un contract de comision între părţi.
(5) În sensul art. 137 alin. (3) lit. d) din Codul fiscal, ambalajele care circulă între furnizorii de marfa şi clienti prin schimb, fără facturare, nu se includ în baza de impozitare a taxei, chiar dacă beneficiarii nu deţin cantitatile de ambalaje necesare efectuării schimbului şi achita o garantie baneasca în schimbul ambalajelor primite. Pentru vanzarile efectuate prin unităţi care au obligaţia utilizarii aparatelor de marcat electronice fiscale, suma garantiei banesti încasate pentru ambalaje se evidentiaza distinct pe bonurile fiscale, fără taxa. Restituirea garantiilor banesti nu se reflecta în documente fiscale.
(6) Persoanele care au primit ambalaje în schimbul unei garantii banesti au obligaţia sa comunice periodic furnizorului de ambalaje, dar nu mai tarziu de termenul legal pentru efectuarea inventarierii anuale, cantitatile de ambalaje scoase din evidenta ca urmare a distrugerii, uzurii, lipsurilor sau altor cauze de aceeasi natură. În termen de 5 zile lucratoare de la data comunicarii, furnizorii de ambalaje sunt obligati sa factureze cu taxa cantitatile de ambalaje respective. Dacă garantiile sunt primite de la persoane fizice de către proprietarul ambalajelor, pe baza evidentei vechimii garantiilor primite şi nerestituite, se va colecta taxa pentru ambalajele pentru care s-au incasat garantii mai vechi de 1 an calendaristic.
Codul fiscal
Ajustarea bazei de impozitare
Art. 138 - Baza de impozitare se reduce în urmatoarele situaţii
a) dacă a fost emisa o factura şi, ulterior, operaţiunea este anulata total sau parţial, înainte de livrarea bunurilor sau de prestarea serviciilor;
b) în cazul refuzurilor totale sau partiale privind cantitatea, calitatea ori preturile bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate, în condiţiile anularii totale ori partiale a contractului pentru livrarea sau prestarea în cauza, declarata printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabila, sau în urma unui arbitraj, ori în cazul în care exista un acord scris între părţi;
c) în cazul în care rabaturile, remizele, risturnele şi celelalte reduceri de pret prevăzute la art. 137 alin. (3) lit. a) sunt acordate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;
d) în cazul în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului. Ajustarea este permisa începând cu data pronuntarii hotărârii judecătorești de inchidere a procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, hotărâre rămasă definitivă şi irevocabila;
e) în cazul în care cumparatorii returneaza ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circulă prin facturare."
Norme metodologice
20. (1) În situaţiile prevăzute la art. 138 din Codul fiscal, furnizorii de bunuri şi/sau prestatorii de servicii îşi ajusteaza baza impozabila a taxei după efectuarea livrarii/prestarii, sau după facturarea livrarii/prestarii chiar dacă livrarea/prestarea nu au fost efectuate dar evenimentele prevăzute la art. 138 din Codul fiscal intervin ulterior facturarii şi înregistrării taxei în evidentele persoanei impozabile. În acest scop furnizorii/prestatorii trebuie să emita facturi cu valorile inscrise cu semnul minus când baza de impozitare se reduce sau, după caz, fără semnul minus, dacă baza de impozitare se majoreaza, care vor fi transmise şi beneficiarului. Prevederile acestui alineat se aplică şi pentru livrari intracomunitare.
(2) Beneficiarii au obligaţia sa ajusteze dreptul de deducere exercitat initial, potrivit prevederilor art. 148 lit. b) şi art. 149 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal, numai pentru operaţiunile prevăzute la art. 138 lit. a) - c) şi e) din Codul fiscal. Prevederile acestui alineat se aplică şi pentru achiziţiile intracomunitare.
(3) Ajustarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adăugată, prevăzută la art. 138 lit. d) din Codul fiscal este permisa numai în situaţia în care data declararii falimentului beneficiarilor a intervenit după data de 1 ianuarie 2004, inclusiv pentru facturile emise înainte de această dată, dacă contravaloarea bunurilor livrate/serviciilor prestate ori taxa pe valoarea adăugată aferenta consemnata în aceste facturi nu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului.
(4) Reducerile de pret acordate de producătorii/distribuitorii de bunuri pe bază de cupoane valorice, în cadrul unor campanii promotionale se reflecta în facturi astfel
a) facturile de reducere se intocmesc direct de către producătorii/distribuitorii de bunuri pe numele comerciantilor care au acceptat cupoanele valorice de la consumatorii finali, chiar dacă initial facturile de livrare a bunurilor pentru care se acordă aceste reduceri de pret au fost emise de producători/distribuitori către diversi intermediari cumpărători-revanzatori. La rubrica "Cumparator" se inscriu datele de identificare ale cumparatorului care a acceptat cupoanele valorice de la consumatorii finali. În plus, în factura de reducere de pret se va menţiona "reducere de pret acordată în baza cupoanelor valorice", sau,
b) în cazul în care producătorii/distribuitorii de bunuri incheie contracte cu societăţi specializate în administrarea cupoanelor valorice producătorii/distribuitorii emit o singura factura cu semnul minus pentru valoarea reducerilor de pret acordate în cursul unei luni şi a taxei pe valoarea adăugată aferente, care trebuie să cuprindă menţiunea "reduceri de pret acordate în baza cupoanelor valorice conform anexei". Anexa trebuie să conţină informaţii din care să rezulte valoarea reducerilor de pret acordate de un producător/distribuitor pentru fiecare comerciant, pe categorii de bunuri. La rubrica "Cumparator" se vor inscrie datele de identificare ale societatii specializate în administrarea cupoanelor valorice. Societăţile specializate în administrarea cupoanelor valorice vor emite către fiecare comerciant o singura factura cu semnul minus pentru toate bunurile în cauza, în care vor inscrie valoarea reducerilor de pret acordate de producători/distribuitori în cursul unei luni şi a taxei pe valoarea adăugată aferente. Aceste facturi trebuie să conţină menţiunea "reduceri de pret acordate în baza cupoanelor valorice conform anexei". Anexa trebuie să conţină informaţii din care să rezulte valoarea reducerilor de pret acordate de un producător/distribuitor pentru fiecare comerciant, pe categorii de bunuri. La rubrica "Furnizor" se vor inscrie datele de identificare ale societatii specializate în administrarea cupoanelor valorice.
Codul fiscal
Baza de impozitare pentru achiziţiile intracomunitare
Art. 138^1 - (1) Pentru achiziţiile intracomunitare de bunuri, prevăzute la art. 130^1 alin. (1), baza de impozitare se stabileste pe baza acelorasi elemente utilizate conform art. 137 alin. (1) pentru determinarea bazei de impozitare în cazul livrarii acelorasi bunuri în interiorul tarii. În cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, conform art. 130^1 alin. (2) lit. a), baza de impozitare se determina în conformitate cu prevederile art. 137 alin. (1) lit. c).
(2) Baza de impozitare cuprinde şi accizele platite sau datorate în alt stat membru decat România de persoana care efectueaza achizitia intracomunitara, pentru bunurile achiziţionate. Prin excepţie, în cazul în care accizele sunt rambursate persoanei care efectueaza achizitia intracomunitara, valoarea achizitiei intracomunitare efectuate în România se reduce corespunzător.
Norme metodologice
21. În sensul art. 138^1 din Codul fiscal, baza de impozitare a achizitiei intracomunitare este egala cu baza de impozitarea a livrarii intracomunitare efectuate în alt stat membru, care cuprinde elementele prevăzute la art. 137 alin. (2) din Codul fiscal şi nu cuprinde elementele prevăzute la art. 137 alin. (3) din Codul fiscal.
Codul fiscal
Cursul de schimb valutar
Art. 139^1 - (1) Dacă elementele folosite la stabilirea bazei de impozitare a unui import de bunuri se exprima în valută, cursul de schimb valutar se stabileste conform prevederilor comunitare care reglementeaza calculul valorii în vama.
(2) Dacă elementele folosite pentru stabilirea bazei de impozitare a unei operaţiuni, alta decat importul de bunuri, se exprima în valută, cursul de schimb care se aplică este ultimul curs de schimb comunicat de Banca Naţionala a României sau cursul de schimb utilizat de banca prin care se efectueaza decontarile, din data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operaţiunea în cauza.
Norme metodologice
22. (1) În contractele incheiate între părţi trebuie mentionat dacă pentru decontari va fi utilizat cursul de schimb comunicat de Banca Naţionala a României sau cursul de schimb al unei bănci comerciale. În cazul incasarii de avansuri înainte de livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, altele decat cele pentru achizitii intracomunitare sau livrari intracomunitare de bunuri, cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adăugată la data incasarii avansurilor va rămâne neschimbat la data definitivarii operaţiunii.
Exemplu: O persoana impozabila înregistrată în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal încasează 1.000 euro drept avans pentru livrarea unui automobil de la o alta societate B. A va emite o factura către B la cursul de 3,5 lei/euro, valabil la data incasarii avansului.
Baza de impozitare a TVA = 1.000 euro x 3,5 lei/euro = 3.500 lei.
Taxa pe valoarea adăugată aferenta avansului = 3.500 x 19% = 665 lei.
După o perioadă de 3 luni are loc livrarea automobilului, care costa 5.000 euro. Cursul din data livrarii bunului este de 3,6 lei/euro. Baza de impozitare TVA se determina astfel
[(1.000 euro x 3,5 lei/euro) + (4.000 euro x 3,6 lei/euro)] x 19% = 17.900 x 19% = 3.401 lei.
(2) Pentru livrari de bunuri sau prestări de servicii în interiorul tarii, contractate în valută cu decontare în lei la cursul de schimb din data platii, diferentele de curs dintre cursul de schimb mentionat în factura întocmită conform alin. (1) şi cursul de schimb utilizat la data incasarii, nu este considerat diferenţa de pret.
------------
Alin. (1) al pct. 22 din Normele metodologice de aplicare a art. 139^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 2 al literei B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Codul fiscal
Cotele
Art. 140 - (1) Cota standard este de 19% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxa sau care nu sunt supuse cotei reduse.
(2) Cota redusa este de 9% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru urmatoarele prestări de servicii şi/sau livrari de bunuri
a) serviciile constand în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectura şi arheologice, gradini zoologice şi botanice, targuri, expozitii şi evenimente culturale, cinematografe, altele decat cele scutite conform art. 141 alin. (1) lit. m);
b) livrarea de manuale scolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii;
c) livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, cu excepţia protezelor dentare;
d) livrarea de produse ortopedice;
e) livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar;
f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping.
(3) Cota aplicabila este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 134^2 alin. (2), pentru care se aplică cota în vigoare la data exigibilitatii taxei.
(4) În cazul schimbarii cotei se va proceda la regularizare pentru a se aplică cotele în vigoare la data livrarii de bunuri sau prestarii de servicii, pentru cazurile prevăzute la art. 134^2 alin. (2).
(5) Cota aplicabila pentru importul de bunuri este cota aplicabila pe teritoriul României pentru livrarea aceluiasi bun.
(6) Cota aplicabila pentru achizitii intracomunitare de bunuri este cota aplicata pe teritoriul României pentru livrarea aceluiasi bun şi care este în vigoare la data la care intervine exigibilitatea taxei.
Norme metodologice
23. (1) Taxa se determina prin aplicarea cotei standard sau a cotei reduse asupra bazei de impozitare determinate potrivit legii.
(2) Se aplica procedeul sutei marite pentru determinarea sumei taxei, respectiv 19 x 100/119 în cazul cotei standard şi 9 x 100/109 în cazul cotei reduse, atunci când preţul de vanzare include şi taxa. De regula preţul include taxa în cazul livrarilor de bunuri şi/sau prestarilor de servicii direct către populatie pentru care nu este necesară emiterea unei facturi conform art. 155 alin. (7) din Codul fiscal, precum şi în orice situaţie în care prin natura operaţiunii sau conform prevederilor contractuale preţul include şi taxa.
(3) Cota redusa de 9% prevăzută la art. 140 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal se aplică pentru livrarea de manuale scolare, cărţi, ziare şi reviste, inclusiv pentru cele înregistrate pe suport electromagnetic sau pe alte tipuri de suporturi. Cartile şi manualele scolare sunt tipariturile care au cod ISBN, indiferent de suportul pe care sunt livrate. Ziarele şi revistele sunt orice tiparituri care au cod ISSN, indiferent de suportul pe care sunt livrate. Nu se aplică cota redusa a taxei pe valoarea adăugată pentru livrarea de cărţi, ziare şi reviste care sunt destinate în principal sau exclusiv publicităţii. Prin "în principal" se înţelege ca mai mult de jumătate din conţinutul cartii, ziarului sau revistei este destinat publicităţii.
(4) Cota redusa de taxa de 9% prevăzută la art. 140 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal se aplică pentru protezele medicale şi accesoriile acestora, exclusiv protezele dentare care sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată în condiţiile prevăzute la art. 141 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal. Proteza medicală este un dispozitiv medical care amplifica, restabileste sau inlocuieste zone din tesuturile moi sau dure, precum şi functii ale organismului uman, acest dispozitiv poate fi intern, extern sau atât intern, cat şi extern. Accesoriul unei proteze este un articol care este prevăzut în mod special de către producător pentru a fi utilizat împreună cu proteza medicală.
(5) Cota redusa de taxa de 9% prevăzută la art. 140 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal, se aplică pentru produsele ortopedice. Sunt produse ortopedice protezele utilizate pentru amplificarea, restabilirea sau inlocuirea tesuturilor moi ori dure, precum şi a unor functii ale sistemului osteoarticular, ortezele utilizate pentru modificarea caracteristicilor structurale şi functionale ale sistemului neuromuscular şi scheletic, precum şi încălţămintea ortopedica realizata la recomandarea medicului de specialitate, mijloacele şi dispozitivele de mers ortopedice, precum fotolii rulante şi/sau alte vehicule similare pentru invalizi, părţi şi/sau accesorii de fotolii rulante ori de vehicule similare pentru invalizi.
(6) Cota redusa de taxa de 9% prevăzută la art. 140 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, se aplică pentru cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping. În situaţia în care costul micului dejun este inclus în preţul de cazare, cota redusa se aplică asupra pretului de cazare, fără a se defalca separat micul dejun. Orice persoană care acţionează în condiţiile art. 129 alin. (6) din Codul fiscal, sau care intermediaza astfel de operaţiuni în nume propriu, dar în contul altei persoane, potrivit art. 129 alin. (2), aplica cota de 9% a taxei, cu excepţia situaţiilor în care este obligatorie aplicarea regimului special de taxa pentru agentii de turism prevăzut la art. 152^1 din Codul fiscal.
Codul fiscal
Scutiri pentru operaţiuni din interiorul tarii
Art. 141 - (1) Urmatoarele operaţiuni de interes general sunt scutite de taxa
a) spitalizarea, ingrijirile medicale şi operaţiunile strans legate de acestea, desfăşurate de unităţi autorizate pentru astfel de activităţi, indiferent de forma de organizare, precum: spitale, sanatorii, centre de sănătate rurale sau urbane, dispensare, cabinete şi laboratoare medicale, centre de ingrijire medicală şi de diagnostic, baze de tratament şi recuperare, statii de salvare şi alte unităţi autorizate sa desfasoare astfel de activităţi;
Norme metodologice
24. Scutirea prevăzută la art. 141 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal
a) se aplică pentru operaţiunile care sunt strans legate de spitalizare, ingrijirile medicale, incluzând livrarea de medicamente, bandaje, proteze şi accesorii ale acestora, produse ortopedice şi alte bunuri similare către pacienti în perioada tratamentului, precum şi furnizarea de hrana şi cazare către pacienti în timpul spitalizarii şi ingrijirii medicale;
b) nu se aplică pentru furnizarea de medicamente, bandaje, proteze medicale şi accesorii ale acestora, produse ortopedice şi alte bunuri similare, care nu este efectuata în cadrul tratamentului medical sau spitalizarii, cum ar fi cele efectuate de farmacii, chiar şi în situaţia în care acestea sunt situate în incinta unui spital sau a unei clinici şi/sau sunt conduse de către acestea.
Codul fiscal
d) transportul bolnavilor şi al persoanelor accidentate, în vehicule special amenajate în acest scop, de către entităţi autorizate în acest sens;
Norme metodologice
25. Scutirea prevăzută la art. 141 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal privind activitatea de transport al bolnavilor şi ranitilor cu vehicule special amenajate în acest sens se aplică pentru transporturile efectuate de statiile de salvare sau de alte unităţi sau vehicule autorizate de Ministerul Sănătăţii pentru desfăşurarea acestei activităţi.
Codul fiscal
i) prestarile de servicii şi/sau livrarile de bunuri strans legate de asistenţa şi/sau protectia sociala, efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi recunoscute ca având caracter social;
Norme metodologice
26. În sensul art. 141 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal, entitatile recunoscute ca având caracter social sunt entităţi precum: caminele de batrani şi de pensionari, centrele de integrare prin terapie ocupationala, centrele de plasament autorizate sa desfasoare activităţi de asistenţa sociala.
Codul fiscal
j) prestarile de servicii şi/sau livrarile de bunuri strans legate de protectia copiilor şi a tinerilor, efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi recunoscute ca având caracter social;
Norme metodologice
27. Scutirea prevăzută la art. 141 alin. (1) lit. j) din Codul fiscal, se aplică centrelor-pilot pentru tineri cu handicap, caselor de copii, centrelor de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap şi altor organisme care au ca obiect de activitate asigurarea supravegherii, intretinerii sau educarii tinerilor.
Codul fiscal
k) prestarile de servicii şi/sau livrarile de bunuri furnizate membrilor în interesul lor colectiv, în schimbul unei cotizatii fixate conform statutului, de organizaţii fără scop patrimonial care au obiective de natura politica, sindicala, religioasa, patriotica, filozofica, filantropica, patronala, profesionala sau civica, precum şi obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, în condiţiile în care aceasta scutire nu provoaca distorsiuni de concurenta;
Norme metodologice
28. În sensul art. 141 alin. (1) lit. k) din Codul fiscal
a) Cuantumul cotizatiilor este stabilit de organul de conducere abilitat, conform statutului propriu al organizaţiilor fără scop patrimonial;
b) activităţile desfăşurate în favoarea membrilor în contul cotizatiilor încasate în baza art. 6 din Decretul-lege nr. 139/1990 privind camerele de comert şi industrie din România, cu modificările şi completările ulterioare, de către Camera de Comert şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti şi camerele de comert şi industrie teritoriale, sunt scutite de taxa.
Codul fiscal
l) prestarile de servicii strans legate de practicarea sportului sau a educatiei fizice, efectuate de organizaţii fără scop patrimonial pentru persoanele care practica sportul sau educatia fizica;
Norme metodologice
29. Scutirea prevăzută la art. 141 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal se aplică pentru prestarile de servicii ce au stransa legătură cu practicarea sportului sau a educatiei fizice, efectuate în beneficiul persoanelor care practica sportul sau educatia fizica, în situaţia în care aceste servicii sunt prestate de către organizaţii fără scop patrimonial, cum sunt organizaţiile şi ligile sportive, cluburile sportive, bazele sportive de antrenament, hotelurile şi cantinele pentru uzul exclusiv al sportivilor. Nu se aplică scutirea de taxa pentru încasările din publicitate, încasările din cedarea drepturilor de transmitere la radio şi la televiziune a manifestarilor sportive şi încasările din acordarea dreptului de a intra la orice manifestari sportive.
Codul fiscal
m) prestarile de servicii culturale şi/sau livrarile de bunuri strans legate de acestea, efectuate de instituţiile publice sau de alte organisme culturale fără scop patrimonial, recunoscute ca atare de către Ministerul Culturii şi Cultelor;
Norme metodologice
30. Prestarile de servicii culturale prevăzute de art. 141 alin. (1) lit. m) din Codul fiscal efectuate de instituţiile publice sau de organizaţii culturale nonprofit cuprind activităţi precum: reprezentatiile de teatru, opera, opereta, organizarea de expozitii, festivaluri şi alte evenimente culturale similare. Livrarile de bunuri strans legate de aceste servicii cuprind livrari precum: vanzarea de brosuri, pliante şi alte materiale care popularizeaza un eveniment cultural.
Codul fiscal
n) prestarile de servicii şi/sau livrarile de bunuri efectuate de persoane ale caror operaţiuni sunt scutite, potrivit lit. a), f) şi i)-m), cu ocazia manifestarilor destinate să le aduca sprijin financiar şi organizate în profitul lor exclusiv, cu condiţia ca aceste scutiri sa nu produca distorsiuni concurentiale;
Norme metodologice
31. Potrivit art. 141 alin. (1) lit. n) din Codul fiscal, sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată activităţi cum sunt: reprezentatii teatrale, coregrafice sau cinematografice, expozitii, concerte, conferinte, simpozioane, cu condiţia ca veniturile obtinute din aceste activităţi sa serveasca numai la acoperirea cheltuielilor persoanelor care le-au organizat.
Codul fiscal
o) activităţile specifice posturilor publice de radio şi televiziune, altele decat activităţile de natura comerciala;
Norme metodologice
32. Prin posturi publice naţionale de radio şi televiziune se înţeleg Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, prevăzute de Legea nr. 41/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privind organizarea şi functionarea Societatii Române de Radiodifuziune şi Societatii Române de Televiziune.
Codul fiscal
p) serviciile publice postale, precum şi livrarea de bunuri aferenta acestora;
Norme metodologice
33. Serviciile publice postale sunt serviciile postale din sfera serviciului universal, astfel cum sunt reglementate de Ordonanţa Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile postale, cu modificările şi completările ulterioare.
Codul fiscal
q) prestarile de servicii efectuate de către grupuri independente de persoane, ale caror operaţiuni sunt scutite sau nu intră în sfera de aplicare a taxei, grupuri create în scopul prestarii către membrii lor de servicii direct legate de exercitarea activităţilor acestora, în cazul în care aceste grupuri solicita membrilor lor numai rambursarea cotei-părţi de cheltuieli comune, în limitele şi în condiţiile stabilite prin norme şi în condiţiile în care aceasta scutire nu este de natura a produce distorsiuni concurentiale.
Norme metodologice
34. (1) Scutirea de la art. 141 alin. (1) lit. q) din Codul fiscal se aplică în situaţia în care membrii unui grup independent de persoane sunt de acord sa imparta cheltuieli semnificative comune şi direct necesare pentru exercitarea activităţii de către membri. În acest caz alocarea de cheltuieli se considera a fi o prestare de servicii în beneficiul membrilor de către grupul independent de persoane. Aceasta prestare de servicii este scutita de taxa în cazul în care condiţiile stabilite la alin. (2)-(15) sunt indeplinite cumulativ.
(2) Membrii grupului independent trebuie
a) să fie persoane neimpozabile sau persoane impozabile care efectueaza operaţiuni fără drept de deducere a taxei, neinregistrate în scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal, cu excepţia activităţii de administrare;
b) să efectueze activităţi de aceeasi natura sau sa apartina aceluiasi grup financiar, economic, profesional sau social.
(3) Activităţile grupului independent trebuie să aibă un caracter non-profit. Grupul independent nu se înregistrează, dar acţionează în calitate de grup faţă de terti. Unul din membri va fi desemnat să asigure conducerea administrativa a grupului independent.
(4) Grupul independent va presta numai servicii de aceeasi natura tuturor membrilor grupului în interesul direct şi comun al acestora. Grupul independent nu poate efectua livrari de bunuri, cu excepţia cazului în care aceste livrari de bunuri sunt auxiliare prestarilor de servicii menţionate la acest punct.
(5) Se interzice grupului independent să efectueze operaţiuni către terti. De asemenea se interzice prestarea de servicii de către grupul independent doar unuia dintre membrii sau numai pentru o parte a membrilor grupului.
(6) Serviciile prestate de grupul independent în beneficiul tuturor membrilor săi vor fi decontate fiecarui membru şi reprezinta contravaloarea cheltuielilor comune aferente perioadei pentru care se efectueaza decontarea. Urmare a acestor decontari, grupul independent nu poate obtine nici un profit.
(7) Decontarea mentionata la alin. (6) se efectueaza în baza unui decont justificativ întocmit de membrul desemnat să asigure conducerea administrativa ce stabileste
a) cota-parte exacta de cheltuieli comune pentru fiecare membru al grupului;
b) o evaluare exacta a cotei părţi a fiecarui membru din cheltuielile comune, în baza criteriilor obiective agreate între membrii grupului.
(8) Pentru aplicarea alin. (7), grupul independent poate primi sume în avans de la membrii săi cu condiţia ca valoarea totala a acestor avansuri sa nu depăşească suma totala a cheltuielilor comune angajate pe perioada acoperita de fiecare decont justificativ.
(9) În vederea implementarii grupului independent se depune la Agentia Naţionala de Administrare Fiscala din cadrul Ministerului Finanţelor Publice o cerere semnata de către toţi membrii grupului, care să cuprindă urmatoarele
a) numele, adresa, obiectul de activitate şi codul de înregistrare al fiecarui membru;
b) elementele care să demonstreze ca membrii indeplinesc condiţiile de la alin. (2);
c) numele membrului desemnat să asigure conducerea administrativa.
(10) Agentia Naţionala de Administrare Fiscala va lua o decizie oficiala prin care să aprobe sau sa refuze implementarea grupului independent şi va comunică acea decizie grupului, precum şi fiecarui organ fiscal în jurisdictia caruia se afla membrii grupului independent, în termen de 60 de zile de la data primirii cererii menţionate la alin. (9).
(11) Implementarea grupului independent va intra în vigoare în prima zi din cea de-a doua luna urmatoare datei deciziei menţionate la alin. (10).
(12) Membrul desemnat să asigure conducerea administrativa a grupului va notifica Agentiei Naţionale de Administrare Fiscala oricare dintre urmatoarele evenimente
a) încetarea optiunii prevăzute la alin. (1) de a forma un grup independent, cu cel puţin 30 de zile înainte de producerea evenimentului;
b) neindeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (2) care conduc la anularea tratamentului persoanelor impozabile ca grup independent, în termen de 15 zile de la producerea evenimentului care a generat aceasta situaţie;
c) numirea unui alt membru desemnat să asigure conducerea administrativa al grupului independent cu cel puţin 30 de zile înainte de producerea evenimentului.
(13) În situaţiile prevăzute la alin. (12) lit. a) şi b) Agentia Naţionala de Administrare Fiscala va anula tratamentul persoanelor impozabile ca grup independent astfel
a) în cazul prevăzut la alin. (12) lit. a), de la data 1 a lunii urmatoare celei în care a incetat opţiunea;
b) în cazul prevăzut la alin. (12) lit. b), de la data de 1 a lunii urmatoare celei în care s-a produs evenimentul care a generat aceasta situaţie.
(14) Agentia Naţionala de Administrare Fiscala va putea, în urma verificărilor efectuate de organele fiscale competente
a) sa anuleze tratamentul unei persoane ca membru al unui grup independent în cazul în care acea persoana nu mai intruneste criteriile de eligibilitate pentru a fi considerata un asemenea membru în condiţiile alin. (1). Aceasta anulare va intra în vigoare începând cu prima zi a lunii urmatoare celei în care situaţia a fost constatata de organele fiscale competente;
b) sa anuleze tratamentul persoanelor impozabile ca grup independent în cazul în care grupul nu intruneste criteriile de eligibilitate prevăzute la alin. (1)-(8) pentru a fi considerate un asemenea grup. Aceasta anulare va intra în vigoare începând cu prima zi a lunii urmatoare celei în care situaţia a fost constatata de organele fiscale competente.
(15) În situaţia în care membrul desemnat să asigure conducerea administrativa a grupului deconteaza costurile de administrare a grupului independent către ceilalti membri, acestea nu sunt scutite de taxa, în condiţiile art. 141 alin. (1) lit. q) din Codul fiscal. Chiar dacă membrul desemnat să asigure conducerea administrativa a grupului se înregistrează în scopuri de taxa pe valoarea adăugată pentru activitatea de administrare, acesta poate face parte din grup.
(16) În cazul grupurilor independente toate achiziţiile efectuate de la terti sau alti membrii ai grupului în interesul direct al grupului vor fi efectuate de membrul desemnat pentru conducerea administrativa a grupului, care acţionează în numele şi pe contul grupului.
Codul fiscal
(2) Urmatoarele operaţiuni sunt, de asemenea, scutite de taxa
a) prestarile urmatoarelor servicii financiare şi bancare
1. acordarea şi negocierea de credite, precum şi administrarea creditului de către persoana care îl acorda;
2. acordarea, negocierea şi preluarea garantiilor de credit sau a garantiilor colaterale pentru credite, precum şi administrarea garantiilor de credit de către persoana care acorda creditul;
3. orice operaţiune, inclusiv negocierea, legata de depozite financiare şi conturi curente, plati, transferuri, debite, cecuri şi alte efecte de comert, cu excepţia recuperării de creante şi operaţiunilor de factoring;
4. emiterea, transferul şi/sau orice alte operaţiuni cu moneda naţionala sau valuta ca mijloc de plată, cu excepţia monedelor sau a bancnotelor care sunt obiecte de colectie;
5. emisiunea, transferul şi/sau orice alte operaţiuni, cu excepţia administrarii şi depozitarii, cu acţiuni, titluri de participare, titluri de creante, obligaţiuni şi alte valori mobiliare, cu excepţia operaţiunilor legate de documentele care atesta titlul de proprietate asupra bunurilor;
6. gestionarea fondurilor comune de plasament şi/sau a fondurilor comune de garantare a creanţelor, efectuata de orice entităţi constituite în acest scop;
Norme metodologice
35. (1) Se cuprind în sfera operaţiunilor scutite conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal şi imprumuturile acordate de asociaţi/actionari societatilor comerciale în vederea asigurarii resurselor financiare ale societatii comerciale.
(2) Se cuprind în sfera operaţiunilor scutite conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 5 din Codul fiscal şi transferul şi/sau orice alte operaţiuni cu părţi sociale şi acţiuni necotate la bursa.
(3) În sensul art. 141 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, serviciile auxiliare trebuie să indeplineasca functiile caracteristice specifice şi esentiale ale serviciului principal pentru a se califica drept operaţiuni scutite de taxa.
Codul fiscal
e) arendarea, concesionarea, inchirierea şi leasingul de bunuri imobile, cu urmatoarele excepţii
1. operaţiunile de cazare care sunt efectuate în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping;
2. inchirierea de spatii sau locatii pentru parcarea autovehiculelor;
3. inchirierea utilajelor şi a masinilor fixate definitiv în bunuri imobile;
4. inchirierea seifurilor;
Norme metodologice
36. În sensul art. 141 alin. (2) lit. e) pct. 3 din Codul fiscal, masinile şi utilajele fixate definitiv în bunuri imobile sunt cele care nu pot fi detasate fără a fi deteriorate sau fără a antrena deteriorarea imobilelor insesi.
Codul fiscal
f) livrarea de către orice persoană a unei constructii, a unei părţi a acesteia şi a terenului pe care este construita, precum şi a oricărui alt teren. Prin excepţie, scutirea nu se aplică pentru livrarea unei constructii noi, a unei părţi a acesteia sau a unui teren construibil, dacă este efectuata de o persoană impozabila care şi-a exercitat ori ar fi avut dreptul să-şi exercite dreptul de deducere total sau parţial a taxei pentru achizitia, transformarea sau construirea unui astfel de imobil. În sensul prezentului articol, se definesc urmatoarele
1. teren construibil reprezinta orice teren amenajat sau neamenajat, pe care se pot executa constructii, conform legislaţiei în vigoare;
2. construcţie înseamnă orice structura fixata în sau pe pamant;
3. livrarea unei constructii noi sau a unei părţi din aceasta înseamnă livrarea efectuata cel tarziu până la data de 31 decembrie a anului următor anului primei ocupari ori utilizari a construcţiei sau a unei părţi a acesteia, după caz, în urma transformarii;
4. o construcţie noua cuprinde şi orice construcţie transformata astfel încât structura, natura ori destinaţia sa au fost modificate sau, în absenta acestor modificari, dacă costul transformarilor, exclusiv taxa, se ridica la minimum 50% din valoarea de piaţa a construcţiei, exclusiv valoarea terenului, ulterior transformarii;
Norme metodologice
37. În sensul art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, terenul pe care este construit un bun imobil urmeaza regimul bunului imobil ca proprietăţi indivizibile.
Codul fiscal
(3) Orice persoană impozabila poate opta pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la alin. (2) lit. e) şi f), în condiţiile stabilite prin norme.
Norme metodologice
38. (1) În sensul art. 141 alin. (3) din Codul fiscal şi fără să contravină prevederilor art. 161 din Codul fiscal, orice persoană impozabila poate opta pentru taxarea oricareia din operaţiunile scutite de taxa prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, în ceea ce priveste un bun imobil sau o parte a acestuia, construit, achizitionat, transformat sau modernizat la sau după data aderarii, în condiţiile prevăzute la alin. (2) - (9). Pentru bunurile imobile sau părţi ale acestora, construite, achiziţionate, transformate sau modernizate înainte de data aderarii se aplică prevederile tranzitorii de la art. 161 din Codul fiscal. În sensul prezentelor norme sunt luate în considerare operaţiunile de transformare sau modernizare care conduc la majorarea valorii bunului imobil.
(2) În aplicarea alin. (1)
a) un bun imobil are înţelesul prevăzut la art. 141 alin. (2) lit. f) pct. 2 din Codul fiscal;
b) un bun imobil sau o parte a acestuia, este considerat ca fiind construit la sau după data aderarii, dacă acest bun imobil, sau o parte a acestuia, este prima data utilizat la data aderarii sau după aderare;
c) un bun imobil sau o parte a acestuia, este considerat ca fiind achizitionat la sau după data aderarii dacă data la care se indeplinesc toate formalitatile legale pentru transferul titlului de proprietate de la vânzător la cumparator are loc la data aderarii sau după aderare;
d) un bun imobil sau o parte a acestuia, este considerat ca fiind transformat sau modernizat la sau după data aderarii dacă se indeplinesc urmatoarele condiţii
- bunul imobil sau partea acestuia, astfel transformat sau modernizat este la prima utilizare la data aderarii sau după aderare;
- valoarea transformarii sau modernizarii depăşeşte 20% din valoarea bunului imobil, sau părţii acestuia, astfel transformat sau modernizat, exclusiv valoarea terenului.
(3) Opţiunea prevăzută la alin. (1) se va notifica organelor fiscale competente pe formularul prezentat în anexa 1 la prezentele norme metodologice şi se va exercita de la data depunerii notificarii sau de la o altă dată ulterioară înscrisă în notificare. În situaţia în care opţiunea se exercită numai pentru o parte din bunul imobil, aceasta parte din bunul imobil care se intenţionează a fi utilizat pentru operaţiuni taxabile, exprimata în procente, se va comunică în notificarea transmisa organului fiscal. Pentru bunurile imobile sau părţile din bunurile imobile pentru care au fost incheiate contracte de leasing care sunt în derulare la data de 1 ianuarie 2007, notificarea se va depune în termen de 90 de zile de la data aderarii, în situaţia în care proprietarul bunului doreste sa continue regimul de taxare pentru operaţiunea de leasing cu bunuri imobile.
(4) Persoana impozabila neinregistrata în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, va solicita inregistrarea, dacă opteaza pentru taxare şi concomitent va depune şi notificarea prevăzută în anexa 1 la prezentele norme. Opţiunea de înregistrare în scopuri de taxa nu tine loc de optiune de taxare a operaţiunilor prevăzute la alin. (1).
(5) Persoana impozabila care a optat pentru regimul de taxare în condiţiile alin. (1) poate aplica regimul de scutire de taxa prevăzut la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, de la data înscrisă în notificarea prevăzută la alin. (7).
(6) Persoanele impozabile care au optat tacit înainte de data aderarii pentru inchirierea, concesionarea sau arendarea de bunuri imobile, trebuie să depună notificarea prevăzută în anexa 1 la prezentele norme în termen de 90 de zile de la data aderarii. Persoanele impozabile care au depus notificari pentru taxarea operaţiunilor de închiriere, concesionare sau arendare de bunuri imobile, înainte de data aderarii, nu mai au obligaţia să aplice acest regim de taxare pe o perioadă de 5 ani de la data înscrisă în notificare, dacă depun notificarea pentru renuntarea la regimul de taxare prevăzută la alin. (7) şi nu este necesară modificarea notificarii în sensul mentionarii suprafetei bunului imobil, în loc de procent din bunul imobil, conform menţiunilor din anexa 1 la prezentele norme.
(7) Persoana impozabila va notifica la organele fiscale competente cu privire la anularea optiunii, prin formularul prezentat în anexa 2 la prezentele norme. Aplicarea scutirii de taxa este permisa numai după depunerea notificarii cu privire la anularea optiunii.
(8) În cazul în care opţiunea prevăzută la alin. (1) se exercită de către o persoană impozabila care nu a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei aferente imobilului sau părţii din imobil care face obiectul optiunii, persoana impozabila va efectua ajustarea o singură dată pentru întreaga perioadă de ajustare în situaţiile prevăzute la art. 149 alin. (4) lit. c) şi alin. (5) lit. c) pct. 1 din Codul fiscal.
(9) În cazul anularii optiunii prevăzută la alin. (1), persoana impozabila va efectua ajustarea taxei deduse conform art. 149 alin. (4) lit. a) şi alin. (5) lit. a) din Codul fiscal.
39. (1) În sensul art. 141 alin. (3) din Codul fiscal, orice persoană impozabila poate opta pentru taxarea livrarii bunurilor imobile prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, în condiţiile prevăzute la alin. (2) -(6). Pentru bunurile imobile sau părţi ale acestora, construite, achiziţionate, transformate sau modernizate înainte de data aderarii se aplică prevederile tranzitorii de la art. 161 din Codul fiscal. În sensul prezentelor norme sunt luate în considerare operaţiunile de transformare sau modernizare care conduc la majorarea valorii bunului imobil.
(2) Cu excepţia situaţiilor în care se aplică prevederile art. 141 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal, şi prin exceptare de la prevederile alin. (1), persoana impozabila care şi-a exercitat opţiunea de taxare conform pct. 38 alin. (1), pentru o construcţie, o parte a unei constructii, sau a unui teren, altul decat terenul construibil, nu poate aplica regimul de scutire prevăzut la art. 141 lit. f) din Codul fiscal, până la sfârşitul anului calendaristic următor celui în care s-a anulat opţiunea prevăzută la pct. 38 alin. (1), sau în care aceasta optiune şi-a incetat aplicabilitatea din cauza livrarii.
(3) În aplicarea alin. (1)
a) un bun imobil are înţelesul prevăzut la art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal;
b) un bun imobil, sau o parte a acestuia, este considerat ca fiind construit la sau după data aderarii, dacă acel bun imobil, sau o parte a acestuia, este prima data utilizat la data aderarii sau după aderare;
c) un bun imobil, sau o parte a acestuia, este considerat ca fiind cumparat la sau după data aderarii dacă data la care se indeplinesc toate formalitatile legale pentru transferul titlului de proprietate de la vânzător la cumparator are loc la data aderarii sau după aderare;
d) un bun imobil sau o parte a acestuia, este considerat ca fiind transformat sau modernizat la sau după data aderarii dacă se indeplinesc urmatoarele condiţii
- bunul imobil, sau partea acestuia, astfel transformat sau modernizat, este la prima utilizare la data aderarii sau după aderare;
- valoarea transformarii sau modernizarii depăşeşte 20% din valoarea bunului imobil, sau părţii acestuia, astfel transformat sau modernizat, exclusiv valoarea terenului.
(4) Opţiunea prevăzută la alin. (1) se notifica organelor fiscale locale pe formularul prezentat în anexa 3 la prezentele norme metodologice şi se exercită pentru bunurile imobile, menţionate în notificare. Opţiunea se poate exercita şi numai pentru o parte a acestor bunuri.
(5) În cazul în care opţiunea prevăzută la alin. (1) se referă numai la o parte a bunurilor imobile aceasta parte care va fi vanduta în regim de taxare, identificata cu exactitate, va fi înscrisă în notificarea prevăzută la alin. (4).
(6) În cazul în care opţiunea prevăzută la alin. (1) se exercită de către o persoană impozabila care nu a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei aferente bunului ce face obiectul optiunii, aceasta persoana impozabila va efectua ajustarea prevăzută la art. 149 alin. (4) lit. c) şi alin. (5) lit. c) pct. 1 din Codul fiscal. Aceasta ajustare va include taxa aferenta unui bun imobil sau a unei părţi a acestuia, pentru care dreptul de deducere se nascuse parţial înainte de data aderarii.
40. Cu excepţia celor prevăzute la art. 141 alin (3) din Codul fiscal, persoanele impozabile nu pot aplica taxarea pentru operaţiunile scutite prevăzute de art. 141 din Codul fiscal. Instituţiile publice sunt tratate ca persoane impozabile pentru activităţile scutite conform art. 141 din Codul fiscal. Scutirile se aplică livrarilor de bunuri şi/sau prestarilor de servicii realizate de orice persoană impozabila. Dacă o persoană impozabila a facturat în mod eronat cu taxa livrari de bunuri şi sau prestări de servicii scutite conform art. 141 din Codul fiscal, este obligata sa storneze facturile emise. Beneficiarii unor astfel de operaţiuni nu au dreptul de deducere sau de rambursare a taxei aplicate în mod eronat pentru o astfel de operaţiune scutita. Acestia trebuie să solicite furnizorului/prestatorului stornarea facturii cu taxa şi emiterea unei noi facturi fără taxa.
Codul fiscal
Scutiri pentru importuri de bunuri şi pentru achizitii intracomunitare
Art. 142 - (1) Sunt scutite de taxa
[...]
f) importul de bunuri efectuat de reprezentantele organismelor internationale şi interguvernamentale acreditate în România, precum şi de către membrii acestora, în limitele şi în conformitate cu condiţiile stabilite în conventiile de înfiinţare a acestor organizaţii;
Norme metodologice
41. Scutirea prevăzută la art. 142 alin. (1) lit. f) din Codul Fiscal se acordă de către birourile vamale de control şi vamuire, pe baza avizului Ministerului Afacerilor Externe privind respectarea limitelor şi condiţiilor precizate în conventiile de înfiinţare a acestor organizaţii.
Codul fiscal
h) reimportul de bunuri în România, efectuat de persoana care a exportat bunurile în afara Comunităţii, în aceeasi stare în care se aflau la momentul exportului, şi care beneficiaza de scutire de taxe vamale;
Norme metodologice
42. În sensul art. 142 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal, bunurile reimportate trebuie
a) sa fi ramas în proprietatea persoanei care era proprietarul acestora în momentul exportului;
b) sa fi fost supuse regimului normal de taxa pe piaţa interna a unui Stat Membru şi sa nu fi facut obiectul unei rambursari în virtutea exportului.
Codul fiscal
i) reimportul de bunuri în România, efectuat de persoana care a exportat bunurile în afara Comunităţii, pentru a fi supuse unor reparatii, transformari, adaptari, asamblari, cu condiţia ca aceasta scutire să fie limitata la valoarea bunurilor în momentul exportului acestora în afara Comunităţii;
Norme metodologice
43. (1) În sensul art. 142 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal scutirea parţială de la plata taxei, respectiv pentru valoarea bunurilor în momentul exportului, se acordă pentru
a) reimportul bunurilor care au fost reparate în afara Comunităţii;
b) reimportul bunurilor care au fost prelucrate în afara Comunităţii, inclusiv asamblate sau montate;
c) reimportul de părţi de bunuri sau piese de schimb care au fost exportate în afara Comunităţii pentru a fi incorporate în aceste bunuri;
d) reimportul bunurilor rezultate din transformarea bunurilor exportate în afara Comunităţii în vederea acestei transformari.
(2) Scutirea parţială mentionata la alin. (1) se acordă în urmatoarele condiţii
a) bunurile trebuie să fi fost exportate din România în afara Comunităţii, după plasarea acestora în regim de perfectionare pasiva;
b) bunurile trebuie să fi fost supuse regimului normal de taxa în România;
c) exportul şi re-importul bunurilor trebuie efectuat de aceeasi persoana.
(3) Baza de impozitare a re-importului mentionat la alin. (1) este constituita din valoarea bunurilor livrate şi a serviciilor prestate în afara Comunităţii, la care se adauga elementele care nu sunt deja cuprinse în aceasta valoare, conform art. 139 alin. (2) din Codul fiscal.
(4) Scutirea totala se acordă pentru re-importul de bunuri care deja au fost supuse în afara Comunităţii uneia sau mai multor operaţiuni, în condiţiile în care aceleasi operaţiuni efectuate în România nu ar fi fost taxate.
Codul fiscal
l) importul în România de bunuri care au fost transportate dintr-un teritoriu tert, atunci când livrarea acestor bunuri de către importator constituie o livrare scutita, conform art. 143 alin. (2);
Norme metodologice
44. Scutirea mentionata la art. 142 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal, se acordă dacă importatorul poate dovedi ca importul este direct destinat unei livrari intracomunitare a acestor bunuri, care este scutita de taxa. În acest sens, declaratia vamala de import va menţiona codul de înregistrare în scopuri de TVA atribuit de alt stat membru persoanei careia îi sunt livrate bunurile de către importator în cazurile menţionate la art. 143 alin. (2) lit. a) şi d) din Codul fiscal.
Codul fiscal
Sfera de aplicare a dreptului de deducere
Art. 145 - (1) Dreptul de deducere ia nastere la momentul exigibilitatii taxei.
(2) Orice persoană impozabila are dreptul sa deduca taxa aferenta achizitiilor, dacă acestea sunt destinate utilizarii în folosul urmatoarelor operaţiuni
a) operaţiuni taxabile;
b) operaţiuni rezultate din activităţi economice pentru care locul livrarii/prestarii se considera ca fiind în strainatate, dacă taxa ar fi deductibila, în cazul în care aceste operaţiuni ar fi fost realizate în România;
c) operaţiuni scutite de taxa, conform art. 143, 144 şi 144^1;
d) operaţiuni scutite de taxa, conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 1-5 şi lit. b), în cazul în care cumparatorul ori clientul este stabilit în afara Comunităţii sau în cazul în care aceste operaţiuni sunt în legătură directa cu bunuri care vor fi exportate într-un stat din afara Comunităţii, precum şi în cazul operaţiunilor efectuate de intermediari care acţionează în numele şi în contul altei persoane, atunci când acestia intervin în derularea unor astfel de operaţiuni;
e) operaţiunile prevăzute la art. 128 alin. (7) şi la art. 129 alin. (7), dacă taxa s-ar fi aplicat transferului respectiv.
(3) Dacă nu contravine prevederilor alin. (2), persoana impozabila are dreptul de deducere a taxei şi pentru cazurile prevăzute la art. 128 alin. (8) şi la art. 129 alin.
(4) În condiţiile stabilite prin norme se acordă dreptul de deducere a taxei pentru achiziţiile efectuate de o persoană impozabila înainte de inregistrarea acesteia în scopuri de TVA, conform art. 153.
(5) Nu sunt deductibile
a) taxa aferenta sumelor achitate în numele şi în contul clientului şi care apoi se deconteaza acestuia, precum şi taxa aferenta sumelor încasate în numele şi în contul altei persoane, care nu sunt incluse în baza de impozitare a livrarilor/prestarilor efectuate conform art. 137 alin. (3) lit. e);
b) taxa datorata sau achitata pentru achiziţiile de bauturi alcoolice şi produse din tutun, cu excepţia cazurilor în care aceste bunuri sunt destinate revanzarii sau pentru a fi utilizate pentru prestări de servicii."
Norme metodologice
45. (1) În sensul art. 145 alin. (4) din Codul fiscal, orice persoană impozabila are dreptul sa deduca taxa din momentul în care aceasta persoana intenţionează sa desfasoare o activitate economica, cu condiţia sa nu se depăşească perioada prevăzută la art. 147^1 alin. (2) din Codul fiscal. Intentia persoanei trebuie evaluata în baza elementelor obiective cum ar fi faptul ca aceasta începe sa angajeze costuri şi/sau sa faca investitii pregatitoare necesare iniţierii acestei activităţi economice.
(2) În cazul operaţiunilor care înainte de data aderarii nu au dat drept de deducere, iar după data aderarii dau drept de deducere, persoanele impozabile pot să-şi exercite dreptul de deducere pentru taxa nededusa înainte de data aderarii aferenta serviciilor neutilizate şi bunurilor de natura stocurilor achiziţionate în scopul utilizarii pentru aceste operaţiuni şi care sunt în stoc la data aderarii. Ajustarea se face o singură dată şi se inscrie în primul decont de taxa care se va depune după data aderarii, ca taxa deductibila. Taxa nededusa înainte de aderare aferenta bunurilor de capital se ajusteaza în condiţiile prevăzute la art. 149 din Codul fiscal, dar perioada de ajustare este limitata la 5 ani. Prevederile acestui alineat se aplică şi în cazul micilor întreprinderi care au achizitionat bunuri înainte de data aderarii şi care se înregistrează în scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal la sau după data aderarii.
(3) În cazul operaţiunilor care înainte de data aderarii au dat drept de deducere, iar după data aderarii nu dau drept de deducere, persoanele impozabile trebuie să-şi ajusteze taxa dedusa înainte de data aderarii aferenta serviciilor neutilizate şi bunurilor de natura stocurilor achiziţionate în scopul utilizarii pentru aceste operaţiuni şi care sunt în stoc la data aderarii. Ajustarea se face o singură dată şi se inscrie în primul decont de taxa care se va depune după data aderarii, ca taxa datorata. Taxa dedusa înainte de data aderarii aferenta bunurilor de capital se ajusteaza în condiţiile prevăzute la art. 149 din Codul fiscal, dar perioada de ajustare este limitata la 5 ani.
(4) Pentru exercitarea dreptului de deducere prevăzut la alin. (1) şi (2) trebuie indeplinite urmatoarele cerinţe
a) bunurile respective urmeaza a fi utilizate pentru operaţiuni care dau drept de deducere;
b) persoana impozabila trebuie să deţină o factura fiscala sau un alt document legal aprobat prin care să justifice suma taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor achiziţionate.
c) sa nu depăşească perioada prevăzută la art. 147^1 alin. (2) din Codul fiscal.
Codul fiscal
Condiţii de exercitare a dreptului de deducere
Art. 146 - (1) Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabila trebuie să indeplineasca urmatoarele condiţii
a) pentru taxa datorata sau achitata, aferenta bunurilor care i-au fost ori urmeaza sa îi fie livrate sau serviciilor care i-au fost ori urmeaza sa îi fie prestate în beneficiul sau, să deţină o factura care să cuprindă informaţiile prevăzute la art. 155 alin. (5);
b) pentru taxa aferenta bunurilor care i-au fost ori urmeaza sa îi fie livrate sau serviciilor care i-au fost ori urmeaza sa îi fie prestate în beneficiul sau, dar pentru care persoana impozabila este obligata la plata taxei, conform art. 150 alin. (1) lit. b)-g)
1. să deţină o factura care să cuprindă informaţiile prevăzute la art. 155 alin. (5) sau documentele prevăzute la art. 155^1 alin. (1); şi
2. sa inregistreze taxa ca taxa colectata în decontul aferent perioadei fiscale în care ia nastere exigibilitatea taxei;
c) pentru taxa achitata pentru importul de bunuri, altele decat cele prevăzute la lit. d), să deţină declaratia vamala de import sau actul constatator emis de organele vamale, care să mentioneze persoana impozabila ca importator al bunurilor din punct de vedere al taxei, precum şi documente care să ateste plata taxei de către importator sau de către altă persoană în contul sau;
d) pentru taxa datorata pentru importul de bunuri efectuat conform art. 157 alin. (4) şi (5), să deţină declaratia vamala de import sau actul constatator emis de organele vamale, care să mentioneze persoana impozabila ca importator al bunurilor în scopuri de taxa, precum şi suma taxei datorate. De asemenea, persoana impozabila trebuie să inscrie taxa pe valoarea adăugată ca taxa colectata în decontul aferent perioadei fiscale în care ia nastere exigibilitatea;
e) pentru taxa aferenta unei achizitii intracomunitare de bunuri
1. să deţină o factura sau documentul prevăzut la art. 155^1 alin. (1); şi
2. sa inregistreze taxa ca taxa colectata în decontul aferent perioadei fiscale în care ia nastere exigibilitatea;
f) pentru taxa aferenta unei operaţiuni asimilate cu o achizitie intracomunitara de bunuri, prevăzută la art. 130^1 alin. (2) lit. a), să deţină documentul prevăzut la art. 155 alin. (4), emis în statul membru din care bunurile au fost transportate ori expediate, sau documentul prevăzut la art. 155^1 alin. (1) şi sa inregistreze aceasta taxa ca taxa colectata în decontul aferent perioadei fiscale în care ia nastere exigibilitatea taxei.
(2) Prin norme se vor preciza cazurile în care documentele sau oblibaţiile, altele decat cele prevăzute la alin. (1), se vor prezenta sau îndeplini pentru a justifica dreptul de deducere a taxei.
Norme metodologice
46. (1) Justificarea deducerii taxei se face numai pe baza exemplarului original al documentelor prevăzute la art. 146 alin. (1) din Codul fiscal sau cu alte documente care să conţină cel puţin informaţiile prevăzute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, cu excepţia facturilor simplificate prevăzute la pct. 78. În cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii exemplarului original al documentului de justificare, beneficiarul va solicita furnizorului/prestatorului emiterea unui duplicat al facturii pe care se va menţiona ca inlocuieste factura initiala.
(2) Pentru carburanţii auto achizitionati, deducerea taxei poate fi justificata cu bonurile fiscale emise conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 64/2002, republicată, cu modificările ulterioare, dacă sunt stampilate şi au inscrise denumirea cumparatorului şi numărul de inmatriculare a autovehiculului.
(3) Facturile sau alte documente legale emise pe numele salariatilor unei persoane impozabile aflati în deplasare în interesul serviciului, pentru transport sau cazarea în hoteluri sau alte unităţi similare, sunt aceleasi documente prevăzute la alin. (1) pentru deducerea taxei pe valoarea adăugată, insotite de decontul de deplasare. Aceleasi prevederi se aplică şi în cazul personalului pus la dispoziţie de o altă persoană impozabila sau pentru administratorii unei societăţi comerciale.
(4) Pentru situaţiile prevăzute la art. 146 alin. (1) lit. b) pct. 2 lit. d), lit. e) pct. 2 şi lit. f) din Codul fiscal, se vor aplica corespunzător prevederile art. 157 alin. (2) din Codul fiscal, în ceea ce priveste reflectarea taxei.
Codul fiscal
Deducerea taxei pentru persoana impozabila cu regim mixt şi persoana parţial impozabila
Art. 147 - (1) Persoana impozabila care realizează sau urmeaza sa realizeze atât operaţiuni care dau drept de deducere, cat şi operaţiuni care nu dau drept de deducere este denumita în continuare persoana impozabila cu regim mixt. Persoana care realizează atât operaţiuni pentru care nu are calitatea de persoana impozabila, în conformitate cu prevederile art. 127, cat şi operaţiuni pentru care are calitatea de persoana impozabila este denumita persoana parţial impozabila.
(2) Dreptul de deducere a taxei deductibile aferente achizitiilor efectuate de către o persoană impozabila cu regim mixt se determina conform prezentului articol. Persoana parţial impozabila nu are drept de deducere pentru achiziţiile destinate activităţii pentru care nu are calitatea de persoana impozabila. Dacă persoana parţial impozabila desfăşoară activităţi în calitate de persoana impozabila, din care rezultă atât operaţiuni cu drept de deducere, cat şi operaţiuni fără drept de deducere, este considerata persoana impozabila mixta pentru respectivele activităţi şi aplica prevederile prezentului articol. În condiţiile stabilite prin norme, persoana parţial impozabila poate solicita aplicarea unei pro-rata speciale în situaţia în care nu poate tine evidente separate pentru activitatea desfăşurată în calitate de persoana impozabila şi pentru activitatea pentru care nu are calitatea de persoana impozabila.
(3) Achiziţiile destinate exclusiv realizării de operaţiuni care permit exercitarea dreptului de deducere, inclusiv de investitii destinate realizării de astfel de operaţiuni, se inscriu intr-o coloana distincta din jurnalul pentru cumparari, iar taxa deductibila aferenta acestora se deduce integral.
(4) Achiziţiile destinate exclusiv realizării de operaţiuni care nu dau drept de deducere, precum şi de investitii care sunt destinate realizării de astfel de operaţiuni se inscriu intr-o coloana distincta din jurnalul pentru cumparari pentru aceste operaţiuni, iar taxa deductibila aferenta acestora nu se deduce.
(5) Achiziţiile pentru care nu se cunoaste destinaţia, respectiv dacă vor fi utilizate pentru realizarea de operaţiuni care dau drept de deducere sau pentru operaţiuni care nu dau drept de deducere, ori pentru care nu se poate determina proportia în care sunt sau vor fi utilizate pentru operaţiuni care dau drept de deducere şi operaţiuni care nu dau drept de deducere se evidentiaza intr-o coloana distincta din jurnalul pentru cumparari, iar taxa deductibila aferenta acestor achizitii se deduce pe bază de pro-rata.
(6) Pro-rata prevăzută la alin. (5) se determina ca raport între
a) suma totala, fără taxa, dar cuprinzand subventiile legate direct de pret, a operaţiunilor constand în livrari de bunuri şi prestări de servicii care permit exercitarea dreptului de deducere, la numarator; şi
b) suma totala, fără taxa, a operaţiunilor prevăzute la lit. a) şi a operaţiunilor constand în livrari de bunuri şi prestări de servicii care nu permit exercitarea dreptului de deducere, la numitor. Se includ sumele primite de la bugetul statului sau bugetele locale, acordate în scopul finantarii operaţiunilor scutite fără drept de deducere sau operaţiunilor care nu se afla în sfera de aplicare a taxei.
(7) Se exclud din calculul pro-rata urmatoarele
a) valoarea oricarei livrari de bunuri de capital care au fost utilizate de persoana impozabila în activitatea sa economica;
b) valoarea oricăror livrari de bunuri sau prestări de servicii către sine efectuate de persoana impozabila şi prevăzute la art. 128 alin. (4) şi la art. 129 alin. (4), precum şi a transferului prevăzut la art. 128 alin. (10);
c) valoarea operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. a) şi b), precum şi a operaţiunilor imobiliare, altele decat cele prevăzute la lit. a), în măsura în care acestea sunt accesorii activităţii principale.
Norme metodologice
47. (1) În aplicarea art. 147 alin. (3) şi alin. (4) din Codul fiscal, dacă bunurile sau serviciile achiziţionate pot fi alocate parţial activităţii care nu da drept de deducere şi parţial activităţii care da drept de deducere, nu se aplică prevederile art. 147 alin. (5) din Codul fiscal, respectiv deducerea taxei pe bază de pro-rata.
Exemplu: o societate care cumpara o cladire, cunoaste din momentul achizitionarii acesteia partea din cladire care va fi alocata pentru închiriere în regim de scutire şi partea de cladire care va fi alocata pentru închiriere în regim de taxare, va deduce taxa corespunzătoare părţii din cladire care urmeaza a fi utilizata pentru închiriere în regim de taxare şi nu va deduce taxa aferenta părţii din cladire, care va fi utilizata pentru închiriere în regim de scutire.
(2) În sensul art. 147 alin. (7) lit. c) din Codul fiscal, operaţiunile imobiliare reprezinta operaţiuni de livrare, închiriere, leasing, arendare, concesionare şi alte operaţiuni similare efectuate în legătură cu bunurile imobile.
(3) O operaţiune este accesorie activităţii principale dacă se indeplinesc cumulativ urmatoarele condiţii
a. realizarea acestei operaţiuni necesita resurse tehnice limitate privind echipamentele şi utilizarea de personal;
b. operaţiunea nu este direct legata de activitatea principala a persoanei impozabile; şi
c. suma achizitiilor efectuate în scopul operaţiunii şi suma taxei deductibile aferente operaţiunii, sunt nesemnificative.
(4) Persoanele impozabile cu regim mixt pot opta sa nu aplice prevederile art. 147 în ce priveste posibilitatea exercitarii dreptului de deducere, situaţie în care taxa aferenta achizitiilor de bunuri destinate operaţiunilor cu sau fără drept de deducere nu va fi dedusa.
Codul fiscal
Dreptul de deducere exercitat prin decontul de taxa
Art. 147^1 - (1) Orice persoană impozabila înregistrată în scopuri de TVA, conform art. 153, are dreptul sa scada din valoarea totala a taxei colectate, pentru o perioadă fiscala, valoarea totala a taxei pentru care, în aceeaşi perioadă, a luat nastere şi poate fi exercitat dreptul de deducere, conform art. 145-147.
(2) În situaţia în care nu sunt indeplinite condiţiile şi formalitatile de exercitare a dreptului de deducere în perioada fiscala de declarare sau în cazul în care nu s-au primit documentele de justificare a taxei prevăzute la art. 146, persoana impozabila îşi poate exercita dreptul de deducere prin decontul perioadei fiscale în care sunt indeplinite aceste condiţii şi formalitati sau printr-un decont ulterior, dar nu pentru mai mult de 5 ani consecutivi, începând cu data de 1 ianuarie a anului care urmeaza celui în care a luat nastere dreptul de deducere.
(3) Prin norme se vor preciza condiţiile necesare aplicarii prevederilor alin. (2), pentru situaţia în care dreptul de deducere este exercitat după mai mult de 3 ani consecutivi după anul în care acest drept ia nastere.
(4) Dreptul de deducere se exercită chiar dacă nu exista o taxa colectata sau taxa de dedus este mai mare decat cea colectata pentru perioada fiscala prevăzută la alin. (1) şi (2).
Norme metodologice
48. În aplicarea art. 147^1 alin. (3), din Codul fiscal, persoana impozabila va solicita deducerea prin scrisoare recomandata, însoţită de facturi sau alte documente justificative ale dreptului de deducere, în original, la organele fiscale competente, care vor raspunde la cerere în termen de treizeci de zile lucratoare de la data scrisorii recomandate. Persoana impozabila îşi va exercita dreptul de deducere în decontul prevăzut la art. 156^2 din Codul fiscal, aferent perioadei fiscale în care respectiva persoana a primit autorizarea de deducere a taxei de la autoritatea fiscala competenţa.
Codul fiscal
Rambursarea taxei către persoane impozabile neinregistrate în scopuri de TVA în România
Art. 147^2 - (1) În condiţiile stabilite prin norme
a) persoana impozabila neinregistrata şi care nu este obligata să se inregistreze în scopuri de TVA în România, stabilita în alt stat membru, poate solicita rambursarea taxei achitate;
Norme metodologice
49. (1) În condiţiile prezentate şi în conformitate cu procedurile de la alin. (4) - (14), persoana impozabila prevăzută la alin. (3) poate solicita rambursarea taxei facturata de alte persoane impozabile şi achitata de aceasta pentru bunuri mobile ce i-au fost livrate sau serviciile care i-au fost prestate în beneficiul sau în România, precum şi a taxei achitate pentru importul bunurilor în România pe o perioadă de minimum trei luni sau maxim un an calendaristic sau pe o perioadă mai mica de trei luni rămasă din anul calendaristic. Prezentele norme transpun Directiva a 8-a - 79/1072/EEC din data de 6 decembrie 1979.
(2) Prin exceptare de la prevederile alin. (1) nu se acordă rambursarea taxei datorate sau achitate de persoana impozabila prevăzută la alin. (3) pentru
a) achiziţiile de bunuri a caror livrare este scutita sau care poate fi scutita conform art. 143 alin. (2) din Codul fiscal;
b) achizitii de bunuri, altele decat cele prevăzute la lit. a), sau prestări de servicii a caror livrare/prestare este sau poate fi scutita de taxa conform art. 141 - 144^1 din Codul fiscal;
c) achizitii de bunuri/servicii pentru a caror livrare/prestare nu se acordă deducerea taxei în România în condiţiile art. 145 alin. (2) sau (5) din Codul fiscal.
(3) Persoana impozabila prevăzută la art. 147^2 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal este o persoană impozabila care în perioada prevăzută la alin. (1) nu este înregistrată şi nici nu este obligata să se inregistreze în scopuri de taxa în România conform art. 153 Codul fiscal, nu este stabilita, şi nici nu are un sediu fix în România de la care sunt efectuate activităţi economice, şi care, în acea perioada, nu a efectuat livrari de bunuri şi prestări de servicii în România, cu excepţia urmatoarelor
a) servicii de transport şi servicii accesorii transportului, scutite conform art. 143 alin. (1) lit. c) sau art. 144 alin. (1) din Codul fiscal, precum şi art. 143 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, în măsura în care valoarea acestora din urma este inclusa în baza de impozitare a bunurilor importate potrivit art. 139 din Codul fiscal
b) livrarile de bunuri şi/sau prestarile de servicii, în cazul în care taxa aferenta este achitata de persoanele în beneficiul cărora bunurile sunt livrate şi/sau serviciile sunt prestate, conform art. 150 alin. (1) lit. b) - d), f) şi g) din Codul fiscal.
(4) Rambursarea taxei prevăzute la alin. (1) se acordă persoanei impozabile prevăzute la alin. (3) în măsura în care bunurile şi serviciile achiziţionate sau importate în România, pentru care s-a achitat taxa, sunt utilizate de către persoana impozabila pentru
a) operaţiuni aferente activităţii sale economice pentru care persoana impozabila ar fi fost indreptatita sa deduca taxa dacă aceste operaţiuni ar fi fost efectuate în România sau operaţiuni scutite conform art. 143 alin. (1) şi 144 alin. (1) lit. a) - c) din Codul fiscal;
b) operaţiuni prevăzute la alin. (3) lit. b).
(5) Pentru a îndeplini condiţiile pentru rambursare, orice persoană impozabila prevăzută la alin. (3) trebuie să indeplineasca urmatoarele obligaţii
a) să depună la organele fiscale competente din România o cerere pe formularul al cărui model este stabilit de Ministerul Finanţelor Publice, anexand toate facturile şi/sau documentele de import în original, care să evidenţieze taxa a carei rambursare se solicita;
b) sa faca dovada ca este o persoană impozabila înregistrată în scopuri de TVA într-un stat membru, sub forma unui certificat emis de autoritatea competentă din statul membru în care aceasta este stabilita. Totusi, atunci când autoritatea fiscala competenţa română poseda deja o astfel de dovada, nu este obligatoriu ca persoana impozabila sa aduca noi dovezi pe o perioadă de un an de la data emiterii primului certificat de către autoritatea competentă a statului în care este stabilita;
c) sa confirme prin declaratie scrisa ca în perioada la care se referă cererea sa de rambursare nu a efectuat livrari de bunuri sau prestări de servicii ce au avut loc sau au fost considerate ca având loc în România, cu excepţia, după caz, a serviciilor prevăzute la alin. (3) lit. a) şi b);
d) să se angajeze sa inapoieze orice suma ce i-ar putea fi rambursata din greseala.
(6) Organele fiscale competente nu îi pot impune persoanei impozabile ce solicita rambursarea conform art. 147^2 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, nici o alta obligaţie în plus faţă de cele prevăzute la alin. (5). Prin excepţie, organele fiscale competente pot solicita persoanei impozabile să prezinte informaţii suplimentare necesare pentru a stabili dacă o cerere de rambursare este justificata.
(7) Cererea de rambursare prevăzută la alin. (5) lit. a) va fi aferenta facturilor pentru achizitionarea de bunuri sau servicii sau documentelor pentru importuri efectuate în perioada prevăzută la alin. (1), dar poate fi aferenta şi facturilor sau documentelor de import necuprinse inca în cererile anterioare, în măsura în care aceste facturi sau documente de import sunt aferente operaţiunilor realizate în anul calendaristic la care se referă cererea.
(8) Cererea de rambursare prevăzută la alin. (5) lit. a) trebuie depusa la organele fiscale competente în termen de şase luni de la incheierea anului calendaristic în care taxa devine exigibila.
(9) Dacă o cerere se referă la o perioadă
a) mai scurta decat un an calendaristic dar nu mai mica de trei luni, suma pentru care se efectueaza cererea nu poate fi mai mica de 200 lei;
b) de un an calendaristic sau perioada rămasă dintr-un an calendaristic, suma pentru care se efectueaza cererea nu poate fi mai mica de 25 lei.
(10) Decizia privind cererea de rambursare va fi emisa în termen de şase luni de la data la care cererea, însoţită de documentele necesare pentru analizarea cererii, se depune la organele fiscale competente. În cazul în care rambursarea este respinsa parţial sau în totalitate, organele fiscale competente vor prezenta motivele respingerii cererii. Decizia poate fi contestata potrivit prevederilor legale în vigoare din România.
(11) La cererea solicitantului, rambursarile se efectueaza în lei într-un cont indicat de persoana impozabila fie în România, fie în statul membru în care aceasta este stabilita. Orice comisioane bancare se vor suporta de solicitant.
(12) Organele fiscale competente vor marca documentaţia anexata la o cerere de rambursare pentru a împiedica utilizarea acestora pentru o alta cerere. Organele fiscale competente vor returna aceasta documentatie solicitantului în termen de o luna de la data deciziei prevăzute la alin. (10).
(13) În cazul în care o rambursare este obtinuta în mod fraudulos sau printr-o eroare oarecare, organele fiscale competente vor solicita persoanei impozabile care a beneficiat de rambursare restituirea sumelor rambursate în mod eronat şi accesoriilor aferente. În caz de nerestituire a sumelor, organele fiscale competente vor proceda la recuperarea acestora potrivit prevederilor referitoare la asistenţa reciproca privind rambursarile de TVA.
(14) La cererea unei persoane impozabile stabilite în România, cu excepţia întreprinderilor mici cu regimul special prevăzut la art. 152 din Codul fiscal, care doreste să solicite rambursarea taxei în alt Stat Membru, autoritatea fiscala competenţa va emite un certificat conform alin. (5) lit. b) din care să rezulte ca persoana respectiva este persoana impozabila înregistrată în scopuri de taxa conform art. 153 în România.
Codul fiscal
b) persoana impozabila neinregistrata şi care nu este obligata să se inregistreze în scopuri de TVA şi nu este stabilita în Comunitate poate solicita rambursarea taxei achitate dacă, în conformitate cu legile tarii unde este stabilita, o persoană impozabila stabilita în România ar avea acelasi drept de rambursare în ceea ce priveste taxa pe valoarea adăugată sau alte impozite/taxe similare aplicate în tara respectiva;
Norme metodologice
50. (1) În condiţiile şi în conformitate cu procedurile prevăzute la alin. (4) - (17), persoana impozabila prevăzută la alin. (3) poate solicita rambursarea taxei ce i-a fost facturata de alte persoane impozabile şi achitata de persoana respectiva pentru achiziţiile în România de bunuri mobile sau servicii, precum şi taxa achitata de aceasta pentru importul de bunuri în România, pe o perioadă de cel puţin trei luni ce nu va depăşi un an calendaristic, sau pe o perioadă mai mica de trei luni rămasă dintr-un an calendaristic. Prezentele norme transpun Directiva 86/560/EEC din 17 noiembrie 1986.
(2) Prin exceptare de la prevederile alin. (1), nu se va acorda rambursarea pentru taxa datorata sau achitata de persoana impozabila prevăzută la alin. (3) pentru
a) achiziţiile de bunuri a caror livrare este scutita sau care poate fi scutita conform art. 143 alin. (2) din Codul fiscal;
b) achizitii de bunuri, altele decat cele a caror livrare este sau poate fi scutita de taxa conform art. 143 alin. (2) din Codul fiscal;
c) achizitii de bunuri, altele decat cele prevăzute la lit. a), sau prestări de servicii a caror livrare/prestare, este sau poate fi scutita de taxa conform art. 141 - 144^1 din Codul fiscal;
d) achizitii de bunuri/servicii pentru a caror livrare/prestare nu se acordă în România nici o deducere a taxei în condiţiile art. 145 alin. (2) sau (6) din Codul fiscal.
(3) Persoana impozabila prevăzută la art. 147^2 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, este o persoană impozabila care în perioada prevăzută la alin. (1) nu este înregistrată şi nu este obligata să se inregistreze în scopuri de TVA în România şi nu este stabilita şi nici nu are un sediu fix în Comunitate, şi care, în acea perioada, nu a efectuat livrari de bunuri şi prestări de servicii în România, cu excepţia urmatoarelor
a) servicii de transport şi accesorii transportului, scutite conform art. 143 alin. (1) lit. c) sau art. 144 alin. (1) lit. a) - c) din Codul fiscal, precum şi art. 143 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, în măsura în care valoarea acestora este inclusa în baza de impozitare a bunurilor importate în conformitate cu art. 139 din Codul fiscal;
b) livrari de bunuri sau prestări de servicii pentru care taxa aferenta este exclusiv achitata de persoanele în beneficiul cărora se efectueaza, conform art. 150 alin. (1) lit. b) - d), f) şi g) din Codul fiscal.
(4) Rambursarea prevăzută la alin. (1) se acordă pentru
a) operaţiunile legate de activitatea economica a persoanei impozabile care ar da drept de deducere dacă ar fi realizate în România, care
1. sunt prevăzute la art. 145 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal; sau
2. sunt scutite conform art. 143 alin. (1) şi 144 alin. (1) lit. a) - c) din Codul fiscal;
b) operaţiunile prevăzute la alin. (3) lit. b).
(5) Pentru a îndeplini condiţiile pentru rambursare, orice persoană impozabila prevăzută la alin. (3) trebuie să desemneze un reprezentant în România în scopul rambursarii.
(6) Reprezentantul prevăzut la alin. (5) acţionează în numele şi în contul persoanei impozabile pe care o reprezinta şi va fi tinut răspunzător individual şi în solidar alaturi de persoana impozabila prevăzută la alin. (3) pentru oblibaţiile şi drepturile persoanei impozabile cu privire la cererea de rambursare.
(7) Reprezentantul trebuie să indeplineasca urmatoarele obligaţii, în numele şi în contul persoanei menţionate la alin. (3)
a) să depună la organele fiscale competente o cerere pe modelul stabilit de Ministerul Finanţelor Publice, anexand toate facturile şi/sau documentele de import în original, care să evidenţieze taxa a carei rambursare se solicita;
b) să prezinte documente din care să rezulte ca persoana mentionata la alin. (3) este angajata intr-o activitate economica ce ar face-o să fie considerata persoana impozabila în condiţiile art. 127 din Codul fiscal, dacă ar fi stabilita în România. Prin excepţie, în cazul în care organele fiscale competente deţin deja o astfel de dovada, nu este obligatoriu ca persoana impozabila sa aduca noi dovezi pe o perioadă de un an de la data prezentarii respectivelor dovezi;
c) să prezinte o declaratie scrisa a persoanei menţionate la alin. (3) ca în perioada la care se referă cererea de rambursare persoana respectiva nu a efectuat livrari de bunuri sau prestări de servicii ce au avut loc sau au fost considerate ca având loc în România, cu excepţia, după caz, a serviciilor prevăzute la alin. (3) lit. a) şi b).
(8) Pentru a se asigura ca o cerere de rambursare este justificata şi pentru a preveni fraudele, organele fiscale competente îi vor impune imputernicitului ce solicita o rambursare conform art. 147^2 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, orice alte obligaţii în plus faţă de cele prevăzute la alin. (7).
(9) Cererea de rambursare prevăzută la alin. (7) lit. a) va fi aferenta facturilor pentru achizitionarea de bunuri sau servicii sau documentelor pentru importuri efectuate în perioada prevăzută la alin. (1), dar poate fi aferenta şi facturilor sau documentelor de import necuprinse inca în cererile anterioare, în măsura în care aceste facturi sau documente de import sunt aferente operaţiunilor incheiate în anul calendaristic la care se referă cererea.
(10) Cererea de rambursare prevăzută la alin. (7) lit. a) trebuie depusa la autoritatea fiscala competenţa în termen de şase luni de la sfârşitul anului calendaristic în care taxa devine exigibila.
(11) Dacă o cerere se referă la o perioadă
a) mai scurta decat un an calendaristic dar nu mai mica de trei luni, suma pentru care se efectueaza cererea nu poate fi mai mica de 200 lei;
b) de un an calendaristic sau perioada rămasă dintr-un an calendaristic, suma pentru care se efectueaza cererea nu poate fi mai mica de 25 lei.
(12) Decizia privind cererea de rambursare va fi emisa în termen de şase luni de la data la care cererea, însoţită de documentele necesare pentru analizarea cererii, se primeste de organele fiscale competente. În cazul în care rambursarea este respinsa parţial sau în totalitate, organele fiscale competente vor prezenta motivele respingerii cererii. Decizia poate fi contestata potrivit prevederilor legale în vigoare din România.
(13) Rambursarile se efectueaza în lei într-un cont deschis în România şi indicat de reprezentant. Orice comisioane bancare se vor suporta de către solicitant.
(14) Organele fiscale competente vor marca documentaţia anexata la o cerere de rambursare pentru a împiedica utilizarea acestora pentru o alta cerere. Organele fiscale competente vor returna aceasta documentatie reprezentantului în termen de o luna de la data deciziei prevăzute la alin. (12).
(15) Atunci când s-a obţinut o rambursare în mod fraudulos sau printr-o eroare oarecare, organele fiscale competente vor proceda direct la recuperarea sumelor platite în mod eronat şi a oricăror accesorii aferente de la imputernicit.
(16) În cazul cererilor frauduloase, organele fiscale competente vor respinge persoanei impozabile respective orice alta rambursare pe o perioadă de maximum zece ani de la data depunerii cererii frauduloase.
(17) La cererea unei persoane impozabile stabilite în România, cu excepţia întreprinderilor mici care aplica regimul special prevăzut la art. 152 din Codul fiscal, care doreste să solicite rambursarea taxei într-un stat tert, organele fiscale competente vor emite un certificat din care să rezulte ca persoana respectiva este persoana impozabila înregistrată în scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal.
Codul fiscal
c) persoana neinregistrata şi care nu este obligata să se inregistreze în scopuri de TVA, dar care efectueaza în România o livrare intracomunitara scutita de mijloace de transport noi poate solicita rambursarea taxei achitate pentru achizitia efectuata de aceasta în România a respectivului mijloc de transport nou. Rambursarea nu poate să depăşească taxa care s-ar aplica dacă livrarea de către aceasta persoana a mijloacelor de transport noi respective ar fi livrare taxabila;
Norme metodologice
51. (1) Pentru a avea dreptul la rambursare, persoana prevăzută la art. 147^2 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal va îndeplini urmatoarele obligaţii
a) va depune la organele fiscale competente o cerere pe modelul stabilit de Ministerul Finanţelor Publice;
b) va anexa factura şi - după caz - documentele de import în original, sau orice alt document care să evidenţieze taxa achitata de aceasta persoana pentru achizitia a carei rambursare se solicita;
c) va prezenta dovezi asupra faptului ca mijlocul de transport
1. a facut obiectul unei livrari intracomunitare scutite de taxa în condiţiile art. 143 alin. (2) din Codul fiscal;
2. era un mijloc de transport nou în condiţiile art. 125^1 alin. (3) din Codul fiscal, la momentul livrarii care rezultă din documentele prevăzute la lit. b).
(2) Rambursarea se efectueaza în termenul prevăzut de normele procedurale în vigoare, care începe să curgă de la data depunerii cererii şi a tuturor documentelor menţionate la alin. (1) lit. b) la organele fiscale competente. Rambursarea se va efectua în lei într-un cont din România indicat de persoana prevăzută la alin. (1) şi orice comisioane bancare vor cadea în sarcina solicitantului.
(3) Organele fiscale competente vor marca factura, documentul de import sau orice alt document anexat la o cerere de rambursare pentru a împiedica utilizarea acestora pentru o alta cerere şi vor returna aceste documente solicitantului.
(4) În cazul în care rambursarea este respinsa parţial sau în totalitate, organele fiscale competente vor prezenta motivele respingerii cererii. Decizia poate fi contestata potrivit prevederilor legale în vigoare din România.
Codul fiscal
d) persoana impozabila stabilita în România, neinregistrata şi care nu este obligata să se inregistreze în scopuri de TVA, poate solicita rambursarea taxei achitate aferente operaţiunilor prevăzute la art. 145 alin. (2) lit. d) sau în alte situaţii prevăzute prin norme.
Norme metodologice
52. (1) Pentru a avea dreptul la rambursare, persoana impozabila stabilita în România, neinregistrata şi care nu este obligata să se inregistreze în scopuri de TVA, prevăzută la art. 147^2 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, va îndeplini urmatoarele obligaţii
a) va depune la organele fiscale competente o cerere pe modelul stabilit de Ministerul Finanţelor Publice;
b) va anexa toate facturile şi - după caz - documentele de import în original, sau orice alt document care să evidenţieze taxa datorata sau achitata de aceasta persoana pentru achiziţiile efectuate pentru care se solicita rambursarea;
c) va prezenta documente din care să rezulte ca taxa prevăzută la lit. b) este aferenta operaţiunilor ce dau drept de deducere a taxei în condiţiile art. 145 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal.
(2) Rambursarea se efectueaza în termenul prevăzut de normele procedurale în vigoare, care începe să curgă de la data depunerii cererii şi a tuturor documentelor menţionate la alin. (1) lit. b) la organele fiscale competente. Rambursarea se va efectua în lei într-un cont din România indicat de persoana prevăzută la alin. (1) şi orice comisioane bancare vor cadea în sarcina solicitantului.
(3) Organele fiscale competente vor marca documentaţia anexata, la cererea de rambursare pentru a împiedica utilizarea acestora pentru o alta cerere şi vor returna aceste documente solicitantului.
(4) În cazul în care rambursarea este respinsa parţial sau în totalitate, organele fiscale competente vor prezenta motivele respingerii cererii. Decizia poate fi contestata potrivit prevederilor legale în vigoare din România.
Codul fiscal
Ajustarea taxei deductibile în cazul achizitiilor de servicii şi bunuri, altele decat bunurile de capital
Art. 148. - În condiţiile în care regulile privind livrarea către sine sau prestarea către sine nu se aplică, deducerea initiala se ajusteaza în urmatoarele cazuri
a) deducerea este mai mare sau mai mica decat cea pe care persoana impozabila avea dreptul sa o opereze;
b) dacă exista modificari ale elementelor luate în considerare pentru determinarea sumei deductibile, intervenite după depunerea decontului de taxa, inclusiv în cazurile prevăzute la art. 138;
c) persoana impozabila îşi pierde dreptul de deducere a taxei pentru bunurile mobile nelivrate şi serviciile neutilizate la momentul pierderii dreptului de deducere."
Norme metodologice
53. (1) Potrivit prevederilor art. 148 din Codul fiscal, se ajusteaza numai taxa pe valoarea adăugată deductibila aferenta serviciilor şi bunurilor mobile care nu sunt considerate bunuri de capital, astfel cum sunt definite la art. 149 alin. (1) din Codul fiscal. Ajustarea taxei deductibile se efectueaza numai în situaţia în care nu are loc o livrare/prestare către sine efectuata de persoana impozabila, prevăzută la art. 128 alin. (4) sau art. 129 alin. (4) din Codul fiscal.
(2) În baza prevederilor art. 148 lit. a) din Codul fiscal, persoana impozabila poate să-şi ajusteze taxa deductibila aferenta serviciilor neutilizate şi a bunurilor de natura stocurilor constatate pe bază de inventariere
a) în orice situaţii precum modificari legislative, modificarea obiectului de activitate, anumite operaţiuni fără drept de deducere desfăşurate de persoana impozabila devin operaţiuni care dau drept de deducere,
b) în cazul în care persoana impozabila care aplica regimul special de scutire, prevăzut la art. 152 din Codul fiscal, se înregistrează potrivit legii în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal;
c) în situaţia în care persoana impozabila a alocat direct un anumit bun/serviciu pentru operaţiuni care nu dau drept de deducere şi ulterior bunul/serviciul respectiv este utilizat pentru realizarea de operaţiuni care dau drept de deducere.
Ajustarea în acest caz reprezinta exercitarea dreptului de deducere.
(3) Pentru exercitarea dreptului de deducere prevăzut la alin. (2) trebuie indeplinite urmatoarele cerinţe
a) bunurile/serviciile respective urmeaza a fi utilizate pentru operaţiuni care dau drept de deducere;
b) persoana impozabila trebuie să deţină o factura sau un alt document legal aprobat, prin care să justifice suma taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor/serviciilor achiziţionate;
c) perioada prevăzută la art. 147^1 alin. (2) din Codul fiscal, sa nu fie depasita;
d) persoana impozabila trebuie să fie înregistrată în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, la data la care solicită ajustarea taxei nededuse conform art. 148 din Codul fiscal.
(4) Conform art. 148 lit. b) din Codul fiscal, se ajusteaza taxa deductibila, în situaţii precum
a) cazurile prevăzute la art. 138 lit. a) - c) şi e) din Codul fiscal;
b) când pro-rata definitivă, calculată la sfârşitul anului, difera de pro-rata provizorie utilizata în cursul anului;
c) cazul în care persoana impozabila în mod eronat a dedus o sumă de taxa mai mare decat avea dreptul sau mai mica.
(5) În baza art. 148 lit. c) din Codul fiscal, în orice situaţii în care persoana impozabila care desfăşoară operaţiuni care dau drept de deducere va desfăşura operaţiuni care nu dau drept de deducere, precum şi în situaţia în care persoana impozabila a alocat direct un anumit serviciu pentru operaţiuni care dau drept de deducere şi ulterior serviciul respectiv este utilizat pentru realizarea de operaţiuni care nu dau drept de deducere, persoana impozabila poate să-şi ajusteze taxa deductibila aferenta serviciilor neutilizate la data modificarii intervenite. Ajustarea dreptului de deducere se efectueaza şi pentru bunurile mobile aflate în stoc, în situaţia în care persoana impozabila îşi pierde dreptul de deducere şi nu se aplică prevederile referitoare la livrarile către sine. Ajustarea reprezinta în aceasta situaţie anularea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată deduse initial.
Codul fiscal
Ajustarea taxei deductibile în cazul bunurilor de capital
Art. 149. - (1) În sensul prezentului articol
a) bunurile de capital reprezinta toate activele corporale fixe, definite la art. 125^1 alin. (1) pct. 3, precum şi operaţiunile de construcţie, transformare sau modernizare a activelor corporale fixe, exclusiv reparatiile sau lucrarile de întreţinere a acestor active, chiar în condiţiile în care astfel de operaţiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de închiriere, leasing sau orice alt contract prin care activele fixe corporale se pun la dispoziţia unei alte persoane;
b) bunurile care fac obiectul inchirierii, leasingului, concesionarii sau oricarei alte metode de punere a acestora la dispoziţia unei persoane sunt considerate bunuri de capital aparţinând persoanei care le inchiriaza, le da în leasing sau le pune la dispoziţia altei persoane;
c) ambalajele care se pot utiliza de mai multe ori nu sunt considerate bunuri de capital;
d) taxa deductibila aferenta bunurilor de capital reprezinta taxa achitata sau datorata, aferenta oricarei operaţiuni legate de achizitia, fabricarea, construcţia, transformarea sau modernizarea acestor bunuri, exclusiv taxa achitata sau datorata, aferenta repararii ori intretinerii acestor bunuri sau cea aferenta achizitiei pieselor de schimb destinate repararii ori intretinerii bunurilor de capital.
(2) Taxa deductibila aferenta bunurilor de capital, în condiţiile în care nu se aplică regulile privind livrarea către sine sau prestarea către sine, se ajusteaza, în situaţiile prevăzute la alin. (4) lit. a)-d)
a) pe o perioadă de 5 ani, pentru bunurile de capital achiziţionate sau fabricate, altele decat cele prevăzute la lit. b);
b) pe o perioadă de 20 de ani, pentru construcţia sau achizitia unui bun imobil, precum şi pentru transformarea sau modernizarea unui bun imobil, dacă valoarea fiecarei transformari sau modernizari este de cel puţin 20% din valoarea totala a bunului imobil astfel transformat sau modernizat.
(3) Perioada de ajustare începe
a) de la data de 1 ianuarie a anului în care bunurile au fost achiziţionate sau fabricate, pentru bunurile de capital menţionate la alin. (2) lit. a), achiziţionate sau fabricate, de la data aderarii;
b) de la data de 1 ianuarie a anului în care bunurile sunt folosite prima data, pentru bunurile de capital prevăzute la alin. (2) lit. b), care sunt construite, şi se efectueaza pentru suma integrală a taxei deductibile aferente bunului de capital, inclusiv pentru taxa plătită sau datorata înainte de data aderarii, dacă anul primei utilizari este anul aderarii sau un alt an ulterior anului aderarii;
c) de la data de 1 ianuarie a anului în care bunurile au fost achiziţionate, pentru bunurile de capital prevăzute la alin. (2) lit. b), care sunt achiziţionate, şi se efectueaza pentru suma integrală a taxei deductibile aferente bunului de capital, inclusiv pentru taxa plătită sau datorata înainte de data aderarii, dacă formalitatile legale pentru transferul titlului de proprietate de la vânzător la cumparator s-au indeplinit în anul aderarii sau într-un an ulterior anului aderarii;
d) de la data de 1 ianuarie a anului în care bunurile sunt folosite pentru prima data după transformare sau modernizare, pentru transformarile sau modernizarile bunurilor de capital prevăzute la alin. (2) lit. b), a caror valoare este de cel puţin 20% din valoarea totala a bunului imobil transformat sau modernizat, şi se efectueaza pentru suma taxei deductibile aferente transformarii sau modernizarii, inclusiv pentru suma taxei deductibile aferente respectivei transformari sau modernizari, plătită ori datorata înainte de data aderarii, dacă anul primei utilizari după transformare sau modernizare este anul aderarii sau un an ulterior aderarii.
(4) Ajustarea taxei deductibile prevăzute la alin. (1) lit. d) se efectueaza
a) în situaţia în care bunul de capital este folosit de persoana impozabila
1. integral sau parţial, pentru alte scopuri decat activităţile economice;
2. pentru realizarea de operaţiuni care nu dau drept de deducere a taxei;
3. pentru realizarea de operaţiuni care dau drept de deducere a taxei intr-o măsura diferita faţă de deducerea initiala;
b) în cazurile în care apar modificari ale elementelor folosite la calculul taxei deduse;
c) în situaţia în care un bun de capital al cărui drept de deducere a fost integral sau parţial limitat face obiectul oricarei operaţiuni pentru care taxa este deductibila. În cazul unei livrari de bunuri, valoarea suplimentara a taxei de dedus se limiteaza la valoarea taxei colectate pentru livrarea bunului respectiv;
d) în situaţia în care bunul de capital îşi inceteaza existenta, cu excepţia cazurilor în care se dovedeste ca respectivul bun de capital a facut obiectul unei livrari sau unei livrari către sine pentru care taxa este deductibila;
e) în cazurile prevăzute la art. 138.
(5) Ajustarea taxei deductibile se efectueaza astfel
a) pentru cazurile prevăzute la alin. (4) lit. a), ajustarea se efectueaza în cadrul perioadei de ajustare prevăzute la alin. (2), pentru o cincime sau, după caz, o douazecime din taxa dedusa initial, pentru fiecare an în care apare o modificare a destinatiei de utilizare. Prin excepţie, dacă bunul de capital se utilizeaza integral în alte scopuri decat activităţile economice sau pentru realizarea de operaţiuni care nu dau drept de deducere a taxei, ajustarea deducerii se face o singură dată pentru întreaga perioadă de ajustare rămasă, incluzând anul în care apare modificarea destinatiei de utilizare;
b) pentru cazul prevăzut la alin. (4) lit. b), ajustarea se efectueaza în cadrul perioadei de ajustare prevăzute la alin. (2), pentru o cincime sau, după caz, o douazecime din taxa dedusa initial, pentru fiecare an în care apar modificari ale elementelor taxei deduse;
c) pentru cazurile prevăzute la alin. (4) lit. c) şi d), ajustarea se efectueaza o singură dată pentru întreaga perioadă de ajustare rămasă, incluzând anul în care apare obligaţia ajustarii, şi este de până la o cincime sau, după caz, o douazecime pe an, astfel: 1. din valoarea taxei nededuse până la momentul ajustarii, pentru cazurile prevăzute la alin. (4) lit. c);
2. din valoarea taxei deduse initial, pentru cazurile prevăzute la alin. (4) lit. d);
d) pentru cazurile prevăzute la alin. (4) lit. e), ajustarea se efectueaza atunci când apar situaţiile enumerate la art. 138, conform procedurii prevăzute în norme.
(6) Persoana impozabila trebuie să pastreze o situaţie a bunurilor de capital care fac obiectul ajustarii taxei deductibile, care să permită controlul taxei deductibile şi al ajustarilor efectuate. Aceasta situaţie trebuie păstrată pe o perioadă care începe în momentul la care taxa aferenta achizitiei bunului de capital devine exigibila şi se incheie la 5 ani după expirarea perioadei în care se poate solicita ajustarea deducerii. Orice alte înregistrări, documente şi jurnale privind bunurile de capital trebuie pastrate pentru aceeaşi perioadă.
(7) Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul în care suma care ar rezultă ca urmare a ajustarilor este neglijabila, conform prevederilor din norme.
Norme metodologice
54. (1) Ajustarea taxei deductibile aferente bunurilor care fac obiectul inchirierii, leasingului, concesionarii sau oricarei alte metode de punere a acestora la dispoziţia unei persoane, se efectueaza de către persoana care inchiriaza, da în leasing sau pune la dispoziţia altei persoane bunurile respective.
(2) Taxa pe valoarea adăugată deductibila aferenta transformarii sau modernizarii unui bun imobil sau a unei părţi a acestuia, se ajusteaza de către persoana la dispoziţia careia este pus bunul imobil sau o parte a acestuia în situaţia în care lucrarile de transformare sau modernizare sunt efectuate de către aceasta persoana, iar valoarea fiecarei transformari sau modernizari este de cel puţin 20% din valoarea totala după transformare sau modernizare a bunului imobil sau a părţii de bun imobil.
(3) În situaţia în care în cursul perioadei de ajustare, expira contractul de închiriere, leasing, concesionare sau orice alt tip de contract prin care bunul imobil sau o parte a acestuia a fost pus la dispoziţia altei persoane, taxa pe valoarea adăugată deductibila aferenta operaţiunilor de transformare sau modernizare se ajusteaza o singură dată pentru întreaga perioadă de ajustare rămasă, incluzând anul în care apare modificarea destinatiei de utilizare.
(4) Ajustarea taxei deductibile, prevăzută la art. 149 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal, se efectueaza în cadrul perioadei de ajustare prevăzută la alin. (2), pentru o cincime sau, după caz, o douazecime din taxa dedusa initial, pentru fiecare an în care apare o modificare a destinatiei de utilizare. Prin excepţie, dacă bunul de capital se utilizeaza integral în alte scopuri decat activităţile economice sau pentru realizarea de operaţiuni care nu dau drept de deducere a taxei, ajustarea deducerii se face o singură dată pentru întreaga perioadă de ajustare rămasă, incluzând anul în care apare modificarea destinatiei de utilizare;
Exemplu pentru situaţia prevăzută la art. 149 alin. (4) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal
O persoana impozabila cumpara o cladire pentru activitatea sa economica la data de 23 iulie 2007. La 1 august 2009, aceasta persoana se decide să îşi utilizeze cladirea integral în scop de locuinta. Perioada de ajustare este de 20 de ani cu incepere de la 1 ianuarie 2007 şi până în anul 2026 inclusiv. Ajustarea trebuie să se efectueze pe perioada rămasă (2009 - 2026) şi persoana respectiva trebuie să restituie 18 douazecimi din TVA dedusa initial.
Exemplu pentru situaţia prevăzută la art. 149 alin. (4) lit. a) pct. 2 din Codul fiscal
O persoana impozabila înregistrată în scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal achiziţionează un imobil în anul 2007 în vederea desfăşurării de operaţiuni cu drept de deducere, şi deduce integral taxa pe valoarea adăugată la data achizitionarii. În anul 2009 inchiriaza în intregime imobilul în regim de scutire de taxa pe valoarea adăugată. Perioada de ajustare este de 20 de ani cu incepere de la 1 ianuarie 2007 şi până în anul 2026 inclusiv. Ajustarea trebuie să se efectueze pe perioada rămasă (2009 - 2026) şi persoana respectiva trebuie să restituie 18 douazecimi din TVA dedusa initial.
Exemplu pentru situaţia prevăzută la art. 149 alin. (4) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal
O persoana impozabila înregistrată în scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal, detine un hotel care a fost cumparat în anul 2007 şi s-a dedus TVA de 6 milioane lei pentru cumpararea acestui imobil. În anul 2010, la parterul hotelului se amenajeaza un cazinou care ocupa 30% din suprafaţa cladirii. Activitatea de jocuri de noroc fiind scutita de TVA fără drept de deducere, persoana respectiva trebuie să ajusteze taxa dedusa initial, proportional cu suprafaţa ocupata de cazinou. Perioada de ajustare este de 20 de ani cu incepere de la 1 ianuarie 2007 şi până la finele anului 2026. Ajustarea trebuie să se efectueze anual pe perioada rămasă (2010 - 2026), astfel
- pentru 2007, 2008, 2009, persoana impozabila nu ajusteaza taxa dedusa initial, aferenta acestor ani, care reprezinta 300.000 lei * 3 ani = 900.000 lei.
- pentru perioada 2010 -2026, taxa se ajusteaza astfel
- în 2010 - 300.000 lei * 30% = 90.000 lei - taxa nedeductibila, care se inscrie în decontul de taxa pe valoarea adăugată pentru ultima perioadă fiscala a anului 2010;
- acelasi calcul se face şi în anii urmatori până în anul 2026. În situaţia în care partea alocata cazinoului de 30% din cladire, se mareste sau se micsoreaza, la calculul prevăzut mai sus se tine cont de noul procent alocat activităţii fără drept de deducere.
(5) Pentru cazul prevăzut la art. 149 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, ajustarea se efectueaza în cadrul perioadei de ajustare prevăzute la art. 149 alin. (2) din Codul fiscal, pentru o cincime sau o douazecime din taxa dedusa initial pentru fiecare an în care apar modificari ale elementelor taxei deduse.
Exemplu: O persoana impozabila cu regim mixt cumpara un utilaj la data de 1 noiembrie 2008 în valoare de 20.000 lei, plus 19% TVA, adica 3800 lei. Pro-rata provizorie pentru anul 2008 este 40%, iar taxa dedusa este de 1520 lei (3800 * 40%). Pro-rata definitivă calculată la sfârşitul anului 2008 este de 30%.
La sfârşitul anului 2008 se realizează ajustarea taxei pe baza pro-ratei definitive, respectiv 3800 * 30% = 1140 lei taxa de dedus, care se compara cu taxa dedusa pe baza pro-ratei provizorii (1520), iar diferenţa de 380 se inscrie în decontul din luna decembrie ca taxa nedeductibila. Aceasta ajustare a deducerii se referă la întreaga suma dedusa initial provizoriu şi prin urmare acopera şi ajustarea aferenta primei cincimi pentru bunurile de capital.
Ajustarile pentru anii 2009, 2010, 2011 şi 2012 se realizează astfel
TVA deductibila se imparte la 5: 3800/5 = 760.
TVA efectiv dedusa în baza pro-ratei definitive pentru prima perioada se imparte la randul sau la 5:1140/5 = 228.
Rezultatul lui 760 inmultit cu pro-rata definitivă pentru fiecare din perioadele urmatoare se va compara apoi cu 228.
Diferenţa rezultata va constitui ajustarea deducerii fie în favoarea statului, fie a persoanei impozabile.
-
Ajustarea pentru anul 2009
Pro-rata definitivă pentru anul 2009 este de 50%.
deducere autorizata: 760 X 50 % = 380
deja dedus: 228
deducerea suplimentara permisa: 380 - 228 = 152
Ajustarea pentru anul 2010
Pro-rata definitivă pentru anul 2010 este de 20%.
deducere autorizata: 760 X 20 % = 152
deja dedus: 228
ajustare în favoarea statului: 228-152 = 76
Ajustarea pentru anul 2011
Pro-rata definitivă pentru 2011 este de 25%.
deducere autorizata: 760 X 25 % = 190
deja dedus: 228
ajustare în favoarea statului: 228 - 190 = 38
Ajustarea pentru anul 2012
Pro-rata definitivă pentru anul 2012 de 70%.
deducere autorizata: 760 X 70 % = 532
deja dedus: 228
deducere suplimentara permisa: 532-228 = 304
Orice modificare a pro-ratei în anii urmatori, respectiv după scurgerea ultimului an de ajustare (2012) nu va mai influenţa deducerile efectuate pentru acest utilaj. Dar pentru livrari către sine, nu exista limita de timp.
(6) Ajustarea prevăzută la art. 149 alin. (4) şi (5) din Codul fiscal, nu se efectueaza în situaţia în care sunt aplicabile prevederile art. 128 alin. (4) lit. a) şi b) din Codul fiscal, referitoare la livrarea către sine.
(7) Ajustarea taxei deductibile prevăzută la art. 149 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal, se efectueaza o singură dată pentru întreaga perioadă de ajustare rămasă, incluzând anul în care apare obligaţia ajustarii, şi este de până la o cincime sau, după caz, o douazecime pe an, din valoarea taxei nededuse până la momentul ajustarii, şi se inscrie în decontul de taxa aferent perioadei fiscale în care apare livrarea, sau orice alta operaţiune pentru care taxa aferenta bunului de capital este deductibila. Prevederile prezentului alineat se completeaza cu cele de la pct. 38 şi 39.
Exemplu: O persoana impozabila cumpara un utilaj la data de 30 noiembrie 2007 în valoare de 10.000 lei + TVA (19% = 1900), îl foloseşte pentru activitatea sa economica (50%) şi pentru scop personal (50%). Prin urmare deduce numai 950 lei. La 2 septembrie 2009, vinde utilajul pentru suma de 2500 lei + TVA (19% = 475 lei).
În acest caz, este teoretic o ajustare a deducerii în favoarea persoanei impozabile, în valoare de trei cincimi din 950 lei (TVA nededusa initial), adica 570 lei. Totusi, ajustarea deducerii este oricum limitata la 2500 lei x 19% = 475 lei.
(8) Ajustarea taxei deductibile prevăzută la art. 149 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal, se efectueaza o singură dată pentru întreaga perioadă de ajustare rămasă, incluzând anul în care apare obligaţia ajustarii, şi este de până la o cincime sau, după caz, o douazecime pe an, din valoarea taxei deduse initial, fiind operat în decontul TVA aferent perioadei fiscale în care bunurile de capital îşi inceteaza existenta, cu excepţia situaţiilor prevăzute la alin. (9). Casarea unui bun de capital înainte de expirarea duratei normale de functionare a acestuia nu este considerata livrare către sine, dar se aplică prevederile referitoare la ajustare, intrucat bunul îşi inceteaza existenta în intreprindere. Aceleasi prevederi se aplică şi în cazul casării unui bun de capital după expirarea duratei normale de functionare, dar în cursul perioadei de ajustare.
Exemplul 1: O persoana impozabila cumpara un mijloc fix a cărui durata normala de functionare este de 7 ani, la data de 30 noiembrie 2007, în valoare de 10.000 lei + TVA (19% = 1.900), şi deduce 1.900 lei. La data de 2 decembrie 2009, mijlocul fix este casat. În acest caz, exista o ajustare în favoarea statului, în valoare de doua cincimi din 1.900 lei, respectiv 760 lei.
Exemplul 2: O persoana impozabila cumpara un mijloc fix a cărui durata de functionare este de 3 ani, la data de 30 noiembrie 2007, în valoare de 10.000 lei + TVA (19% = 1.900 lei), şi deduce 1.900 lei. La data de 2 decembrie 2009, mijlocul fix este casat. În acest caz, exista o ajustare în favoarea statului, în valoare de doua cincimi din 1.900 lei, respectiv 760 lei.
(9) În sensul art. 149 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal, ajustarea taxei nu se efectueaza în caz de distrugere a bunurilor de capital ca urmare a unor calamitati naturale sau altor cazuri de forta majoră prevăzute la pct. 6 alin (8), precum şi în orice alte situaţii în care se dovedeste ca respectivul bun de capital a facut obiectul unei livrari sau unei livrari către sine pentru care taxa este deductibila.
(10) Ajustarea taxei deductibile aferente bunurilor de capital, conform art. 149 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal, se efectueaza în cazul în care furnizorul ajusteaza baza de impozitare conform art. 138 lit. a), b) şi c) din Codul fiscal. Ajustarea se efectueaza o singură dată în perioada fiscala în care apar situaţiile prevăzute la art. 138 lit. a), b) şi c) din Codul fiscal, pe baza facturii emise de furnizor. Ajustarile ulterioare prevăzute la art. 149 alin. (4) lit. a) - d) din Codul fiscal se vor efectua ţinând cont de taxa dedusa după efectuarea ajustarii prevăzute de prezentul alineat.
(11) În vederea ajustarii taxei deductibile aferente bunurilor de capital, persoanele impozabile sunt obligate sa tina un Registru al bunurilor de capital, în care să evidenţieze pentru fiecare bun de capital, astfel cum este definit la art. 149 alin. (1) din Codul fiscal, urmatoarele informaţii
a) data achizitiei, fabricarii, construirii sau transformarii/modernizarii;
b) valoarea (baza de impozitare) a bunului de capital;
c) taxa deductibila aferenta bunului de capital;
d) taxa dedusa;
e) ajustarile efectuate conform art. 149 alin. (4) din Codul fiscal.
(12) Prevederile prezentului punct se completeaza cu cele ale pct. 38 şi 39, referitoare la ajustarea taxei pe valoarea adăugată în cazul operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. e) şi f) din Codul fiscal.
(13) Prevederile art. 149 din Codul fiscal, şi prezentului punct, se aplică şi de către persoanele impozabile care efectueaza operaţiuni imobiliare constand în operaţiuni de livrare, închiriere, leasing, arendare, concesionare şi alte operaţiuni similare efectuate în legătură cu bunurile imobile.
(14) În sensul art. 149 alin. (7) din Codul fiscal, nu se efectueaza ajustarea taxei deductibile aferente bunurilor de capital, în situaţia în care suma care ar rezultă ca urmare a ajustarii este mai mica de 1000 lei.
-------------
Exemplele 1 şi 2 cuprinse în alin. (8) al pct. 54 din Normele metodologice de aplicare a art. 149 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost modificate de pct. 3 al literei B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Codul fiscal
Persoana obligata la plata taxei pentru operaţiunile taxabile din România
Art. 150 - (1) Urmatoarele persoane sunt obligate la plata taxei, dacă aceasta este datorata în conformitate cu prevederile prezentului titlu
a) persoana impozabila care efectueaza livrari de bunuri sau prestări de servicii taxabile, conform prevederilor prezentului titlu, cu excepţia cazurilor pentru care se aplică prevederile lit. b) - g);
b) persoana impozabila care acţionează ca atare şi care beneficiaza de serviciile prevăzute la art. 133 alin. (2) lit. g), dacă aceste servicii sunt prestate de o persoană impozabila care nu este stabilita în România, chiar dacă este înregistrată în scopuri de TVA în România, conform art. 153 alin. (4);
c) persoana înregistrată conform art. 153 sau 153^1, care beneficiaza de serviciile prevăzute la art. 133 alin. (2) lit. c) - f), lit. h) pct. 2 şi lit. i) şi care a comunicat prestatorului codul sau de înregistrare în scopuri de TVA în România, dacă aceste servicii sunt prestate de o persoană impozabila care nu este stabilita în România, chiar dacă este înregistrată în scopuri de TVA în România, conform art. 153 alin. (4);
d) persoana înregistrată conform art. 153 sau 153^1, careia i se livreaza gaze naturale sau energie electrica în condiţiile prevăzute la art. 132 alin. (1) lit. e) sau f), dacă aceste livrari sunt realizate de o persoană impozabila care nu este stabilita în România, chiar dacă este înregistrată în scopuri de TVA în România, conform art. 153 alin. (4);
e) persoana impozabila sau persoana juridica neimpozabila, înregistrată conform art. 153 sau 153^1, care este beneficiarul unei livrari ulterioare efectuate în cadrul unei operaţiuni triunghiulare, în urmatoarele condiţii
1. cumparatorul revanzator al bunurilor să fie înregistrat în scopuri de TVA în alt stat membru şi sa fi efectuat o achizitie intracomunitara a acestor bunuri în România, care nu se cuprinde în sfera de aplicare a taxei, conform art. 126 alin. (8) lit. b); şi
2. bunurile aferente achizitiei intracomunitare, prevăzute la pct. 1, sa fi fost transportate de furnizor sau de cumparatorul revanzator ori de altă persoană, în contul furnizorului sau al cumparatorului revanzator dintr-un stat membru, altul decat statul în care cumparatorul revanzator este stabilit ca persoana impozabila, direct către beneficiarul livrarii; şi
3. cumparatorul revanzator sa îl desemneze pe beneficiarul livrarii ulterioare ca persoana obligata la plata taxei pentru livrarea respectiva;
f) persoana care incheie regimurile sau situaţiile prevăzute la art. 144 alin. (1) lit. a) ori persoana din cauza careia bunurile ies din regimurile sau situaţiile prevăzute la art. 144 alin. (1) lit. a);
g) persoana impozabila actionand ca atare sau persoana juridica neimpozabila, stabilita în România sau nestabilita în România, dar înregistrată prin reprezentant fiscal, care este beneficiar al unor livrari de bunuri sau prestări de servicii care au loc în România, conform art. 132 sau 133, altele decat cele prevăzute la lit. b) - e), dacă sunt realizate de o persoană impozabila care nu este stabilita în România şi care nu este înregistrată în România, conform art. 153.
Norme metodologice
55. (1) În cazul serviciilor prevăzute la art. 150 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, prestate de o persoană impozabila nestabilita în România, chiar dacă este înregistrată în România conform art. 153 alin. (4) din Codul fiscal, către o persoană impozabila aceasta va fi obligata la plata taxei, dacă aceasta este datorata conform Titlului VI din Codul fiscal. În cazul în care beneficiarul este
a) o institutie publică şi serviciile sunt utilizate pentru activitatea pentru care institutia publică nu are calitatea de persoana impozabila în conformitate cu prevederile art. 127 din Codul fiscal, institutia publică nu este obligata la plata taxei în România, indiferent dacă este sau nu înregistrată în scopuri de taxa pentru alte operaţiuni conform art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal;
b) o institutie publică şi serviciile sunt utilizate de institutia publică pentru activitatea desfăşurată în calitate de persoana impozabila, respectiv pentru operaţiunile taxabile, scutite cu drept de deducere sau scutite fără drept de deducere, institutia publică este obligata la plata taxei în România, indiferent dacă este sau nu înregistrată în scopuri de taxa pentru alte operaţiuni conform art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal;
(2) Pentru serviciile prevăzute la art. 150 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal şi livrarile de bunuri prevăzute la art. 150 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, dacă beneficiarul este o persoană impozabila sau o persoană juridica neimpozabila înregistrată în România în scopuri de TVA conform art. 153 sau art. 153^1 din Codul fiscal, serviciul sau livrarea de bunuri are locul în România conform art. 132 sau 133 din Codul fiscal, şi prestatorul/furnizorul nu este stabilit în România, beneficiarul este obligat la plata taxei chiar dacă nu a comunicat prestatorului/furnizorului codul sau de înregistrare în scopuri de TVA.
(3) Oblibaţiile referitoare la plata taxei prevăzute la art. 150 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal, sunt stabilite la pct. 2 alin. (15).
(4) Prevederile art. 150 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal, nu se aplică în cazul vanzarilor la distanta realizate dintr-un stat membru în România de o persoană nestabilita în România, pentru care locul livrarii este în România conform art. 132 alin. (2) şi (3) din Codul fiscal, persoana nestabilita în România fiind obligata să se inregistreze în România în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal.
Codul fiscal
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1)
a) atunci când persoana obligata la plata taxei, conform alin. (1), este o persoană impozabila stabilita în Comunitate, dar nu în România, respectiva persoana poate, în condiţiile stabilite prin norme, sa desemneze un reprezentant fiscal ca persoana obligata la plata taxei;
b) atunci când persoana obligata la plata taxei, conform alin. (1), este o persoană impozabila care nu este stabilita în Comunitate, respectiva persoana este obligata, în condiţiile stabilite prin norme, sa desemneze un reprezentant fiscal ca persoana obligata la plata taxei.
Norme metodologice
56. (1) Referitor la prevederile art. 150 alin. (2) din Codul fiscal, desemnarea reprezentantului fiscal se face pe bază de cerere depusa de persoana impozabila nestabilita în România la organul fiscal competent la care reprezentantul propus este înregistrat ca platitor de impozite şi taxe. Cererea trebuie însoţită de
a) declaratia de incepere a activităţii, care va cuprinde: data, volumul şi natura activităţii pe care o va desfăşura în România. Ulterior începerii activităţii, volumul şi natura activităţii pot fi modificate potrivit prevederilor contractuale, aceste modificari urmand a fi comunicate şi organului fiscal competent la care reprezentantul fiscal este înregistrat ca platitor de impozite şi taxe, conform art. 153 din Codul fiscal;
b) copie de pe actul de constituire în strainatate a persoanei impozabile respective;
c) acceptul scris al persoanei propuse ca reprezentant fiscal, prin care aceasta se angajează sa indeplineasca oblibaţiile ce îi revin conform legii şi în care aceasta trebuie să precizeze natura operaţiunilor şi valoarea estimată a acestora.
(2) Nu se admite decat un singur reprezentant fiscal pentru ansamblul operaţiunilor taxabile sau scutite cu drept de deducere, desfăşurate în România de persoana impozabila nestabilita în România. Nu se admite coexistenta mai multor reprezentanti fiscali cu angajamente limitate. Pot fi desemnate ca reprezentanti fiscali orice persoane impozabile stabilite în România conform art. 125^1 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal.
(3) Organul fiscal competent verifica indeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2) şi, în termen de cel mult 30 de zile de la data primirii cererii, comunică decizia luata atât persoanei impozabile nestabilita în România, cat şi persoanei propuse ca reprezentant fiscal de aceasta. În cazul acceptarii cererii, concomitent cu transmiterea deciziei de aprobare se indica şi codul de înregistrare în scopuri de TVA atribuit reprezentantului fiscal ca mandatar al persoanei impozabile, care trebuie să fie diferit de codul de înregistrare în scopuri de TVA atribuit pentru activitatea proprie a acestuia. În cazul respingerii cererii, decizia se comunică ambelor părţi, cu motivarea refuzului.
(4) Reprezentantul fiscal, după ce a fost acceptat de organul fiscal competent, este angajat, din punctul de vedere al drepturilor şi obligaţiilor privind taxa pe valoarea adăugată, pentru toate operaţiunile efectuate în România de persoana impozabila nestabilita în România atât timp cat dureaza mandatul sau. În situaţia în care mandatul reprezentantului fiscal inceteaza înainte de sfârşitul perioadei în care, potrivit legii, persoana impozabila nestabilita în România ar avea obligaţia platii taxei pe valoarea adăugată în România, aceasta este obligata fie sa prelungească mandatul reprezentantului fiscal, fie sa mandateze alt reprezentant fiscal pe perioada rămasă sau să se inregistreze conform art. 153 alin. (4) sau art. 153 alin. (5) din Codul fiscal, dacă este o persoană impozabila stabilita în Comunitate. Operaţiunile efectuate de reprezentantul fiscal în numele persoanei impozabile nestabilite în România nu se evidentiaza în contabilitatea proprie a persoanei desemnate ca reprezentant fiscal. Prevederile art. 152 din Codul fiscal, cu privire la intreprinderile mici, nu sunt aplicabile persoanelor impozabile nestabilite în România.
(5) Reprezentantul fiscal poate să renunte la angajamentul asumat printr-o cerere adresata organului fiscal competent. În cerere trebuie să precizeze ultimul decont de taxa pe valoarea adăugată pe care îl va depune în aceasta calitate şi sa propuna o dată ulterioară depunerii cererii când va lua sfârşit mandatul sau. De asemenea, este obligat sa precizeze dacă renuntarea la mandat se datorează încetării activităţii în România a persoanei impozabile nestabilite în România, sau se datorează înregistrării directe în România, fără reprezentant fiscal, a persoanei impozabile stabilite în Comunitate pe care o reprezinta.
(6) În cazul în care persoana impozabila nestabilita în România îşi continua operaţiunile taxabile în România, cererea poate fi acceptata numai dacă persoana impozabila nestabilita în România a întocmit toate formalitatile necesare desemnarii unui alt reprezentant fiscal, iar acest nou reprezentant fiscal a fost acceptat ca atare de către organul fiscal competent sau, după caz, în situaţia în care persoana impozabila, dacă este stabilita în Comunitate, opteaza să se inregistreze în România fără sa desemneze un reprezentant fiscal.
(7) Persoana impozabila nestabilita în România mandateaza reprezentantul fiscal sa emita factura destinata beneficiarului sau. Reprezentantul fiscal emite factura pentru livrarile de bunuri şi/sau prestarile de servicii efectuate de persoana impozabila nestabilita în România, aplicand regimul de taxa corespunzător operaţiunilor respective, pe care o transmite beneficiarului. Prezentele norme metodologice nu instituie obligaţii privind moneda în care se fac decontarile sau privind modalitatea în care se realizează decontarile, respectiv prin reprezentantul fiscal, sau direct între persoana impozabila nestabilita în România şi clientii/furnizorii acesteia.
(8) Factura emisa de reprezentantul fiscal trebuie să conţină informaţiile prevăzute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal.
(9) Reprezentantul fiscal depune decontul de taxa prevăzut la art. 156^2 pentru operaţiunile desfăşurate în România de persoana impozabila nestabilita în România pe care o reprezinta. În situaţia în care reprezentantul fiscal este mandatat de mai multe persoane impozabile stabilite în strainatate, trebuie să depună cate un decont de taxa pentru fiecare persoana impozabila nestabilita în România pe care o reprezinta. Nu este permis reprezentantului fiscal să evidenţieze în decontul de taxa depus pentru activitatea proprie, pentru care este înregistrat în scopuri de TVA, operaţiunile desfăşurate în numele persoanei impozabile nestabilite în România, pentru care depune un decont de taxa separat.
(10) Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei aferente achizitiilor efectuate în numele persoanei impozabile nestabilite în România, reprezentantul fiscal trebuie să deţină documentele prevăzute de lege.
(11) Orice persoană stabilita în scopuri de TVA în România, conform prevederilor art. 125^1 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, nu mai poate să îşi desemneze un reprezentant fiscal în România. Aceasta persoana se înregistrează conform art. 153 din Codul fiscal, în scopuri de TVA, la organul fiscal competent.
57. Dacă ulterior desemnarii unui reprezentant fiscal persoana impozabila devine stabilita în România în sensul art. 125^1 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, codul de înregistrare în scopuri de TVA atribuit reprezentantului fiscal este preluat de persoana impozabila care devine înregistrată în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, ca persoana stabilita în România. Suma negativa de taxa sau taxa de plată din ultimul decont de taxa depus de reprezentantul fiscal sunt preluate de persoana impozabila care a devenit stabilita în România. Din punct de vedere al taxei operaţiunile realizate prin reprezentant fiscal sunt operaţiuni aparţinând persoanei impozabile care initial nu a fost stabilita în România, iar ulterior a devenit stabilita în România.
Codul fiscal
(3) Orice persoană care inscrie taxa pe o factura sau în orice alt document care serveste ca factura este obligata la plata acesteia.
Norme metodologice
58. (1) În sensul art. 150 alin. (3) din Codul Fiscal, orice persoană ce inscrie în mod eronat taxa intr-o factura sau un alt document asimilat unei facturi, va plati aceasta taxa la bugetul statului, iar beneficiarul nu va avea dreptul sa deduca aceasta taxa. În acest caz, beneficiarul poate solicita furnizorului sau prestatorului corectarea facturii intocmite în mod eronat, prin emiterea unei facturi cu semnul minus şi a unei facturi noi corecte.
(2) Dacă furnizorul sau prestatorul este în imposibilitate de a corecta factura întocmită în mod eronat datorita declanşării procedurii de lichidare, faliment, radiere sau alte situaţii similare, beneficiarul poate solicita rambursarea de la buget a sumei taxei achitata şi nedatorata dacă face dovada ca a platit aceasta taxa furnizorului precum şi a faptului ca furnizorul a platit taxa respectiva la bugetul statului.
Codul fiscal
Persoana obligata la plata taxei pentru importul de bunuri
Art. 151^1. - Plata taxei pentru importul de bunuri supus taxarii, conform prezentului titlu, este obligaţia importatorului.
Norme metodologice
59. În aplicarea art. 151^1 din Codul fiscal, importatorul în scopul taxei este
a) cumparatorul către care se expediaza bunurile la data la care taxa devine exigibila la import sau, în absenta acestui cumparator, proprietarul bunurilor la această dată. Prin exceptare de la acesta prevedere, furnizorul bunului sau un furnizor anterior poate opta pentru calitatea de importator;
b) furnizorul bunurilor, pentru livrarile de bunuri care sunt instalate sau asamblate în interiorul României de către furnizor sau în numele acestuia şi dacă livrarea acestor bunuri are loc în România în condiţiile art. 132 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal;
c) proprietarul bunurilor, pentru bunurile importate în vederea efectuării de operaţiuni de închiriere sau leasing în România
d) persoana care reimporta în România bunurile exportate în afara Comunităţii, pentru aplicarea scutirii prevăzute la art. 142 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal;
e) persoana impozabila înregistrată conform art. 153 din Codul fiscal, care importa bunuri în România;
1. în regim de consignaţie sau stocuri la dispoziţia clientului, pentru verificarea conformitatii sau pentru testare, cu condiţia ca bunurile respective să fie cumparate de persoana impozabila respectiva sau dacă persoana impozabila nu le achizitioneaza să fie re-exportate de către aceasta în afara Comunităţii;
2. în vederea repararii, transformarii, modificarii sau prelucrarii acestor bunuri, cu condiţia ca bunurile rezultate ca urmare a acestor operaţiuni să fie re-exportate în afara Comunităţii sau achiziţionate de către persoana impozabila respectiva.
Codul fiscal
Raspunderea individuala şi în solidar pentru plata taxei
Art. 151^2. - (1) Beneficiarul este tinut răspunzător individual şi în solidar pentru plata taxei, în situaţia în care persoana obligata la plata taxei este furnizorul sau prestatorul, conform art. 150 alin. (1) lit. a), dacă factura prevăzută la art. 155 alin. (5)
a) nu este emisa;
b) cuprinde date incorecte/incomplete în ceea ce priveste una dintre urmatoarele informaţii: denumirea/numele, adresa, codul de înregistrare în scopuri de TVA al părţilor contractante, denumirea sau cantitatea bunurilor livrate ori serviciilor prestate, elementele necesare calcularii bazei de impozitare;
c) nu menţionează valoarea taxei sau o menţionează incorect.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), dacă beneficiarul dovedeste achitarea taxei către persoana obligata la plata taxei, nu mai este tinut răspunzător individual şi în solidar pentru plata taxei.
(3) Furnizorul sau prestatorul este tinut răspunzător individual şi în solidar pentru plata taxei, în situaţia în care persoana obligata la plata taxei este beneficiarul, conform art. 150 alin. (1) lit. b)-e), dacă factura prevăzută la art. 155 alin. (5) sau autofactura prevăzută la art. 155^1 alin. (1)
a) nu este emisa;
b) cuprinde date incorecte/incomplete în ceea ce priveste una dintre urmatoarele informaţii: numele/denumirea, adresa, codul de înregistrare în scopuri de TVA al părţilor contractante, denumirea sau cantitatea bunurilor livrate/serviciilor prestate, elementele necesare calcularii bazei de impozitare.
(4) Furnizorul este tinut răspunzător individual şi în solidar pentru plata taxei, în situaţia în care persoana obligata la plata taxei pentru o achizitie intracomunitara de bunuri este beneficiarul, conform art. 151, dacă factura prevăzută la art. 155 alin. (5) sau autofactura prevăzută la art. 155^1 alin. (1)
a) nu este emisa;
b) cuprinde date incorecte/incomplete în ceea ce priveste una dintre urmatoarele informaţii: denumirea/numele, adresa, codul de înregistrare în scopuri de TVA al părţilor contractante, denumirea sau cantitatea bunurilor livrate, elementele necesare calcularii bazei de impozitare.
(5) Persoana care îl reprezinta pe importator, persoana care depune declaratia vamala pentru bunurile importate şi proprietarul bunurilor sunt tinuti raspunzatori individual şi în solidar pentru plata taxei, împreună cu importatorul prevăzut la art. 151^1.
(6) Pentru aplicarea regimului de antrepozit de taxa pe valoarea adăugată, prevăzut la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 8, antrepozitarul şi transportatorul bunurilor din antrepozit sau persoana responsabila pentru transport sunt tinuti raspunzatori individual şi în solidar pentru plata taxei, împreună cu persoana obligata la plata acesteia, conform art. 150 alin. (1) lit. a), f) şi g) şi art. 151^1.
(7) Persoana care desemneaza o altă persoană ca reprezentant fiscal, conform art. 150 alin. (2), este ţinuta răspunzătoare individual şi în solidar pentru plata taxei, împreună cu reprezentantul sau fiscal.
Norme metodologice
60. Oblibaţiile beneficiarului prevăzute la art. 151^2 alin. (1) din Codul fiscal nu afectează exercitarea dreptului de deducere în condiţiile prevăzute la art. 145 din Codul fiscal.
-------------
Pct. 60 din Normele metodologice de aplicare a art. 151^2 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 4 al literei B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Codul fiscal
Regimul special de scutire pentru intreprinderile mici
Art. 152. - (1) Persoana impozabila stabilita în România, a carei cifra de afaceri anuală, declarata sau realizata, este inferioara plafonului de 35.000 euro, al cărui echivalent în lei se stabileste la cursul de schimb comunicat de Banca Naţionala a României la data aderarii şi se rotunjeste la urmatoarea mie poate solicita scutirea de taxa, numita în continuare regim special de scutire, pentru operaţiunile prevăzute la art. 126 alin. (1), cu excepţia livrarilor intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 143 alin. (2) lit. b).
(2) Cifra de afaceri care serveste drept referinţa pentru aplicarea alin. (1) este constituita din valoarea totala, exclusiv taxa, a livrarilor de bunuri şi a prestarilor de servicii care ar fi taxabile dacă nu ar fi desfăşurate de o mica intreprindere, efectuate de persoana impozabila în cursul unui an calendaristic, incluzând şi operaţiunile scutite cu drept de deducere şi pe cele scutite fără drept de deducere prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. a), b), e) şi f), dacă acestea nu sunt accesorii activităţii principale, cu excepţia urmatoarelor
a) livrarile de active fixe corporale sau necorporale, astfel cum sunt definite la art. 125^1 alin. (1) pct. 3, efectuate de persoana impozabila;
b) livrarile intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 143 alin. (2) lit. b).
(3) Persoana impozabila care indeplineste condiţiile prevăzute la alin. (1) pentru aplicarea regimului special de scutire poate opta oricand pentru aplicarea regimului normal de taxa.
Norme metodologice
61. (1) Cursul de schimb valutar prevăzut la art. 152 alin. (1) din Codul fiscal, este cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţionala a României la data aderarii şi este valabil pentru persoanele impozabile care au luat fiinta în cursul anului 2007 sau care au fost înfiinţate anterior aderarii şi au depasit plafonul în cursul anului 2007. Pentru anii urmatori, cursul de schimb valutar utilizat pentru calculul plafonului prevăzut la art. 152 alin. (1), este cursul comunicat de Banca Naţionala a României la inceputul fiecarui an calendaristic.
(2) În sensul art. 152 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, o operaţiune este accesorie activităţii principale dacă se indeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute la pct. 47 alin. (3).
(3) În sensul art. 152 alin. (3) din Codul fiscal, persoana impozabila care opteaza pentru aplicarea regimului normal de taxa trebuie să solicite inregistrarea conform art. 153 din Codul fiscal, şi să aplice regimul normal de taxa începând cu data înregistrării.
(4) În sensul art. 152 alin. (3) şi (7) coroborat cu condiţiile prevăzute la art. 145, 145^1, 147, 148 şi 149 din Codul fiscal, persoana impozabila are dreptul/obligaţia la ajustarea taxei deductibile aferente
a) bunurilor aflate în stoc şi serviciilor neutilizate în momentul trecerii la regimul normal de taxare;
b) bunurilor de capital definite la art. 149 alin. (1) din Codul fiscal, aflate inca în folosinţă, în scopul desfăşurării activităţii economice în momentul trecerii la regimul normal de taxa, cu condiţia ca perioada de ajustare a deducerii prevăzută la art. 149 alin. (2) din Codul fiscal, sa nu fi expirat. Prevederile acestui alineat se completeaza cu prevederile de la pct. 46.
(5) Ajustarea prevăzută la alin. (4) trebuie comunicata organelor fiscale competente, în termen de trei luni de la data trecerii la regimul normal de taxa, prin depunerea unei liste de bunuri aflate în stoc şi serviciile neutilizate, precum şi a bunurilor de capital aflate inca în folosinţă în scopul desfăşurării activităţii economice. Aceasta lista se va întocmi în doua exemplare şi va cuprinde bunurile şi serviciile neutilizate pentru care se efectueaza ajustarea, data la care i-au fost livrate bunurile şi prestate serviciile, baza de impozitare la data respectiva şi suma de ajustat.
(6) Persoana impozabila va inscrie suma ajustata în primul decont ce se va depune după primirea acordului din partea organului fiscal competent asupra ajustarii şi sumei acesteia.
Codul fiscal
(6) Persoana impozabila care aplica regimul special de scutire şi a carei cifra de afaceri, prevăzută la alin. (2), este mai mare sau egala cu plafonul de scutire în decursul unui an calendaristic, trebuie să solicite inregistrarea în scopuri de TVA, conform art. 153, în termen de 10 zile de la data atingerii sau depasirii plafonului. Data atingerii sau depasirii plafonului se considera a fi prima zi a lunii calendaristice urmatoare celei în care plafonul a fost atins sau depasit. Regimul special de scutire se aplică până la data înregistrării în scopuri de TVA, conform art. 153. Dacă persoana impozabila respectiva nu solicita sau solicita inregistrarea cu intarziere, organele fiscale competente au dreptul sa stabileasca obligaţii privind taxa de plată şi accesoriile aferente, de la data la care ar fi trebuit să fie înregistrat în scopuri de taxa, conform art. 153.
Norme metodologice
62. (1) Persoanele care aplica regimul special de scutire, conform art. 152 din Codul fiscal, au obligaţia sa tina evidenta livrarilor de bunuri şi a prestarilor de servicii care ar fi taxabile dacă nu ar fi realizate de o mica intreprindere, cu ajutorul jurnalului pentru vanzari, precum şi evidenta bunurilor şi serviciilor taxabile achiziţionate, cu ajutorul jurnalului pentru cumparari.
(2) În sensul art. 152 alin. (6) din Codul fiscal, în cazul în care persoana impozabila a atins sau a depasit plafonul de scutire şi nu a solicitat inregistrarea conform art. 153 din Codul fiscal, în termenul prevăzut de lege, organele fiscale competente vor proceda după cum urmeaza
a) în cazul în care nerespectarea prevederilor legale este identificata de organele fiscale competente înainte de inregistrarea persoanei impozabile în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, acestea vor solicita plata taxei pe care persoana impozabila ar fi datorat-o dacă ar fi fost înregistrată normal în scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal, pe perioada cuprinsa între data la care persoana respectiva ar fi fost înregistrată în scopuri de taxa dacă ar fi solicitat în termenul prevăzut de lege inregistrarea şi data identificarii nerespectarii prevederilor legale. Totodata organele de control vor inregistra din oficiu aceste persoane în scopuri de taxa conform art. 153 alin. (7) din Codul fiscal;
b) în cazul în care nerespectarea prevederilor legale este identificata după inregistrarea persoanei impozabile în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, organele fiscale competente vor solicita plata taxei pe care persoana impozabila ar fi datorat-o dacă ar fi fost înregistrată normal în scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal, pe perioada cuprinsa între data la care persoana respectiva ar fi fost înregistrată în scopuri de taxa dacă ar fi solicitat în termenul prevăzut de lege inregistrarea şi data la care a fost înregistrată.
Codul fiscal
Regimul special pentru agentiile de turism
Art. 152^1. - (1) În sensul aplicarii prezentului articol, prin agentie de turism se înţelege orice persoană care în nume propriu sau în calitate de agent, intermediaza, ofera informaţii sau se angajează sa furnizeze persoanelor care calatoresc individual sau în grup, servicii de calatorie, care includ cazarea la hotel, case de oaspeti, camine, locuinte de vacanta şi alte spatii folosite pentru cazare, transportul aerian, terestru sau maritim, excursii organizate şi alte servicii turistice. Agentiile de turism includ şi touroperatorii.
(2) În cazul în care o agentie de turism acţionează în nume propriu în beneficiul direct al calatorului şi utilizeaza livrari de bunuri şi prestări de servicii efectuate de alte persoane, toate operaţiunile realizate de agentia de turism în legătură cu calatoria sunt considerate un serviciu unic prestat de agentie în beneficiul calatorului.
(3) Serviciul unic prevăzut la alin. (2) are locul prestarii în România, dacă agentia de turism este stabilita sau are un sediu fix în România şi serviciul este prestat prin sediul din România.
(4) Baza de impozitare a serviciului unic prevăzut la alin. (2) este constituita din marja de profit, exclusiv taxa, care se determina ca diferenţa între suma totala care va fi plătită de calator, fără taxa, şi costurile agentiei de turism, inclusiv taxa, aferente livrarilor de bunuri şi prestarilor de servicii în beneficiul direct al calatorului, în cazul în care aceste livrari şi prestări sunt realizate de alte persoane impozabile.
(5) În cazul în care livrarile de bunuri şi prestarile de servicii efectuate în beneficiul direct al clientului sunt realizate în afara Comunităţii, serviciul unic al agentiei de turism este considerat serviciu prestat de un intermediar şi este scutit de taxa. În cazul în care livrarile de bunuri şi prestarile de servicii efectuate în beneficiul direct al clientului sunt realizate atât în interiorul, cat şi în afara Comunităţii, se considera ca fiind scutita de taxa numai partea serviciului unic prestat de agentia de turism aferenta operaţiunilor realizate în afara Comunităţii.
(6) Fără să contravină prevederilor art. 145 alin. (2), agentia de turism nu are dreptul la deducerea sau rambursarea taxei facturate de persoanele impozabile pentru livrarile de bunuri şi prestarile de servicii în beneficiul direct al calatorului şi utilizate de agentia de turism pentru furnizarea serviciului unic prevăzut la alin. (2).
(7) Agentia de turism poate opta şi pentru aplicarea regimului normal de taxa pentru operaţiunile prevăzute la alin. (2), cu urmatoarele excepţii, pentru care este obligatorie taxarea în regim special
a) când calatorul este o persoană fizica;
b) în situaţia în care serviciile de calatorie cuprind şi componente pentru care locul operaţiunii se considera ca fiind în afara României.
(8) Agentia de turism trebuie să tina, în plus faţă de evidentele care trebuie tinute conform prezentului titlu, orice alte evidente necesare pentru stabilirea taxei datorate conform prezentului articol.
(9) Agentiile de turism nu au dreptul sa inscrie taxa în mod distinct în facturi sau în alte documente legale care se transmit calatorului, pentru serviciile unice cărora li se aplică regimul special, în acest caz inscriindu-se distinct în documente menţiunea <>.
(10) Atunci când agentia de turism efectueaza atât operaţiuni supuse regimului normal de taxare, cat şi operaţiuni supuse regimului special, aceasta trebuie să pastreze evidente contabile separate pentru fiecare tip de operaţiune în parte.
Norme metodologice
63. (1) În sensul art. 152^1 din Codul fiscal, calatorul poate fi o persoană impozabila, o persoană juridica neimpozabila şi orice altă persoană neimpozabila.
(2) Abrogat.
(3) Regimul special nu se aplică pentru serviciile prestate de agentia de turism cu mijloace proprii.
(4) În sensul art. 152^1 alin. (4) din Codul fiscal, urmatorii termeni se definesc astfel
a) suma totala ce va fi plătită de calator reprezinta tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care va fi obtinuta de agentia de turism din partea calatorului sau de la un tert pentru serviciul unic, inclusiv subventiile direct legate de acest serviciu, impozitele, taxele, cheltuielile accesorii cum ar fi comisioanele şi cheltuielile de asigurare, dar fără a cuprinde sumele prevăzute la art. 137 alin. (3) din Codul fiscal;
b) costurile agentiei de turism pentru livrarile de bunuri şi prestarile de servicii în beneficiul direct al calatorului reprezinta preţul, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, facturat de furnizorii operaţiunilor specifice, precum servicii de transport, hoteliere, catering şi alte cheltuieli precum asigurarea mijloacelor de transport utilizate, taxe pentru viza, diurna şi cazarea pentru sofer, taxele de drum, taxe de parcare, combustibilul, cu excepţia cheltuielilor generale ale agentiei de turism care sunt incluse în costul serviciului unic.
(5) Pentru a stabili valoarea taxei colectate pentru serviciile unice efectuate într-o perioadă fiscala, agentiile de turism vor tine jurnale de vanzari sau, după caz, borderouri de încasări, în care se înregistrează numai totalul de pe documentul de vanzare care include taxa. Aceste jurnale, respectiv borderouri, se vor tine separat de operaţiunile pentru care se aplică regimul normal de taxare. De asemenea, agentiile de turism vor tine jurnale de cumparari separate în care se vor evidetia achiziţiile de bunuri şi/sau servicii cuprinse în costurile serviciului unic. Baza de impozitare şi valoarea taxei colectata pentru serviciile unice prestate într-o perioadă fiscala vor fi stabilite în baza calculelor efectuate pentru toate operaţiunile supuse regimului special de taxare în perioada fiscala respectiva şi evidentiate corespunzător în decontul de taxa. La determinarea bazei impozabile nu vor fi luate în considerare sumele încasate în avans pentru care nu pot fi determinate cheltuielile aferente şi de asemenea nu pot fi scazute cheltuielile aferente unor livrari de bunuri sau prestări de servicii care nu au fost vandute către client.
(6) În sensul art. 152 alin. (7) coroborat cu art. 129 alin. (2) din Codul fiscal, atunci când agentia de turism aplica regimul normal de taxare va refactura fiecare componenta a serviciului unic la cota taxei corespunzătoare fiecarei componente în parte. În plus, baza de impozitare a fiecarei componente facturate în regim normal de taxa va cuprinde şi marja de profit a agentiei de turism.
-------------
Alin. (2) al pct. 63 din Normele metodologice de aplicare a art. 152^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogat de pct. 5 al literei B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Codul fiscal
Regimuri speciale pentru bunurile second-hand, opere de arta, obiecte de colectie şi antichitati
Art. 152^2. - (1) În sensul prezentului articol
a) operele de arta reprezinta
1. tablouri, colaje şi plachete decorative similare, picturi şi desene, executate integral de mana, altele decat planurile şi desenele de arhitectura, de inginerie şi alte planuri şi desene industriale, comerciale, topografice sau similare, originale, executate manual, texte manuscrise, reproduceri fotografice pe hartie sensibilizata şi copii carbon obtinute după planurile, desenele sau textele enumerate mai sus şi articolele industriale decorate manual (NC cod tarifar 9701);
2. gravuri, stampe şi litografii, originale vechi sau moderne, care au fost trase direct în alb-negru sau color, ale uneia sau mai multor placi/planse executate în intregime manual de către artist, indiferent de proces sau de materialul folosit de acesta, fără a include procese mecanice sau fotomecanice (NC cod tarifar 9702 00 00);
3. productii originale de arta statuara sau de sculptura, în orice material, numai dacă sunt executate în intregime de către artist; copiile executate de către un alt artist decat autorul originalului (NC cod tarifar 9703 00 00);
4. tapiserii (NC cod tarifar 5805 00 00) şi carpete de perete (NC cod tarifar 6304 00 00), executate manual după modele originale asigurate de artist, cu condiţia sa existe cel mult 8 copii din fiecare;
5. piese individuale de ceramica executate integral de către artist şi semnate de acesta;
6. emailuri pe cupru, executate integral manual, în cel mult 8 copii numerotate care poarta semnatura artistului sau denumirea/numele atelierului, cu excepţia bijuteriilor din aur sau argint;
7. fotografiile executate de către artist, scoase pe suport hartie doar de el sau sub supravegherea sa, semnate, numerotate şi limitate la 30 de copii, incluzandu-se toate dimensiunile şi monturile;
b) obiectele de colectie reprezinta
1. timbre postale, timbre fiscale, marci postale, plicuri <>, serii postale complete şi similare, obliterate sau neobliterate, dar care nu au curs, nici destinate să aibă curs (NC cod tarifar 9704 00 00);
2. colectii şi piese de colectie de zoologie, botanica, mineralogie, anatomie sau care prezinta un interes istoric, arheologic, paleontologic, etnografic sau numismatic (NC cod tarifar 9705 00 00);
c) antichitatile sunt obiectele, altele decat operele de arta şi obiectele de colectie, cu o vechime mai mare de 100 de ani (NC cod tarifar 9706 00 00);
d) bunurile second-hand sunt bunurile mobile corporale care pot fi refolosite în starea în care se afla sau după efectuarea unor reparatii, altele decat operele de arta, obiectele de colectie sau antichitatile, pietrele pretioase şi alte bunuri prevăzute în norme;
e) persoana impozabila revanzatoare este persoana impozabila care, în cursul desfăşurării activităţii economice, achizitioneaza sau importa bunuri second-hand şi/sau opere de arta, obiecte de colectie sau antichitati în scopul revanzarii, indiferent dacă respectiva persoana impozabila acţionează în nume propriu sau în numele altei persoane în cadrul unui contract de comision la cumparare sau vanzare;
f) organizatorul unei vanzari prin licitaţie publică este persoana impozabila care, în desfăşurarea activităţii sale economice, ofera bunuri spre vanzare prin licitaţie publică, în scopul adjudecarii acestora de către ofertantul cu preţul cel mai mare;
g) marja profitului este diferenţa dintre preţul de vanzare aplicat de persoana impozabila revanzatoare şi preţul de cumparare, în care
1. preţul de vanzare constituie suma obtinuta de persoana impozabila revanzatoare de la cumparator sau de la un tert, inclusiv subventiile direct legate de aceasta tranzactie, impozitele, oblibaţiile de plată, taxele şi alte cheltuieli, cum ar fi cele de comision, ambalare, transport şi asigurare, percepute de persoana impozabila revanzatoare cumparatorului, cu excepţia reducerilor de pret;
2. preţul de cumparare reprezinta tot ce constituie suma obtinuta, conform definitiei pretului de vanzare, de furnizor, de la persoana impozabila revanzatoare;
h) regimul special reprezinta reglementarile speciale prevăzute de prezentul articol pentru taxarea livrarilor de bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie şi antichitati la cota de marja a profitului.
(2) Persoana impozabila revanzatoare va aplica regimul special pentru livrarile de bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie şi antichitati, altele decat operele de arta livrate de autorii sau succesorii de drept ai acestora, pentru care exista obligaţia colectarii taxei, bunuri pe care le-a achizitionat din interiorul Comunităţii, de la unul dintre urmatorii furnizori
a) o persoană neimpozabila;
b) o persoană impozabila, în măsura în care livrarea efectuata de respectiva persoana impozabila este scutita de taxa, conform art. 141 alin. (2) lit. g);
c) o intreprindere mica, în măsura în care achizitia respectiva se referă la bunuri de capital;
d) o persoană impozabila revanzatoare, în măsura în care livrarea de către aceasta a fost supusă taxei în regim special.
(3) În condiţiile stabilite prin norme, persoana impozabila revanzatoare poate opta pentru aplicarea regimului special pentru livrarea urmatoarelor bunuri
a) opere de arta, obiecte de colectie sau antichitati pe care le-a importat;
b) opere de arta achiziţionate de persoana impozabila revanzatoare de la autorii acestora sau de la succesorii în drept ai acestora, pentru care exista obligaţia colectarii taxei.
(4) În cazul livrarilor prevăzute la alin. (2) şi (3), pentru care se exercită opţiunea prevăzută la alin. (3), baza de impozitare este marja profitului, determinata conform alin. (1) lit. g), exclusiv valoarea taxei aferente. Prin excepţie, pentru livrarile de opere de arta, obiecte de colectie sau antichitati importate direct de persoana impozabila revanzatoare, conform alin. (3), preţul de cumparare pentru calculul marjei de profit este constituit din baza de impozitare la import, stabilita conform art. 139, plus taxa datorata sau achitata la import.
(5) Orice livrare de bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie sau antichitati, efectuata în regim special, este scutita de taxa, în condiţiile art. 143 alin. (1) lit. a), b), h)- m) şi o).
(6) Persoana impozabila revanzatoare nu are dreptul la deducerea taxei datorate sau achitate pentru bunurile prevăzute la alin. (2) şi (3), în măsura în care livrarea acestor bunuri se taxeaza în regim special.
(7) Persoana impozabila revanzatoare poate aplica regimul normal de taxare pentru orice livrare eligibila pentru aplicarea regimului special, inclusiv pentru livrarile de bunuri pentru care se poate exercita opţiunea de aplicare a regimului special prevăzut la alin. (3).
(8) În cazul în care persoana impozabila revanzatoare aplica regimul normal de taxare pentru bunurile pentru care putea opta să aplice regimul special prevăzut la alin. (3), persoana respectiva va avea dreptul de deducere a taxei datorate sau achitate pentru
a) importul de opere de arta, obiecte de colectie sau antichitati;
b) pentru opere de arta achiziţionate de la autorii acestora sau succesorii în drept ai acestora.
(9) Dreptul de deducere prevăzut la alin. (8) ia nastere la data la care este exigibila taxa colectata aferenta livrarii pentru care persoana impozabila revanzatoare opteaza pentru regimul normal de taxa.
(10) Persoanele impozabile nu au dreptul la deducerea taxei datorate sau achitate pentru bunuri care au fost sau urmeaza să fie achiziţionate de la persoana impozabila revanzatoare, în măsura în care livrarea acestor bunuri de către persoana impozabila revanzatoare este supusă regimului special.
(11) Regimul special nu se aplică pentru
a) livrarile efectuate de o persoană impozabila revanzatoare pentru bunurile achiziţionate în interiorul Comunităţii de la persoane care au beneficiat de scutire de taxa, conform art. 142 alin. (1) lit. a) şi e)-g) şi art. 143 alin. (1) lit. h)-m), la cumparare, la achizitia intracomunitara sau la importul de astfel de bunuri ori care au beneficiat de rambursarea taxei;
b) livrarea intracomunitara de către o persoană impozabila revanzatoare de mijloace de transport noi scutite de taxa, conform art. 143 alin. (2) lit. b).
(12) Persoana impozabila revanzatoare nu are dreptul sa inscrie taxa aferenta livrarilor de bunuri supuse regimului special, în mod distinct, în facturile emise clientilor. Menţiunea <> va inlocui suma taxei datorate, pe facturi şi alte documente emise cumparatorului.
(13) În condiţiile stabilite prin norme, persoana impozabila revanzatoare care aplica regimul special trebuie să indeplineasca urmatoarele obligaţii
a) sa stabileasca taxa colectata în cadrul regimului special pentru fiecare perioada fiscala în care trebuie să depună decontul de taxa, conform art. 156^1 şi 156^2;
b) sa tina evidenta operaţiunilor pentru care se aplică regimul special.
(14) În condiţiile stabilite prin norme, persoana impozabila revanzatoare care efectueaza atât operaţiuni supuse regimului normal de taxa, cat şi regimului special, trebuie să indeplineasca urmatoarele obligaţii
a) sa tina evidente separate pentru operaţiunile supuse fiecarui regim;
b) sa stabileasca taxa colectata în cadrul regimului special pentru fiecare perioada fiscala în care trebuie să depună decontul de taxa, conform art. 156^1 şi 156^2.
(15) Dispozitiile alin. (1)-(14) se aplică şi vanzarilor prin licitaţie publică efectuate de persoanele impozabile revanzatoare care acţionează ca organizatori de vanzari prin licitaţie publică în condiţiile stabilite prin norme.
Norme metodologice
64. (1) În sensul art. 152^2 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, bunurile second-hand includ orice obiecte vechi care mai pot fi utilizate "ca atare" sau în urma unor reparatii. Bunurile second-hand includ de asemenea şi obiectele vechi care sunt executate din metale pretioase şi pietre pretioase sau semi-pretioase, cum ar fi bijuteriile (clasice şi fantezie, obiectele de aurarie şi argintarie şi toate celelalte obiecte vechi, inclusiv uneltele, integral sau parţial formate din aur, argint, platina, pietre pretioase şi/sau perle, indiferent de gradul de puritate a metalelor şi pietrelor pretioase).
(2) Nu sunt considerate bunuri second-hand în sensul art. 152^2 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal
a) Aurul, argintul şi platina ce pot fi folosite ca materie prima pentru producerea altor bunuri, fie pure fie în aliaj cu alte metale şi prezentate sub forma de bare, plachete, lingouri, pulbere, foite, folie, tuburi, sarma sau în orice alt mod;
b) Aurul de investitii conform definitiei de la art. 152^3 alin. (1) din Codul fiscal;
c) Monedele din argint sau platina care nu constituie obiecte de colectie în sensul art. 152^2 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal;
d) Reziduuri de obiecte vechi formate din metale pretioase recuperate în scopul topirii şi refolosirii ca materii prime;
e) Pietrele pretioase şi semi-pretioase şi perlele, indiferent dacă sunt sau nu taiate, sparte în lungul fibrei, gradate sau slefuite însă nu pe fir, montate sau fixate, ce pot fi utilizate pentru producerea de bijuterii clasice şi fantezie, obiecte de aurarie şi argintarie şi similare;
f) Bunuri vechi reparate sau restaurate astfel încât nu se pot deosebi de bunuri noi similare;
g) Bunuri vechi care au suferit înainte de revanzare o astfel de transformare încât la re-vanzare nu mai este posibila nici o identificare cu bunul în starea initiala de la data achizitiei;
h) Bunuri care se consuma la prima utilizare;
i) Bunuri ce nu mai pot fi re-folosite în nici un fel.
(3) Opţiunea prevăzută la art. 152^2 alin. (3) din Codul fiscal
a) se exercită pentru toate categoriile de bunuri prevăzute la respectivul alineat;
b) se notifica organului fiscal competent şi rămâne în vigoare până la data de 31 decembrie a celui de-al doilea an calendaristic următor exercitarii optiunii.
(4) În scopul aplicarii art. 152^2 alin. (13) şi (14) din Codul fiscal
a) baza de impozitare pentru livrarile de bunuri cărora li se aplică aceeasi cota de taxa este diferenţa dintre totalul marjei de profit realizata de persoana impozabila revanzatoare şi valoarea taxei aferente marjei respective;
b) totalul marjei profitului pentru o perioadă fiscala, alta decat ultima perioadă fiscala a anului calendaristic va fi egala cu diferenţa dintre
1. suma totala, egala cu preturile de vanzare totale stabilite conform art. 152^2 alin. (1) lit. g) pct. 1) din Codul fiscal, a livrarilor de bunuri supuse regimului special efectuate de persoana impozabila revanzatoare în acea perioada; şi
2. suma totala, egala cu preturile de cumparare totale stabilite conform art. 152^2 alin. (1) lit. g) pct. 2) din Codul fiscal, a achizitiilor de bunuri prevăzute la art. 152^2 alin. (2) şi alin. (3) din Codul fiscal, efectuate de persoana impozabila revanzatoare în acea perioada;
c) totalul marjei profitului pentru ultima perioadă fiscala a anului calendaristic va fi egala cu diferenţa dintre
1. suma totala, egala cu preturile de vanzare totale stabilite conform art. 152^2 alin. (1) lit. g) pct. 1) din Codul fiscal, a livrarilor de bunuri supuse regimului special efectuate de persoana impozabila revanzatoare în acea perioada; şi
2. suma totala, egala cu preturile de cumparare totale stabilite conform art. 152^2 alin. (1) lit. g) pct. 2) din Codul fiscal, a achizitiilor de bunuri prevăzute la art. 152^2 alin. (2) şi alin. (3) din Codul fiscal, efectuate de persoana impozabila revanzatoare în regim special în anul respectiv, plus valoarea totala a bunurilor aflate în stoc la inceputul anului calendaristic, minus valoarea totala a bunurilor aflate în stoc la sfârşitul anului calendaristic, plus valoarea marjelor de profit, pozitive sau negative, deja declarate pentru perioadele fiscale anterioare ale anului respectiv.
(5) În cazul în care totalul marjei profitului pentru o perioadă fiscala alta decat ultima perioadă fiscala a anului calendaristic este negativa, marja se reporteaza pe perioada fiscala urmatoare prin inregistrarea acestei marje negative ca atare în jurnalul special prevăzut la alin. (7).
(6) În cazul în care totalul marjei profitului pentru ultima perioadă fiscala a anului calendaristic este negativa, marja nu poate fi reportata pentru anul calendaristic următor.
(7) În scopul aplicarii art. 152^2 alin. (13) şi (14) din Codul fiscal, persoana impozabila revanzatoare va îndeplini urmatoarele obligaţii
a) va tine un jurnal special de cumparari în care se inscriu toate bunurile supuse regimului special;
b) va tine un jurnal special de vanzari în care se inscriu toate bunurile livrate în regim special;
c) va tine un registru comparativ care permite să se stabileasca, la finele fiecarei perioade fiscale, alta decat ultima perioadă fiscala a anului calendaristic, totalul bazei de impozitare pentru livrarile efectuate în respectiva perioada fiscala şi, după caz, taxa colectata;
d) va tine evidenta separata pentru stocurile de bunuri supuse regimului special;
e) va emite o factura prin autofacturare către fiecare furnizor de la care achizitioneaza bunuri supuse regimului special şi care nu este obligat sa emita o factura sau orice alt document ce serveste drept factura. La factura se anexeaza declaratia furnizorului care confirma ca acesta nu a beneficiat de nici o scutire sau rambursare a taxei pentru cumpararea, importul sau achizitia intracomunitara de bunuri livrate de persoana impozabila revanzatoare. Factura emisa prin autofacturare trebuie să cuprindă urmatoarele informaţii
1. numărul de ordine şi data emiterii facturii;
2. data achizitiei şi numărul cu care a fost înregistrată în jurnalul special de cumparari prevăzut la lit. a) sau data primirii bunurilor;
3. numele şi adresa părţilor;
4. codul de înregistrare în scopuri de TVA al persoanei impozabile revanzatoare;
5. descrierea şi cantitatea de bunuri cumparate sau primite;
6. preţul de cumparare, care se inscrie în factura la momentul cumpararii pentru bunurile în regim de consignaţie;
(8) O intreprindere mica care livreaza bunuri unei persoane impozabile revanzatoare, conform art. 152^2 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, va menţiona în factura emisa ca livrarea în cauza se referă la bunurile prevăzute la art. 152^2 alin. (1) lit. a) - d) din Codul fiscal, şi ca aceste bunuri au fost utilizate de intreprinderea mica ca active corporale fixe, asa cum sunt acestea definite la art. 125^1 alin. (1) pct. 3) din Codul fiscal.
(9) În scopul aplicarii art. 152^2 alin. (15) din Codul fiscal, baza de impozitare pentru livrarile de bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie sau antichitati, efectuate de un organizator de vanzari prin licitaţie publică, actionand în nume propriu în cadrul unui contract de comision la vanzare în contul persoanei prevăzute la art. 152^2 alin. (2) lit. a) - d) din Codul fiscal, este constituita din suma totala facturata conform alin. (11), cumparatorului de către organizatorul vanzarii prin licitaţie publică, din care se scad urmatoarele
1. suma neta de plată sau plătită de organizatorul vanzarii prin licitaţie publică comitentului sau, stabilita conform alin. (10), şi
2. suma taxei colectate de organizatorul vanzarii prin licitaţie publică pentru livrarea sa.
(10) Suma neta de plată sau plătită de organizatorul vanzarii prin licitaţie publică comitentului sau va fi egala cu diferenţa dintre
a) preţul bunurilor la licitaţia publică, şi
b) valoarea comisionului, inclusiv taxa aferenta, obţinut sau care va fi obţinut de organizatorul vanzarii prin licitaţie publică de la comitentul sau, în cadrul contractului de comision la vanzare.
(11) Organizatorul vanzarii prin licitaţie publică trebuie să emita cumparatorului o factura sau, după caz bonurile fiscale emise conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, care nu trebuie să mentioneze separat valoarea taxei dar care trebuie să mentioneze urmatoarele informaţii
a) preţul bunurilor vandute la licitaţie;
b) impozitele, taxele şi alte sumele de plată;
c) cheltuielile accesorii cum ar fi comisionul, cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare, percepute de organizator de la cumparatorul de bunuri.
(12) Organizatorul vanzarii prin licitaţie publică caruia i-au fost transmise bunuri în cadrul unui contract de comision la vanzare trebuie să emita un document către comitentul sau, care trebuie să indice valoarea tranzactiei, adica preţul bunurilor la licitaţie, fără a cuprinde valoarea comisionului obţinut sau ce va fi obţinut de la comitent şi pe baza careia comitentul, atunci când este persoana impozabila, trebuie să emita factura organizatorului vanzarii prin licitaţie publică conform art. 155 alin. (1) din Codul fiscal, sau care va servi drept factura pentru orice alte persoane decat cele impozabile înregistrate conform art. 153 din Codul fiscal.
(13) Organizatorii de vanzari prin licitaţie publică care livreaza bunuri în condiţiile prevăzute la alin. (9) trebuie să evidenţieze în conturile de terti (Debitori/Creditori diversi) sumele obtinute sau ce vor fi obtinute de la cumparatorul de bunuri şi suma plătită sau de plată vânzătorului de bunuri. Aceste sume trebuie justificate corespunzător cu documente.
(14) Livrarea de bunuri către o persoană impozabila care este organizator de vanzari prin licitaţie publică va fi considerata ca fiind efectuata când vanzarea respectivelor bunuri prin licitaţie publică este efectuata. Prin excepţie, în situaţia în care o licitaţie publică are loc pe parcursul mai multor zile, livrarea tuturor bunurilor vandute pe parcursul acelei licitatii publice se considera a fi efectuata în ultima zi a licitaţiei în cauza.
Codul fiscal
Regimul special pentru aurul de investitii
Art. 152^3. - (1) Aurul de investitii înseamnă
a) aurul, sub forma de lingouri sau plachete acceptate/cotate pe pieţele de metale pretioase, având puritatea minima de 9950/00, reprezentate sau nu prin hartii de valoare, cu excepţia lingourilor sau plachetelor cu greutatea de cel mult 1 g;
b) monedele de aur care indeplinesc urmatoarele condiţii
1. au titlul mai mare sau egal cu 9000/00;
2. sunt reconfectionate după anul 1800;
3. sunt sau au constituit moneda legala de schimb în statul de origine; şi
4. sunt vandute în mod normal la un pret care nu depăşeşte valoarea de piaţa libera a aurului continut de monede cu mai mult de 80%;
(2) Nu intră în sfera prezentului articol monedele vandute în scop numismatic.
(3) Urmatoarele operaţiuni sunt scutite de taxa
a) livrarile, achiziţiile intracomunitare şi importul de aur de investitii, inclusiv investiţiile în hartii de valoare, pentru aurul nominalizat sau nenominalizat ori negociat în conturi de aur şi cuprinzand mai ales imprumuturile şi schimburile cu aur care conferă un drept de proprietate sau de creanta asupra aurului de investitii, precum şi operaţiunile referitoare la aurul de investitii care constau în contracte la termen futures şi forward, care dau nastere unui transfer al dreptului de proprietate sau de creanta asupra aurului de investitii;
b) serviciile de intermediere în livrarea de aur de investitii, prestate de agenti care acţionează în numele şi pe seama unui mandant.
(4) Persoana impozabila care produce aurul de investitii sau transforma orice aur în aur de investitii poate opta pentru regimul normal de taxa pentru livrarile de aur de investitii către altă persoană impozabila, care în mod normal ar fi scutite, conform prevederilor alin. (3) lit. a).
(5) Persoana impozabila care livreaza în mod curent aur în scopuri industriale poate opta pentru regimul normal de taxa, pentru livrarile de aur de investitii prevăzut la alin. (1) lit. a) către altă persoană impozabila, care în mod normal ar fi scutite, conform prevederilor alin. (3) lit. a).
(6) Intermediarul care presteaza servicii de intermediere în livrarea de aur, în numele şi în contul unui mandant, poate opta pentru taxare, dacă mandantul şi-a exercitat opţiunea prevăzută la alin. (4).
(7) Optiunile prevăzute la alin. (4)-(6) se exercită printr-o notificare transmisa organului fiscal competent. Opţiunea intră în vigoare la data înregistrării notificarii la organele fiscale sau la data depunerii acesteia la posta, cu confirmare de primire, după caz, şi se aplică tuturor livrarilor de aur de investitii efectuate de la data respectiva. În cazul optiunii exercitate de un intermediar, opţiunea se aplică pentru toate serviciile de intermediere prestate de respectivul intermediar în beneficiul aceluiasi mandant care şi-a exercitat opţiunea prevăzută la alin. (5). În cazul exercitarii optiunilor prevăzute la alin. (4)-(6), persoanele impozabile nu pot reveni la regimul special.
(8) În cazul în care livrarea de aur de investitii este scutita de taxa, conform prezentului articol, persoana impozabila are dreptul sa deduca
a) taxa datorata sau achitata, pentru achiziţiile de aur de investitii efectuate de la o persoană care şi-a exercitat opţiunea de taxare;
b) taxa datorata sau achitata, pentru achiziţiile intracomunitare sau importul de aur, care este ulterior transformat în aur de investitii de persoana impozabila sau de un tert în numele persoanei impozabile;
c) taxa datorata sau achitata, pentru serviciile prestate în beneficiul sau, constand în schimbarea formei, greutatii sau puritatii aurului, inclusiv aurului de investitii.
(9) Persoana impozabila care produce aur de investitii sau transforma aurul în aur de investitii are dreptul la deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii legate de producţia sau transformarea aurului respectiv.
(10) Pentru livrarile de aliaje sau semifabricate din aur cu titlul mai mare sau egal cu 3250/00, precum şi pentru livrarile de aur de investitii, efectuate de persoane impozabile care şi-au exercitat opţiunea de taxare către cumpărători persoane impozabile, cumparatorul este persoana obligata la plata taxei, conform normelor.
(11) Persoana impozabila care comercializeaza aur de investitii va tine evidenta tuturor tranzactiilor cu aur de investitii şi va pastra documentaţia care să permită identificarea clientului în aceste tranzactii. Aceste evidente se vor pastra minimum 5 ani de la sfârşitul anului în care operaţiunile au fost efectuate.
Norme metodologice
65. (1) În scopul implementarii art. 152^3 alin. (1) din Codul fiscal, greutatile acceptate pe pieţele de lingouri cuprind cel puţin urmatoarele unităţi şi greutati
Unitate Greutati tranzactionale
Kg 12,5/1
Gram 500/250/100/50/20/10/5/2,5/2
Uncie (loz=31,1035 g) 100/10/5/1/'bd/'bc
Tael (1 tael= 1,193 oz) (unitate de măsura chinezeasca) 10/5/1
Tola (10 tolas= 3,75 oz)(uniate de măsura, indiana) 10
(2) În sensul art. 152^3 alin. (1) lit. b) pct. 2 din Codul fiscal, prin monede reconfectionate după anul 1800, se înţelege monedele care sunt batute după anul 1800.
(3) Notificarea prevăzută la art. 152^3 alin. (7) din Codul fiscal, trebuie să fie efectuata anterior operaţiunilor cărora le este aferenta şi trebuie să cuprindă urmatoarele informaţii
a) prevederile legale în baza caruia este efectuata, precum şi dacă persoana impozabila exercita opţiunea în calitate de furnizor sau de intermediar;
b) numele şi codul de înregistrare în scopuri de TVA al persoanei impozabile în beneficiul careia s-au efectuat sau se vor efectua livrarile, precum şi baza de impozitare a acestora.
(4) Persoana desemnata prin art. 152^3 alin. (10) din Codul fiscal, ca obligata la plata taxei aferente achizitiilor prevăzute la respectiva prevedere, va pastra evidente separate pentru aceste achizitii şi va achita taxa datorata conform art. 157 alin. (2) din Codul fiscal.
Codul fiscal
Inregistrarea persoanelor impozabile în scopuri de TVA
Art. 153. - (1) Persoana impozabila care este stabilita în România, conform art. 125^1 alin. (2) lit. b), şi realizează sau intenţionează sa realizeze o activitate economica ce implica operaţiuni taxabile şi/sau scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere trebuie să solicite inregistrarea în scopuri de TVA la organul fiscal competent, după cum urmeaza
a) înainte de realizarea unor astfel de operaţiuni, în urmatoarele cazuri
1. dacă declara ca urmeaza sa realizeze o cifra de afaceri care atinge sau depăşeşte plafonul de scutire prevăzut la art. 152 alin. (1), cu privire la regimul special de scutire pentru intreprinderile mici;
2. dacă declara ca urmeaza sa realizeze o cifra de afaceri inferioara plafonului de scutire prevăzut la art. 152 alin. (1), dar opteaza pentru aplicarea regimului normal de taxa;
b) dacă în cursul unui an calendaristic atinge sau depăşeşte plafonul de scutire prevăzut la art. 152 alin. (1), în termen de 10 zile de la sfârşitul lunii în care a atins sau depasit acest plafon;
c) dacă cifra de afaceri realizata în cursul unui an calendaristic este inferioara plafonului de scutire prevăzut la art. 152 alin. (1), dar opteaza pentru aplicarea regimului normal de taxa.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi pentru persoana impozabila care
a) efectueaza operaţiuni în afara României care dau drept de deducere a taxei, conform art. 145 alin. (2) lit. b);
b) efectueaza operaţiuni scutite de taxa şi opteaza pentru taxarea acestora, conform art. 141 alin. (3).
(3) Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile persoanei tratate ca persoana impozabila numai pentru ca efectueaza ocazional livrari intracomunitare de mijloace de transport noi.
(4) O persoana impozabila care nu este stabilita, conform art. 125^1 alin. (2) lit. b), şi nici înregistrată în scopuri de TVA în România, care are sau nu un sediu fix în România şi care este obligata la plata taxei pentru o livrare de bunuri sau prestare de servicii, conform art. 150 alin. (1) lit. a), va solicita inregistrarea în scopuri de TVA la organele fiscale competente, înainte de efectuarea respectivei livrari de bunuri sau prestări de servicii. Sunt exceptate persoanele stabilite în afara Comunităţii, care efectueaza servicii electronice către persoane neimpozabile din România şi care sunt înregistrate într-un stat membru, conform regimului special pentru servicii electronice, pentru toate serviciile electronice prestate în Comunitate.
(5) O persoana impozabila nestabilita în România şi neinregistrata în scopuri de TVA în România, care are sau nu un sediu fix în România, care intenţionează să efectueze o achizitie intracomunitara de bunuri, pentru care este obligata la plata taxei, conform art. 151, sau o livrare intracomunitara de bunuri scutita de taxa, va solicita inregistrarea în scopuri de TVA, conform acestui articol, inaintea efectuării achizitiei intracomunitare sau a livrarii intracomunitare.
(6) Organele fiscale competente vor inregistra în scopuri de TVA, conform prezentului articol, toate persoanele care, în conformitate cu prevederile prezentului titlu, sunt obligate să solicite inregistrarea, conform alin. (1), (2), (4) sau (5).
(7) În cazul în care o persoană este obligata să se inregistreze, în conformitate cu prevederile alin. (1), (2), (4) sau (5), şi nu solicita inregistrarea, organele fiscale competente vor inregistra persoana respectiva din oficiu.
(8) Organele fiscale competente pot anula inregistrarea unei persoane în scopuri de TVA, conform prezentului articol, dacă, potrivit prevederilor prezentului titlu, persoana nu era obligata să solicite inregistrarea sau nu avea dreptul să solicite inregistrarea în scopuri de TVA, conform prezentului articol. De asemenea, organele fiscale competente pot anula din oficiu inregistrarea unei persoane în scopuri de TVA, conform prezentului articol, în cazul persoanelor impozabile care figurează în evidenta speciala şi în lista contribuabililor inactivi. Procedura de scoatere din evidenta este stabilita prin normele procedurale în vigoare. După anularea înregistrării în scopuri de TVA persoanele impozabile pot solicita inregistrarea în scopuri de TVA numai dacă inceteaza situaţia care a condus la scoaterea din evidenta.
(9) Persoana înregistrată conform prezentului articol, în termen de 15 zile de la producerea oricaruia dintre evenimentele de mai jos, va anunta în scris organele fiscale competente cu privire la
a) modificari ale informaţiilor declarate în cererea de înregistrare sau furnizate prin alta metoda organului fiscal competent, în legătură cu inregistrarea sa, sau care apar în certificatul de înregistrare;
b) încetarea activităţii sale economice.
(10) Prin norme se stabilesc condiţiile de aplicare a prevederilor prezentului articol.
Norme metodologice
66. (1) În cazul în care o persoană este obligata să solicite inregistrarea în condiţiile art. 153 alin. (1), (2), (4), (5) sau (7) din Codul fiscal, inregistrarea respectivei persoane se va considera valabila începând cu
a) data comunicarii certificatului de înregistrare în cazurile prevăzute la art. 153 alin. (1) lit. a) şi, după caz, alin. (2), (4), (5) sau (7) din Codul fiscal;
b) prima zi a lunii urmatoare celei în care persoana impozabila opteaza pentru aplicarea regimului normal de taxa în cazurile prevăzute la art. 153 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal;
c) prima zi a lunii urmatoare celei în care persoana impozabila solicita inregistrarea în cazurile prevăzute la art. 153 alin. (1) lit. b) şi, după caz, la alin. (2) din Codul fiscal.
(2) În aplicarea art. 153 alin. (1) din Codul fiscal, activitatea economica se considera ca fiind inceputa din momentul în care o persoană intenţionează să efectueze o astfel de activitate. Intentia persoanei trebuie apreciata în baza elementelor obiective ca de exemplu faptul ca aceasta începe sa angajeze costuri şi/sau sa faca investitii pregatitoare necesare pentru iniţierea unei activităţi economice.
(3) Persoana impozabila care este stabilita în România potrivit art. 125^1 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, prin structuri care au sau nu personalitate juridica, se va inregistra în scopuri de TVA conform alin. (1).
(4) Persoana impozabila care nu este stabilita în România conform art. 125^1 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, şi care are sau nu un sediu fix în România conform art. 125^1 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, se poate inregistra la autoritatea fiscala competenţa după cum urmeaza
a) fie direct, fie prin desemnarea unui reprezentant fiscal, dacă persoana este stabilita în spatiul comunitar. În cazul înregistrării directe, aceasta persoana va declara adresa din România la care pot fi examinate toate evidentele şi documentele ce trebuie pastrate în conformitate cu prevederile acestui titlu;
b) prin desemnarea unui reprezentant fiscal, dacă persoana nu este stabilita în spatiul comunitar, chiar dacă aceasta dispune de un sediu fix în România conform art. 125^1 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal.
(5) Toate sucursalele sau alte subunitati fără personalitate juridica ale unei persoane impozabile trebuie înregistrate sub un singur cod de înregistrare în scopuri de TVA. Persoana impozabila care are sediul activităţii în strainatate şi este stabilita în România în scopuri de TVA conform art. 125^1 alin. (1) lit. a) sau b) din Codul fiscal, prin structuri fără personalitate juridica precum sucursale sau alte subunitati fără personalitate juridica, va desemna o sucursala sau o subunitate care să depună decontul de taxa şi care va fi responsabila pentru toate oblibaţiile în scopuri de TVA, conform acestui titlu, ale tuturor subunitatilor stabilite în România.
(6) Persoanele impozabile care au fost înregistrate în România înainte de data aderarii prin sedii permanente, sunt obligate să aplice prevederile alin. (5). În cursul lunii ianuarie 2007, vor utiliza un singur cod de înregistrare în scopuri de TVA atribuit unuia dintre sediile permanente şi totodata va solicita anularea codurilor de înregistrare în scopuri de TVA a celorlalte sedii permanente.
(7) Orice persoană impozabila înregistrată în scopuri de TVA şi care în urma înregistrării respective desfăşoară exclusiv operaţiuni ce nu dau dreptul la deducere va solicita anularea înregistrării în termen de 10 zile de la incheierea lunii în care se desfăşoară exclusiv operaţiuni fără drept de deducere.
(8) Anularea se va efectua în prima zi a lunii urmatoare celei în care persoana impozabilă a solicitat anularea înregistrării sau inregistrarea este anulata în condiţiile art. 153 alin. (8) din Codul fiscal.
(9) Orice persoană impozabila înregistrată în scopuri de TVA şi care îşi inceteaza activitatea economica va solicita să fie radiata în termen de 15 zile de la data documentelor ce evidentiaza acest lucru. Persoanele impozabile care s-au înregistrat în România conform art. 153 alin. (5) din Codul fiscal, pot solicita radierea în cazul în care nu mai realizează achizitii sau livrari intracomunitare în România pentru care sunt obligate la plata taxei în România conform art. 151 din Codul fiscal. Persoanele impozabile care s-au înregistrat în România conform art. 153 alin. (4) din Codul fiscal, pot solicita radierea în cazul în care nu mai realizează livrari de bunuri/prestări de servicii în România pentru care sunt obligate la plata taxei în România conform art. 150 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal. Radierea va fi valabila din prima zi a lunii urmatoare celei în care s-a depus declaratia de incetare a activităţii.
Codul fiscal
Inregistrarea în scopuri de TVA a altor persoane care efectueaza achizitii intracomunitare
Art. 153^1. - (1) Persoana impozabila care nu este înregistrată şi nu are obligaţia să se inregistreze, conform art. 153, şi persoana juridica neimpozabila care intenţionează să efectueze o achizitie intracomunitara în România au obligaţia să solicite inregistrarea în scopuri de TVA, conform prezentului articol, inaintea efectuării achizitiei intracomunitare, în cazul în care valoarea achizitiei intracomunitare respective depăşeşte plafonul pentru achizitii intracomunitare în anul calendaristic în care are loc achizitia intracomunitara.
(2) Persoana impozabila care nu este înregistrată şi nu este obligata să se inregistreze, conform art. 153, şi persoana juridica neimpozabila pot solicita să se inregistreze, conform prezentului articol, în cazul în care realizează achizitii intracomunitare, conform art. 126 alin. (6).
(3) Organele fiscale competente vor inregistra, în scopuri de TVA, conform prezentului articol, orice persoană care solicită inregistrarea, conform alin. (1) sau
(4) Dacă persoana obligata să se inregistreze în scopuri de TVA, în condiţiile alin. (1), nu solicita inregistrarea, organele fiscale competente vor inregistra persoana respectiva din oficiu.
(5) Persoana înregistrată în scopuri de TVA, conform alin. (1), poate solicita anularea înregistrării sale oricand, după expirarea anului calendaristic următor celui în care a fost înregistrată, dacă valoarea achizitiilor sale intracomunitare nu a depasit plafonul de achizitii în anul în care face solicitarea sau în anul calendaristic anterior şi dacă nu şi-a exercitat opţiunea conform alin. (7).
(6) Persoana înregistrată în scopuri de TVA, conform alin. (2), poate solicita anularea înregistrării oricand după expirarea a 2 ani calendaristici care urmeaza anului în care a optat pentru înregistrare, dacă valoarea achizitiilor sale intracomunitare nu a depasit plafonul de achizitii în anul în care depune aceasta solicitare sau în anul calendaristic anterior, dacă nu şi-a exercitat opţiunea conform alin. (7).
(7) Dacă după expirarea anului calendaristic prevăzut la alin. (5) sau a celor 2 ani calendaristici prevăzuţi la alin. (6), care urmeaza celui în care s-a efectuat inregistrarea, persoana impozabila efectueaza o achizitie intracomunitara în baza codului de înregistrare în scopuri de TVA, obţinut conform prezentului articol, se considera ca persoana a optat conform art. 126 alin. (6), cu excepţia cazului în care a depasit plafonul de achizitii intracomunitare.
(8) Organele fiscale competente vor anula inregistrarea unei persoane, conform prezentului articol, dacă
a) persoana respectiva este înregistrată în scopuri de TVA, conform art. 153; sau
b) persoana respectiva are dreptul la anularea înregistrării în scopuri de TVA, conform prezentului articol, şi solicita anularea conform alin. (5) sau (6)."
Norme metodologice
67. (1) Persoanele impozabile prevăzute la art. 126 alin. (4) din Codul fiscal, sunt obligate să solicite inregistrarea în scopuri de TVA pentru achizitii intracomunitare conform art. 153^1 alin. (1) din Codul fiscal, dacă depasesc plafonul pentru achizitii intracomunitare de 10.000 euro stabilit conform pct.2 alin. (5)-(7). În cazul în care o persoană este obligata să solicite inregistrarea în condiţiile art. 153^1 alin. (1) din Codul fiscal, inregistrarea respectivei persoane conform acestui articol va fi considerata valabila de la data solicitarii înregistrării.
(2) În cazul în care o persoană solicita inregistrarea în scopuri de TVA în condiţiile art. 153^1 alin. (2) din Codul fiscal, respectiv prin opţiunea de a aplica regimul general prevăzut la art. 126 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, inregistrarea respectivei persoane conform acestui articol va fi considerata valabila de la data solicitarii înregistrării.
(3) În cazul în care o persoană solicita anularea înregistrării în condiţiile art. 153^1 alin. (5) sau (6) din Codul fiscal, inregistrarea respectivei persoane se va considera anulata din prima zi a anului calendaristic în care se face cererea de anulare.
(4) Persoanele înregistrate conform art. 153^1 din Codul fiscal, nu pot comunică acest cod pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii efectuate către alte persoane, acesta fiind comunicat altor persoane numai pentru achizitii intracomunitare precum şi în situaţiile prevăzute la art. 154 din Codul fiscal.
(5) Persoana impozabila sau persoana juridica neimpozabila care nu este înregistrată conform art 153 din Codul fiscal, şi care efectueaza achizitii intracomunitare de bunuri accizabile, nu are obligaţia să se inregistreze conform art. 153^1 din Codul fiscal, pentru plata taxei eferente respectivei achizitii intracomunitare.
(6) Orice persoană care efectueaza achizitii intracomunitare de mijloace noi de transport, care nu este înregistrată conform art. 153 din Codul fiscal, nu are obligaţia să se inregistreze conform art. 153^1 din Codul fiscal, pentru plata taxei eferente respectivei achizitii intracomunitare.
(7) Prevederile prezentelor norme se completeaza cu prevederile pct. 2.
(8) Instituţiile publice care sunt înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, pentru întreaga activitate sau numai pentru parte din structura, nu vor solicita inregistrarea conform art. 153^1 din Codul fiscal. Pentru toate achiziţiile intracomunitare de bunuri vor comunică codul de înregistrare în scopuri de TVA acordat conform art. 153, indiferent dacă achiziţiile sunt destinate utilizarii pentru activitatea desfăşurată în calitate de autoritate publică, pentru care institutia publică nu are calitatea de persoana impozabila, sau pentru activităţi pentru care institutia publică are calitatea de persoana impozabila.
Codul fiscal
Prevederi generale referitoare la înregistrare
Art. 154. - (1) Codul de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit conform art. 153 şi 153^1, are prefixul <>, conform Standardului international ISO 3166 - alpha 2.
(2) Anularea înregistrării în scopuri de TVA a unei persoane nu o exonereaza de raspunderea care îi revine, conform prezentului titlu, pentru orice actiune anterioara datei anularii şi de obligaţia de a solicita inregistrarea în condiţiile prezentului titlu.
(3) Departamentele unei institutii publice se pot inregistra pentru scopuri de TVA, dacă pot fi considerate ca parte distincta din structura organizatorica a institutiei publice, prin care se realizează operaţiuni impozabile.
(4) Prin norme se stabilesc cazurile în care persoanele nestabilite în România pot fi scutite de inregistrarea pentru scopuri de TVA, conform prezentului capitol.
Norme metodologice
68. (1) În sensul art. 154. alin. (4) din Codul fiscal, persoana impozabila nestabilita în România poate fi scutita de obligaţia înregistrării în scopuri de TVA când efectueaza în România una sau mai multe din operaţiunile urmatoare pentru care este obligata la plata taxei conform art. 150 din Codul fiscal
a) servicii prestate ocazional, dacă aceste operaţiuni nu sunt precedate de achizitii intracomunitare de bunuri efectuate în România;
b) livrari ocazionale de bunuri în România, cu excepţia
1. livrarilor intracomunitare de bunuri scutite conform art. 143 alin. (2) din Codul fiscal;
2. vanzarilor la distanta;
3. livrarilor de bunuri precedate de achizitii intracomunitare de bunuri în România;
c) livrari de bunuri scutite de taxa în condiţiile art. 143 alin. (1) lit. a) şi b) din Codul fiscal;
d) livrari de bunuri scutite care sunt plasate într-un regim vamal suspensiv;
e) livrari sau achizitii de bunuri scutite care sunt plasate într-un regim de antrepozit de TVA şi/sau care inca se afla în acest regim;
f) prestări de servicii scutite aferente bunurilor plasate în regim de antrepozitare TVA şi/sau care inca se afla în acest regim.
(2) În sensul alin. (1) lit. a) şi b), livrarile de bunuri şi prestarile de servicii sunt considerate ocazionale dacă sunt realizate o singură dată în cursul unui an.
(3) Persoanele nestabilite în România sunt obligate sa faca plata taxei datorate în România în condiţiile prevăzute la art. 157 alin. (6) din Codul fiscal.
Codul fiscal
(5) Persoanele înregistrate
a) conform art. 153 vor comunică codul de înregistrare în scopuri de TVA tuturor furnizorilor/prestatorilor sau clientilor. Informarea este optionala, dacă persoana beneficiaza de prestări de servicii, conform art. 133 alin. (2) lit. c)-f), lit. h) pct. 2 şi lit. i);
b) conform art 153^1 vor comunică codul de înregistrare în scopuri de TVA furnizorului, de fiecare data când realizează o achizitie intracomunitara de bunuri. Comunicarea codului este optionala în cazul în care persoana respectiva beneficiaza de prestări de servicii, conform art. 133 alin. (2) lit. c)-f), lit. h) pct. 2 şi lit. i). Pentru alte operaţiuni constand în livrari de bunuri şi prestări de servicii este interzisa comunicarea codului de înregistrare în scopuri de TVA, obţinut în temeiul art. 153^1, furnizorilor/prestatorilor sau clientilor.
(6) Persoana impozabila nestabilita în România, care şi-a desemnat un reprezentant fiscal, va comunică denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit conform art. 153 reprezentantului sau fiscal, clientilor şi furnizorilor săi, pentru operaţiunile efectuate sau de care a beneficiat în România.
Facturarea
Art. 155. - (1) Persoana impozabila care efectueaza o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, alta decat o livrare/prestare fără drept de deducere a taxei, conform art. 141 alin. (1) şi (2), trebuie să emita o factura către fiecare beneficiar, cel tarziu până în cea de-a 15-a zi lucratoare a lunii urmatoare celei în care ia nastere faptul generator al taxei, cu excepţia cazului în care factura a fost deja emisa. De asemenea, persoana impozabila trebuie să emita o factura către fiecare beneficiar, pentru suma avansurilor încasate în legătură cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, cel tarziu până în cea de-a 15-a zi lucratoare a lunii urmatoare celei în care a incasat avansurile, cu excepţia cazului în care factura a fost deja emisa.
Norme metodologice
69. (1) Prevederile art. 155 alin. (1) din Codul fiscal, se aplică şi pentru situaţiile prevăzute la art. 132 alin. (3) din Codul fiscal.
(2) Persoana impozabila care efectueaza o livrare de bunuri sau o prestare de servicii scutita fără drept de deducere a taxei conform art. 141 alin. (1) şi (2) din Codul fiscal, nu are obligaţia întocmirii unei facturi, dar operaţiunile vor fi consemnate în documente potrivit legislaţiei contabile. Emiterea facturii nu este interzisa fiind opţiunea persoanei impozabile de a factura operaţiunile respective. În situaţia în care factura este emisa aceasta trebuie să conţină informaţiile prevăzute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal.
(3) Transferul proprietăţii bunurilor în executarea creanţelor, în situaţia în care bunurile au fost predate pe bază de înţelegere între debitor şi creditor, se consemneaza în facturi de către debitor, dacă operaţiunea constituie livrare de bunuri.
(4) Regularizarea facturilor emise pentru plati în avans se realizează prin stornarea facturii de avans la data emiterii facturii pentru contravaloarea integrală a livrarii de bunuri şi/sau prestarii de servicii. Stornarea se poate face separat sau pe aceeasi factura pe care se evidentiaza contravaloarea integrală a livrarii de bunuri şi/sau prestarii de servicii.
(5) În cazul reducerilor de pret acordate de producătorii/distribuitorii de bunuri potrivit prevederilor pct. 19 alin. (2), pe bază de cupoane valorice, facturile de reducere se intocmesc direct pe numele comerciantilor care au acceptat cupoanele valorice de la consumatorii finali, chiar dacă initial facturile de livrare a bunurilor pentru care se acordă aceste reduceri de pret au fost emise de producători/distribuitori către diversi intermediari cumpărători-revanzatori. La rubrica "Cumparator" se inscriu datele de identificare ale cumparatorului care a acceptat cupoanele valorice de la consumatorii finali. În plus în factura fiscala de reducere de pret se va menţiona "reducere de pret acordată în baza cupoanelor valorice.
Codul fiscal
(2) Persoana înregistrată conform art. 153 trebuie să autofactureze, în termenul prevăzut la alin. (1), fiecare livrare de bunuri sau prestare de servicii către sine.
Norme metodologice
70. (1) Auto- factura pentm livrari de bunuri sau prestări de servicii către sine trebuie emisa numai dacă operaţiunile în cauza sunt taxabile şi numai în scopul taxei, fiind obligatorie menţionarea urmatoarelor informaţii
a) numărul facturii, care va fi un numar secvenţial acordat în baza uneia sau mai multor serii, care identifica în mod unic o factura;
b) data emiterii;
c) numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA al persoanei impozabile, la rubrica furnizor;
d) pentru situaţiile prevăzute la 128 alin. (4) lit. a), c) şi d) din Codul fiscal, şi la prima teza a art. 129 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal, la rubrica cumparator se inscriu informaţiile menţionate la lit. c);
e) numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA ale beneficiarului, la rubrica cumparator, pentru situaţiile prevăzute la art. 128 alin. (4) lit. b), şi a doua teza a art. 129 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal;
f) denumirea şi descrierea bunurilor livrate sau serviciilor prestate;
g) valoarea bunurilor sau serviciilor, exclusiv taxa;
h) cota de taxa aplicabila;
i) valoarea taxei colectate.
(2) Informaţiile din factura emisa prin autofacturare se inscriu în jurnalele pentru vanzari şi sunt preluate corespunzător în decontul de taxa prevăzut la art. 156^2 din Codul fiscal, ca taxa colectata.
Codul fiscal
(3) Persoana impozabila va emite o factura, în termenul stabilit la alin. (1), pentru fiecare vanzare la distanta pe care a efectuat-o, în condiţiile art. 132 alin. (2).
(4) Persoana impozabila va emite o autofactura, în termenul stabilit la alin. (1), pentru fiecare transfer pe care l-a efectuat în alt stat membru, în condiţiile art. 128 alin. (10).
Norme metodologice
71. (1) Persoana înregistrată sau care ar fi fost obligata să se inregistreze în scopuri de TVA în România conform art. 153 din Codul fiscal, este obligata sa emita facturi prin autofacturare, potrivit prevederilor art. 155 alin. (4) din Codul fiscal, pentru fiecare transfer pe care l-a efectuat în alt stat membru. Factura se emite numai în scopul taxei, fiind obligatorie menţionarea urmatoarelor informaţii
a) numărul autofacturii va fi un numar secvenţial acordat în baza uneia sau mai multor serii, care identifica în mod unic o factura;
b) data emiterii;
c) numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA din România al persoanei impozabile, la rubrica furnizor;
d) numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA acordat de autorităţile fiscale din alt stat membru persoanei impozabile care realizează transferul, precum şi adresa exacta a locului în care au fost transferate bunurile.
e) denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare prevăzut la art. 153 din Codul fiscal, ale reprezentantului fiscal, în cazul în care persoana care realizează transferul nu este stabilita în România şi şi-a desemnat un reprezentant fiscal în România;
f) denumirea şi cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, precum şi particularitatile prevăzute la art. 125^1 alin. (3) din Codul fiscal, în definirea bunurilor în cazul transferului de mijloace de transport noi;
g) data la care au fost transferate bunurile;
h) valoarea bunurilor transferate;
(2) Informaţiile din factura emisa prin autofacturare se inscriu în jurnalele pentru vanzari şi sunt preluate corespunzător în decontul de taxa prevăzut la art. 156^2 din Codul fiscal.
-------------
Litera d) a alin. (1) al pct. 71 din Normele metodologice de aplicare a art. 155 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificata de pct. 6 al literei B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Codul fiscal
(5) Factura cuprinde în mod obligatoriu urmatoarele informaţii
a) numărul de ordine, în baza uneia sau mai multor serii, care identifica factura în mod unic;
b) data emiterii facturii;
c) denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare prevăzut la art. 153, după caz, ale persoanei impozabile care emite factura;
d) denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare prevăzut la art. 153, ale reprezentantului fiscal, în cazul în care furnizorul/prestatorul nu este stabilit în România şi şi-a desemnat un reprezentant fiscal, dacă acesta din urma este persoana obligata la plata taxei;
e) denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare prevăzut la art. 153, ale cumparatorului de bunuri sau servicii, după caz;
f) numele şi adresa cumparatorului, precum şi codul de înregistrare în scopuri de TVA, în cazul în care cumparatorul este înregistrat, conform art. 153, precum şi adresa exacta a locului în care au fost transferate bunurile, în cazul livrarilor intracomunitare de bunuri prevăzute la art. 143 alin. (2) lit. d);
g) denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare prevăzut la art. 153, ale reprezentantului fiscal, în cazul în care cealalta parte contractantă nu este stabilita în România şi şi-a desemnat un reprezentant fiscal în România, în cazul în care reprezentantul fiscal este persoana obligata la plata taxei;
h) codul de înregistrare în scopuri de TVA furnizat de client prestatorului, pentru serviciile prevăzute la art. 133 alin. (2) lit. c)-f), lit. h) pct. 2 şi lit. i);
i) codul de înregistrare în scopuri de TVA cu care se identifica cumparatorul în celalalt stat membru, în cazul operaţiunii prevăzute la art. 143 alin. (2) lit. a);
j) codul de înregistrare în scopuri de TVA cu care furnizorul s-a identificat în alt stat membru şi sub care a efectuat achizitia intracomunitara în România, precum şi codul de înregistrare în scopuri de TVA, prevăzut la art. 153 sau 153^1, al cumparatorului, în cazul aplicarii art. 126 alin. (4) lit. b);
k) denumirea şi cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, precum şi particularitatile prevăzute la art. 125^1 alin. (3) în definirea bunurilor, în cazul livrarii intracomunitare de mijloace de transport noi;
l) data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data incasarii unui avans, cu excepţia cazului în care factura este emisa înainte de data livrarii/prestarii sau incasarii avansului;
m) baza de impozitare a bunurilor şi serviciilor, pentru fiecare cota, scutire sau operaţiune netaxabila, preţul unitar, exclusiv taxa, precum şi rabaturile, remizele, risturnele şi alte reduceri de pret;
n) indicarea, în functie de cotele taxei, a taxei colectate şi a sumei totale a taxei colectate, exprimate în lei, sau a urmatoarelor menţiuni
1. în cazul în care nu se datorează taxa, o menţiune referitoare la prevederile aplicabile din acest titlu sau din Directiva a 6-a, ori menţiunile <>, <>, <> sau, după caz, <>;
2. în cazul în care taxa se datorează de beneficiar în condiţiile art. 150 alin. (1) lit. b)-d) şi g) sau ale art. 160, o menţiune la prevederile prezentului titlu sau ale Directivei a 6-a ori menţiunea <>;
o) o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci când se emit mai multe facturi sau documente pentru aceeasi operaţiune;
p) orice alta menţiune ceruta de acest titlu.
(6) Semnarea şi stampilarea facturilor nu sunt obligatorii.
(7) Prin derogare de la alin. (1) şi fără să contravină prevederilor alin. (3), persoana impozabila este scutita de obligaţia emiterii facturii, pentru urmatoarele operaţiuni, cu excepţia cazului în care beneficiarul solicita factura
a) transportul persoanelor cu taximetre, precum şi transportul persoanelor pe baza biletelor de calatorie sau a abonamentelor;
b) livrarile de bunuri prin magazinele de comert cu amanuntul şi prestarile de servicii către populatie, consemnate în documente, fără nominalizarea cumparatorului;
c) livrarile de bunuri şi prestarile de servicii consemnate în documente specifice, care conţin cel puţin informaţiile prevăzute la alin. (5).
(8) Prin norme se stabilesc condiţiile în care
a) se poate întocmi o factura centralizatoare pentru mai multe livrari separate de bunuri sau prestări separate de servicii;
b) se pot emite facturi de către cumparator sau client în numele şi în contul furnizorului/prestatorului;
c) se pot transmite facturi prin mijloace electronice;
d) se pot emite facturi de către un tert în numele şi în contul furnizorului/prestatorului;
e) se pot pastra facturile într-un anumit loc.
Norme metodologice
72.(1) Factura prevăzută la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal va fi întocmită în orice limba oficiala a statelor membre ale Uniunii Europene, dar la solicitarea organelor de control trebuie asigurata traducerea în limba română. Baza de impozitare poate fi înscrisă în valută, dar dacă operaţiunea nu este scutita de taxa, suma taxei trebuie înscrisă şi în lei. Pentru inregistrarea în jurnalele de vanzari, baza impozabila va fi convertita în lei utilizand cursul de schimb prevăzut la art. 139^1 din Codul fiscal.
(2) În situaţia în care denumirea bunurilor livrate/serviciilor prestate nu poate fi înscrisă pe o singura pagina, elementele prevăzute la art. 155 alin. (5), cu excepţia informaţiilor prevăzute la lit. k), m), n) şi p), din Codul fiscal se inscriu numai pe prima pagina a facturii. În aceasta situaţie este obligatorie înscrierea pe prima pagina a facturii a numarului de pagini pe care le contine factura şi a numarului total de pozitii cuprinse în factura respectiva. Pe facturile emise şi achitate prin numerar pe bază de bonuri fiscale emise conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările ulterioare, nu este necesară menţionarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, fiind suficienta menţiunea «conform bon fiscal nr./data.
(3) În sensul art. 155 alin. (8) lit. a) din Codul fiscal, factura centralizatoare se poate întocmi dacă se indeplinesc cumulativ urmatoarele condiţii
a) să se refere la livrari de bunuri şi/sau prestări de servicii către acelasi client, pentru care faptul generator al taxei ia nastere într-o perioadă ce nu depăşeşte o luna calendaristica;
b) toate documentele emise la data livrarii de bunuri sau prestarii de servicii să fie obligatoriu anexate la factura centralizatoare.
(4) În sensul art. 155 alin. (8) lit. b) din Codul fiscal, factura se poate întocmi de către cumparatorul unui bun sau serviciu în urmatoarele condiţii
a) părţile sa incheie un acord prin care să se prevada aceasta procedura de facturare;
b) sa existe o procedură scrisa de acceptare a facturii;
c) cumparatorul să fie stabilit în Comunitate şi înregistrat în România conform art. 153 din Codul fiscal;
d) atât furnizorul/prestatorul, în cazul în care este înregistrat în România conform art. 153 din Codul fiscal, cat şi cumparatorul sa notifice prin scrisoare recomandata organului fiscal competent aplicarea acestei proceduri de facturare, cu cel puţin o luna calendaristica înainte de a o initia, şi sa anexeze la notificare acordul şi procedura de acceptare prevăzute la lit. a) şi respectiv b);
e) factura să fie emisa în numele şi în contul furnizorului/prestatorului de către cumparator, şi trimisa furnizorului/prestatorului;
f) factura sa cuprindă elementele prevăzute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal;
g) factura să fie înregistrată într-un jurnal special de vanzari de către furnizor/prestator, dacă este înregistrat în România conform art. 153 din Codul fiscal.
-------------
Alin. (1) şi (2) ale pct. 72 din Normele metodologice de aplicare a art. 155 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost modificate de pct. 7 al literei B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
73. (1) În sensul art. 155 alin. (8) lit. c) din Codul fiscal, se pot transmite facturi prin mijloace electronice în urmatoarele condiţii
a) pentru operaţiuni efectuate în România, inclusiv pentru livrari intracomunitare
1. părţile sa incheie un acord prin care să se prevada aceasta procedura de facturare;
2. furnizorul/prestatorul şi/sau cumparatorul, dacă sunt inregistrati conform art. 153 din Codul fiscal, sa notifice, prin scrisoare recomandata, organul fiscal competent ca vor aplica o astfel de procedura de facturare, cu cel puţin o luna calendaristica înainte de a o initia, şi sa anexeze la notificare acordul prevăzut la lit. a);
3. să se garanteze autenticitatea sursei şi integritatea continutului facturii prin: semnatura electronică, conform prevederilor Legii nr. 455/2001 privind semnatura electronică, prin schimbul electronic de date EDI definit la art. 2 din Recomandarile Comisiei 1994/820/EC din 19 octombrie 1994 referitor la aspectele legale ale schimbului electronic de date, sau orice alte mijloace electronice agreate de Directia de tehnologia informatiei din cadrul Ministerului Finanţelor Publice;
4. sa existe un document centralizator pe suport de hartie, cu evidenta tuturor facturilor transmise prin schimbul electronic de date EDI, intr-o luna calendaristica de o persoană impozabila înregistrată conform art. 153 din Codul fiscal, sau a tuturor facturilor astfel primite intr-o luna calendaristica de orice persoană obligata la plata taxei, în cazul în care furnizorul/prestatorul nu este înregistrat conform art. 153 din Codul Fiscal;
b) pentru achiziţiile intracomunitare efectuate în România
1. părţile sa incheie un acord prin care să se prevada aceasta procedura de facturare;
2. cumparatorul, în cazul în care este persoana impozabila sau persoana juridica neimpozabila înregistrată în scopuri de TVA conform art. 153^1 din Codul fiscal, sa notifice, prin scrisoare recomandata, organul fiscal competent ca va aplica o astfel de procedura de facturare, cu cel puţin o luna calendaristica înainte de a o initia, şi sa anexeze la scrisoare acordul prevăzut la lit. a);
3. sa existe un document pe suport de hartie, cu evidenta tuturor facturilor primite prin schimbul electronic de date EDI intr-o luna calendaristica de orice persoană impozabila sau persoana juridica neimpozabila înregistrată conform art. 153^1 din Codul fiscal;
(2) În sensul alin. (1) lit. b) condiţiile pentru facturarea prin mijloace electronice sunt stabilite de tara în care au loc livrarile intracomunitare.
74. (1) În sensul art. 155 alin. (8) lit. d) din Codul fiscal, emiterea facturii poate fi externalizata, respectiv factura se poate întocmi de un tert în urmatoarele condiţii
a) furnizorul/prestatorul sa notifice prin scrisoare recomandata organul fiscal competent ca emiterea de facturi va fi realizata de un tert, cu cel puţin o luna calendaristica înainte de a initia aceasta procedura, şi sa anexeze la scrisoare numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA al tertului;
b) factura să fie emisa de către tert în numele şi în contul furnizorului/prestatorului;
c) factura sa cuprindă toate elementele prevăzute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal;
d) facturile să fie puse la dispoziţia organelor fiscale competente fără nici o intarziere, ori de cate ori se solicita acest lucru.
75. (1) În sensul art. 155 alin. (8) lit. d) din Codul fiscal, în cazul bunurilor supuse executarii silite care sunt livrate prin organele de executare silita, factura se va întocmi de către organele de executare silita pe numele şi în contul debitorului executat silit. În factura se face o menţiune cu privire la faptul ca facturarea este realizata de organul de executare silita către care se fac şi plăţile de către cumparator. Originalul facturii se transmite cumparatorului, respectiv adjudecatarului, iar exemplarul al doilea se transmite debitorului executat silit. Prin organe de executare silita se înţelege persoanele abilitate prin lege să efectueze procedura de executare silita.
(2) Dacă organul de executare silita încasează contravaloarea bunurilor inclusiv taxa de la cumparator sau de la adjudecatar, are obligaţia sa vireze la bugetul de stat taxa încasată de la cumparator sau adjudecatar în termen de 5 zile lucratoare de la data la care adjudecarea a devenit executorie. Pe baza documentului de plată a taxei pe valoarea adăugată transmis de organele de executare silita, debitorul executat silit evidentiaza suma achitata, cu semnul minus, în decontul de taxa pe valoarea adăugată la randul de regularizări taxa colectata din decontul de taxa prevăzut la art. 156^2 din Codul fiscal.
(3) Dacă, potrivit legii, cumparatorul sau adjudecatarul are obligaţia sa plateasca la unitatile Trezoreriei Statului taxa aferenta bunurilor cumparate, organului de executare silita nu-i mai revin obligaţii referitoare la plata taxei. Organul de executare silita sau, după caz, cumparatorul/adjudecatarul transmite o copie de pe documentul prin care s-a efectuat plata taxei debitorului executat silit. Prevederile acestui alineat nu se aplică pentru situaţiile prevăzute la art. 160 din Codul fiscal, fiind aplicabile regulile specifice referitoare la taxarea inversa.
(4) Organele de executare silita înregistrează taxa din facturile pentru operaţiuni de executare silita emise în alte conturi contabile decat cele specifice taxei pe valoarea adăugată. Dacă organul de executare silita este persoana înregistrată în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, nu va evidentia în decontul de taxa operaţiunile respective.
(5) În situaţia în care valorificarea bunurilor supuse executarii silite a fost realizata prin organele de executare silita, debitorul executat silit trebuie să inregistreze în evidenta proprie operaţiunea de livrare de bunuri pe baza facturii de executare silita transmise de organele de executare silita, inclusiv taxa colectata aferenta. Prevederile acestui alineat nu se aplică pentru situaţiile prevăzute la art. 160 din Codul fiscal, fiind aplicabile regulile specifice referitoare la taxarea inversa.
(6) Factura de executare silita emisa de organul de executare silita va contine pe lângă informaţiile prevăzute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, numele şi datele de identificare a organului de executare silita prin care se realizează livrarea bunurilor şi menţiunea "Factura pentru operaţiuni de executare silita".
76. În sensul art. 155 alin. (8) lit. e) din Codul fiscal, facturile emise şi primite se pot stoca prin orice metode şi în orice loc în urmatoarele condiţii
a) locul de stocare să se afle pe teritoriul României, cu excepţia facturilor emise şi primite prin mijloace electronice, care se pot stoca în orice loc dacă, pe perioada stocarii
1. se garanteaza accesul on-line la datele respective;
2. se garanteaza autenticitatea sursei şi integritatea continutului facturilor, precum şi faptul ca acestea sunt lizibile;
3. datele care garanteaza autenticitatea sursei şi integritatea continutului facturilor sunt de asemenea stocate;
b) facturile sau conţinutul facturilor emise şi primite, în cazul stocarii prin mijloace electronice, să fie puse la dispoziţia organelor fiscale competente fără nici o intarziere, ori de cate ori se solicita acest lucru.
77. Transmiterea şi stocarea prin mijloace electronice a facturilor reprezinta transmiterea sau punerea la dispoziţia beneficiarului, precum şi stocarea, prin echipamente electronice de procesare şi stocarea de date, inclusiv compresia digitala, pe bază de cabluri telegrafice, transmisie radio, tehnologiilor optice sau de alte mijloace electromagnetice.
Codul fiscal
(9) Prin derogare de la dispozitiile alin. (5), se pot întocmi facturi simplificate în cazurile stabilite prin norme.
Norme metodologice
78. (1) Nu se pot emite facturi simplificate pentru livrarile intracomunitare de bunuri, prevăzute la art. 143 alin. (2) din Codul fiscal.
(2) În vederea emiterii de facturi simplificate, persoanele impozabile trebuie să depună o solicitare la Directia de reglementari contabile din cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Solicitarile, insotite de avizul acestei direcţii, vor fi transmise Directiei generale legislatie impozite indirecte din cadrul Ministerului Finanţelor Publice în vederea consultării Comitetului TVA, conform prevederilor Directivei a 6-a. Facturile simplificate se pot emite numai după consultarea Comitetului şi transmiterea unui răspuns pozitiv către solicitanţi.
Codul fiscal
Evidenta operaţiunilor
Art. 156. - (1) Persoanele impozabile stabilite în România trebuie să tina evidente corecte şi complete ale tuturor operaţiunilor efectuate în desfăşurarea activităţii lor economice.
(2) Persoanele obligate la plata taxei pentru orice operaţiune sau care se identifica drept persoane înregistrate în scopuri de TVA, conform prezentului titlu, în scopul desfăşurării oricarei operaţiuni, trebuie să tina evidente pentru orice operaţiune reglementata de prezentul titlu.
(3) Persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile trebuie să tina evidente corecte şi complete ale tuturor achizitiilor intracomunitare.
(4) Evidentele prevăzute la alin. (1)-(3) trebuie intocmite şi pastrate astfel încât sa cuprindă informaţiile, documentele şi conturile, inclusiv registrul nontransferurilor şi registrul bunurilor primite din alt stat membru, în conformitate cu prevederile din norme.
(5) În cazul asociaţiilor în participatiune care nu constituie o persoană impozabila, drepturile şi oblibaţiile legale privind taxa revin asociatului care contabilizeaza veniturile şi cheltuielile, potrivit contractului incheiat între părţi."
Norme metodologice
79. (1) În sensul art. 156 alin. (4) din Codul fiscal, fiecare persoana impozabila va tine urmatoarele evidente şi documente
a) evidente contabile ale activităţii sale economice;
b) al doilea exemplar al facturilor sau altor documente emise de aceasta şi legate de activitatea sa economica, conform prevederilor de la pct. 76;
c) facturile sau alte documente primite şi legate de activitatea sa economica;
d) documentele vamale şi după caz cele privind accizele legate de importul, exportul, livrarea intracomunitara şi achizitia intracomunitara de bunuri realizata de respectiva persoana;
e) facturile şi alte documente emise sau primite de respectiva persoana pentru majorarea sau reducerea contravalorii livrarilor de bunuri, prestarilor de servicii, achizitiilor intracomunitare sau importurilor;
f) un registru al nontransferurilor de bunuri transportate de persoana impozabila, sau de altă persoană în contul acesteia în afara României dar în interiorul Comunităţii pentru operaţiunile prevăzute la art. 128 alin. (12) lit. f)-h) din Codul fiscal, precum şi pentru alte situaţii în care se aplică măsuri de simplificare aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice. Registrul non- transferurilor va cuprinde: descrierea bunurilor, cantitatea bunurilor, valoarea bunurilor, circulatia bunurilor şi descrierea bunurilor, care nu sunt returnate, cantitatea acestora şi o menţiune referitoare la documentele emise în legătură cu aceste operaţiuni, după caz, precum şi data emiterii acestor documente. Nu trebuie completat acest registru pentru urmatoarele bunuri
1. mijloacele de transport înmatriculate în România;
2. paleti, containere şi alte ambalaje care circulă fără facturare;
3. bunurile necesare desfăşurării activităţii de presa, radiodifuziune şi televiziune;
4. bunurile necesare exercitarii unei profesii sau meserii dacă
- preţul sau valoarea normala pe fiecare bun în parte nu depăşeşte nivelul de 1250 EURO la cursul de schimb din data la care bunul este transportat sau expediat în alt stat membru, şi cu condiţia ca bunul sa nu fie utilizat mai mult de 7 zile în afara României; sau
- preţul sau valoarea normala pe fiecare bun în parte nu depăşeşte nivelul de 250 EURO la cursul de schimb din data la care bunul este transportat sau expediat în alt stat membru, şi cu condiţia ca bunul sa nu fie utilizat mai mult de 24 de luni în afara României;
5. computerele portabile şi alt material profesional similar care este transportat în afara României în cadrul unei deplasari de afaceri de către personalul unei entităţi economice sau de o persoană fizica autorizata;
g) un registru pentru bunurile mobile corporale primite care au fost transportate din alt stat membru al Comunităţii în România de către o persoană impozabila înregistrată în scopuri de TVA în acel alt stat sau de altă persoană în numele acesteia, sau care au fost importate în România sau achiziţionate din România de persoana impozabila înregistrată în alt stat membru, şi care sunt date unei persoane impozabile în România în scopul expertizarii sau pentru lucrari efectuate asupra acestor bunuri în România, cu excepţia situaţiilor în care prin ordin al ministrului finanţelor publice nu se impune o asemenea obligaţie. Registrul bunurilor primite nu trebuie tinut în cazul bunurilor care sunt plasate în regimul vamal de perfectionare activa. Acest registru va cuprinde
1. un numar de ordine;
2. data primirii bunurilor;
3. numele şi adresa primitorului;
4. codul de înregistrare în scopuri de TVA al primitorului;
5. cantitatea bunurilor primite;
6. descrierea bunurilor primite;
7. data transportului bunurilor supuse expertizarii sau prelucrate transmise clientului;
8. cantitatea şi descrierea bunurilor care nu sunt returnate clientului;
9. cantitatea şi descrierea bunurilor care sunt returnate clientului după prelucrare;
10. o menţiune referitoare la documentele emise în legătură cu serviciile prestate, precum şi data emiterii acestor documente.
(2) Jurnalele pentru vanzari şi pentru cumparari, registrele, evidentele şi alte documente similare ale activităţii economice a fiecarei persoane impozabile se vor întocmi astfel încât să permită stabilirea urmatoarelor elemente
a) valoarea totala, fără taxa, a tuturor livrarilor de bunuri şi/sau prestarilor de servicii efectuate de aceasta persoana în fiecare perioada fiscala, evidentiata distinct pentru
1. livrarile intracomunitare de bunuri scutite;
2. exporturile de bunuri şi alte operaţiuni scutite de taxa;
3. operaţiunile care nu au loc în România;
4. livrarile de bunuri şi/sau prestarile de servicii taxabile şi cărora li se aplică cote diferite de taxa;
b) valoarea totala, fără taxa, a tuturor achizitiilor pentru fiecare perioada fiscala, evidentiata distinct pentru
1. bunuri mobile corporale;
2. servicii;
3. bunuri de capital;
4. achizitii intracomunitare de bunuri;
5. importuri pentru care persoana impozabila foloseşte derogarea prevăzută la art. 157 alin. (4) din Codul fiscal;
6. celelalte operaţiuni pentru care persoana impozabila este obligata la plata taxei în condiţiile art. 150 alin. (1) lit. b) - g) din Codul fiscal;
c) taxa colectata de respectiva persoana pentru fiecare perioada fiscala;
d) taxa totala deductibila şi taxa dedusa pentru fiecare perioada fiscala;
e) calculul taxei dedusa provizoriu pentru fiecare perioada fiscala, a taxei dedusa efectiv pentru fiecare an calendaristic şi al ajustarilor efectuate, atunci când dreptul de deducere se exercită pe bază de pro rata, evidentiind distinct
1. taxa dedusa conform art. 147 alin. (3) din Codul fiscal;
2. taxa nededusa conform art. 147 alin. (4) din Codul fiscal;
3. taxa dedusa pe bază de pro-rata conform art. 147 alin. (5) din Codul fiscal.
(3) Documentele prevăzute la alin. (2) nu sunt formulare tipizate stabilite de Ministerul Finanţelor Publice. Fiecare persoana impozabila poate să-şi stabileasca modelul documentelor pe baza cărora determina taxa colectata şi taxa deductibila conform specificului propriu de activitate, dar acestea trebuie să conţină informaţiile minimale stabilite la alin. (2).
Codul fiscal
Perioada fiscala
Art. 156^1. - (1) Perioada fiscala este luna calendaristica.
(2) Prin derogare de la alin. (1), perioada fiscala este trimestrul calendaristic pentru persoana impozabila care în cursul anului calendaristic precedent a realizat o cifra de afaceri din operaţiuni taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere care nu a depasit plafonul de 100.000 euro al cărui echivalent în lei se calculeaza conform normelor.
(3) Persoana impozabila care se înregistrează în cursul anului trebuie să declare, cu ocazia înregistrării conform art. 153, cifra de afaceri pe care preconizeaza sa o realizeze în perioada rămasă până la sfârşitul anului calendaristic. Dacă cifra de afaceri estimată nu depăşeşte plafonul prevăzut la alin. (2), recalculat corespunzător numarului de luni rămase până la sfârşitul anului calendaristic, persoana impozabila va depune deconturi trimestriale în anul înregistrării.
(4) Intreprinderile mici care se înregistrează în scopuri de TVA, conform art. 153, în cursul anului, trebuie să declare cu ocazia înregistrării cifra de afaceri obtinuta, recalculata în baza activităţii corespunzătoare unui an calendaristic intreg. Dacă aceasta cifra depăşeşte plafonul prevăzut la alin. (2), în anul respectiv, perioada fiscala va fi luna calendaristica, conform alin. (1). Dacă aceasta cifra de afaceri recalculata nu depăşeşte plafonul prevăzut la alin. (2), persoana impozabila va utiliza trimestrul calendaristic ca perioada fiscala.
(5) Dacă cifra de afaceri efectiv obtinuta în anul înregistrării, recalculata în baza activităţii corespunzătoare unui an calendaristic intreg, depăşeşte plafonul prevăzut la alin. (2), în anul următor, perioada fiscala va fi luna calendaristica, conform alin. (1). Dacă aceasta cifra de afaceri efectiva nu depăşeşte plafonul prevăzut la alin. (2), persoana impozabila va utiliza trimestrul calendaristic ca perioada fiscala.
(6) Persoana impozabila care, potrivit alin. (2) şi (5), are obligaţia depunerii deconturilor trimestriale trebuie să depună la organele fiscale competente, până la data de 25 ianuarie inclusiv, o notificare în care să mentioneze cifra de afaceri din anul precedent, obtinuta sau, după caz, recalculata.
(7) Prin norme se stabilesc situaţiile şi condiţiile în care se poate folosi o alta perioada fiscala decat luna sau trimestrul calendaristic, cu condiţia ca această perioadă să nu depăşească un an calendaristic.
Norme metodologice
80. (1) În sensul art. 156^1 alin. (1) din Codul fiscal, echivalentul în lei a plafonului de 100.000 de euro se determina pe baza cursului de schimb comunicat de Banca Naţionala a României valabil pentru 31 decembrie al anului precedent sau cursul de schimb comunicat de Banca Naţionala a României, valabil pentru data solicitarii înregistrării prin optiune.
(2) În sensul art. 156^1 alin. (7) din Codul fiscal, organele fiscale competente pot aproba, la solicitarea justificata a persoanei impozabile, o alta perioada fiscala, respectiv
a) semestrul calendaristic, dacă persoana impozabila efectueaza operaţiuni impozabile numai pe maximum trei luni calendaristice dintr-un semestru;
b) anul calendaristic, dacă persoana impozabila efectueaza operaţiuni impozabile numai pe maximum şase luni calendaristice dintr-o perioadă de un an calendaristic.
(3) Solicitarea prevăzută la alin. (2) se va transmite autorităţilor fiscale competente până la data de 25 februarie a anului în care se exercită opţiunea şi va fi valabila pe durata pastrarii condiţiilor prevăzute la alin. (2).
------------
Partea introductiva a alin. (2) al pct. 80 din Normele metodologice de aplicare a art. 156^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificata de pct. 8 al literei B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Codul fiscal
Plata taxei la buget
Art. 157. - (1) Orice persoană trebuie să achite taxa de plată organelor fiscale până la data la care are obligaţia depunerii unuia dintre deconturile sau declaratiile prevăzute la art. 156^2 şi 156^3.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), persoana impozabila înregistrată conform art. 153 va evidentia în decontul prevăzut la art. 156^2, atât ca taxa colectata, cat şi ca taxa deductibila, în limitele şi în condiţiile stabilite la art. 145-147^1, taxa aferenta achizitiilor intracomunitare, bunurilor şi serviciilor achiziţionate în beneficiul sau, pentru care respectiva persoana este obligata la plata taxei, în condiţiile art. 150 alin. (1) lit. b)-g).
(3) Taxa pentru importuri de bunuri, cu excepţia importurilor scutite de taxa, se plateste la organul vamal, în conformitate cu reglementarile în vigoare privind plata drepturilor de import.
(4) Prin exceptare de la prevederile alin. (3), în perioada 15 aprilie 2007 - 31 decembrie 2008 inclusiv, nu se face plata efectivă la organele vamale de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 153, care au obţinut certificat de amânare de la plată, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice. De la data de 1 ianuarie 2009, prin exceptare de la prevederile alin. (3), nu se face plata efectivă la organele vamale de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 153.
(5) Persoanele impozabile prevăzute la alin. (4) evidenţiază taxa aferentă bunurilor importate în decontul prevăzut la art. 156^2 , atât ca taxă colectată, cât şi ca taxă deductibilă, în limitele şi în condiţiile stabilite la art. 145-147^1.
(6) În cazul în care persoana impozabila nu este stabilita în România şi este scutita, în condiţiile art. 154 alin. (4), de la înregistrare, conform art. 153, organele fiscale competente trebuie să emita o decizie în care să precizeze modalitatea de plată a taxei pentru livrarile de bunuri şi/sau prestarile de servicii realizate ocazional, pentru care persoana impozabila este obligata la plata taxei.
(7) Începând cu data de 15 aprilie 2007 inclusiv, pentru importul de bunuri scutit de taxă în condiţiile prevăzute la art. 142 alin. (1) lit. l), taxa pe valoarea adăugată se garantează la organele vamale. Garanţia privind taxa pe valoarea adăugată aferentă acestor importuri se eliberează la solicitarea importatorilor în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice."
----------------
Alin. (4) şi (5) ale art. 157 au fost modificate de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENTA nr. 22 din 28 martie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 230 din 3 aprilie 2007.
Alin. (7) al art. 157 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENTA nr. 22 din 28 martie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 230 din 3 aprilie 2007.
Norme metodologice
81.(1) În scopul aplicarii prevederilor art. 157 alin. (4) din Codul fiscal, organele vamale nu vor solicita plata taxei pe valoarea adăugată pentru importuri de bunuri persoanelor care fac dovada ca sunt înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal. Nu se aplică aceste prevederi în cazul persoanelor care sunt înregistrate în scopuri de TVA pentru achizitii intracomunitare conform art. 153^1 din Codul fiscal, care fac plata taxei în conformitate cu prevederile art. 157 alin. (3) din Codul fiscal.
(2) În cursul perioadei fiscale, importatorii care sunt persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal reflecta taxa pe valoarea adăugată aferenta acestor importuri în jurnalele pentru cumparari pe baza declaraţiei vamale de import sau, după caz, a actului constatator emis de autoritatea vamala.
Contabil, taxa aferenta importului se înregistrează concomitent atât ca taxa colectata, cat şi ca taxa deductibila. În decontul de taxa pe valoarea adăugată, taxa se evidentiaza atât ca taxa colectata, cat şi ca taxa deductibila, în limitele şi în condiţiile prevăzute la art. 145, 146, 147 şi 147^1 din Codul fiscal.
(3) În situaţia în care organele fiscale competente, cu ocazia verificărilor efectuate, constata că nu s-au indeplinit oblibaţiile prevăzute la art. 157 alin. (2) sau, în cazul importurilor, la art. 157 alin. (5) din Codul fiscal, vor proceda astfel
a) dacă achiziţiile sunt destinate exclusiv realizării de operaţiuni care dau drept de deducere, dispun aplicarea prevederilor art. 157 alin. (2) din Codul fiscal sau, în cazul importurilor, dispun aplicarea prevederilor art. 157 alin. (5) din Codul fiscal, în perioada fiscala în care s-a finalizat controlul;
b) dacă achiziţiile sunt destinate realizării de operaţiuni care sunt supuse pro-rata, vor calcula diferenţa dintre taxa colectata şi taxa dedusa potrivit pro-rata aplicabila la data efectuării operaţiunii. În cazul în care controlul are loc în cursul anului fiscal în care operaţiunea a avut loc, pentru determinarea diferenţei menţionate se va avea în vedere pro-rata provizorie aplicata. Dacă controlul are loc într-un alt an fiscal decat cel în care a avut loc operaţiunea, pentru determinarea diferenţei menţionate se va avea în vedere pro-rata definitivă calculată pentru anul în care a avut loc operaţiunea. Diferentele astfel stabilite vor fi achitate în termenele prevăzute de normele procedurale în vigoare;
c) dacă achiziţiile sunt destinate realizării de operaţiuni care nu dau drept de deducere, vor stabili taxa datorata bugetului de stat, care va fi achitata în termenele prevăzute de normele procedurale în vigoare.
(4) Pentru sumele evidentiate în actele constatatoare emise de organele vamale după data de 1 ianuarie 2007 pentru importuri realizate anterior acestei date, se aplică prevederile art. 157 alin. (4) şi (5) din Codul fiscal.
------------
Pct. 81 din Normele metodologice de aplicare a art. 157 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 9 al literei B a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Codul fiscal
Măsuri de simplificare
Art. 160. - (1) Furnizorii şi beneficiarii bunurilor/serviciilor prevăzute la alin. (2) au obligaţia să aplice masurile de simplificare prevăzute de prezentul articol. Condiţia obligatorie pentru aplicarea masurilor de simplificare este ca atât furnizorul, cat şi beneficiarul să fie inregistrati în scopuri de TVA, conform art. 153.
(2) Bunurile şi serviciile pentru livrarea sau prestarea cărora se aplică masurile de simplificare sunt
a) deseurile şi materiile prime secundare, rezultate din valorificarea acestora, astfel cum sunt definite de Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile, republicată, cu modificările ulterioare;
b) cladirile, părţile de cladire şi terenurile de orice fel, pentru a caror livrare se aplică regimul de taxare;
c) lucrarile de constructii-montaj;
d) bunurile şi/sau serviciile livrate ori prestate de sau către persoanele aflate în stare de faliment declarata prin hotărâre definitivă şi irevocabila;
e) materialul lemnos, conform prevederilor din norme.
(3) Pe facturile emise pentru livrarile de bunuri prevăzute la alin. (2) furnizorii sunt obligati sa inscrie menţiunea <>, fără sa inscrie taxa aferenta. Pe facturile primite de la furnizori, beneficiarii vor inscrie taxa aferenta, pe care o evidentiaza atât ca taxa colectata, cat şi ca taxa deductibila în decontul de taxa. Pentru operaţiunile supuse masurilor de simplificare nu se face plata taxei între furnizor şi beneficiar.
(4) Beneficiarii care sunt persoane impozabile cu regim mixt aplica şi prevederile art. 147, în functie de destinaţia achizitiilor respective.
(5) De aplicarea prevederilor prezentului articol sunt responsabili atât furnizorii/prestatorii, cat şi beneficiarii. În situaţia în care furnizorul/prestatorul nu a mentionat <> în facturile emise pentru bunurile/serviciile care se încadrează la alin. (2), beneficiarul este obligat să aplice taxare inversa, sa nu faca plata taxei către furnizor/prestator, sa inscrie din proprie iniţiativă menţiunea <> în factura şi sa indeplineasca oblibaţiile prevăzute la alin. (3)."
Norme metodologice
82. (1) Condiţia obligatorie prevăzută la art. 160 alin. (1) din Codul fiscal, pentru aplicarea masurilor de simplificare, respectiv a taxarii inverse, este ca atât furnizorul/prestatorul, cat şi beneficiarul să fie persoane înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, şi operaţiunea în cauza să fie taxabila. Masurile de simplificare se aplică numai pentru operaţiuni realizate în interiorul tarii astfel cum este definit la art. 125^2 din Codul fiscal.
(2) În înţelesul art. 160 din Codul fiscal, prin cladire se înţelege orice construcţie legata nemijlocit de sol, având una sau mai multe încăperi, şi care serveste la adapostirea de oameni, de animale şi/sau de bunuri mobile corporale.
(3) Prin lucrari de constructii-montaj, în sensul art. 160 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, se înţeleg lucrarile de construcţie, reparare, modernizare, transformare şi demolare legate de un bun imobil.
(4) Bunurile care se încadrează în categoria material lemnos, prevăzute la art. 160 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal, sunt urmatoarele: masa lemnoasa pe picior, precum şi materialul lemnos prevăzut la art. 2 lit. a) din Normele privind circulatia materialelor lemnoase şi controlul circulaţiei acestora şi al instalaţiilor de transformat lemn rotund, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 427/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
(5) În cazul livrarilor/prestarilor, prevăzute la art. 160 alin. (2) din Codul fiscal, inclusiv pentru avansurile încasate, furnizorii/prestatorii emit facturi fără taxa şi fac menţiunea "taxare inversa". Taxa se calculeaza de către beneficiar asupra sumei platite în avans şi se inscrie în jurnalul pentru cumparari, fiind preluata atât ca taxa colectata cat şi ca taxa deductibila în decontul de taxa. Contabil, beneficiarul va inregistra în cursul perioadei fiscale 4426=4427 cu suma taxei aferente.
(6) Inregistrarea contabila 4426=4427 la cumparator este denumita autolichidarea taxei pe valoarea adăugată, colectarea taxei pe valoarea adăugată la nivelul taxei deductibile este asimilata cu plata taxei către furnizor/prestator. Prevederile acestui alineat sunt valabile pentru orice alte situaţii în care se aplică taxare inversa.
(7) Persoanele impozabile cu regim mixt care sunt beneficiari ai unor achizitii supuse taxarii inverse, conform art. 160 din Codul fiscal, vor deduce taxa în decontul de taxa în limitele şi în condiţiile stabilite la art. 145, 146, 147 şi 147^1 din Codul fiscal.
(8) Furnizorii/prestatorii care sunt persoane impozabile cu regim mixt vor lua în calculul pro-rata, ca operaţiuni taxabile, valoarea livrarilor/prestarilor pentru care au aplicat taxare inversa.
(9) Neaplicarea masurilor de simplificare prevăzute de lege va fi sanctionata de organele fiscale prin obligarea furnizorilor/prestatorilor şi a beneficiarilor la rectificarea operaţiunilor şi aplicarea taxarii inverse conform prevederilor din prezentele norme.
(10) În situaţia în care organele fiscale competente, cu ocazia verificărilor efectuate, constata ca pentru bunurile prevăzute la art. 160 alin. (2) din Codul fiscal, nu au fost aplicate masurile de simplificare prevăzute de lege, vor obliga beneficiarii la stornarea taxei deductibile prin contul de furnizori, efectuarea înregistrării contabile 4426=4427 şi inregistrarea în decontul de taxa pe valoarea adăugată întocmit la finele perioadei fiscale în care controlul a fost finalizat, la randurile de regularizări. În situaţia în care beneficiarii sunt persoane impozabile mixte, iar bunurile achiziţionate sunt destinate realizării atât de operaţiuni cu drept de deducere, cat şi fără drept de deducere, suma taxei deductibile se va determina pe baza pro rata de la data efectuării achizitiei bunurilor supuse taxarii inverse şi se va inscrie în randul de regularizări din decont, care nu mai este afectat de aplicarea pro rata din perioada curenta.
(11) Orice situaţii în care aplicarea taxarii inverse implica dificultăţi de încadrare a bunurilor sau serviciilor respective în prevederile art. 160 din Codul fiscal, vor fi solutionate de Comisia Centrala Fiscala.
(12) În cazul operaţiunilor pentru care înainte de data aderarii s-a aplicat regimul normal de taxa pe valoarea adăugată, iar după aderare se aplică masurile de simplificare, şi pentru care au fost încasate avansuri înainte de această dată, se aplică taxarea inversa numai pentru diferenţa dintre valoarea livrarii/prestarii şi valoarea avansurilor încasate înainte de data aderarii, precum şi pentru orice alte avansuri sau rate a caror exigibilitate intervine după data aderarii.
Codul fiscal
Dispozitii tranzitorii
Art. 161. - (1) în aplicarea alin. (2)-(14)
a) un bun imobil sau o parte a acestuia este considerat ca fiind construit înainte de data aderarii, dacă acel bun imobil sau o parte a acestuia a fost utilizat prima data înainte de data aderarii;
b) un bun imobil sau o parte a acestuia este considerat achizitionat înainte de data aderarii, dacă formalitatile legale pentru transferul titlului de proprietate de la vânzător la cumparator s-au indeplinit înainte de data aderarii;
c) un bun imobil sau o parte a acestuia este considerat transformat sau modernizat până la data aderarii dacă, după transformare sau modernizare, a fost utilizat prima data înainte de data aderarii.
(2) Persoana impozabila care a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei şi care, la sau după data aderarii, nu opteaza pentru taxare sau anulează opţiunea de taxare a oricareia dintre operaţiunile prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. e), pentru un bun imobil sau o parte din acesta, construit, achizitionat, transformat sau modernizat înainte de data aderarii, prin derogare de la prevederile art. 149, va ajusta taxa, conform normelor.
(3) Persoana impozabila care nu a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei aferente pentru un bun imobil sau o parte din acesta, construit, achizitionat, transformat sau modernizat înainte de data aderarii, opteaza pentru taxarea oricareia dintre operaţiunile prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. e), la sau după data aderarii, prin derogare de la prevederile art. 149, va ajusta taxa deductibila aferenta, conform normelor.
(4) În situaţia în care un bun imobil sau o parte a acestuia, construit, achizitionat, transformat sau modernizat înainte de data aderarii, este transformat sau modernizat după data aderarii, iar valoarea fiecarei transformari sau modernizari efectuate după data aderarii nu depăşeşte 20% din valoarea bunului imobil sau a părţii acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare, persoana impozabila, care a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei aferente, care nu opteaza pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. e) sau anulează opţiunea de taxare, la sau după data aderarii, prin derogare de la prevederile art. 149, va ajusta taxa, conform normelor.
(5) În situaţia în care un bun imobil sau o parte a acestuia, construit, achizitionat, transformat sau modernizat înainte de data aderarii, este transformat sau modernizat după data aderarii, iar valoarea fiecarei transformari sau modernizari efectuate după data aderarii depăşeşte 20% din valoarea bunului imobil sau a părţii acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare, persoana impozabila, care a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei aferente, nu opteaza pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. e) sau anulează opţiunea de taxare, la sau după data aderarii, va ajusta taxa deductibila aferenta, conform prevederilor art. 149.
(6) În situaţia în care un bun imobil sau o parte a acestuia, construit, achizitionat, transformat sau modernizat înainte de data aderarii, este transformat sau modernizat după data aderarii, iar valoarea fiecarei transformari sau modernizari efectuate după data aderarii nu depăşeşte 20% din valoarea bunului imobil sau a părţii acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare, persoana impozabila, care nu a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei aferente, opteaza pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. e), la sau după data aderarii, prin derogare de la prevederile art. 149, va ajusta taxa deductibila aferenta, conform normelor.
(7) În situaţia în care un bun imobil sau o parte a acestuia, construit, achizitionat, transformat sau modernizat înainte de data aderarii, este transformat sau modernizat după data aderarii, iar valoarea fiecarei transformari sau modernizari efectuate după data aderarii depăşeşte 20% din valoarea bunului imobil sau a părţii acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare, persoana impozabila, care nu a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei aferente, opteaza pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. e), la sau după data aderarii, va ajusta taxa, conform prevederilor art. 149.
(8) Persoana impozabila care a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei aferente unei constructii sau unei părţi din aceasta, terenului pe care este situata sau oricărui alt teren care nu este construibil, construite, achiziţionate, transformate sau modernizate înainte de data aderarii, şi care, la sau după data aderarii, nu opteaza pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. f), va ajusta taxa deductibila aferenta, în condiţiile prevăzute la art. 149, dar perioada de ajustare este limitata la 5 ani.
(9) Persoana impozabila care nu a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei aferente unei constructii sau unei părţi din aceasta, terenului pe care este situata sau oricărui alt teren care nu este construibil, construite, achiziţionate, transformate sau modernizate înainte de data aderarii, şi care opteaza la sau după data aderarii, pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. f), va ajusta taxa deductibila aferenta conform art. 149, dar perioada de ajustare este limitata la 5 ani.
(10) În situaţia în care o construcţie sau o parte din aceasta, terenul pe care este situata sau orice alt teren care nu este construibil, construite, achiziţionate, transformate sau modernizate înainte de data aderarii, sunt transformate sau modernizate după data aderarii, iar valoarea fiecarei transformari sau modernizari efectuate după data aderarii nu depăşeşte 20% din valoarea construcţiei, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare, prin derogare de la prevederile art. 149, persoana impozabila, care a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei aferente, nu opteaza pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. f), la sau după data aderarii, va ajusta taxa dedusa înainte şi după data aderarii, conform art. 149, dar perioada de ajustare este limitata la 5 ani.
(11) În situaţia în care o construcţie sau o parte din aceasta, terenul pe care este situata sau orice alt teren care nu este construibil, construite, achiziţionate, transformate sau modernizate înainte de data aderarii, sunt transformate sau modernizate după data aderarii, iar valoarea fiecarei transformari sau modernizari efectuate după data aderarii depăşeşte 20% din valoarea construcţiei, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare, persoana impozabila, care a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei aferente, nu opteaza pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. f), la sau după data aderarii, va ajusta taxa dedusa înainte şi după data aderarii, conform art. 149.
(12) În situaţia în care o construcţie sau o parte din aceasta, terenul pe care este situata sau orice alt teren care nu este construibil, construite, transformate sau modernizate înainte de data aderarii, sunt transformate sau modernizate după data aderarii, iar valoarea fiecarei transformari sau modernizari efectuate după data aderarii nu depăşeşte 20% din valoarea construcţiei, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare, persoana impozabila, care nu a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei aferente, opteaza pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. f), la sau după data aderarii, va ajusta taxa nededusa înainte şi după data aderarii, conform art. 149, dar perioada de ajustare este limitata la 5 ani.
(13) În situaţia în care o construcţie sau o parte din aceasta, terenul pe care este situata sau orice alt teren care nu este construibil, construite, achiziţionate, transformate sau modernizate înainte de data aderarii, sunt transformate sau modernizate după data aderarii, iar valoarea fiecarei transformari sau modernizari efectuate după data aderarii depăşeşte 20% din valoarea construcţiei, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare, prin derogare de la prevederile art. 149, persoana impozabila, care nu a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei aferente, opteaza pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. f) la sau după data aderarii, va ajusta taxa nededusa înainte şi după data aderarii, conform art. 149.
(14) Prevederile alin. (8)-(13) nu sunt aplicabile în cazul livrarii unei constructii noi sau a unei părţi din aceasta, astfel cum este definita la art. 141 alin. (2) lit. f).
(15) În cazul contractelor de vanzare de bunuri cu plata în rate, incheiate valabil, anterior datei de 31 decembrie 2006 inclusiv, care se deruleaza şi după data aderarii, exigibilitatea taxei aferente ratelor scadente după data aderarii intervine la fiecare dintre datele specificate în contract pentru plata ratelor. În cazul contractelor de leasing incheiate valabil, anterior datei de 31 decembrie 2006 inclusiv, şi care se deruleaza şi după data aderarii, dobanzile aferente ratelor scadente după data aderarii nu se cuprind în baza de impozitare a taxei.
(16) În cazul bunurilor mobile corporale introduse în tara înainte de data aderarii de societăţile de leasing, persoane juridice române, în baza unor contracte de leasing incheiate cu utilizatori, persoane fizice sau juridice române, şi care au fost plasate în regimul vamal de import, cu exceptarea de la plata sumelor aferente tuturor drepturilor de import, inclusiv a taxei pe valoarea adăugată, dacă sunt achiziţionate după data aderarii de către utilizatori, se vor aplica reglementarile în vigoare la data intrarii în vigoare a contractului.
(17) Obiectivele de investitii finalizate printr-un bun de capital, al caror an următor celui de punere în functiune este anul aderarii României la Uniunea Europeana, se supun regimului de ajustare a taxei deductibile prevăzut la art. 149.
(18) Certificatele de scutire de taxa eliberate până la data aderarii pentru livrari de bunuri şi prestări de servicii finantate din ajutoare sau împrumuturi nerambursabile, acordate de guverne straine, de organisme internationale şi de organizaţii nonprofit şi de caritate din tara şi din strainatate sau de persoane fizice, îşi păstrează valabilitatea pe perioada derularii obiectivelor. Nu sunt admise suplimentari ale certificatelor de scutire după data de 1 ianuarie 2006.
(19) În cazul contractelor ferme, incheiate până la data de 31 decembrie 2006 inclusiv, se aplică prevederile legale în vigoare la data intrarii în vigoare a contractelor, pentru urmatoarele operaţiuni
a) activităţile de cercetare-dezvoltare şi inovare pentru realizarea programelor, subprogramelor şi proiectelor, precum şi a acţiunilor cuprinse în Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare, în programele-nucleu şi în planurile sectoriale prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifica şi dezvoltarea tehnologica, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 324/2003, cu modificările ulterioare, precum şi activităţile de cercetare-dezvoltare şi inovare finantate în parteneriat international, regional şi bilateral;
b) lucrarile de constructii, amenajari, reparatii şi întreţinere la monumentele care comemoreaza combatanti, eroi, victime ale razboiului şi ale Revolutiei din decembrie 1989.
(20) Actelor aditionale la contractele prevăzute la alin. (19), incheiate după data de 1 ianuarie 2007 inclusiv, le sunt aplicabile prevederile legale în vigoare după data aderarii.
(21) Pentru garantiile de buna execuţie reţinute din contravaloarea lucrărilor de constructii-montaj, evidentiate ca atare în facturi fiscale până la data de 31 decembrie 2006 inclusiv, se aplică prevederile legale în vigoare la data constituirii garantiilor respective, în ceea ce priveste exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată.
(22) Pentru lucrarile imobiliare care se finalizează într-un bun imobil, pentru care antreprenorii generali au optat, înainte de data de 1 ianuarie 2007, ca plata taxei să se efectueze la data livrarii bunului imobil, se aplică prevederile legale în vigoare la data la care şi-au exprimat aceasta optiune.
(23) Asocierile în participatiune dintre persoane impozabile române şi persoane impozabile stabilite în strainatate sau exclusiv din persoane impozabile stabilite în strainatate, înregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adăugată, până la data de 31 decembrie 2006 inclusiv, conform legislaţiei în vigoare la data constituirii, se considera persoane impozabile distincte şi rămân înregistrate în scopuri de TVA, până la data finalizarii contractelor pentru care au fost constituite.
(24) Operaţiunile efectuate de la data aderarii în baza unor contracte în derulare la această dată vor fi supuse prevederilor prezentului titlu, cu excepţiile prevăzute de prezentul articol şi de art. 161^1.
Norme metodologice
83. (1) Pentru aplicarea art. 161 alin. (2) şi (4) din Codul fiscal, persoanele impozabile au obligaţia sa ajusteze taxa dedusa pentru bunurile imobile achiziţionate, construite sau modernizate în ultimii 5 ani, proportional cu partea din fiecare bun imobil care va fi utilizata pentru realizarea operaţiunilor scutite şi proportional cu numărul de luni în care bunul va fi utilizat în regim de taxare. Ajustarea este operata într-o perioadă de 5 ani în cadrul cărora bunurile imobile au fost dobandite, începând cu data de la care fiecare bun imobil a fost dobândit. Pentru bunurile imobile care sunt modernizate ajustarea taxei deduse aferente acestor lucrari este operata, de asemenea, într-o perioadă de 5 ani de la data finalizarii fiecarei lucrari de modernizare. Pentru ajustare, suma taxei pentru fiecare an reprezinta o cincime din taxa dedusa aferenta achizitiei, construirii sau modernizarii bunurilor imobile. Pentru determinarea ajustarii lunare se imparte fiecare cincime la 12. Suma care nu poate fi dedusa se calculeaza astfel: din perioada de 5 ani se scade numărul de luni în care bunul imobil a fost utilizat în regim de taxa, rezultatul se inmulteste cu ajustarea lunara. Fractiunile de luna se considera luna întreaga. Taxa nedeductibila obtinuta prin ajustare se înregistrează din punct de vedere contabil pe cheltuieli, precum şi în jurnalul pentru cumparari şi se preia corespunzător în decontul de taxa pe valoarea adăugată pentru perioada fiscala în care persoana impozabila începe aplicarea regimului de scutire.
Exemplu de ajustare a dreptului de deducere
O persoana impozabila dobandeste la data de 15 aprilie 2005, prin achizitie sau investitii, un bun imobil având o valoare de 30.000.000 lei. Activitatea persoanei impozabile cuprinde atât operaţiuni taxabile cat şi operaţiuni scutite de taxa fără drept de deducere. Taxa aferenta acestui imobil a fost de 5.700.000 lei, din care s-au dedus 4.560.000 lei conform pro-rata definitivă de 80% din anul 2005. La sfârşitul anului 2006 taxa dedusa s-a recalculat, în functie de pro-rata definitivă de 70% pentru anul 2006, rezultand din recalculare suma de 570.000 lei care s-a înregistrat pe cheltuieli.
În anul 2006 au fost efectuate lucrari de modernizare care au marit valoarea bunului imobil cu 1.000.000 lei (mai puţin de 20% din valoarea bunului imobil), pentru care taxa aferenta este de 190.000 lei, din care s-a dedus suma de 133.000 lei, conform pro-rata definitivă de 70% din anul 2006. Lucrarile de modernizare au fost finalizate în data de 9 aprilie 2006.
În 2007 au fost executate lucrari de modernizare care au marit valoarea bunului imobil cu 5.000.000 lei (mai puţin de 20% din valoarea bunului imobil după modernizare), pentru care taxa aferenta a fost de 950.000 lei, din care s-au dedus 665.000 lei, conform pro-ratei definitive de 70% aplicabila în 2007. Lucrarile de modernizare au fost finalizate la data de 20 aprilie 2007.
De la data de 15 aprilie 2005 până la 31 decembrie 2007, persoana impozabila inchiriaza imobilul astfel: 30% din bunul imobil în regim de scutire, iar pentru 70% din bunul imobil opteaza pentru aplicarea regimului de taxare.
Pe data de 1 ianuarie 2008, persoana impozabila renunta la opţiunea de a taxa partea de 70% din bunul imobil.
Ajustarea dreptului de deducere se efectueaza astfel.
A. Ajustarea pentru taxa dedusa aferenta dobândirii bunului imobil
- Taxa aferenta bunului imobil 5.700.000 lei
- Taxa dedusa initial 4.560.000 lei
- Diferenţa de taxa rezultata din
recalculare la sfârşitul anului 2006 570.000 lei
- Taxa dedusa efectiv pentru bunul
imobil (4.560.000-570.000) 3.990.000 lei
- Ajustarea taxei deduse pentru perioada 15 aprilie 2005 - 31 decembrie 2007: 33 luni
- 3.990.000 lei: 5 ani = 798.000 lei
- 798.000 lei : 12 luni = 66.500 lei
- 60 luni - 33 luni =
27 luni x 66.500 lei = 1.795.000 lei - taxa care se ajusteaza
B. Ajustarea taxei deduse aferenta lucrării de modernizare din anul 2006
- Taxa dedusa 133.000 lei
Ajustarea pentru perioada 9 aprilie 2006 - 31 decembrie 2007: 21 luni
- 133.000 lei: 5 ani = 26.600 lei
- 26.600 lei: 12 luni = 2.216,7 lei
- 60 luni - 21 luni =
39 luni x 2.216,7 lei = 86.451,3 lei - taxa care se ajusteaza
C. Ajustarea taxei deduse aferenta lucrării de modernizare din anul 2007
- Taxa dedusa 665.000 lei
Ajustarea pentru perioada 20 aprilie 2007 - 31 decembrie 2007: 9 luni
- 665.000 lei: 5 ani = 133.000 lei
- 133.000 lei: 12 luni = 11.083,3 lei
- 60 luni -9 luni =
51 luni x 11.083,3 lei = 565.248,3 lei - taxa de ajustat
Sumele de 1.795.500 lei + 86.451,3 lei + 565.248,3 lei, rezultate din ajustarile efectuate la lit. A, B şi C, reprezinta diferenţa de taxa care va fi înregistrată pe cheltuieli, în jurnalul pentru cumparari din luna ianuarie 2008, cu semnul minus, şi corespunzător va fi preluata în decontul privind taxa pe valoarea adăugată pentru perioada fiscala respectiva.
(2) Pentru aplicarea art. 161 alin. (5) din Codul fiscal, persoanele impozabile au obligaţia sa ajusteze taxa dedusa conform art. 149 din Codul fiscal, pentru modernizarile sau transformarile efectuate după data aderarii care depasesc 20% din valoarea bunului imobil, sau a unei părţi a acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare. Ajustarea efectuata conform art. 149 din Codul fiscal, difera de ajustarea prevăzută la alin. (1) prin perioada de ajustare, care este de 20 de ani faţă de 5 ani, şi metoda de ajustare, care se face pe ani calendaristici intregi şi nu lunar. Pentru taxa dedusa aferenta bunului imobil, modernizarilor sau transformarilor efectuate înainte de data aderarii şi modernizarilor sau transformarilor efectuate după data aderarii care nu depasesc 20% din valoarea bunului imobil, sau a unei părţi a acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare, ajustarea se efectueaza potrivit prevederilor art. 161 alin. (2) şi (4) din Codul fiscal.
Acelasi exemplu ca în alin. (1), în situaţia în care persoana impozabila a facut lucrari de modernizare în 2007 în valoare de 20.000.000 lei în loc de 5.000.000 lei.
Intrucat valoarea bunului imobil după transformare este de 56.000.000 lei şi intrucat valoarea modernizarii depăşeşte 20% din valoarea bunului imobil, ajustarea dreptului de deducere aferenta modernizarii trebuie să fie facuta conform art. 149 din Codul fiscal, cu privire la perioada şi metoda de ajustare.
Pentru taxa aferenta bunului imobil şi a modernizarii din anul 2006, ajustarea se efectueaza potrivit exemplului de la alin. (1), lit. A şi B.
(3) Pentru aplicarea art. 161 alin. (3) şi (6) din Codul fiscal, persoanele impozabile pot deduce din taxa nededusa, aferenta bunurilor imobile achiziţionate, construite sau modernizate în ultimii 5 ani, proporţională cu partea din fiecare bun imobil care va fi utilizata pentru aceste operaţiuni şi proportional cu numărul de luni în care bunul va fi utilizat în regim de taxa. Ajustarea se realizează într-o perioadă de 5 ani în cadrul cărora bunurile imobile au fost dobandite, începând cu data de la care fiecare bun imobil a fost dobândit. Pentru bunurile imobile care sunt modernizate, ajustarea taxei nededuse aferente acestor lucrari este operata, de asemenea, într-o perioadă de 5 ani de la data finalizarii fiecarei lucrari de modernizare. Pentru ajustare se va tine cont de suma taxei nededuse pentru fiecare an, care reprezinta o cincime din taxa aferenta achizitiei, construirii sau modernizarii bunurilor imobile. Pentru determinarea ajustarii lunare se imparte fiecare cincime la 12. Stabilirea sumei care poate fi dedusa se calculeaza astfel: din perioada de 5 ani se scade numărul de luni în care bunul imobil a fost utilizat în regim de scutire, iar rezultatul va fi inmultit cu ajustarea lunara. Fractiunile de luna se considera luna întreaga. Taxa dedusa se înregistrează din punct de vedere contabil prin diminuarea cheltuielilor, precum şi în jurnalul pentru cumparari şi se preia corespunzător în decontul de taxa pe valoarea adăugată pentru perioada fiscala în care persoana impozabila începe aplicarea regimului de taxare.
Exemplu de ajustare a dreptului de deducere
Pe exemplul de la alin. (1), persoana impozabila opteaza pentru regimul de taxare a tuturor operaţiunilor de închiriere de la data de 1 ianuarie 2008.
A. Ajustarea taxei nededuse aferente dobândirii bunului imobil
- Taxa aferenta bunului imobil 5.700.000 lei
- Taxa dedusa initial 4.560.000 lei
- Diferenţa de taxa rezultata din
recalculare la sfârşitul anului 2006 570.000 lei
- Taxa nededusa pentru bunul
imobil (5.700.000 - 3.990.000) 1.710.000 lei
Ajustarea pentru restul perioadei de cinci ani: 27 luni. (60 luni - 33 luni)
- lei 1.710.000: 5 ani = lei 342.000
- lei 342.000 : 12 luni = lei 28.500
- 27 luni X lei 28.500 = lei 769.500
B. Ajustarea taxei nededuse aferente modernizarii din anul 2006
Taxa nededusa 57.000 lei
Ajustarea pentru restul perioadei de cinci ani: 60 luni - 21 luni (aprilie 6-31 decembrie 2007)= 39 luni
- lei 57.000 : 5 ani = lei 11.400
- lei 11.400 : 12 luni = lei 950
- 39 luni X lei 950 = lei 37050
C. Ajustarea taxei nededuse aferente modernizarii din anul 2007
Taxa nededusa 285.000 lei
Ajustarea pentru restul perioadei de cinci ani: 60 luni - 9 luni (aprilie 2007 - 31 decembrie 2007) = 51 luni
- lei 285.000: 5 ani = lei 57.000
- lei 57.000: 12 luni = lei 4.750
- 51 luni X lei 4.750= lei 242.250
Sumele de 769.500 lei + 37050 lei + 242.250 lei, rezultate din ajustarile efectuate la lit. A, B şi C se înregistrează din punct de vedere contabil prin diminuarea cheltuielilor, precum şi în jurnalul pentru cumparari din luna ianuarie 2008, cu semnul plus, şi se preiau corespunzător în decontul de taxa pe valoarea adăugată respectiv.
(4) Pentru aplicarea art. 161 alin. (7) din Codul fiscal, persoanele impozabile au obligaţia sa ajusteze taxa dedusa conform art. 149 din Codul fiscal, pentru modernizarile sau transformarile efectuate după data aderarii care depasesc 20% din valoarea bunului imobil, sau a unei părţi a acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare. Ajustarea efectuata conform art. 149 din Codul fiscal, difera de ajustarea prevăzută la alin. (1) prin perioada de ajustare, care este de 20 de ani faţă de 5 ani, şi metoda de ajustare, care se face pe ani calendaristici intregi şi nu lunar. Pentru taxa dedusa aferenta bunului imobil, modernizarilor sau transformarilor efectuate înainte de data aderarii şi modernizarilor sau transformarilor efectuate după data aderarii care nu depasesc 20% din valoarea bunului imobil, sau a unei părţi a acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare, ajustarea se efectueaza potrivit prevederilor art. 161 alin. (3) şi (6) din Codul fiscal.
Acelasi exemplu ca în alin. (1), în situaţia în care persoana impozabila a facut lucrari de modernizare în 2007 în valoare de 20.000.000 lei în loc de 5.000.000 lei.
Intrucat valoarea bunului imobil după transformare este de 56.000.000 lei şi intrucat valoarea modernizarii depăşeşte 20% din valoarea bunului imobil, ajustarea dreptului de deducere aferenta modernizarii trebuie să fie facuta conform art. 149 din Codul fiscal, cu privire la perioada şi metoda de ajustare.
Pentru taxa aferenta bunului imobil şi a modernizarii din anul 2006, ajustarea se efectueaza potrivit exemplului de la alin. (3), lit. A şi B.
(5) Pentru aplicarea art. 161 alin. (8) şi (10) din Codul fiscal, persoanele impozabile au obligaţia sa ajusteze taxa dedusa conform art. 149 din Codul fiscal, dar perioada de ajustare este limitata la 5 ani.
Acelasi exemplu ca în alin. (1), în situaţia în care persoana impozabila vinde cladirea pe 1 ianuarie 2008 şi nu a optat pe taxarea aceleiasi vanzari.
A. Ajustarea taxei deduse aferente dobândirii bunului imobil: 2/5
- Taxa aferenta bunului imobil 5.700.000 lei
- Taxa dedusa initial 4.560.000 lei
- Diferenţa de taxa rezultata din
recalculare la sfârşitul anului 2006 570.000 lei
- Taxa dedusa pentru bunul
imobil (4.560.000 - 570.000) 3.990.000 lei
Anul 2005 (anul achizitiei şi al primei utilizari) precum şi anii 2006 şi 2007 sunt luati în considerare. Anul 2008, pe parcursul caruia se pierde dreptul de deducere, nu se ia în considerare.
Suma taxei ce trebuie ajustata: 3.990.000 lei x 2/5 = 1.596.000 lei
B. Ajustarea taxei deduse aferente lucrării de modernizare din anul 2006: 3/5
- Taxa dedusa 133.000 lei
Anul 2006 (anul în care se termina lucrarile de modernizare) precum şi anul 2007 sunt luati în considerare. Anul 2008 pe parcursul caruia se pierde dreptul de deducere nu se ia în considerare.
Suma taxei ce trebuie ajustata: 133.000 lei x 3/5 = 79.800 lei
C. Ajustarea taxei deduse aferente lucrării de modernizare din anul 2007: 4/5
- Taxa dedusa 665.000 lei
Anul 2007 (anul în care se termina lucrarile de modernizare) este luat în considerare.
Anul 2008 pe parcursul caruia se pierde dreptul de deducere nu se ia în considerare.
Suma taxei ce trebuie ajustata: 665.000 lei x 4/5 = 532.000 lei
Sumele de 1.596.000 lei + 79.800 lei + 532.000 lei, rezultate din ajustarile efectuate la lit. A, B şi C, reprezinta diferenţa de taxa care va fi înregistrată pe cheltuieli, în jurnalul pentru cumparari din luna ianuarie 2008, cu semnul minus, şi corespunzător va fi preluata în decontul privind taxa pe valoarea adăugată pentru perioada fiscala respectiva.
(6) Pentru aplicarea art. 161 alin. (11) din Codul fiscal, persoanele impozabile au obligaţia sa ajusteze taxa dedusa conform art. 149 din Codul fiscal, pentru modernizarile sau transformarile efectuate după data aderarii care depasesc 20% din valoarea bunului imobil, sau a unei părţi a acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare. Ajustarea efectuata conform art. 149 din Codul fiscal, difera de ajustarea prevăzută la alin. (5) prin perioada de ajustare, care este de 20 de ani faţă de 5 ani. Pentru taxa dedusa aferenta bunului imobil, modernizarilor sau transformarilor efectuate înainte de data aderarii şi modernizarilor sau transformarilor efectuate după data aderarii care nu depasesc 20% din valoarea bunului imobil, sau a unei părţi a acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare, ajustarea se efectueaza potrivit prevederilor art. 161 alin. (8) şi (10) din Codul fiscal.
Acelasi exemplu ca în alin. (1), în situaţia în care persoana impozabila vinde cladirea pe 1 ianuarie 2008 şi nu a optat pe taxarea acelei vanzari. Persoana impozabila a facut lucrari de modernizare în 2007 în valoare de 20.000.000 lei în loc de 5.000.000 lei.
Intrucat valoarea bunului imobil după transformare este de 56.000.000 lei şi intrucat valoarea modernizarii depăşeşte 20% din valoarea bunului imobil, ajustarea dreptului de deducere aferent modernizarii trebuie să fie facuta conform art. 149 din Codul fiscal, cu privire la perioada şi metoda de ajustare.
Pentru taxa aferenta bunului imobil şi a modernizarii din anul 2006, ajustarea se efectueaza potrivit exemplului de la alin. (5), lit. A şi B.
(7) Pentru aplicarea art. 161, alin. (9) şi (12) din Codul fiscal, persoanele impozabile ajusteaza taxa nededusa conform art. 149 din Codul fiscal, dar perioada de ajustare este limitata la 5 ani. Valoarea suplimentara a taxei de dedus se limiteaza la valoarea taxei colectate pentru livrarea bunului respectiv.
Acelasi exemplu ca în alin. (2), în situaţia în care persoana impozabila vinde cladirea pe 1 ianuarie 2008 şi nu a optat pe taxarea acelei vanzari.
A. Ajustarea taxei nededuse aferente dobândirii bunului imobil: 2/5
- Taxa aferenta bunului imobil 5.700.000 lei
- Taxa dedusa initial 4.560.000 lei
- Diferenţa de taxa rezultata din
recalculare la sfârşitul anului 2006 570.000 lei
- Taxa nededusa pentru bunul
imobil (5.700.000 - 3.990.000) 1.710.000 lei
Anul 2005 (anul achizitiei şi al primei utilizari) precum şi anii 2006 şi 2007 sunt luati în considerare. Anul 2008 pe parcursul caruia ia nastere dreptul de deducere nu se ia în considerare.
Suma taxei ce trebuie ajustata: 1.710.000 lei x 2/5 = 684.000 lei
B. Ajustarea taxei nededuse aferente lucrării de modernizare din anul 2006: 3/5
- Taxa nededusa 57.000 lei
Anul 2006 (anul în care se termina lucrarile de modernizare) precum şi anul 2007 sunt luati în considerare. Anul 2008 pe parcursul caruia ia nastere dreptul de deducere nu se ia în considerare.
Suma taxei ce trebuie ajustata: 57.000 lei x 3/5 = 34.200 lei
C. Ajustarea taxei nededuse aferenta lucrării de modernizare din anul 2007: 4/5
- Taxa nededusa 285.000 lei
Anul 2007 (anul în care se termina lucrarile de modernizare) este luat în considerare.
Anul 2008 pe parcursul caruia ia nastere dreptul de deducere nu se ia în considerare.
Suma taxei ce trebuie ajustata: 285.000 lei x 4/5 = 228.000 lei
Sumele de 684.000 lei + 34.200 lei + 228.000 lei, rezultate din ajustarile efectuate la lit. A, B şi C, reprezinta diferenţa de taxa care va fi înregistrată pe cheltuieli, în jurnalul pentru cumparari din luna ianuarie 2008, cu semnul plus, şi corespunzător va fi preluata în decontul privind taxa pe valoarea adăugată pentru perioada fiscala respectiva.
(8) Pentru aplicarea art. 161 alin. (13) din Codul fiscal, persoanele impozabile ajusteaza taxa nededusa conform art. 149 din Codul fiscal, pentru modernizarile sau transformarile efectuate după data aderarii care depasesc 20% din valoarea bunului imobil, sau a unei părţi a acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare. Ajustarea efectuata conform art. 149 din Codul fiscal, difera de ajustarea prevăzută la alin. (7) prin perioada de ajustare, care este de 20 de ani faţă de 5 ani. Pentru taxa dedusa aferenta bunului imobil, modernizarilor sau transformarilor efectuate înainte de data aderarii şi modernizarilor sau transformarilor efectuate după data aderarii care nu depasesc 20% din valoarea bunului imobil, sau a unei părţi a acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare, ajustarea se efectueaza potrivit prevederilor art. 161 alin. (9) şi (12) din Codul fiscal. Valoarea suplimentara a taxei de dedus se limiteaza la valoarea taxei colectate pentru livrarea bunului respectiv.
Acelasi exemplu ca în alin. (1), în situaţia în care persoana impozabila vinde cladirea pe 1 ianuarie 2008 şi opteaza pe taxarea acelei vanzari.
Persoana impozabila a facut lucrari de modernizare în 2007 în valoare de 20.000.000 lei în loc de 5.000.000 lei.
Intrucat valoarea bunului imobil după transformare este de 56.000.000 lei şi intrucat valoarea modernizarii depăşeşte 20% din valoarea bunului imobil, ajustarea dreptului de deducere aferenta modernizarii trebuie să fie facuta conform art. 149 din Codul fiscal, cu privire la perioada şi metoda de ajustare.
Pentru taxa aferenta bunului imobil şi a modernizarii din anul 2006, ajustarea se efectueaza potrivit exemplului de la alin. (7), lit. A şi B.
84. În sensul art. 161 alin. (16) din Codul fiscal, prin aplicarea reglementarilor în vigoare la data intrarii în vigoare a contractului de leasing, se înţelege ca bunurile respective vor fi importate din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată la data finalizarii contractelor şi se datorează taxa pe valoarea adăugată la valoarea reziduala a bunurilor. Taxa pe valoarea adăugată datorata pentru aceste importuri, nu se plateste efectiv la organele vamale de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, ci se evidentiaza în decontul de taxa, conform prevederilor art. 157 alin. (5) din Codul fiscal.
85. În sensul art. 161 alin. (18) din Codul fiscal, nu este permisa suplimentarea certificatelor de scutire după data de 1 ianuarie 2007. Totusi, în situaţia în care în cadrul aceleiasi sume inscrise în certificatul de scutire se modifica contractorii şi/sau subcontractorii, aceste corectii pot fi efectuate de către organele fiscale competente la solicitarea beneficiarilor fondurilor nerambursabile. în certificatul deja eliberat.
Codul fiscal
Operaţiuni efectuate înainte şi de la data aderarii
Art. 161^1 - (1) Prevederile în vigoare, la momentul în care bunurile au fost plasate în unul dintre regimurile suspensive prevăzute la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 1-7 sau într-un regim similar în Bulgaria, se vor aplica în continuare de la data aderarii, până la ieşirea bunurilor din aceste regimuri, atunci când respectivele bunuri, originare din Bulgaria sau din spatiul comunitar, asa cum era acesta inaintea datei aderarii
a) au intrat în România inaintea datei aderarii; şi
b) au fost plasate într-un astfel de regim la intrarea în România; şi
c) nu au fost scoase din respectivul regim inaintea datei aderarii.
(2) Aparitia oricaruia dintre evenimentele de mai jos la sau după data aderarii se va considera ca import în România
a) ieşirea bunurilor în România din regimul de admitere temporara în care au fost plasate inaintea datei aderarii în condiţiile menţionate la alin. (1), chiar dacă nu au fost respectate prevederile legale;
b) scoaterea bunurilor în România din regimurile vamale suspensive în care au fost plasate inaintea datei aderarii, în condiţiile prevăzute la alin. (1), chiar dacă nu au fost respectate prevederile legale;
c) incheierea în România a unei proceduri interne de tranzit initiate în România inaintea datei aderarii, în scopul livrarii de bunuri cu plata în România inaintea datei aderarii, de către o persoană impozabila care acţionează ca atare. Livrarea de bunuri prin posta va fi considerata în acest scop procedura interna de tranzit;
d) incheierea în România a unei proceduri de tranzit extern initiate inaintea datei aderarii;
e) orice neregula sau încălcare a legii, savarsita în România în timpul unei proceduri interne de tranzit initiate în condiţiile prevăzute la lit. c) sau în timpul unei proceduri de tranzit extern prevăzute la lit. d);
f) utilizarea în România, de la data aderarii, de către orice persoană, a bunurilor livrate acesteia inaintea datei aderarii, din Bulgaria sau din teritoriul comunitar, asa cum era acesta inaintea datei aderarii, dacă
1. livrarea bunurilor a fost scutita sau era probabil ca va fi scutita, în condiţiile art. 143 alin. (1) lit. a) şi b); şi
2. bunurile nu au fost importate inaintea datei aderarii, în Bulgaria sau în spatiul comunitar, astfel cum era acesta inaintea datei aderarii.
(3) Când are loc un import de bunuri în oricare dintre situaţiile menţionate la alin. (2), nu exista niciun fapt generator de taxa dacă
a) bunurile sunt expediate sau transportate în afara teritoriului comunitar, astfel cum este acesta de la data aderarii; sau
b) bunurile importate, în sensul alin. (2) lit. a), nu reprezinta mijloace de transport şi sunt reexpediate sau transportate către statul membru din care au fost exportate şi către persoana care le-a exportat; sau
c) bunurile importate, în sensul alin. (2) lit. a), reprezinta mijloace de transport care au fost achiziţionate sau importate inaintea datei aderarii, în condiţiile generale de impozitare din România, Bulgaria sau alt stat membru din teritoriul comunitar, astfel cum era acesta inaintea datei aderarii, şi/sau nu au beneficiat de scutire de la plata taxei ori de rambursarea acesteia ca urmare a exportului. Aceasta condiţie se considera indeplinita atunci când data primei utilizari a respectivelor mijloace de transport este anterioara datei de 1 ianuarie 1999.
Norme metodologice
86. În cazul în care bunurile aflate la data aderarii în situaţiile descrise la art. 161^1 alin. (1) din Codul fiscal, sunt importate în România după această dată, taxa pe valoarea adăugată datorata pentru respectivele importuri, nu se plateste efectiv la organele vamale de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, ci se evidentiaza în decontul de taxa, conform prevederilor art. 157 alin. (5) din Codul fiscal.
87. Pentru bunurile plasate în regimurile vamale suspensive prevăzute la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 1-7 din Codul fiscal, nu se garanteaza taxa pe valoarea adăugată.
Anexa nr. 1
la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VI din Codul fiscal
NOTIFICARE
privind opţiunea de taxare a operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal
1. Denumirea solicitantului ..............................................
2. Codul de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit conform art. 153 din Codul fiscal.............................
3. Adresa ................................................................
.......................................................................
4. Data de la care se opteaza pentru taxare (trebuie să fie ulterioară depunerii notificarii) .......................................................
5. Bunurile imobile pentru care se aplică opţiunea (adresa completa, dacă opţiunea se referă la bunul imobil integral, sau dacă se referă la o parte din bunul imobil se va inscrie suprafaţa din bunul imobil. În cazul operaţiunilor de leasing cu bunuri imobile se va menţiona dacă opţiunea se referă la bunul imobil integral, sau dacă se referă la o parte din bunul imobil, pe lângă suprafaţa trebuie să se identifice cu exactitate partea din bunul imobil care face obiectul contractului)
..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................
Confirm ca datele declarate sunt corecte şi complete.
Numele şi prenumele ..............., functia .........................
Semnatura şi stampila
Anexa nr. 2
la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VI din Codul fiscal
NOTIFICARE
privind anularea optiunii de taxare a operaţiunilor
prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal
1. Denumirea solicitantului .............................................
2. Codul de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit conform art. 153 din Codul fiscal ........................
3. Adresa ...............................................................
4. Data de la care se anulează opţiunea de taxare .......................
5. Bunurile imobile pentru care se anulează opţiunea de taxare (adresa completa, dacă opţiunea s-a referit la bunul imobil integral, sau dacă s-a referit la o parte din bunul imobil se va inscrie suprafaţa din bunul imobil. În cazul operaţiunilor de leasing cu bunuri imobile se va menţiona dacă opţiunea s-a referit la bunul imobil integral, sau dacă s-a referit la o parte din bunul imobil, pe lângă suprafaţa trebuie să se identifice cu exactitate partea din bunul imobil care face obiectul contractului)
.........................................................................
.........................................................................
.........................................................................
Confirm ca datele declarate sunt complete şi corecte.
Numele şi prenumele ................, functia ..........................
Semnatura şi stampila
Anexa nr. 3
la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VI din Codul fiscal
NOTIFICARE
privind opţiunea de taxare a operaţiunilor
prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal
1. Denumirea solicitantului .............................................
2. Codul de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit conform art. 153 din Codul fiscal .............................
3. Adresa ...............................................................
4. Bunurile imobile (constructii, terenuri) pentru care se aplică opţiunea de taxare (adresa completa a bunului imobil, adresa completa şi suprafaţa terenului, în cazul în care opţiunea de taxare priveste numai o parte a bunului imobil se va identifica cu exactitate aceasta parte a bunului imobil)
.........................................................................
.........................................................................
.........................................................................
Confirm ca datele declarate sunt corecte şi complete.
Numele şi prenumele ................., functia ..........................
Semnatura şi stampila
Codul fiscal
Titlul VII
Accize şi alte taxe speciale
------------------
Denumirea Titlului VII a fost modificata de pct. 142 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
Capitolul I
Accize armonizate
Secţiunea 1
Dispozitii generale
"Codul fiscal
Sfera de aplicare
Art. 162. - Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datorează bugetului de stat pentru urmatoarele produse provenite din producţia interna sau din import
a) bere;
b) vinuri;
c) bauturi fermentate, altele decat bere şi vinuri;
d) produse intermediare;
e) alcool etilic;
f) tutun prelucrat;
g) produse energetice;
h) energie electrica.
Norme metodologice
1. (1) Sumele reprezentand accize se calculeaza în lei, pe baza cursului de schimb stabilit în conformitate cu prevederile art. 218 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmeaza
a) pentru bere
A = C x K x R x Q
unde
A = cuantumul accizei
C = numărul de grade Plato
K = acciza unitara, în functie de capacitatea de productie anuală, prevăzută la nr. crt. 1 din Anexa nr. 1 la titlul VII -Accize din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare
R = cursul de schimb leu/euro
Q = cantitate a în hectolitri
Concentraţia zaharometrica exprimata în grade Plato, în functie de care se calculeaza şi se virează la bugetul de stat accizele, este cea înscrisă în specificatia tehnica elaborata pe baza standardului în vigoare pentru fiecare sortiment, care trebuie să fie aceeasi cu cea înscrisă pe etichetele de comercializare a sortimentelor de bere. Abaterea admisa este de 0,5 grade Plato;
b) pentru vinuri spumoase, bauturi fermentate spumoase şi produse intermediare
A = K x R x Q
unde
A = cuantumul accizei
K = acciza unitara prevăzută la nr. crt. 2.2, 3.2 şi 4 din Anexa nr. 1 la titlul VII-Accize din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare
R = cursul de schimb leu/euro
Q = cantitatea în hectolitri
c) pentru alcool etilic
A = C x K x R x Q
---
100
unde
A = cuantumul accizei
C = concentraţia alcoolica exprimata în procente de volum
K = acciza specifică, în functie de capacitatea de productie anuală,
prevăzută la nr. crt. 5 din Anexa nr. 1 la titlul VII-Accize din
Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi
completările ulterioare
R = cursul de schimb leu/euro
Q = cantitatea în hectolitri
d) pentru tigarete
Total acciza = A1 + A2
în care
A1 = acciza specifică
A2 = acciza ad valorem
A1 = Kl x R x Q1
A2 = K2 X PA X Q2
unde
K1 = acciza specifică prevăzută la nr. crt. 6 din Anexa nr. 1 la titlul VII-Accize din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare
K2 = acciza ad valorem prevăzută la nr. crt. 6 din Anexa nr. 1 la titlul VII-Accize din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare
R = cursul de schimb leu/euro
PA = preţul maxim de vanzare cu amanuntul
Q1 = cantitatea exprimata în unităţi de 1.000 buc. tigarete
Q2 = numărul de pachete de tigarete aferente lui Q1
e) pentru tigari şi tigari de foi
A = Q x K x R
unde
A = cuantumul accizei
Q = cantitatea exprimata în unităţi de 1.000 buc. tigari
K = acciza unitara prevăzută la nr. crt. 7 din Anexa nr. 1 la titlul VII-Accize din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare
R = cursul de schimb leu/euro
f) pentru tutun de fumat fin taiat, destinat rularii în tigarete şi pentru alte tutunuri de fumat
A = Q x K x R
unde
A = cuantumul accizei
Q = cantitatea în kg
K = acciza unitara prevăzută la nr. crt. 8 şi 9 din Anexa nr. 1 la titlul VII-Accize din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare
R = cursul de schimb leu/euro
g) pentru produse energetice
A = Q x K x R
unde
A = cuantumul accizei
Q = cantitatea exprimata în tone, 1000 litri sau gigajouli
K = acciza unitara prevăzută la nr. crt. 10-17 din Anexa nr. 1 la titlul VII - Accize din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare
R = cursul de schimb leu/euro
Pentru gazul natural, determinarea continutului de energie furnizata se face în conformitate cu Regulamentul de măsurare a cantităţilor de gaze naturale tranzactionate angro, aprobat prin decizia presedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Gazelor Naturale.
h) pentru electricitate
A = Q x K x R
unde
A = cuantumul accizei
Q = cantitatea de energie electrica activa exprimata în MWh
K = acciza unitara prevăzută la nr. crt. 18 din Anexa nr. 1 la titlul VII - Accize din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare
R = cursul de schimb leu/euro.
(2) Pentru bauturile alcoolice - altele decat bere; vinuri; bauturi fermentate, altele decat bere şi vinuri şi produse intermediare -, precum şi pentru produsele din grupa tutunului prelucrat, se calculeaza contribuţia pentru finantarea unor cheltuieli de sănătate prevăzută la art. 363 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Pentru bauturile alcoolice, tigaretele, tigarile şi tigarile de foi, se calculeaza cota de 1% datorata Agentiei Naţionale pentru Sport, prevăzută în Legea educatiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, cota care se aplică asupra valorii accizelor determinata potrivit prevederilor alin. (1), diminuată cu valoarea contributiei pentru finantarea unor cheltuieli de sănătate prevăzută la alin. (2).
(4) Valoarea accizelor datorate bugetului de stat reprezinta diferenţa între valoarea accizelor determinata potrivit prevederilor alin. (1) din care se deduc: contribuţia prevăzută la alin. (2), cota de 1% prevăzută la alin. (3) şi după caz, contravaloarea marcajelor utilizate pentru marcarea produselor supuse acestui regim, conform procedurii prevăzute la pct. 29.
------------
Pct. 1 din Normele metodologice de aplicare a art. 162 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 1 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Definitii
Art. 163. - În înţelesul prezentului titlu, se vor folosi urmatoarele definitii: [...]
b) producţia de produse accizabile reprezinta orice operaţiune prin care aceste produse sunt fabricate, procesate sau modificate sub orice formă;
------------
Art. 163 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 144 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006
"Definitii
Norme metodologice
2. (1) În activitatea de productie este inclusa şi operaţiunea de extractie a produselor energetice, asa cum sunt definite la art. 175 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Prin notiunea "activitate de productie" se înţelege şi operaţiunea de imbuteliere şi ambalare a produselor accizabile asupra cărora s-au produs modificari.
(3) Operaţiunea exclusiva de imbuteliere şi ambalare a produselor accizabile, precum şi operaţiunea exclusiva de aditivare a produselor energetice - combustibil pentru motor -, nu reprezinta activitate de productie şi aceasta se poate realiza în regim suspensiv numai în antrepozite fiscale de depozitare.
(4) Face excepţie de la prevederile alin. (3), operaţiunea de imbuteliere a gazului petrolier lichefiat, care se poate realiza în locuri autorizate ca antrepozite fiscale de productie.
------------
Pct. 2 din Normele metodologice de aplicare a art. 163, lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 2 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Definitii
Art. 163. - În înţelesul prezentului titlu, se vor folosi urmatoarele definitii
[...]
c) antrepozitul fiscal este locul, aflat sub controlul autorităţii fiscale competente, unde produsele accizabile sunt produse, transformate, deţinute, primite sau expediate în regim suspensiv de către antrepozitarul autorizat, în exercitiul activităţii, în anumite condiţii prevăzute de prezentul titlu şi de norme;
Norme metodologice
2^1. (1) În înţelesul prezentelor norme, autoritatea fiscala competenţa poate fi autoritatea fiscala centrala sau autoritatea fiscala teritoriala.
(2) Prin autoritate fiscala centrala se înţelege Ministerul Finanţelor Publice.
(3) Prin autoritate fiscala teritoriala se înţelege, după caz, directiile generale ale finanţelor publice judetene sau a municipiului Bucureşti, Directia generală de administrare a marilor contribuabili sau directiile regionale vamale.
------------
Pct. 2^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 163, lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 3 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Importul
Art. 167 - (1) În înţelesul prezentului titlu, import reprezinta orice intrare de produse accizabile din afara teritoriului comunitar, cu excepţia
a) plasarii produselor accizabile importate sub regim vamal suspensiv în România;
[...]
c) plasarii produselor accizabile în zone libere, antrepozite libere sau porturi libere în condiţiile prevăzute de legislatia vamala în vigoare.
Norme metodologice
2^2. (1) Notiunea de "regim vamal suspensiv" are urmatoarele semnificatii
a) tranzit extern,
b) antrepozit vamal,
c) perfectionare activa sub forma sistemului suspensiv,
d) transformare sub supraveghere vamala
şi
e) admitere temporara.
(2) Acciza se considera a fi suspendata atunci când produsele supuse accizelor sunt livrate între România şi alte state membre via tari AELS - Asociaţia Europeana a Liberului Schimb -, sau între România şi o tara AELS sub o procedură intra-comunitara de tranzit sau via una sau mai multe tari terte ne-membre AELS, în baza unui carnet TIR sau ATA.
(3) Acciza se considera suspendata atunci când produsele supuse accizelor provin din sau sunt destinate unor terte tari sau unor teritorii menţionate la art. 163^1 din Codul fiscal.
------------
Pct. 2^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 167, alin. (1), lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 3 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Alin. (3) al pct. 2^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 167, alin. (1), lit. a) şi lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 1 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Codul fiscal
Producerea şi detinerea în regim suspensiv
Art. 168 [...]
(2) Este interzisa detinerea unui produs accizabil în afara antrepozitului fiscal, dacă acciza pentru acel produs nu a fost plătită.
-------------
Art. 168 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 149 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006
"Producerea şi detinerea în regim suspensiv
Norme metodologice
3. În afara antrepozitului fiscal pot fi deţinute numai produsele accizabile pentru care acciza a fost plătită, iar prin circuitul economic, se poate face dovada ca provin de la un antrepozitar autorizat, de la un operator înregistrat, de la un operator neinregistrat sau de la un importator.
------------
Pct. 3 din Normele metodologice de aplicare a art. 168, alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 4 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Producerea şi detinerea în regim suspensiv
Art. 168. - (1) Este interzisa producerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal.
(2) Este interzisa detinerea unui produs accizabil în afara antrepozitului fiscal, dacă acciza pentru acel produs nu a fost plătită.
(3) Prevederile alin. (1) şi (2) nu se aplică pentru berea, vinurile şi bauturile fermentate, altele decat bere şi vinuri, produse în gospodariile individuale pentru consumul propriu.
Norme metodologice
4. (1) Gospodariile individuale care produc pentru consumul propriu bere, vinuri şi bauturi fermentate, altele decat bere şi vinuri, au obligaţia să se inregistreze la administratia finanţelor publice în raza careia îşi au domiciliul. Inregistrarea se face pe baza declaraţiei prevăzute în anexa nr. 1.
(2) Prin gospodaria individuala mentionata la alin. (1) se înţelege gospodaria care aparţine unei persoane fizice producătoare, a carei productie este consumata de către aceasta şi membrii familiei sale.
------------
Pct. 4 din Normele metodologice de aplicare a art. 168, alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 5 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Bere
Norme metodologice
4^1. (1) Obligaţia depunerii declaraţiei pe propria raspundere privind capacitatile de productie instalate, pe care le deţin, revine numai antrepozitarilor autorizati ca mici producători de bere.
(2) Marirea capacităţii de productie ca urmare a achizitionarii de noi capacitati sau a extinderii celor existente, va fi notificata atât la autoritatea fiscala teritoriala, cat şi la autoritatea fiscala centrala în termen de 5 zile de la producerea acesteia.
(3) În situaţia în care noua capacitate de productie depăşeşte limita de 200.000 de hl pe an, antrepozitarul autorizat este obligat sa calculeze şi sa vireze la bugetul de stat accizele aferente capacităţii totale de productie, calculate cu cota standard, începând cu luna imediat urmatoare celei în care a avut loc punerea în functiune.
---------------
Punctul 4^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 168, alin. (4) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de punctul 1 al secţiunii F a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Pct. 4^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 169, alin. (3) şi (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 6 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Alcool etilic
Art. 173 [...]
(2) Tuica şi rachiurile de fructe destinate consumului propriu al gospodariilor individuale, în limita unei cantitati echivalente de cel mult 50 de litri de produs pentru fiecare gospodarie individuala/an, cu concentraţia alcoolica de 100% în volum, se accizeaza prin aplicarea unei cote de 50% din cota standard a accizei aplicata alcoolului etilic, potrivit prevederilor din norme.
(3) Pentru alcoolul etilic produs în micile distilerii, a caror productie nu depăşeşte 10 hl alcool pur/an, se aplică accize specifice reduse.
(4) Beneficiaza de nivelul redus al accizelor micile distilerii care sunt independente din punct de vedere juridic şi economic de orice alta distilerie, nu funcţionează sub licenta de produs a unei alte distilerii şi care indeplinesc condiţiile prevăzute de norme.
Norme metodologice
4^2. (1) Gospodaria individuala care detine în proprietate livezi de pomi fructiferi şi suprafete viticole poate să produca pentru consum propriu din propria recolta tuica şi rachiuri din fructe, rachiuri din vin sau rachiuri din subproduse de vinificaţie, denumite în continuare tuica şi rachiuri, numai dacă detine în proprietate instalaţii corespunzătoare condiţiilor tehnice minimale stabilite de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi avizate de Ministerul Sănătăţii Publice. Instalatiile trebuie să fie de tip alambic.
(2) Gospodaria individuala este gospodaria care aparţine unei persoane fizice producătoare, a carei productie de tuica şi rachiuri este consumata de către aceasta şi membrii familiei sale.
(3) Toate gospodariile individuale care deţin în proprietate instalaţii de productie de tuica şi rachiuri au obligaţia de a se inregistra la autoritatea fiscala teritoriala prin administratia finanţelor publice în raza careia îşi au domiciliul, iar cele care realizează astfel de produse pentru consumul propriu au obligaţia de a inscrie în declaratie şi cantitatile estimate a fi obtinute la nivelul unui an, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1.
(4) Instalatiile de productie deţinute de către gospodariile individuale înregistrate potrivit alin. (3), vor purta obligatoriu sigiliile aplicate de către administratia finanţelor publice în raza careia îşi au domiciliul, pe toata perioada de nefunctionare.
(5) Administraţiile finanţelor publice vor inregistra într-un registru special, gospodariile individuale prevăzute la alin. (3). Registrul special va cuprinde date cu privire la numele şi adresa gospodariei individuale, instalatiile de productie deţinute şi capacitatea acestora, precum şi rubrici aferente operaţiunilor de desigilare şi resigilare a instalaţiilor.
(6) Atunci când gospodaria individuala intenţionează sa produca tuica şi rachiuri din recolta proprie, aceasta va solicita în scris administraţiei finanţelor publice în raza careia îşi are domiciliul desigilarea instalatiei, mentionand totodata cantitatea şi tipul de materie prima ce urmeaza a se prelucra, perioada în care instalatia va functiona, precum şi cantitatea de produs estimată a se obtine. În acest caz producătorul trebuie să deţină şi mijloacele legale necesare pentru masurarea cantităţii şi a concentratiei alcoolice a produselor obtinute.
(7) În prima zi lucratoare după expirarea perioadei de functionare a instalatiei de productie de tuica şi rachiuri, administratia finanţelor publice care a desigilat instalatia, va proceda la resigilarea acesteia - dacă producătorul nu a solicitat modificarea perioadei de functionare a instalatiei declarata initial -, precum şi la calculul accizei datorate. În acest caz acciza devine exigibila la momentul resigilarii instalaţiilor de productie iar termenul de plată este până la 25 a lunii imediat urmatoare celei în care acciza a devenit exigibila.
(8) Pentru cantitatea de 50 de litri de produs destinata consumului propriu al unei gospodarii individuale, nivelul accizei datorate reprezinta 50% din cota standard a accizei aplicata alcoolului etilic, respectiv 375 euro/hl alcool pur.
(9) Producţia de tuica şi rachiuri pentru consumul propriu al unei gospodarii individuale din recolta proprie, gospodarie care nu detine în proprietate instalaţii de productie, poate fi realizata în sistem de prestări de servicii numai în antrepozite fiscale autorizate pentru producţia de tuica şi rachiuri.
(10) În cazul prevăzut la alin. (9), antrepozitele fiscale sunt obligate sa tina o evidenta distincta care să cuprindă urmatoarele informaţii: numele gospodariei individuale, cantitatea de materii prime data spre prelucrare, cantitatea de produs finit rezultat, cantitatea de produs finit preluat, din care pentru consum propriu, data preluării şi semnatura persoanei care a preluat.
(11) Pentru tuica şi rachiurile destinate consumului propriu al gospodariei individuale realizate în sistem de prestări de servicii într-un antrepozit fiscal de productie, acciza datorata bugetului de stat va deveni exigibila la momentul preluării produselor din antrepozitul fiscal de productie. Beneficiarul prestatiei, va plati prestatorului pe lângă tariful de prestare şi acciza aferenta cantităţii de tuica şi rachiuri preluata. Pentru cantitatea de 50 de litri de produs destinata consumului propriu al unei gospodarii individuale, nivelul accizei datorate reprezinta 50% din cota standard a accizei aplicata alcoolului etilic, respectiv 375 euro/hl alcool pur. Pentru cantitatea de produs care depăşeşte limita prevăzută de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, pentru consumul propriu, nivelul accizei datorate este nivelul standard al accizei pentru alcoolul etilic, respectiv 750 euro/hl alcool pur.
(12) Prin mica distilerie, în înţelesul prezentelor norme metodologice, se înţelege mica distilerie care aparţine unei persoane fizice sau juridice care realizează o productie de alcool etilic şi/sau distilate, inclusiv tuica şi rachiuri, de până la 10 hl alcool pur pe an - exclusiv cantitatile realizate în sistem de prestări de servicii pentru gospodariile individuale - şi este autorizata ca antrepozit fiscal de productie în condiţiile prevăzute la pct. 9^1.
---------------
Pct. 4^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 173, alin. (2) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de punctul 1 al secţiunii F a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Pct. 4^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 173, alin. (2), (3) şi (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 7 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Produse energetice
Art. 175. - [...]
(2) Intra sub incidenţa prevederilor secţiunilor a 4-a şi a 5-a ale cap. I din prezentul titlu doar urmatoarele produse energetice
[...]
c) produsele cu codurile NC de la 2710 11 la 2710 19 69. Pentru produsele cu codurile NC 2710 11 21, 2710 11 25 şi 2710 19 29, prevederile secţiunii a 5-a se vor aplica numai circulaţiei comerciale în vrac;
Norme metodologice
4^3. În înţelesul prezentelor norme, prin circulatie comerciala în vrac se înţelege transportul produsului în stare varsata fie prin cisterne, rezervoare sau alte containere similare, care fac parte integrantă din mijlocul de transport - camion-cisterna, vagon-cisterna, nave petroliere etc. -, fie prin tancuri ISO. De asemenea, circulatia comerciala în vrac include şi transportul produselor în stare varsata efectuat prin alte containere mai mari de 210 litri în volum.
---------------
Pct. 4^3 din Normele metodologice de aplicare a art. 175, alin. (2), lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 2 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Codul fiscal
Produse energetice
Norme metodologice
5. (1) Produsele energetice, altele decat cele de la alin. (3) al art. 175 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, sunt supuse unei accize, atunci când
a) produsele sunt realizate în scopul de a fi utilizate drept combustibil pentru incalzire sau combustibil pentru motor;
b) produsele sunt puse în vanzare drept combustibil pentru incalzire sau combustibil pentru motor;
c) produsele sunt utilizate drept combustibil pentru incalzire sau combustibil pentru motor.
(2) Orice operator economic aflat în una din situaţiile prevăzute la alin. (1), este obligat ca înainte de productie, de vanzare sau de utilizare a produselor energetice, sa adreseze o solicitare la Ministerul Finanţelor Publice - Comisia cu atribuţii în autorizarea antrepozitelor fiscale, pentru incadrarea produselor respective din punct de vedere al accizelor. Solicitarea va fi însoţită obligatoriu de buletinul de analiza al produsului respectiv, emis de un laborator agreat, de incadrarea tarifara a produsului efectuata de Autoritatea Naţionala a Vamilor şi de avizul Ministerului Economiei şi Comerţului referitor la asimilarea produsului respectiv cu un produs echivalent pentru care sunt stabilite accize.
(3) Principiile stabilite la alin. (2) se aplică şi în cazul produselor reglementate la alin. (5) şi (6) ale art. 175 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Pentru produsele aflate intr-una din situaţiile prevăzute la alineatele (4), (5) şi (6) ale art. 175 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, pentru care operatorul economic nu indeplineste oblibaţiile prevăzute la alin. (2) şi (3), în cazul combustibilului pentru motor şi al aditivilor se datorează o acciza egala cu acciza prevăzută pentru benzina cu plumb, iar în cazul combustibilului pentru incalzire acciza datorata este cea prevăzută pentru motorina.
------------
Pct. 5 din Normele metodologice de aplicare a art. 175, alin. (4), (5) şi (6) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 8 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Gaz natural
Art. 175^1 - [...]
(2) Operatorii economici autorizati în domeniul gazului natural au obligaţia de a se inregistra la autoritatea fiscala competenţa, în condiţiile prevăzute în norme.
Norme metodologice
5^1. (1) Inregistrarea operatorilor economici autorizati în domeniul gazelor naturale se face la autoritatea fiscala centrala. Aceasta obligaţie revine operatorilor economici licentiati de autoritatea competentă în domeniul sa distribuie sau sa furnizeze gaz natural direct consumatorilor finali. Inregistrarea se face pe baza cererii prezentate în anexa nr. 2.
(2) În cazul gazului natural provenit de la un distribuitor sau redistribuitor dintr-un stat membru şi destinat a fi eliberat în consum în România, acciza va deveni exigibila la furnizarea către consumatorul final şi va fi plătită de o societate desemnata în România de acel distribuitor sau redistribuitor, societate care are, de asemenea, obligaţia de a se inregistra la autoritatea fiscala centrala în calitatea sa de reprezentant al furnizorului extern.
------------
Punctul 5^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 176 din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 4 din secţiunea E a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.
Punctul 5^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 175^1, alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 9 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Carbune şi cocs
Art. 175^2 - [...]
(2) Companiile de extractie a carbunelui şi cele de productie a cocsului, în calitate de operatori cu produse accizabile, au obligaţia de a se inregistra la autoritatea fiscala competenţa, în condiţiile prevăzute în norme.
Norme metodologice
5^1.1. Operatorii economici autorizati pentru extractia carbunelui şi operatorii economici producători de cocs se vor inregistra în calitate de operatori economici cu produse accizabile, la autoritatea fiscala centrala. Inregistrarea se face pe baza cererii prevăzute în anexa nr. 2.
(2) Intra sub incidenţa prevederilor alin. (1) şi operatorii economici care efectueaza achizitii intracomunitare sau importa astfel de produse, exigibilitatea accizelor luand nastere la momentul livrarii produselor respective către beneficiari.
-------------
Punctul 5^1.1. din Normele metodologice de aplicare a art. 175^2, alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 10 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Alin. (2) al pct. 5^1.1. din Normele metodologice de aplicare a art. 175^2 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 3 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Codul fiscal
Energie electrica
Art. 175^3. - [...]
(3) Nu sunt considerate ca fiind eliberare pentru consum consumul de electricitate destinat productiei de energie electrica, productiei combinate de energie electrica şi energie termica, precum şi consumul utilizat pentru menţinerea capacităţii de a produce, de a transporta şi de a distribui energie electrica, în limitele stabilite de Autoritatea Naţionala de Reglementare în Domeniul Energiei.
(4) Operatorii economici autorizati în domeniul energiei electrice, au obligaţia de a se inregistra la autoritatea fiscala competenţa, în condiţiile prevăzute în norme.
Norme metodologice
5^1.2. (1) Nu se considera eliberare pentru consum - în cazul operatorilor economici autorizati de Autoritatea Naţionala de Reglementare în Domeniul Energiei - consumul de electricitate înregistrat pentru producţia de energie electrica, pentru producţia combinata de energie electrica şi termica, pentru menţinerea capacităţii de a produce energie electrica, precum şi consumul înregistrat pentru operaţiuni de transport şi distribuţie de energie electrica, în limitele stabilite pentru aceste operaţiuni de către Autoritatea Naţionala de Reglementare în Domeniul Energiei.
(2) Operatorii economici autorizati în domeniul energiei electrice de către Autoritatea Naţionala de Reglementare în Domeniul Energiei, se vor inregistra în calitate de operatori economici cu produse accizabile la autoritatea fiscala centrala. Aceasta obligaţie revine operatorilor economici autorizati care furnizeaza energie electrica direct consumatorilor finali. Inregistrarea se face pe baza cererii prevăzute în anexa nr. 2.
(3) În cazul energiei electrice provenite de la un distribuitor sau redistribuitor dintr-un stat membru şi destinata a fi eliberata în consum în România, acciza va deveni exigibila la furnizarea către consumatorul final şi va fi plătită de o societate desemnata în România de acel distribuitor sau redistribuitor, societate care are, de asemenea, obligaţia de a se inregistra la autoritatea fiscala centrala în calitatea sa de reprezentant al furnizorului extern.
-------------
Punctul 5^1.2. din Normele metodologice de aplicare a art. 175^3, alin. (3) şi (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 10 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Excepţii
Art. 175^4. - (1) Prevederile privind accizarea nu se vor aplica pentru: [...]
2. urmatoarele utilizari de produse energetice şi energie electrica
a) produsele energetice utilizate în alte scopuri decat în calitate de combustibil pentru motor sau combustibil pentru incalzire;
b) utilizarea duala a produselor energetice.
[...]
d) energia electrica, atunci când reprezinta mai mult de 50% din costul unui produs, potrivit prevederilor din norme;
e) procesele mineralogice, potrivit prevederilor din norme.
(2) Nu se considera productie de produse energetice
a) operaţiunile pe durata cărora sunt obtinute accidental mici cantitati de produse energetice, potrivit prevederilor din norme; [...]
Norme metodologice
5^1.3 (1) Operatorii economici care achizitioneaza produse energetice de natura celor prevăzute la art. 175 alin. (2) din Codul fiscal, în vederea utilizarii în unul dintre scopurile prevăzute la art. 175^4 alin. (1) pct. 2 lit. a), b) şi e) din Codul fiscal vor depune în vederea înregistrării o cerere la autoritatea fiscala teritoriala. Autoritatea fiscala elibereaza o autorizatie de utilizator final, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 20, în care va fi mentionat ca temei legal art. 175^4 din Codul fiscal. Circulatia acestor produse de la antrepozitul fiscal la utilizator va fi însoţită de documentul administrativ de însoţire, potrivit procedurii prevăzute la pct. 14.
(2) Autorizatia de utilizator final are o valabilitate de un an de la data emiterii. Cantitatea de produse accizabile înscrisă intr-o autorizatie de utilizator final poate fi suplimentata în situaţii bine justificate, în cadrul aceleiasi perioade de valabilitate a autorizatiei.
(3) Operatorii economici care achizitioneaza produse energetice, altele decat cele prevăzute la alin. (2) al art. 175 din Codul fiscal, în vederea utilizarii în unul dintre scopurile prevăzute la art. 175^4 alin. (1) pct. 2 lit. a), b) şi e) se înregistrează la autoritatea fiscala teritoriala prin depunerea unei declaratii pe propria raspundere, întocmită în 3 exemplare, privind scopul în care urmeaza a fi achiziţionate produsele respective. Din cele 3 exemplare, cu numărul de înregistrare la autoritatea fiscala, unul se păstrează de către beneficiar, altul de către furnizor, iar al treilea de către autoritatea fiscala.
(4) Atât în cazul autorizatiei de utilizator final, cat şi al declaraţiei pe propria raspundere, numărul autorizatiei sau declaraţiei atribuit de către autoritatea fiscala teritoriala va fi precedat de indicativul RO urmat de indicativul judeţului. Acest numar este cel care, în cazul prevăzut la alin. (1), se comunică antrepozitului fiscal furnizor de către beneficiar, în vederea inscrierii în casuta 4 a documentului administrativ de însoţire.
(5) Autorităţile fiscale teritoriale vor tine o evidenta a operatorilor economici prevăzuţi la alin. (1) şi (3) prin înscrierea acestora în registre speciale. De asemenea, vor asigura publicarea pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice a listei cuprinzand acesti operatori economici, lista care va fi actualizata lunar până la data de 15 a fiecarei luni.
(6) În înţelesul prezentelor norme, prin costul unui produs se înţelege suma tuturor achizitiilor de bunuri şi servicii la care se adauga cheltuielile de personal şi consumul de capital fix la nivelul unei activităţi, asa cum este definita la pct. 5^1.4. Acest cost este calculat ca un cost mediu pe unitate. În înţelesul prezentelor norme, prin costul energiei electrice se înţelege preţul efectiv de cumparare al energiei electrice sau costul de productie al energiei electrice, dacă este realizata în activitate.
(7) În înţelesul prezentelor norme, prin procese mineralogice se înţelege procesele clasificate în nomenclatura CAEN sub codul DI 26 «fabricarea altor produse din minerale nemetalice», în conformitate cu Regulamentul Consiliului nr. 3037/90 din 9 octombrie 1990 privind clasificarea statistica a activităţilor economice în Comunitatea Europeana.
(8) În înţelesul prezentelor norme nu se considera productie de produse energetice operaţiunile pe durata cărora sunt obtinute mici cantitati de produse energetice.
-------------
Pct. 5^1.3. din Normele metodologice de aplicare a art. 175^4, alin. (1) şi (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 10 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Pct. 5^1.3. din Normele metodologice de aplicare a art. 175^4, alin. (1) şi (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 4 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Codul fiscal
Nivelul accizelor
Art. 176. - (1) Nivelul accizelor armonizate în perioada 2007 - 2010 este cel prevăzut în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul titlu.
Norme metodologice
5^1.4. (1) În cazul produselor energetice şi al electricitatii, utilizare în scop comercial reprezinta utilizarea de către un operator economic - consumator final, care, în mod independent, realizează, în orice loc, furnizarea de bunuri şi servicii, oricare ar fi scopul sau rezultatele unor astfel de activităţi economice.
(2) Activităţile economice cuprind toate activităţile producătorilor, comerciantilor şi persoanelor care furnizeaza servicii, inclusiv activităţile agricole şi de minerit şi activităţile profesiilor libere sau asimilate.
(3) Autorităţile guvernamentale şi locale şi alte institutii publice nu vor fi considerate ca efectuand activităţi economice, în cazul activităţilor sau tranzactiilor în care se angajează în calitate de autorităţi publice.
(4) În înţelesul prezentelor norme, nu se considera a fi operator economic o parte a unei societăţi sau a unui organism juridic care din punct de vedere organizaţional constituie o organizaţie independenta, capabila sa functioneze prin mijloacele sale proprii.
(5) Utilizarea energiei electrice pentru iluminatul public se considera utilizare în scop comercial.
(6) Când are loc o utilizare combinata între utilizarea în scop comercial şi utilizarea în scop necomercial, accizarea se va aplica proportional cu fiecare tip de utilizare corespunzător.
(7) Pentru semestrul I al anului 2007, structura accizei la tigarete este 16,28 euro/1000 tigarete + 29% aplicat la preţul maxim de vanzare cu amanuntul declarat.
-------------
Punctul 5^1.4. din Normele metodologice de aplicare a art. 176, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 10 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Calculul accizei pentru tigarete
Art. 177 - [...]
(1^1) Semestrial, prin ordin al ministrului, Ministerul Finanţelor Publice va stabili nivelul accizei minime în functie de evolutia accizei aferenta tigaretelor din categoria de pret cea mai vanduta.
Norme metodologice
5^2. (1) În vederea determinarii accizei aferenta tigaretelor din categoria de pret cea mai vanduta, antrepozitarii autorizati, operatorii inregistrati şi importatorii autorizati de astfel de produse sunt obligati să prezinte lunar, odata cu situaţia utilizarii marcajelor, situaţia livrarilor de tigarete efectuate în luna de raportare. Aceasta situaţie va cuprinde informaţii referitoare la cantitatile livrate în luna de raportare, exprimate în 1000 de bucăţi tigarete, aferente fiecarei categorii de pret practicate, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 3.
(2) Situaţia prevăzută la alin. (1) se întocmeşte în trei exemplare, cu urmatoarele destinatii: un exemplar rămâne la operatorul economic, exemplarul al doilea se transmite autorităţii fiscale competente cu aprobarea notelor de comanda iar exemplarul al treilea se comunică autorităţii fiscale centrale - directiei cu atribuţii în elaborarea legislaţiei în domeniul accizelor.
(3) După determinarea accizei aferenta tigaretelor din categoria de pret cea mai vanduta, prin ordin al ministrului finanţelor publice se va stabili valoarea în lei a accizei minime prin aplicarea cotei procentuale prevăzută la alin. (1) al art. 177 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
------------
Punctul 5^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 177, alin. (1^1) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 4 din secţiunea E a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.
Punctul 5^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 177, alin. (1^1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 11 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Calculul accizei pentru tigarete
Art. 177 [...]
(5) Preţul maxim de vanzare cu amanuntul pentru orice marca de tigarete se stabileste de către persoana care produce tigaretele în România sau care importa tigaretele şi este adus la cunoştinţa publică în conformitate cu cerinţele prevăzute de norme.
Norme metodologice
6. (1) Preturile maxime de vanzare cu amanuntul pentru tigarete se stabilesc de către antrepozitarul autorizat pentru productie, operatorul înregistrat sau de către importatorul de astfel de produse şi se notifica la autoritatea fiscala centrala - directia cu atribuţii în elaborarea legislaţiei în domeniul accizelor.
(2) Inregistrarea de către autoritatea fiscala centrala a preturilor maxime de vanzare cu amanuntul se face pe baza declaraţiei scrise a antrepozitarului autorizat pentru productie, a operatorului înregistrat sau a importatorului, modelul-tip al acesteia fiind prevăzut în anexa nr. 4.
(3) Declaratia se va întocmi în trei exemplare, care se vor inregistra la autoritatea fiscala centrala - directia cu atribuţii în elaborarea legislaţiei în domeniul accizelor. După înregistrare, un exemplar rămâne la autoritatea fiscala centrala, exemplarul al doilea rămâne la persoana care a întocmit-o, iar exemplarul al treilea se va transmite autorităţii fiscale cu competenţa în aprobarea notelor de comanda.
(4) Declaratia, care va cuprinde în mod expres data de la care se vor practica preturile maxime, va fi depusa la autoritatea fiscala centrala cu minimum doua zile înainte de data practicarii acestor preţuri.
(5) Cu minimum 24 de ore înainte de data efectiva a intrarii în vigoare, lista cuprinzand preturile maxime de vanzare cu amanuntul, cu numărul de înregistrare atribuit de autoritatea fiscala centrala, va fi publicata, prin grija antrepozitarului autorizat pentru productie, a operatorului înregistrat sau a importatorului, în doua cotidiene de mare tiraj.
(6) Ori de cate ori se intenţionează modificari ale preturilor maxime de vanzare cu amanuntul, antrepozitarul autorizat pentru productie, operatorul înregistrat sau importatorul are obligaţia sa redeclare preturile pentru toate sortimentele de tigarete, indiferent dacă modificarea intervine la unul sau la mai multe sortimente. Redeclararea se face pe baza aceluiasi model de declaratie prevăzut la alin. (2) şi cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (4) şi (5).
(7) După primirea declaratiilor privind preturile maxime de vanzare cu amanuntul, şi după publicarea acestora în doua cotidiene de mare tiraj, autoritatea fiscala centrala va publică aceste liste pe site-ul propriu.
(8) Antrepozitarul autorizat pentru producţia de tigarete, operatorul înregistrat sau importatorul autorizat de astfel de produse, care renunta la producţia, achizitia sau importul unui anumit sortiment de tigarete, are obligaţia de a comunică acest fapt autorităţii fiscale centrale şi de a inscrie în continuare preturile aferente acestor sortimente, în declaratia preturilor maxime de vanzare cu amanuntul, pe perioada de până la epuizare, dar nu mai puţin de 3 luni.
(9) În situaţia în care un operator neinregistrat achizitioneaza tigarete dintr-un alt stat membru, acesta va urma procedura prevăzută la alineatele (1) - (6).
---------------
Alin. (8) al punctului 6 din Normele metodologice de aplicare a art. 177, alin. (5) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de punctul 2 al secţiunii F a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Punctul 6 din Normele metodologice de aplicare a art. 177, alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 12 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Secţiunea a 4-a
Regimul de antrepozitare
Codul fiscal
Reguli generale
Art. 178 - [...]
(1) Producţia şi/sau depozitarea produselor accizabile, acolo unde acciza nu a fost plătită, poate avea loc numai într-un antrepozit fiscal.
(2) Un antrepozit fiscal poate fi folosit numai pentru producerea şi/sau depozitarea de produse accizabile.
(3) Antrepozitul fiscal nu poate fi folosit pentru vanzarea cu amanuntul a produselor accizabile.
(4) Detinerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal, pentru care nu se poate face dovada platii accizelor, atrage plata acestora.
(5) Fac excepţie de la prevederile alin. (3) antrepozitele fiscale care livreaza produse energetice către avioane şi nave sau furnizeaza produse accizabile din magazinele duty free, în condiţiile prevăzute în norme.
(6) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) micii producători de vinuri linistite care produc în medie mai puţin de 200 hl de vin pe an.
Norme metodologice
7. (1) Intr-un antrepozit fiscal de productie şi depozitare se pot produce şi depozita numai produsele accizabile aparţinând uneia din urmatoarele grupe de produse
a) alcool etilic şi bauturi alcoolice prevăzute la art. 162 lit. a)-e) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
b) tutun prelucrat;
c) produse energetice
(1^1) Intra sub incidenţa regimului de antrepozitare producţia şi/sau depozitarea de arome alimentare; extracte şi concentrate alcoolice care au o concentraţie alcoolica ce depăşeşte 1,2% în volum.
(2) Nu intra sub incidenţa regimului de antrepozitare micii producători de vinuri linistite care produc în medie mai puţin de 200 hl de vin pe an, precum şi gospodariile individuale prevăzute în Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, care produc pentru consumul propriu.
(3) În înţelesul prezentelor norme, prin mici producători de vinuri linistite se înţelege operatorii economici producători de vin linistit, care din punct de vedere juridic şi economic sunt independenti faţă de orice alt operator economic producător de vin, utilizeaza mijloace proprii pentru producerea vinului, folosesc spatii de productie diferite de cele ale oricărui alt operator economic producător de vin şi nu funcţionează sub licenta de produs a altui operator economic producător de vin.
(4) În cazul în care prin circuitul economic nu se poate face dovada ca produsele accizabile deţinute în scopuri comerciale provin de la un antrepozit fiscal, operator înregistrat, operator neinregistrat sau de la un importator, acciza se datorează de către persoana la care se intrerupe acest circuit, în termen de cinci zile de la data la care s-a facut constatarea.
(5) Nu se considera vanzare cu amanuntul
a) livrarile de produse energetice către avioane şi nave;
b) livrarile de produse accizabile din magazinele duty free;
c) acele livrari care indiferent de tipul destinatarului - consumator final sau nu -, se efectueaza prin cisterne, rezervoare sau alte containere similare, care fac parte integrată din mijlocul de transport care efectueaza livrarea.
d) livrarile de produse energetice în scopurile prevăzute la art. 175^4 alin. (1) pct. 2 din Codul fiscal.
(6) În cazul antrepozitelor fiscale autorizate exclusiv pentru producţia de vinuri linistite şi/sau spumoase, nu se considera vanzare cu amanuntul vanzarea buteliilor de vin din cramele sau expozitiile din interiorul antrepozitului.
(7) Magazinele autorizate potrivit legii sa comercializeze produse în regim duty-free sunt asimilate antrepozitelor fiscale de depozitare în care pot fi depozitate atât bauturi alcoolice cat şi tutunuri prelucrate. Aceste magazine primesc produse accizabile în regim suspensiv în baza autorizaţiilor de duty-free şi pentru aceste produse nu se datorează accize atunci când sunt achiziţionate de persoane care se deplaseaza în afara spatiului comunitar.
(8) Producătorii de vinuri linistite care intenţionează sa produca în vederea comercializarii o cantitate medie anuală mai mica de 200 hl de vin, trebuie să se inregistreze la autoritatea fiscala teritoriala prin administratia finanţelor publice în raza careia îşi au sediul/domiciliul şi să depună trimestrial o declaratie privind cantitatea de vin linistit produsa şi comercializata în luna de raportare, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 5.
(9) În cazul în care în timpul anului, producătorul înregistrează o productie mai mare de 200 hl de vin şi dacă doreste sa continue aceasta activitate, este obligat ca în termen de 15 zile de la data înregistrării să depună cerere de autorizare ca antrepozitar autorizat. Până la obtinerea autorizatiei, producătorul poate desfăşura numai activitate de productie, dar nu şi de comercializare. După obtinerea autorizatiei de antrepozit fiscal, indiferent de producţia realizata în perioada urmatoare, producătorul nu mai poate reveni la statutul de mic producător de vinuri linistite.
(10) În situaţia în care cererea de autorizare este respinsa, activitatea de productie inceteaza iar valorificarea stocurilor se poate efectua numai cu aprobarea autorităţii fiscale teritoriale, sub supraveghere fiscala.
(11) În situaţia în care producătorul de vinuri linistite nu respecta prevederile alin. (8) se considera ca producţia de vinuri se realizează în afara unui antrepozit fiscal, fapt ce atrage oprirea activităţii şi aplicarea pedepselor prevăzute de lege.
(12) Micii producători pot comercializa în vrac vinuri linistite, în sistem angro, către magazine specializate în vanzarea vinurilor, către unităţi de alimentatie publică sau către antrepozite fiscale.
(13) În situaţia în care micii producători de vinuri linistite fac tranzactii intracomunitare, acestora le revine obligaţia de a informa autoritatea fiscala centrala - în vederea atribuirii codului de acciza - şi se vor supune cerințelor prevăzute la pct.l4.
---------------
Punctul 7 din Normele metodologice de aplicare a art. 178, alin. (3)-(7) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 3 al secţiunii F a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Alin. (2) al punctului 7 din Normele metodologice de aplicare a art. 178 din Legea nr. 571/2003 a fost abrogat de pct. 5 din secţiunea E a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.
Punctul 7 din Normele metodologice de aplicare a art. 178 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 13 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Alin. (1^1) al pct. 7 din Normele metodologice de aplicare a art. 178 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 5 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Lit. d) a alin. (5) al pct. 7 din Normele metodologice de aplicare a art. 178 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdusa de pct. 6 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Codul fiscal
Cererea de autorizare ca antrepozit fiscal
Art. 179. - (1) Un antrepozit fiscal poate functiona numai pe baza autorizatiei valabile emisa de autoritatea fiscala competenţa.
(2) În vederea obtinerii autorizatiei pentru ca un loc sa functioneze ca antrepozit fiscal, persoana care intenţionează să fie antrepozitar autorizat pentru acel loc trebuie să depună o cerere la autoritatea fiscala competenţa în modul şi sub forma prevăzute în norme.
(3) Cererea trebuie să conţină informaţii şi să fie însoţită de documente cu privire la
a) amplasarea şi natura locului;
b) tipurile şi cantitatea de produse accizabile estimate a fi produse şi/sau depozitate în decursul unui an;
c) identitatea şi alte informaţii cu privire la persoana care urmeaza să-şi desfasoare activitatea ca antrepozitar autorizat;
d) capacitatea persoanei care urmeaza a fi antrepozitar autorizat de a satisface cerinţele prevăzute la art. 183.
(4) Prevederile alineatului (3) se vor adapta potrivit specificului de activitate ce urmeaza a se desfăşura în antrepozitul fiscal, conform precizarilor din norme.
(5) Persoana care intenţionează să fie antrepozitar autorizat va prezenta, de asemenea, o copie a contractului de administrare sau a actelor de proprietate ale sediului unde locul este amplasat.
(6) Persoana care îşi manifesta în mod expres intentia de a fi antrepozitar autorizat pentru mai multe antrepozite fiscale poate depune la autoritatea fiscala competenţa o singura cerere. Cererea va fi însoţită de documentele prevăzute de prezentul titlu, aferente fiecarei locatii.
Norme metodologice
8. (1) Un antrepozit fiscal poate functiona doar în baza unei autorizaţii emise de autoritatea fiscala centrala, prin comisia instituita în acest scop prin ordin al ministrului finanţelor publice, denumita în continuare Comisie.
(2) Pentru a obtine o autorizatie de antrepozit fiscal, antrepozitarul autorizat propus trebuie să depună o cerere la autoritatea fiscala teritoriala.
(3) Cererea trebuie să conţină informaţiile şi să fie însoţită de documentele specificate în modelul prevăzut în anexa nr. 6, inclusiv de manualul de procedura în care este descris procesul de productie.
(4) Persoanele, care intenţionează să fie autorizate ca antrepozitari pentru productie sau depozitare de produse accizabile, trebuie să deţină în proprietate sau să aibă drept de folosinţă a cladirilor şi a terenurilor. Documentele care atesta detinerea în proprietate sau în folosinţă a cladirilor şi a terenurilor sunt
a) pentru cladiri, extrasul de carte funciara insotit de copia titlului de proprietate sau, după caz, a procesului-verbal de receptie, atunci când acestea au fost construite în regie proprie sau copia actului care atesta dreptul de folosinţă sub orice formă legala;
b) pentru terenuri, extrasul de carte funciara insotit de copia titlului de proprietate sau copia actului care atesta dreptul de folosinţă sub orice formă legala.
(5) Persoanele care intenţionează să fie autorizate ca antrepozitari de productie de produse accizabile, trebuie să deţină în proprietate sau să deţină contracte de leasing pentru instalatiile şi echipamentele care contribuie direct la producţia de produse accizabile pentru care urmeaza să fie autorizat.
(5^1) Persoanele care intenţionează să fie autorizate ca antrepozitari de depozitare şi care efectueaza operaţiuni exclusive de imbuteliere bauturi spirtoase trebuie să deţină în proprietate sau să deţină contracte de leasing pentru instalatiile de imbuteliere.
(6) Nu intra sub incidenţa prevederilor alin. (4) şi (5) unitatile de cercetare-dezvoltare organizate potrivit reglementarilor Legii nr. 290/2002 privind organizarea şi functionarea unităţilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare şi a Academiei de Stiinte Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti", cu modificările şi completările ulterioare.
(7) În cazul productiei de produse energetice, antrepozitarul autorizat propus trebuie să depună documentaţia conform prevederilor prezentelor norme metodologice, după ce a fost avizata din punct de vedere tehnic de Ministerul Economiei şi Comerţului. Documentaţia va cuprinde şi lista cu semifabricatele şi produsele finite inscrise în nomenclatorul de fabricatie, domeniul de utilizare al acestora, precum şi acciza aferenta fiecarui produs, după ce aceasta lista a fost verificata şi avizata din punct de vedere al încadrării pe pozitii tarifare de către Autoritatea Naţionala a Vamilor. Documentaţia specifică trebuie să conţină: descrierea detaliata a produselor care să permită identificarea acestora; compozitia produselor stabilita inclusiv pe bază de analiza de laborator, cu menţionarea metodei de expertizare utilizata, precum şi alte date şi elemente care să permită Autorităţii Naţionale a Vamilor sa verifice dacă a fost corect stabilita clasificarea tarifara.
(8) Prevederile alin. (7) vor fi aplicate oricărui nou produs intrat în nomenclatorul de fabricatie.
(9) Autoritatea fiscala teritoriala verifica realitatea şi exactitatea informaţiilor şi a documentelor depuse de antrepozitarul autorizat propus. Se au în vedere în special indeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 180 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi capacitatea antrepozitarului autorizat propus de a îndeplini condiţiile prevăzute la art. 183 alin. (1) lit. b), c) şi d) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
(10) Antrepozitarul autorizat propus este obligat ca pe durata actiunii de verificare să asigure condiţiile necesare bunei desfăşurări a acesteia.
(11) În actiunea de verificare, autoritatea fiscala poate solicita sprijinul organelor cu atribuţii de control şi, după caz, al Ministerului Administraţiei şi Internelor, pentru furnizarea unor elemente de preinvestigare în ceea ce priveste indeplinirea condiţiilor de autorizare a fiecarui solicitant.
(12) În termen de 30 de zile de la depunerea cererilor, documentatiile vor fi inaintate autorităţii fiscale centrale, insotite de un referat care să cuprindă punctul de vedere asupra oportunitatii emiterii autorizatiei de antrepozitar autorizat şi, după caz, aspectele sesizate privind neconcordanta cu datele şi informaţiile prezentate de antrepozitarul autorizat propus. Aceste referate vor purta semnatura şi stampila autorităţii fiscale teritoriale.
(13) Autoritatea fiscala centrala poate să solicite antrepozitarului autorizat propus orice informatie şi documente pe care le considera necesare, cu privire la
a) amplasarea şi natura antrepozitului fiscal propus;
b) tipurile şi cantitatile de produse accizabile ce urmeaza a fi produse şi/sau depozitate în antrepozitul fiscal propus;
c) identitatea antrepozitarului autorizat propus;
d) capacitatea antrepozitarului autorizat propus de a asigura garantia.
------------
Punctul 8 din Normele metodologice de aplicare a art. 179 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 14 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Alin. (5^1) al pct. 8 din Normele metodologice de aplicare a art. 179 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 7 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Codul fiscal
Condiţii de autorizare
Art. 180. - (1) Autoritatea fiscala competenţa elibereaza autorizatia de antrepozit fiscal pentru un loc, numai dacă sunt indeplinite urmatoarele condiţii
a) locul urmeaza a fi folosit pentru producerea, imbutelierea, ambalarea, primirea, detinerea, depozitarea şi/sau expedierea produselor accizabile. În cazul unui loc ce va fi autorizat numai ca antrepozit fiscal de depozitare, cantitatea de produse accizabile depozitata trebuie să fie mai mare decat cantitatea prevăzută în norme, diferentiata în functie de grupa de produse depozitate şi de accizele potentiale aferente;
Norme metodologice
9. (1) Un loc poate fi autorizat ca antrepozit fiscal de depozitare atunci când cantitatea depozitata în acesta corespunde unui volum mediu trimestrial al iesirilor de produse accizabile înregistrate în ultimul an calendaristic, care depăşeşte limitele prevăzute mai jos
a) bere - 150.000 litri;
b) vin şi bauturi fermentate - 150.000 litri;
c) produse intermediare - 150.000 litri;
d) bauturi spirtoase - 25.000 litri de alcool pur;
e) alcool etilic - 400.000 litri de alcool pur;
f) bauturi alcoolice în general - 30.000 litri de alcool pur;
g) tigarete - o cantitate a carei valoare la preţul maxim de vanzare cu amanuntul sa nu fie mai mica de 2.500.000 euro;
h) produse energetice - 2.500.000 kg. Aceasta cantitate minima nu este obligatorie în cazul antrepozitelor fiscale de depozitare destinate exclusiv aprovizionarii aeronavelor şi, respectiv, a navelor şi a ambarcatiunilor.
i) arome alimentare, extracte şi concentrate alcoolice - 1.500 litri de alcool pur.
(2) În situaţia unui antrepozit fiscal nou autorizat pentru depozitare, cantitatea minima prevăzută la alin. (1) va fi estimată.
(3) În situaţia unui antrepozitar autorizat de depozitare, care pe durata unei perioade continue de 6 luni nu respecta prevederile alin. (1), autorizatia se revoca.
Revocarea autorizatiei se face de către autoritatea fiscala centrala.
(4) Limitele prevăzute la alin. (1) nu sunt obligatorii pentru
a) antrepozitele fiscale autorizate în exclusivitate pentru a efectua operaţiuni de distribuţie a bauturilor alcoolice şi de tutunuri prelucrate destinate consumului sau vanzarii la bordul navelor şi aeronavelor;
b) antrepozitele fiscale de depozitare de bauturi alcoolice şi tutunuri prelucrate situate în porturi şi aeroporturi şi care funcţionează în exclusivitate în regim duty free;
c) rezerva de stat şi de mobilizare.
(5) Antrepozitarii autorizati pentru depozitare vor inregistra în evidentele proprii toate operaţiunile efectuate privind achiziţiile şi livrarile de produse accizabile şi vor depune lunar la autoritatea fiscala teritoriala în raza careia îşi au domiciliul fiscal cate o situaţie centralizatoare a acestor operaţiuni, până pe data de 15 a lunii urmatoare celei la care se referă situaţia. Modelul situaţiei centralizatoare este similar celui prevăzut în anexa nr. 14.
------------
Punctul 9 din Normele metodologice de aplicare a art. 180, alin. (1), lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 15 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Litera h) a alin. (1) al pct. 9 din Normele metodologice de aplicare a art. 180, alin. (1), lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificata de pct. 8 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Litera i) a alin. (1) al pct. 9 din Normele metodologice de aplicare a art. 180, alin. (1), lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdusa de pct. 9 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Alin. (3) al pct. 9 din Normele metodologice de aplicare a art. 180, alin. (1), lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 10 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Alin. (5) al pct. 9 din Normele metodologice de aplicare a art. 180, alin. (1), lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 11 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Codul fiscal
Condiţii de autorizare
Art. 180. (1) [...]
b) locul este amplasat, construit şi echipat astfel încât să se previna scoaterea produselor accizabile din acest loc fără plata accizelor, conform prevederilor din norme;
(2) Prevederile alin. (1) vor fi adaptate corespunzător pe grupe de produse accizabile şi categorii de antrepozitari, conform precizarilor din norme.
Norme metodologice
9^1. (1) Locul trebuie să fie strict delimitat - acces propriu, imprejmuire -, iar activitatea ce se desfăşoară în acest loc să fie independenta de alte activităţi desfăşurate de societatea care solicită autorizarea ca antrepozit fiscal.
(2) Locurile destinate productiei de alcool etilic şi de distilate ca materie prima şi locurile destinate productiei de bauturi alcoolice obtinute exclusiv din prelucrarea alcoolului şi a distilatelor, trebuie să fie dotate cu mijloace de măsurare legala pentru determinarea concentratiei alcoolice, avizate de Biroul Român de Metrologie Legală.
(3) În cazul antrepozitelor fiscale de productie de alcool şi de distilate, coloanele de distilare, rafinare, trebuie să fie dotate cu contoare pentru determinarea cantităţii de produse obtinute, avizate de Biroul Român de Metrologie Legală.
(4) În cazul antrepozitelor fiscale - mici distilerii - care utilizeaza pentru realizarea productiei instalaţii tip alambic, acestea trebuie să fie dotate cu vase litrate avizate de Biroul Român de Metrologie Legală.
(5) În cazul antrepozitelor fiscale prevăzute la alin. (4), pe perioada de nefunctionare se va aplica procedura de sigilare şi desigilare, prevăzută la pct. 4^2.
(6) Locurile destinate productiei de alcool etilic şi distilate, ca materie prima, trebuie să fie dotate cu un sistem de supraveghere prin camere video a punctelor unde sunt amplasate contoarele şi rezervoarele de alcool şi distilate, precum şi a cailor de acces în antrepozitul fiscal. Stocarea imaginilor culese prin intermediul camerelor video se face pe casete video sau în memoria sistemului, durata de stocare a imaginilor înregistrate fiind de minim 10 zile. Nu intra sub incidenţa acestor prevederi micile distilerii a caror productie nu depăşeşte 10 hl de alcool pur pe an.
(7) Intr-un antrepozit fiscal de depozitare se pot depozita produse din grupa bauturilor alcoolice, în stare imbuteliata, în locuri compartimentate distinct, respectiv bere, vinuri, bauturi fermentate altele decat bere şi vinuri, produse intermediare, bauturi spirtoase.
(8) Un loc poate fi autorizat ca antrepozit fiscal de depozitare de alcool etilic şi de distilate în stare varsata numai dacă detine în proprietate rezervoare calibrate avizate de Biroul Român de Metrologie Legală.
(9) În vederea înregistrării productiei de bere obtinute, fiecare antrepozitar autorizat pentru productie este obligat
a) sa inregistreze producţia de bere rezultata la sfârşitul procesului tehnologic, prin aparatura adecvata de măsurare a butoaielor, sticlelor, navetelor, paletilor sau a berii filtrate la vasele de depozitare, şi sa inscrie aceste date în rapoartele de productie şi gestionare, cu specificarea capacităţii ambalajelor şi a cantităţii de bere exprimata în litri;
b) sa determine concentraţia zaharometrica a berii, conform standardelor în vigoare privind determinarea concentratiei exprimate în grade Plato a berii, elaborate de Asociaţia de Standardizare din România, şi sa elibereze buletine de analize fizico-chimice. La verificarea realitatii concentratiei zaharometrice a sortimentelor de bere se va avea în vedere concentraţia înscrisă în specificatia tehnica interna, elaborata pe baza standardului în vigoare pentru fiecare sortiment.
(10) Un loc poate fi autorizat ca antrepozit fiscal de depozitare produse energetice numai dacă este echipat cu rezervoare standardizate distincte pentru fiecare tip de produs în parte, calibrate de Biroul Român de Metrologie Legală.
(11) Locurile destinate productiei de produse energetice trebuie să fie dotate cu mijloace de măsurare a debitului volumic sau masic.
(12) Locurile destinate producerii de produse energetice pentru care se datorează accize numai în euro/tona sau euro/1000 kg, locurile destinate producerii combustibililor al caror cod tarifar se încadrează la art. 175 alin. (3) lit. g) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi locurile destinate imbutelierii gazului petrolier lichefiat vor fi dotate cu mijloace de măsurare a masei.
(13) Orice iesire în regim suspensiv a alcoolului şi distilatelor în stare varsata, precum şi a produselor energetice din rezervoarele antrepozitului fiscal va fi comunicata înainte de producerea acesteia autorităţii fiscale teritoriale în raza careia îşi desfăşoară activitatea antrepozitul respectiv, pe baza unei proceduri stabilita prin ordin al presedintelui Agentiei Naţionale de Administrare Fiscala.
------------
Punctul 9^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 180, alin. (1), lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 16 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Fraza a doua de la alin. (6) al pct. 9^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 180, alin. (1), lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost eliminata de pct. 12 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Codul fiscal
Art. 180. [...]
(3) Locurile aferente rezervei de stat şi rezervei de mobilizare se asimileaza antrepozitelor fiscale de depozitare, potrivit prevederilor din norme.
Norme metodologice
9^2. (1) Rezerva de stat şi rezerva de mobilizare va fi autorizata ca un singur antrepozit fiscal de depozitare, indiferent de numărul locurilor de depozitare pe care le detine.
(2) Pentru obtinerea autorizatiei, instituţiile care gestioneaza rezerva de stat şi rezerva de mobilizare vor depune o cerere la autoritatea fiscala centrala, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 6.
------------
Punctul 9^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 180, alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 17 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Autorizarea ca antrepozit fiscal
Art. 181. - (1) Autoritatea fiscala competenţa va notifica în scris autorizarea ca antrepozit fiscal, în termen de 60 de zile de la data depunerii documentatiei complete de autorizare.
---------------
Art. 181 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 160 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006
"Autorizarea ca antrepozit fiscal
Norme metodologice
10. (1) Comisia instituita la nivelul Ministerului Finanţelor Publice emite decizii de aprobare sau de respingere a cererii antrepozitarului autorizat propus, după analizarea documentatiilor complete depuse de solicitant.
(2) La lucrarile comisiei va fi invitat, după caz, cate un reprezentant din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor, a Ministerului Economiei şi Comerţului şi a Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, precum şi cate un reprezentant al patronatelor producătorilor de produse accizabile sau al depozitarilor de astfel de produse, legal înfiinţate.
(3) Autorizatia pentru un antrepozit fiscal are ca data de emitere data de 1 a lunii urmatoare celei în care a fost aprobata de către comisie cererea de autorizare.
(4) În cazul pierderii autorizatiei de antrepozit fiscal, titularul autorizatiei va anunta pierderea în Monitorul Oficial al României, Partea a III -a.
(5) În baza documentului care atesta ca anunţul referitor la pierdere a fost inaintat spre publicare în Monitorul Oficial, autoritatea fiscala emitenta a autorizatiei va elibera la cerere un duplicat al acesteia.
------------
Alin. (4) şi (5) ale punctului 10 din Normele metodologice de aplicare a art. 181, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost introduse de pct. 18 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Art. 181. [...]
(2) Autorizatia va contine urmatoarele
[...]
f) perioada de valabilitate a autorizatiei;
[...]
(3) În cazul antrepozitelor fiscale autorizate pentru depozitare, capacitatea maxima de depozitare a antrepozitului fiscal propus va fi determinata de comun acord cu autoritatea fiscala competenţa, în conformitate cu precizarile din norme.
[...]
(6) Antrepozitarul autorizat poate solicita autorităţii fiscale competente modificarea autorizatiei în condiţiile prevăzute în norme.
Norme metodologice
10^1. (1) Perioada de valabilitate a autorizatiei de antrepozit fiscal de productie este de 5 ani, iar cea pentru antrepozit fiscal de depozitare este de 3 ani.
(2) În cazul antrepozitarului propus care indeplineste condiţiile pentru autorizare ca antrepozit fiscal de depozitare şi se încadrează în limitele prevăzute la pct. 9, acesta va prezenta şi o declaratie privind capacitatea maxima de depozitare.
(3) Antrepozitarii autorizati pot solicita autorităţii fiscale centrale modificarea autorizatiei atunci când constata erori în redactarea autorizatiei de antrepozit fiscal sau în alte situaţii în care se justifica acest fapt.
------------
Punctul 10^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 181, alin. (2), lit. f), alin. (3) şi alin. (6) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 19 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Oblibaţiile antrepozitarului autorizat
Art. 183. - (1) Orice antrepozit ar autorizat are obligaţia de a îndeplini urmatoarele cerinţe
a) să depună la autoritatea fiscala competenţa, dacă se considera necesar, o garantie, în cazul productiei, transformarii şi detinerii de produse accizabile, precum şi o garantie obligatorie pentru circulatia acestor produse, în condiţiile stabilite prin norme;
--------------
Art. 183 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 161 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006
"Oblibaţiile antrepozitarului autorizat
Norme metodologice
11. (1) Garantia pentru circulatia produselor accizabile se constituie pentru produsele deplasate în regim suspensiv şi este valabila pe intreg teritoriul Comunităţii Europene.
(2) Nu sunt supuse obligaţiei de a constitui garantie produsele energetice supuse accizelor care sunt transportate în interiorul comunităţii exclusiv pe mare sau prin conducte.
--------------
Punctul 11 din Normele metodologice de aplicare a art. 183, lit. a) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 6, subpunctul 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.
Alin. (3) al punctului 11 din Normele metodologice de aplicare a art. 183, lit. a) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 9 din secţiunea E a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.
Punctul 11 din Normele metodologice de aplicare a art. 183, alin. (1), lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 20 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Norme metodologice
11^1. Abrogata.
-------------
Punctul 11^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 183, lit. i^1) şi i^2) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de punctul 9 al secţiunii F a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Punctul 11^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 183, lit. i^1) şi i^2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogat de pct. 21 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Art. 183 - (1) Orice antrepozitar autorizat are obligaţia de a îndeplini urmatoarele cerinţe: [...]
l) să se conformeze cu alte cerinţe impuse prin norme.
Norme metodologice
12. (1) Antrepozitarii autorizati trebuie să deţină un sistem computerizat de evidenta a produselor aflate în antrepozite, a celor intrate sau iesite, a celor pierdute prin deteriorare, spargere, furt, precum şi a accizelor aferente acestor categorii de produse. În cazul antrepozitelor fiscale de productie pentru alcool etilic şi distilate ca materie prima, sistemul trebuie să asigure şi evidenta materiilor prime introduse în fabricatie, precum şi a semifabricatelor aflate pe linia de fabricatie.
(2) Nu intra sub incidenţa prevederilor alin. (1) antrepozitele fiscale - mici distilerii -, care utilizeaza pentru realizarea productiei instalaţii tip alambic.
(3) Abrogat.
-------------
Punctul 12 din Normele metodologice de aplicare a art. 183, alin. (1), lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 22 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Alin. (3) al pct. 12 din Normele metodologice de aplicare a art. 183, alin. (1), lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogat de pct. 13 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Codul fiscal
Anularea, revocarea şi suspendarea autorizatiei
Art. 185. - [...]
(12) Antrepozitarii autorizati, cărora le-a fost suspendata, revocata sau anulata autorizatia şi care deţin stocuri de produse accizabile la data suspendarii, revocarii sau anularii, pot valorifica produsele înregistrate în stoc - materii prime, semifabricate, produse finite - numai cu acordul autorităţii fiscale competente, în condiţiile prevăzute de norme.
Norme metodologice
12^1. (1) Măsura suspendarii - cu excepţia cazului de la alin. (4) -, a revocarii sau a anularii autorizaţiilor se va dispune de către Comisia instituita în cadrul autorităţii fiscale centrale, în baza actelor de control emise de organele de specialitate, prin care s-au consemnat încălcări ale prevederilor legale care atrag aplicarea acestor măsuri.
(2) Actele de control prevăzute la alin. (1), temeinic justificate, vor fi inaintate, în termen de 2 zile lucratoare de la finalizare, comisiei instituita în cadrul autorităţii fiscale centrale, care va analiza propunerea organului de control şi va dispune în consecinţa.
(3) Decizia comisiei instituita în cadrul autorităţii fiscale centrale va fi adusa la cunoştinţa antrepozitarului autorizat sanctionat şi organului fiscal teritorial.
(4) În situaţia neplatii accizelor la termenele prevăzute de lege, măsura suspendarii autorizaţiilor se va dispune la momentul constatarii, de către autoritatea fiscala teritoriala.
(5) Atunci când deficientele care atrag măsura revocarii nu au consecinte fiscale şi sunt remediate în termen de 10 zile lucratoare de la data comunicarii actului de control de către organele cu atribuţii în acest sens, acestea vor comunică operativ comisiei instituite în cadrul autorităţii fiscale centrale faptul ca deficientele au fost remediate, situaţie în care aceasta comisie nu va mai dispune măsura de revocare.
(6) Abrogat.
(7) În toate situaţiile privind suspendarea, revocarea sau anularea autorizatiei, aceasta atrage suspendarea activităţii şi, după caz, aplicarea sigiliilor pe instalatiile de productie, operaţiune care va fi efectuata de autoritatea fiscala teritoriala în raza careia îşi desfăşoară activitatea antrepozitarul autorizat.
(8) Antrepozitarii autorizati a caror autorizatie a fost suspendata, revocata sau anulata pot sa valorifice produsele înregistrate în stoc - materii prime, semifabricate, produse finite -, numai cu acordul autorităţii fiscale care a dispus măsura de sanctionare.
(9) În toate cazurile, valorificarea produselor înregistrate în stoc se efectueaza sub supraveghere fiscala, astfel
a) fie către alte antrepozite fiscale, în regim suspensiv de accize;
b) fie către alti operatori economici la preţuri cu accize.
(10) În cazul anularii sau revocarii autorizatiei, cererea pentru o noua autorizatie poate fi depusa numai după o perioadă de 5 ani, respectiv 6 luni de la data la care decizia de anulare sau revocare a autorizatiei devine definitivă în sistemul cailor administrative de atac sau de la data hotărârii judecătorești definitive şi irevocabile.
(11) Cererea de renuntare la un antrepozit fiscal, în care se vor menţiona şi motivele acesteia, se depune la organul fiscal teritorial. Organul fiscal teritorial are obligaţia de a verifica dacă la data depunerii cererii antrepozitarul autorizat detine stocuri de produse accizabile şi dacă au fost respectate prevederile legale în materie. După verificare, cererea de renuntare, însoţită de actul de verificare, va fi transmisa autorităţii fiscale centrale.
-------------
Punctul 12^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 185, alin. (12) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 23 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Alin. (1), (5) şi (7) ale pct. 12^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 185, alin. (12) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost modificate de pct. 14 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Alin. (6) al pct. 12^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 185, alin. (12) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogat de pct. 15 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Alin. (10) şi (11) ale pct. 12^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 185, alin. (12) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost introduse de pct. 16 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Codul fiscal
Operatorul înregistrat
Art. 185^1. - (1) Operatorul înregistrat, înainte de primirea produselor trebuie să fie înregistrat la autoritatea fiscala competenţa, în condiţiile prevăzute în norme.
Norme metodologice
12^2. (1) Operatorul înregistrat este persoana fizica sau juridica autorizata în exercitarea activităţii acesteia, sa primeasca produse supuse accizelor în regim suspensiv provenite de la antrepozitari autorizati altii decat cei de pe teritoriul României.
(2) Operatorul înregistrat poate functiona numai în baza autorizatiei emise de autoritatea fiscala centrala prin Comisie.
(3) În vederea obtinerii autorizatiei de operator înregistrat, persoana care intenţionează să fie operator înregistrat trebuie să depună o cerere la autoritatea fiscala teritoriala.
(4) Cererea trebuie să conţină informaţiile şi să fie însoţită de documentele prevăzute în anexa nr. 7. Pentru a fi autorizat, fiecare operator înregistrat propus trebuie să aibă declarata cel puţin o locatie în care urmeaza sa realizeze receptia de produse supuse accizelor provenite de la antrepozitari autorizati din alte state membre.
(5) În situaţia în care receptia produselor supuse accizelor se realizează în mai multe locatii, cererea va fi însoţită de o declaratie privind locatiile în care urmeaza a se realiza receptia produselor accizabile.
(6) Cererea care nu indeplineste condiţiile prevăzute la alin. (4) şi (5) se considera a fi nula.
(7) Autoritatea fiscala teritoriala poate să solicite operatorului înregistrat propus orice informatie şi documente pe care le considera necesare, după caz, cu privire la
a) identitatea operatorului înregistrat propus;
b) amplasarea şi capacitatea maxima de depozitare a locurilor unde se receptioneaza produsele accizabile;
c) tipurile de produse accizabile ce urmeaza a fi receptionate în fiecare locatie;
d) capacitatea operatorului înregistrat propus de a asigura garantia conform prevederilor pct. 20.
(8) În actiunea de verificare, autoritatea fiscala teritoriala poate solicita sprijinul organelor cu atribuţii de control pentru furnizarea unor elemente de preinvestigare în ceea ce priveste indeplinirea condiţiilor de autorizare a fiecarui solicitant.
(9) Atunci când în termen de 30 de zile de la depunerea documentatiei, autoritatea fiscala teritoriala, după verificarea realitatii datelor şi informaţiilor prezentate de operatorul înregistrat propus, constata ca acesta nu indeplineste condiţiile pentru a fi autorizat, va comunică în scris, operatorului înregistrat propus decizia de respingere a cererii, cu motivatia corespunzătoare.
(10) Nu va fi autorizata ca operator înregistrat, persoana care a fost condamnata printr-o hotărâre judecătorească definitivă în România sau într-un alt stat pentru o infractiune dintre cele reglementate de legislatia vamala sau fiscala.
(11) Operatorul înregistrat propus este obligat ca pe durata actiunii de verificare să asigure condiţiile necesare bunei desfăşurări a acesteia.
(12) Autoritatea fiscala teritoriala, are obligaţia ca în termen de 30 de zile de la depunerea cererii şi a documentatiei complete, sa transmita Comisiei dosarul insotit de un referat privind oportunitatea emiterii autorizatiei de operator înregistrat.
(13) Comisia va comunică în scris solicitantului, decizia de autorizare ca operator înregistrat, sau, după caz, decizia de respingere a cererii. De asemenea. Comisia, va instiinta autoritatea fiscala teritoriala despre modul de solutionare a cererii.
(14) În cazul autorizarii ca operator înregistrat, Comisia va emite autorizatia care va contine urmatoarele elemente: codul de accize, elementele de identificare ale operatorului înregistrat, tipul produselor supuse accizelor care urmeaza a fi receptionate, nivelul şi forma garantiei, precum şi perioada de valabilitate a autorizatiei.
(15) Autorizatia de operator înregistrat are valabilitate 5 ani, cu incepere de la data de 1 a lunii urmatoare celei în care operatorul înregistrat face dovada constituirii garantiei în cuantumul şi în forma aprobate de autoritatea fiscala competenţa.
(16) În situaţia în care intervin modificari faţă de datele initiale menţionate în autorizatie, operatorul înregistrat are obligaţia de a solicita Comisiei modificarea acesteia, după cum urmeaza
a) pentru fiecare noua locatie în care urmeaza a se realiza receptia de produse supuse accizelor, operatorul înregistrat va depune o cerere la autoritatea fiscala teritoriala, însoţită de declaratia prevăzută la alin. (5), cu cel puţin 15 zile înainte de receptia produselor;
b) dacă se modifica datele de identificare ale operatorului înregistrat, în termen de 30 de zile de la data înregistrării modificarii;
c) dacă modificările intervenite se referă la tipul produselor supuse accizelor, cu cel puţin 60 de zile înainte de receptia produselor.
(17) Operatorul înregistrat nu poate realiza receptia de produse supuse accizelor, intr-o locatie dacă nu face dovada înregistrării acesteia la autoritatea fiscala teritoriala unde este înregistrat ca platitor de impozite şi taxe şi nu are atribuit codul de accize. Autoritatea fiscala teritoriala va transmite în termen de 5 zile lucratoare o copie a declaraţiei pentru noua locatie la Comisie în vederea atribuirii codului de accize.
(18) După atribuirea codului de accize, în termen de 3 zile lucratoare, o copie a declaraţiei pe care este inscris acest cod se va transmite autorităţii fiscale a operatorului înregistrat în vederea aducerii atât la cunoştinţa acestuia cat şi la cunoştinţa autorităţii fiscale teritoriale în raza careia se afla noua locatie, după caz.
(19) Produsele supuse accizelor, primite în regim suspensiv de către operatorul înregistrat sunt insotite de documentul administrativ de însoţire, conform procedurii prevăzute la pct 14.
(20) Autorizatia de operator înregistrat poate fi revocata atunci când titularul acesteia nu respecta una din condiţiile prevăzute la art. 185^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
(21) Autorizatia de operator înregistrat poate fi revocata şi în situaţia în care operatorul înregistrat autorizat savarseste o infractiune la reglementarile vamale sau fiscale.
(22) Decizia de revocare se comunică operatorului înregistrat şi îşi produce efecte de la data la care a fost adusa la cunoştinţa acestuia.
(23) În cazuri excepţionale când interesele legitime ale operatorului înregistrat impun aceasta, Comisia poate decala termenul de intrare în vigoare a deciziei de revocare, la o dată ulterioară.
(24) Operatorul înregistrat nemultumit poate contesta decizia de a revocare a autorizatiei, potrivit legislaţiei în vigoare.
(25) Contestarea deciziei de revocare a autorizatiei de operator înregistrat, suspenda efectele juridice ale acestei decizii pe perioada solutionarii contestaţiei în procedura administrativa.
(26) În cazul în care operatorul înregistrat doreste sa renunte la autorizatie, acesta are obligaţia sa notifice acest fapt Comisiei cu cel puţin 60 de zile înainte de data de la care renuntarea la autorizatie îşi produce efecte.
-------------
Punctul 12^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 185^1, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 24 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Alin. (15) al pct. 12^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 185^1, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 17 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Codul fiscal
Operatorul neinregistrat
Art. 185^2. - Operatorul neinregistrat are urmatoarele obligaţii
a) sa dea o declaratie la autoritatea fiscala competenţa, înainte de expedierea produselor de către antrepozitarul autorizat şi sa garanteze plata accizelor, în condiţiile prevăzute în norme;
Norme metodologice
12^3. (1) Operatorul neinregistrat este persoana fizica sau juridica autorizata în exercitarea profesiei sale, sa primeasca cu titlu ocazional produse supuse accizelor în regim suspensiv provenite de la antrepozitari autorizati, altii decat cei de pe teritoriul României.
(2) Operatorul neinregistrat nu poate detine sau expedia produse supuse accizelor în regim suspensiv.
(3) Un operator neinregistrat poate efectua achizitii intracomunitare de produse supuse accizelor numai în baza autorizatiei emise de autoritatea fiscala teritoriala la care acesta este înregistrat ca platitor de impozite şi taxe, prin compartimentul cu atribuţii în domeniul autorizarii.
(4) În vederea obtinerii autorizatiei de operator neinregistrat, persoana care intenţionează să fie un astfel de operator trebuie să depună o declaratie la autoritatea fiscala teritoriala.
(5) Declaratia trebuie să conţină informaţiile şi să fie însoţită de documentele prevăzute în anexa nr. 8.
(6) Declaratia care nu contine toate informaţiile solicitate se considera a fi nula.
(7) Înainte de inregistrarea declaraţiei, operatorul neinregistrat trebuie să constituie o garantie la nivelul cuantumului accizelor aferente produselor ce urmeaza a fi receptionate, în contul Ministerului Finanţelor Publice şi sa o aduca la cunoştinţa autorităţii fiscale teritoriale.
(8) Autorizatia de operator neinregistrat se emite pentru fiecare operaţiune de achizitionare de produse accizabile în regim suspensiv potrivit prevederilor alin. (1).
(9) În vederea emiterii autorizatiei, autoritatea fiscala teritoriala poate să solicite operatorului neinregistrat propus orice informatie şi documente pe care le considera necesare, după caz, cu privire la
a) identitatea operatorului neinregistrat propus;
b) locul unde se receptioneaza produsele accizabile;
c) tipurile de produse accizabile ce urmeaza a fi receptionate.
(10) Autorizatia de operator neinregistrat va fi emisa în termen de maxim 5 zile lucratoare de la depunerea documentatiei complete, în doua exemplare.
(11) Un exemplar al autorizatiei rămâne la autoritatea fiscala emitenta iar cel de-al doilea exemplar se elibereaza operatorului neinregistrat. Pentru fiecare operaţiune în parte o copie a autorizatiei se transmite antrepozitului fiscal expeditor şi va însoţi transportul până la destinatie, fiind anexat documentului administrativ de însoţire.
(12) Nu va primi calitatea de operator neinregistrat, persoana care a comis o infractiune grava sau infractiuni repetate la reglementarile vamale sau fiscale.
(13) Operatorul neinregistrat are obligaţia sa tina evidente distincte privind cantitatile de produse receptionate în regim suspensiv. Informaţiile privind produsele vor fi înregistrate într-un registru special în care se vor menţiona urmatoarele informaţii: tara şi denumirea antrepozitului fiscal expeditor, denumirea produselor, unitatea de măsura, cantitatea receptionata, numărul de înregistrare al autorizatiei, numărul documentului administrativ de însoţire aferent, cuantumul accizelor platite şi numărul documentului de plată.
(14) Produsele supuse accizelor, primite în regim suspensiv de către operatorul neinregistrat sunt insotite de documentul administrativ de însoţire, conform procedurii prevăzute la pct. 14.
(15) Operatorul neinregistrat este obligat ca la primirea produselor accizabile sa anunte autoritatea fiscala în raza careia au fost primite produsele şi sa pastreze produsele accizabile în locul de receptie cel puţin 48 de ore, în vederea verificării acestora şi a certificării documentului administrativ de însoţire de către reprezentantul acestei autorităţi.
(16) În cazul în care receptia produselor accizabile se face într-un loc situat în raza teritoriala a altei autorităţi fiscale decat cea care i-a eliberat autorizatia, autoritatea fiscala de la locul primirii produselor va informa operativ autoritatea fiscala emitenta a autorizatiei despre acest fapt.
-------------
Punctul 12^3 din Normele metodologice de aplicare a art. 185^2, lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 24 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Secţiunea a 5-a
Deplasarea şi primirea produselor accizabile aflate în regim suspensiv
Codul fiscal
Secţiunea a 5-a
Deplasarea şi primirea produselor accizabile aflate în regim suspensiv
Deplasarea produselor accizabile aflate în regim suspensiv
Art. 186. [...]
(2) Pe durata deplasarii unui produs accizabil, acciza se suspenda, dacă sunt satisfacute urmatoarele cerinţe
[...]
d) containerul în care este deplasat produsul este sigilat corespunzător, conform prevederilor din norme;
Norme metodologice
13. (1) Containerele în care sunt deplasate produsele accizabile în regim suspensiv trebuie să poarte sigiliile antrepozitului fiscal expeditor.
(2) În înţelesul prezentelor norme metodologice, prin container se înţelege orice recipient care serveste la transportul în cantitati angro al produselor accizabile sau în cazul circulaţiei comerciale în vrac, orice cisterna aferenta camioanelor, vagoanelor, navelor sau altor mijloace de transport, ori o cisterna ISO.
(3) În cazul deplasarii în regim suspensiv a produselor accizabile dintr-un antrepozit fiscal din România către un stat membru, inclusiv în cazul deplasarii către un birou vamal de iesire din teritoriul comunitar, containerele în care se deplaseaza produsele respective trebuie să poarte şi sigiliile aplicate de reprezentantul desemnat de autoritatea fiscala teritoriala din raza careia pleaca produsul sau de autoritatea competentă dintr-un alt stat membru, în situaţiile în care se impun desigilarea şi resigilarea containerelor. În situaţia în care vamuirea se efectueaza la un birou vamal din teritoriul comunitar, sigiliile aplicate de reprezentantul autorităţii fiscale vor fi inlocuite, după caz, cu sigiliile vamale.
(4) În cazul deplasarii produselor accizabile între un birou vamal de intrare în teritoriul comunitar şi un antrepozit fiscal din România, containerele în care se afla produsele trebuie să poarte şi sigiliile biroului vamal sau ale autorităţii competente din statul membru, în situaţia în care se impune desigilarea şi resigilarea containerelor.
(5) Sigiliile prevăzute la alin. (3) şi (4) sunt de unica folosinţă şi trebuie să poarte insemnele celor care le aplica.
(6) Prevederile alin. (2) al art. 186 din Codul fiscal se aplică şi circulaţiei intracomunitare a produselor supuse accizelor cu o cota zero care nu au fost eliberate în consum.
-------------
Pct. 13 din Normele metodologice de aplicare a art. 186, alin. (2), lit. d) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 25 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Alin. (3) al pct. 13 din Normele metodologice de aplicare a art. 186, alin. (2), lit. d) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 18 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Alin. (6) al pct. 13 din Normele metodologice de aplicare a art. 186, alin. (2), lit. d) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 19 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Codul fiscal
Documentul administrativ de însoţire
Art. 187. - (1) Deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv este permisa numai atunci când este însoţită de documentul administrativ de însoţire. Modelul documentului administrativ de însoţire va fi prevăzut în norme.
(2) În cazul deplasarii produselor accizabile în regim suspensiv, acest document se întocmeşte în 5 exemplare, utilizate după cum urmeaza
a) primul exemplar rămâne la antrepozitul fiscal expeditor;
b) exemplarele 2, 3 şi 4 ale documentului însoţesc produsele accizabile pe parcursul miscarii până la antrepozitul fiscal primitor, operatorul înregistrat sau operatorul neinregistrat. La sosirea produselor la locul de destinatie, acestea trebuie să fie completate de către primitor şi să fie certificate de către autoritatea fiscala competenţa în raza careia îşi desfăşoară activitatea primitorul, cu excepţiile prevăzute în norme. După certificare, exemplarul 2 al documentului administrativ de însoţire se păstrează de către acesta, exemplarul 3 se transmite expeditorului, iar exemplarul 4 se transmite şi rămâne la autoritatea fiscala competenţa a primitorului;
c) exemplarul 5 se transmite de către expeditor, la momentul expedierii produselor, autorităţii fiscale competente în raza careia acesta îşi desfăşoară activitatea.
(3) Antrepozitul fiscal primitor, operatorul înregistrat sau operatorul neinregistrat are obligaţia de a transmite antrepozitului fiscal expeditor exemplarul 3 al documentului administrativ de însoţire, în conformitate cu legislatia statului membru al expeditorului.
Norme metodologice
14. (1) Documentul administrativ de însoţire este un instrument de verificare a originii, a livrarii, a transportului şi a admiterii produselor accizabile deplasate în regim suspensiv de la un antrepozit fiscal către un alt antrepozit fiscal sau către un operator înregistrat ori un operator neinregistrat.
(2) Modelul documentului administrativ de însoţire este în conformitate cu legislatia comunitara şi este prevăzut în anexa nr. 9.
(3) Documentul administrativ de însoţire se întocmeşte de regula în 4 exemplare, vizate de autoritatea fiscala a locului de expediere, din care
a) primul exemplar rămâne la antrepozitul fiscal expeditor,
b) exemplarele 2, 3 şi 4 însoţesc obligatoriu produsul accizabil pe parcursul deplasarii până la antrepozitul fiscal primitor, operatorul înregistrat sau operatorul neinregistrat.
(4) La sosirea produsului în antrepozitul fiscal primitor, la operatorul înregistrat sau la operatorul neinregistrat, acesta trebuie să completeze toate cele 3 exemplare ale documentului administrativ de însoţire la rubricile aferente primitorului şi, înainte de desigilarea şi descarcarea produsului, să solicite autorităţii fiscale teritoriale în raza careia îşi desfăşoară activitatea desemnarea unui reprezentant al acesteia, care în maximum 48 de ore trebuie să efectueze verificarea şi certificarea datelor inscrise în documentul administrativ de însoţire.
(5) Din cele 3 exemplare certificate de către reprezentantul autorităţii fiscale teritoriale, exemplarul 3 se transmite de antrepozitul fiscal primitor, de operatorul înregistrat sau de operatorul neinregistrat la antrepozitul fiscal expeditor, iar exemplarul 4 se transmite autorităţii fiscale teritoriale în raza careia primitorul îşi desfăşoară activitatea. Exemplarul 2 rămâne la antrepozitul fiscal primitor.
(6) În cazul României, documentul administrativ de însoţire se întocmeşte în 5 exemplare, iar exemplarul 5 se transmite de către antrepozitul fiscal expeditor la momentul expedierii produselor către autoritatea fiscala teritoriala în raza careia îşi desfăşoară activitatea, atât pe suport de hartie cat şi în format electronic.
(7) În cazul antrepozitarului autorizat pentru producţia de alcool etilic şi pentru prelucrarea acestuia, toate cele 5 exemplare ale documentului administrativ de însoţire vor fi vizate la rubrica aferenta autorităţii fiscale de expediere de către reprezentantul fiscal desemnat de aceasta autoritate. În situaţia în care antrepozitele fiscale de productie pentru alcool etilic şi de prelucrare a acestuia se afla în localităţi diferite, trebuie să se procedeze ca la alin. (4), (5) şi (6).
(8) Prin excepţie, atunci când antrepozitele fiscale de productie de alcool etilic şi de prelucrare a acestuia se afla în acelasi loc, documentul administrativ de însoţire se întocmeşte în 3 exemplare, din care primul exemplar se păstrează la antrepozitul fiscal de productie, exemplarul 2 rămâne la antrepozitul fiscal de prelucrare, iar exemplarul 3 se transmite la autoritatea fiscala teritoriala în raza careia îşi desfăşoară activitatea. În aceasta situaţie, exemplarele 2 şi 3 se completeaza de către antrepozitul fiscal de prelucrare ca antrepozit fiscal primitor, iar certificarea se face de către reprezentantul fiscal.
(9) În cadrul livrarilor intracomunitare în regim suspensiv, antrepozitarul autorizat expeditor, sau reprezentantul sau, poate să modifice conţinutul casutelor 4, 7, 7a, 13, 14 şi/sau 17 din documentului administrativ de însoţire pentru a inscrie noul destinatar -antrepozitar autorizat sau operator înregistrat -, precum şi noul loc de destinatie a livrarii. În acest caz, autoritatea fiscala competenţa a expeditorului va fi imediat informata iar noul destinatar sau locul de livrare vor fi inscrise pe versoul documentului administrativ de însoţire.
(10) La emiterea documentului de însoţire în cadrul circulaţiei intracomunitare a produselor energetice pe cale maritima sau fluviala, antrepozitarul autorizat expeditor poate să nu completeze casutele 4, 7, 7a, 13, 14 şi/sau 17 ale acestuia, dacă la momentul expedierii produselor, nu cunoaste destinatarul, dar numai cu condiţia ca
a) autoritatea fiscala teritoriala sa autorizeze antrepozitului fiscal expeditor, ca inaintea livrarii produselor sa nu completeze casutele respective;
b) antrepozitul fiscal expeditor sa comunice autorităţii fiscale teritoriale informaţiile corespunzătoare cu privire la denumirea şi adresa primitorului, codul de accize al acestuia şi statul membru de destinatie, imediat ce acestea sunt cunoscute sau cel tarziu atunci când produsele ajung la destinatie.
(11) În cazul circulaţiei intracomunitare de produse accizabile în regim suspensiv, antrepozitul fiscal expeditor dintr-un stat membru poate utiliza în locul documentului administrativ de însoţire un document comercial prevăzut în legislatia acelui stat membru, care să conţină aceleasi informaţii cu cele din documentul administrativ de însoţire.
(12) Prevederile alin. (1) al art. 187 din Codul fiscal nu sunt aplicabile în cazul prevăzut la alin. (2) şi (3) ale pct. 2^2.
(13) Circulatia intracomunitara a produselor accizabile supuse marcarii potrivit prevederilor art. 202 din Codul fiscal, dintr-un alt stat membru către România, produse care sunt destinate vanzarii în România, va fi însoţită de documentul administrativ de însoţire.
-------------
Punctul 14 din Normele metodologice de aplicare a art. 187 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 26 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Alin. (12) şi (13) ale pct. 14 din Normele metodologice de aplicare a art. 187 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost introduse de pct. 20 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Codul fiscal
Primirea produselor accizabile aflate în regim suspensiv
Art. 188. - Pentru un produs în regim suspensiv care este deplasat, acciza continua să fie suspendata la primirea produsului în antrepozitul fiscal, dacă sunt satisfacute urmatoarele cerinţe
[...]
c) antrepozitul fiscal primitor trebuie să obţină de la autoritatea fiscala competenţa certificarea documentului administrativ de însoţire a produselor accizabile primite, cu excepţiile prevăzute în norme;
--------------
Art. 188 este reprodus cum a fost modificat de pct. 167 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006
"Primirea produselor accizabile aflate în regim suspensiv
Norme metodologice
14^1. Obligaţia certificării documentului administrativ de însoţire de către autoritatea fiscala competenţa nu este aplicabila în cazul produselor accizabile deplasate în regim suspensiv prin conducte fixe.
---------------
Punctul 14^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 188, lit. c) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de punctul 6, subpunctul 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.
Codul fiscal
Descarcarea documentului administrativ de însoţire
Art. 189^1. - Dacă o persoană care a expediat un produs accizabil în regim suspensiv nu primeste documentul administrativ de însoţire certificat, în termen de 45 de zile de la data expedierii produsului, are datoria de a instiinta în urmatoarele 5 zile autoritatea fiscala competenţa cu privire la acest fapt şi de a plati accizele pentru produsul respectiv, în termen de 7 zile de la data expirarii termenului de primire a acelui document.
Norme metodologice
14^2. (1) Termenul de primire a documentului administrativ de însoţire certificat, este de 45 de zile lucratoare de la data expedierii produsului.
(1^1) Oblibaţiile de a instiinta autoritatea fiscala competenţa de neprimirea în termen de către antrepozitul fiscal expeditor a documentului administrativ de însoţire certificat, precum şi de a plati accizele corespunzătoare revin antrepozitarului autorizat.
(2) În situaţia în care documentul administrativ de însoţire certificat este primit de către expeditor după expirarea termenului prevăzut la alin. (1), acesta poate solicita restituirea accizelor platite, în termen de 12 luni de la certificarea documentului. În acest caz expeditorul va depune o cerere la autoritatea fiscala la care este înregistrat ca platitor de impozite şi taxe, cererea fiind însoţită de documentele justificative.
-------------
Punctul 14^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 189^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 27 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Alin. (1^1) al pct. 14^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 189^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 21 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Codul fiscal
Deplasarea unui produs accizabil între un antrepozit fiscal şi un birou vamal
Art. 191. - (1) În cazul deplasarii unui produs accizabil între un antrepozit fiscal din România şi un birou vamal de iesire din teritoriul comunitar sau între un birou vamal de intrare în teritoriul comunitar şi un antrepozit fiscal din România, acciza se suspenda dacă sunt indeplinite condiţiile prevăzute de norme. Aceste condiţii sunt în conformitate cu principiile prevăzute la art. 186 -190.
Norme metodologice
15. (1) Indiferent de formalitatile din legislatia vamala, deplasarea unui produs accizabil între un antrepozit fiscal din România şi un birou vamal de iesire din teritoriul comunitar în vederea exportului este însoţită de documentul administrativ de însoţire. Acest document se întocmeşte în 5 exemplare.
(2) Pe durata deplasarii acciza se suspenda dacă sunt indeplinite urmatoarele condiţii
a) produsul este insotit de exemplarele 2, 3 şi 4 ale documentului administrativ de însoţire;
b) ambalajul în care este deplasat produsul are la exterior marcaje care identifica cu claritate tipul şi cantitatea produsului aflat în interior;
c) containerul în care este deplasat produsul este sigilat potrivit prevederilor pct. 13;
d) produsul este insotit de dovada constituirii unei garantii de către antrepozitul fiscal pentru plata accizelor aferente produsului deplasat.
(3) Primul exemplar al documentului administrativ de însoţire rămâne la antrepozitul fiscal expeditor, iar exemplarul 5 se transmite la autoritatea fiscala teritoriala în raza careia acesta îşi desfăşoară activitatea.
(4) După scoaterea definitivă a produselor de pe teritoriul comunitar şi intocmirea documentului administrativ unic prevăzut la alin. (5), exemplarele 2, 3 şi 4 ale documentului administrativ de însoţire se confirma de biroul vamal de iesire din teritoriul comunitar. Exemplarul 2 rămâne la biroul vamal iar exemplarele 3 şi 4 se transmit de către acesta antrepozitului fiscal expeditor şi, respectiv, autorităţii fiscale teritoriale în raza careia îşi desfăşoară activitatea expeditorul.
(5) În situaţia deplasarii unui produs accizabil între un birou vamal de intrare în teritoriul comunitar şi un antrepozit fiscal din România, acciza se suspenda dacă sunt indeplinite urmatoarele condiţii
a) produsul accizabil este insotit de 3 exemplare ale documentului administrativ unic reglementat de legislatia vamala, document care în aceasta situaţie inlocuieste documentul administrativ de însoţire şi are acelasi rol ca şi acesta;
b) ambalajul în care este deplasat produsul are la exterior marcaje care identifica cu claritate tipul şi cantitatea produsului aflat în interior;
c) containerul în care este deplasat produsul este sigilat potrivit prevederilor pct. 13;
d) produsul este insotit de dovada constituirii de către antrepozitul fiscal primitor a unei garantii pentru plata accizelor aferente produsului deplasat.
(6) Cele 3 exemplare ale documentului administrativ unic însoţesc produsele accizabile până la antrepozitul fiscal primitor.
(7) După certificarea celor 3 exemplare de către antrepozitul fiscal primitor, un exemplar se retine de către acesta, al doilea exemplar este transmis inapoi la biroul vamal de intrare în teritoriul comunitar, iar cel de-al treilea exemplar se transmite autorităţii fiscale teritoriale în raza careia îşi desfăşoară activitatea antrepozitul fiscal primitor.
(8) Dovada constituirii garantiei de către antrepozitul fiscal pentru plata accizelor aferente produsului deplasat va fi reprezentata de confirmarea scrisa a autorităţii fiscale teritoriale privind garantia depusa, în conformitate cu prevederile art. 183 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
(9) În cazurile în care se utilizeaza documentul administrativ unic, la completarea acestuia se vor avea în vedere urmatoarele reguli
a) în casuta 33 a documentului administrativ unic, se va completa codul NC corespunzător;
b) în casuta 44 se va indica clar ca este vorba despre o livrare de produse supuse accizelor;
c) o copie a exemplarului 1 al documentului va fi păstrată de către expeditor;
d) o copie a exemplarului 5 al documentului vizat va fi restituita expeditorului de către beneficiar.
-------------
Punctul 15 din Normele metodologice de aplicare a art. 191, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 28 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Momentul exigibilitatii accizelor
Art. 192. - (1) Pentru orice produs accizabil, acciza devine exigibila la data când produsul este eliberat pentru consum în România.
Norme metodologice
15^1. Abrogat.
-------------
Punctul 15^1 din din Normele metodologice de aplicare a art. 192, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 12 din secţiunea E a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.
Punctul 15^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 192, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogat de pct. 29 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Momentul exigibilitatii accizelor
Art. 192 [...]
(3) În cazul pierderilor sau lipsurilor, acciza pentru un produs accizabil devine exigibila la data când se constata o pierdere sau o lipsa a produsului accizabil.
(4) Prevederea alin. (3) nu se aplică şi plata accizei nu se datorează dacă pierderea sau lipsa intervine în perioada în care produsul accizabil se afla într-un regim suspensiv şi sunt indeplinite oricare dintre urmatoarele condiţii: [...]
b) produsul nu este disponibil pentru a fi folosit în România datorita evaporarii sau altor cauze care reprezinta rezultatul natural al producerii, detinerii sau deplasarii produsului, dar numai în situaţia în care cantitatea de produs care nu este disponibila pentru a fi folosita în România nu depăşeşte limitele prevăzute în norme.
Norme metodologice
16. În cazul pierderilor sau lipsurilor de produse accizabile, acestea se admit ca neimpozabile atunci când sunt indeplinite urmatoarele condiţii
a) pot fi dovedite prin procese-verbale privind inregistrarea pierderilor sau lipsurilor;
b) se încadrează în limitele prevăzute în normele tehnice ale utilajelor şi instalaţiilor şi/sau în actele normative în vigoare; şi
c) sunt evidentiate şi înregistrate în contabilitate.
Codul fiscal
Art. 192. [...]
(3) În cazul pierderilor sau lipsurilor, acciza pentru un produs accizabil devine exigibila la data când se constata o pierdere sau o lipsa a produsului accizabil.
[...]
(5) În cazul unui produs accizabil, care are dreptul de a fi scutit de accize, acciza devine exigibila la data la care produsul este utilizat în orice scop care nu este în conformitate cu scutirea.
(6) În cazul unui produs energetic, pentru care acciza nu a fost anterior exigibila, acciza devine exigibila la data la care produsul energetic este oferit spre vanzare sau la care este utilizat drept combustibil pentru motor sau combustibil pentru incalzire.
(7) În cazul unui produs accizabil, pentru care acciza nu a fost anterior exigibila şi care este depozitat într-un antrepozit fiscal pentru care se revoca ori se anulează autorizatia, acciza devine exigibila la data comunicarii revocarii sau anularii autorizatiei pentru produsele accizabile ce pot fi eliberate pentru consum.
Norme metodologice
17. (1) În toate situaţiile prevăzute la art. 192 alin. (3), (5), (6) şi (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, acciza se plateste în termen de 5 zile de la data la care a devenit exigibila.
(2) În cazul pierderilor înregistrate într-un antrepozit fiscal autorizat pentru producţia şi/sau depozitarea de produse accizabile cu nivele diferite de accize, acciza aferenta pierderilor, atunci când acestea nu se încadrează intr-una din situaţiile prevăzute la art. 192 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, se calculeaza cu cota cea mai mare practicata în antrepozitul fiscal respectiv.
(3) În cazul unui produs energetic pentru care acciza nu a fost anterior exigibila şi care, prin schimbarea destinatiei initiale, este oferit spre vanzare sau utilizat drept combustibil ori carburant, acciza devine exigibila la data la care produsul energetic este oferit spre vanzare, obligaţia platii accizei revenind vânzătorului, sau la data la care este utilizat drept combustibil sau carburant, obligaţia platii accizei revenind utilizatorului.
-------------
Punctul 17 din Normele metodologice de aplicare a art. 192, alin. (3), (5), (6) şi (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 30 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
(8) Accizele se calculeaza în cota şi rata de schimb în vigoare, la momentul în care acciza devine exigibila.
Norme metodologice
18. Rata de schimb pentru calcularea accizelor este cea stabilita potrivit prevederilor art. 218 din Codul fiscal.
Codul fiscal
Restituiri de accize
Art. 192^1. - (1) Pentru produsele energetice contaminate sau combinate în mod accidental, returnate antrepozitului fiscal pentru reciclare, accizele platite vor putea fi restituite în condiţiile prevăzute în norme.
(2) Pentru bauturile alcoolice şi produsele din tutun retrase de pe piaţa, dacă starea sau vechimea acestora le face improprii consumului, accizele platite pot fi restituite în condiţiile prevăzute în norme.
(3) Acciza restituita nu poate depăşi suma efectiv plătită.
Norme metodologice
18^1. (1) Pentru produsele supuse accizelor armonizate, returnate în antrepozitele fiscale de productie în vederea reciclarii, reconditionarii sau distrugerii, accizele platite ca urmare eliberarii în consum a acestor produse, pot fi restituite la cererea antrepozitului fiscal primitor.
(2) Antrepozitul fiscal primitor va depune cererea de restituire a accizelor aferente cantităţilor de produse accizabile înainte de a fi returnate în antrepozitul fiscal de productie, la autoritatea fiscala teritoriala unde este înregistrat ca platitor de impozite şi taxe.
(3) Cererea de restituire va fi însoţită de urmatoarele documente
a) un memoriu în care să justifice cauzele şi cantitatile de produse accizabile care fac obiectul returului în antrepozitul fiscal de productie,
b) documentele justificative care confirma cauzele care determina returnare a produselor accizabile în antrepozitul fiscal de productie;
c) documentele care justifica faptul ca produsele respective au fost realizate de antrepozitul fiscal primitor.
(4) Autoritatea fiscala teritoriala va analiza cererea şi documentaţia depusa de antrepozitul fiscal primitor şi va decide asupra restituirii accizelor.
(5) Restituirea accizelor va fi efectuata potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala.
(6) Nu intra sub incidenţa prevederilor alin. (1) produsele supuse accizelor care au fost eliberate în consum cu mai mult de 2 ani înainte de data depunerii cererii.
-------------
Punctul 18^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 192^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 31 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Secţiunea a 5^1-a
Lipsuri şi nereguli pe parcursul circulaţiei intracomunitare în regim suspensiv a produselor accizabile
Lipsuri pe timpul suspendarii
Art. 192^2. - (1) Antrepozitarii autorizati beneficiaza de scutire pentru pierderile de natura celor prevăzute la art. 192 alin. (4), intervenite pe timpul transportului intracomunitar al produselor în regim suspensiv. În acest caz, pierderile trebuie dovedite conform regulilor statului membru de destinatie. Aceste scutiri se aplică, de asemenea, şi operatorilor inregistrati şi neinregistrati pe timpul transportului în regim suspensiv.
(2) Fără a contraveni art. 192^3 în cazul lipsurilor, altele decat pierderile la care se referă alin. (1), şi în cazul pierderilor pentru care nu sunt acordate scutirile prevăzute la alin. (1), acciza va fi stabilita pe baza cotelor aplicabile în statele membre respective, în momentul în care pierderile - corect stabilite de către autorităţile competente - s-au produs sau, dacă este necesar, la momentul când lipsa a fost înregistrată.
(3) Lipsurile la care se face referire la alin. (2) şi pierderile care nu sunt scutite conform prevederilor alin. (1) vor fi, în toate cazurile, indicate de autorităţile fiscale competente pe verso-ul exemplarului documentului administrativ de însoţire care va fi returnat expeditorului, potrivit procedurii stabilite prin norme.
Norme metodologice
18^2. (1) În cazul pierderilor sau lipsurilor de produse intervenite pe parcursul transportului intracomunitar al produselor supuse accizelor în regim suspensiv, autoritatea competentă a statului membru în care s-au stabilit respectivele pierderi sau lipsuri, trebuie să mentioneze despre aceasta pe exemplarul de returnat al documentului de însoţire.
(2) La sosirea produselor în statul membru de destinatie, autoritatea competentă a respectivului stat membru trebuie să indice dacă acorda scutire parţială sau nu acorda scutire pentru pierderile sau lipsurile stabilite.
(3) În cazurile menţionate la alin. (1) şi (2) autoritatea competentă a statului membru de destinatie, trebuie să specifice baza de calcul a accizei.
(4) Autoritatea competenţa a statului membru de destinatie trebuie să trimita autorităţii competente a statului membru în care s-au constatat pierderile sau lipsurile, o copie a exemplarului de returnat al documentului de însoţire.
(5) Acciza datorata se calculeaza de către autoritatea competentă a statului membru în care s-au stabilit ori s-au constatat pierderile sau lipsurile, pe baza cotelor accizelor aplicabile în acest stat, la momentul în care pierderile s-au produs ori dacă este necesar, când lipsa a fost înregistrată.
-------------
Punctul 18^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 192^2 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 31 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Produse cu accize platite, utilizate în scopuri comerciale în România
Art. 192^4. - [...]
(3) Acciza este datorata, după caz, de către comerciantul din România sau de persoana care primeste produsele pentru utilizare în România.
Norme metodologice
18^2.1. - (1) Pentru aromele alimentare, extractele şi concentratele alcoolice, accizele platite de către comerciantul din România ca urmare a achizitiei de la un furnizor dintr-un alt stat membru pot fi restituite la cererea comerciantului care s-a conformat cerințelor prevăzute la alin. (5) al art. 192^4 din Codul fiscal.
(2) Cererea de restituire va fi însoţită de
a) documentul care să ateste ca acciza a fost plătită; şi
b) copia documentelor care atesta ca livrarea s-a efectuat către un antrepozit fiscal de productie bauturi alcoolice la preţuri fără accize; sau
c) copia documentelor care atesta ca livrarea s-a efectuat către un operator economic producător de bauturi nealcoolice ori produse alimentare, în care să fie înscrisă menţiunea «scutit de accize».
-------------
Pct. 18^2.1. din Normele metodologice de aplicare a art. 192^4, alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 22 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Codul fiscal
Documentul de însoţire simplificat
Art. 192^5. - (1) Documentul de însoţire simplificat se întocmeşte de către expeditor în 3 exemplare şi se utilizeaza după cum urmeaza
a) primul exemplar rămâne la expeditor;
b) exemplarele 2 şi 3 ale documentului de însoţire simplificat însoţesc produsele accizabile pe timpul transportului până la primitor;
c) exemplarul 2 rămâne la primitorul produselor;
d) exemplarul 3 trebuie să fie restituit expeditorului cu certificarea receptiei şi cu menţionarea tratamentului fiscal ulterior al marfurilor în statul membru de destinatie dacă furnizorul solicita în mod expres acest lucru în cadrul unei cereri de restituire de accize.
(2) Modelul documentului de însoţire simplificat va fi prevăzut în norme.
Norme metodologice
18^3. (1) Documentul de însoţire simplificat se utilizeaza în cazul produselor supuse accizelor care au fost eliberate deja în consum într-un stat membru şi care circulă între acest stat membru şi România pentru a fi utilizate în scop comercial.
(2) Documentul de însoţire simplificat este utilizat şi în cazul circulaţiei intracomunitare a alcoolului complet denaturat.
(3) Modelul documentului de însoţire simplificat este în conformitate cu legislatia comunitara şi este prevăzut în anexa nr. 10.
(4) În cazurile menţionate la alin. (1) şi (2) pentru produsele accizabile deja eliberate în consum într-un stat membru şi care sunt destinate a fi utilizate în scop comercial în alt stat membru, statele membre pot utiliza un document comercial care să conţină aceleasi informaţii ca şi cele din documentul de însoţire simplificat.
-------------
Punctul 18^3 din Normele metodologice de aplicare a art. 192^5 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 31 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Restituirea accizelor pentru produsele cu accize platite
Art. 192^6. - (1) Un comerciant în timpul activităţii sale poate să solicite restituirea accizelor aferente produselor accizabile care au fost eliberate în consum în România, atunci când aceste produse sunt destinate consumului în alt stat membru, cu respectarea urmatoarelor condiţii
a) înainte de eliberarea produselor, comerciantul expeditor trebuie să faca o cerere de restituire la autoritatea fiscala competenţa şi sa faca dovada ca acciza a fost plătită;
b) livrarea produselor către statul membru de destinatie se face în conformitate cu prevederile art. 192^4;
c) comerciantul expeditor trebuie să prezinte autorităţii fiscale competente copia returnata a documentului prevăzut la art. 192^5, certificata de către destinatar, care trebuie să fie însoţită de un document care să ateste ca acciza a fost plătită în statul membru de destinatie. De asemenea, comerciantul expeditor va prezenta adresa biroului autorităţii fiscale din statul membru de destinatie şi data de acceptare a declaraţiei destinatarului de către autoritatea fiscala competenţa a statului membru de destinatie, împreună cu numărul de înregistrare al acestei declaratii.
(2) Pentru produsele supuse accizelor, care sunt marcate şi eliberate în consum în România, se pot restitui accizele de către autoritatea fiscala competenţa, dacă aceasta autoritate a stabilit ca marcajele respective au fost distruse în condiţiile prevăzute în norme.
Norme metodologice
18^4. (1) Înainte de expedierea produselor, comerciantul expeditor va instiinta autoritatea fiscala teritoriala despre intentia de a solicita restituirea accizelor pentru produsele ce urmeaza a fi expediate pentru consum într-un alt stat membru şi sa faca dovada ca pentru acele produse accizele au fost platite.
(2) După receptia produselor de către destinatar şi plata accizei în statul membru de destinatie, comerciantul expeditor va depune la autoritatea fiscala teritoriala cererea de restituire, al carei model este prevăzut în anexa nr. 11. Cererea de restituire va fi însoţită de documentele prevăzute de Codul fiscal.
(3) Acciza de restituit va fi aferenta cantităţilor expediate şi efectiv receptionate.
(4) Restituirea accizelor se face potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala.
(5) Pentru produsele supuse accizelor, care sunt marcate şi eliberate în consum în România, şi care sunt destinate consumului în alt stat membru, accizele se pot restitui de către autoritatea fiscala teritoriala numai în limita unei valori corespunzătoare valorii accizelor aferente cantităţii de produse expediate. Dezlipirea marcajelor se face sub supraveghere fiscala, la solicitarea comerciantului expeditor.
(6) În situaţia în care un comerciant din România urmeaza sa primeasca produse supuse accizelor eliberate în consum în alt stat membru, înainte de expedierea produselor de către furnizor acesta va face o declaratie cu privire la acest fapt la autoritatea fiscala teritoriala. Pe baza acestei declaratii, autoritatea fiscala teritoriala va lua act de operaţiunea care urmeaza a se desfăşura şi pentru care exigibilitatea accizelor ia nastere la momentul receptiei produselor, termenul de plată fiind prima zi lucratoare imediat urmatoare celei în care s-au receptionat produsele.
-------------
Punctul 18^4 din Normele metodologice de aplicare a art. 192^6, alin. (1) şi (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 31 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Persoane fizice
Art. 192^7. - (1) Pentru produsele supuse accizelor şi eliberate în consum în alt stat membru, achiziţionate de către persoane fizice pentru nevoile proprii şi transportate de ele insele, accizele se datorează în statul membru în care produsele au fost achiziţionate.
(2) Produsele achiziţionate de persoane fizice se considera a fi destinate scopurilor comerciale, în condiţiile şi cantitatile prevăzute în norme.
Norme metodologice
18^5. (1) Pentru stabilirea destinatiei comerciale a produselor accizabile achiziţionate dintr-un alt stat membru, de persoanele fizice, se vor avea în vedere urmatoarele cerinţe
a) statutul comercial al deţinătorului şi motivele detinerii produselor;
b) locul în care se afla produsele, sau, dacă este cazul, mijlocul de transport utilizat;
c) orice alt document cu privire la produsele respective;
d) natura produselor;
e) cantitatea de produse.
(2) Se considera achizitii pentru uz propriu produsele cumparate şi transportate de persoane fizice până în urmatoarele limite cantitative
A) Tutunuri prelucrate
1) tigarete - 800 bucăţi;
2) tigari (cu o greutate maxima de 3 grame/bucata) - 400 bucăţi
3) tigari de foi - 200 bucăţi
4) tutun de fumat - 1 kg
B) Bauturi alcoolice
1) bauturi spirtoase - 10 litri
2) produse intermediare - 20 litri
3) vinuri şi bauturi fermentate - 90 litri
4) bere - 110 litri.
(3) Produsele achiziţionate şi transportate în cantitati superioare limitelor stabilite la alin. (2) se considera, dacă nu se dovedeste contrariul, a fi achiziţionate în scopuri comerciale, şi pentru acestea se vor respecta prevederile art. 192^4 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Autoritatea fiscala competenţa poate stabili pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1) dacă produsele deţinute în cantitati inferioare sau egale limitelor prevăzute la alin. (2) sunt destinate scopurilor comerciale.
-------------
Punctul 18^5 din Normele metodologice de aplicare a art. 192^7, alin. (1) şi (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 31 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Pct. 4) al lit. B a alin. (2) al pct. 18^5 din Normele metodologice de aplicare a art. 192^7, alin. (1) şi (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 23 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Codul fiscal
Vanzarea la distanta
Art. 192^8. - (1) Produsele supuse accizelor, cumparate de către persoane care nu au calitatea de antrepozitar autorizat sau de operator înregistrat ori neinregistrat şi care sunt expediate sau transportate direct ori indirect de către vânzător sau în numele acestuia, sunt supuse accizelor în statul membru de destinatie. În înţelesul prezentului articol, "statul membru de destinatie" este statul membru în care soseste trimiterea sau transportul de produse accizabile.
(2) Livrarea produselor supuse accizelor, eliberate deja în consum într-un stat membru şi care sunt expediate sau transportate direct sau indirect de către vânzător sau în numele acestuia către o persoană prevăzută la alin. (1), stabilita într-un alt stat membru, face ca acciza să fie datorata pentru respectivele produse în statul membru de destinatie. În aceasta situaţie, accizele platite în statul membru de provenienţă a bunurilor vor fi rambursate la cererea vânzătorului, în condiţiile stabilite prin norme.
(3) Acciza statului membru de destinatie va fi datorata de vânzător în momentul efectuării livrarii.
Norme metodologice
18^6. (1) Persoana care nu are calitatea de antrepozitar autorizat sau de operator înregistrat sau neinregistrat şi care cumpara produse supuse accizelor pentru a le expedia sau transporta direct sau indirect într-un alt stat membru, în alt scop decat cel comercial, trebuie să se inregistreze în acest sens la autoritatea fiscala unde acesta îşi are sediul.
(2) Persoanele menţionate la alin. (1) trebuie să tina o evidenta stricta a tuturor livrarilor de produse în cazul vanzarii la distanta, în care trebuie să inregistreze pentru fiecare livrare
a) numărul de ordine corespunzător livrarii;
b) data livrarii;
c) numărul facturii sau al altui document comercial care inlocuieste factura;
d) tara de destinatie;
e) datele de identificare ale destinatarului: denumirea, adresa;
f) grupa de produse expediate, inclusiv codurile NC corespunzătoare;
g)cantitatea de produse expediata, exprimata în unităţi de măsura corespunzătoare regulilor de calcul al accizei;
h) nivelul garantiei constituita în statul de destinatie;
i) dovada primirii produselor de către destinatar;
j) dovada platii accizelor în statul membru de destinatie;
k) cuantumul accizelor pentru care se solicita restituirea;
l) referire la trimestrul din anul în care se solicita restituirea.
(3) Vânzătorul va solicita autorităţii fiscale în raza careia îşi are sediul, o cerere de rambursare, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 12, mentionand livrarile efectuate în cadrul vanzarii la distanta, pentru care s-au platit accizele pe teritoriul statelor membre de destinatie, pe parcursul unui trimestru.
(4) Cererea se va prezenta în primele 20 de zile ale lunii urmatoare incheierii trimestrului în care au fost platite accizele în statele membre de destinatie şi va cuprinde informaţii referitoare la cantitatile de produse accizabile şi numerele de ordine corespunzătoare livrarilor pentru care se solicita rambursarea, precum şi suma totala de rambursat.
(5) Operaţiunea care genereaza dreptul de rambursare o constituie momentul platii accizelor în statul membru de destinatie.
(6) Vânzătorul are obligaţia sa pastreze la dispoziţia autorităţii fiscale pe o perioadă de 5 ani, facturile şi toate documentele care atesta atât plata accizelor pe teritoriul naţional pentru produsele expediate cat şi plata accizelor în statele membre de destinatie.
(7) Autoritatea fiscala analizeaza cererea şi documentele prezentate de vânzător şi dacă acestea se justifica, va rambursa accizele solicitate.
(8) Valoarea accizelor rambursate nu poate depăşi valoarea accizelor platite prin preţul de achizitie al produselor accizabile.
(9) Atunci când statul membru de destinatie este România, acciza se datorează de către vânzător şi se achită în România de către vânzător, obligatoriu prin reprezentantul fiscal desemnat de acesta în România.
(10) Termenul de plată al accizelor îl constituie ziua lucratoare imediat urmatoare celei în care a avut loc receptia marfurilor de către destinatar.
-------------
Punctul 18^6 din Normele metodologice de aplicare a art. 192^8, alin. (1),(2) şi (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 31 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Reprezentantul fiscal
Art. 192^9. - (1) Pentru produsele supuse accizelor provenite dintr-un alt stat membru, antrepozitarul autorizat expeditor poate desemna un reprezentant fiscal.
(2) Reprezentantul fiscal trebuie să fie stabilit în România şi înregistrat la autoritatea fiscala competenţa.
(3) Reprezentantul fiscal trebuie ca în locul şi în numele destinatarului, care nu are calitatea de antrepozitar autorizat, să respecte urmatoarele cerinţe: [...]
b) sa plateasca accizele la momentul receptionarii marfurilor, conform procedurilor stabilite prin norme; [...]
(4) Pentru situaţiile reglementate la art. 192^8, vânzătorul poate desemna un reprezentant fiscal, în forma şi maniera prevăzute la alin. (2) şi (3).
Norme metodologice
18^7. (1) Antrepozitarul autorizat expeditor dintr-un alt stat membru poate, înainte de efectuarea unei livrari către un operator înregistrat sau neinregistrat din România, sa desemneze un reprezentant fiscal.
(2) Reprezentantul fiscal trebuie să fie stabilit în România şi să fie autorizat de către autoritatea fiscala centrala.
(3) În scopul obtinerii autorizatiei, reprezentantul fiscal va depune la autoritatea fiscala centrala o cerere însoţită de urmatoarele documente
a) actul constitutiv al reprezentantului fiscal, care îi permite desfăşurarea acestei activităţi;
b) contractul de reprezentare incheiat cu antrepozitarul autorizat expeditor.
(4) Modelul cererii de autorizare a reprezentantului fiscal este prevăzut în anexa nr. 13.
(5) Autorizarea ca reprezentant fiscal, nu poate fi acordată decat persoanelor care ofera garantiile necesare pentru aplicarea corecta a dispoziţiilor legale şi pentru care masurile de urmărire şi control necesare pot fi asigurate fără a fi necesare cheltuieli administrative suplimentare.
(6) Cererea de autorizare nu poate fi aprobata în cazul persoanelor care au savarsit o infractiune grava sau încălcări repetate ale reglementarilor vamale sau fiscale.
(7) Decizia de neacordare a autorizatiei va fi comunicata în scris, odata cu motivele ce au condus la acest fapt.
(8) Autorizatia este revocata sau modificata atunci când una sau mai multe condiţii prevăzute pentru emiterea acesteia nu au fost sau nu mai sunt indeplinite.
(9) Autorizatia poate fi revocata atunci când titularul acesteia nu se conformeaza unei obligaţii care îi revine, după caz, din detinerea acestei autorizaţii.
(10) Autorizatia se revoca în cazul în care după emiterea acesteia se savarseste una din faptele prevăzute la alin. (6).
(11) Revocarea sau modificarea autorizatiei se aduce la cunoştinţa titularului acesteia.
(12) Revocarea sau modificarea autorizatiei produce efecte de la data la care ea a fost adusa la cunoştinţa. Totusi, în cazuri excepţionale şi în măsura în care interesele legitime ale titularului autorizatiei impun aceasta, autoritatea fiscala competenţa poate stabili o dată ulterioară pentru producerea efectelor.
(13) Aceeasi procedura se aplică şi în cazul reprezentantului fiscal desemnat de vânzătorul care efectueaza vanzarea la distanta.
(14) Reprezentantul fiscal plateste accizele pentru produsele receptionate, potrivit informaţiilor primite de la operatorul înregistrat, operatorul neinregistrat sau de la vânzătorul la distanta.
(15) Momentul receptionarii marfurilor îl reprezinta data documentului întocmit pentru receptia marfurilor.
-------------
Punctul 18^7 din Normele metodologice de aplicare a art. 192^9 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 31 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Declaratii privind achizitii şi livrari intracomunitare
Art. 192^10. - Operatorii inregistrati şi neinregistrati, precum şi reprezentantii fiscali au obligaţia de a transmite autorităţii fiscale competente o situaţie lunara privind achiziţiile şi livrarile de produse accizabile, până la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei la care se referă situaţia, în condiţiile stabilite prin norme.
Norme metodologice
18^8. (1) Operatorii inregistrati şi neinregistrati, precum şi reprezentantii fiscali vor inregistra în evidentele proprii toate operaţiunile efectuate privind achiziţiile şi livrarile de produse accizabile.
(2) Operatorii inregistrati şi neinregistrati, precum şi reprezentantii fiscali vor depune lunar la autoritatea fiscala teritoriala în raza careia îşi au sediul social, cate o situaţie centralizatoare a achizitiilor şi livrarilor de produse accizabile, până pe data de 15 a lunii urmatoare celei la care se referă situaţia.
(3) Modelul situaţiei centralizatoare prevăzute la alin. (2) este prevăzut în anexa nr. 14.
-------------
Punctul 18^8 din Normele metodologice de aplicare a art. 192^10 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 31 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Registrul electronic de date
Art. 192^11. - [...]
(2) Persoanelor autorizate ca antrepozitari şi operatori inregistrati, precum şi locurilor autorizate ca antrepozite fiscale li se va atribui de către autoritatea fiscala competenţa un cod de accize, a cărui configuratie se va face conform prevederilor din norme.
Norme metodologice
18^9. Antrepozitarilor şi operatorilor inregistrati, precum şi locurilor autorizate ca antrepozite fiscale li se atribuie de către autoritatea fiscala competenţa un cod de accize a cărui configuratie este stabilita prin ordin al ministrului finanţelor publice.
-------------
Punctul 18^9 din Normele metodologice de aplicare a art. 192^11, alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 31 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Plata accizelor la bugetul de stat
Art. 193. - (1) Accizele sunt venituri la bugetul de stat. Termenul de plată a accizelor este până la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei în care acciza devine exigibila.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), termenul de plată a accizelor este
a) în cazul operatorilor inregistrati - ziua lucratoare imediat urmatoare celei în care au fost receptionate produsele accizabile;
b) în cazul furnizorilor autorizati de energie electrica sau de gaz natural - data de 25 a lunii urmatoare celei în care a avut loc facturarea către consumatorul final.
(3) În cazul importului unui produs accizabil, care nu este plasat într-un regim suspensiv, prin derogare de la alin. (1), momentul platii accizelor este momentul înregistrării declaraţiei vamale de import.
Norme metodologice
18^10. Pentru produsele accizabile pentru care se datorează contribuţia pentru sănătate în conformitate cu prevederile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, sumele reprezentand contribuţia se virează în contul Ministerului Sănătăţii Publice de către platitorii de accize: antrepozitarii persoane juridice - autorizati pentru productie ori antrepozitarii autorizati pentru depozitare cărora le-au fost expediate produsele, precum şi importatorii autorizati, operatorii inregistrati şi operatorii neinregistrati.
-------------
Punctul 18^10 din Normele metodologice de aplicare a art. 193 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 32 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Depunerea declaratiilor de accize
Art. 194. - (1) Orice platitor de accize prevăzut la prezentul capitol are obligaţia de a depune lunar la autoritatea fiscala competenţa o declaratie de accize, indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna respectiva.
Norme metodologice
18^11. Operatorii inregistrati, operatorii neinregistrati şi reprezentantii fiscali vor depune declaratiile de accize la autoritatea fiscala competenţa, până la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei la care se referă declaratia.
-------------
Punctul 18^11 din Normele metodologice de aplicare a art. 194, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 33 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Documente fiscale
Art. 195. - (1) Pentru produsele accizabile, altele decat cele marcate, care sunt transportate sau deţinute în afara antrepozitului fiscal sau a unui antrepozit vamal, originea trebuie să fie dovedita folosindu-se un document care va fi stabilit prin norme. Documentul nu poate fi mai vechi de 5 zile. Aceasta prevedere nu este aplicabila pentru produsele accizabile transportate sau deţinute de către alte persoane decat comerciantii, în măsura în care aceste produse sunt ambalate în pachete destinate vanzarii cu amanuntul.
(2) Toate transporturile de produse accizabile sunt insotite de un document, astfel
a) miscarea produselor accizabile în regim suspensiv este însoţită de documentul administrativ de însoţire;
b) miscarea produselor accizabile eliberate pentru consum este însoţită de factura ce va reflecta cuantumul accizei, modelul acesteia fiind precizat în norme;
c) transportul de produse accizabile, când acciza a fost plătită, este insotit de factura sau aviz de însoţire, precum şi de documentul de însoţire simplificat, după caz.
Norme metodologice
19. (1) Orice platitor de acciza, care livreaza produse accizabile către o altă persoană, are obligaţia de a emite către aceasta persoana o factura. Aceasta factura trebuie să conţină toate elementele prevăzute la art. 155 din din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Pentru livrarile de produse accizabile efectuate din antrepozitele fiscale, cu excepţia livrarilor în regim suspensiv, factura trebuie să cuprindă distinct valoarea accizei pentru fiecare produs sau, dacă nu se datorează accize în urma unei scutiri, menţiunea "scutit de accize".
(3) Pentru livrarile de tigarete, factura va cuprinde şi o rubrica aferenta pretului maxim de vanzare cu amanuntul declarat de către producător, importator, operator înregistrat sau operator neinregistrat, după caz.
(4) Persoana care emite factura în care se inscrie acciza are obligaţia de a pastra un exemplar din fiecare factura şi de a prezenta acest exemplar la cererea autorităţilor fiscale.
(5) În cazul produselor accizabile marcate, cu excepţia situaţiei în care produsele circula în regim suspensiv, transportul acestora de la antrepozitul fiscal de productie către alte locuri proprii de depozitare ale antrepozitarului autorizat, sau transportul de la locatia de receptie a produselor de către operatorul înregistrat sau neinregistrat către alte locatii proprii ale acestora, se va utiliza avizul de însoţire, în care se va inscrie şi valoarea accizei aferente cantităţilor de produse accizabile transferate.
(6) Avizul de însoţire în care acciza se evidentiaza distinct se utilizeaza şi în cazul altor produse accizabile pentru care acciza devine exigibila la momentul iesirii din regimul suspensiv, fără a interveni schimbul de proprietate. Prin iesire din regim suspensiv se înţelege şi cazurile în care produsele accizabile sunt transferate către un depozit neautorizat ca antrepozit fiscal, aflat în aceeasi locatie fizica sau la aceeasi adresa cu spatiul de productie.
(7) În situaţiile prevăzute la alin. (5) şi (6) nu este obligatorie înscrierea accizelor în facturile intocmite la livrarea produselor, dar se vor menţiona cuvintele "accize platite".
(8) Miscarea produselor accizabile în regim suspensiv este însoţită intotdeauna de documentul administrativ de însoţire. În cazul deplasarii produselor accizabile în regim suspensiv de la un birou vamal de intrare în teritoriul comunitar către un antrepozit fiscal, acestea trebuie să fie insotite de documentul administrativ unic emis de acel birou vamal.
(9) Pe parcursul circulaţiei intracomunitare a produselor achiziţionate în România, pentru care acciza a fost plătită în statul membru de expeditie, documentele care vor însoţi transportul sunt factura şi documentul de însoţire simplificat reglementat la pct. 18^3 sau un alt document comercial care să conţină aceleasi informaţii continute în documentul de însoţire simplificat.
(10) Documentul administrativ de însoţire şi documentul de însoţire simplificat sunt documente cu regim special şi se tiparesc de Compania Naţionala "Imprimeria Naţionala" - SA.
(11) Documentele prevăzute la alin. (10) se achizitioneaza contra cost de la autoritatea fiscala teritoriala în baza notei de comanda prevăzută în anexa nr. 15. Nota de comanda va fi aprobata numai dacă solicitantul justifica necesitatea achizitionarii acestor documente.
-------------
Punctul 19 din Normele metodologice de aplicare a art. 195 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 34 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Responsabilitatile platitorilor de accize
Art. 197. - [...]
(2) Lunar, până la data de 15 a fiecarei luni, pentru luna precedenta, antrepozitarii autorizati pentru productie sunt obligati să depună la autoritatea fiscala competenţa o situaţie, care să conţină informaţii cu privire la stocul de materii prime şi produse finite la inceputul lunii, achiziţiile de materii prime, cantitatea fabricata în cursul lunii, stocul de produse finite şi materii prime la sfârşitul lunii de raportare şi cantitatea de produse livrate, conform modelului prezentat în norme.
Norme metodologice.
19^1. (1) În înţelesul prevederilor art. 197 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prin notiunea de materii prime se înţelege materia prima de baza necesară fabricarii produsului accizabil iar produsele finite vor fi raportate pe grupe de produse.
(2) Modelul situaţiei prevăzut la art. 197 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare este prevăzut în anexa nr. 16 şi va fi întocmit pe grupe de produse.
-------------
Punctul 19^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 197, alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 35 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Garantii
Art. 198. - (1) Antrepozitarul autorizat - după acceptarea condiţiilor de autorizare a antrepozitului fiscal -, operatorul înregistrat, operatorul neinregistrat şi reprezentantul fiscal au obligaţia depunerii la autoritatea fiscala competenţa a unei garantii, conform prevederilor din norme, care să asigure plata accizelor care pot deveni exigibile.
(2) Tipul, modul de calcul, valoarea şi durata garantiei vor fi prevăzute în norme.
(3) Valoarea garantiei va fi analizata periodic, pentru a reflecta orice schimbare în volumul afacerii sau în nivelul de accize datorat.
Norme metodologice
20. (1) Orice antrepozitar autorizat trebuie să asigure o garantie care să acopere riscul neplatii accizelor pentru produsele accizabile produse şi/sau depozitate în fiecare antrepozit fiscal.
(2) Orice antrepozitar autorizat trebuie să asigure o garantie care să acopere riscul neplatii accizelor pentru produsele accizabile deplasate în regim suspensiv.
(3) Orice operator înregistrat şi operator neinregistrat trebuie să asigure o garantie care să acopere riscul neplatii accizelor pentru produsele accizabile achiziţionate de la un antrepozit fiscal dintr-un alt stat membru.
(4) Orice reprezentant fiscal desemnat în România trebuie să asigure o garantie care să acopere riscul neplatii accizelor pentru produsele accizabile livrate de către un antrepozit fiscal dintr-un alt stat membru către un operator înregistrat ori un operator neinregistrat sau în cazul unei vanzari la distanta.
(5) Garantia poate fi sub forma de depozit în numerar şi/sau de garantii personale.
(6) În cazul unui depozit în numerar se aplică urmatoarele reguli
a) se consemneaza mijloace banesti la unitatea Trezoreriei Statului la care este arondat organul fiscal, la nivelul garantiei;
b) orice dobânda plătită de trezorerie în legătură cu depozitul aparţine antrepozitarului autorizat.
(7) În cazul garantiei personale se aplică urmatoarele reguli
a) garantul trebuie să fie o societate bancara din teritoriul comunitar;
b) sa existe o scrisoare de garantie bancara în favoarea autorităţii fiscale la care operatorul economic este înregistrat ca platitor de impozite, taxe şi alte contribuţii.
(8) Un antrepozitar autorizat pentru productie, transformare şi/sau depozitare de produse accizabile, are obligaţia de a depune o garantie corespunzătoare unei cote de 6% din suma accizelor aferente mediei iesirilor anuale de produse accizabile din antrepozitul fiscal, în ultimii 3 ani calendaristici.
(8^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (8), un antrepozitar autorizat pentru productie, transformare şi/sau depozitare de tutunuri prelucrate are obligaţia de a depune o garantie corespunzătoare unei cote de 8,33% din suma accizelor aferente mediei iesirilor anuale de produse accizabile din antrepozitul fiscal, în ultimii 3 ani calendaristici.
(8^2) În toate situaţiile, valoarea accizelor care constituie baza de calcul pentru stabilirea garantiei se determina prin aplicarea cotelor de acciza în vigoare la momentul constituirii garantiei.
(8^3) În situaţiile prevăzute la alin. (8) şi (8^1), nivelul garantiei se reduce după cum urmeaza
a) cu 50%, în cazul în care Comisia instituita în cadrul autorităţii fiscale centrale stabileste ca în ultimii 3 ani consecutivi de activitate în calitate de antrepozitar autorizat s-a conformat prevederilor legale privind accizele;
b) cu 75%, în cazul în care Comisia instituita în cadrul autorităţii fiscale centrale stabileste ca în ultimii 5 ani consecutivi de activitate în calitate de antrepozitar autorizat s-a conformat prevederilor legale privind accizele.
(9) Orice antrepozitar autorizat prevăzut la alin. (8) şi (8^1) are obligaţia constituirii unei garantii corespunzătoare unei cote de 2,5% din suma accizelor aferente cantităţilor de produse accizabile deplasate în regim suspensiv către un alt stat membru în anul anterior constituirii garantiei.
(10) În situaţia în care suma garantiei constituite potrivit prevederilor alin. (8) şi (8^1) este mai mare decat suma garantiei constituite potrivit prevederilor alin. (9), aceasta din urma se va considera deja constituita.
(11) Orice operator înregistrat are obligaţia de a depune o garantie corespunzătoare unei cote de 6% sau de 8,33% în cazul tutunului prelucrat, din suma totala a accizelor aferente produselor achiziţionate în anul anterior.
(12) În situaţia unui nou antrepozitar autorizat sau a unui nou operator înregistrat, garantia va reprezenta 6% sau 8,33% în cazul tutunului prelucrat, din accizele estimate, aferente produselor ce urmeaza a fi realizate ori achiziţionate pe parcursul unui an.
(13) Abrogat.
(14) Orice operator neinregistrat şi reprezentant fiscal, are obligaţia de a depune o garantie echivalenta cu valoarea accizelor aferente fiecarei operaţiuni privind achizitia de produse accizabile. Garantia va fi constituita înainte de livrarea produselor de către expeditor.
(15) Garantiile constituite la momentul autorizarii sunt valabile atât timp cat nu sunt executate de organul fiscal la care este înregistrat ca platitor de impozite, taxe şi alte contribuţii, antrepozitarul autorizat şi operatorul înregistrat.
(16) În cazul garantiilor executate, neconstituirea unei noi garantii în termen de 30 zile la nivelul prevăzut în prezentele norme, atrage după sine interzicerea derularii operaţiunilor cu produse accizabile în regim suspensiv.
(17) Garantiile constituite de către antrepozitarii autorizati se depun la autoritatea fiscala teritoriala în termen de 15 zile de la data când devine valabila autorizatia. Autoritatea fiscala teritoriala, în termen de 5 zile lucratoare, va transmite originalul documentului care atesta constituirea garantiei la organul fiscal la care este înregistrat antrepozitarul autorizat ca platitor de impozite, taxe şi alte contribuţii, iar o copie a documentului va fi transmisa la autoritatea fiscala care a emis autorizatia.
(18) Nivelul garantiei se analizeaza anual de către autoritatea fiscala teritoriala, în vederea actualizarii în functie de schimbările intervenite în volumul afacerii, în activitatea antrepozitarului/operatorului înregistrat sau în nivelul accizei datorate. În acest sens, antrepozitarul autorizat/operatorul înregistrat trebuie să depună anual, până la data de 15 ianuarie a anului următor, la autoritatea fiscala teritoriala o declaratie privind informaţiile necesare analizei. Cuantumul garantiei stabilit prin actualizare se va comunică antrepozitarului autorizat/ operatorului înregistrat prin decizie emisa de autoritatea fiscala teritoriala, care va face parte integrantă din autorizatia de antrepozit fiscal. Termenul de constituire a garantiei astfel stabilite va fi de cel mult 30 de zile de la data comunicarii.
(19) Orice antrepozitar autorizat sau operator înregistrat, poate să asigure, la cerere, o singura garantie care să acopere toate antrepozitele fiscale ale acelui antrepozitar autorizat, sau toate locurile desemnate de operatorul înregistrat pentru receptia produselor accizabile, precum şi garantia aferenta deplasarii produselor accizabile. Valoarea garantiei totale va fi egala cu suma garantiilor aferente fiecarui antrepozit fiscal detinut de către antrepozitarul autorizat, inclusiv garantia aferenta deplasarii în regim suspensiv a produselor accizabile, sau suma garantiilor aferente fiecarui loc de receptie desemnat de operatorul înregistrat.
-------------
Punctul 20 din Normele metodologice de aplicare a art. 198 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 36 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Alin. (5) şi (7) ale pct. 20 din Normele metodologice de aplicare a art. 198 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost modificate de pct. 24 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Alin. (8^1)-(8^3) ale pct. 20 din Normele metodologice de aplicare a art. 198 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost introduse de pct. 25 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Alin. (9)-(12) şi (18) ale pct. 20 din Normele metodologice de aplicare a art. 198 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost modificate de pct. 26 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Alin. (13) al pct. 20 din Normele metodologice de aplicare a art. 198 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogat de pct. 27 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Codul fiscal
Secţiunea a 7-a
Scutiri la plata accizelor
Codul fiscal
Scutiri generale
Art. 199. - (1) Produsele accizabile sunt scutite de la plata accizelor atunci când sunt destinate pentru
a) livrarea în contextul relatiilor consulare sau diplomatice;
b) organizaţiile internationale, recunoscute ca atare de către autorităţile publice ale României, şi membrii acestor organizaţii, în limitele şi în condiţiile stabilite prin conventiile internationale, care pun bazele acestor organizaţii, ori prin acorduri incheiate la nivel statal sau guvernamental;
c) fortele armate aparţinând oricărui stat parte la Tratatul Atlanticului de Nord (NATO), cu excepţia Fortelor Armate ale României, precum şi pentru personalul civil care le insoteste sau pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor lor;
d) consumul aflat sub incidenţa unui acord incheiat cu tari ne-membre sau organizaţii internationale, cu condiţia ca un astfel de acord să fie permis ori autorizat cu privire la scutirea de taxa pe valoarea adăugată.
(2) Modalitatea şi condiţiile de acordare a scutirilor prevăzute la alin. (1) vor fi reglementate prin norme.
(3) Accizele nu se aplică pentru importul de produse accizabile aflate în bagajul calatorilor şi al altor persoane fizice, cu domiciliul în România sau în strainatate, în limitele şi în conformitate cu cerinţele prevăzute de norme.
Norme metodologice
21.
21.1. (1) Scutirile de la plata accizelor prevăzute la art. 199 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă direct atunci când beneficiarul achizitioneaza produsele accizabile de la un antrepozit fiscal, denumit în continuare furnizor, cu excepţia situaţiilor prevăzute la pct. 21.2, 21.3 şi 21.4.
(2) Beneficiaza de scutire şi contractantii fortelor armate aparţinând oricărui stat-parte la Tratatul Atlanticului de Nord, asa cum sunt definiti în acordurile speciale (NATO/SOFA), precum şi Ministerul Apararii Naţionale când achizitioneaza produse accizabile pentru/sau în numele fortelor NATO.
(3) Pentru aplicarea scutirilor prevăzute la art. 199 alin. (1) lit. a), b) şi d) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiarul scutirii - persoana juridica, se va adresa Ministerului Afacerilor Externe, în vederea stabilirii cantităţilor de produse accizabile care pot fi achiziţionate în regim de scutire, pe grupe de produse, asa cum sunt prevăzute la art. 162 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) În cazul scutirii prevăzută la art. 199 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiarul scutirii - persoana juridica, se va adresa Ministerului Apararii Naţionale, în vederea determinarii cantităţilor de produse, asa cum sunt prevăzute la art. 162 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
(5) Cantitatile solicitate potrivit prevederilor de la alin. (3) şi (4) vor reprezenta necesarul estimat la nivelul unui an, sau, după caz, necesarul aferent perioadei de stationare pe teritoriul României atunci când această perioadă este mai mica de un an.
(6) După stabilirea cantităţilor de produse accizabile, Ministerul Afacerilor Externe sau Ministerul Apararii Naţionale, după caz, vor transmite autorităţilor fiscale teritoriale care deservesc beneficiarul - persoana juridica, o situaţie centralizatoare cuprinzand cantitatile stabilite pentru fiecare beneficiar.
(7) Pentru fiecare operaţiune de achizitie de pe teritoriul României de produse accizabile în regim de scutire, beneficiarul va utiliza certificatul de scutire al cărui model este prevăzut în anexa nr. 17.
(8) Pentru fiecare operaţiune de achizitie intracomunitara de produse accizabile în regim de scutire, beneficiarul va utiliza certificatul de scutire reglementat de Regulamentul Comisiei nr. 31/1996, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 18.
(9) În situaţiile prevăzute la alin. (7) şi (8) certificatul de scutire reprezinta actul doveditor pentru antrepozitarul autorizat pentru scutirea de la plata accizelor a bunurilor destinate instituţiilor, conform art. 199 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
(10) Certificatul de scutire se întocmeşte de către destinatar şi se certifica de autoritatea competentă a statului membru gazda al acestuia înainte de expedierea produselor accizabile. În cazul României, autoritatea competentă pentru stampilarea certificatelor de scutire, este autoritatea fiscala care deserveşte beneficiarul.
(11) În situaţia în care beneficiarul scutirii se afla pe teritoriul României, certificatul de scutire se întocmeşte în 2 exemplare
a) un exemplar se păstrează de către expeditor, ca parte a documentatiei sale;
b) exemplarul al doilea insoteste transportul de la furnizor la beneficiar şi se păstrează de către beneficiarul scutirii.
(12) Antrepozitarul autorizat expeditor are obligaţia de a inregistra în evidentele sale certificatele de scutire de accize, aferente fiecarei operaţiuni în parte.
(13) Transportul produselor accizabile de la furnizor la beneficiar este insotit, pe lângă certificatul de scutire de accize şi de documentul administrativ de însoţire prevăzut la pct. 14.
(14) La sosirea produsului la beneficiar, acesta trebuie să completeze toate cele 3 exemplare ale documentului administrativ de însoţire la rubricile aferente primitorului şi, înainte de desigilarea şi descarcarea produsului, să solicite autorităţii fiscale care îl deserveşte, desemnarea unui reprezentant al acesteia, care în maximum 48 de ore trebuie să efectueze verificarea şi certificarea datelor inscrise în cele 3 exemplare ale documentului administrativ de însoţire.
(15) Din cele 3 exemplare certificate de către reprezentantul autorităţii fiscale care deserveşte beneficiarul, exemplarul 3 se transmite de către beneficiar antrepozitului fiscal expeditor, iar exemplarul 4 se transmite autorităţii fiscale care deserveşte beneficiarul. Exemplarul 2 rămâne la beneficiar.
21.2. (1) În cazul carburantilor auto achizitionati prin statiile de distribuţie, scutirea de la plata accizelor se va acorda prin restituire.
(2) Beneficiarii scutirilor de la plata accizelor prevăzuţi la art. 199 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, se vor adresa Ministerului Afacerilor Externe sau, după caz. Ministerului Apararii Naţionale, pentru determinarea cantităţilor anuale de carburanti, defalcate pe luni, ce urmeaza a fi achiziţionate în regim de scutire de accize, pentru fiecare autoturism şi persoana în parte.
(3) Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Apararii Naţionale vor transmite autorităţii fiscale ce deserveşte beneficiarul, lista cuprinzand cantitatile de carburanti determinate potrivit alin. (2).
(4) Cu ocazia fiecarei aprovizionari cu carburanti auto de la statiile de distribuţie, beneficiarul scutirii va solicita bonul fiscal emis prin aparatul de marcat electronic fiscal. Bonul fiscal va fi stampilat de vânzător, care va inscrie pe verso numărul de inmatriculare al autoturismului şi denumirea/numele cumparatorului.
(5) În vederea restituirii sumelor reprezentand accize, beneficiarii scutirilor - institutii, organizaţii - vor depune inclusiv pentru personalul angajat, până la finele lunii urmatoare celei pentru care se solicita restituirea, la autoritatea fiscala ce deserveşte beneficiarul, urmatoarele documente
a) cererea de restituire, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 19;
b) un centralizator în care vor fi enumerate bonurile fiscale şi cantitatile de carburanti achiziţionate în luna pentru care se face solicitarea, la care se vor atasa bonurile fiscale certificate în mod corespunzător de vânzător, în copie şi în original.
(6) În cazul în care solicitantul scutirii de accize beneficiaza şi de scutire de taxa pe valoarea adăugată pentru carburanti auto, cererea de restituire de accize se va depune odata cu cererea de restituire a taxei pe valoarea adăugată.
(7) Compartimentul de specialitate din cadrul autorităţii fiscale care deserveşte beneficiarul, va verifica informaţiile inscrise în cererea de restituire, confruntandu-le cu datele din bonurile fiscale, după care va determina suma accizelor de restituit pentru fiecare solicitant în parte.
(8) Restituirea accizelor se efectueaza în termen de 45 de zile de la data depunerii documentatiei complete.
(9) După solutionarea cererii, documentele originale vor fi restituite beneficiarului.
21.3. (1) În cazul importului de produse accizabile dintr-o tara terta, regimul de scutire de accize se acordă direct în baza certificatului de scutire prevăzut în anexa nr. 17.
(2) Certificatul de scutire se întocmeşte de beneficiar în doua exemplare vizate de autoritatea fiscala care deserveşte beneficiarul, pentru fiecare operaţiune în parte.
(3) Un exemplar al certificatului de scutire de accize, împreună cu documentul vamal, însoţesc transportul produselor accizabile de la biroul vamal de intrare în România până la beneficiar şi se păstrează de către acesta.
(4) Al doilea exemplar se păstrează de biroul vamal.
(5) În cazul în care importul se realizează printr-un alt birou vamal de intrare în teritoriul comunitar decat cel prevăzut la alineatul (3), transportul produselor accizabile va fi insotit de documentul vamal şi de exemplarul certificatului de scutire al beneficiarului.
(6) Scutirea de la plata accizelor se acordă direct beneficiarilor scutirilor în baza certificatului de scutire prevăzut în anexa nr. 17 şi în cazul produselor accizabile achiziţionate de la un importator pentru care accizele au fost platite de acesta în vama.
(7) Certificatul de scutire se întocmeşte de beneficiar în doua exemplare vizate de autoritatea fiscala care deserveşte beneficiarul, pentru fiecare operaţiune în parte.
(8) Un exemplar al certificatului de scutire de accize insoteste transportul produselor accizabile de la importator către beneficiar şi se păstrează de către acesta, iar al doilea exemplar se păstrează de către importator.
(9) Importatorul livreaza beneficiarului scutirii produsele accizabile la preţuri fără accize şi va solicita compensarea/restituirea accizelor aferente cantităţilor astfel livrate, potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala.
(10) În vederea restituirii sumelor reprezentand accizele, importatorul va depune până la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se solicita restituirea, la autoritatea fiscala teritoriala la care este înregistrat ca platitor de impozite şi taxe, urmatoarele documente
a) cererea de restituire de accize;
b) copia facturilor de livrare către beneficiarul scutirii, în care este înscrisă menţiunea "scutit de accize";
c) dovada platii accizelor în vama;
d) copia certificatului de scutire, aferent fiecarei operaţiuni.
(11) Modelul cererii de restituire a accizei este cel din anexa nr. 19.
21.4. (1) În cazul electricitatii şi gazului natural, regimul de scutire se acordă în baza certificatului de scutire al cărui model este prevăzut în anexa nr. 17, întocmit de beneficiar şi vizat de autoritatea fiscala care deserveşte beneficiarul.
(2) Certificatul de scutire de accize va avea valabilitate 12 luni consecutive.
(3) Certificatul de scutire de accize se întocmeşte în doua exemplare. Un exemplar rămâne la beneficiar iar al doilea se va prezenta operatorului economic de gaz natural şi de electricitate ce realizează furnizarea direct către beneficiar şi va rămâne la acesta.
(4) În baza certificatului de scutire de accize furnizorul de gaz natural şi furnizorul de electricitate vor emite beneficiarului facturi la preţuri fără accize.
-------------
Punctul 21 din Normele metodologice de aplicare a art. 199 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 37 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Alin. (6)-(11) ale pct. 21.3 din Normele metodologice de aplicare a art. 199 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost introduse de pct. 28 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Codul fiscal
Scutiri generale
Art. 199. - [..].
(3) Accizele nu se aplică pentru importul de produse accizabile aflate în bagajul calatorilor şi al altor persoane fizice, cu domiciliul în România sau în strainatate, în limitele şi în conformitate cu cerinţele prevăzute de norme.
Norme metodologice
21^1. (1) Sunt scutite de la plata accizelor la import, produsele accizabile aflate în bagajul personal al calatorilor, provenind din tari terte, cu condiţia ca importul sa nu aiba caracter comercial.
(2) Procedura şi condiţiile pentru acordarea scutirii prevăzută la alin. (1) sunt stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(3) Sunt asimilate produselor accizabile aflate în bagajul personal al calatorilor şi loturile mici cu caracter necomercial expediate de către persoane fizice dintr-o tara terta unor persoane fizice din România.
-------------
Punctul 21^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 199, alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 38 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Scutiri pentru alcool etilic şi alte produse alcoolice
Art. 200. - (1) Sunt scutite de la plata accizelor alcoolul etilic şi alte produse alcoolice prevăzute la art. 162, atunci când sunt
a) complet denaturate, conform prescriptiilor legale;
b) denaturate şi utilizate pentru producerea de produse care nu sunt destinate consumului uman;
c) utilizate pentru producerea otetului cu codul NC 2209;
d) utilizate pentru producerea de medicamente;
e) utilizate pentru producerea de arome alimentare destinate prepararii de alimente sau bauturi nealcoolice ce au o concentraţie ce nu depăşeşte 1,2% în volum;
f) utilizate în scop medical în spitale şi farmacii;
g) utilizate direct sau ca element al produselor semifabricate pentru producerea de alimente cu sau fără crema, cu condiţia ca în fiecare caz concentraţia de alcool sa nu depăşească 8,5 litri de alcool pur la 100 kg de produs ce intră în compozitia ciocolatei şi 5 litri de alcool pur la 100 kg de produs ce intră în compozitia altor produse.
(2) Modalitatea şi condiţiile de acordare a scutirilor prevăzute la alin. (1), precum şi produsele utilizate pentru denaturarea alcoolului vor fi reglementate prin norme.
Norme metodologice
22. (1) Alcoolul etilic se considera a fi complet denaturat atunci când denaturarea se face cu denaturantii notificati de către fiecare stat membru la Comisia Europeana şi acceptati de către aceasta şi celelalte state membre.
(2) În cazul României, produsele admise a fi utilizate pentru denaturarea completa a alcoolului, la un hectolitru de alcool pur, sunt
a) 1 gram de benzoat de denatoniu,
b) 2 litri de metiletilcetona (butanona) şi
c) 0,2 grame de albastru de metilen.
(3) În cazul alcoolului etilic destinat a fi utilizat pe teritoriul României pentru fabricarea de produse ce nu sunt destinate consumului uman, substantele admise pentru denaturarea acestuia sunt cel puţin una din urmatoarele
a) pentru industria cosmetica
1. Dietilftalat 0,1% în vol.
2. Ulei de menta 0,15% în vol.
3. Ulei de lavanda 0,15 % în vol.
4. Benzoat de benzil 5,00% în vol.
5. Izopropanol 2,00% în vol.
6. 1,2 propandiol 2,00% în vol.
b) pentru alte industrii
1. Alcooli superiori 0,4 kg/1000 l
2. Violet de metil 1,0 g/1000 l
3. Benzina extractie 0,6 kg/1000 l
4. Monoetilen glicol 3,5 kg/1000 l
5. Salicilat de etil/metil 0,6 kg/1000 l
6. Fenolftaleina 12 g/1000 l
7. Albastru de metilen 3,5 g/1000 l
(4) Producătorii care din motive sanitare, tehnice sau comerciale, nu pot folosi alcoolul complet denaturat şi nici cel parţial denaturat cu substantele prevăzute la alin. (2) şi (3), vor solicita autorităţii fiscale competente aprobarea utilizarii ca denaturant a substanţelor pe care ei le propun. Solicitarea va trebui sa cuprindă motivele pentru care este necesară aprobarea acelui denaturant specific, şi descrierea componentelor de baza ale denaturantului propus, precum şi declaratia pe propria raspundere a faptului ca celelalte componente ale produsului în care se va utiliza alcoolul denaturat nu intră în reactie cu substantele propuse ca denaturanti, astfel încât sa anuleze denaturarea.
(5) În cazul scutirii prevăzute la art. 200 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prin consum uman se înţelege consum uman alimentar.
(6) Denaturarea completa a alcoolului etilic se realizează numai în antrepozite fiscale pentru producţia de alcool etilic, sub supravegherea autorităţii fiscale.
(7) Operaţiunea de denaturare a alcoolului se poate realiza astfel
a) fie prin adaugarea succesiva a substanţelor denaturante admise în cantitatea de alcool ce urmeaza a fi denaturata;
b) fie prin adaugarea în cantitatea de alcool ce urmeaza a fi denaturata a unui amestec realizat în prealabil din substantele denaturante admise.
(8) Denaturarea alcoolului se realizează potrivit urmatoarei proceduri
a) cu cel puţin 5 zile lucratoare înainte de a efectua operaţiunea de denaturare, antrepozitul fiscal solicita, în scris, pentru aceasta, acordul autorităţii fiscale teritoriale;
b) în cererea de solicitare a acordului, antrepozitarul autorizat trebuie să mentioneze cantitatea de alcool ce urmeaza a fi denaturata, denaturantul ce urmeaza a fi utilizat, procedura de denaturare, data şi ora operaţiunii de denaturare, destinaţia alcoolului denaturat justificata prin comenzile primite din partea utilizatorilor şi copiile autorizaţiilor de utilizatori finali;
c) în functie de rezultatele verificării datelor cuprinse în documentaţia depusa, autoritatea fiscala teritoriala decide asupra acceptarii operaţiunii de denaturare şi desemneaza reprezentantul sau care va supraveghea efectuarea acestei operaţiuni. În situaţia în care datele cuprinse în documentaţia prezentată nu corespunde realitatii, autoritatea fiscala teritoriala respinge solicitarea de efectuare a operaţiunii de denaturare;
d) operaţiunea de denaturare se consemneaza într-un registru special, care se păstrează în antrepozitul fiscal, în care se vor inscrie: data efectuării operaţiunii, cantitatea denaturata, substantele şi cantitatile utilizate pentru denaturare, precum şi numele şi semnatura reprezentantului autorităţii fiscale.
(9) În cazul scutirii prevăzută la art. 200 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, este scutit numai alcoolul etilic utilizat pentru producţia de medicamente asa cum sunt definite în Directivele 2001/82/CEE şi 2001/83/CEE .
(10) În toate situaţiile prevăzute la art. 200 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, scutirea de la plata accizelor se acordă numai utilizatorului, cu condiţia ca aprovizionarea să fie efectuata direct de la un antrepozit fiscal.
(11) Atunci când utilizatorul face achizitii intracomunitare de alcool etilic în vederea utilizarii în scopurile prevăzute la art. 200 alin. (1) lit. b) - g) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie să deţină şi calitatea de operator înregistrat sau de operator neinregistrat.
(12) În cazul alcoolului etilic importat dintr-o tara terta în vederea utilizarii în scopurile prevăzute la art. 200 alin. (1) lit. b) - g) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, importatorul trebuie să fie şi utilizatorul materiei prime.
(13) Scutirea se acordă direct pentru
a) situaţiile prevăzute la art. 200 alin. (1) lit. a), b), d), f) şi g) din Codul fiscal;
b) antrepozitarii autorizati pentru producţia de alcool etilic care utilizeaza alcoolul etilic ca materie prima în scopurile prevăzute la art. 200 alin. (1) lit. a), b), c) şi e) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
c) alcoolul etilic denaturat şi alte produse alcoolice denaturate, importate şi utilizate de către importatori în procesul de productie.
(14) În toate situaţiile de scutire directa, scutirea se acordă pe baza autorizatiei de utilizator final. Aceasta autorizatie se elibereaza tuturor utilizatorilor care achizitioneaza produse în regim de scutire de la plata accizelor.
(15) Autorizatia de utilizator final se emite de către autoritatea fiscala teritoriala în raza careia îşi are sediul solicitantul.
(16) Modelul autorizatiei de utilizator final este prezentat în anexa nr. 20.
(17) Autorizatia de utilizator final se emite în trei exemplare, cu urmatoarele destinatii
a) primul exemplar se păstrează de către utilizatorul final;
b) al doilea exemplar se păstrează de către autoritatea fiscala teritoriala emitenta;
c) exemplarul trei se păstrează de către antrepozitul fiscal expeditor.
(18) Autorizatia de utilizator final se elibereaza la cererea scrisa a beneficiarului, însoţită de
a) actul de constituire - în copie şi original - din care să rezulte ca societatea desfăşoară o activitate care necesita consumul de alcool etilic şi de alte produse alcoolice;
b) fundamentarea cantităţii ce urmeaza a fi achizitionata în regim de scutire de la plata accizelor la nivelul unui an pentru fiecare produs în parte, identificat prin codul NC şi denumirea comerciala;
c) dovada constituirii unei garantii în favoarea autorităţii fiscale, care să reprezinte 3% din accizele aferente cantităţii aprobate. Aceasta dovada se depune la autoritatea fiscala emitenta în termen de 15 zile de la data aprobării autorizatiei. Forma şi modul de constituire a garantiei sunt cele prevăzute la pct. 20 alin. (5), (6) şi (7). Garantia nu se constituie în cazul antrepozitarilor autorizati care funcţionează în sistem integrat.
d) orice informatie şi documente pe care autoritatea fiscala teritoriala le considera necesare pentru eliberarea autorizatiei.
(19) Eliberarea autorizatiei este condiţionată de depunerea garantiei.
(20) După eliberarea autorizaţiilor, autorităţile fiscale teritoriale vor tine o evidenta stricta a acestora prin înscrierea în registrele speciale ale autorizaţiilor de utilizatori finali eliberate în domeniul alcoolului etilic şi produselor alcoolice. De asemenea, vor asigura publicarea pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice a listei cuprinzand acesti operatori economici, lista care va fi actualizata lunar până la data de 15 a fiecarei luni.
(21) În toate situaţiile de scutire directa, livrarea produselor se face la preţuri fără accize, iar deplasarea acestora este obligatoriu însoţită de exemplarele 2, 3 şi 4 ale documentului administrativ de însoţire, prevăzut la pct. 14.
(22) La sosirea produsului la operatorul economic utilizator, acesta trebuie să completeze toate cele 3 exemplare ale documentului administrativ de însoţire la rubricile aferente primitorului şi, înainte de desigilarea şi descarcarea produsului, să solicite autorităţii fiscale teritoriale în raza careia îşi desfăşoară activitatea desemnarea unui reprezentant al acesteia, care în maximum 48 de ore trebuie să efectueze verificarea şi certificarea datelor inscrise în documentul administrativ de însoţire.
(23) Din cele 3 exemplare certificate de către reprezentantul autorităţii fiscale teritoriale, exemplarul 3 se transmite de operatorul economic utilizator la antrepozitul fiscal expeditor, iar exemplarul 4 se transmite autorităţii fiscale teritoriale în raza careia primitorul îşi desfăşoară activitatea. Exemplarul 2 rămâne la operatorul economic utilizator.
(24) În cazul scutirilor directe, dacă în termen de 45 de zile lucratoare de la expedierea produsului, antrepozitul fiscal expeditor nu primeste copia documentului administrativ de însoţire certificat, va instiinta despre acest fapt autoritatea fiscala emitenta a autorizatiei în termen de 5 zile. Autoritatea fiscala emitenta va verifica în urmatoarele 3 zile realitatea informatiei şi în cazul în care aceasta se va dovedi reala, va analiza motivele care au generat acest fapt şi va decide asupra masurii de executare a garantiei constituita de beneficiarul scutirii.
(25) În situaţia în care antrepozitul fiscal expeditor nu comunică neindeplinirea prevederii de la alin. (24), operaţiunea respectiva se considera eliberare pentru consum şi după expirarea termenului de 5 zile acciza devine exigibila.
(26) Cantitatea de produse accizabile înscrisă intr-o autorizatie de utilizator final de alcool etilic şi de alte produse alcoolice, poate fi suplimentata în situaţii bine justificate în cadrul aceleiasi perioade de valabilitate a autorizatiei.
(27) Operatorii economici care deţin autorizatie de utilizator final au obligaţia de a transmite autorităţii fiscale emitente a autorizatiei, lunar, până la data de 15 a lunii urmatoare celei pentru care se face raportarea, o situaţie privind achiziţiile de alcool etilic în regim de scutire directa, care va cuprinde: cantitatea de alcool etilic achizitionata, cantitatea de alcool etilic utilizata în scopul pentru care a fost acordată scutirea, stocul de alcool etilic la sfârşitul lunii cantitatea de produs finit rezultata.
(28) Neprezentarea situaţiei centralizatoare prevăzute la alin. (27) atrage anularea autorizatiei de utilizator final şi odata cu aceasta plata accizelor aferente cantităţilor achiziţionate şi utilizate în scopul pentru care a fost emisa autorizatia de utilizator final.
(29) Autorizatia de utilizator final se anulează dacă ea a fost emisa pe baza unor date inexacte sau incomplete şi
a) dacă solicitantul cunostea sau trebuia în mod rezonabil sa cunoasca caracterul inexact sau incomplet; şi
b) dacă autorizatia nu a fost emisa pe baza unor elemente exacte şi complete.
(30) Decizia de anulare a autorizatiei de utilizator final se comunică deţinătorului şi produce efecte începând cu data emiterii autorizatiei.
(31) Nu se elibereaza autorizatie de utilizator final atunci când persoana a comis o infractiune grava sau infractiuni repetate la reglementarile vamale sau fiscale.
(32) Autorizatia de utilizator final are valabilitate 12 luni consecutive.
(33) În situaţiile de scutire indirecta, livrarea produselor se face la preţuri cu accize, urmand ca operatorii economici utilizatori să solicite compensarea/restituirea accizelor, potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala.
(34) Pentru restituirea accizelor, utilizatorii vor depune la autoritatea fiscala teritoriala, cererea de scutire de accize, însoţită de
a) copia facturii de achizitie a alcoolului etilic, în care acciza să fie evidentiata distinct;
b) dovada platii accizelor către furnizor, constand în documentul de plată confirmat de banca la care utilizatorul are contul deschis;
c) dovada cantităţii utilizate în scopul pentru care se acordă scutirea, constand intr-o situaţie centralizatoare a cantităţilor efectiv utilizate şi a documentelor aferente.
(35) Modelul cererii de scutire de accize va fi aprobat prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(36) Depozitele farmaceutice achizitioneaza alcoolul etilic la preţuri cu accize şi îl livreaza către spitale şi farmacii la preţuri fără accize. În aceste condiţii, preţul de vanzare al alcoolului etilic va fi stabilit de către depozitul farmaceutic pe baza pretului de achizitie al acestui produs care nu are inclusa acciza, astfel încât spitalele şi farmaciile sa beneficieze de facilitatea prevăzută de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
(37) Pentru cantitatile de alcool etilic livrate la preţuri fără accize spitalelor şi farmaciilor, depozitele farmaceutice pot solicita compensarea/ restituirea accizelor. În acest sens, depozitele farmaceutice vor depune la autoritatea fiscala teritoriala, cererea de scutire de accize, însoţită de
a) copia facturii de achizitie a alcoolului etilic, în care acciza să fie evidentiata distinct;
b) dovada platii accizelor către furnizor, constand în documentul de plată confirmat de banca la care utilizatorul are contul deschis;
c) dovada cantităţii de alcool etilic livrata spitalelor şi farmaciilor la preţuri fără accize, constand intr-o situaţie centralizatoare a documentelor aferente cantităţilor efectiv livrate.
-------------
Pct. 22 din Normele metodologice de aplicare a art. 200 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 39 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Litera d) a alin. (8) al pct. 22 din Normele metodologice de aplicare a art. 200 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificata de pct. 29 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Litera a) a alin. (13) al pct. 22 din Normele metodologice de aplicare a art. 200 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificata de pct. 30 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Litera c) a alin. (18) al pct. 22 din Normele metodologice de aplicare a art. 200 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificata de pct. 31 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Alin. (20) al pct. 22 din Normele metodologice de aplicare a art. 200 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 32 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Codul fiscal
Scutiri pentru tutun prelucrat
Art. 200^1 - (1) Este scutit de la plata accizelor tutunul prelucrat, atunci când este destinat în exclusivitate testelor stiintifice şi celor privind calitatea produselor.
(2) Modalitatea şi condiţiile de acordare a scutirilor prevăzută la alin. (1), vor fi reglementate prin norme.
Norme metodologice
22^1. (1) Tutunul prelucrat reprezentand tigarete, este scutit de plată accizelor atunci când este destinat unor teste stiintifice sau unor teste de piaţa, cu condiţia ca testarea sa nu se realizeze prin comercializarea acestor produse, ci prin mijloace specifice cercetării stiintifice sau cercetării de piaţa.
(2) Loturile destinate scopului prevăzut la alin. (1) nu pot depăşi cantitatea de 200.000 de bucăţi tigarete pe semestru.
-------------
Punctul 22^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 200^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 40 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Scutiri pentru produse energetice şi energie electrica
Art. 201. - (1) Sunt scutite de la plata accizelor
a) produsele energetice livrate în vederea utilizarii drept combustibil pentru motor pentru aeronave, altele decat aviatia turistica în scop privat. Prin aviatie turistica în scop privat se înţelege utilizarea unei aeronave de către proprietarul sau sau de către persoana fizica sau juridica ce o detine cu titlu de închiriere sau cu un alt titlu, în alte scopuri decat cele comerciale şi în special, altele decat transportul de persoane ori de marfuri sau prestări de servicii cu titlu oneros ori pentru nevoile autorităţilor publice;
b) produsele energetice livrate în vederea utilizarii drept combustibil pentru motor pentru navigatia în apele comunitare şi pentru navigatia pe caile navigabile interioare, inclusiv pentru pescuit, altele decat pentru navigatia ambarcatiunilor private de agrement. De asemenea, este scutita de la plata accizelor şi electricitatea produsa la bordul ambarcatiunilor. Prin ambarcatiune privată de agrement se înţelege orice ambarcatiune utilizata de către proprietarul sau sau de către persoana fizica ori juridica ce o detine cu titlu de închiriere sau cu un alt titlu, în alte scopuri decat cele comerciale şi, în special, altele decat transportul de persoane sau de marfuri ori prestări de servicii cu titlu oneros sau pentru nevoile autorităţilor publice;
c) produsele energetice şi energia electrica utilizate pentru producţia de energie electrica, precum şi energia electrica utilizata pentru menţinerea capacităţii de a produce energie electrica;
d) produsele energetice şi energia electrica utilizate pentru producţia combinata de energie electrica şi energie termica;
e) produsele energetice - gazul natural, carbunele şi combustibilii solizi -, folosite de gospodarii şi/sau organizaţii de caritate;
f) combustibilii pentru motor utilizati în domeniul productiei, dezvoltării, testarii şi mentenantei aeronavelor şi vapoarelor;
g) combustibilii pentru motor utilizati pentru operaţiunile de dragare în cursurile de apa navigabile şi în porturi;
h) produsele energetice injectate în furnale sau în alte agregate industriale în scop de reducere chimica, ca aditiv la cocsul utilizat drept combustibil principal;
i) produsele energetice care intră în România dintr-o tara terta, continute în rezervorul standard al unui autovehicul cu motor destinat utilizarii drept combustibil pentru acel autovehicul, precum şi în containere speciale şi destinate utilizarii pentru operarea, în timpul transportului, a sistemelor ce echipeaza acele containere;
j) orice produs energetic care este scos de la rezerva de stat sau rezerva de mobilizare, fiind acordat gratuit în scop de ajutor umanitar;
k) orice produs energetic achizitionat direct de la operatori economici producători, importatori sau distribuitori, utilizat drept combustibil pentru încălzirea spitalelor, sanatoriilor, azilelor de batrani, orfelinatelor şi altor institutii de asistenţa sociala, instituţiilor de invatamant şi lacasurilor de cult;
l) produsele energetice, dacă astfel de produse sunt facute din sau conţin unul ori mai multe din urma produse
- produse cuprinse în codurile NC de la 1507 la 1518;
- produse cuprinse în codurile NC 3824 90 55 şi de la 3824 90 80 la 3824 90 99 pentru componentele lor produse din biomase;
- produse cuprinse în codurile NC 2207 20 00 şi 2905 11 00, care nu sunt de origine sintetica;
- produse obtinute din biomase, inclusiv produse cuprinse în codurile NC 4401 şi 4402.
m) energia electrica produsa din surse regenerabile de energie;
n) energia electrica obtinuta de acumulatori electrici, grupurile electrogene mobile, instalatiile electrice amplasate pe vehicule de orice fel, sursele stationare de energie electrica în curent continuu, instalatiile energetice amplasate în marea teritoriala care nu sunt racordate la reteaua electrica şi sursele electrice cu o putere activa instalata sub 250 KW;
o) produsele cuprinse la codul NC 2705, utilizate pentru incalzire.
(2) Modalitatea şi condiţiile de acordare a scutirilor prevăzute la alin. (1) vor fi reglementate prin norme.
Norme metodologice
23.1. (1) În situaţiile prevăzute la art. 201 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, scutirea se acordă direct cu condiţia ca aprovizionarea să se efectueze numai de la un antrepozit fiscal.
(2) Se pot aproviziona cu produse energetice destinate exclusiv utilizarii drept combustibil pentru motor pentru aeronave la preţuri de livrare fără accize
a) operatorii economici care deţin certificate de autorizare ca distribuitor expres pentru produse aeronautice civile şi/sau de contracte de prestări de servicii cu societăţi detinatoare de certificate de autorizare ca distribuitor expres pentru produse aeronautice civile;
b) persoana care detine certificat de autorizare ca operator aerian.
(3) Certificatele prevăzute la alin. (2) se elibereaza de Regia Autonoma "Autoritatea Aeronautica Civila Română".
(4) Se pot aproviziona cu produse energetice destinate exclusiv utilizarii drept combustibil pentru motor pentru navigatia în apele comunitare şi pentru navigatia pe caile navigabile interioare la preţuri de livrare fără accize
a) operatorii economici care deţin autorizaţii ca distribuitori de combustibil pentru motor pentru navigatie;
b) persoana care detine certificat de autorizare pentru navigatie.
(5) Operatorii economici prevăzuţi la alin. (2) lit. a) şi alin. (4) lit. a) trebuie să se autorizeze ca antrepozite fiscale de depozitare. Aceasta obligaţie revine operatorilor economici care dispun de spatii de depozitare corespunzătoare şi efectueaza operaţiuni de alimentare cu combustibil pentru motor a aeronavelor, precum şi a navelor şi ambarcatiunilor.
(6) Zilnic antrepozitele fiscale de productie vor inscrie toate cantitatile de combustibil pentru motor livrate cu destinaţia utilizarii exclusive pentru aeronave, respectiv nave, în jurnale speciale intocmite potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 21.
(7) Jurnalele menţionate la alin. (6) se vor întocmi pentru fiecare luna calendaristica în baza documentelor de evidenta operativa şi vor fi prezentate în termen de 5 zile de la expirarea lunii, autorităţii fiscale teritoriale în care îşi desfăşoară activitatea antrepozitul fiscal, în vederea înregistrării şi vizarii de către aceasta.
(8) Operatorii economici prevăzuţi la alin. (5) vor inregistra zilnic toate cantitatile intrate şi iesite în jurnalele privind intrarile şi iesirile de combustibil pentru motor destinate utilizarii exclusive pentru aeronave şi nave, intocmite potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 22.
(9) Jurnalele menţionate la alin. (8) se vor întocmi pentru fiecare luna calendaristica în baza documentelor de evidenta operativa şi vor fi prezentate în termen de 15 zile de la expirarea lunii autorităţii fiscale teritoriale în care îşi desfăşoară activitatea operatorul economic, în vederea înregistrării şi vizarii de către aceasta.
(10) Lunar, până la 25 a lunii urmatoare celei de raportare, autorităţile fiscale teritoriale au obligaţia sa transmita Directiei generale de tehnologie a informatiei din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, datele din jurnalele prevăzute la alin. (7) şi (9) în vederea centralizarii acestora la nivel naţional.
(11) Directia generală de tehnologie a informatiei va transmite lunar, până la sfârşitul lunii urmatoare, situaţia centralizatoare pe tara privind cantitatile de combustibil pentru motor utilizate exclusiv pentru aeronave precum şi situaţia centralizatoare pe tara privind cantitatile de combustibil pentru motor utilizate exclusiv pentru nave, Agentiei Naţionale de Administrare Fiscala - Directia antifrauda fiscala şi Garda financiară.
(12) Situaţiile centralizatoare prevăzute la alin. (11) vor fi verificate lunar de către autorităţile fiscale teritoriale cu atribuţii de control.
(13) Verificarea va avea în vedere cantitatile livrate şi respectiv aprovizionate, după caz, precum şi utilizarea efectiva a acestora în scopul declarat.
(14) Deplasarea combustibilului pentru motor între antrepozite fiscale va fi însoţită obligatoriu de documentul administrativ de însoţire potrivit procedurii prevăzută la pct. 14.
--------------
Alin. (2), (4), (5) şi (8) ale pct. 23.1 din Normele metodologice de aplicare a art. 201 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost modificate de pct. 33 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
23.2. (1) În situaţiile prevăzute la art. 201 alin. (1) lit. c), d) şi h) din Codul fiscal, scutirea se acordă direct, cu condiţia ca energia electrica sa provina de la operatori economici autorizati de Autoritatea Naţionala de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), iar produsele energetice să fie aprovizionate direct de la un antrepozit fiscal, de la un operator înregistrat, de la un importator, din operaţiuni proprii de import, de la companii de extractie a carbunelui sau alti operatori economici care comercializeaza acest produs ori de la un distribuitor autorizat, în cazul gazului natural.
(2) Pentru aplicarea scutirii, titularii centralelor de productie de energie electrica, ai centralelor combinate de energie electrica şi termica, precum şi operatorii economici utilizatori ai produselor energetice prevăzute la art. 201 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal vor solicita autorităţii fiscale teritoriale în raza careia îşi au sediul autorizaţii de utilizator final pentru produse energetice.
(3) Nu intra sub incidenţa prevederilor alin. (2) energia electrica şi gazul natural.
(4) Autorizatiile de utilizator final se elibereaza la cererea scrisa a beneficiarului, însoţită de
a) actul de constituire - în copie şi original - din care să rezulte ca societatea desfăşoară o activitate de productie de energie electrica sau productie combinata de energie electrica şi termica;
b) fundamentarea cantităţilor ce urmeaza a fi achiziţionate în regim de scutire de plată accizelor.
(5) Autorizatiile de utilizator final se emit de autoritatea fiscala teritoriala, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 20, şi au o valabilitate de 3 ani.
(6) Autorizatiile de utilizator final se emit în 3 exemplare, cu urmatoarele destinatii
a) primul exemplar se păstrează de către utilizatorul final;
b) al doilea exemplar se păstrează de către autoritatea fiscala teritoriala emitenta;
c) al treilea exemplar se păstrează de către antrepozitul fiscal expeditor, de către operatorul înregistrat sau de către importator.
(7) Cantitatile de produse scutite de plată accizelor, inscrise intr-o autorizatie pentru fiecare an de valabilitate a acesteia, vor reprezenta media anuală a cantităţilor utilizate în ultimii 3 ani. Pentru operatorii economici care nu au activitate de minimum 3 ani, cantitatile vor fi estimate pe baza normelor de consum şi a productiei preconizate a se realiza.
(8) După eliberarea autorizaţiilor, autorităţile fiscale teritoriale vor tine o evidenta stricta a acestora prin înscrierea în registrele speciale ale autorizaţiilor de utilizatori finali eliberate în domeniul produselor energetice.
(9) Beneficiarii scutirilor vor tine evidente contabile privind intrarile şi consumurile efective de produse achiziţionate în regim de scutire.
(10) Livrarea produselor energetice şi a electricitatii se face la preţuri fără accize.
(11) Deplasarea produselor energetice de la antrepozitul fiscal către operatorul economic utilizator este obligatoriu însoţită de exemplarele 2, 3 şi 4 ale documentului administrativ de însoţire, prevăzut la pct. 14.
(12) La sosirea produsului la operatorul economic utilizator, acesta trebuie să completeze toate cele 3 exemplare ale documentului administrativ de însoţire la rubricile aferente primitorului şi, înainte de desigilarea şi descarcarea produsului, să solicite autorităţii fiscale teritoriale în raza careia îşi desfăşoară activitatea desemnarea unui reprezentant al acesteia, care în maximum 48 de ore trebuie să efectueze verificarea şi certificarea datelor inscrise în documentul administrativ de însoţire.
(13) Din cele 3 exemplare certificate de către reprezentantul autorităţii fiscale teritoriale, exemplarul 3 se transmite de operatorul economic utilizator la antrepozitul fiscal expeditor, iar exemplarul 4 se transmite autorităţii fiscale teritoriale în raza careia primitorul îşi desfăşoară activitatea. Exemplarul 2 rămâne la operatorul economic utilizator.
(14) Dacă în termen de 45 de zile lucratoare de la expedierea produsului antrepozitul fiscal expeditor nu primeste copia documentului administrativ de însoţire certificat, va instiinta despre acest fapt autoritatea fiscala emitenta a autorizatiei în termen de 5 zile. Autoritatea fiscala emitenta va verifica în urmatoarele 3 zile realitatea informatiei şi în cazul în care aceasta se va dovedi reala, va analiza motivele care au generat acest fapt şi va dispune incasarea accizelor aferente cantităţilor inscrise în document.
(15) În situaţia în care antrepozitul fiscal expeditor nu comunică neindeplinirea prevederii de la alin. (14), operaţiunea respectiva se considera eliberare pentru consum şi după expirarea termenului de 5 zile acciza devine exigibila.
(16) Trimestrial, până la data de 15 a lunii imediat urmatoare trimestrului, detinatorii de autorizaţii de utilizator final sunt obligati să prezinte autorităţii fiscale emitente a autorizatiei, o situaţie centralizatoare privind cantitatile de produse energetice achiziţionate în decursul unui trimestru, cantitatile utilizate în scopul desfăşurării activităţilor pentru care se acordă scutirea şi stocul de produse energetice ramas neutilizat.
(17) Neprezentarea situaţiilor prevăzute la alin. (16) atrage anularea autorizaţiilor.
(18) Operatorii inregistrati, importatorii sau operatorii economici care achizitioneaza produse energetice în vederea livrarii în regim de scutire directa către centralele de productie de energie electrica sau productie combinata de energie electrica şi termica vor livra produsele către aceste centrale la preţuri fără accize şi vor solicita autorităţii fiscale competente restituirea accizelor aferente cantităţilor livrate cu aceasta destinatie, care au fost platite la momentul receptiei, importului sau al achizitiei. Nu intra sub incidenţa acestor prevederi beneficiarii scutirilor care utilizeaza produse energetice provenite din operaţiuni proprii de import, pentru care scutirea se acordă direct.
(19) În vederea restituirii accizelor în situaţia prevăzută la alin. (18), operatorul înregistrat, importatorul sau operatorul economic va depune la autoritatea fiscala competenţa la care a efectuat plata o cerere de scutire de accize al carei model va fi aprobat prin ordin al ministrului finanţelor publice. Cererea va fi însoţită de copia autorizatiei de utilizator final a centralei beneficiare a scutirii şi de documentul care atesta plata accizelor de către operatorul înregistrat, importator sau operatorul economic.
(20) Autorizatia de utilizator final se anulează dacă ea a fost emisa pe baza unor date inexacte sau incomplete şi
a) dacă solicitantul cunostea sau trebuia în mod rezonabil sa cunoasca caracterul inexact sau incomplet; şi
b) dacă autorizatia nu a fost emisa pe baza unor elemente exacte şi complete.
(21) Decizia de anulare a autorizatiei de utilizator final se comunică deţinătorului şi produce efecte începând cu data emiterii autorizatiei.
(22) Abrogat.
(23) Atunci când în situaţiile prevăzute la art. 201 alin. (1) lit. c) şi d) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, centralele de productie de energie electrică sau centralele de productie combinata de energie electrica şi termica, preiau produse energetice cu titlu de împrumut de la rezerva de stat în baza unor acte normative speciale, preluarea se face în baza autorizatiei de utilizator final. Atât achizitionarea de produse energetice de la un antrepozit fiscal autorizat, în vederea stingerii obligaţiei, cat şi restituirea efectiva a cantităţilor astfel preluate se efectueaza în regim de scutire de la plata accizelor, în baza autorizatiei de utilizator final.
--------------
Alin. (1)-(7), (14), (18) şi (19) ale pct. 23.2 din Normele metodologice de aplicare a art. 201 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost modificate de pct. 34 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Alin. (22) al pct. 23.2 din Normele metodologice de aplicare a art. 201 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogat de pct. 35 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
23.3 (1) În situaţia prevăzută la art. 201 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, scutirea se acordă direct, cu condiţia ca produsele să fie achiziţionate direct de la operatorii economici inregistrati la autoritatea fiscala centrala în calitate de furnizori de produse energetice, ori - în cazul gazului natural provenit dintr-un stat membru - direct de la un distribuitor/furnizor autorizat/licentiat de autoritatea competentă din acel stat membru.
(2) Produsele energetice - respectiv gazul natural, carbunele şi combustibilii solizi -, sunt scutite de la plata accizelor, atunci când sunt furnizate consumatorilor casnici, precum şi organizaţiilor de caritate.
(3) În înţelesul prezentelor norme metodologice organizaţiile de caritate sunt organizaţiile care au inscrise în obiectul de activitate şi care desfăşoară efectiv activităţi caritabile cu titlu gratuit în domeniul sănătăţii, al protectiei mamei şi copilului, al protectiei batranilor, al persoanelor cu handicap, al persoanelor care traiesc în saracie sau în cazuri de calamitati naturale.
(4) În cazul organizaţiilor de caritate, scutirea se acordă în baza autorizatiei de utilizator final emise de autoritatea fiscala teritoriala la care este înregistrat ca platitor de impozite şi taxe beneficiarul scutirii, mai puţin în cazul gazului natural, pentru care nu este obligatorie detinerea acestei autorizaţii.
(5) Autorizatiile de utilizator final se elibereaza la cererea scrisa a organizaţiei de caritate, însoţită de
a) actul de constituire - în copie şi original - din care să rezulte ca societatea desfăşoară una din activităţile prevăzute la alin. (3);
b) fundamentarea cantităţilor ce urmeaza a fi achiziţionate în regim de scutire de la plata accizelor, la nivelul unui an calendaristic;
c) orice informatie şi documente pe care autoritatea fiscala teritoriala le considera necesare pentru eliberarea autorizaţiilor.
(6) Autorizatiile de utilizator final se emit de autoritatea fiscala teritoriala, după modelul prevăzut în anexa nr. 20 şi au o valabilitate de 3 ani consecutivi.
(7) Autorizatiile de utilizator final se emit în trei exemplare, cu urmatoarele destinatii
a) primul exemplar se păstrează de către utilizatorul final;
b) al doilea exemplar se păstrează de către autoritatea fiscala teritoriala emitenta;
c) exemplarul trei se păstrează de către furnizorul produselor energetice.
(8) După eliberarea autorizaţiilor, autorităţile fiscale teritoriale vor tine o evidenta stricta a acestora prin înscrierea în registrele speciale a autorizaţiilor de utilizatori finali eliberate în domeniul produselor energetice.
(9) Beneficiarii scutirilor vor tine evidente contabile privind intrarile şi consumurile efective de produse achiziţionate în regim de scutire.
(10) Anual, până la data de 31 ianuarie a fiecarui an, pentru anul precedent, fiecare organizaţie de caritate care detine autorizatie de utilizator final este obligata să prezinte autorităţii fiscale emitente a autorizatiei, o situaţie centralizatoare privind cantitatile de produse energetice achiziţionate în decursul unui an calendaristic, cantitatile utilizate în scopul desfăşurării activităţilor caritabile şi stocul de produse energetice ramas neutilizat.
(11) Neprezentarea situaţiei centralizatoare prevăzute la alin. (10), atrage anularea autorizatiei de utilizator final şi odata cu aceasta plata accizelor aferente cantităţilor achiziţionate şi utilizate în scopul pentru care a fost emisa autorizatia de utilizator final.
(12) Autorizatia de utilizator final se anulează dacă ea a fost emisa pe baza unor date inexacte sau incomplete şi
a) dacă solicitantul cunostea sau trebuia în mod rezonabil sa cunoasca caracterul inexact sau incomplet; şi
b) dacă autorizatia nu a fost emisa pe baza unor elemente exacte şi complete.
(13) Decizia de anulare a autorizatiei de utilizator final se comunică deţinătorului şi produce efecte începând cu data emiterii autorizatiei.
(14) Nu se elibereaza autorizatie de utilizator final atunci când persoana a comis o infractiune grava sau infractiuni repetate la reglementarile vamale sau fiscale.
-------------
Alin. (4) al pct. 23.3 din Normele metodologice de aplicare a art. 201 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 36 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
23.4. (1) În situaţiile prevăzute la art. 201 alin. (1) lit. f) şi g) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, scutirea se acordă indirect, cu condiţia ca aprovizionarea să se efectueze de la un antrepozit fiscal.
(2) Înainte de fiecare achizitie de combustibil pentru motor în regim de scutire, utilizatorul va face o cerere la autoritatea fiscala teritoriala în raza careia îşi desfăşoară activitatea. Cererea va fi însoţită de un memoriu în care va fi descrisa operaţiunea pentru care este necesar consumul de combustibil pentru motor şi se vor menţiona: perioada de desfăşurare a operaţiunii, numărul orelor de functionare ale motoarelor şi ale instalaţiilor de dragare şi consumul normat de combustibil pentru motor.
(3) Trimestrial, operatorii economici pot solicita compensarea/restituirea accizelor potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala
(4) Pentru restituirea accizelor, utilizatorii vor depune la autoritatea fiscala teritoriala, cererea de scutire de accize, însoţită de
a) copia facturii de achizitie a combustibilului pentru motor, în care acciza să fie evidentiata distinct;
b) dovada platii accizelor către furnizor, constand în documentul de plată confirmat de banca la care utilizatorul are contul deschis;
c) dovada cantităţii utilizate în scopul pentru care se acordă scutirea, constand în copia documentului care atesta realizarea operaţiunilor de dragare - certificata de autoritatea competentă în acest sens.
(5) Modelul cererii de scutire de accize va fi aprobat prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(6) În înţelesul prezentelor norme, combustibilii pentru motor utilizati în domeniul productiei, dezvoltării, testarii şi mentenantei aeronavelor şi vapoarelor înseamnă inclusiv combustibili pentru motor utilizati în domeniul testarii şi mentenantei motoarelor ce echipeaza aeronavele şi vapoarele.
23.5. În cazul scutirii de la art. 201 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în înţelesul prezentelor norme metodologice
a) "rezervor standard" înseamnă
- rezervoarele fixate definitiv de producător pe toate autovehiculele de acelasi tip ca şi vehiculul în cauza şi a caror montare definitivă permite carburantului să fie utilizat direct, atât pentru propulsie cat şi pentru functionarea în timpul transportului, dacă este cazul, a sistemelor frigorifice şi a altor sisteme. De asemenea, sunt considerate rezervoare standard rezervoarele de gaz montate pe autovehicule destinate utilizarii directe a gazului ca şi carburant, precum şi rezervoarele adaptate altor sisteme cu care poate fi echipat vehiculul;
- rezervoarele fixate definitiv de producător pe toate containerele de acelasi tip ca şi containerul în cauza şi a cărui montare definitivă permite carburantului să fie utilizat direct pentru functionarea, în timpul transportului, a sistemelor frigorifice şi a altor sisteme cu care pot fi echipate containerele speciale;
b) "containere speciale" înseamnă orice container echipat cu dispozitive special destinate sistemelor frigorifice, de oxigenare, de izolare termica sau altor sisteme.
23.6. În situaţia prevăzută la art. 201 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, scutirea se acordă direct, în baza actelor normative emise pentru gratuitati în scop de ajutor umanitar.
23.7. (1) În situaţia prevăzută la art. 201 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, scutirea se acordă direct atunci când aprovizionarea se efectueaza de la un antrepozit fiscal. Scutirea se acordă direct şi în cazul furnizarii gazului natural.
(2) Scutirea se acordă în baza autorizatiei de utilizator final emise de autoritatea fiscala teritoriala la care este înregistrat ca platitor de impozite şi taxe beneficiarul scutirii, mai puţin în cazul gazului natural, pentru care nu este obligatorie detinerea acestei autorizaţii.
(3) Autorizatia de utilizator final se emite în trei exemplare, cu urmatoarele destinatii
a) primul exemplar se păstrează de către utilizatorul final;
b) al doilea exemplar se păstrează de către autoritatea fiscala teritoriala emitenta;
c) exemplarul trei se păstrează de către operatorul economic furnizor.
(4) Cantitatile de produse scutite de plată accizelor, inscrise în autorizaţii, vor reprezenta media anuală a cantităţilor utilizate în ultimii 3 ani. Pentru operatorii economici care nu au activitate de minimum 3 ani, cantitatile vor fi estimate pe baza datelor determinate în functie de perioada de utilizare a combustibilului pentru incalzire şi de parametrii tehnici ai instalaţiilor.
(5) După eliberarea autorizaţiilor, autorităţile fiscale teritoriale vor tine o evidenta stricta a acestora prin înscrierea în registrele speciale ale autorizaţiilor de utilizatori finali eliberate în domeniul produselor energetice.
(6) Beneficiarii scutirilor vor tine evidente contabile privind intrarile şi consumurile efective de produse achiziţionate în regim de scutire.
(7) Livrarea produselor energetice se face la preţuri fără accize.
(8) Deplasarea produselor energetice de la antrepozitul fiscal către operatorul economic utilizator este obligatoriu însoţită de exemplarele 2, 3 şi 4 ale documentului administrativ de însoţire, prevăzut la pct. 14.
(9) La sosirea produsului la utilizator, acesta trebuie să completeze toate cele 3 exemplare ale documentului administrativ de însoţire la rubricile aferente primitorului şi, înainte de desigilarea şi descarcarea produsului, să solicite autorităţii fiscale teritoriale în raza careia îşi desfăşoară activitatea desemnarea unui reprezentant al acesteia, care în maximum 48 de ore trebuie să efectueze verificarea şi certificarea datelor inscrise în documentul administrativ de însoţire.
(10) Din cele 3 exemplare certificate de către reprezentantul autorităţii fiscale teritoriale, exemplarul 3 se transmite de operatorul economic utilizator la antrepozitul fiscal expeditor, iar exemplarul 4 se transmite autorităţii fiscale teritoriale în raza careia primitorul îşi desfăşoară activitatea. Exemplarul 2 rămâne la operatorul economic utilizator.
(11) Dacă în termen de 45 de zile lucratoare de la expedierea produsului, antrepozitul fiscal expeditor nu primeste copia documentului administrativ de însoţire certificat, va instiinta despre acest fapt autoritatea fiscala emitenta a autorizatiei în termen de 5 zile. Autoritatea fiscala emitenta va verifica în urmatoarele 3 zile realitatea informatiei şi în cazul în care aceasta se va dovedi reala, va analiza motivele care au generat acest fapt şi va stabili obligaţia de plată a accizelor în sarcina utilizatorului.
(12) În situaţia în care antrepozitul fiscal expeditor nu comunică neindeplinirea prevederii de la alin. (11), operaţiunea respectiva se considera eliberare pentru consum şi după expirarea termenului de 5 zile acciza devine exigibila.
(13) În înţelesul prezentelor norme metodologice prin lacasuri de cult se înţeleg lacasurile asa cum sunt definite potrivit legislaţiei în domeniul cultelor.
(14) Trimestrial, până la data de 15 a lunii imediat urmatoare trimestrului, detinatorii de autorizaţii de utilizator final sunt obligati să prezinte autorităţii fiscale emitente a autorizatiei, o situaţie centralizatoare privind cantitatile de produse energetice achiziţionate în decursul unui trimestru, cantitatile utilizate în scopul desfăşurării activităţilor pentru care se acordă scutirea şi stocul de produse energetice ramas neutilizat.
(15) Neprezentarea situaţiei centralizatoare prevăzute la alin. (14) atrage anularea autorizatiei de utilizator final şi odata cu aceasta plata accizelor aferente cantităţilor achiziţionate şi utilizate în scopul pentru care a fost emisa autorizatia de utilizator final.
(16) Autorizatia de utilizator final se anulează dacă ea a fost emisa pe baza unor date inexacte sau incomplete şi
a) dacă solicitantul cunostea sau trebuia în mod rezonabil sa cunoasca caracterul inexact sau incomplet; şi
b) dacă autorizatia nu a fost emisa pe baza unor elemente exacte şi complete.
(17) Decizia de anulare a autorizatiei de utilizator final se comunică deţinătorului şi produce efecte începând cu data emiterii autorizatiei.
(18) Nu se elibereaza autorizatie de utilizator final atunci când persoana a comis o infractiune grava sau infractiuni repetate la reglementarile vamale sau fiscale.
(19) În cazul produselor energetice achiziţionate de la importatori sau de la alti operatori economici, scutirea de la plata accizelor se acordă indirect, prin restituire.
(20) Pentru restituirea accizelor, beneficiarul scutirii va depune la autoritatea fiscala teritoriala cererea de scutire de accize, însoţită de
a) copia facturii de achizitie a produselor energetice;
b) dovada cantităţii utilizate în scopul pentru care se acordă scutirea.
(21) Modelul cererii de scutire de accize va fi aprobat prin ordin al ministrului finanţelor publice.
-------------
Alin. (2) al pct. 23.7 din Normele metodologice de aplicare a art. 201 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 37 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
23.8. (1) În situaţia prevăzută la art. 201 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, atunci când produsele energetice utilizate drept combustibil pentru incalzire sau combustibil pentru motor denumit şi biocarburant, sunt produse în totalitate din biomase, scutirea este totala.
(2) Prin "biomasa" se înţelege fractiunea biodegradabila a produselor, deseurilor şi reziduurilor provenite din agricultura - inclusiv substante vegetale şi animale - , silvicultura şi industriile conexe, precum şi fractiunea biodegaradabila a deseurilor industriale şi urbane.
(3) Prin "biocarburanti" se înţelege combustibilii lichizi sau gazosi pentru transport, produsi din biomasa.
(4) Produsele considerate biocarburanti sunt prevăzute la art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1844/2005 privind promovarea utilizarii biocarburantilor şi a altor carburanti regenerabili pentru transport.
(5) Amestecul în vrac dintre biocarburanti şi carburanţii traditionali în conformitate cu legislatia specifică se poate realiza numai în antrepozite fiscale sub supraveghere fiscala.
(6) Atunci când produsele energetice conţin un procent de minim 2% în volum produse obtinute din biomase, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1844/2005 privind promovarea utilizarii biocarburantilor şi a altor carburanti regenerabili pentru transport, se practica o acciza redusa după cum urmeaza
- benzina cu plumb - 536,06 euro/tona
- 412,77 euro/1000 litri
- benzina fără plumb - 416,56 euro/tona
- 320,74 euro/1000 litri
- motorina - 301,44 euro/tona
- 254,71 euro/1000 litri
(7) Ori de cate ori procentul minim de produse obtinute din biomase continut obligatoriu de produsele energetice se va modifica, Guvernul la propunerea Ministerului Finanţelor Publice va stabili nivele corespunzătoare ale accizelor reduse ce urmeaza a fi practicate pentru carburanti.
23.9. În cazul scutirii de la plata accizelor a energiei electrice prevăzută la art. 201 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în înţelesul prezentelor norme metodologice "surse regenerabile de energie" sunt: eoliana, solara, geotermala, a valurilor, a mareelor, energia hidro-, biomasa, gaz de fermentare a deseurilor, gaz de fermentare a namolurilor din instalatiile de epurare a apelor uzate şi biogaz.
23.10. (1) Scutirile de la plata accizelor pentru motorina şi kerosenul utilizate drept combustibil pentru motor în situaţiile prevăzute la art. 201 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă cu condiţia ca aceste produse să fie marcate potrivit prevederilor Directivei nr. 95/60/CE privind marcarea fiscala a motorinei şi kerosenului, precum şi celor din legislatia naţionala specifică în domeniu.
(2) Marcarea motorinei şi a kerosenului se face numai în antrepozite fiscale, sub supraveghere fiscala, potrivit procedurii stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Naţionale de Administrare Fiscala.
23.11. (1) În toate situaţiile în care se elibereaza autorizaţii de utilizator final, autorităţile fiscale teritoriale vor tine o evidenta stricta a acestora prin înscrierea în registrele speciale a autorizaţiilor de utilizator final eliberate în domeniul produselor energetice. De asemenea, vor asigura publicarea pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice a listei cuprinzand acesti operatori economici, lista care va fi actualizata lunar până la data de 15 a fiecarei luni.
(2) Cantitatea de produse accizabile înscrisă intr-o autorizatie de utilizator final de produse energetice poate fi suplimentata în situaţii bine justificate în cadrul aceleiasi perioade de valabilitate a autorizatiei.
(3) În toate situaţiile în care scutirea de la plata accizelor este condiţionată de constituirea garantiei, forma şi modul de constituire a garantiei sunt cele prevăzute la alin. (5), (6) şi (7) de la pct. 20.
-------------
Pct. 23.11. din Normele metodologice de aplicare a art. 201 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 38 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
-------------
Punctul 23 din Normele metodologice de aplicare a art. 201 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 41 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Secţiunea a 8-a
Marcarea produselor alcoolice şi tutunului prelucrat
---------------
Denumirea Secţiunii a 8-a a Cap. I din Titlul VII a fost modificata de pct. 187 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
Reguli generale
Norme metodologice
24. (1) Nu intra sub incidenţa sistemului de marcare
a) alcoolul etilic denaturat cu substante specifice destinatiei, alta decat consumul uman, astfel încât sa nu poata fi utilizat la obtinerea de bauturi alcoolice;
b) alcoolul etilic tehnic rezultat exclusiv ca produs secundar din procesul de obtinere a alcoolului etilic rafinat şi care datorita compozitiei sale nu poate fi utilizat în industria alimentara;
c) bauturile slab alcoolizate, cu o concentraţie alcoolica ce nu depăşeşte 6% în volum;
d) produsele din producţia interna destinate exportului;
e) produsele de natura celor supuse marcarii, provenite din import, aflate în regim de tranzit sau de import temporar.
f) aromele alimentare, extractele şi concentratele alcoolice.
(2) Abrogat.
--------------
Alin. (2) al pct. 24 din Normele metodologice de aplicare a art. 202, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de punctul 6, subpunctul 12 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.
Alin. (1) al punctului 24 din Normele metodologice de aplicare a art. 202, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 21 al secţiunii F a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Alin. (2) al punctului 24 din Normele metodologice de aplicare a art. 202, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogat de pct. 42 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Litera f) a alin. (1) al pct. 24 din Normele metodologice de aplicare a art. 202, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdusa de pct. 39 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Codul fiscal
Responsabilitatea marcarii
Art. 203. - Responsabilitatea marcarii produselor accizabile revine antrepozitarilor autorizati, operatorilor inregistrati sau importatorilor autorizati, potrivit precizarilor din norme.
Norme metodologice
25. (1) Autorizatia de antrepozit fiscal şi de operator înregistrat atesta şi dreptul de marcare a produselor supuse acestui regim.
(2) Dreptul de marcare a produselor supuse acestui regim revine importatorului de astfel de produse din tari terte, precum şi operatorului neinregistrat care achizitioneaza produse supuse marcarii din alte state membre, în baza autorizaţiilor emise de autoritatea fiscala competenţa în vederea realizării acestor achizitii.
(3) Autorizatia de importator se acordă de către autoritatea fiscala centrala în conformitate cu prevederile pct. 27, modelul cererii de acordare a acestei autorizaţii fiind prevăzut în anexa nr. 23.
(4) În vederea realizării achizitiilor de produse din tutun prelucrat din alte state membre, timbrele procurate de operatorii inregistrati sau de operatorii neinregistrati, se expediaza pe adresa antrepozitului fiscal de productie care urmeaza să le aplice pe produse.
(5) În vederea realizării achizitiilor de bauturi alcoolice supuse marcarii din alte state membre, banderolele procurate de operatorii inregistrati sau de operatorii neinregistrati, se expediaza pe adresa antrepozitului fiscal de productie sau a unui antrepozit fiscal desemnat de către acesta, care urmeaza să le aplice pe produse.
(6) În vederea realizării importurilor de produse supuse marcarii, timbrele sau banderolele, după caz, procurate de importatori se expediaza pe adresa producătorului extern care urmeaza să le aplice pe produse.
(7) În situaţiile prevăzute la alin.(4), (5) şi (6) expedierea marcajelor se face în maximum 15 zile de la executarea comenzii de către unitatea autorizata cu tipărirea.
(8) După expirarea termenului de 15 zile, operatorii inregistrati, operatorii neinregistrati sau importatorii autorizati sunt obligati sa returneze unităţii specializate autorizate cu tipărirea, în vederea distrugerii, marcajele neexpediate în termen.
(9) În cazul importurilor de produse accizabile supuse marcarii, expedierea marcajelor către producătorii externi se face numai ca bagaj neinsotit, cu depunerea în vama a documentului vamal de export temporar. Documentul vamal de export temporar trebuie să fie însoţit de
a) documentul de transport international, din care să rezulte ca destinatarul este producătorul marfurilor ce urmeaza a fi importate;
b) o copie de pe contractul incheiat între importator şi producătorul extern sau reprezentantul acestuia;
c) o copie de pe autorizatia de importator.
(10) Cu ocazia importului, odata cu documentul vamal de import, se depune un document vamal de reimport, pentru marcajele aplicate, în vederea incheierii regimului acordat la scoaterea temporara din tara a acestora.
(11) În cazul antrepozitelor fiscale de depozitare de produse supuse marcarii, acestea solicita marcajele, atât în situaţia în care marcajele se aplică de către producător, cat şi în situaţia în care marcarea se realizează în antrepozitul fiscal de depozitare, dacă a fost autorizat în acest sens.
------------
Punctul 25 din Normele metodologice de aplicare a art. 203 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 43 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Proceduri de marcare
Art. 204. - (1) Marcarea produselor se efectueaza prin timbre sau banderole.
-----------
Alin. (1) al art. 204 a fost modificat de pct. 100 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.
Norme metodologice
26. (1) Dimensiunile marcajelor sunt prezentate în anexa nr. 24.
(2) Marcajele sunt hartii de valoare cu regim special şi se tiparesc de către Compania Naţionala "Imprimeria Naţionala" - S.A.
(3) Timbrele pentru marcarea produselor din tutun prelucrat sunt inscriptionate cu urmatoarele elemente
a) denumirea operatorului economic cu drept de marcare şi codul de marcare atribuit acestuia;
b) denumirea generica a produsului, respectiv: tigarete, tigari, tigari de foi, tutun de fumat;
c) seria şi numărul care identifica în mod unic timbrul.
(4) Banderolele pentru marcarea produselor intermediare şi a alcoolului etilic vor avea inscriptionate urmatoarele elemente
a) denumirea operatorului economic cu drept de marcare şi codul de marcare atribuit acestuia;
b) denumirea generica a produsului, respectiv: alcool, bauturi slab alcoolizate-după caz, bauturi spirtoase, tuica, rachiuri din fructe, produse intermediare;
c) seria şi numărul care identifica în mod unic banderola;
d) indicele de aplicare în forma de "U" sau "L";
e) cantitatea nominala exprimata în litri de produs continut;
f) concentraţia alcoolica.
(5) Inscriptionarea pe marcaje a elementelor prevăzute la alin.(3) şi (4) se poate face codificat, modalitatea de citire a codului fiind pusa la dispoziţia organelor în drept de către Compania Naţionala "Imprimeria Naţionala" S. A., la solicitarea acestora.
(6) Banderolele se aplică pe sistemul de inchidere a buteliilor sau cutiilor de tetra pak, tetra brik şi altele asemenea, în forma de "U" sau "L". Sunt supuse marcarii prin banderole inclusiv buteliile şi cutiile ce depasesc capacitatea de 1 litru, dar nu mai mult de 3 litri.
(7) În acceptia prezentelor norme metodologice, comercializarea alcoolului etilic şi a bauturilor alcoolice de natura celor supuse marcarii, în butelii sau în cutii ce depasesc capacitatea de 3 litri, se considera comercializare în vrac.
(8) În situaţia în care dimensiunile marcajelor nu permit includerea în intregime a denumirilor operatorilor economici cu drept de marcare, se vor inscriptiona prescurtarile sau initialele stabilite de fiecare operator economic în parte, de comun acord cu Compania Naţionala "Imprimeria Naţionala" - S.A.
(9) Fiecarui operator economic cu drept de marcare i se atribuie un cod de marcare de 13 caractere. În cazul antrepozitarilor autorizati şi al operatorilor inregistrati, codul de marcare este codul de acciza. În cazul importatorilor autorizati şi al operatorilor neinregistrati, codul de marcare este format din două caractere alfanumerice aferente codului de tara, conform standardului ISO 3166, din care se face importul sau achizitia intracomunitara, după caz, urmate de codul de identificare fiscala format din 11 caractere alfanumerice. Atunci când codul de identificare fiscala nu contine 11 caractere alfanumerice, acesta va fi precedat de cifra «0», astfel încât numărul total de caractere să fie de 11. Codul de marcare se va regasi inscripţionat pe marcajele tiparite ce vor fi aplicate pe produsele destinate comercializarii pe teritoriul României.
(10) În cazul operatorilor economici importatori autorizati care nu au contracte incheiate direct cu producătorul extern, ci cu un reprezentant al acestuia, marcajele vor fi expediate producătorului extern, iar codul atribuit va contine indicativul tarii din care se face efectiv importul.
------------
Punctul 26 din Normele metodologice de aplicare a art. 204, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 44 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Alin. (9) al pct. 26 din Normele metodologice de aplicare a art. 204, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 40 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Codul fiscal
"Eliberarea marcajelor
Norme metodologice
27. (1) Persoana care intenţionează să obţină autorizatie de importator depune la autoritatea fiscala centrala o cerere conform modelului prezentat în anexa nr. 17, însoţită de urmatoarele documente prezentate în fotocopii certificate de autoritatea fiscala teritoriala pentru conformitate cu originalul
a) documentele legale de constituire ale persoanei, cu toate modificările intervenite până la data solicitarii autorizatiei;
b) cazierele judiciare ale administratorilor şi directorilor executivi, eliberate de instituţiile abilitate din România;
c) contractele incheiate direct între importator şi producătorul extern sau reprezentantul acestuia. În cazul în care contractul este incheiat cu un reprezentant al producătorului extern, se va prezenta o declaratie a producătorului extern care să ateste relaţia contractuala dintre acesta şi furnizorul extern al deţinătorului de autorizatie de importator;
d) scrisoare de bonitate bancara;
e) declaratia solicitantului privind sediul social şi orice alte locuri în care urmeaza să-şi desfasoare activitatea de import, precum şi adresele acestora;
f) situaţia întocmită de autoritatea fiscala teritoriala din care să rezulte modul de indeplinire a obligaţiilor fiscale faţă de bugetul de stat.
(2) În vederea eliberarii autorizaţiilor de importator, autoritatea fiscala centrala solicita avizul autorităţii vamale centrale.
(2^1) Orice importator are obligaţia de a constitui o garantie corespunzătoare unei cote de 6% sau de 8,33%, în cazul tutunului prelucrat, din suma totala a accizelor aferente produselor importate în anul anterior. În situaţia unui nou importator autorizat, garantia va reprezenta 6% sau 8,33%, în cazul tutunului prelucrat, din accizele estimate, aferente produselor ce urmeaza a fi importate pe parcursul unui an. Forma şi modul de constituire a garantiei sunt cele prevăzute la alin. (5), (6) şi (7) de la pct. 20.
(3) Autorizatia de importator se elibereaza de către autoritatea fiscala centrala în termen de 60 de zile de la data depunerii documentatiei complete.
--------------
Alin. (2^1) al pct. 27 din Normele metodologice de aplicare a art. 205 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 41 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Norme metodologice
28. (1) Pentru fiecare solicitare de marcaje, antrepozitarul autorizat pentru productie sau pentru depozitare, operatorul înregistrat, operatorul neinregistrat şi importatorul autorizat depun nota de comanda la autoritatea fiscala teritoriala la care sunt inregistrati ca platitori de impozite şi taxe.
(2) Modelul notei de comanda este prevăzut în anexa nr. 25.
(3) În cazul antrepozitarului autorizat, operatorului înregistrat şi al importatorului autorizat, fiecare nota de comanda se aproba - total sau parţial - de către autoritatea fiscala competenţa prevăzută la alin. (1), în functie de
a) datele din situaţia lunara privind evidenta achizitionarii, utilizarii şi returnarii marcajelor, prezentată de solicitant la autoritatea fiscala, potrivit alin. (9);
b) livrarile de produse accizabile marcate, efectuate în ultimele 60 de zile faţă de data solicitarii unei noi note de comanda;
c) garantia stabilita la autorizare, în cazul bauturilor alcoolice supuse marcarii, care trebuie să acopere valoarea accizelor aferente cantităţilor de produse pentru care s-au comandat banderole. Pentru antrepozitarul autorizat şi operatorul înregistrat, nivelul garantiei stabilite la autorizare este cel determinat potrivit alin. (8), (11) şi (12) ale pct. 20, iar pentru importatorul autorizat, nivelul garantiei stabilite la autorizare este cel determinat potrivit alin. (2^1) al pct. 27. Valoarea accizelor care trebuie să fie acoperita de garantie reprezinta valoarea accizelor care se fac venit la bugetul de stat, determinata potrivit prevederilor pct. 1 alin. (4). Atunci când valoarea acestor accize depăşeşte garantia stabilita la autorizare, nota de comanda poate fi aprobata integral numai cu condiţia constituirii de către solicitantul banderolelor a unei garantii suplimentare care să acopere diferenţa de accize.
(4) În situaţia în care se solicita o cantitate de marcaje mai mare decat media lunara a livrarilor din ultimele 60 de zile, se va depune un memoriu justificativ în care vor fi explicate motivele care au generat necesitatile suplimentare.
(5) În cazul operatorului neinregistrat nota de comanda de marcaje se aproba de către autoritatea fiscala competenţa în baza garantiei constituite la un nivel egal cu valoarea accizelor aferente cantităţilor de produse pentru care s-au comandat marcaje.
(6) Notele de comanda se intocmesc de către solicitant în 3 exemplare.
(7) Notele de comanda se aproba în termen de 7 zile lucratoare de la data înregistrării la autoritatea fiscala competenţa. După aprobare, cele 3 exemplare ale notelor de comanda au urmatoarele destinatii: primul exemplar se păstrează de către solicitant, al doilea exemplar se transmite Companiei Naţionale "Imprimeria Naţionala" - S.A. şi al treilea exemplar se păstrează de către autoritatea fiscala competenţa care aproba notele de comanda.
(8) Operatorii economici cu drept de marcare au obligaţia utilizarii marcajelor aprobate prin notele de comanda în termen de 6 luni consecutive de la eliberarea acestora de către Compania Naţionala "Imprimeria Naţionala" S.A.. După expirarea acestui termen marcajele neutilizate vor fi restituite Companiei Naţionale "Imprimeria Naţionala" S.A., în vederea distrugerii, operaţiune care se va desfăşura sub supraveghere fiscala, pe cheltuiala operatorului economic cu drept de marcare.
(9) Antrepozitarii autorizati, operatorii inregistrati şi importatorii autorizati de produse supuse marcarii sunt obligati să prezinte lunar, până la data de 15 a fiecarei luni, autorităţii fiscale competente cu aprobarea notelor de comanda de marcaje, situaţia privind marcajele utilizate în luna anterioara celei în care se face raportarea, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 26. În cazul banderolelor, aceasta situaţie se va întocmi pe fiecare tip de banderola, potrivit dimensiunilor şi caracteristicilor inscriptionate pe acestea. În vederea confirmarii realitatii datelor inscrise în documentele justificative privind utilizarea marcajelor pentru import, aceste documente vor fi certificate de către Autoritatea Naţionala a Vamilor.
(10) Procentul maxim admis de marcaje distruse în procesul de productie şi care nu pot fi recuperate pentru a fi evidentiate este de 0,5% din numărul marcajelor utilizate.
(11) Pentru cantitatea de marcaje distruse în procesul de productie peste limita maxima admisa prevăzută la alin.(10), se datorează accizele aferente cantităţilor de produse care ar fi putut fi marcate.
(12) În situaţia prevăzută la alin.(11) acciza devine exigibila în ultima zi a lunii în care s-a înregistrat distrugerea, iar termenul de plată al acesteia este până la data de 25 a lunii imediat urmatoare.
(13) Antrepozitarii autorizati, operatorii inregistrati şi importatorii autorizati de produse supuse marcarii vor tine o evidenta distincta a marcajelor distruse, precum şi a celor deteriorate, conform modelului prevăzut în anexa nr. 27.
(14) Toate marcajele deteriorate vor fi lipite la sfârşitul fiecarei zile pe un formular special, destinat pentru aceasta, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 28.
(15) Semestrial, până la data de 15 a lunii urmatoare semestrului, marcajele deteriorate evidentiate în anexa nr. 28, vor fi distruse de către antrepozitarul autorizat, operatorul înregistrat sau importatorul autorizat, pe cheltuiala acestora, în condiţiile prevăzute de legislatia în domeniu, obligatoriu sub supraveghere fiscala.
(16) În cazul marcajelor pierdute sau sustrase, antrepozitarii autorizati, operatorii inregistrati, operatorii neinregistrati şi importatorii autorizati au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la inregistrarea declaraţiei, procesului verbal de constatare sau a sesizarii scrise a persoanei care a constatat dispariţia marcajelor, sa anunte autoritatea fiscala competenţa cu aprobarea notelor de comanda de marcaje în vederea stabilirii obligaţiei de plată privind accizele.
(17) În situaţia depasirii termenului prevăzut la alin.(16), acciza devine exigibila în ziua imediat urmatoare depasirii termenului şi se va plati în 3 zile lucratoare de la data depasirii termenului respectiv.
------------
Punctul 28 din Normele metodologice de aplicare a art. 205 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 45 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Alin. (3) şi (4) ale pct. 28 din Normele metodologice de aplicare a art. 205 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost modificate de pct. 42 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Norme metodologice
Codul fiscal
Art. 205. [...]
(4) Eliberarea marcajelor se face de către unitatea specializata pentru tipărirea acestora, desemnata de autoritatea fiscala competenţa, potrivit prevederilor din norme.
(5) Contravaloarea marcajelor se asigura de la bugetul de stat din valoarea accizelor aferente produselor accizabile supuse marcarii, conform prevederilor din norme
Norme metodologice
29. (1) După aprobarea notelor de comanda de marcaje de către autoritatea fiscala competenţa, exemplarul 2 al notei de comanda se va transmite de către operatorul economic cu drept de marcare către Compania Naţionala "Imprimeria Naţionala" - S.A. şi va fi insotit de dovada achitarii contravalorii marcajelor comandate în contul acestei companii.
(2) Eliberarea marcajelor se face de către Compania Naţionala "Imprimeria Naţionala" - S.A..
(3) În cazul importatorilor autorizati, eliberarea marcajelor se face sub supraveghere vamala.
(4) Marcajele se realizează de către Compania Naţionala "Imprimeria Naţionala" - S.A. prin emisiuni identificate printr-un cod şi o serie de emisiune aprobate de către directia specializata cu atribuţii de control din cadrul Agentiei Naţionale de Administrare Fiscala.
(5) Termenul de executare a comenzilor de către Compania Naţionala "Imprimeria Naţionala" - S.A. este de 15 zile lucratoare de la data primirii şi înregistrării notelor de comanda aprobate de autoritatea fiscala competenţa.
(6) Până la eliberarea marcajelor către beneficiari, acestea se depozitează la Compania Naţionala "Imprimeria Naţionala" - S.A. în condiţii de deplina securitate.
(7) Contravaloarea marcajelor se asigura de la bugetul de stat din valoarea accizelor aferente produselor accizabile supuse marcarii, astfel
a) antrepozitarii autorizati, lunar, din suma ce urmeaza a se vira bugetului de stat cu titlu de accize, determinata potrivit prevederilor alin. (4) al pct. 1, vor deduce numai contravaloarea marcajelor aferente cantităţilor de produse efectiv eliberate în consum. Contra valoarea marcajelor ce urmeaza a se deduce din accize se determina pe baza preturilor fără t.v.a.;
b) operatorul înregistrat şi neinregistrat, cu ocazia fiecarei operaţiuni, din suma ce urmeaza a se vira bugetului de stat cu titlu de accize, determinata potrivit prevederilor alin.(4) al pct. 1, vor deduce numai contravaloarea marcajelor aferente cantităţilor de produse efectiv receptionate. Contravaloarea marcajelor ce urmeaza a se deduce din accize se determina pe baza preturilor fără t.v.a.;
c) importatorul autorizat, cu ocazia fiecarei operaţiuni de import de produse marcate, din suma ce urmeaza a se vira bugetului de stat cu titlu de accize, determinata potrivit prevederilor alin.(4) al pct. 1, vor deduce numai contravaloarea marcajelor aferente cantităţilor de produse efectiv importate. Contravaloarea marcajelor ce urmeaza a se deduce din accize se determina pe baza preturilor fără t.v.a.
------------
Punctul 29 din Normele metodologice de aplicare a art. 205, alin. (4) şi (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 46 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Confiscarea tutunului prelucrat
Art. 206 [...]
(2) Repartizarea fiecarui lot de tutun prelucrat confiscat, preluarea acestuia de către antrepozitarii autorizati, operatori inregistrati şi importatori, precum şi procedura de distrugere se efectueaza conform normelor.
Norme metodologice
30. (1) Repartizarea fiecarui lot de produse de tutun prelucrat confiscat - altele decat cele din nomenclatoarele operatorilor economici cu drept de marcare -, către antrepozitarii autorizati se face proportional cu cota de piaţa deţinută.
(2) Trimestrial, situaţia privind cotele de piaţa se comunică de către autoritatea fiscala centrala- prin directia cu atribuţii în elaborarea legislaţiei în domeniul accizelor-, autorităţilor fiscale teritoriale, direcţiilor cu atribuţii de control din subordinea Ministerului Finanţelor Publice, Autorităţii Naţionale a Vamilor şi Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(3) În toate situaţiile prevăzute la art. 206 alin.(l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, predarea cantităţilor de produse din tutun prelucrat confiscate se face pe baza unui proces-verbal de predare-primire, ce va fi semnat atât de reprezentantii organului care a procedat la confiscarea produselor, cat şi de reprezentantii operatorilor economici cu drept de marcare, care le preiau.
(4) Distrugerea produselor din tutun prelucrat se va efectua prin metode specifice, care să asigure denaturarea acestora, dincolo de orice posibilitate de reconstituire, sortare, pliere sau orice alta modalitate de recuperare a materiilor prime ce intră în componenta acestor produse. Distrugerea va avea loc, în baza aprobării date de Agentia Naţionala de Administrare Fiscala - prin directia de specialitate cu atribuţii de control, la cererea operatorului economic cu drept de marcare, în prezenta unei comisii de distrugere constituite special în acest scop. Din aceasta comisie vor face parte un reprezentant al organelor de politie şi un reprezentant al directiei cu atribuţii de control din cadrul Agentiei Naţionale de Administrare Fiscala.
(5) Nepreluarea cantităţilor de produse din tutun prelucrat de către operatorii economici cu drept de marcare potrivit prevederilor alin.(3), în termen de 30 de zile de la data înştiinţării, atrage suspendarea autorizatiei care asigura dreptul de marcare până la incadrarea în prevederile legale.
------------
Punctul 30 din Normele metodologice de aplicare a art. 206, alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 47 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Capitolul II
Alte produse accizabile
Codul fiscal
Nivelul şi calculul accizei
Art. 208. [...]
(3) Pentru iahturi şi alte nave şi ambarcatiuni cu sau iara motor pentru agrement, nivelul accizelor poate fi între 0 şi 50% şi va fi stabilit diferentiat pe baza criteriilor prevăzute în norme.
(4) Nu intra sub incidenţa prevederilor alin.(3)
a) barcile cu sau fără motor cu lungime mai mica de 8 metri şi cu motor mai mic de 25 CP;
b) iahturile şi alte nave şi ambarcatiuni destinate utilizarii în sportul de performanţă, în condiţiile prevăzute în norme.
(5) Pentru motoare cu capacitate de peste 25 CP destinate iahturilor şi altor nave şi ambarcatiuni pentru agrement, nivelul accizelor poate fi între 0 şi 50% şi va fi stabilit diferentiat pe baza criteriilor prevăzute în norme.
Norme metodologice
30^1. (1) Accizele pentru iahturi şi alte nave şi ambarcatiuni cu sau fără motor pentru agrement sunt
┌────┬────────────────────────────────────────────────┬────────────┐
│Nr. │ Denumire │ Acciza │
│crt.│ │ (%) │
├────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│ 1 │Barci gonflabile, cu lungime cuprinsa între │ 5 │
│ │8 şi 12 m │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│ 2 │Barci gonflabile, cu lungime de peste 12 m │ 7 │
├────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│ 3 │Nave cu vele, fără motor, cu lungime cuprinsa │ 7 │
│ │între 8-12 m │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│ 4 │Nave cu vele, fără motor, cu lungime cuprinsa │ 9 │
│ │între 12-16 m │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│ 5 │Nave cu vele, fără motor, cu lungime cuprinsa │ 10 │
│ │între 16-24 m │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│ 6 │Nave cu vele, cu motor, cu lungime cuprinsa │ 9 │
│ │între 8-12 m │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│ 7 │Nave cu vele, cu motor, cu lungime cuprinsa │ 10 │
│ │între 12-16 m │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│ 8 │Nave cu vele, cu motor, cu lungime cuprinsa │ 12 │
│ │între 16-24 m │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│ 9 │Nave cu motor, altele decat cele cu motor sus- │ 9 │
│ │pendat, cu lungime cuprinsa între 8-12 m │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│10 │Nave cu motor, altele decat cele cu motor sus- │ 10 │
│ │pendat, cu lungime cuprinsa între 12-16 m │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│11 │Nave cu motor, altele decat cele cu motor sus- │ 12 │
│ │pendat, cu lungime cuprinsa între 16-24 m │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│12 │Alte nave şi ambarcatiuni pentru agrement sau │ │
│ │pentru sport din care: │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│12.1│Nave cu motor suspendat, cu lungime cuprinsa │ 9 │
│ │între 8-12 m │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│12.2│Nave cu motor suspendat, cu lungime cuprinsa │ 10 │
│ │între 12-16 m │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│12.3│Nave cu motor suspendat, cu lungime cuprinsa │ 12 │
│ │între 16-24 m │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│12.4│Skyjet-uri │ 15 │
└────┴────────────────────────────────────────────────┴────────────┘
(2) Accizele pentru motoarele cu capacitatea de peste 25 CP destinate iahturilor şi altor nave şi ambarcatiuni pentru agrement sunt
┌────┬────────────────────────────────────────────────┬────────────┐
│Nr. │ Denumire │ Acciza │
│crt.│ │ (%) │
├────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│ 1 │Motoare cu capacitatea între 25 CP şi 60 CP │ 5 │
├────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│ 2 │Motoare cu capacitatea între 60 CP şi 120 CP │ 7 │
├────┼────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│ 3 │Motoare cu capacitatea peste 120 CP │ 9 │
└────┴────────────────────────────────────────────────┴────────────┘
------------
Punctul 30^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 208, alin. (3), (4), (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 48 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Platitori de accize
Art. 209 - [...[
(3) Operatorii economici care achizitioneaza din teritoriul comunitar produsele prevăzute la art. 207, înainte de primirea produselor, trebuie să fie inregistrati la autoritatea fiscala competenţa, în condiţiile prevăzute în norme, şi să respecte urmatoarele cerinţe
a) sa garanteze plata accizelor în condiţiile fixate de autoritatea fiscala competenţa;
b) sa tina contabilitatea livrarilor de produse;
c) să prezinte produsele oricand i se cere aceasta de către organele de control;
d) sa accepte orice monitorizare sau verificare a stocului.
Norme metodologice
30^2. (1) Operatorul economic - persoana fizica sau juridica autorizata - în exercitarea activităţii acestuia, poate achizitiona din alte state membre ale Uniunii Europene, produse supuse accizelor de natura celor prevăzute la art. 207 din Codul fiscal, cu condiţia detinerii unei autorizaţii pentru achizitii intracomunitare de astfel de produse emise de autoritatea fiscala teritoriala la care este înregistrat ca platitor de impozite şi taxe.
(2) Pentru obtinerea autorizatiei prevăzute la alin. (1) operatorul economic trebuie să depună o cerere care să conţină informaţiile şi să fie însoţită de documentele prevăzute în anexa nr. 29.
(3) Autoritatea fiscala teritoriala poate să solicite operatorului economic solicitant al autorizatiei orice informatie şi documente pe care le considera necesare, după caz, cu privire la
a) identitatea operatorului economic;
b) amplasarea locurilor unde se receptioneaza produsele accizabile;
c) tipurile de produse accizabile ce urmeaza a fi receptionate în fiecare locatie;
d) capacitatea operatorului economic de a asigura garantia financiară.
(4) Nu va fi autorizata pentru achizitii intracomunitare persoana care a fost condamnata printr-o hotărâre judecătorească definitivă în România sau într-un alt stat pentru o infractiune dintre cele reglementate de legislatia vamala sau fiscala.
(5) Autorizatia de operator economic pentru achizitii intracomunitare are valabilitate 3 ani, cu incepere de la data de 1 a lunii urmatoare celei în care operatorul economic face dovada constituirii garantiei în cuantumul şi în forma aprobate de autoritatea fiscala competenţa. Orice astfel de operator are obligaţia de a depune o garantie corespunzătoare unei cote de 3% din suma totala a accizelor aferente produselor achiziţionate în anul anterior. În cazul unui nou operator, garantia va reprezenta 3% din accizele estimate, aferente produselor ce urmeaza a se achizitiona pe parcursul unui an. Forma şi modul de constituire a garantiei sunt cele prevăzute la alin. (5), (6) şi (7) de la pct. 20.
(6) În situaţia în care intervin modificari faţă de datele initiale menţionate în autorizatie, operatorul economic are obligaţia de a solicita autorităţii fiscale emitente a autorizatiei modificarea acesteia, după cum urmeaza
a) pentru fiecare noua locatie în care urmeaza a se realiza receptia de produse supuse accizelor, cu cel puţin 15 zile înainte de receptia produselor;
b) dacă se modifica datele de identificare ale operatorului economic, în termen de 30 de zile de la data înregistrării modificarii;
c) dacă modificările intervenite se referă la tipul produselor supuse accizelor, cu cel puţin 60 de zile înainte de receptia produselor.
(7) Operatorul economic nu poate realiza receptia de produse supuse accizelor, intr-o locatie dacă nu face dovada înregistrării acesteia la autoritatea fiscala teritoriala.
(8) Produsele supuse accizelor, primite de către operatorul economic sunt insotite de documentul comercial care atesta achizitia intracomunitara.
(9) Autorizatia poate fi revocata în situaţia în care operatorul economic savarseste o infractiune la reglementarile vamale sau fiscale.
(10) Decizia de revocare se comunică operatorului economic şi îşi produce efecte de la data la care a fost adusa la cunoştinţa operatorului economic.
(11) În cazuri excepţionale când interesele legitime ale operatorului economic impun aceasta, autoritatea fiscala emitenta a autorizatiei poate decala termenul de intrare în vigoare a deciziei de revocare, la o dată ulterioară.
(12) Operatorul economic nemultumit poate contesta decizia de revocare a autorizatiei, potrivit legislaţiei în vigoare.
(13) Contestarea deciziei de revocare a autorizatiei de operator economic pentru achizitii intracomunitare, suspenda efectele juridice ale acestei decizii pe perioada solutionarii contestaţiei în procedura administrativa.
(14) În cazul în care operatorul economic doreste sa renunte la autorizatie, acesta are obligaţia sa notifice acest fapt Comisiei cu cel puţin 60 de zile înainte de data de la care renuntarea la autorizatie îşi produce efecte.
------------
Punctul 30^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 209, alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 49 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Alin. (5) al pct. 30^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 209, alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 43 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Codul fiscal
Scutiri
Art. 210 - [...]
(2) Operatorii economici exportatori de cafea prajita, obtinuta din operaţiuni proprii de prajire a cafelei verzi importate direct de acestia, pot solicita autorităţilor fiscale competente, pe bază de documente justificative, restituirea accizelor platite în vama, aferente numai cantităţilor de cafea verde utilizata ca materie prima pentru cafeaua exportata.
Norme metodologice
31. (1) În cazul exportatorilor de cafea prajita obtinuta din operaţiuni proprii de prajire a cafelei verzi importate direct de către acestia, restituirea accizelor platite în vama, aferente cantităţilor de cafea verde utilizata ca materie prima pentru cafeaua exportata, se face pe baza prezentarii de către exportator autorităţii fiscale teritoriale în raza careia îşi desfăşoară activitatea a urmatoarelor documente justificative
a) documentul vamal de import al cafelei verzi;
b) documentul care atesta plata accizelor în vama, confirmat de banca la care platitorul are contul deschis;
c) documentul vamal de export al cafelei prajite.
(2) Restituirea accizelor se efectueaza potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala.
(3) În cazul în care nu sunt indeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1), nu se beneficiaza de regimul de restituire.
------------
Punctul 31 din Normele metodologice de aplicare a art. 210, alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 50 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Exigibilitatea
Art. 211. - [...]
(3) În cazul persoanelor fizice care achizitioneaza produse de natura celor prevăzute la art. 207 lit. h), exigibilitatea ia nastere la momentul înregistrării la autorităţile competente, potrivit legii.
Norme metodologice
31^a. Persoanele fizice care achizitioneaza din teritoriul comunitar arme de natura celor prevăzute la art. 207 lit. h) din Codul fiscal efectueaza plata accizelor la unitatile Trezoreriei Statului din cadrul unităţilor fiscale în raza cărora îşi au domiciliul, iar în cazul importului, la organul vamal sau la unitatea Trezoreriei Statului în raza careia funcţionează primul birou vamal de intrare în tara.
-------------
Pct. 31^a din Normele metodologice de aplicare a art. 211, alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 44 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Codul fiscal
Nivelul taxei speciale
Art. 214^1 - (1) Intra sub incidenţa taxei speciale autoturismele şi autovehiculele, inclusiv comerciale, cu excepţia celor special echipate pentru persoanele cu handicap.
[...]
(5) Vechimea autoturismului/autovehiculului rulat se calculeaza în functie de data fabricarii acestuia.
Norme metodologice
31^1 (1) Taxa speciala se aplică atât autoturismelor şi autovehiculelor comerciale noi, cat şi celor rulate.
(2) Vechimea autovehiculului rulat se calculeaza în functie de anul de fabricatie.
(3) Pentru autoturismele şi autoturismele de teren a caror prima inmatriculare în România se realizează după data de 1 ianuarie 2007, şi pentru care accizele au fost platite cu ocazia importului sau a achizitionarii de pe piaţa interna în cursul anului 2006, taxa speciala nu se mai datorează.
(4) Pentru autoturismele introduse în România pe baza unor contracte de leasing initiate înainte de 1 ianuarie 2007 şi a caror încheiere se va realiza după această dată, se datorează bugetului de stat accizele în vigoare la momentul iniţierii contractului de leasing. În acest caz nu datorează taxa speciala prevăzută la art. 214^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
(5) În înţelesul prezentelor norme, hibridele reprezinta autovehiculele cu propulsie dubla, astfel cum sunt reglementate de legislatia în domeniu.
(6) În înţelesul prezentelor norme, autoturismele special echipate pentru persoanele cu handicap reprezinta autoturismele care sunt destinate exclusiv utilizarii de către aceste persoane.
(7) În înţelesul prezentelor norme, autovehiculele istorice sunt cele pentru care Registrul Auto Roman inscrie în cartea lor de identitate menţiunea: .
------------
Punctul 31^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 214^1, alin. (1) şi alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 51 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Alin. (1) al pct. 31^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 214^1, alin. (1) şi alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 45 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Codul fiscal
Exigibilitatea şi plata taxei speciale la bugetul de stat
Art. 214^2 - Taxele speciale se platesc cu ocazia primei inmatriculari în România.
Norme metodologice
31^2. (1) Taxa speciala se plateste cu ocazia primei inmatriculari în România, cu excepţia autovehiculelor care sunt înmatriculate temporar în România pe o perioadă de timp egala cu durata de valabilitate a asigurarii internationale (cartea verde).
(2) Taxa speciala se plateste de către persoana fizica sau juridica care face inmatricularea, în numerar sau prin virament, pe bază de ordin de plată pentru trezoreria statului (OPT), la unitatile trezoreriei statului din cadrul unităţilor fiscale în a caror evidenta acestia sunt inregistrati ca platitori de impozite şi taxe, raspunderea privind suma de plată aferenta taxei speciale revenind platitorului. În documentul de plată la rubrica "Reprezentand" se va inscrie obligatoriu seria cartii de identitate a autoturismului sau a autovehiculului.
(3) În măsura în care aplicarea prevederilor privind taxa speciala vor impune precizări suplimentare, acestea vor fi emise prin ordin al ministrului finanţelor publice sau ordin comun al ministrului finanţelor publice, ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi al ministrului administraţiei şi internelor, după caz.
------------
Punctul 31^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 214^2 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 52 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Capitolul III
Impozitul la ţiţeiul din producţia interna
--------------
Denumirea Cap. III din Titlul VII a fost modificata de pct. 203 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
Dispozitii generale
Art. 215 [...]
(5) Momentul exigibilitatii impozitului la ţiţeiul şi la gazele naturale din producţia interna intervine la data efectuării livrarii.
---------------
Art. 215 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 204 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006
"Dispozitii generale
Norme metodologice
32. Impozitul la ţiţeiul din producţia interna se plateste la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei în care impozitul devine exigibil.
--------------
Alin. (2) al pct. 32 din Normele metodologice de aplicare a art. 215, alin. (5) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de punctul 6, subpunctul 18 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.
Pct. 32 din Normele metodologice de aplicare a art. 215, alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 46 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
Codul fiscal
Capitolul IV
Dispozitii comune
Codul fiscal
Oblibaţiile platitorilor
Art. 219. - [...]
(3) Platitorii au obligaţia sa tina evidenta accizelor şi a impozitului la ţiţeiul din producţia interna, după caz, conform prevederilor din norme, şi să depună anual deconturile privind accizele şi impozitul la ţiţeiul din producţia interna, conform dispoziţiilor legale privind oblibaţiile de plată, la bugetul de stat, până la data de 30 aprilie a anului următor celui de raportare.
Normele metodologice
33. (1) Evidentierea în contabilitate a accizelor şi a impozitului la titeiului din producţia interna se efectueaza conform reglementarilor contabile aplicabile de către operatorii economici.
(2) Sumele datorate drept accize şi impozit la ţiţeiul din producţia interna, se virează de către platitori în conturile corespunzătoare de venituri ale bugetului de stat deschise la unitatile trezoreriei statului din cadrul unităţilor fiscale în a caror evidenta acestia sunt inregistrati ca platitori de impozite şi taxe, cu excepţia accizelor datorate pentru importuri de produse accizabile care se achită în conturile corespunzătoare de venituri ale bugetului de stat deschise la unitatile trezoreriei statului în raza cărora funcţionează birourile vamale prin care se deruleaza operaţiunile de import. Codurile IBAN aferente conturilor de venituri ale bugetului de stat în care se achită aceste obligaţii sunt publicate pe pagina de web a Ministerului Finanţelor Publice, la adresa: www.mfinante.ro/Portal/ANAF/Asistenţa contribuabililor.
------------
Punctul 33 din Normele metodologice de aplicare a art. 219, alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 53 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
34. Pentru produsele scoase din rezerva de stat sau din rezerva de mobilizare, plata accizelor se face de către unitatile detinatoare ale acestor stocuri la livrarea produselor către beneficiari.
35. (1) Produsele accizabile deţinute de agentii economici care înregistrează obligaţii fiscale restante pot fi valorificate în cadrul procedurii de executare silita de organele competente, potrivit legii, astfel
a) produsele accizabile destinate utilizarii ca materii prime se valorifica în regim suspensiv numai către un antrepozit fiscal de productie. În cazul valorificarii produselor accizabile, în cadrul procedurii de executare silita, prin vanzare directa sau licitaţie, livrarea se face pe bază de factura fiscala specifică şi de document administrativ de însoţire. Documentul administrativ de însoţire se obtine de la antrepozitul fiscal beneficiar;
b) produsele accizabile marcate se valorifica la preţuri cu accize către agentii economici comercianti. În cazul valorificarii produselor accizabile marcate, în cadrul procedurii de executare silita, prin vanzare directa sau licitaţie, livrarea se face pe bază de factura fiscala specifică, în care acciza va fi evidentiata distinct.
(2) Persoanele care dobândesc bunuri accizabile prin valorificare potrivit alin. (1) trebuie să indeplineasca condiţiile prevăzute de lege, după caz.
--------------
Alin. (1) al pct. 35 din Normele metodologice de aplicare a art. 219, alin. (3) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 6, subpunctul 19 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.
Codul fiscal
Decontarile între agentii economici
Art. 220 [...]
(2) Nu intra sub incidenţa prevederilor alin. (1)
a) livrarile de produse supuse accizelor către agentii economici care comercializeaza astfel de produse în sistem en detail;
b) livrarile de produse supuse accizelor, efectuate în cadrul sistemului de compensare a obligaţiilor faţă de bugetul de stat, aprobate prin acte normative speciale. Sumele reprezentand accizele nu pot face obiectul compensarilor, dacă actele normative speciale nu prevad altfel.
-------------
Art. 220 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 208 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006
"Decontarile între operatorii economici
Norme metodologice
36. (1)În cadrul sistemului de compensare intra şi compensarile admise de actele normative, efectuate între agentii economici.
(2) Decontarile între agentii economici furnizori de produse accizabile şi agentii economici cumpărători ai acestor produse se fac integral prin unităţi bancare în cazul livrarilor efectuate de către agentii economici producători şi importatori de astfel de produse, cu excepţiile prevăzute la art. 220 alin. (2) din Codul fiscal.
--------------
Alin. (2) al pct. 36 din Normele metodologice de aplicare a art. 220, alin. (2) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de punctul 6, subpunctul 20 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.
Codul fiscal
Capitolul V
Dispozitii tranzitorii şi derogari
------------
Denumirea Cap. V al Titlului VII a fost modificata de pct. 210 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
"Derogare pentru produse energetice
Norme metodologice
36^1. Abrogat.
--------------
Punctul 36^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 221, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de punctul 6, subpunctul 21 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.
Punctul 36^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 221, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogat de pct. 55 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Norme metodologice
37. (1) Eliberarea în consum a produselor energetice din antrepozitele fiscale se efectueaza numai în momentul în care cumparatorul prezinta documentul de plată care să ateste virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantităţii ce urmeaza a fi facturata.
(2) Ordinele de plată pentru trezoreria statului care atesta virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantităţii ce urmeaza a fi facturata, prezentate de către cumpărători antrepozitarilor autorizati, trebuie să fie confirmate prin stampila şi semnatura autorizata a unităţii bancare care a debitat contul platitorului cu suma respectiva şi copie de pe extrasul de cont.
(3) Accizele aferente produselor energetice livrate din antrepozitele fiscale se achită de către cumpărători în contul corespunzător de venituri al bugetului de stat, deschis la unitatile trezoreriei statului în raza cărora îşi au sediul antrepozitarii autorizati, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finanţelor nr. 246/2005 pentru aprobarea normelor metodologice privind utilizarea şi completarea ordinului de plată pentru Trezoreria Statului (OPT).
(4) Livrarea de produse energetice se face numai pe bază de comandă depusa de cumparator.
(5) Pe baza comenzii depuse de cumparator, antrepozitarii autorizati emit cumparatorilor o factura pro-forma (cod 14-4-10/aA) în care vor fi menţionate: denumirea produsului, cantitatea, valoarea accizei datorate, precum şi informaţii cu privire la denumirea şi codul de identificare fiscala al antrepozitarului autorizat, în numele caruia se efectueaza plata accizelor, precum şi cele privind unitatea trezoreriei statului în raza careia acesta îşi are sediul.
(6) În cazul în care cantitatile livrate se determina prin cantarire, se solicita comenzi exprimate în tone. Pentru transformarea în litri la temperatura de +15°C se vor utiliza densitatile aferente temperaturii de +15°C.
(7) În cazul în care livrarile se fac în vase calibrate şi/sau cantitatile se determina prin metoda volum-densitate, se solicita comenzi exprimate în litri, care să corespunda cu capacitatea din documentul de calibrare.
(8) Cantitatea din comanda, exprimata în litri la temperatura efectiva, se va corecta cu densitatea la temperatura de +15°C, rezultand cantitatea exprimata în litri la temperatura de +15°C.
(9) Valoarea accizei datorate de cumparator conform facturii pro-forma va fi cantitatea exprimata în litri la temperatura de +15°C, determinata potrivit prevederilor alin. (9), inmultita cu acciza pe litru.
(10) La livrarea efectiva se recalculeaza acciza conform procedeului de mai sus, iar valoarea obtinuta va fi evidentiata distinct.
(11) Pentru celelalte tipuri de produse energetice calculul valorii accizei datorate se face pe baza densitatilor inscrise în registrul de densitati în momentul întocmirii facturii pro-forma, recalculate la temperatura de +15°C, după cum urmeaza
- acciza (euro/tona): 1.000 - acciza (euro/kg) x densitatea la +15°C (kg/litru) - acciza (euro/litru);
- cantitatea în kg: densitatea la +15°C = cantitatea în litri la +15°C;
- valoarea accizei = cantitatea în litri la + 15°C x acciza (euro/litru).
(12) Eventualele diferente între valoarea accizelor virate la bugetul de stat de către beneficiar, conform facturii pro-forma, şi valoarea accizelor aferente cantităţilor de produse energetice efectiv livrate de antrepozitarii autorizati, conform facturii fiscale, determinate de variatia de densitate, se vor regulariza cu ocazia depunerii declaraţiei lunare privind oblibaţiile de plată la bugetul de stat.
(13) Unitatile trezoreriei statului vor elibera zilnic, la solicitarea antrepozitarilor autorizati, copii ale extraselor contului de venituri al bugetului de stat în care au fost evidentiate accizele virate în numele acestora, fără de care furnizorul nu poate efectua livrarea.
------------
Punctul 37 din Normele metodologice de aplicare a art. 221 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 54 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
38. (1) Toţi agentii economici producători de produse accizabile prevăzute la art. 162 din Codul fiscal, deţinători de autorizaţii eliberate în conformitate cu prevederile Legii nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere şi autorizare a productiei, importului şi circulaţiei unor produse supuse accizelor, cu valabilitate până la data de 31 decembrie 2003, au obligaţia ca în termen de 10 zile de la publicarea prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I, să depună la autoritatea fiscala teritoriala listele de inventar ale produselor înregistrate în stoc la data de 31 decembrie 2003.
(2) Listele de inventar se intocmesc în doua exemplare care se certifica de autoritatea fiscala teritoriala. Primul exemplar astfel certificat se păstrează de către agentul economic, iar cel de-al doilea se păstrează de autoritatea fiscala teritoriala.
(3) Listele de inventar vor fi insotite obligatoriu de declaratia agentului economic privind achiziţiile de produse accizabile din ultimele doua luni, utilizate ca materie prima.
(4) Declaratia se întocmeşte în doua exemplare, din care primul exemplar se păstrează de agentul economic, iar al doilea exemplar se păstrează la autoritatea fiscala teritoriala împreună cu listele de inventar.
(5) Agentii economici care la data de 31 decembrie 2003 au înregistrat stocuri de produse accizabile, realizate până la această dată, şi care nu indeplinesc condiţiile pentru a deveni antrepozitari autorizati potrivit prevederilor titlului VII din Codul fiscal vor putea valorifica produsele din stoc până la data de 31 decembrie 2004 în baza unei aprobari speciale emise de autoritatea fiscala emitenta a autorizatiei, data în baza Legii nr. 521/2002, cu plata accizelor, după caz. Regimul privind plata accizelor se stabileste de autoritatea fiscala emitenta a aprobării speciale. Agentii economici producători de alcool etilic şi de distilate - ca materii prime - vor vinde aceste produse numai către beneficiarii autorizati în condiţiile prevăzute la titlul VII din Codul fiscal. După data de 31 decembrie 2004, cantitatile rămase în stoc nu mai pot fi comercializate.
(5^1) Cantitatile de produse accizabile provenite din stocul înregistrat la data de 31 decembrie 2004, deţinute de agentii economici prevăzuţi la alin. (5), care nu mai au dreptul potrivit legii de a fi comercializate, pot fi predate sub supraveghere fiscala, în vederea distrugerii, în condiţiile prevăzute de legislatia în domeniu.
(6) Antrepozitarii autorizati ca producători de produse din grupa alcool etilic, care deţin în stoc alcool etilic şi distilate - ca materii prime -, achiziţionate la preţuri cu accize, nu mai platesc accize pentru produsele obtinute exclusiv din prelucrarea acestor materii prime şi nici pentru astfel de produse înregistrate în stoc la 31 decembrie 2003, cu condiţia ca accizele aferente materiilor prime sa fi fost platite furnizorului. Aceasta prevedere se va aplica până la data de 30 iunie 2004, după această dată urmand a se aplică prevederile titlului VII din Codul fiscal.
(7) Pentru produsele accizabile aflate în stoc la data de 31 decembrie 2003 în alte locatii decat antrepozitele fiscale ale antrepozitarului autorizat pentru care acciza nu a fost plătită, acciza devine exigibila la momentul livrarii produselor.
(8) Bauturile slab alcoolizate din grupa alcoolului etilic, a caror concentraţie alcoolica depăşeşte 1,2% în volum, nemarcate cu banderole, provenite din stocurile de astfel de produse înregistrate la 31 decembrie 2003, deţinute de către antrepozitarii autorizati pentru productie sau de către importatorii autorizati în condiţiile Codului fiscal, vor putea fi comercializate fără a fi supuse marcarii numai sub supravegherea fiscala asigurata de autoritatea fiscala unde sunt inregistrati ca platitori de accize. În acest scop, până la data de 5 a fiecarei luni, agentii economici vor întocmi în doua exemplare o situaţie a livrarilor produselor provenite din stocurile înregistrate la 31 decembrie 2003, efectuate în luna anterioara, din care exemplarul al doilea se va transmite autorităţii fiscale. Modelul situaţiei este prezentat în anexa nr. 22.
(9) Agentii economici comercianti care deţin bauturi alcoolice de natura celor menţionate la alin. (8), nemarcate prin banderole, care provin de la agenti economici producători legali sau importatori legali, pot comercializa aceste bauturi până la epuizarea cantităţilor de astfel de produse, dar nu mai tarziu de 31 decembrie 2004. După această dată se interzice comercializarea bauturilor alcoolice respective.
(10) Agentii economici autorizati după data de 1 ianuarie 2004 în calitate de antrepozitari autorizati pentru producţia de tuica şi rachiuri din fructe, care obtin astfel de produse din prelucrarea fructelor, marcurilor din fructe sau a altor semifabricate preluate de la persoane fizice în anii 2003 şi 2004, pot livra produsele respective persoanelor fizice de la care au preluat materia prima, fără plata accizelor, numai când produsele sunt destinate consumului propriu, în baza declaraţiei pe propria raspundere a persoanelor fizice în cauza. Modelul declaraţiei este prezentat în anexa nr. 23.
(11) În anul 2004 tuica şi rachiurile naturale din fructe pot fi produse în scopul consumului propriu al persoanelor fizice «în sistem de prestări de servicii» fără plata accizelor şi de către alti agenti economici - autorizati potrivit prevederilor Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfăşoară activităţi economice în mod independent. Prestarea de servicii, în acest caz, se poate realiza numai în baza confirmarii scrise a autorităţii fiscale teritoriale, potrivit careia persoana fizica a instiintat în scris aceasta autoritate despre cantitatea de fructe ce urmeaza a fi data pentru prelucrare, cine va efectua prestarea de servicii şi a declarat ca produsele obtinute sunt destinate consumului propriu.
(12) Agentii economici - antrepozitari autorizati pentru producţia de produse accizabile, altele decat cele din grupa alcoolului etilic - care deţin stocuri de materii prime provenite din achizitii efectuate până la data de 31 decembrie 2003 la preţuri cu accize, la eliberarea pentru consum din antrepozitul fiscal a produselor accizabile rezultate din prelucrarea acestor stocuri, pot compensa acciza datorata bugetului de stat cu suma reprezentand acciza aferenta cantităţii de materie prima ce se regaseste în produsul final accizabil. Potrivit Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscala, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.050/2004, cererea de compensare va fi însoţită de dovada achitarii sumelor reprezentand accizele aferente materiilor prime în contul furnizorului de astfel de materii prime. De asemenea, compensarea va fi condiţionată de existenta agentului economic furnizor. Pot face obiectul compensarii numai accizele aferente materiilor prime achiziţionate direct de la agentii economici producători interni sau importatori. Accizele aferente materiilor prime pot face obiectul compensarii numai în limita accizelor aferente produselor finale livrate.
(13) Agentii economici care deţin stocuri de materii prime provenite din achizitii legale efectuate până la data de 31 decembrie 2003 la preţuri cu accize şi care realizează din prelucrarea acestor stocuri produse care nu intra sub incidenţa accizelor sau produse pentru care acciza este «0» pot solicita compensarea ori restituirea, după caz, a accizelor aferente materiei prime incluse în produsele finale rezultate, potrivit Codului de procedura fiscala, precum şi normelor metodologice de aplicare a acestuia. Compensarea sau restituirea se va realiza pe măsura vanzarii produselor finale rezultate din prelucrare şi numai în baza documentelor care justifica achizitionarea materiei prime la preţuri cu accize, plata acestora în contul furnizorului, prelucrarea materiei prime, precum şi vanzarea produselor finale rezultate.
(14) Produsele alcoolice de natura celor definite la art. 169-173 din Codul fiscal şi produsele din tutun care nu indeplinesc condiţiile legale de comercializare, deţinute de antrepozitarii autorizati pentru productie şi/sau depozitare, precum şi de către agentii economici comercianti, pot fi predate sub supraveghere fiscala, în vederea distrugerii, în condiţiile prevăzute de legislatia în domeniu. Supravegherea fiscala va fi asigurata de către autoritatea fiscala în a carei raza teritoriala îşi desfăşoară activitatea agentul economic.
--------------
Alin. (5) al pct. 38 din Normele metodologice de aplicare a art. 221, alin. (2) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 6, subpunctul 22 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.
Alin. (8)-(13) ale pct. 38 din Normele metodologice de aplicare a art. 221, alin. (2) din Legea nr. 571/2003 au fost introduse de punctul 6, subpunctul 23 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.
Alin. (5^1) al punctului 38 din Normele metodologice de aplicare a art. 221, alin. (2) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 32 din secţiunea E a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.
Alin. (14) al punctului 38 din Normele metodologice de aplicare a art. 221, alin. (2) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 33 din secţiunea E a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.
39. (1) Documentele fiscale aflate în stoc la data de 31 decembrie 2003 se pot utiliza şi după această dată.
(2) Toţi agentii economici care au avut obligaţia utilizarii documentelor fiscale speciale prevăzute în actele normative privind regimul accizelor, care s-au aplicat până la intrarea în vigoare a Codului fiscal, în termen de 10 zile de la data publicarii prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I, vor depune la autoritatea fiscala teritoriala o declaratie privind stocul de astfel de documente, înregistrat la data de 31 decembrie 2003. Declaratia se întocmeşte în doua exemplare, din care primul se păstrează de agentii economici.
40. (1) Pentru perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2003, agentii economici producători de tigarete şi produse din tutun vor deduce din valoarea accizelor datorate la data de 25 ianuarie 2004 contravaloarea timbrelor determinata pe baza pretului fără taxa pe valoarea adăugată, aferente livrarilor de astfel de produse efectuate în această perioadă. În acelasi timp, agentii economici vor vira în contul Companiei Naţionale "Imprimeria Naţionala" - S.A. contravaloarea timbrelor respective stabilita pe baza pretului cu taxa pe valoarea adăugată.
(2) Agentii economici producători interni de tigarete şi produse din tutun, care nu au primit autorizatie de antrepozitar autorizat începând cu data de 1 ianuarie 2004, au obligaţia ca în termen de 10 zile de la data publicarii prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I, sa predea spre distrugere Companiei Naţionale "Imprimeria Naţionala" - S.A. timbrele neutilizate existente în stoc la data de 31 decembrie 2003. Acesti agenti economici au, de asemenea, obligaţia sa vireze contravaloarea acestor timbre în contul Companiei Naţionale "Imprimeria Naţionala" - S.A. Sumele ce urmeaza a fi virate în contul Companiei Naţionale "Imprimeria Naţionala" - S.A. se stabilesc printr-un act de control incheiat de organul fiscal teritorial în raza caruia îşi desfăşoară activitatea agentul economic în cauza, la solicitarea autorităţii fiscale centrale.
(3) Agentii economici producători interni de produse accizabile supuse marcarii, altele decat tigaretele şi produsele din tutun, care nu au primit autorizatie de antrepozitar autorizat începând cu data de 1 ianuarie 2004, sau agentii economici producători de produse care începând cu această dată nu mai intra sub incidenţa marcarii au obligaţia ca în termen de 10 zile de la data publicarii prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I, sa predea spre distrugere Companiei Naţionale "Imprimeria Naţionala" - S.A. marcajele neutilizate.
41. (1) În termen de 10 zile de la data intrarii în vigoare a prezentelor norme metodologice, antrepozitarii autorizati pentru productie şi importatorii de uleiuri minerale sunt obligati sa transmita Ministerului Economiei şi Comerţului lista cuprinzand semifabricatele şi produsele finite din nomenclatorul lor de fabricatie sau de import, incadrarea pe pozitii tarifare, domeniul de utilizare şi acciza propusa pentru acestea. Listele vor fi insotite de fisele tehnice ale fiecarui produs finit.
(2) După verificarea listelor, Ministerul Economiei şi Comerţului, în termen de 10 zile de la primirea acestora, le va transmite în vederea avizarii Ministerului Finanţelor Publice - Comisia centrala de autorizare a antrepozitelor fiscale.
(3) Prevederile alin. (1) şi (2) vor fi aplicate oricărui nou produs intrat în nomenclatorul de fabricatie sau de import al antrepozitarului autorizat pentru productie sau importatorului de uleiuri minerale.
41^1. Agentii economici care desfăşoară activitate de furnizare de energie electrica sunt obligati ca până la data de 30 septembrie 2005 să depună cererile şi documentaţia întocmită în conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice, în vederea autorizarii ca antrepozitari.
41^2. (1) Un contract de leasing se considera a fi initiat la momentul în care beneficiarul contractului de leasing a incheiat prin semnare un contract ferm cu societatea de leasing, în baza caruia urmeaza să se deruleze operaţiunea de leasing.
(2) În cazul contractelor de leasing initiate înainte de data de 1 aprilie 2005, acciza datorata la închiderea regimului vamal de import se calculeaza în functie de starea autoturismelor la momentul introducerii lor în tara şi pe baza cotelor de acciza în vigoare la momentul iniţierii contractului de leasing, în condiţiile prevăzute de legislatia în domeniu aplicabila până la data de 1 aprilie 2005.
(3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică şi în cazul altor produse supuse accizelor, cuprinse la art. 208 din Codul fiscal, introduse în tara în baza unor contracte de leasing.
42. (1) Anexele nr. 1, 2, 10, 13, 22 şi 23 se abroga.
(2) Anexele nr. 1-29 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.
(3) Anexele nr. 3, 4, 5, 12, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20 şi 21 se inlocuiesc cu anexele nr. 4, 6, 9, 15, 17, 20, 23, 24, 25, 26, 27 şi 28 la prezentele norme metodologice.
----------------
Punctul 42 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 30 al secţiunii F a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Punctele 41^1 şi 41^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 221 din Legea nr. 571/2003 au fost introduse de pct. 34 din secţiunea E a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.
Punctul 42 din Normele metodologice de aplicare a Titlului VII din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 56 al lit. G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamt
Reproducem mai jos punctele 57-64 de la pct. G al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006
"57. Antrepozitarii autorizati pentru producţia de produse accizabile supuse marcarii şi importatorii de astfel de produse, cărora autorizatia le-a fost revocata sau anulata, şi care la momentul revocarii sau anularii autorizatiei, deţin marcaje neutilizate, deteriorate sau înregistrează marcaje distruse, sunt obligati sa plateasca în termen de 15 zile de la data revocarii sau anularii, în contul Companiei Naţionale "Imprimeria Naţionala" S.A., contravaloarea tuturor marcajelor achiziţionate, precum şi a celor executate şi aflate în stoc la Compania Naţionala "Imprimeria Naţionala S.A.", neachitate până la acea data. După data achitarii, în termen de 15 zile marcajele neutilizate vor fi returnate petru distrugere Companiei Naţionale "Imprimeria Naţionala" S.A., iar cheltuielile legate de distrugere vor fi suportate de către operatorii economici în cauza.
58. (1) Autorizatiile de utilizator final emise în anul 2006, în cazul scutirilor directe de la plata accizelor, cu valabilitate până la data de 31 decembrie 2006, îşi mentin valabilitatea până la data de 1 martie 2007, exclusiv, în limita unor cantitati determinate la nivelul a doua luni din cantitatea totala aprobata înscrisă în autorizatie.
(2) Începând de la 1 martie 2007, aceste autorizaţii de utilizator final îşi pierd valabilitatea, scutirea directa urmand a se acordă potrivit prevederilor pct. 22 şi 23.
(3) În cazul scutirilor directe de la plata accizelor, pentru care s-au eliberat autorizaţii de utilizator final în anul 2006, iar de la data de 1 ianuarie 2007 au intrat sub incidenţa prevederilor art. 175^4 alin. (1) pct. 2 lit. a) din Codul fiscal, valabilitatea autorizaţiilor fiind prelungita până la data de 1 martie 2007, după această dată se aplică prevederile pct. 5^1.3. Beneficiarii regimului de neaccizare care au achizitionat produsele energetice la preţuri cu accize au dreptul la restituirea accizelor platite către furnizori.
(4) Beneficiarii scutirilor directe de la plata accizelor prevăzuţi la pct. 23, care după data de 1 ianuarie 2007 şi până la data obtinerii autorizatiei de utilizator final au achizitionat produse energetice la preţuri cu accize, pot solicita restituirea accizelor platite către furnizori. De asemenea, pot solicita restituirea accizelor şi operatorii economici care au achizitionat după data de 1 ianuarie 2007 produse energetice la preţuri cu accize pe care le-au livrat la preţuri fără accize, până la obtinerea autorizatiei de utilizator final de către beneficiarul scutirii.
(5) În cazurile prevăzute la alin. (3) şi (4), restituirea accizelor se face potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala, în baza unei cereri depuse la autoritatea fiscala teritoriala, însoţită de
a) copia facturii de achizitie a produselor energetice în care acciza este evidentiata distinct, dovada platii accizelor către furnizor şi, după caz, copia facturii de livrare a produselor respective la preţuri fără accize;
sau
b) documentul de plată a accizelor la momentul importului şi copia facturilor de livrare a produselor energetice la preţuri fără accize.
-------------
Alin. (3)-(5) ale pct. 58 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost introduse de pct. 47 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
59. Toate gospodariile individuale, producătoare de tuica, rachiuri de fructe, rachiu de vin şi rachiuri din subproduse de vinificaţie, care la data de 1 ianuarie 2007 deţin stocuri de astfel de produse destinate consumului propriu, vor declara aceste stocuri la autoritatea fiscala teritoriala prin administratia finanţelor publice în raza careia îşi au domiciliul, odata cu inregistrarea instalaţiilor deţinute pentru producerea de astfel de produse.
60. Documentele administrative de însoţire înregistrate în stoc la data de 1 ianuarie 2007 atât la antrepozitarii autorizati cat şi la C.N. "împrimeria Naţionala" S.A. pot fi utilizate în continuare până la epuizarea acestora, dar numai pentru miscarea produselor accizabile în regim suspensiv pe teritoriul României.
61. (1) Toţi antrepozitarii autorizati până la data de 31 decembrie 2006, care deţin autorizaţii valabile după data de 1 ianuarie 2007, au obligaţia ca până la data de 31 martie 2007, inclusiv, sa comunice Comisiei instituite în cadrul autorităţii fiscale centrale nivelul garantiei determinate potrivit alin. (8) şi (8^1) ale pct. 20 şi datele care au stat la baza stabilirii acestui nivel, în vederea actualizarii garantiilor deja constituite. Comisia va stabili pentru fiecare antrepozitar autorizat nivelul garantiei actualizate şi, după caz, al garantiei reduse, precum şi diferenţa de constituit ce va fi comunicata antrepozitarului. Diferenţa de garantie astfel stabilita va fi constituita de antrepozitarul autorizat în termen de 30 de zile de la data aducerii la cunoştinţa acestuia de către Comisie.
(2) Importatorii autorizati de produse accizabile supuse marcarii, care deţin autorizaţii valabile după data de 1 ianuarie 2007, au obligaţia ca până la data de 31 martie 2007, inclusiv, sa comunice Comisiei instituite în cadrul autorităţii fiscale centrale nivelul garantiei determinate potrivit alin. (2^1) al pct. 27 şi datele care au stat la baza calculului acestui nivel, în vederea stabilirii nivelului garantiei de constituit. Garantia stabilita va fi constituita de importatorul autorizat în termen de 30 de zile de la data aducerii la cunoştinţa acestuia de către Comisie.
(3) Antrepozitarii autorizati până la data de 31 decembrie 2006, exclusiv pentru activitatea de imbuteliere a bauturilor alcoolice, care deţin autorizaţii valabile după data de 1 ianuarie 2007, au obligaţia de a se conforma prevederilor alin. (3) al pct. 2 până la data de 30 septembrie 2007.
(4) Toţi antrepozitarii autorizati până la data de 31 decembrie 2006, care deţin autorizaţii valabile după data de 1 ianuarie 2007, au obligaţia de a se conforma prevederilor pct. 8 alin. (5) şi (5^1) până la data de 30 septembrie 2007.
-------------
Pct. 61 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 48 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
62. (1) Pentru acele tranzactii cu produse accizabile cu statele membre care au inceput înainte de data de 1 ianuarie 2007 şi care sunt terminate după această dată, se vor aplica reglementarile în vigoare la data începerii tranzactiei.
(2) Miscarea produselor accizabile care a inceput şi care se afla intrate în birourile vamale de iesire din Comunitate înainte de 1 ianuarie 2007 şi sunt supuse regimului vamal comunitar asa cum este stabilit la art. 5 al Directivei 92/12/CEE la data aderarii, va continua să fie supusă acelui regim până la incheierea lui în Comunitatea largita.
(3) Pentru operaţiunile de import de produse accizabile supuse marcarii, care au inceput înainte de data de 1 ianuarie 2007, care sunt terminate după această dată şi pentru care accizele au fost deja platite, se vor aplica reglementarile în vigoare la data începerii operaţiunii de import.
(4) Marcajele achiziţionate de la Compania Naţionala «Imprimeria Naţionala» - S.A. de către antrepozitarii autorizati şi importatorii autorizati pentru produse accizabile supuse marcarii, în baza notelor de comanda aprobate de autoritatea fiscala competenţa în anul 2006, vor putea fi utilizate până la epuizare, dar nu mai tarziu de 30 iunie 2007. Intra sub incidenţa acestor prevederi şi banderolele destinate marcarii buteliilor sau cutiilor cu o capacitate ce depăşeşte 3 litri şi, implicit, comercializarea de către producători şi importatori a bauturilor alcoolice astfel marcate. După această dată se interzice comercializarea de către producători şi importatori a bauturilor alcoolice astfel marcate, iar banderolele neutilizate vor fi predate către Compania Naţionala «Imprimeria Naţionala» - S.A. în vederea distrugerii. Cheltuielile legate de distrugere se suporta de către antrepozitarul autorizat sau importatorul autorizat.
(5) Antrepozitarii autorizati pentru productie de bauturi alcoolice, precum şi importatorii de astfel de produse, care la data intrarii în vigoare a prezentelor norme deţin în stoc banderole neutilizate sau au expediate către furnizorul extern banderole destinate marcarii buteliilor ori cutiilor cu o capacitate ce depăşeşte 3 litri, au obligaţia ca în termen de 15 zile de la această dată să prezinte autorităţii fiscale teritoriale la care sunt inregistrati ca platitori de impozite şi taxe o situaţie care să cuprindă numărul de banderole neutilizate/expediate, precum şi stocul de produse marcate şi imbuteliate în butelii mai mari de 3 litri înregistrat de către producător/importator, inclusiv cel existent la furnizorul extern.
-------------
Alin. (4) şi (5) ale pct. 62 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost introduse de pct. 49 al lit. C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007.
63. Operatorii economici producători de produse supuse accizelor armonizate, pentru care începând cu data de 1 ianuarie 2007 intervine obligaţia autorizarii locului de productie ca antrepozit fiscal, pot desfăşura în continuare activitatea de productie până la autorizarea locului respectiv ca antrepozit fiscal de productie, dar nu mai tarziu de 31 martie 2007.
64. Condiţia prevăzută la pct. 23.10 devine obligatorie începând cu aprilie 2007.*)"
---------------
NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ
Conform alin. (2) al art. 9 din HOTĂRÂREA nr. 314 din 28 martie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 217 din 30 martie 2007, termenul limită de 1 aprilie 2007 prevăzut la pct. 64 de la titlul VII "Accize şi alte taxe speciale" din Hotărârea Guvernului nr. 1.861/2006 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, se prorogă până la data de 1 septembrie 2007.
NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamt
Intrucat la pct. 42 din Normele metodologice de aplicare a Titlului VII din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal se specifică ca "Anexele nr. 1-29 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice", reproducem mai jos aceste anexe, în ordinea în care figurează în HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006
Codul fiscal
Titlul VIII
Măsuri speciale privind supravegherea productiei, importului şi circulaţiei unor produse accizabile
Capitolul 1
Sistemul de supraveghere a productiei de alcool etilic
Sfera de aplicare
Art. 222. - Sistemul de supraveghere se aplică tuturor antrepozitarilor autorizati pentru producţia de alcool etilic nedenaturat şi distilate.
Norme metodologice
1. Sistemul de supraveghere se aplică tuturor antrepozitarilor autorizati pentru producţia de alcool etilic nedenaturat şi de distilate, utilizate ca materii prime.
Codul fiscal
Supraveghetorii fiscali
Art. 223. [...]
(2) Antrepozitarii autorizati pentru producţia de alcool etilic şi de distilate vor întocmi şi vor depune la autoritatea fiscala competenţa, o dată cu cererea de autorizare, un program de lucru defalcat pe luni, care să prevada cantitatea estimată a se obtine într-un an, în functie de capacitatea instalata.
Norme metodologice
1^1. (1) Programul de lucru pentru producţia de alcool etilic şi de distilate va acoperi o perioadă de 12 luni şi va putea fi modificat numai la solicitarea antrepozitarului autorizat.
(2) Modelul declaraţiei privind programul de lucru şi procedura de verificare a realitatii datelor cuprinse în program, precum şi modul de respectare a prevederilor programului de lucru vor fi stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Naţionale de Administrare Fiscala.
(3) În perioada de nefunctionare, stabilita prin programul de lucru, instalatia de fabricare a alcoolului şi distilatelor va fi sigilata de supraveghetorul fiscal.
(4) Functionarea instalatiei de fabricare a alcoolului/ distilatelor în afara programului de lucru aprobat se sancţionează potrivit Codului de procedura fiscala.
----------------
Punctul 1^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 223, alin. (2) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de punctul 1 al secţiunii G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
Capitolul II
Sistemul de supraveghere a circulaţiei alcoolului etilic şi a distilatelor în vrac din producţia interna sau din import
Condiţii de livrare
Art. 232 [...]
(5) Comercializarea în vrac şi utilizarea ca materie prima a alcoolului etilic şi a distilatelor cu concentraţia alcoolica sub 96,0% în volum, pentru fabricarea bauturilor alcoolice, este interzisa.
Norme metodologice
2. În notiunea de "distilate", în acceptiunea acestei prevederi, intra numai distilatele din cereale.
Codul fiscal
Capitolul IV
Sistemul de supraveghere a importurilor de alcool, de distilate şi de bauturi spirtoase, în vrac
Procedura de supraveghere
Art. 236 [...]
(9) Operaţiunea de prelevare se incheie prin intocmirea unui proces-verbal de prelevare, conform modelului prezentat în norme. [...]
(15) Cantitatile de alcool, de distilate şi de bauturi spirtoase în vrac, provenite din import, vor fi sigilate de către organul vamal de frontieră şi în situaţia în care marfa este tranzitata către o vama de interior în vederea efectuării operaţiunii vamale de import. Marfa astfel sigilata, împreună cu documentul de însoţire a marfii, eliberat de autoritatea vamala de frontieră, în care se menţionează cantitatea de alcool, de distilate sau de bauturi spirtoase importata, în modul şi sub forma prevăzută în norme, are liber de circulatie până la punctul vamal unde au loc operaţiunea vamala de import şi prelevarea de probe, potrivit alin. (2). [...]
(18) Importatorul are obligaţia să evidenţieze într-un registru special, conform modelului prezentat în norme, vizat de reprezentantul organului fiscal teritorial în a cărui raza teritoriala îşi desfăşoară activitatea, toate cantitatile de alcool, de distilate şi de bauturi spirtoase în vrac - în litri şi în grade - pe tipuri de produs şi pe destinatii ale acestora.
Norme metodologice
3. (1) Modelul procesului-verbal de prelevare a unor probe de alcool, distilate şi bauturi spirtoase, în vrac, este redat în anexa nr. 1.
(2) Modelul documentului de libera circulatie a alcoolului, distilatelor şi bauturilor spirtoase, în vrac, provenite din import, este cel prezentat în anexa nr. 2.
(3) Toate cantitatile de alcool, distilate şi bauturi spirtoase, în vrac, provenite din import, vor fi evidentiate într-un registru special, în conformitate cu modelul din anexa nr. 3.
Codul fiscal
Capitolul V
Dispozitii comune de supraveghere aplicate productiei şi importului de alcool, distilate şi bauturi spirtoase
Situaţii privind modul de valorificare
Norme metodologice
4. (1) Situaţia privind modul de valorificare a alcoolului şi a distilatelor va fi întocmită de către antrepozitarii autorizati şi importatorii de astfel de produse, conform modelului prezentat în anexa nr. 4.
(2) Organele fiscale teritoriale vor întocmi lunar situaţia centralizatoare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 5.
5. Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal.
Codul fiscal
Capitolul VI
Măsuri speciale privind producţia, importul şi circulatia uleiurilor minerale
Restrictii
Norme metodologice
6. (1) Sunt permise numai operaţiunile comerciale cu uleiuri minerale a caror provenienţă pe tot circuitul economic poate fi dovedita ca fiind de la un antrepozitar autorizat pentru productie sau importator.
(2) Toate reziduurile de uleiuri minerale rezultate din exploatare - scurgeri, spalari, curatari, decantari, contaminari - în alte locatii decat antrepozitele fiscale de productie pot fi vandute sau cedate numai în vederea prelucrarii şi numai către un antrepozit fiscal de productie. Vanzarea sau cedarea poate avea loc numai pe bază de factura şi, respectiv, aviz de însoţire, vizate de reprezentantul organului fiscal teritorial în a cărui raza îşi desfăşoară activitatea antrepozitul fiscal. Colectarea şi prelucrarea reziduurilor petroliere pot fi efectuate numai de către un antrepozit fiscal de productie de uleiuri minerale. Colectarea uleiurilor uzate provenite de la motoare de combustie, transmisii la motoare, turbine, compresoare etc. se face de către agentii economici autorizati în acest sens, iar prelucrarea uleiurilor respective se poate face numai în antrepozite fiscale de productie de uleiuri minerale.
(2^1) În situaţia în care nici un antrepozit fiscal de productie nu accepta cumpararea sau preluarea reziduurilor de uleiuri minerale, atunci detinatorii reziduurilor de uleiuri minerale pot preda aceste produse sub supraveghere fiscala, în vederea distrugerii, în condiţiile prevăzute de legislatia în domeniu.
(3) Pentru importatorii de uleiuri minerale, autorizarea potrivit titlului VII intervine atunci când acestia deţin antrepozite fiscale de productie.
--------------
Alin. (2) al pct. 6 din Normele metodologice de aplicare a art. 239 din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 7, subpunctul 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.
Alin. (2) al pct. 6 din Normele metodologice de aplicare a art. 239 din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de pct. 1 din secţiunea F a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.
Alin. (2^1) al pct. 6 din Normele metodologice de aplicare a art. 239 din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de pct. 2 din secţiunea F a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.
Codul fiscal
Condiţii de comercializare
Norme metodologice
7. (1) Utilizatorii finali care achizitioneaza uleiuri minerale neaccizabile în baza autorizatiei de utilizator final şi care ulterior schimba destinaţia initiala a produselor devin platitori de accize calculate la nivelul accizelor aferente benzinei cu plumb.
(2) Petrolul lampant folosit drept combustibil pentru încălzit de către persoanele fizice poate fi achizitionat din statiile de distribuţie dacă acestea sunt dotate cu pompe distincte pentru petrol lampant. În aceasta situaţie, nu este necesară detinerea autorizatiei de utilizator final.
(3) În notiunea scop industrial mentionata la art. 240 alin. (1) din Codul fiscal se includ activitatea privind utilizarea uleiurilor minerale ca materie prima pentru obtinerea altor produse, care se regăsesc în produsul final rezultat din procesul de productie, precum şi acele activităţi cu caracter industrial care se regăsesc incadrate în Clasificarea activităţilor din economia naţionala - CAEN, aprobata prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997, cu modificările ulterioare.
----------------
Alin. (3) al punctului 7 din Normele metodologice de aplicare a art. 240 din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de punctul 2 al secţiunii G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Alin. (3) al punctului 7 din Normele metodologice de aplicare a art. 240 din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de pct. 3 din secţiunea F a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.
Codul fiscal
Capitolul VII
Alte măsuri speciale
Condiţii de cesionare şi instrainare
Art. 243. - Abrogat.
--------------
Art. 243 a fost abrogat de pct. 28 din LEGEA nr. 494 din 12 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.092 din 24 noiembrie 2004.
Norme metodologice
7^1. Abrogat.
----------------
Punctul 7^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 243, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de punctul 7, subpunctul 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.
Punctul 7^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 243, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 a fost abrogat de punctul 3 al secţiunii G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
Intarzieri la plata accizelor
Norme metodologice
7^2. (1) Intra sub incidenţa art. 244 din Codul fiscal accizele datorate bugetului de stat de către antrepozitarul autorizat după obtinerea autorizatiei de antrepozit fiscal.
(2) Neindeplinirea obligaţiei de plată a accizelor cu mai mult de 5 zile calendaristice de la termenul legal atrage suspendarea autorizatiei/autorizaţiilor de antrepozit fiscal emise antrepozitarului autorizat şi închiderea activităţii acestuia până la data platii sumelor restante inclusiv.
(3) Suspendarea autorizatiei şi închiderea activităţii îşi produc efectele începând cu a 6-a zi de la termenul legal de plată a accizei.
(4) Organele fiscale teritoriale au obligaţia sa informeze operativ comisia instituita în cadrul autorităţii fiscale centrale cu privire la antrepozitarii autorizati aflati în situaţia prevăzută la alin. (2).
----------------
Punctul 7^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 244 din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de punctul 7, subpunctul 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.
Punctul 7^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 244 din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 4 al secţiunii G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
Alte măsuri
Art. 244^1. - (1) Agentii economici care doresc sa distribuie şi sa comercializeze angro bauturi alcoolice şi produse din tutun sunt obligati ca până la data de 31 martie 2005 să se inregistreze la autoritatea fiscala teritoriala şi sa indeplineasca urmatoarele condiţii
a) să deţină spatii de depozitare corespunzătoare, în proprietate, cu chirie, contract de comodat sau cu orice titlu legal;
b) să aibă inscrise în obiectul de activitate potrivit Clasificarii activităţilor din economia naţionala - CAEN, aprobata prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997, cu modificările ulterioare, activitatea de comercializare şi distribuţie angro a bauturilor alcoolice sau activitatea de comercializare şi distribuţie angro a produselor din tutun;
c) să se doteze cu mijloacele necesare depistarii marcajelor false sau contrafacute, în cazul comercializarii de produse supuse marcarii potrivit titlului VII.
(2) Bauturile alcoolice livrate de agentii economici producători către agentii economici distribuitori sau comercianti angro vor fi insotite şi de o copie a certificatului de marca al producătorului, din care să rezulte ca marca îi aparţine.
(3) Agentii economici distribuitori şi comerciantii angro de bauturi alcoolice şi produse din tutun raspund pentru provenienţă nelegala a produselor deţinute şi sunt obligati sa verifice autenticitatea facturilor primite.
-----------
Art. 244^1 a fost introdus de pct. 109 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.
Norme metodologice
7^3. (1) Agentii economici care distribuie şi comercializeaza în sistem angro bauturi alcoolice şi produse din tutun sunt obligati sa declare aceasta activitate la autoritatea fiscala teritoriala la care sunt inregistrati ca platitori de impozite, taxe şi contribuţii. Declaratia va fi însoţită de copii ale documentelor care să ateste indeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 244^1 din Codul fiscal.
(2) Agentii economici care la data intrarii în vigoare a prezentelor norme metodologice distribuie şi comercializeaza în sistem angro bauturi alcoolice şi produse din tutun sunt obligati sa declare aceasta activitate şi să depună copiile documentelor care să ateste indeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 244^1 din Codul fiscal, până la data de 31 martie 2005.
(3) Agentii economici vor procura contra cost mijloacele necesare depistarii facturilor şi marcajelor false sau contrafacute de la Compania Naţionala «Imprimeria Naţionala» - S.A.
(4) Intra sub incidenţa prevederilor art. 244^1 alin. (2) din Codul fiscal toate bauturile alcoolice, respectiv: bere, vinuri, bauturi fermentate - altele decat bere şi vinuri -, produse intermediare, bauturi alcoolice din grupa alcoolului etilic. Pentru bauturile alcoolice realizate de către agentii economici producători care deţin certificat de marca sau adeverinta eliberata de Oficiul de Stat pentru Inventii şi Marci, livrarile vor fi insotite de o copie a acestor documente.
(5) Pentru realizarea bauturilor alcoolice sub licenta, se va obtine în prealabil avizul autorităţii fiscale emitente a autorizatiei de antrepozit fiscal. Activitatea desfăşurată fără acest aviz se considera a fi activitate în afara antrepozitului fiscal. Livrarile vor fi insotite de un document legal din care să rezulte dreptul producătorului de a utiliza marca în cursul duratei de protecţie a marcii. Documentul legal poate fi contract de licenţă, cesiune, consimtamant scris din partea titularului marcii sau declaratia producătorului înregistrat în România din care să rezulte ca acesta fabrica sortimentele respective, concret nominalizate în declaratie, în baza contractelor de licenţă.
(6) Pentru vinurile realizate de agentii economici producători, livrarile vor fi insotite de o copie a buletinului de analiza fizico-chimica şi caracteristici organoleptice, eliberat de laboratoare autorizate.
----------------
Punctul 7^3 din Normele metodologice de aplicare a art. 244^1 din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de punctul 5 al secţiunii G a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Alin. (4), (5) şi (6) ale punctului 7^3 din Normele metodologice de aplicare a art. 244^1 din Legea nr. 571/2003 au fost introduse de pct. 4 din secţiunea F a art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005.
Codul fiscal
Capitolul VIII
Sancţiuni
Infractiuni
Norme metodologice
8. Intra sub incidenţa acestor prevederi alcoolul etilic, distilatele şi uleiurile minerale utilizate ca materie prima pentru obtinerea altor produse.
Codul fiscal
Titlul IX
Impozite şi taxe locale
Capitolul I
Dispozitii generale
Definitii
Art. 247. - În înţelesul prezentului titlu, expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii
a) rangul unei localităţi - rangul atribuit unei localităţi conform legii;
b) zone din cadrul localităţii - zone stabilite de consiliul local, în functie de pozitia terenului faţă de centrul localităţii, de retelele edilitare, precum şi de alte elemente specifice fiecarei unităţi administrativ-teritoriale, conform documentatiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, registrelor agricole, evidentelor specifice cadastrului imobiliar-edilitar sau altor evidente agricole sau cadastrale care pot afecta valoarea terenului.
c) nomenclatura stradala - lista care contine denumirile tuturor strazilor dintr-o unitate administrativ-teritoriala, numerele de identificare a imobilelor pe fiecare strada în parte, precum şi titularul dreptului de proprietate al fiecarui imobil; nomenclatura stradala se organizeaza pe fiecare localitate rurala şi urbana şi reprezinta evidenta primara unitara care serveste la atribuirea adresei domiciliului/resedintei persoanei fizice, a sediului persoanei juridice, precum şi a fiecarui imobil, teren şi/sau cladire.
--------------
Litera c) a art. 247 a fost introdusa de pct. 216 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
Norme metodologice
1. Pentru identificarea localitatilor şi incadrarea acestora pe ranguri de localităţi se au în vedere, cumulativ, prevederile
a) Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativa a teritoriului României, republicată, cu modificările şi completările ulerioare, denumita în continuare Legea nr. 2/1968;
b) Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a - Reteaua de localităţi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 24 iulie 2001, cu modificările ulterioare, denumita în continuare Legea nr. 351/2001.
2. Ierarhizarea functionala a localitatilor urbane şi rurale, potrivit prevederilor Legii nr. 351/2001, este urmatoarea
a) rangul 0 - Capitala României, municipiu de importanţa europeana;
b) rangul I - municipii de importanţa naţionala, cu influenţa potentiala la nivel european;
c) rangul II - municipii de importanţa interjudeteana, judeteana sau cu rol de echilibru în reteaua de localităţi;
d) rangul III - oraşe;
e) rangul IV - sate reşedinţa de comune;
f) rangul V - sate componente ale comunelor şi sate aparţinând municipiilor şi oraşelor.
3. În aplicarea prezentului titlu, localitatilor componente ale oraşelor şi municipiilor li se atribuie aceleasi ranguri cu cele ale oraşelor şi ale municipiilor în al caror teritoriu administrativ se afla, potrivit prevederilor Legii nr. 2/1968.
4. (1) Delimitarea zonelor şi stabilirea numarului acestora, atât în intravilanul, cat şi în extravilanul localitatilor, se stabilesc prin hotărârile adoptate de către consiliile locale potrivit art. 247 lit. b) din Codul fiscal, în functie de pozitia terenului faţă de centrul localităţii, de retelele edilitare, precum şi de alte elemente specifice fiecarei unităţi administrativ-teritoriale, pe baza documentatiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, a registrelor agricole, a evidentelor specifice cadastrului imobiliar-edilitar sau a oricăror alte evidente agricole sau cadastrale.
(2) Numărul zonelor din intravilanul localitatilor poate fi egal sau diferit de numărul zonelor din extravilanul localitatilor.
5. Identificarea zonelor atât în intravilanul, cat şi în extravilanul localitatilor se face prin literele: A, B, C şi D.
6. (1) În cazul în care la nivelul unităţii administrativ-teritoriale se impun modificari ale delimitarii zonelor, consiliile locale pot adopta hotărâri în acest sens numai în cursul lunii mai pentru anul fiscal următor. Neadoptarea de modificari ale delimitarii zonelor în cursul lunii mai corespunde optiunii consiliilor locale respective de mentinere a delimitarii existente a zonelor pentru anul fiscal următor.
(2) Dacă în cursul anului fiscal se modifica rangul localitatilor ori limitele intravilanului/extravilanului, după caz, impozitul pe cladiri, în cazul persoanelor fizice, precum şi impozitul pe teren, atât în cazul persoanelor fizice, cat şi al celor juridice, se modifica potrivit noii ierarhizari a localităţii sau noii delimitari a intravilanului/extravilanului, după caz, începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor.
(3) În situaţia prevăzută la alin. (2), impozitul pe cladiri şi impozitul pe teren datorate se determina, din oficiu, de către compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale, fără a se mai depune o noua declaratie fiscala, după ce în prealabil le-a fost adusa la cunoştinţa contribuabililor modificarea rangului localităţii sau a limitelor intravilanului/extravilanului, după caz.
7. În cazul municipiului Bucureşti, atribuţiile prevăzute la pct. 4-6 alin. (1) se indeplinesc de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
8. Pentru asigurarea unei stabilitati în ceea ce priveste delimitarea zonelor, se recomanda ca aceasta să aibă caracter multianual.
9. (1) În cazul în care numărul de zone din intravilan este acelasi cu numărul de zone din extravilan, se utilizeaza urmatoarea corespondenta
a) zona A din intravilan are corespondent zona A din extravilan;
b) zona B din intravilan are corespondent zona B din extravilan;
c) zona C din intravilan are corespondent zona C din extravilan;
d) zona D din intravilan are corespondent zona D din extravilan.
(2) La unitatile administrativ-teritoriale în cazul cărora elementele specifice permit delimitarea a mai puţin de 4 zone, consiliile locale pot face aceasta, numai după cum urmeaza
a) în cazul în care delimiteaza 3 zone, acestea sunt: zona A, zona B şi zona C;
b) în cazul în care delimiteaza 2 zone, acestea sunt: zona A şi zona B;
c) în cazul în care delimiteaza o singura zona, aceasta este zona A.
(3) În cazurile în care numărul de zone din intravilan este diferit de numărul de zone din extravilan, corespondenta dintre zone se face după cum urmeaza
a) în intravilan se delimiteaza doar zona A, iar în extravilan se delimiteaza zonele: A, B, C şi D; pentru acest caz, oricare zona din extravilan are corespondent numai zona A din intravilan;
b) în intravilan se delimiteaza zonele: A şi B, iar în extravilan se delimiteaza zonele: A, B, C şi D; pentru acest caz, zona A din extravilan are corespondent zona A din intravilan, iar oricare dintre zonele: B, C şi D din extravilan au corespondent numai zona B din intravilan;
c) în intravilan se delimiteaza zonele: A, B şi C, iar în extravilan se delimiteaza zonele: A, B, C şi D; pentru acest caz, zona A din extravilan are corespondent zona A din intravilan, zona B din extravilan are corespondent zona B din intravilan, iar oricare dintre zonele C şi D din extravilan au corespondent numai zona C din intravilan;
d) în intravilan se delimiteaza zonele: A, B, C şi D, iar în extravilan se delimiteaza zonele: A, B şi C; pentru acest caz, zona A din intravilan are corespondent zona A din extravilan, zona B din intravilan are corespondent zona B din extravilan, iar oricare dintre zonele C şi D din intravilan au corespondent numai zona C din extravilan;
e) în intravilan se delimiteaza zonele: A, B, C şi D, iar în extravilan se delimiteaza zonele A şi B; pentru acest caz, zona A din intravilan are corespondent zona A din extravilan, iar oricare dintre zonele B, C şi D din intravilan au corespondent numai zona B din extravilan;
f) în intravilan se delimiteaza zonele A, B, C şi D, iar în extravilan se delimiteaza doar zona A; pentru acest caz, oricare dintre zonele din intravilan au corespondent numai zona A din extravilan.
(4) Pentru aplicarea prevederilor art. 258 alin. (4) din Codul fiscal, zonele identificate prin cifre române au urmatoarele echivalente: zona I ≡ zona A, zona II ≡ zona B, zona III ≡ zona C şi zona IV ≡ zona D. Aceste echivalente se utilizeaza şi pentru zonele din extravilanul localitatilor stabilite în anul 2003 pentru anul 2004.
(5) Prevederile alin. (3) sunt sistematizate în forma tabelara, după cum urmeaza
10. Dictionarul cuprinzand semnificatia unor termeni şi notiuni utilizate în activitatea de stabilire, control şi colectare a impozitelor şi taxelor va fi aprobat prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi ministrului administraţiei şi internelor.
Codul fiscal
Art. 248. - Impozitele şi taxele locale sunt după cum urmeaza
a) impozitul şi taxa pe cladiri
b) impozitul şi taxa pe teren
c) impozitul pe mijloacele de transport
d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor;
e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama şi publicitate;
f) impozitul pe spectacole;
g) taxa hoteliera;
h) taxe speciale;
i) alte taxe locale.
Norme metodologice
11. (1) Constituie integral venituri proprii ale bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti sau judetelor, după caz, urmatoarele resurse financiare
A. impozitele şi taxele locale, instituite prin prezentul titlu, respectiv
a) impozitul şi taxa pe cladiri;
b) impozitul şi taxa pe teren;
c) impozitul pe mijloacele de transport;
d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor;
e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama şi publicitate;
f) impozitul pe spectacole;
g) taxa hoteliera;
h) taxele speciale;
i) alte taxe locale;
------------
Lit. a)-c) de la subpunctul A al alin. (1) al pct. 11 din Normele metodologice de aplicare a art. 248 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost modificate de pct. 1 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
B. amenzile şi penalitatile aferente impozitelor şi taxelor locale prevăzute la lit. A;
C. dobanzile pentru plata cu intarziere a impozitelor şi taxelor locale prevăzute la lit. A;
D. impozitele şi taxele instituite prin
a) Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, denumita în continuare Legea nr. 146/1997;
b) Impozitul stabilit în condiţiile art. 77^1 alin. (1) şi (3) se distribuie în cota de 50% la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale pe teritoriul cărora se afla bunurile imobile ce au facut obiectul instrainarii;
c) Legea nr. 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 6 iulie 1999, cu modificările ulterioare, denumita în continuare Legea nr. 117/1999.
(2) Comuna, orasul, municipiul, sectorul municipiului Bucureşti şi judeţul sunt titulare ale codului de înregistrare fiscala, precum şi ale conturilor deschise la unitatile teritoriale de trezorerie şi contabilitate publică, prin reprezentantul legal al acestora, în calitate de ordonator principal de credite.
(3) Tabloul cuprinzand valorile impozabile, impozitele şi taxele locale, alte taxe asimilate acestora, precum şi amenzile care se indexeaza/ajusteaza/actualizeaza anual prin hotărâre a Guvernului reprezinta anexa la prezentele norme metodologice, având în structura sa
a) valorile impozabile prevăzute la art. 251 alin. (3) din Codul fiscal;
b) impozitele şi taxele locale, inclusiv taxele prevăzute la art. 295 alin. (11) lit. b)-d) din Codul fiscal, care constau intr-o anumita suma în lei;
c) amenzile prevăzute la art. 294 alin. (3) şi (4) din Codul fiscal.
------------
Partea introductiva a subpunctului D al alin. (1) al pct. 11 din Normele metodologice de aplicare a art. 248 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificata de pct. 2 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Lit. b) a subpunctului D al alin. (1) al pct. 11 din Normele metodologice de aplicare a art. 248 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificata de pct. 3 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
12. (1) Persoanele fizice şi persoanele juridice prevăzute de titlul IX din Codul fiscal, precum şi de prezentele norme metodologice, în calitatea lor de contribuabil, au obligaţia să contribuie prin impozitele şi taxele locale stabilite de consiliile locale, de Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau de consiliile judetene, după caz, între limitele şi în condiţiile legii, la cheltuielile publice locale.
(2) Contribuabilii, persoane fizice, care desfăşoară activităţi economice pe baza liberei initiative, precum şi cei care exercită în mod autonom sau prin asociere orice profesie libera sunt
a) persoanele fizice care exercită activităţi independente în mod autonom sau asociate pe baza unui contract de asociere incheiat în vederea realizării de activităţi, cum sunt: asociaţiile familiale, asociaţiile agricole sau altele asemenea şi care nu intrunesc elementele constitutive ale contribuabilului - persoana juridica;
b) persoanele fizice care exercită orice profesii, cum sunt cele: medicale, de avocatura, notariale, de expertiza contabila, de expertiza tehnica, de consultanţă fiscala, de contabil autorizat, de consultant de plasament în valori imobiliare, de arhitectura, de executare judecătorească, cele autorizate să execute lucrari de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei şi cartografiei sau alte profesii asemanatoare desfăşurate în mod autonom, în condiţiile legii, şi care nu intrunesc elementele constitutive ale contribuabilului - persoana juridica.
(3) În categoria comerciantilor, contribuabili - persoane juridice, se cuprind: regiile autonome, societăţile şi companiile naţionale, societăţile bancare şi orice alte societăţi comerciale care se organizeaza şi îşi desfăşoară activitatea în oricare dintre domeniile specifice productiei, prestarilor de servicii, desfacerii produselor sau altor activităţi economice, cooperativele mestesugaresti, cooperativele de consum, cooperativele de credit sau orice alte entităţi - persoane juridice care fac fapte de comert, astfel cum sunt definite de Codul comercial.
(4) În categoria unităţilor economice ale persoanelor juridice de drept public, ale organizaţiilor politice, sindicale, profesionale, patronale şi cooperatiste, instituţiilor publice, asociaţiilor, fundatiilor, federatiilor, cultelor religioase şi altora asemenea se cuprind numai acele unităţi aparţinând acestor persoane juridice care desfăşoară activităţi în oricare dintre domeniile prevăzute la alin. (3).
(5) Comunicarea datelor din evidenta populatiei ce privesc starea civila, domiciliul sau reşedinţa persoanelor fizice, precum şi actualizarea acestor date în sistem informatic se asigura de către structurile teritoriale de specialitate ale Directiei Generale de Evidenta Informatizata a Persoanei, la cererea autorităţilor administraţiei publice locale, fără plata.
13. Resursele financiare prevăzute la pct. 11 alin. (1) sunt intrebuintate în intregime de către autorităţile administraţiei publice locale pentru executarea atribuţiilor şi responsabilitatilor acestora, în condiţiile legii.
14. (1) La stabilirea impozitelor şi taxelor locale se va avea în vedere respectarea urmatoarelor principii
a) principiul transparentei - autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să îşi desfasoare activitatea intr-o maniera deschisa faţă de public;
b) principiul aplicarii unitare - autorităţile administraţiei publice locale asigura organizarea executarii şi executarea în concret, în mod unitar, a prevederilor titlului IX din Codul fiscal şi ale prezentelor norme metodologice, fiindu-le interzisa instituirea altor impozite sau taxe locale în afara celor prevăzute de titlul IX din Codul fiscal; taxele speciale, instituite pentru functionarea unor servicii publice locale create în interesul persoanelor fizice şi juridice, se încasează numai de la acestea, potrivit regulamentului aprobat de consiliile locale, de Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau de consiliile judetene, după caz, în condiţiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 45/2003 privind finanţele publice locale;
c) principiul autonomiei locale - consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile judetene stabilesc impozitele şi taxele locale între limitele şi în condiţiile titlului IX din Codul fiscal şi ale prezentelor norme metodologice; acest principiu corespunde Cartei europene a autonomiei locale, adoptata la Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificata prin Legea nr. 199/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 26 noiembrie 1997.
(2) Potrivit prevederilor art. 1 alin. (3) din Codul fiscal, dispozitiile referitoare la impozitele şi taxele locale prevaleaza asupra oricăror prevederi din alte acte normative, în caz de conflict între acestea aplicandu-se dispozitiile titlului IX din Codul fiscal.
15. (1) Impozitele şi taxele locale anuale se calculeaza prin rotunjire, în sensul că fractiunile sub 500 lei inclusiv se neglijeaza, iar ceea ce depăşeşte 500 lei se intregeste la 1.000 lei, prin adaos.
(2) Pentru orice calcule intermediare privind impozitele şi taxele locale, altele decat cele prevăzute la alin. (1), rotunjirea se face la leu, în sensul că orice fractiune din acesta se intregeste la un leu, prin adaos.
(3) Prin sintagma calcule intermediare privind impozitele şi taxele locale prevăzută la alin. (2) se înţelege
a) calculul pentru perioade mai mici de un an;
b) calculul bonificatiei prevăzute la art. 255 alin. (2), art. 260 alin. (2) şi art. 265 alin. (2) din Codul fiscal;
c) determinarea nivelurilor/valorilor ca efect al aplicarii unor coeficienti de corectie sau cote de impozitare;
d) determinarea ratelor pe termene de plată;
e) determinarea nivelurilor impozitelor şi taxelor locale care constau intr-o anumita suma în lei, ca efect al majorarii anuale prevăzute la art. 287 din Codul fiscal;
f) orice alte calcule neprevazute la lit. a)-e) şi care nu privesc cuantumurile impozitelor şi taxelor locale determinate pentru un an fiscal.
(4) Ori de cate ori, din acte, din masuratori sau din calcule, după caz, suprafaţa pentru determinarea impozitelor şi taxelor locale are o marime exprimata în fractiuni de mp, aceasta nu se rotunjeste.
(5) Pentru calculul termenelor se au în vedere prevederile art. 101 din Codul de procedură civila, respectiv
a) termenele se înţeleg pe zile libere, neintrand în calcul nici ziua când a inceput, nici ziua când s-a sfârşit termenul;
b) termenele stabilite pe ore incep să curgă de la miezul noptii zilei urmatoare;
c) termenul care începe la data de 29, 30 sau 31 a lunii şi se sfarseste intr-o luna care nu are o asemenea zi se va considera implinit în cea din urma zi a lunii;
d) termenele stabilite pe ani se sfarsesc în ziua anului corespunzător zilei de plecare;
e) termenul care se sfarseste intr-o zi de sarbatoare legala sau când serviciul este suspendat se va prelungi până la sfârşitul primei zile de lucru urmatoare; nu se considera zile de lucru cele care corespund repausului saptamanal.
(6) Potrivit prevederilor alin. (5), în cazul în care termenul de plată a oricăror impozite şi taxe locale expira intr-o zi de sarbatoare legala, de repaus saptamanal sau când serviciul este suspendat, în condiţiile legii, plata se considera în termen dacă este efectuata până la sfârşitul primei zile de lucru urmatoare. Data în functie de care se acordă bonificatia pentru plata cu anticipatie reprezinta termen de plată.
Codul fiscal
Capitolul II
Impozitul şi taxa pe cladiri
--------------
Denumirea Cap. II din Titlul IX a fost modificata de pct. 217 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
Reguli generale
Art. 249. - (1) Orice persoană care are în proprietate o cladire situata în România datorează anual impozit pentru acea cladire, exceptand cazul în care în prezentul titlu se prevede diferit.
(2) Impozitul prevăzut la alin. (1), denumit în continuare impozit pe cladiri, precum şi taxa pe cladiri prevăzută la alin. (3) se datorează către bugetul local al comunei, al orasului sau al municipiului în care este amplasata cladirea. În cazul municipiului Bucureşti, impozitul şi taxa pe cladiri se datorează către bugetul local al sectorului în care este amplasata cladirea.
(3) Pentru cladirile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, concesionate, inchiriate, date în administrare ori în folosinţă, după caz, persoanelor juridice, se stabileste taxa pe cladiri, care reprezinta sarcina fiscala a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinţă, după caz, în condiţii similare impozitului pe cladiri.
(4) În cazul în care o cladire se afla în proprietatea comuna a doua sau mai multe persoane, fiecare dintre proprietarii comuni ai cladirii datorează impozitul pentru spatiile situate în partea din cladire aflata în proprietatea sa. În cazul în care nu se pot stabili părţile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datorează o parte egala din impozitul pentru cladirea respectiva.
(5) În înţelesul prezentului titlu, cladire este orice construcţie situata deasupra solului şi/sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea ori de folosinţă sa, şi care are una sau mai multe încăperi ce pot servi la adapostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalaţii, echipamente şi altele asemenea, iar elementele structurale de baza ale acesteia sunt peretii şi acoperisul, indiferent de materialele din care sunt construite. Incaperea reprezinta spatiul din interiorul unei cladiri.
Norme metodologice
16. Impozitul pe cladiri se datorează bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale unde este situata cladirea.
17. (1) Contribuabili, în cazul impozitului pe cladiri, sunt proprietarii acestora, indiferent de cladire şi de locul unde sunt situate în România. Contribuabilii datorează impozitul pe cladiri şi în situaţia în care cladirea este administrata sau folosita de alte persoane decat titularul dreptului de proprietate şi pentru care locatarul sau concesionarul datorează chirie ori redeventa în baza unui contract de închiriere, locatiune sau concesiune, după caz.
(2) În cazul cladirilor proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, concesionate, inchiriate, date în administrare ori în folosinţă, după caz, se stabileste taxa pe cladiri, care reprezinta sarcina fiscala doar pentru persoanele juridice, concesionari, locatari, titulari ai dreptului de administrare sau de folosinţă, după caz, în condiţii similare impozitului pe cladiri.
(3) Contribuabilii prevăzuţi la alin. (2) vor anexa la declaratia fiscala, în fotocopie semnata pentru conformitate cu originalul, actul privind concesionarea, inchirierea, darea în administrare sau în folosinţă a cladirii respective. În situaţia în care în acest act nu sunt inscrise valoarea de inventar a cladirii înregistrată în contabilitatea persoanei juridice care a hotarat concesionarea, inchirierea, darea în administrare sau în folosinţă a cladirii, precum şi data înregistrării în contabilitate a cladirii respective, iar în cazul efectuării unor reevaluari, data ultimei reevaluari, la act se anexeaza, în mod obligatoriu, un certificat emis de către proprietari, prin care se confirma realitatea menţiunilor respective.
----------------
Punctul 17 din Normele metodologice de aplicare a art. 249 din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 1 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Alin. (2) al pct. 17 din Normele metodologice de aplicare a art. 249 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 4 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
18. (1) Identificarea proprietăţilor atât în cazul cladirilor, cat şi în cel al terenurilor cu sau fără constructii, situate în intravilanul localitatilor rurale şi urbane, precum şi identificarea domiciliului fiscal al contribuabililor se fac potrivit Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscala, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Fiecare proprietate situata în intravilanul localitatilor se identifica prin adresa acesteia, individualizata prin denumirea proprie a strazii şi a numarului de ordine atribuit după cum urmeaza
a) pe partea stanga a strazii se începe cu numărul 1 şi se continua cu numerele impare, în ordine crescatoare, până la capatul strazii;
b) pe partea dreaptă a strazii se începe cu numărul 2 şi se continua cu numerele pare, în ordine crescatoare, până la capatul strazii.
(3) În cazul blocurilor de locuinte, precum şi în cel al cladirilor alipite situate în cadrul aceleiasi curti - lot de teren, care au un sistem constructiv şi arhitectonic unitar şi în care sunt situate mai multe apartamente, datele despre domiciliu/reşedinţa/sediu cuprind strada, numărul, blocul, scara, etajul, apartamentul.
(4) Sunt considerate cladiri distincte, având elemente proprii de identificare a adresei potrivit alin. (1)-(3), după cum urmeaza
a) cladirile distantate spatial de celelalte cladiri amplasate în aceeasi curte - lot de teren, precum şi cladirile legate între ele prin pasarele sau balcoane de serviciu;
b) cladirile alipite, situate pe loturi alaturate, care au sisteme constructive şi arhitectonice diferite - fatade şi materiale de construcţie pentru peretii exteriori, intrari separate din strada, curte sau gradina - şi nu au legaturi interioare.
(5) Adresa domiciliului fiscal al oricărui contribuabil, potrivit prevederilor prezentului punct, se inscrie în registrul agricol, în evidentele compartimentelor de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi în orice alte evidente specifice cadastrului imobiliar-edilitar.
(6) La elaborarea şi aprobarea nomenclaturii stradale se au în vedere prevederile Ordonantei Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 30 august 2002, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 48/2003.
(7) Fiecare proprietate situata în extravilanul localitatilor, atât în cazul cladirilor, cat şi în cel al terenurilor cu sau fără constructii, se identifica prin numărul de parcela, acolo unde aceasta este posibil, sau prin denumirea punctului, potrivit toponimiei/denumirii specifice zonei respective, astfel cum este înregistrată în registrul agricol.
----------------
Alin. (3) al punctului 18 din Normele metodologice de aplicare a art. 249 din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 2 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Alin. (1) al pct. 18 din Normele metodologice de aplicare a art. 249 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 5 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
19. Abrogat.
----------------
Punctul 19 din Normele metodologice de aplicare a art. 249 din Legea nr. 571/2003 a fost abrogat de punctul 3 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
20. Pentru aplicarea prevederilor art. 249 alin. (4) din Codul fiscal se identifica urmatoarele situaţii
a) cladire aflata în proprietate comuna, dar fiecare dintre contribuabili au determinate cotele-părţi din cladire, caz în care impozitul pe cladiri se datorează de fiecare contribuabil proportional cu partea din cladire corespunzătoare cotelor-părţi respective;
b) cladire aflata în proprietate comuna, dar fără să aibă stabilite cotele-părţi din cladire pe fiecare contribuabil, caz în care impozitul pe cladiri se imparte la numărul de coproprietari, fiecare dintre acestia datorand în mod egal partea din impozit rezultata în urma impartirii.
Codul fiscal
Art. 250. - (1) Cladirile pentru care nu se datorează impozit, prin efectul legii, sunt după cum urmeaza
1. cladirile proprietate a statului, a unităţilor administrativ-teritoriale sau a oricăror institutii publice, cu excepţia incaperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;
2. cladirile care potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectura sau arheologice, muzee ori case memoriale, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, cu excepţia incaperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;
3. cladirile care prin destinatie, constituie lacasuri de cult, aparţinând cultelor religioase recunoscute oficial în România şi componentelor locale ale acestora, cu excepţia incaperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;
4. cladirile care constituie patrimoniul unităţilor şi instituţiilor de invatamant de stat, confesional sau particular, autorizate sa functioneze provizoriu ori acreditate, cu excepţia incaperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;
5. cladirile unităţilor sanitare publice, cu excepţia incaperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;
6. cladirile care sunt afectate centralelor hidroelectrice, termoelectrice şi nuclearo-electrice, statiilor şi posturilor de transformare, precum şi statiilor de conexiuni;
7. cladirile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Regiei Autonome «Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat», cu excepţia incaperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;
8. cladirile funerare din cimitire şi crematorii;
9. cladirile din parcurile industriale, stiintifice şi tehnologice, potrivit legii;
10. cladirile restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
11. cladirile care constituie patrimoniul Academiei Române, cu excepţia incaperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;
12. cladirile retrocedate potrivit art. 1 alin. (6) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
13. cladirile restituite potrivit art. 1 alin. (5) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au apartinut comunitatilor cetatenilor aparţinând minoritatilor naţionale din România, republicată;
14. cladirile care sunt afectate activităţilor hidrotehnice, hidrometrice, hidrometeorologice, oceanografice, de imbunatatiri funciare şi de interventii la apararea împotriva inundaţiilor, precum şi cladirile din porturi şi cele afectate canalelor navigabile şi statiilor de pompare aferente canalelor, cu excepţia incaperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;
15. cladirile care prin natura lor fac corp comun cu poduri, viaducte, apeducte, diguri, baraje şi tuneluri şi care sunt utilizate pentru exploatarea acestor constructii, cu excepţia incaperilor care sunt folosite pentru alte activităţi economice;
16. constructiile speciale situate în subteran, indiferent de folosinţă acestora şi turnurile de extractie;
17. cladirile care sunt utilizate ca sere, solare, rasadnite, ciupercarii, silozuri pentru furaje, silozuri şi/sau patule pentru depozitarea şi conservarea cerealelor, cu excepţia incaperilor care sunt folosite pentru alte activităţi economice;
18. cladirile trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale în lipsa de mostenitori legali sau testamentari;
19. cladirile utilizate pentru activităţi social umanitare, de către asociaţii, fundatii şi culte, potrivit hotărârii consiliului local.
(2) Nu intra sub incidenţa impozitului pe cladiri constructiile care nu au elementele constitutive ale unei cladiri.
(3) Scutirea de impozit prevăzută la alin. (1) pct. 10-13 se aplică pe durata pentru care proprietarul este obligat sa menţină afectatiunea de interes public."
Norme metodologice
21. Notiunea institutii publice, mentionata la art. 250 alin. (1) pct. 1 din Codul fiscal, reprezinta o denumire generica ce include: Parlamentul, Administratia Prezidentiala, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice, institutii publice autonome, unitatile administrativ-teritoriale, precum şi instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridica, indiferent de modul de finanţare.
22. (1) Prin sintagma "incaperilor care sunt folosite pentru activităţi economice", mentionata la art. 250 alin. (1) pct. 1 - 5, 7, 11,14, 15, şi 17 din Codul fiscal, se înţelege spatiile utilizate pentru realizarea oricăror fapte de comert, astfel cum sunt definite în Codul comercial, altele decat destinatiile specifice categoriilor de cladiri care nu sunt supuse impozitului pe cladiri.
(2) Pentru calculul impozitului pe cladiri în cazul incintelor care sunt folosite pentru activităţi economice, se vor efectua urmatoarele operaţiuni
a) se determina suprafaţa construita desfăşurată a cladirii;
b) se determina suprafaţa construita desfăşurată a incintelor care sunt folosite pentru activităţi economice;
c) se determina cota procentuala din cladire ce corespunde incintelor care sunt folosite pentru activităţi economice, prin impartirea suprafetei prevăzute la lit. b) la suprafaţa prevăzută la lit. a);
d) se determina valoarea de inventar a incintelor care sunt folosite pentru activităţi economice, prin înmulţirea valorii de inventar a cladirii cu cota procentuala determinata la lit. c);
e) se determina impozitul pe cladiri corespunzător incintelor care sunt folosite pentru activităţi economice, prin înmulţirea valorii determinate la lit. d) cu cota de impozit prevăzută la art. 253 alin. (2) sau alin. (6) din Codul fiscal, după caz;
f) în cazul în care consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucureşti a hotarat majorarea impozitului pe cladiri potrivit art. 287 din Codul fiscal, impozitul pe cladiri datorat este cel care corespunde rezultatului inmultirii prevăzute la lit. e) cu cota de majorare respectiva.
---------------
Punctul 22 din Normele metodologice de aplicare a art. 250, alin. (1) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 4 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Alin. (1) al pct. 22 din Normele metodologice de aplicare a art. 250 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 6 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
23. (1) Prin sintagma cladirile care, prin destinatie, constituie lacasuri de cult, mentionata la art. 250 alin. (1) pct. 3, se înţelege bisericile - locasurile de inchinaciune, casele de rugaciuni - şi anexele acestora. Termenul lacas este varianta a termenului locas.
(2) Anexele bisericilor se referă la orice incinta care are elementele constitutive ale unei cladiri, proprietatea oricărui cult recunoscut oficial în România, cum ar fi: clopotnita, cancelaria parohiala, agheasmatarul, capela mortuara, casa parohiala cu dependintele sale, destinata ca locuinta a preotului/preotilor slujitori/personalului deservent, incinta pentru aprins lumanari, pangarul, troita, magazia pentru depozitat diverse obiecte de cult, asezamantul cu caracter social-caritabil, arhondaricul, chilia, trapeza, incinta pentru desfăşurarea activităţilor cu caracter administrativ-bisericesc, reşedinţa chiriarhului, precum şi altele asemenea; prin asezamant cu caracter social-caritabil se înţelege caminul de copii, azilul de batrani, cantina sociala sau orice alta incinta destinata unei activităţi asemanatoare.
(3) Cultele religioase recunoscute oficial în România, organizate potrivit statutelor proprii, sunt persoane juridice. Pot fi persoane juridice şi componentele locale ale acestora, precum şi asezamintele, asociaţiile, ordinele şi congregatiile prevăzute în statutele lor de organizare şi functionare, dacă acestea au elementele constitutive ale persoanelor juridice, potrivit prevederilor Decretului nr. 177/1948 pentru regimul general al cultelor religioase, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 4 august 1948, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Cultele religioase recunoscute oficial în România sunt
a) Biserica Ortodoxa Română;
b) Biserica Româno-Catolica;
c) Biserica Română Unita cu Roma (Greco-Catolica);
d) Biserica Reformata (Calvina);
e) Biserica Evanghelica Lutherana de Confesiune Augustana (C.A.);
f) Biserica Evanghelica Lutherana Sinodo-Presbiteriala (S.P.);
g) Biserica Unitariana;
h) Biserica Armeana;
i) Cultul Crestin de Rit Vechi;
j) Biserica Crestina Baptista;
k) Cultul Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolica;
l) Biserica Crestina Adventista de Ziua a Saptea;
m) Cultul Crestin după Evanghelie;
n) Biserica Evanghelica Română;
o) Cultul Musulman;
p) Cultul Mozaic;
r) Organizaţia Religioasa "Martorii lui Iehova";
s) alte culte religioase recunoscute oficial în România.
24. (1) Nu intra sub incidenţa impozitului pe cladiri, constructiile care nu intrunesc elementele constitutive ale unei cladiri, prevăzute de art. 249 alin. (5).
(2) Constructiile care până la data de 1 ianuarie 2007 au fost avizate prin hotărârile adoptate de către consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti ca fiind de natura similara construcţiilor speciale, pentru care nu s-a datorat impozitul pe cladiri pe durata existentei construcţiei şi care nu au elementele constitutive ale unei cladiri, sunt scutite până la data când intervin modificari care determina datorarea de impozit. În aceasta ultima situaţie, contribuabilii în cauza au obligaţia ca în termen de 30 de zile calendaristice de la data aparitiei modificarii să depună declaratia fiscala.
(3) În cazul construcţiilor care până la data de 1 ianuarie 2007 aveau elementele constitutive ale cladirii şi pentru care, prin hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti adoptata până la această dată s-a respins cererea, contribuabilul respectiv datorează impozitul pe cladiri în condiţiile Titlului IX din Codul fiscal.
(4) Cladirile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Regiei Autonome "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat", atribuite conform legii, prevăzute la art. 250 alin. (1) pct. 7 din Codul fiscal, sunt cele ce intra sub incidenţa prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 533/2002 privind organizarea şi functionarea Regiei Autonome "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat", cu modificările şi completările ulterioare.
(5) Constructiile speciale situate în subteran, prevăzute la art. 250 alin. (1) pct. 19 care nu intra sub incidenţa impozitului pe cladiri, sunt acele constructii care nu au elementele constitutive ale unei cladiri.
--------------
Pct. 24 din Normele metodologice de aplicare a art. 250 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 7 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
25. Abrogat.
----------------
Pct. 25 din Normele metodologice de aplicare a art. 250 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogat de pct. 8 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
26. Abrogat.
----------------
Alin. (1) al pct. 26 din Normele metodologice de aplicare a art. 250 din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 8, subpunctul 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.
Alin. (1) al punctului 26 din Normele metodologice de aplicare a art. 250 din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 5 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Pct. 26 din Normele metodologice de aplicare a art. 250 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogat de pct. 8 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
27. Atât persoanele fizice cat şi persoanele juridice, inclusiv instituţiile publice, pentru cladirile pe care le dobândesc, construiesc sau instraineaza au obligaţia să depună declaratiile fiscale, conform art. 254 alin. (5) din Codul fiscal, la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor sau sectoarelor municipiului Bucureşti, în a caror raza se afla cladirile, chiar dacă, potrivit prevederilor Codului fiscal, pentru acestea nu datorează impozit pe cladiri sau sunt scutite de la plata acestui impozit.
---------------
Pct. 27 din Normele metodologice de aplicare a art. 250 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 9 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Calculul impozitului pentru persoane fizice
Art. 251. - (1) În cazul persoanelor fizice, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea cotei de impozitare de 0,1% la valoarea impozabila a cladirii.
(2) În cazul unei cladiri care are peretii exteriori din materiale diferite, pentru stabilirea valorii impozabile a cladirii se identifica în tabelul prevăzut la alin. (3), valoarea impozabila cea mai mare corespunzătoare tipului cladirii respective.
(3) Valoarea impozabila a cladirii, exprimata în lei, se determina prin înmulţirea suprafetei construite desfăşurate a acesteia, exprimate în metri patrati, cu valoarea impozabila corespunzătoare, exprimata în lei/mp, din tabelul următor
─────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┐
Tipul cladirii │ Valoarea impozabila │
│ - lei/mp - │
├────────────────────────┬────────────────────┤
│ Cu instalaţii de apa, │ Fără instalaţii de │
│canalizare, electrice şi│ apa, canalizare, │
│ incalzire (condiţii │ electricitate sau │
│ cumulative) │ incalzire │
─────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤
0 │ 1 │ 2 │
─────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤
A. Cladire cu cadre din beton │ │ │
armat sau cu pereti exteriori din│ │ │
caramida arsa sau din orice alte │ 669 │ 397 │
materiale rezultate în urma unui │ │ │
tratament termic şi/sau chimic │ │ │
─────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤
B. Cladire cu peretii exteriori │ │ │
din lemn, din piatra naturala, │ │ │
din caramida nearsa, din valatuci│ 182 │ 114 │
sau din orice alte materiale │ │ │
nesupuse unui tratament termic │ │ │
şi/sau chimic │ │ │
─────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤
C. Cladire-anexa cu cadre din │ │ │
beton armat sau cu pereti exte- │ │ │
riori din caramida arsa sau din │ │ │
orice alte materiale rezultate în│ 114 │ 102 │
urma unui tratament termic şi/sau│ │ │
chimic │ │ │
─────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤
D. Cladire-anexa cu peretii │ │ │
exteriori din lemn, din piatra │ │ │
naturala, din caramida nearsa, │ 68 │ 45 │
din valatuci sau din orice alte │ │ │
materiale nesupuse unui │ │ │
tratament termic şi/sau chimic │ │ │
─────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤
E. În cazul contribuabilului │ 75% din suma care │ 75% din suma care │
care detine la aceeasi adresa │ s-ar aplica cladirii │s-ar aplica cladirii│
încăperi amplasate la subsol, la │ │ │
demisol şi/sau la mansarda, uti- │ │ │
lizate ca locuinta, în oricare │ │ │
dintre tipurile de cladiri │ │ │
prevăzute la lit. A-D │ │ │
─────────────────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┤
F. În cazul contribuabilului │ │ 50% din suma care │
care detine la aceeasi adresa │ 50% din suma care │s-ar aplica cladirii│
încăperi amplasate la subsol │ s-ar aplica cladirii │ │
─────────────────────────────────┴────────────────────────┴────────────────────┘
(4) Suprafaţa construita desfăşurată a unei cladiri se determina prin insumarea suprafeţelor secţiunilor tuturor nivelurilor cladirii, inclusiv ale balcoanelor, loggiilor sau ale celor situate la subsol, exceptand suprafetele podurilor care nu sunt utilizate ca locuinta şi suprafetele scarilor şi teraselor neacoperite.
(5) Valoarea impozabila a cladirii se ajusteaza în functie de rangul localităţii şi zona în care este amplasata cladirea, prin înmulţirea valorii determinate conform alin. (3) cu coeficientul de corectie corespunzător, prevăzut în tabelul următor
─────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────┐
Zona în │ Rangul localităţii │
cadrul │ │
localităţii │ │
─────────────┼────────┬─────────┬──────────┬───────────┬───────────┬──────────┤
│ O │ I │ II │ III │ IV │ V │
─────────────┼────────┼─────────┼──────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
A │ 2,60 │ 2,50 │ 2,40 │ 2,30 │ 1,10 │ 1,05 │
─────────────┼────────┼─────────┼──────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
B │ 2,50 │ 2,40 │ 2,30 │ 2,20 │ 1,05 │ 1,00 │
─────────────┼────────┼─────────┼──────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
C │ 2,40 │ 2,30 │ 2,20 │ 2,10 │ 1,00 │ 1,00 │
─────────────┼────────┼─────────┼──────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
D │ 2,30 │ 2,20 │ 2,10 │ 2,00 │ 0,95 │ 1,00 │
─────────────┴────────┴─────────┴──────────┴───────────┴───────────┴──────────┘
(6) În cazul unui apartament amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri şi 8 apartamente, coeficientul de corectie prevăzut la alin. (5) se reduce cu 0,10.
(7) Valoarea impozabila a cladirii, determinata în urma aplicarii prevederilor alin. (1)-(6), se reduce în functie de anul terminarii acesteia, după cum urmeaza
a) cu 20% pentru cladirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţa;
b) cu 10% pentru cladirea care are o vechime cuprinsa între 30 de ani şi 50 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţa.
(8) În cazul cladirii utilizate ca locuinta, a carei suprafaţa construita depăşeşte 150 de metri patrati, valoarea impozabila a acesteia, determinata în urma aplicarii prevederilor alin. (1)-(7), se majoreaza cu cate 5% pentru fiecare 50 metri patrati sau fractiune din acestia.
(8^1) În cazul cladirii la care au fost executate lucrari de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, din punct de vedere fiscal, anul terminarii se actualizeaza, astfel ca acesta se considera ca fiind cel în care au fost terminate aceste ultime lucrari.
(9) Dacă dimensiunile exterioare ale unei cladiri nu pot fi efectiv masurate pe conturul exterior, atunci suprafaţa construita desfăşurată a cladirii se determina prin înmulţirea suprafetei utile a cladirii cu un coeficient de transformare de 1,20.
Norme metodologice
28. Impozitul pe cladiri în cazul contribuabililor persoane fizice, se determina pe bază de cota de impozitare, indiferent de locul în care se afla situata cladirea, respectiv, în mediul urban sau mediul rural, prin aplicarea cotei de impozitare de 0,1% la valoarea impozabila a cladirii.
---------------
Pct. 28 din Normele metodologice de aplicare a art. 251 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 10 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
29. (1) Pentru determinarea valorii impozabile a cladirilor, stabilita pe baza criteriilor şi normelor de evaluare prevăzute de art. 251 alin. (3) din Codul fiscal, se au în vedere instalatiile cu care este dotata cladirea, respectiv
a) se încadrează pentru aplicarea valorilor impozabile prezentate în coloana 1 acele cladiri care sunt dotate, cumulativ, cu instalaţii de apa, de canalizare, electrice şi de incalzire, după cum urmeaza
1. cladirea se considera dotata cu instalatie de apa dacă alimentarea cu apa se face prin conducte, dintr-un sistem de aductiune din retele publice sau direct dintr-o sursa naturala - put, fantana sau izvor - în sistem propriu;
2. cladirea se considera ca are instalatie de canalizare dacă este dotata cu conducte prin care apele menajere sunt evacuate în reteaua publică;
3. cladirea se considera ca are instalatie electrica dacă este dotata cu cablaje interioare racordate la reteaua publică sau la o sursa de energie electrica - grup electrogen, microcentrala, instalaţii eoliene sau microhidrocentrala;
4. cladirea se considera ca are instalatie de incalzire dacă aceasta se face prin intermediul agentului termic - abur sau apa calda de la centrale electrice, centrale termice de cartier, termoficare locala sau centrale termice proprii - şi îl transmit în sistemul de distribuţie în interiorul cladirii, constituit din conducte şi radiatoare - calorifere, indiferent de combustibilul folosit - gaze, combustibil lichid, combustibil solid, precum şi prin intermediul sobelor incalzite cu gaze/convectoarelor;
b) se încadrează pentru aplicarea valorilor impozabile prevăzute în coloana a doua, acele cladiri care nu se regăsesc în contextul mentionat la lit. a), respectiv cele care nu au nici una dintre aceste instalaţii sau au una, doua ori trei astfel de instalaţii.
(2) Menţiunea cu privire la existenta/inexistenta instalaţiilor se face prin declaratia fiscala, model stabilit potrivit pct. 256.
(3) În situaţia în care, pe parcursul anului fiscal, cladirea încadrată pentru aplicarea valorilor impozabile prevăzute în coloana "Cladire fără instalaţii de apa, canalizare, electricitate sau incalzire (lei/mp)" din tabelul prevăzut la art. 251 alin. (3) din Codul fiscal, face obiectul aplicarii valorilor impozabile prevăzute în coloana 1-a, ca efect al dotarii cu toate cele patru instalaţii, modificarea impozitului pe cladiri se face începând cu data de întâi a lunii urmatoare celei în care a aparut aceasta situaţie, necesitand depunerea unei noi declaratii fiscale. În mod similar se procedeaza şi în situaţia în care la cladirea dotata cu toate cele patru instalaţii, pe parcursul anului fiscal, se elimina din sistemul constructiv oricare dintre aceste instalaţii, prevăzute la alin. (1) lit. a), pe bază de autorizatie de desfiinţare eliberata în condiţiile legii.
---------------
Lit. a) a alin. (1) al pct. 29 din Normele metodologice de aplicare a art. 251 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificata de pct. 11 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Lit. b) a alin. (1) al pct. 29 din Normele metodologice de aplicare a art. 251 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificata de pct. 12 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Alin. (3) al pct. 29 din Normele metodologice de aplicare a art. 251 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 14 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
30. Pentru determinarea valorilor impozabile, pe ranguri de localităţi şi zone în cadrul acestora, atât pentru intravilan, cat şi pentru extravilan, incadrarea cladirilor urmeaza incadrarea terenurilor efectuata de către consiliile locale, avandu-se în vedere precizarile de la pct. 1-9.
31. (1) Suprafaţa construita desfăşurată a unei cladiri, ce sta la baza calculului impozitului pe cladiri datorat de persoanele fizice, rezultă din actul de proprietate sau din planul cadastral, iar în lipsa acestora, din schita/fisa cladirii sau din alte documente asemanatoare.
(2) Suprafaţa construita desfăşurată a unei cladiri se determina prin insumarea suprafeţelor secţiunilor tuturor nivelurilor sale, inclusiv suprafetele balcoanelor, ale loggiilor şi ale celor situate la subsol. În calcul nu se cuprind suprafetele podurilor care nu sunt utilizate ca locuinta, precum şi cele ale scarilor şi teraselor neacoperite.
(3) Pentru calculul impozitului pe cladiri datorat de persoanele fizice, în cazul în care dimensiunile exterioare ale cladirii nu pot fi efectiv masurate pe conturul exterior, suprafaţa construita desfăşurată se determina prin înmulţirea suprafetei utile a cladirii cu coeficientul de transformare de 1,20 prevăzut la art. 251 alin. (9) din Codul fiscal. Coeficientul de transformare serveste la stabilirea relatiei dintre suprafaţa utila, potrivit dimensiunilor interioare dintre pereti, şi suprafaţa construita desfăşurată determinata pe baza masuratorilor pe conturul exterior al cladirii.
(4) La stabilirea coeficientului de transformare mentionat la alin. (3) s-a avut în vedere potentiala diferenţa dintre suprafaţa construita desfăşurată şi suprafaţa utila a cladirii; prin potentiala diferenţa se cuantifica suprafaţa secţiunii peretilor, a balcoanelor, a loggiilor, precum şi a cotei-părţi din eventualele incinte de deservire comuna, acolo unde este cazul.
(5) Dacă în documente este înscrisă suprafaţa construita desfăşurată a cladirii, determinata pe baza masuratorilor pe conturul exterior al acesteia, pentru determinarea impozitului pe cladiri nu se ia în calcul suprafaţa utila şi, implicit, nu se aplică coeficientul de transformare.
(6) În sensul prezentelor norme metodologice, termenii şi notiunile de mai sus au urmatoarele intelesuri
a) acoperis - partea de deasupra care acopera şi protejeaza o cladire de intemperii, indiferent de materialul din care este realizat; planseul este asimilat acoperisului în cazul în care deasupra acestuia nu mai sunt alte încăperi/incinte;
b) balcon - platforma cu balustrada pe peretele exterior al unei cladiri, comunicand cu interiorul prin una sau mai multe uşi;
c) cladire finalizata - construcţie care indeplineste, cumulativ, urmatoarele condiţii
1. serveste la adapostirea de oameni, de animale, de obiecte, de produse, de materiale, de instalaţii şi de altele asemenea;
2. are elementele structurale de baza ale unei cladiri, respectiv: pereti şi acoperis;
3. are expirat termenul de valabilitate prevăzut în autorizatia de construire şi nu s-a solicitat prelungirea valabilităţii acesteia ori cladirea a fost realizata fără autorizatie de construire; pentru stabilirea impozitului pe cladiri, se ia în calcul numai suprafaţa construita desfăşurată care are elementele de la pct. 2.
d) incinta de deservire comuna - spatiu inchis în interiorul unei cladiri, proprietatea comuna a celor care deţin apartamente în aceasta, afectat scarilor, lifturilor, uscatoriilor sau oricăror alte utilitati asemanatoare;
e) loggie - galerie exterioara incorporată unei cladiri, acoperita şi deschisa către exterior printr-un sir de arcade sprijinite pe coloane sau pe stalpi;
f) nivel - fiecare dintre părţile unei cladiri cuprinzand incaperile/incintele situate pe acelasi plan orizontal, indiferent ca acestea sunt la subsol, la nivelul solului sau la orice înălţime deasupra solului;
g) perete - element de construcţie asezat vertical sau puţin inclinat, facut din beton armat, din caramida arsa sau nearsa, din piatra, din lemn, din valatuci, din sticlă, din mase plastice sau din orice alte materiale, care limiteaza, separa sau izoleaza incaperile/incintele unei cladiri între ele sau de exterior şi care sustine planseele, etajele şi acoperisul;
h) suprafaţa secţiunii unui nivel - suprafaţa unui nivel, rezultata pe baza masuratorilor pe conturul exterior al peretilor, inclusiv suprafaţa balcoanelor şi a loggiilor; în cazul cladirilor care nu pot fi efectiv masurate pe conturul exterior al peretilor, suprafaţa secţiunii unui nivel reprezinta suma suprafeţelor utile ale tuturor incaperilor/incintelor, inclusiv a suprafeţelor balcoanelor şi a loggiilor şi a suprafeţelor secţiunilor peretilor, toate aceste suprafete fiind situate la acelasi nivel, la suprafetele utile ale incaperilor/incintelor adunand şi suprafetele incintelor de deservire comuna.
32. În categoria cladirilor supuse impozitului pe cladiri datorat de persoanele fizice se cuprind
a) constructiile utilizate ca locuinta, respectiv unitatile construite formate din una sau mai multe camere de locuit, indiferent unde sunt situate, la acelasi nivel sau la niveluri diferite, inclusiv la subsol sau la mezanin, prevăzute, după caz, cu dependinte şi/sau alte spatii de deservire;
b) constructiile menţionate la lit. a), dezafectate şi utilizate pentru desfăşurarea de profesii libere;
c) constructiile-anexe situate în afara corpului principal de cladire, cum sunt: bucatariile, camarile, pivnitele, grajdurile, magaziile, garajele şi altele asemenea;
d) constructiile gospodaresti, cum sunt: patulele, hambarele pentru cereale, surele, fanariile, remizele, soproanele şi altele asemenea;
e) orice alte constructii proprietatea contribuabililor, neprevazute la lit. a) - d), care au elementele constitutive ale cladirii.
33. Pentru calculul impozitului pe cladiri, în cazul persoanelor fizice, sunt necesare urmatoarele date
a) rangul localităţii unde se afla situata cladirea;
b) teritoriul unde se afla
1. în intravilan; sau
2. în extravilan;
c) zona în cadrul localităţii, potrivit încadrării de la lit. b);
d) suprafaţa construita desfăşurată a cladirii, respectiv
1. cea determinata pe baza dimensiunilor masurate pe conturul exterior al acesteia; sau
2. în cazul în care cladirea nu poate fi efectiv masurata pe conturul exterior, suprafaţa utila a cladirii se inmulteste cu coeficientul de transformare de 1,20;
e) tipul cladirii şi instalatiile cu care este dotata aceasta;
f) în cazul apartamentului, dacă acesta se afla amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri şi 8 apartamente;
g) data finalizarii cladirii, respectiv, pentru
1) cladirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţa;
2) cladirea care are o vechime cuprinsa între 30 de ani şi 50 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţa.
h) în cazul celor care au în proprietate doua sau mai multe cladiri utilizate ca locuinta, ordinea în care a fost dobandita cladirea, precum şi care dintre aceste cladiri sunt inchiriate, în vederea majorarii impozitului datorat de contribuabilii care intra sub incidenţa art. 252 din Codul fiscal;
h^1) majorarea stabilita în condiţiile art. 251 alin. (8) din Codul fiscal;
i) majorarea stabilita în condiţiile art. 287 din Codul fiscal pentru impozitul pe cladiri.
---------------
Lit. g) a punctului 33 din Normele metodologice de aplicare a art. 251 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificata de pct. 14 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Lit. h^1) a punctului 33 din Normele metodologice de aplicare a art. 251 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdusa de pct. 15 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
33^1. Pentru aplicarea prevederilor art. 251 alin. (7), în cazul cladirii la care au fost executate lucrari de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, din punct de vedere fiscal, anul terminarii se actualizeaza, astfel ca acesta se considera ca fiind cel în care au fost terminate aceste ultime lucrari.
---------------
Punctul 33^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 251 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 16 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
34. (1) Exemplu de calcul pentru impozitul pe cladiri aferent anului 2004, în cazul unui abator, proprietatea unei persoane fizice
A. Date despre cladire, potrivit structurii prevăzute la pct. 33
a) rangul satului Amnas care aparţine orasului Saliste, unde este situat abatorul: V;
b) teritoriul unde se afla: în extravilan;
c) zona în cadrul localităţii, potrivit încadrării de la lit. b): C;
d) suprafaţa construita desfăşurată: 368,23 mp;
e) tipul cladirii: cu pereti din caramida arsa şi dotata cu toate cele patru instalaţii menţionate la pct. 29 alin. (1) lit. a);
f) nu este cazul;
g) data finalizarii: 1 ianuarie 1951;
h) nu este cazul;
i) Consiliul Local al Comunei Saliste a hotarat, în anul 2006 pentru anul 2007, stabilirea în intravilanul satului Amnas, a unei singure zone, respectiv zona A, iar în extravilan a 4 zone, respectiv zona I, zona a II-a, zona a III-a şi zona a IV-a, precum şi majorarea impozitului pe cladiri cu 20 %.
---------------
Lit. i) a subpunctului A al alin. (1) al punctului 34 Normele metodologice de aplicare a art. 251 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificata de pct. 17 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
B. Explicatii privind modul de calcul al impozitului pe cladiri, astfel cum rezultă din economia textului art. 251 din Codul fiscal
1. Se determina suprafaţa construita desfăşurată a cladirii: este cea determinata pe baza masuratorilor pe conturul exterior al cladirii, respectiv de: 368,23 mp.
2. Se determina valoarea impozabila a acestei cladiri
2.1. suprafaţa construita desfăşurată prevăzută la pct. 1 se inmulteste cu valoarea impozabila a cladirii cu pereti din caramida arsa, dotata cu toate cele patru instalaţii, respectiv cea din tabloul prevăzut la pct. 11 alin. (3) "Nivelurile stabilite în anul 2006 pentru anul 2007 - art. 296 alin. (1)", corespunzător randului 1 şi coloanei 2, astfel: 368,23 mp x 669 lei/mp = 246.345,87 lei;
2.2. se identifica coeficientul de corectie din tabelul prevăzut la art. 251 alin. (5) din Codul fiscal, corespunzător zonei A şi rangului V, respectiv 1,05; deoarece numărul zonelor din intravilan este diferit de numărul zonelor din extravilan, având în vedere prevederile pct. 9 alin. (3) lit. a) şi alin. (4) şi ale pct. 30, pentru identificarea coeficientului de corectie în tabelul prevăzut la art. 251 alin. (5) din Codul fiscal, zona a III-a din extravilan, potrivit delimitarii efectuate în anul 2006 pentru anul 2007, are echivalenta zona C careia îi corespunde zona A;
2.3. potrivit prevederilor art. 251 alin. (5) din Codul fiscal, valoarea impozabila determinata la subpct. 2.1 se ajusteaza cu coeficientul de corectie determinat la subpct. 2.2, respectiv: 246.345,87 lei x 1,05 = 258.663,16 lei;
2.4. abatorul fiind finalizat la data 1 ianuarie 1951, potrivit prevederilor art. 251 alin. (8) din Codul fiscal, valoarea impozabila determinata la subpct. 2.3 se reduce cu cu 10%, sau, pentru usurarea calculului, valoarea impozabila se inmulteste cu 0,90, respectiv: 258.663,16 lei x 0,90 - 232.796,84 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (2) şi alin. (3) lit. c), fractiunea de 0,84 lei se intregeste la un leu prin adaos, iar valoarea impozabila astfel calculată se rotunjeste la 232.797 lei.
---------------
Subpunctele 2.1., 2.2., 2.3 şi 2.4 de la punctul 2 al subpunctului B al alin. (1) al punctului 34 din Normele metodologice de aplicare a art. 251 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost modificate de pct. 18 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
3. Se determina impozitul pe cladiri anual
3.1. potrivit art. 251 alin. (1) din Codul fiscal, asupra valorii impozabile a cladirii determinate la subpct. 2.4 se aplică cota de impozitare prevăzută la art. 251 alin. (2) din Codul fiscal de 0,1%, pentru usurarea calculului, valoarea impozabila se inmulteste cu 0,001, respectiv: 232.797 lei x 0,001 = 232,797 lei;
3.2. având în vedere prevederile art. 296 alin. (1) din Codul fiscal, deoarece în anul 2006 pentru anul 2007, Consiliul Local al Comunei Saliste a hotarat majorarea impozitului pe cladiri cu 20 %, impozitul determinat la subpct. 3.1 se majoreaza cu acest procent sau, pentru usurarea calculului, impozitul pe cladiri se inmulteste cu 1,20 respectiv: 232,797 lei x 1,20 = 279,35 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (1), fractiunea de 0,35 fiind sub 50 de bani inclusiv, se neglijeaza, iar impozitul pe cladiri astfel determinat se rotunjeste la 279 lei.
---------------
Subpunctele 3.1. şi 3.2. de la punctul 3 al subpunctului B al alin. (1) al punctului 34 din Normele metodologice de aplicare a art. 251 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost modificate de pct. 19 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
(2) În luna mai 2006, când s-au adoptat hotărârile prin care s-au stabilit impozitele şi taxele locale pentru anul 2004, autoritatea deliberativa se intitula Consiliul Local al Comunei Saliste. Prin Legea nr. 336/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 498 din 10 iulie 2006, comuna Saliste, judeţul Sibiu, a fost declarata oras, astfel ca, potrivit prevederilor pct. 6 alin. (2), începând cu data de 1 ianuarie 2007, impozitul pe cladiri în cazul persoanelor fizice, se determina potrivit noii ierarhizari.
---------------
Alin. (2) al punctului 34 din Normele metodologice de aplicare a art. 251 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 19 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
C. (1) Pentru aplicarea prevederilor art. 251 alin. (8) din Codul fiscal, în cazul cladirii utilizate ca locuinta, a carei suprafaţa construita depăşeşte 150 de metri patrati, se are în vedere ca valoarea impozabila a acesteia, determinata în urma aplicarii prevederilor alin. (1)-(7), se majoreaza cu cate 5% pentru fiecare 50 metri patrati sau fractiune din acestia care depasesc cei 150 mp.
(2) Exemplu de calcul al impozitului pe cladiri pentru anul 2007, în cazul unei locuinte cu pereti exteriori din caramida arsa, ce are toate instalatiile, construita în anul 2000, situata intr-o localitate de rangul III, zona B, pentru care consiliul local nu a hotarat majorarea impozitelor şi taxelor locale conform art. 287 din Codul fiscal
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
Suprafaţa construita desfăşurată Impozit datorat în anul fiscal 2007 │
mp lei/an │
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
150 mp inclusiv │
calcul pentru 150 mp 150 mp x 669 RON/ mp x 2,20 (coeficientul │
de corectie) x 0,1% = 221 RON │
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
cuprinsa între │
151 mp - 200 mp, inclusiv 175 mp x 669 RON/mp x 2,20 x 105% x 0,1% │
= 270 RON │
calcul pentru 175 mp │
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
cuprinsa între │
201 mp - 250 mp, inclusiv 225 mp x 669 RON/mp x 2,20 x 110% x 0,1% │
= 364 RON │
calcul pentru 225 mp │
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
Cuprinsa între │
251 mp - 300 mp, inclusiv 275 mp x 669 RON/mp x 2,20 x 115% x 0,1% │
= 465 RON │
calcul pentru 275 mp │
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
În continuare, în functie │
de marimea suprafetei locuinţei, │
se are în vedere ca pentru │
fiecare 50 de metri patrati sau x │
fractiune din acestia care │
depasesc 150 mp, valoarea │
impozabila a cladirii se │
majoreaza cu cate 5%. │
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
---------------
Subpunctul C al alin. (1) al punctului 34 din Normele metodologice de aplicare a art. 251 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 20 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Art. 252. - (1) Dacă o persoană fizica are în proprietate doua sau mai multe cladiri utilizate ca locuinta, care nu sunt inchiriate unei alte persoane, impozitul pe cladiri se majoreaza după cum urmeaza
a) cu 15% pentru prima cladire în afara celei de la adresa de domiciliu;
b) cu 50% pentru cea de-a doua cladire în afara celei de la adresa de domiciliu;
c) cu 75% pentru cea de-a treia cladire în afara celei de la adresa de domiciliu;
d) cu 100% pentru cea de-a patra cladire şi urmatoarele în afara celei de la adresa de domiciliu.
(1^1) Nu intra sub incidenţa alin. (1) persoanele fizice care deţin în proprietate cladiri dobandite prin succesiune legala.
(2) În cazul detinerii a doua sau mai multe cladiri în afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul majorat se determina în functie de ordinea în care proprietăţile au fost dobandite, asa cum rezultă din documentele ce atesta calitatea de proprietar.
(3) Persoanele fizice prevăzute la alin. (1) au obligaţia să depună o declaratie speciala la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în raza cărora îşi au domiciliul, precum şi la cele în raza cărora sunt situate celelalte cladiri ale acestora. Modelul declaraţiei speciale va fi cel prevăzut prin norme metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului.
Norme metodologice
35. Impozitul pe cladiri datorat de persoanele fizice care deţin în proprietate mai multe cladiri utilizate ca locuinta, altele decat cele inchiriate, se majoreaza conform prevederilor art. 252 alin. (1) şi (2) din Codul fiscal.
36. Sunt considerate ca fiind inchiriate numai acele cladiri utilizate ca locuinta pentru care sunt indeplinite, cumulativ, urmatoarele condiţii
a) proprietarul, în calitatea sa de locator, are contract de închiriere incheiat în forma scrisa;
b) contractul prevăzut la lit. a) este înregistrat la organul fiscal competent în scopul stabilirii veniturilor din cedarea dreptului de folosinţă a bunurilor, în condiţiile legii;
c) locatarul nu poate fi membru al familiei locatorului; prin familie, în sensul prezentei litere, se desemneaza sotul, sotia şi copiii lor necasatoriti. Aceasta condiţie nu se urmareste în cazul în care cladirea utilizata ca locuinta se inchiriaza unei persoane juridice.
37. Impozitul pe cladiri majorat în condiţiile art. 252 alin. (1) din Codul fiscal se aplică după cum urmeaza
a) pentru acele cladiri pentru care nu sunt indeplinite condiţiile prevăzute la pct. 36, precum şi pentru partea din cladire pentru care nu se face dovada indeplinirii acestor condiţii
b) proportional cu perioada pentru care nu sunt indeplinite condiţiile de la pct. 36, începând cu data de întâi a lunii urmatoare celei în care nu sunt indeplinite aceste condiţii.
38. (1) O persoana fizica ce detine în proprietate doua cladiri utilizate ca locuinta, altele decat cele inchiriate, datorează impozit pe cladiri după cum urmeaza
a) pentru cladirea de la adresa de domiciliu impozitul pe cladiri se determina potrivit art. 251 din Codul fiscal;
b) pentru cea de-a doua cladire, care este prima în afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe cladiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se calculeaza prin înmulţirea impozitului pe cladiri, determinat potrivit art. 251 din Codul fiscal, cu 115% sau, pentru usurarea calculului, prin înmulţirea cu 1,15.
(2) Exemplu de calcul pentru impozitul pe cladiri aferent anului 2007, în cazul unui apartament utilizat ca locuinta, care este prima în afara celei de la adresa de domiciliu, proprietatea unei persoane fizice
A. Date despre apartament, potrivit structurii prevăzute la pct. 33
a) rangul localităţii unde este situat apartamentul: 0;
b) teritoriul unde se afla: în intravilan;
c) zona în cadrul localităţii, potrivit încadrării de la lit. b): A;
d) suprafaţa utila a apartamentului: 107,44 mp;
e) tipul cladirii: cu pereti din caramida arsa şi dotata cu toate cele patru instalaţii menţionate la pct. 29 alin. (1) lit. a);
f) amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri şi 8 apartamente;
g) data finalizarii: 31 decembrie 1950;
h) prima cladire în afara celei de la adresa de domiciliu şi nu este inchiriata;
i) Consiliul General al Municipiului Bucureşti a hotarat, în anul 2006 pentru anul 2007, majorarea impozitului pe cladiri cu 20 %.
B. Explicatii privind modul de calcul al impozitului pe cladiri, astfel cum rezultă din economia textului art. 251, 252 şi 287 din Codul fiscal
1. Se determina suprafaţa construita desfăşurată a apartamentului: deoarece dimensiunile exterioare ale apartamentului nu pot fi efectiv masurate pe conturul exterior, acesta având pereti comuni cu apartamentele invecinate, potrivit prevederilor art. 251 alin. (9) din Codul fiscal, coroborate cu cele ale pct. 31 din prezentele norme metodologice, suprafaţa construita desfăşurată se determina prin înmulţirea suprafetei utile cu coeficientul de transformare de 1,20, respectiv: 107,44 mp x 1,20 = 128,928 mp.
2. Se determina valoarea impozabila a acestui apartament
2.1. suprafaţa construita desfăşurată prevăzută la pct. 1 se inmulteste cu valoarea corespunzătoare cladirii cu pereti din caramida arsa, dotata cu toate cele patru instalaţii, respectiv cea din tabloul prevăzut la pct. 11 alin. (3) "Nivelurile stabilite în anul 2006 pentru anul 2007 - art. 296 alin. (1)", 3, astfel: 128,928 mp x 669 lei/mp = 86.252,832 lei;
2.2. se identifica coeficientul de corectie din tabelul prevăzut la art. 251 alin. (5) din Codul fiscal, corespunzător zonei A şi rangului O, respectiv 2,60; deoarece apartamentul este amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri şi 8 apartamente, potrivit prevederilor art. 251 alin. (6) din Codul fiscal, acest coeficient de corectie se reduce cu 0,10, determinand astfel coeficientul de corectie specific acestui apartament: 2,60 - 0,10 = 2,50;
2.3. potrivit prevederilor art. 251 alin. (5) din Codul fiscal, valoarea impozabila determinata la subpct. 2.1 se ajusteaza cu coeficientul de corectie determinat la subpct. 2.2, respectiv: 86.252,832 lei x 2,50 = 215.632,08 lei;
2.4. apartamentul fiind finalizat înainte de 1 ianuarie 1951, potrivit prevederilor art. 251 alin. (7) din Codul fiscal, valoarea impozabila determinata la subpct. 2.3 se reduce cu 20 % sau, pentru usurarea calculului, valoarea impozabila se inmulteste cu 0,80, respectiv: 215.632,08 lei x 0,80 = 172.505,664 lei.
3. Se determina impozitul pe cladiri anual
3.1. potrivit art. 251 alin. (1) din Codul fiscal, asupra valorii impozabile a apartamentului, determinata la subpct. 2.4, se aplică cota de impozitare prevăzută la art. 251 alin. (2) din Codul fiscal de 0,1% sau, pentru usurarea calculului, valoarea impozabila se inmulteste cu 0,001, respectiv: 172.505,664 lei x 0,001 = 172,506 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (2) şi alin. (3) lit. c) fractiunea de 0,506 lei se rotunjeste, iar impozitul astfel calculat este de 173 lei;
3.2. deoarece apartamentul este prima cladire în afara celei de la adresa de domiciliu, potrivit prevederilor art. 252 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, impozitul pe cladiri determinat la subpct. 3.1 se majoreaza cu 15% sau, pentru usurarea calculului, impozitul pe cladiri se inmulteste cu 1,15, respectiv: 173 lei x 1,15 = 198,95 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (2) şi alin. (3) lit. c) fractiunea de 0,95 lei se rotunjeste, iar impozitul astfel calculat este de 199 lei;
3.3. având în vedere prevederile art. 296 alin. (1) din Codul fiscal, deoarece, în anul 2006 pentru anul 2007, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a hotarat majorarea impozitului pe cladiri cu 20 %, impozitul determinat la subpct. 3.2 se majoreaza cu acest procent sau, pentru usurarea calculului, impozitul pe cladiri se inmulteste cu 1,20, respectiv: 199 lei x 1,20 = 238,8 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (1) fractiunea de 0,81 lei depasind 50 de bani se majoreaza la 1 leu, impozitul pe cladiri astfel determinat se rotunjeste la 239 lei.
---------------
Alin. (2) al punctului 38 din Normele metodologice de aplicare a art. 252 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 21 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
39. O persoana fizica ce detine în proprietate trei cladiri utilizate ca locuinta, altele decat cele inchiriate, datorează impozit pe cladiri după cum urmeaza
a) pentru cladirea de la adresa de domiciliu impozitul pe cladiri se determina potrivit art. 251 din Codul fiscal;
b) pentru cea de-a doua cladire, care este prima în afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe cladiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se calculeaza prin înmulţirea impozitului pe cladiri, determinat potrivit art. 251 din Codul fiscal, cu 115% sau, pentru usurarea calculului, prin înmulţirea cu 1,15;
c) pentru cea de-a treia cladire, care este a doua în afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe cladiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal se calculeaza prin înmulţirea impozitului pe cladiri, determinat potrivit art. 251 din Codul fiscal, cu 150% sau, pentru usurarea calculului, prin înmulţirea cu 1,50.
40. O persoana fizica ce detine în proprietate patru cladiri utilizate ca locuinta, altele decat cele inchiriate, datorează impozit pe cladiri după cum urmeaza
a) pentru cladirea de la adresa de domiciliu impozitul pe cladiri se determina potrivit art. 251 din Codul fiscal;
b) pentru cea de-a doua cladire, care este prima în afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe cladiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se calculeaza prin înmulţirea impozitului pe cladiri, determinat potrivit art. 251 din Codul fiscal, cu 115% sau, pentru usurarea calculului, prin înmulţirea cu 1,15;
c) pentru cea de-a treia cladire, care este a doua în afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe cladiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal se calculeaza prin înmulţirea impozitului pe cladiri, determinat potrivit art. 251 din Codul fiscal, cu 150% sau, pentru usurarea calculului, prin înmulţirea cu 1,50;
d) pentru cea de-a patra cladire, care este a treia în afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe cladiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal se calculeaza prin înmulţirea impozitului pe cladiri, determinat potrivit art. 251 din Codul fiscal, cu 175% sau, pentru usurarea calculului, prin înmulţirea cu 1,75.
41. (1) O persoana fizica ce detine în proprietate cinci cladiri utilizate ca locuinta, altele decat cele inchiriate, datorează impozit pe cladiri după cum urmeaza
a) pentru cladirea de la adresa de domiciliu impozitul pe cladiri se determina potrivit art. 251 din Codul fiscal;
b) pentru cea de-a doua cladire, care este prima în afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe cladiri majorat potrivit art. 251 din Codul fiscal se calculeaza prin înmulţirea impozitului pe cladiri, determinat potrivit art. 252 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, cu 115% sau, pentru usurarea calculului, prin înmulţirea cu 1,15;
c) pentru cea de-a treia cladire, care este a doua în afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe cladiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal se calculeaza prin înmulţirea impozitului pe cladiri, determinat potrivit art. 251 din Codul fiscal, cu 150% sau, pentru usurarea calculului, prin înmulţirea cu 1,50;
d) pentru cea de-a patra cladire, care este a treia în afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe cladiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal se calculeaza prin înmulţirea impozitului pe cladiri, determinat potrivit art. 251 din Codul fiscal, cu 175% sau, pentru usurarea calculului, prin înmulţirea cu 1,75%;
e) pentru cea de-a cincea cladire, care este a patra în afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe cladiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal se calculeaza prin înmulţirea impozitului pe cladiri, determinat potrivit art. 251 din Codul fiscal, cu 200% sau, pentru usurarea calculului, prin înmulţirea cu 2,00.
(2) În cazul persoanelor fizice care deţin în proprietate mai mult de cinci cladiri utilizate ca locuinta, altele decat cele inchiriate, impozitul pe cladiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, pentru fiecare dintre acestea, se calculeaza prin înmulţirea impozitului pe cladiri, determinat potrivit art. 251 din Codul fiscal, cu 200% sau, pentru usurarea calculului, prin înmulţirea cu 2,00.
42. (1) În cazul cladirilor aflate în proprietate comuna, coproprietarii având determinate cotele-părţi din cladire, impozitul calculat potrivit prevederilor art. 251 din Codul fiscal se imparte proportional cotelor-părţi respective, iar asupra acestuia se aplică, după caz, majorarea prevăzută la art. 252 alin. (1) din Codul fiscal în functie de ordinea în care aceste cote-părţi au fost dobandite, potrivit alin. (2) al aceluiasi articol, rezultand astfel impozitul pe cladiri datorat de fiecare contribuabil.
(2) În cazul cladirilor aflate în proprietate comuna, coproprietarii neavand stabilite cotele-părţi din cladire, impozitul calculat potrivit prevederilor art. 251 din Codul fiscal se imparte la numărul de coproprietari, iar asupra părţii din impozit rezultate în urma impartirii se aplică, după caz, majorarea prevăzută la art. 252 alin. (1) din Codul fiscal în functie de ordinea în care aceste cote-părţi au fost dobandite, potrivit alin. (2) al aceluiasi articol, rezultand astfel impozitul pe cladiri datorat de fiecare contribuabil.
43. În situaţiile în care consiliile locale sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, a aprobat majorarea anuală a impozitului pe cladiri, în condiţiile art. 287 din Codul fiscal, aceasta majorare se aplică asupra impozitului pe cladiri determinat potrivit prevederilor art. 251 din Codul fiscal şi celor ale pct. 38-42.
-----------------
Punctul 43 din Normele metodologice de aplicare a art. 252 din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 6 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
44. Prevederile pct. 35-43 se aplică în mod corespunzător persoanelor care beneficiaza de facilităţi fiscale la plata impozitului pe cladiri.
45. (1) Majorarea impozitului pe cladiri, conform art. 287 din Codul fiscal, se calculeaza şi în cazul persoanelor fizice straine care deţin pe teritoriul României mai multe cladiri utilizate ca locuinta, ordinea acestora fiind determinata de succesiunea în timp a dobândirii lor, cu obligativitatea depunerii declaraţiei speciale.
(2) În cazul în care în acelasi bloc o persoană fizica detine în proprietate mai multe apartamente, pentru calculul impozitului pe cladiri, majorat potrivit prevederilor art. 252 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare apartament este asimilat unei cladiri.
(3) Impozitul pe cladiri datorat de persoanele fizice care deţin în proprietate mai multe cladiri utilizate ca locuinta, dobandite prin succesiune legala nu se majoreaza.
-----------------
Punctul 45 din Normele metodologice de aplicare a art. 252 din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 7 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Alin. (3) al punctului 45 din Normele metodologice de aplicare a art. 252 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 22 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
46. Pentru stabilirea impozitului pe cladiri majorat potrivit prevederilor art. 252 alin. (1) din Codul fiscal, ordinea în care proprietăţile au fost dobandite se determina în functie de anul dobândirii cladirii, indiferent sub ce forma, rezultat din documentele care atesta calitatea de proprietar.
47. În cazul în care în acelasi an se dobândesc mai mult cladiri utilizate ca locuinta, ordinea este determinata de data dobândirii.
48. În cazul în care la aceeasi data se dobândesc mai multe cladiri utilizate ca locuinta, ordinea este cea pe care o declara contribuabilul respectiv.
49. În cazul persoanei fizice care detine în proprietate mai multe cladiri utilizate ca locuinta, iar domiciliul sau reşedinţa sa nu corespunde cu adresa nici uneia dintre aceste cladiri, prima cladire dobandita în ordinea stabilita potrivit prevederilor pct. 41 alin. (1)-(3) este asimilata cladirii de la adresa de domiciliu.
50. (1) Declaratia speciala pentru stabilirea impozitului pe cladiri majorat, în cazul persoanelor fizice detinatoare a mai multor cladiri utilizate ca locuinta, corespunde modelului prevăzut la pct. 256.
(2) Declaratia fiscala, conform modelului stabilit potrivit pct. 256, se depune separat pentru fiecare cladire la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale din unitatile administrativ-teritoriale unde sunt situate cladirile.
(3) În cazul contribuabililor care dobândesc cladiri care intra sub incidenţa prevederilor art. 252 alin. (1) din Codul fiscal, declaratia fiscala se depune în termen de 30 de zile de la data dobândirii.
(4) Pentru veridicitatea datelor inscrise în declaratiile prevăzute la alin. (2) întreaga raspundere juridica o poarta contribuabilul atât în cazul în care este semnatar al declaraţiei respective, cat şi în cazul în care semnatar al declaraţiei este o persoană mandatata în acest sens de contribuabil.
51. Cladirile distincte utilizate ca locuinta, situate la aceeasi adresa, proprietatea aceleiasi persoane fizice, nu intra sub incidenţa prevederilor art. 252 din Codul fiscal.
Codul fiscal
Art. 253. - (1) În cazul persoanelor juridice, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a cladirii.
(2) Cota de impozit se stabileste prin hotărâre a consiliului local şi poate fi cuprinsa între 0,25% şi 1,50% inclusiv. La nivelul municipiului Bucureşti, aceasta atributie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
(3) Valoarea de inventar a cladirii este valoarea de intrare a cladirii în patrimoniu, înregistrată în contabilitatea proprietarului cladirii, conform prevederilor legale în vigoare.
(3^1) În cazul cladirii la care au fost executate lucrari de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, de către locatar, din punct de vedere fiscal, acesta are obligaţia sa comunice locatorului valoarea lucrărilor executate pentru depunerea unei noi declaratii fiscale, în termen de 30 de zile de la data terminarii lucrărilor respective.
(4) În cazul unei cladiri a carei valoare a fost recuperata integral pe calea amortizarii, valoarea impozabila se reduce cu 15%.
(5) În cazul unei cladiri care a fost reevaluata, conform reglementarilor contabile, valoarea impozabila a cladiri este valoarea contabila rezultata în urma reevaluarii, înregistrată ca atare în contabilitatea proprietarului - persoana juridica.
(6) În cazul unei cladiri care nu a fost reevaluata în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinţa, cota impozitului pe cladiri se stabileste de consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucureşti între 5% şi 10% şi se aplică la valoarea de inventar a cladirii înregistrată în contabilitatea persoanelor juridice, până la sfârşitul lunii în care s-a efectuat prima reevaluare. Fac excepţie cladirile care au fost amortizate potrivit legii, în cazul cărora cota impozitului pe cladiri este cea prevăzută la alin. (2).
(7) În cazul unei cladiri care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durata a acestuia se aplică urmatoarele reguli
a) impozitul pe cladiri se datorează de locatar;
b) valoarea care se ia în considerare la calculul impozitului pe cladiri este valoarea din contract a cladirii, asa cum este ea înregistrată în contabilitatea locatorului sau a locatarului, conform prevederilor legale în vigoare;
c) în cazul în care contractul de leasing inceteaza altfel decat prin ajungerea la scadenta, impozitul pe cladiri este datorat de locator.
(8) Impozitul pe cladiri se aplică pentru orice cladire deţinută de o persoană juridica aflata în functiune, în rezerva sau în conservare, chiar dacă valoarea sa a fost recuperata integral pe calea amortizarii.
Norme metodologice
52. (1) Prin sintagma valoarea de inventar a cladirii, în scopul determinarii impozitului pe cladiri, se înţelege valoarea de intrare a cladirii în patrimoniu, înregistrată în contabilitatea proprietarului cladirii, şi care, după caz, poate fi
a) costul de achizitie, pentru cladirile dobandite cu titlu oneros;
b) costul de productie, pentru cladirile construite de persoana juridica;
c) valoarea actuala, estimată la înscrierea lor în activ, ţinându-se seama de valoarea cladirilor cu caracteristici tehnice şi economice similare sau apropiate, pentru cladirile obtinute cu titlu gratuit;
d) valoarea de aport pentru cladirile intrate în patrimoniu în cazul asocierii/fuziunii, determinata prin expertiza, potrivit legii;
e) valoarea rezultata în urma reevaluarii, pentru cladirile reevaluate în baza unei dispozitii legale.
f) în cazul persoanelor juridice care aplica Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE şi cu Standardele Internationale de Contabilitate, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea cotei de impozitare asupra valorii de inventar a cladirii. Potrivit alin. (3) al art. 253 din Codul fiscal, valoarea de inventar a cladirii este valoarea de intrare a cladirii în patrimoniu, înregistrată în contabilitatea proprietarului, valoare care nu se diminueaza cu amortizarea calculată potrivit legii, cu excepţia cladirilor a caror valoare a fost recuperata integral pe calea amortizarii, pentru care legea prevede că valoarea impozabila se reduce cu 15%.
-------------
Lit. f) a alin. (1) al punctului 52 din Normele metodologice de aplicare a art. 253 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdusa de pct. 23 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
(2) La determinarea valorii de inventar a cladirii se are în vedere insumarea valorilor tuturor elementelor şi instalaţiilor functionale ale acesteia, cum sunt: terasele, scarile, ascensoarele, instalatiile de iluminat, instalatiile sanitare, instalatiile de incalzire, instalatiile de telecomunicatii prin fir şi altele asemenea; aparatele individuale de climatizare nu fac parte din categoria elementelor şi instalaţiilor functionale ale cladirii.
53. Pentru anul fiscal 2007, în termen de până la 45 de zile de la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului prevăzute la art. III alin. (2) din Legea nr. 343/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, consiliile locale adopta hotărâri privind stabilirea cotei pe baza careia se calculeaza impozitul pe cladiri datorat de persoanele juridice, în condiţiile legii. În cazul municipiului Bucureşti aceasta atributie se indeplineste de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
-----------------
Punctul 53 din Normele metodologice de aplicare a art. 253 din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 8 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Punctul 53 din Normele metodologice de aplicare a art. 253 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 24 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
54. (1) Impozitul pe cladiri datorat de persoanele juridice care nu au efectuat reevaluarea în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinţa se calculeaza pe baza cotei stabilite între 5% şi 10%, care se aplică la valoarea de inventar a cladirii înregistrată în contabilitatea persoanelor juridice, până la sfârşitul lunii în care s-a efectuat prima reevaluare. Prin prima reevaluare se înţelege reevaluarea cea mai apropiata de anul fiscal 2002.
(2) În cazul cladirilor a caror valoare a fost recuperata integral pe calea amortizarii, potrivit prevederilor Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 31 mai 1999, cu modificările şi completările ulterioare, impozitul pe cladiri se calculeaza pe baza cotei stabilite între 0,25% şi 1,50% inclusiv, care se aplică la valoarea de inventar a cladirii înregistrată în contabilitatea persoanelor juridice, redusa cu 15%.
(3) Cotele prevăzute la alin. (1) şi (2) se stabilesc de consiliile locale prin hotărâre, în termenul prevăzut la art. 288 alin. (1) din Codul fiscal. În cazul municipiului Bucureşti aceasta atributie se indeplineste de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
(4) În cazul cladirilor care fac obiectul contractelor de concesionare sau de închiriere, valoarea lucrărilor executate de către locatar, de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, prevăzută de art. 253 alin. (3^1) din Codul fiscal, este valoarea reala declarata a lucrărilor pentru regularizarea taxei pentru eliberarea autorizatiei de construire.
(5) Din punct de vedere fiscal, locatorul depune o noua declaratie fiscala în termen de 30 de zile de la data întocmirii procesului-verbal de receptie, după cum acesta este persoana fizica sau juridica, după caz.
-----------------
Punctul 54 din Normele metodologice de aplicare a art. 253 din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 9 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Alin. (2) al punctului 54 din Normele metodologice de aplicare a art. 253 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 25 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Alin. (4) şi (5) ale punctului 54 din Normele metodologice de aplicare a art. 253 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost introduse de pct. 26 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
55. Pentru executarea prevederilor art. 253 alin. (6) din Codul fiscal se au în vedere urmatoarele
a) în cazul contribuabililor care nu au efectuat nici o reevaluare a cladirilor în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinţa, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea cotei stabilite potrivit prevederilor pct. 54 alin. (1) asupra valorii de inventar a cladirii;
b) în cazul cladirii care a fost reevaluata conform prevederilor legale în vigoare, valoarea de inventar a cladirii este valoarea înregistrată în contabilitatea proprietarului. După reevaluare, dacă în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal prin procesul-verbal incheiat în urma sedintei Consiliului de Administratie s-a aprobat noua valoare a cladirii ca urmare a efectuării reevaluarii şi aceasta a fost înregistrată în contabilitate, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea cotei stabilite potrivit prevederilor pct. 53 asupra valorii de inventar a cladirii. Sunt considerate ca fiind reevaluate şi cladirile la care s-au executat lucrari de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, cu aprobarea Consiliului de Administratie.
c) în cazul cladirilor dobandite în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinţa precum şi pe parcursul acestuia, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea cotei stabilite potrivit prevederilor pct. 53 asupra valorii de intrare în patrimoniu;
d) în cazul cladirii a carei valoare nu a fost recuperata integral pe calea amortizarii şi la care s-au efectuat lucrari de modernizare, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea cotei stabilite potrivit prevederilor pct. 53, începând cu data de întâi a lunii urmatoare celei în care se înregistrează în contabilitate reevaluarea în urma lucrărilor de modernizare;
e) pentru cladirea prevăzută la lit. d), dar la care nu a fost efectuata reevaluarea în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinţa, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea cotei stabilite potrivit prevederilor pct. 54 alin. (1) asupra valorii rezultate din insumarea valorii de inventar a cladirii şi a valorii lucrărilor de modernizare.
-----------------
Punctul 55 din Normele metodologice de aplicare a art. 253 din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 10 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Lit. b) a punctului 55 din Normele metodologice de aplicare a art. 253 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificata de pct. 27 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
56. Pentru cladirile ce fac obiectul contractelor de leasing financiar pe întreaga durata a acestuia, impozitul pe cladiri se datorează de locatar.
-----------------
Punctul 56 din Normele metodologice de aplicare a art. 253 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 28 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
57. (1) Impozitul pe cladiri datorat de persoanele juridice pe perioada de leasing financiar se determina pe baza valorii negociate între părţi, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, şi inscrise în contract, asa cum este ea înregistrată în contabilitatea locatorului sau a locatarului. În cazul contractelor în care valoarea negociata este în valută, plata impozitului pe cladiri se face în lei la cursul Băncii Naţionale a României din data efectuării platii.
(2) Pentru persoanele juridice, în cazul în care ulterior recunoasterii initiale ca activ a cladirii, valoarea este determinata pe baza reevaluarii, valoarea rezultata din reevaluare va sta la baza calcularii impozitului pe cladiri.
(3) În cazul în care contractul de leasing inceteaza altfel decat prin ajungerea la scadenta, impozitul pe cladiri este datorat de locator, iar impozitul pe cladiri se determina pe baza valorii înregistrată în contabilitate.
(4) Pentru contractele incheiate până la data de 31 decembrie 2006, locatarul, după cum contribuabilul este persoana fizica sau persoana juridica are obligaţia depunerii declaraţiei fiscale la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale în a carei raza de competenţa se afla cladirea, până la data de 31 ianuarie 2007, însoţită de o copie a contractului de leasing.
-----------------
Punctul 57 din Normele metodologice de aplicare a art. 253 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 29 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
58. În cazul cladirilor proprietate a persoanelor juridice şi a caror valoare de inventar a fost recuperata integral pe calea amortizarii, valoarea impozabila a cladirilor respective se reduce cu 15%.
-----------------
Punctul 58 din Normele metodologice de aplicare a art. 253 din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 11 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
59. Impozitul pe cladiri este datorat de persoana juridica atât pentru cladirile aflate în functiune, în rezerva sau în conservare, cat şi pentru cele aflate în functiune şi a caror valoare a fost recuperata integral pe calea amortizarii.
60. Pentru aplicarea prevederilor art. 253 alin. (8) din Codul fiscal se au în vedere reglementarile legale privind reevaluarea imobilizarilor corporale.
Codul fiscal
Dobandirea, înstrăinarea şi modificarea cladirilor
Art. 254. - (1) În cazul unei cladiri care a fost dobandita sau construita de o persoană în cursul anului, impozitul pe cladire se datorează de către persoana respectiva cu incepere de la data de întâi a lunii urmatoare celei în care cladirea a fost dobandita sau construita.
(2) În cazul unei cladiri care a fost instrainata, demolata sau distrusa, după caz, în cursul anului, impozitul pe cladire inceteaza a se mai datora de persoana respectiva cu incepere de la data de întâi a lunii urmatoare celei în care cladirea a fost instrainata, demolata sau distrusa.
(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) sau (2), impozitul pe cladiri se recalculeaza pentru a reflecta perioada din an în care impozitul se aplică acelei persoane.
(4) În cazul extinderii, îmbunătăţirii, distrugerii partiale sau al altor modificari aduse unei cladiri existente, impozitul pe cladire se recalculeaza începând cu data de întâi a lunii urmatoare celei în care a fost finalizata modificarea.
(5) Orice persoană care dobandeste, construieste sau instraineaza o cladire are obligaţia de a depune o declaratie fiscala la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale în a carei raza de competenţa se afla cladirea, în termen de 30 de zile de la data dobândirii, instrainarii sau construirii.
(6) Orice persoană care extinde, imbunatateste, demoleaza, distruge sau modifica în alt mod o cladire existenta are obligaţia să depună o declaratie în acest sens la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale în termen de 30 de zile de la data la care s-au produs aceste modificari.
(7) Înstrăinarea unei cladiri, prin oricare dintre modalitatile prevăzute de lege, nu poate fi efectuata până când titularul dreptului de proprietate asupra cladirii respective nu are stinse orice creante fiscale locale, cu excepţia obligaţiilor fiscale aflate în litigiu, cuvenite bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale unde este amplasata cladirea sau al celei unde îşi are domiciliul fiscal contribuabilul în cauza, cu termene de plată scadente până la data de întâi a lunii urmatoare celei în care are loc înstrăinarea. Atestarea achitarii obligaţiilor bugetare se face prin certificatul fiscal emis de compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale. Actele prin care se instraineaza cladiri cu incalcarea prevederilor prezentului alineat sunt nule de drept.
--------------
Alin. (5) al art. 254 a fost modificat de de pct. 226 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
Alin. (7) al art. 254 a fost introdus de de pct. 227 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
Norme metodologice
61. (1) Prin expresia cladire dobandita se înţelege orice cladire intrata în proprietatea persoanelor fizice sau a persoanelor juridice.
(2) În cazul cladirilor dobandite/instrainate prin acte între vii, translative ale dreptului de proprietate, data dobândirii/instrainarii este cea mentionata în actul respectiv.
(2^1) În cazul persoanelor juridice, în mod obligatoriu, în orice acte prin care se dobandeste/instraineaza dreptul de proprietate asupra unei cladiri se menţionează valoarea de achizitie a acesteia, precum şi suprafaţa construita la sol a cladirii.
(3) În cazul cladirilor dobandite prin hotărâri judecătorești, data dobândirii este data ramanerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătorești.
(4) Impozitul pe cladiri, precum şi oblibaţiile de plată accesorii acestuia, datorate până la data de întâi a lunii urmatoare celei în care se realizează înstrăinarea între vii a cladirii, reprezinta sarcina fiscala a părţii care instraineaza. În situaţia în care prin certificatul fiscal eliberat de către compartimentul de specialitate se atesta existenta unei asemenea sarcini fiscale, notarul public va refuza autentificarea actului notarial până la prezentarea documentului în original privind stingerea obligaţiilor respective.
-----------------
Alin. (2^1) al punctului 61 din Normele metodologice de aplicare a art. 254 din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de punctul 12 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
62. (1) Atât în cazul persoanelor fizice, cat şi în cazul persoanelor juridice, pentru cladirile executate potrivit Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrărilor de constructii, republicată, cu modificările ulterioare, data dobândirii cladirii se considera după cum urmeaza
a) pentru cladirile executate integral înainte de expirarea termenului prevăzut în autorizatia de construire, data întocmirii procesului-verbal de receptie, dar nu mai tarziu de 15 zile de la data terminarii efective a lucrărilor;
b) pentru cladirile executate integral la termenul prevăzut în autorizatia de construire, data din aceasta, cu obligativitatea întocmirii procesului-verbal de receptie în termenul prevăzut de lege;
c) pentru cladirile ale caror lucrari de constructii nu au fost finalizate la termenul prevăzut în autorizatia de construire şi pentru care nu s-a solicitat prelungirea valabilităţii autorizatiei, în condiţiile legii, la data expirarii acestui termen şi numai pentru suprafaţa construita desfăşurată care are elementele structurale de baza ale unei cladiri, în speta pereti şi acoperis. Procesul-verbal de receptie se întocmeşte la data expirarii termenului prevăzut în autorizatia de construire, consemnandu-se stadiul lucrărilor, precum şi suprafaţa construita desfăşurată în raport de care se stabileste impozitul pe cladiri.
(2) Prin grija structurilor de specialitate cu atribuţii în domeniul urbanismului, amenajarii teritoriului şi autorizarii executarii lucrărilor de constructii din aparatul propriu al autorităţilor administraţiei publice locale, denumite în continuare structuri de specialitate, se intocmesc procesele-verbale menţionate la alin. (1) care servesc la inregistrarea în evidentele fiscale, în registrele agricole sau în orice alte evidente cadastrale, după caz, precum şi la determinarea impozitului pe cladiri.
-----------------
Partea introductiva a alin. (1) al punctului 62 din Normele metodologice de aplicare a art. 254 din Legea nr. 571/2003 a fost modificata de punctul 13 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
63. (1) Data dobândirii/construirii cladirii, potrivit menţiunii prevăzute la pct. 62, determina concomitent, în condiţiile Codului fiscal şi ale prezentelor norme metodologice, urmatoarele
a) datorarea impozitului pe cladiri;
b) diminuarea suprafetei de teren pentru care se datorează impozitul pe teren cu suprafaţa construita la sol a cladirii respective.
(2) Impozitul pe cladiri datorat de persoanele fizice se stabileste pe baza datelor extrase din actele care atesta dreptul de proprietate.
64. Pentru cladirile dobandite/construite, instrainate, demolate, distruse sau cărora li s-au adus modificari de natura extinderii, îmbunătăţirii ori distrugerii partiale a celei existente, după caz, în cursul anului, impozitul pe cladiri se recalculeaza de la data de întâi a lunii urmatoare celei în care aceasta a fost dobandita/construita, instrainata, demolata, distrusa sau finalizata modificarea.
65. (1) Impozitul pe cladiri se datorează până la data de la care se face scaderea.
(2) Scaderea de la impunere în cursul anului, pentru oricare dintre situaţiile prevăzute la art. 254 alin. (2) din Codul fiscal, se face după cum urmeaza
a) începând cu data de întâi a lunii urmatoare celei în care s-a produs situaţia respectiva;
b) proportional cu partea de cladire supusă unei astfel de situaţii;
c) proportional cu perioada cuprinsa între data mentionata la lit. a) şi sfârşitul anului fiscal respectiv.
66. (1) Contribuabilii sunt obligati să depună declaratiile fiscale pentru stabilirea impozitului pe cladiri la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în a caror raza se afla cladirile, în termen de 30 de zile de la data dobândirii acestora, conform prevederilor art. 254 alin. (5) şi ale art. 290 din Codul fiscal.
(2) Obligaţia de a depune declaratie fiscala revine deopotriva şi contribuabililor care instraineaza cladiri.
67. Declaratiile fiscale se depun în termen de 30 de zile de la data dobândirii sau de la data aparitiei oricareia dintre urmatoarele situaţii
a) intervin schimbari privind domiciliul fiscal al contribuabilului;
b) se realizează modificari ce conduc la recalcularea impozitului pe cladiri datorat;
c) intervin schimbari privind situaţia juridica a contribuabilului, de natura sa conduca la modificarea impozitului pe cladiri.
d) intervin schimbari privind numele şi prenumele, în cazul contribuabilului - persoana fizica sau schimbari privind denumirea, în cazul contribuabilului - persoana juridica.
-----------------
Litera d) a punctului 67 din Normele metodologice de aplicare a art. 254 din Legea nr. 571/2003 a fost introdusa de punctul 14 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
68. Contribuabilii persoane fizice care deţin mai multe cladiri utilizate ca locuinta sunt obligati să depună şi declaratia speciala, model stabilit conform pct. 256, în condiţiile prevăzute la art. 254 alin. (5) din Codul fiscal, atât la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în a caror raza îşi au domiciliul, cat şi la cele în a caror raza sunt situate cladirile respective.
69. Abrogat.
-----------------
Punctul 69 din Normele metodologice de aplicare a art. 254 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogat de pct. 30 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
70. (1) Contribuabilii persoane fizice şi persoane juridice sunt obligati să depună declaratiile fiscale în condiţiile prevăzute la pct. 66-68, chiar dacă acestia beneficiaza de reducere sau de scutire la plata impozitului pe cladiri, ori pentru cladirile respective nu se datorează impozit pe cladiri.
(2) Actele de transfer a dreptului de proprietate asupra imobilelor trebuie să fie insotite de un certificat de atestare fiscala emis de organele fiscale locale în a caror raza teritoriala se afla înregistrat fiscal imobilul. Prin certificatul de atestare fiscala se atesta achitarea la zi a tuturor obligaţiilor bugetare locale scadente la data de întâi a lunii urmatoare instrainarii. În certificatul de atestare fiscala nu se cuprind creantele bugetare aflate în litigiu, în schimb se va menţiona despre faptul ca sunt în litigiu creante în cuantum de ... lei.
(3) Înstrăinarea imobilelor fără respectarea prevederilor alin. (2) conduce la nulitatea actelor de instrainare a dreptului de proprietate. Nulitatea se sesizeaza de orice persoană interesata la instanţa de judecată competenţa. Declararea nulitatii actului de instrainare se comunică organului fiscal, contribuabililor implicati şi unităţilor teritoriale ale Agentiei de Cadastru şi Publicitate Imobiliara în vederea rectificarii situaţiei fiscale şi cadastrale.
-----------------
Punctul 70 din Normele metodologice de aplicare a art. 254 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 31 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Art. 255. - (1) Impozitul/taxa pe cladiri se plateste anual, în doua rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie, inclusiv.
(2) Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe cladiri, datorat pentru intregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv, se acordă o bonificatie de până la 10%, stabilita prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti, aceasta atributie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
(3) Impozitul anual pe cladiri, datorat aceluiasi buget local de către contribuabili, persoane fizice sau juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plateste integral până la primul termen de plată. În cazul în care contribuabilul detine în proprietate mai multe cladiri amplasate pe raza aceleiasi unităţi administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se referă la impozitul pe cladiri cumulat.
Norme metodologice
71. (1) Impozitul/taxa pe cladiri se plateste anual, în doua rate egale, respectiv
a) rata I, până la data de 31 martie inclusiv, şi
b) rata a II-a, până la data 30 septembrie inclusiv.
(2) Calculul impozitului pe cladiri datorat pentru perioade mai mici de un an fiscal se face după cum urmeaza
a) impozitul anual determinat se imparte la 12, respectiv la numărul de luni dintr-un an fiscal;
b) suma rezultata în urma impartirii prevăzute la lit. a) se inmulteste cu numărul de luni pentru care se datorează impozitul pe cladiri.
(3) Pentru cladirile dobandite în cursul anului, impozitul pe cladiri, datorat de la data de întâi a lunii urmatoare celei în care aceasta a fost dobandita şi până la sfârşitul anului respectiv, se repartizeaza la termenele de plată rămase, iar ratele scadente se determina pentru impozitul anual, proportional cu numărul de luni pentru care se datorează impozitul pe cladiri.
(4) Exemple de calcul privind determinarea ratelor, la termene de plată, în cazul impozitului pe cladiri
Exemplul I. Considerand ca un contribuabil datorează impozitul pe cladiri anual de 188 lei, potrivit prevederilor art. 255 alin. (1) din Codul fiscal, coroborate cu cele ale pct. 71 alin. (1) din prezentele norme metodologice, acesta se plateste în doua rate egale, astfel
a) rata I, până la data de 31 martie inclusiv, şi
b) rata a II-a, până la data 30 septembrie inclusiv.
iar impozitul pe cladiri aferent unei luni se determina, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), prin impartirea impozitului anual la numărul de luni dintr-un an fiscal, respectiv: 188 lei : 12 luni = 15,66 lei, impozitul astfel calculat, potrivit prevederilor pct. 15 alin. (2) şi alin. (3) lit. a), se rotunjeste la 16 lei, în sensul că fractiunea de 0,66 lei se intregeste la un leu, prin adaos.
Exemplul II. Dreptul de proprietate se dobandeste în luna ianuarie.
A. Se calculeaza impozitul pe cladiri datorat, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), proportional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 martie, respectiv: 16 lei lei/luna x 11 luni = 176 lei.
B. Impozitul pe cladiri prevăzut la lit. A se plateste, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (3), la termenele de plată până la sfârşitul anului fiscal, respectiv
a) rata I, până la data de 31 martie inclusiv 80 lei
b) rata a II-a, până la data 30 septembrie inclusiv 96 lei
Exemplul III. Dreptul de proprietate se dobandeste în luna februarie.
A. Se calculeaza impozitul pe cladiri datorat, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), proportional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 martie, respectiv: 16 lei lei/luna x 10 luni = 160 lei.
B. Impozitul pe cladiri prevăzut la lit. A se plateste, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (3), la termenele de plată până la sfârşitul anului fiscal, respectiv
a) rata I, până la data de 31 martie inclusiv 64 lei
b) rata a II-a, până la data 30 septembrie inclusiv 96 lei
Exemplul IV. Dreptul de proprietate se dobandeste în luna martie.
A. Se calculeaza impozitul pe cladiri datorat, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), proportional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 aprilie, respectiv: 16 lei lei/luna x 9 luni = 144 lei.
B. Impozitul pe cladiri prevăzut la lit. A se plateste, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (3), la termenul de plată ramas până la sfârşitul anului fiscal, respectiv
a) rata I, până la data de 31 martie inclusiv x lei
b) rata a II-a, până la data 30 septembrie inclusiv 144 lei
Exemplul V. Dreptul de proprietate se dobandeste în luna aprilie.
A. Se calculeaza impozitul pe cladiri datorat, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), proportional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 mai, respectiv: 16 lei lei/luna x 8 luni = 128 lei.
B. Impozitul pe cladiri prevăzut la lit. A se plateste, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (3), la termenul de plată rămase până la sfârşitul anului fiscal, respectiv
a) rata I, până la data de 31 martie inclusiv x lei
b) rata a II-a, până la data 30 septembrie inclusiv 128 lei
Exemplul VI. Dreptul de proprietate se dobandeste în luna mai.
A. Se calculeaza impozitul pe cladiri datorat, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), proportional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 iunie, respectiv: 16 lei lei/luna x 7 luni = 112 lei.
B. Impozitul pe cladiri prevăzut la lit. A se plateste, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (3), la termenele de plată rămase până la sfârşitul anului fiscal, respectiv
a) rata I, până la data de 31 martie inclusiv x lei
b) rata a II-a, până la data 30 septembrie inclusiv 112 lei
Exemplul VII. Dreptul de proprietate se dobandeste în luna iunie.
A. Se calculeaza impozitul pe cladiri datorat, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), proportional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 iulie, respectiv: 16 lei lei/luna x 6 luni = 96 lei.
B. Impozitul pe cladiri prevăzut la lit. A se plateste, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (3), la termenul de plată ramas până la sfârşitul anului fiscal, respectiv
a) rata I, până la data de 31 martie inclusiv x
b) rata a II-a, până la data 30 septembrie inclusiv 96 lei
Exemplul VIII. Dreptul de proprietate se dobandeste în luna iulie.
A. Se calculeaza impozitul pe cladiri datorat, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), proportional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 august, respectiv: 16 lei lei/luna x 5 luni = 80 lei.
B. Impozitul pe cladiri prevăzut la lit. A se plateste, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (3), la termenul de plată rămase până la sfârşitul anului fiscal, respectiv
a) rata I, până la data de 31 martie inclusiv x
b) rata a II-a, până la data 30 septembrie inclusiv 80 lei
Exemplul IX. Dreptul de proprietate se dobandeste în luna august.
A. Se calculeaza impozitul pe cladiri datorat, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), proportional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 septembrie, respectiv: 16 lei lei/luna x 4 luni = 64 lei.
B. Impozitul pe cladiri prevăzut la lit. A se plateste, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (3), la termenul de plată ramas până la sfârşitul anului fiscal, respectiv
a) rata I, până la data de 31 martie inclusiv x
b) rata a II-a, până la data 30 septembrie inclusiv 64 lei
Exemplul X. Dreptul de proprietate se dobandeste între 1 şi 30 septembrie inclusiv.
A. Se calculeaza impozitul pe cladiri datorat, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), proportional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 octombrie, respectiv: 16 lei lei/luna x 3 luni = 48 lei.
B. Impozitul pe cladiri prevăzut la lit. A se plateste, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (3), la termenele de plată rămase până la sfârşitul anului fiscal, respectiv
a) rata I, până la data de 31 martie inclusiv x
b) rata a II-a, până la data 30 septembrie inclusiv 48 lei
Exemplul XI. Dreptul de proprietate se dobandeste în luna octombrie.
A. Se calculeaza impozitul pe cladiri datorat, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), proportional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 noiembrie, respectiv: 16 lei lei/luna x 2 luni = 32 lei.
B. Impozitul pe cladiri prevăzut la lit. A se plateste, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (3), la termenele de plată rămase până la sfârşitul anului fiscal, respectiv
a) rata I, până la data de 31 martie inclusiv x
b) rata a II-a, până la data 30 septembrie inclusiv 32 lei
C. Având în vedere prevederile art. 254 alin. (5) din Codul fiscal, cum ultimul termen de plată prevăzut este depasit, plata se considera în termen dacă impozitul datorat, mentionat la lit. A, se plateste până la expirarea perioadei de 30 de zile de la dobândire, inauntrul careia contribuabilul are obligaţia să depună declaratia fiscala pentru cladirile dobandite, dar nu mai tarziu de ultima zi lucratoare a lunii decembrie a anului fiscal respectiv.
Exemplul XII. Dreptul de proprietate se dobandeste în luna noiembrie.
A. Se calculeaza impozitul pe cladiri datorat, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), proportional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 decembrie, respectiv: 16 lei lei/luna x 1 luna = 16 lei.
B. Având în vedere prevederile art. 254 alin. (5) din Codul fiscal, cum ultimul termen de plată prevăzut este depasit, plata se considera în termen dacă impozitul datorat, mentionat la lit. A, se plateste până la expirarea perioadei de 30 de zile de la dobândire, inauntrul careia contribuabilul are obligaţia să depună declaratia fiscala pentru cladirile dobandite, dar nu mai tarziu de ultima zi lucratoare a lunii decembrie a anului fiscal respectiv.
Exemplul XIII. Dreptul de proprietate se dobandeste în luna decembrie.
Având în vedere ca impozitul pe cladiri se datorează cu data de întâi a lunii urmatoare celei în care cladirea a fost dobandita, adica începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor, pentru anul curent nu se datorează impozit pe cladiri.
-----------------
Punctul 71 din Normele metodologice de aplicare a art. 255 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 32 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
72. (1) Prin plata cu anticipatie se înţelege stingerea obligaţiei de plată a impozitului pe cladiri datorat aceluiasi buget local în anul fiscal respectiv, până la data de 31 martie inclusiv. Prevederile pct. 15 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.
(2) În situaţia în care contribuabilul a platit cu anticipatie până la data de 31 martie inclusiv, impozitul pe cladiri pentru care a beneficiat de bonificatie, iar în cursul aceluiasi an fiscal instraineaza cladirea, scaderea se face proportional cu perioada cuprinsa între data de întâi a lunii urmatoare celei în care s-a realizat înstrăinarea şi sfârşitul anului fiscal, luandu-se în calcul suma efectiv încasată la bugetul local.
(3) Consiliile locale adopta hotărâri privind stabilirea bonificatiei de până la 10% în termenul prevăzut la art. 288 alin. (1) din Codul fiscal. La nivelul municipiului Bucureşti aceasta atributie se indeplineste de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
(4) Exemplu privind calculul restituirii de sume în cazul unui contribuabil care a platit cu anticipatie impozitul pe cladiri
a) un contribuabil persoana fizica a avut stabilit pentru un an fiscal impozit pe cladiri în suma de 214 lei;
b) în unitatea administrativ-teritoriala în care se afla situata cladirea, consiliul local a stabilit prin hotărâre acordarea unei bonificatii de 7% pentru plata cu anticipatie a impozitului pe cladiri;
c) la data de 24 ianuarie contribuabilul a platit integral impozitul pe cladiri datorat, respectiv: 199 lei, acordandu-i-se o bonificatie de 15 lei;
d) la data de 1 mai instraineaza cladirea;
e) potrivit datelor prevăzute la lit. a)-d), având în vedere prevederile alin. (2), acestui contribuabil trebuie să i se restituie urmatoarea suma: 199 lei : 12 luni = 16 lei/luna x 7 luni = 112 lei, unde "7" reprezinta numărul de luni începând cu data de 1 iunie şi până la 31 decembrie;
f) restituirea către contribuabil se face în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de restituire la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale.
-----------------
Punctul 72 din Normele metodologice de aplicare a art. 255 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 32 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Capitolul III
Impozitul şi taxa pe teren
--------------
Denumirea Cap. III din Titlul IX a fost modificata de pct. 229 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
Reguli generale
Art. 256. - (1) Orice persoană care are în proprietate teren situat în România datorează pentru acesta un impozit anual, exceptand cazurile în care în prezentul titlu se prevede altfel.
(2) Impozitul prevăzut la alin. (1), denumit în continuare impozit pe teren, precum şi taxa pe teren prevăzută la alin. (3) se datorează către bugetul local al comunei, al orasului sau al municipiului în care este amplasat terenul. În cazul municipiului Bucureşti, impozitul şi taxa pe teren se datorează către bugetul local al sectorului în care este amplasat terenul.
(3) Pentru terenurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, concesionate, inchiriate, date în administrare ori în folosinţă, se stabileste taxa pe teren care reprezinta sarcina fiscala a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinţă, după caz, în condiţii similare impozitului pe teren."
(4) În cazul terenului care este detinut în comun de doua sau mai multe persoane, fiecare proprietar datorează impozit pentru partea din teren aflata în proprietatea sa. În cazul în care nu se pot stabili părţile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datorează o parte egala din impozitul pentru terenul respectiv.
(5) În cazul unui teren care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durata a acestuia, impozitul pe teren se datorează de locatar.
(6) În cazul în care contractul de leasing inceteaza, altfel decat prin ajungerea la scadenta, impozitul pe teren este datorat de locator.
Norme metodologice
73. (1) Impozitul pe teren se datorează bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale unde este situat terenul.
(2) Contribuabili, în cazul impozitului pe teren, sunt proprietarii terenurilor, oriunde ar fi situate acestea în România şi indiferent de categoria de folosinţă a lor, atât pentru cele din intravilan, cat şi pentru cele din extravilan.
(2^1) Pentru terenurile ce fac obiectul contractelor de leasing financiar pe întreaga durata a acestuia, impozitul pe teren se datorează de locatar. Pentru contractele incheiate până la data de 31 decembrie 2006, locatarul, după cum contribuabilul este persoana fizica sau persoana juridica are obligaţia de a depune declaratia fiscala la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale în a carei raza de competenţa se afla terenul, până la data de 31 ianuarie 2007 însoţită de o copie a contractului de leasing.
(2^2) În cazul în care contractul de leasing inceteaza altfel decat prin ajungerea la scadenta, impozitul pe teren este datorat de locator.
(2^3) În cazul terenurilor proprietate publică şi privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, concesionate, inchiriate, date în administrare sau în folosinţă persoanelor fizice sau persoanelor juridice, se stabileste taxa pe teren în sarcina concesionarilor, locatarilor ori titularilor dreptului de administrare sau de folosinţă, după caz.
(3) Contribuabilii prevăzuţi la alin. (2) vor anexa la declaratia fiscala, în fotocopie semnata pentru conformitate cu originalul, actul privind concesionarea, inchirierea, darea în administrare sau în folosinţă a cladirii respective. În situaţia în care în act nu sunt inscrise suprafaţa terenului, categoria de folosinţă şi suprafaţa construita la sol a cladirilor, acolo unde sunt amplasate cladiri, la act se anexeaza, în mod obligatoriu, un certificat emis de către persoana juridica care a transmis aceste date, prin care se confirma realitatea menţiunilor respective.
-----------------
Alin. (2) al punctului 73 din Normele metodologice de aplicare a art. 256 din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 16 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Alin. (3) al punctului 73 din Normele metodologice de aplicare a art. 256 din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de punctul 17 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Alin. (2) al punctului 73 din Normele metodologice de aplicare a art. 256 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 34 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Alin. (2^1), (2^2) şi (2^3) ale punctului 73 din Normele metodologice de aplicare a art. 256 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost introduse de pct. 35 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
74. Se considera proprietari de terenuri şi acei contribuabili cărora, în condiţiile Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, denumita în continuare Legea nr. 18/1991, şi ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, li s-a constituit ori reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole sau forestiere, după caz, de la data punerii în posesie constatata prin procese-verbale, fise sau orice alte documente de punere în posesie intocmite de comisiile locale, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, chiar dacă nu este emis titlul de proprietate.
75. În cazul în care terenul, proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice, este inchiriat, concesionat sau arendat în baza unui contract de închiriere, de concesiune ori de arendare, după caz, impozitul pe teren se datorează de către proprietar, cu excepţia cazurilor prevăzute la pct. 73 alin. (2^1).
-----------------
Punctul 75 din Normele metodologice de aplicare a art. 256 din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 18 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Punctul 75 din Normele metodologice de aplicare a art. 256 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 36 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
76. (1) Pentru identificarea terenurilor, precum şi a proprietarilor acestora, se au în vedere prevederile pct. 18 alin. (1), (2), (5) şi (7).
(2) Pentru aplicarea prevederilor art. 256 alin. (4) din Codul fiscal se aplică în mod corespunzător prevederile pct. 20.
Codul fiscal
Scutiri
Art. 257. - Impozitul pe teren nu se datorează pentru
a) terenul aferent unei cladiri, pentru suprafaţa de teren care este acoperita de o cladire;
b) orice teren al unui cult religios recunoscut de lege şi al unei unităţi locale a acestuia, cu personalitate juridica;
c) orice teren al unui cimitir, crematoriu;
d) orice teren al unei institutii de invatamant preuniversitar şi universitar, autorizata provizoriu sau acreditata;
e) orice teren al unei unităţi sanitare de interes naţional care nu a trecut în patrimoniul autorităţilor locale;
f) orice teren detinut, administrat sau folosit de către o institutie publică, cu excepţia suprafeţelor folosite pentru activităţi economice;
g) orice teren proprietate a statului, a unităţilor administrativ-teritoriale sau a altor institutii publice, aferent unei cladiri al cărui titular este oricare din aceste categorii de proprietari, exceptand suprafetele acestuia folosite pentru activităţi economice;
h) orice teren degradat sau poluat, inclus în perimetrul de ameliorare, pentru perioada cat dureaza ameliorarea acestuia;
i) terenurile care prin natura lor şi nu prin destinaţia data sunt improprii pentru agricultura sau silvicultura, orice terenuri ocupate de iazuri, balti, lacuri de acumulare sau cai navigabile, cele folosite pentru activităţile de aparare împotriva inundaţiilor, gospodarirea apelor, hidrometeorologie, cele care contribuie la exploatarea resurselor de apa, cele folosite ca zone de protecţie definite în lege, precum şi terenurile utilizate pentru exploatarile din subsol, incadrate astfel printr-o hotărâre a consiliului local, în măsura în care nu afectează folosirea suprafetei solului;
j) terenurile legate de sistemele hidrotehnice, terenurile de navigatie, terenurile aferente infrastructurii portuare, canalelor navigabile, inclusiv ecluzele şi statiile de pompare aferente acestora, precum şi terenurile aferente lucrărilor de imbunatatiri funciare, pe baza avizului privind categoria de folosinţă a terenului, emis de oficiul judetean de cadastru şi publicitate imobiliara;
k) terenurile ocupate de autostrăzi, drumuri europene, drumuri naţionale, drumuri principale administrate de Compania Naţionala de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., zonele de siguranţă a acestora, precum şi terenurile din jurul pistelor reprezentand zone de siguranţă;
l) terenurile parcurilor industriale, stiintifice şi tehnologice, potrivit legii;
m) terenurile trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale în lipsa de mostenitori legali sau testamentari;
n) terenurile aferente cladirilor prevăzute la art. 250 alin. (1) pct. 6 şi 7, cu excepţia celor folosite pentru activităţi economice;
o) terenul aferent cladirilor restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001 pe durata pentru care proprietarul este obligat sa menţină afectatiunea de interes public;
p) terenul aferent cladirilor retrocedate potrivit art. 1 alin. (6) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 pe durata pentru care proprietarul este obligat sa menţină afectatiunea de interes public;
r) terenul aferent cladirilor restituite potrivit art. 6 alin. (5) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 pe durata pentru care proprietarul este obligat sa menţină afectatiunea de interes public.
Norme metodologice
77. (1) Prin sintagma suprafaţa de teren care este acoperita de o cladire, prevăzută la art. 257 lit. a) din Codul fiscal, se înţelege suprafaţa construita la sol a cladirilor.
(1^1) În cazul terenurilor pe care sunt amplasate cladiri, pentru stabilirea impozitului pe teren, din suprafaţa înregistrată în registrul agricol la categoria de folosinţă «terenuri cu constructii» se scade suprafaţa construita la sol a cladirilor respective.
(1^2) În cazul terenurilor pe care sunt amplasate orice alte constructii care nu sunt de natura cladirilor, pentru stabilirea impozitului pe teren, din suprafaţa înregistrată în registrul agricol la categoria de folosinţă «terenuri cu constructii» nu se scade suprafaţa ocupata de constructiile respective.
(2) Termenul unitatile, prevăzut la art. 257 lit. b) din Codul fiscal, corespunde termenului componente din cuprinsul pct. 23 alin. (3).
(2^1) În cazul terenurilor prevăzute la art. 257 lit. f) şi g) din Codul fiscal, pentru calculul impozitului pe teren, în situaţia în care pe acesta se afla amplasata o cladire cu încăperi care sunt folosite pentru activităţi economice din cele prevăzute la art. 250 alin. (1) pct. 1, 3, 4 şi 6 din Codul fiscal, se vor efectua urmatoarele operaţiuni
a) din suprafaţa terenului se scade suprafaţa construita la sol a cladirii respective;
b) suprafaţa prevăzută la lit. a), determinata în urma scaderii, se inmulteste cu cota procentuala prevăzută la pct. 22 alin. (2) lit. c), rezultand astfel suprafaţa terenului aferenta cotei-părţi de cladire care corespunde incaperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;
c) se determina impozitul pe teren pentru suprafaţa terenului aferenta cotei-părţi de cladire care corespunde incaperilor care sunt folosite pentru activităţi economice, prin înmulţirea suprafetei determinate la lit. b) cu nivelul impozitului corespunzător, potrivit prevederilor art. 258 din Codul fiscal.
---------------
Alin. (2^1) al punctului 77 din Normele metodologice de aplicare a art. 257 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 37 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
(3) Pentru incadrarea terenurilor degradate sau poluate incluse în perimetrul de ameliorare, prevăzute la art. 257 lit. h) din Codul fiscal, se au în vedere urmatoarele reglementari
a) Ordonanţa Guvernului nr. 81/1998 privind unele măsuri pentru ameliorarea prin impadurire a terenurilor degradate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 27 august 1998, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 107/1999;
b) Regulamentul privind stabilirea grupelor de terenuri care intră în perimetrele de ameliorare, precum şi componenta, functionarea şi atribuţiile comisiilor de specialisti constituite pentru delimitarea perimetrelor de ameliorare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 786/1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 24 februarie 1994.
(4) Terenurile utilizate pentru exploatarile din subsol pot face parte din categoria celor pentru care nu se datorează impozit pe teren, potrivit prevederilor art. 257 lit. i) din Codul fiscal, numai dacă acestea sunt incadrate ca atare, prin hotărâre a consiliilor locale/Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
(5) Pentru incadrarea terenurilor parcurilor industriale, prevăzute la art. 257 lit. l) din Codul fiscal, se vor avea în vedere prevederile Ordonantei Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea şi functionarea parcurilor industriale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 1 septembrie 2001, aprobata cu modificari prin Legea nr. 490/2002, precum şi hotărârile Guvernului României de constituire a parcurilor industriale.
(6) Pentru terenurile legate de sistemele hidrotehnice, terenurile de navigatie, terenurile aferente infrastructurii portuare, canalelor navigabile, inclusiv ecluzele şi statiile de pompare aferente acestora, precum şi terenurile aferente lucrărilor de imbunatatiri funciare, nu se datorează impozit pe teren, începând cu data de întâi a lunii urmatoare celei în care contribuabilul depune cerere în acest sens, la care anexeaza avizul conform privind categoria de folosinţă a terenului, emis de oficiul judetean de cadastru şi publicitate imobiliara. Prin sintagma infrastructura portuara se înţelege ansamblul construcţiilor destinate adapostirii, acostarii şi operarii navelor şi protectiei porturilor, precum şi totalitatea cailor de comunicatie pentru activităţile industriale şi comerciale.
(7) Pentru incadrarea terenurilor prevăzute la art. 257 lit. n) din Codul fiscal se aplică în mod corespunzător prevederile pct. 22.
-----------------
Alin. (1) al punctului 77 din Normele metodologice de aplicare a art. 257 din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 19 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Alin. (1^1) şi (1^2) ale punctului 77 din Normele metodologice de aplicare a art. 257 din Legea nr. 571/2003 au fost introduse de punctul 20 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Alin. (2^1) al punctului 77 din Normele metodologice de aplicare a art. 257 din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de punctul 21 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Alin. (6) al punctului 77 din Normele metodologice de aplicare a art. 257 din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 22 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
Calculul impozitului
Art. 258. - (1) Impozitul pe teren se stabileste luand în calcul numărul de metri patrati de teren, rangul localităţii în care este amplasat terenul şi zona şi/sau categoria de folosinţă a terenului, conform încadrării facute de consiliul local.
(2) În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la categoria de folosinţă terenuri cu constructii, impozitul pe teren se stabileste prin înmulţirea suprafetei terenului, exprimata în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută în urmatorul tabel
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nivelurile impozitului/taxei, pe ranguri
Zona în cadrul de localităţi - lei/ha
localităţii ─────────────────────────────────────────────────────────
0 I II III IV V
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
A 7.404 6.148 5.401 4.681 636 509
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
B 6.148 4.683 3.768 3.180 509 382
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
C 4.648 3.180 2.385 1.511 382 254
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
D 3.180 1.511 1.261 880 249 127
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(3) În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la alta categorie de folosinţă decat cea de terenuri cu constructii, impozitul pe teren se stabileste prin înmulţirea suprafetei terenului, exprimata în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută la alin. (4), iar acest rezultat se inmulteste cu coeficientul de corectie corespunzător prevăzut la alin. (5).
(4) Pentru stabilirea impozitului pe teren, potrivit alin. (3), se folosesc sumele din tabelul următor
┌────┬────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────┐
│Nr. │ │ Zona │
│crt.│ │ (lei/ha) │
│ │ ├────────┬──────┬──────┬───────┤
│ │ │ A │ B │ C │ D │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼──────┼───────┤
│ 1. │Teren arabil │ 20 │ 15 │ 13 │ 11 │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼──────┼───────┤
│ 2. │Pasune │ 15 │ 13 │ 11 │ 9 │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼──────┼───────┤
│ 3. │Faneata │ 15 │ 13 │ 11 │ 9 │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼──────┼───────┤
│ 4. │Vie │ 33 │ 25 │ 20 │ 13 │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼──────┼───────┤
│ 5. │Livada │ 38 │ 33 │ 25 │ 20 │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼──────┼───────┤
│ 6. │Padure sau alt teren cu vegetatie │ │ │ │ │
│ │forestiera │ 20 │ 15 │ 13 │ 11 │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼──────┼───────┤
│ 7. │Teren cu apa │ 11 │ 9 │ 6 │ X │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼──────┼───────┤
│ 8. │Drumuri şi cai ferate │ X │ X │ X │ X │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼──────┼───────┤
│ 9. │Teren neproductiv │ X │ X │ X │ X │
└────┴────────────────────────────────────────┴────────┴──────┴──────┴───────┘
(5) Suma stabilita conform alin. (4) se inmulteste cu coeficientul de corectie
corespunzător prevăzut în urmatorul tabel
┌──────────────────────┬──────────────────────────┐
│ Rangul localităţii │ Coeficientul de corectie │
├──────────────────────┼──────────────────────────┤
│ 0 │ 8,00 │
├──────────────────────┼──────────────────────────┤
│ I │ 5,00 │
├──────────────────────┼──────────────────────────┤
│ II │ 4,00 │
├──────────────────────┼──────────────────────────┤
│ III │ 3,00 │
├──────────────────────┼──────────────────────────┤
│ III │ 3,00 │
├──────────────────────┼──────────────────────────┤
│ IV │ 1,10 │
├──────────────────────┼──────────────────────────┤
│ V │ 1,00 │
└──────────────────────┴──────────────────────────┘
(5^1) Ca excepţie de la prevederile alin. (2), în cazul contribuabililor persoane juridice, pentru terenul amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la alta categorie de folosinţă decat cea de terenuri cu constructii, impozitul pe teren se calculeaza conform prevederilor alin. (3)-(5) numai dacă indeplinesc, cumulativ, urmatoarele condiţii
a) au prevăzut în statut, ca obiect de activitate, agricultura;
b) au înregistrate în evidenţa contabilă venituri şi cheltuieli din desfăşurarea obiectului de activitate prevăzut la lit. a).
(5^2) În caz contrar, impozitul pe terenul situat în intravilanul unităţii administrativ-teritoriale, datorat de contribuabilii persoane juridice, se calculeaza conform alin. (2).
(6) În cazul unui teren amplasat în extravilan, impozitul pe teren se stabileste prin înmulţirea suprafetei terenului, exprimata în ha, cu suma corespunzătoare prevăzută în urmatorul tabel, inmultita cu coeficientul de corectie corespunzător prevăzut la art. 251 alin. (5)
┌────┬────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────┐
│Nr. │ Categoria de folosinţă │ ZONA │
│crt.│ │ LEI(RON)/HA │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┬──────┬──────┬───────┤
│ 0 │ │ A │ B │ C │ D │
└────┴────────────────────────────────────────┴────────┴──────┴──────┴───────┘
1. Teren cu constructii 22 20 18 16
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2. Arabil 36 34 32 30
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3. Pasune 20 18 16 14
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
4. Faneata 20 18 16 14
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
5. Vie pe rod, alta decat cea
prevăzută la nr. crt. 5.1 40 38 36 34
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
5.1 Vie până la intrarea pe rod X X X X
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
6. Livada pe rod, alta decat cea
prevăzută la nr. crt. 6.1 40 38 36 34
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
6.1 Livada până la intrarea pe rod X X X X
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
7. Padure sau alt teren cu vegetatie
forestiera, cu excepţia celui prevăzut
la nr. crt. 7.1 12 10 8 6
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
7.1 Padure în vârsta de până la 20 de ani
şi padure cu rol de protecţie X X X X
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
8. Teren cu apa, altul decat cel cu
amenajari piscicole 4 3 2 1
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
8.1 Teren cu amenajari piscicole 24 22 20 18
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
9. Drumuri şi cai ferate X X X X
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
10. Drumuri şi cai ferate X X X X*)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
------------
*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamt
Intrucat la randul 10 din tabelul prevăzut la alin. (6) al art. 258 din anexa la HOTĂRÂREA nr. 1.514 din 25 octombrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 935 din 17 noiembrie 2006, impozitul pe teren se referă la terenul neproductiv, consideram ca reluarea categoriei de folosinţă, în cazul Hotărârii Guvernului nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, de la pct. 9 - Drumuri şi cai ferate - la pct. 10 este o eroare materiala a legiuitorului şi de fapt randul 10 se referă la categoria de folosinţă "Neproductiv"
(7) Inregistrarea în registrul agricol a datelor privind cladirile şi terenurile, a titularului dreptului de proprietate asupra acestora, precum şi schimbarea categoriei de folosinţă se pot face numai pe bază de documente, anexate la declaratia facuta sub semnatura proprie a capului de gospodarie sau, în lipsa acestuia, a unui membru major al gospodariei, potrivit normelor prevăzute la art. 293, sub sancţiunea nulitatii.
(8) Atât în cazul cladirilor, cat şi al terenurilor, dacă se constata diferente între suprafetele inscrise în actele de proprietate şi situaţia reala rezultata din masuratorile executate în condiţiile Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, pentru determinarea sarcinii fiscale se au în vedere suprafetele care corespund situaţiei reale, dovedite prin lucrari tehnice de cadastru. Datele rezultate din lucrarile tehnice de cadastru se inscriu în evidentele fiscale, în registrul agricol, precum şi în cartea funciara, iar modificarea sarcinilor fiscale opereaza începând cu data de întâi a lunii urmatoare celei în care se înregistrează la compartimentul de specialitate lucrarea respectiva, ca anexa la declaratia fiscala.
Norme metodologice
78. (1) Impozitul pe teren se stabileste anual în suma fixa, în lei pe metru patrat de teren, în mod diferentiat, în intravilanul şi extravilanul localitatilor, după cum urmeaza
a) în intravilan
1. pe ranguri de localităţi, identificate prin cifrele române: 0, I, II, III, IV şi V;
2. pe zone, identificate prin literele: A, B, C şi D;
3. pe categorii de folosinţă, astfel cum sunt evidentiate în tabloul prevăzut la pct. 80;
4. prin aplicarea nivelurilor şi a coeficientilor de corectie prevăzuţi la art. 258 alin. (2), (4) şi (5) din Codul fiscal;
b) în extravilan, în functie de categoria de folosinţă, de zone, identificate prin literele: A, B, C şi D, prin aplicarea nivelurilor prevăzute la art. 258 alin. (6) din Codul fiscal, inmultite cu coeficientii de corectie corespunzatori prevăzuţi la art. 251 alin. (5).
---------------
Lit. b) a alin. (1) al punctului 78 din Normele metodologice de aplicare a art. 258 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificata de pct. 38 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
(2) Pentru stabilirea impozitului pe teren, prevederile pct. 1-9, pct. 11 alin. (3), pct. 15 şi 18 se aplică în mod corespunzător.
79. Pentru terenurile din intravilanul localitatilor, înregistrate în registrul agricol la alta categorie de folosinţă decat cea de terenuri cu constructii, impozitul pe teren se determina prin înmulţirea nivelurilor prevăzute la art. 258 alin. (4) din Codul fiscal cu coeficientii de corectie de la alin. (5) al aceluiasi articol, diferentiati pe ranguri de localităţi.
80. La incadrarea terenurilor pe categorii de folosinţă, în functie de subcategoria de folosinţă, se are în vedere tabloul următor
┌───────────┬──────────────────────┬────┐
│Categoria │Subcategoria │Sim-│
│ de │de folosinţă │bol │
│folosinţă │ │cod │
├───────────┼──────────────────────┼────┤
│ │ │ │
│1. Terenuri│- constructii │C │
│ cu │- curti şi constructii│CC │
│constructii│- diguri │CD │
│ │- cariere │CA │
│ │- parcuri │CP │
│ │- cimitire │CI │
│ │- terenuri de sport │CS │
│ │- piete şi targuri │CT │
│ │- pajisti şi stranduri│CPJ │
│ │- taluzuri pietruite │CTZ │
│ │- fasie de frontieră │CFF │
│ │- exploatari miniere │ │
│ │ şi petroliere │CMP │
│ │- alte terenuri cu │CAT │
│ │ constructii │ │
├───────────┼──────────────────────┼────┤
│2. Arabil │- arabil propriu-zis │A │
│ │- pajisti cultivate │AP │
│ │- gradini de legume │AG │
│ │- orezarii │AO │
│ │- sere │AS │
│ │- solarii şi rasadnite│ASO │
│ │- capsunarii │AC │
│ │- alte culturi perene │AD │
├───────────┼──────────────────────┼────┤
│3. Pasuni │- pasuni curate │P │
│ │- pasuni impadurite │PP │
│ │- pasuni cu pomi │ │
│ │ fructiferi │PL │
│ │- pasuni cu tufarisuri│ │
│ │ şi maracinis │PT │
├───────────┼──────────────────────┼────┤
│4. Fanete │- fanete curate │F │
│ │- fanete cu pomi │ │
│ │ fructiferi │FL │
│ │- fanete impadurite │FPF │
│ │- fanete cu tufarisuri│ │
│ │ şi maracinis │T │
├───────────┼──────────────────────┼────┤
│5. Vii │- vii nobile │VN │
│ │- vii hibride │VH │
│ │- plantatii hamei │VHA │
│ │- pepiniere viticole │P │
├───────────┼──────────────────────┼────┤
│6. Livezi │- livezi clasice │L │
│ │- livezi intensive şi │LI │
│ │ superintensive │ │
│ │- livezi plantatii │ │
│ │ arbusti │LF │
│ │- plantatii dud │LD │
│ │- pepiniere pomicole │LP │
├───────────┼──────────────────────┼────┤
│7. Paduri │- paduri │PD │
│şi alte │- perdele de protecţie│PDP │
│terenuri │- tufarisuri şi │ │
│cu │ maracinisuri │PDT │
│vegetatie │- rachitarii │PDR │
│forestiera │- pepiniere silvice │PDPS│
├───────────┼──────────────────────┼────┤
│8.Terenuri │- ape curgatoare │HR │
│ cu ape │- lacuri şi balti │ │
│ │ naturale │HB │
│ │- lacuri de acumulare │HA │
│ │- amenajari piscicole │HP │
│ │- ape cu stuf │HS │
│ │- canaluri │HC │
│ │- marea teritoriala │HM │
├───────────┼──────────────────────┼────┤
│9. Drumuri │- autostrăzi │DA │
│ şi cai │- drumuri naţionale │DN │
│ ferate │- drumuri judetene │DJ │
│ │- drumuri comunale │DC │
│ │- străzi şi ulite │DS │
│ │- drumuri de exploata-│ │
│ │re (agricole, silvice,│ │
│ │ petroliere, │ │
│ │ industriale, │DE │
│ │ etc) │ │
│ │- drumuri şi poteci │ │
│ │ turistice │DT │
│ │- cai ferate │DF │
├───────────┼──────────────────────┼────┤
│10. Tere- │- nisipuri zburatoare │NN │
│ nuri ne- │- bolovanisuri, stan- │NB │
│ produc- │ carii, pietrisuri │ │
│ tive │- rape, ravene, │NR │
│ │ torenti │ │
│ │- saraturi cu crusta │NS │
│ │- mocirle şi smarcuri │NM │
│ │- gropi împrumut, │NG │
│ │ deponii │ │
│ │- halde │NH │
└───────────┴──────────────────────┴────┘
81. (1) Pentru calculul impozitului aferent terenurilor situate în intravilanul localitatilor, atât în cazul persoanelor fizice, cat şi în cel al persoanelor juridice, sunt necesare urmatoarele date
a) rangul localităţii unde se afla situat terenul;
b) zona în cadrul localităţii prevăzute la lit. a);
c) categoria de folosinţă;
d) suprafaţa terenului;
e) în cazul terenului incadrat la categoria de folosinţă "terenuri cu constructii", suprafaţa construita la sol a cladirilor;
f) majorarea stabilita în condiţiile art. 287 din Codul fiscal pentru impozitul pe teren.
(2) Pentru calculul impozitului pentru terenurile situate în extravilanul localitatilor, atât în cazul persoanelor fizice, cat şi în cel al persoanelor juridice, sunt necesare urmatoarele date
a) suprafaţa terenului;
b) în cazul terenului incadrat la categoria de folosinţă "terenuri cu constructii", suprafaţa construita la sol a cladirilor;
c) majorarea stabilita în condiţiile art. 287 din Codul fiscal pentru impozitul pe teren.
82. (1) Exemplu de calcul privind impozitul pe teren aferent anului 2007, în cazul unui teren amplasat în intravilan, având categoria de folosinţă "terenuri cu constructii"
A. Datele despre teren, potrivit structurii prevăzute la pct. 81 alin. (1)
a) rangul localităţii unde este situat terenul: 0;
b) zona în cadrul localităţii: A;
c) categoria de folosinţă: terenuri cu constructii;
d) suprafaţa terenului: 598 mp;
e) suprafaţa construita la sol a cladirilor: 56 mp;
f) Consiliul General al Municipiului Bucureşti a hotarat, în anul 2006 pentru anul 2007, majorarea impozitului pe teren cu 19%.
B. Explicatii privind modul de calcul al impozitului pe teren, astfel cum rezultă din economia textului art. 258 alin. (2) din Codul fiscal
1. Se determina suprafaţa pentru care se datorează impozit pe teren: din suprafaţa terenului detinut în proprietate se scade suprafaţa construita la sol, respectiv: 598 mp - 56 mp = 542 mp
2. Se determina impozitul pe teren
2.1. În tabloul prevăzut la pct. 11 alin. (3), la cap. III - impozitul pe terenurile amplasate în intravilan - terenuri cu constructii, în coloana "Nivelurile stabilite în anul 2006 pentru anul 2007 - art. 296 alin. (1)" se identifica suma corespunzătoare unui teren amplasat în zona A din localitatea care are rangul 0, respectiv: 7404 lei/ha, respectiv 0,7404 lei/mp;
2.2. suprafaţa de teren pentru care se datorează impozit pe teren, prevăzută la pct. 1, se inmulteste cu suma prevăzută la subpct. 2.1, respectiv: 542 mp x 0,7404 lei/ha = 401,296 lei;
2.3. având în vedere prevederile art. 296 alin. (1) din Codul fiscal, deoarece, în anul fiscal 2006 pentru anul fiscal 2007, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a hotarat majorarea impozitului pe teren cu 19%, impozitul determinat la subpct. 2.2 se majoreaza cu acest procent sau, pentru usurarea calculului, impozitul pe teren se inmulteste cu 1,19, respectiv: lei 401,296 x 1,19 = 477.54 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (1), fractiunea depasind 50 de bani se majoreaza la 1 leu, impozitul pe teren astfel determinat se rotunjeste la 478 lei.
(2) Exemplu de calcul privind impozitul pe teren aferent anului 2007, în cazul unui teren amplasat în intravilan, având categoria de folosinţă "faneata"
A. Datele despre teren, potrivit structurii prevăzute la pct. 81 alin. (1)
a) rangul localităţii unde este situat terenul: 0;
b) zona în cadrul localităţii: C;
c) categoria de folosinţă: faneata;
d) suprafaţa terenului: 1.214 mp;
e) suprafaţa construita la sol a cladirilor: 0 mp;
f) Consiliul General al Municipiului Bucureşti a hotarat, în anul 2006 pentru anul 2007, majorarea impozitului pe teren cu 19 %.
B. Explicatii privind modul de calcul al impozitului pe teren, astfel cum rezultă din economia textului art. 258 alin. (3)-(5) din Codul fiscal
1. Se determina suprafaţa pentru care se datorează impozit pe teren: este efectiv suprafaţa terenului, respectiv: 1.214 mp;
2. Se determina impozitul pe teren
2.1. în tabloul prevăzut la pct. 11 alin. (3), la cap. III - impozitul pe terenurile amplasate în intravilan - orice alta categorie de folosinţă decat cea de terenuri cu constructii, în coloana "Nivelurile stabilite în anul 2006 pentru anul 2007 - art. 296 alin. (1)" se identifica suma corespunzătoare unui teren având categoria de folosinţă "faneata", amplasat în zona C, respectiv: 11 lei/ha, respectiv 0,0011 lei/mp;
2.2. suprafaţa de teren pentru care se datorează impozit pe teren, prevăzută la pct. 1, se inmulteste cu suma prevăzută la subpct. 2.1, respectiv: 1.214 mp x 0,0011 lei/mp = 13,354 lei;
2.3. suma stabilita la subpct. 2.2 se inmulteste cu coeficientul de corectie 8,00 din tabelul prevăzut la art. 258 alin. (5) din Codul fiscal, corespunzător rangului 0 al localităţii unde este amplasat terenul, respectiv: 13,354 lei x 8,00 = 106,832 lei;
2.4. având în vedere prevederile art. 296 alin. (1) din Codul fiscal, deoarece, în anul fiscal 2006 pentru anul fiscal 2007, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a hotarat majorarea impozitului pe teren cu 19 %, suma determinata la subpct. 2.3 se majoreaza cu acest procent sau, pentru usurarea calculului, această sumă se inmulteste cu 1,19, respectiv: 106,832 lei x 1,19 = 127,13 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (1), fractiunea de 0, fiind sub 50 de bani se neglijeaza, impozitul pe teren astfel determinat se rotunjeste la 127 lei.
(3) Exemplu de calcul privind impozitul pe teren aferent anului 2007, în cazul unui teren amplasat în extravilan
A. Datele despre teren, potrivit structurii prevăzute la pct. 81 alin. (2)
a) suprafaţa terenului arabil, zona A, în Bucureşti, 0,0607 ha;
b) suprafaţa construita la sol a cladirilor: 245 mp;
c) Consiliul General al Municipiului Bucureşti a hotarat, în anul 2006 pentru anul 2007, majorarea impozitului pe teren cu 19 %.
B. Explicatii privind modul de calcul al impozitului pe teren, astfel cum rezultă din economia textului art. 258 alin. (6) din Codul fiscal
1. Se determina suprafaţa pentru care se datorează impozit pe teren: din suprafaţa terenului detinut în proprietate se scade suprafaţa construita la sol, respectiv: 607 mp - 245 mp = 362 mp;
2. Se determina impozitul pe teren
2.1. suprafaţa prevăzută la pct. 1, potrivit art. 258 alin. (6) din Codul fiscal, se inmulteste cu 36 lei/ha sau, pentru usurarea calculului, 362 mp se imparte la 10.000, respectiv: 0,0362 ha x 36 lei/ha = 1,303 lei;
2.2. suma stabilita la subpct. 2.1 se inmulteste cu coeficientul de corectie 8,00 din tabelul prevăzut la art. 258 alin. (5) din Codul fiscal, corespunzător rangului 0 al localităţii unde este amplasat terenul, respectiv: 1,303 lei x 8,00 = 10,424 lei;
2.3. având în vedere prevederile art. 296 alin. (1) din Codul fiscal, deoarece, în anul fiscal 2006 pentru anul fiscal 2007, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a hotarat majorarea impozitului pe teren cu 19 %, suma determinata la subpct. 2.1 se majoreaza cu acest procent sau, pentru usurarea calculului, această sumă se inmulteste cu 1,19, respectiv: 10,424 lei x 1,19 = 12,404 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (1), fractiunea de 0,508 lei fiind lei fiind sub 50 de bani se neglijeaza, impozitul pe teren astfel determinat se rotunjeste la 12 lei.
---------------
Punctul 82 din Normele metodologice de aplicare a art. 258 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 39 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Dobandiri şi transferuri de teren, precum şi alte modificari aduse terenului
Art. 259. - (1) Pentru un teren dobândit de o persoană în cursul unui an, impozitul pe teren se datorează de la data de întâi a lunii urmatoare celei în care terenul a fost dobândit.
(2) Pentru orice operaţiune juridica efectuata de o persoană în cursul unui an, care are ca efect transferul dreptului de proprietate asupra unui teren, persoana inceteaza a mai datora impozitul pe teren începând cu prima zi a lunii urmatoare celei în care a fost efectuat transferul dreptului de proprietate asupra terenului.
(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) sau (2), impozitul pe teren se recalculeaza pentru a reflecta perioada din an în care impozitul se aplică acelei persoane.
(4) Dacă incadrarea terenului în functie de pozitie şi categorie de folosinţă se modifica în cursul unui an sau în cursul anului intervine un eveniment care modifica impozitul datorat pe teren, impozitul datorat se modifica începând cu data de întâi a lunii urmatoare celei în care a intervenit modificarea.
(5) Dacă în cursul anului se modifica rangul unei localităţi, impozitul pe teren se modifica pentru intregul teren situat în intravilan corespunzător noii incadrari a localităţii, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a intervenit aceasta modificare.
(6) Orice persoană care dobandeste teren are obligaţia de a depune o declaratie privind achizitia terenului la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale în termen de 30 de zile, inclusiv, care urmeaza după data achizitiei.
(6^1) Înstrăinarea unui teren, prin oricare dintre modalitatile prevăzute de lege, nu poate fi efectuata până când titularul dreptului de proprietate asupra terenului respectiv nu are stinse orice creante fiscale locale, cu excepţia obligaţiilor fiscale aflate în litigiu, cuvenite bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale unde este amplasat terenul sau al celei unde îşi are domiciliul fiscal contribuabilul în cauza, cu termene de plată scadente până la data de întâi a lunii urmatoare celei în care are loc înstrăinarea. Atestarea achitarii obligaţiilor bugetare se face prin certificatul fiscal emis de compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale. Actele prin care se instraineaza terenuri cu incalcarea prevederilor prezentului alineat sunt nule de drept.
(7) Orice persoană care modifica folosinţă terenului are obligaţia de a depune o declaratie privind modificarea folosinţei acestuia la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale în termen de 30 de zile, inclusiv, care urmeaza după data modificarii folosinţei.
Norme metodologice
83. (1) Referitor la circulatia juridica a terenurilor se vor avea în vedere, cu precadere, urmatoarele reglementari
a) Legea nr. 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 102 din 4 martie 1998, cu modificările ulterioare;
b) Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 226/2000 privind circulatia juridica a terenurilor cu destinatie forestiera, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 25 noiembrie 2000, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 66/2002.
(2) Impozitul pe teren, precum şi oblibaţiile de plată accesorii acestuia, datorate până la data de întâi a lunii urmatoare celei în care se realizează înstrăinarea între vii a terenurilor, reprezinta sarcina fiscala a părţii care instraineaza. În situaţia în care prin certificatul fiscal eliberat de către compartimentul de specialitate se atesta existenta unei asemenea sarcini fiscale, notarul public va refuza autentificarea actului notarial până la prezentarea documentului, în original, privind stingerea obligaţiilor bugetare locale datorate.
84. (1) Ori de cate ori intervin modificari în registrul agricol, referitoare la terenurile, la cladirile, la mijloacele de transport sau la orice alte bunuri deţinute în proprietate sau în folosinţă, după caz, de natura sa conduca la modificarea oricăror impozite şi taxe locale prevăzute de titlul IX din Codul fiscal, funcţionarii publici cu atribuţii privind completarea, tinerea la zi şi centralizarea datelor în registrele agricole au obligaţia de a comunică aceste modificari functionarilor publici din compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale, în termen de 3 zile lucratoare de la data modificarii.
(2) Referitor la registrele agricole se vor avea în vedere, cu precadere, urmatoarele reglementari
a) Legea nr. 68/1991 privind registrul agricol, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 28 noiembrie 1991;
b) Ordonanţa Guvernului nr. 1/1992 privind registrul agricol, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 7 aprilie 1992;
c) Hotărârea Guvernului nr. 269/2001 privind registrul agricol pentru perioada 2001-2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 118 din 7 martie 2001;
d) Normele tehnice privind completarea Registrului agricol pentru perioada 2001-2005, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei şi pădurilor, ministrului finanţelor publice, ministrului administraţiei publice şi al ministrului dezvoltării şi prognozei nr. 95.136/282/712/10/806/21/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 275 din 28 mai 2001.
85. (1) În cazul în care terenul este administrat sau folosit de alte persoane decat titularul dreptului de proprietate şi pentru care locatarul, concesionarul ori arendasul datorează chirie, redeventa sau arenda în baza unui contract de închiriere, locatiune, concesiune sau arendare, după caz, impozitul/taxa pe teren se datorează de către proprietar, în măsura în care
a) proprietarul nu este scutit de aceasta obligaţie; sau
b) pentru terenul respectiv nu se datorează impozit/taxa, potrivit prevederilor titlului IX din Codul fiscal.
(2) Actele de transfer a dreptului de proprietate asupra imobilelor trebuie să fie insotite de un certificat de atestare fiscala emis de organele fiscale locale în a caror raza teritoriala se afla înregistrat fiscal imobilul. Prin certificatul de atestare fiscala se atesta achitarea la zi a tuturor obligaţiilor bugetare locale scadente la data de întâi a lunii urmatoare instrainarii. În certificatul de atestare fiscala nu se cuprind creantele bugetare aflate în litigiu, în schimb se va menţiona despre faptul ca sunt în litigiu creante în cuantum de... lei.
(3) Înstrăinarea imobilelor fără respectarea prevederilor alin. (2) conduce la nulitatea actelor de instrainare a dreptului de proprietate. Nulitatea se sesizeaza de orice persoană interesata la instanţa de judecată competenţa. Declararea nulitatii actului de instrainare se comunică organului fiscal, contribuabililor implicati şi unităţilor teritoriale ale Agentiei de Cadastru şi Publicitate Imobiliara în vederea rectificarii situaţiei fiscale şi cadastrale.
---------------
Punctul 85 din Normele metodologice de aplicare a art. 259 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 40 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
86. În situaţiile în care terenul se afla în proprietate comuna, impozitul pe teren se datorează după cum urmeaza
a) în cazul în care fiecare dintre contribuabili are determinate cotele-părţi, impozitul se datorează de fiecare dintre contribuabili, proportional cu partea de teren corespunzătoare cotelor-părţi respective;
b) în cazul în care contribuabilii nu au stabilite cotele-părţi din teren pe fiecare contribuabil, impozitul se imparte la numărul de coproprietari, fiecare dintre acestia datorand, în mod egal, partea din impozit rezultata în urma impartirii.
87. (1) Impozitul pe teren se datorează până la data de la care se face scaderea.
(2) Scaderea de la impunere, în cursul anului, pentru oricare dintre situaţiile prevăzute de lege, se face după cum urmeaza
a) începând cu data de întâi a lunii urmatoare celei în care s-a produs situaţia respectiva;
b) proportional cu partea de teren supusă unei astfel de situaţii;
c) proportional cu perioada cuprinsa între data mentionata la lit. a) şi sfârşitul anului fiscal respectiv.
88. În situaţia în care pe parcursul anului fiscal apar schimbari ale categoriei de folosinţă, în condiţiile legii, impozitul pe teren se modifica de la data de întâi a lunii urmatoare celei în care se prezinta un act/acte prin care se atesta schimbarea respectiva.
89. (1) Contribuabilii care achizitioneaza terenuri sunt obligati să depună declaratiile fiscale pentru stabilirea impozitului pe teren la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în raza cărora se afla terenurile, în termen de 30 de zile de la data dobândirii acestora, conform prevederilor art. 259 alin. (6) din Codul fiscal.
(2) Obligaţia de a depune declaratie fiscala revine deopotriva şi contribuabililor care instraineaza teren.
(3) Declaratiile fiscale se depun în termen de 30 de zile de la data dobândirii sau de la data aparitiei oricareia dintre urmatoarele situaţii
a) intervin schimbari privind domiciliul fiscal al contribuabilului;
b) se realizează modificari ce conduc la recalcularea impozitului pe teren datorat;
c) intervin schimbari privind situaţia juridica a contribuabilului, de natura sa conduca la modificarea impozitului pe teren.
-------------------
Punctul 88 din Normele metodologice de aplicare a art. 259 din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 23 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
Plata impozitului
Art. 260. - (1) Impozitul/taxa pe teren se plateste anual, în doua rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv.
(2) Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe teren, datorat pentru intregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie inclusiv, a anului respectiv, se acordă o bonificatie de până la 10%, stabilita prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti, aceasta atributie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
(3) Impozitul anual pe teren, datorat aceluiasi buget local de către contribuabili, persoane fizice şi juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plateste integral până la primul termen de plată. În cazul în care contribuabilul detine în proprietate mai multe terenuri amplasate pe raza aceleiasi unităţi administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se referă la impozitul pe teren cumulat.
Norme metodologice
90. Procedura de calcul pentru determinarea impozitului/taxei pe teren, datorat proportional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, este similara cu cea pentru impozitul/taxa pe cladiri, aplicandu-se în mod corespunzător prevederile pct. 71.
---------------
Punctul 90 din Normele metodologice de aplicare a art. 260 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 41 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
91. Procedura de calcul în cazul bonificatiei pentru plata cu anticipatie a impozitului/taxei pe teren este similara cu cea pentru impozitul/taxei pe cladiri, aplicandu-se în mod corespunzător prevederile pct. 72.
---------------
Punctul 91 din Normele metodologice de aplicare a art. 260 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 42 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
92. Declaratiile fiscale pentru stabilirea impozitului/taxei pe teren, în cazul persoanelor fizice, şi, respectiv, declaratiile fiscale pentru stabilirea impozitului pe teren, în cazul persoanelor juridice, sunt modelele stabilite potrivit pct. 256.
---------------
Punctul 92 din Normele metodologice de aplicare a art. 260 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 43 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Capitolul IV
Impozitul pe mijloacele de transport
Reguli generale
Art. 261. - (1) Orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport care trebuie înmatriculat în România datorează un impozit anual pentru mijlocul de transport, cu excepţia cazurilor în care în prezentul capitol se prevede altfel.
(2) Impozitul prevăzut la alin. (1), denumit în continuare impozitul pe mijloacele de transport, se plateste la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde persoana îşi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz.
(3) În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durata a acestuia, impozitul pe mijlocul de transport se datorează de locatar.
(4) În cazul în care contractul de leasing inceteaza altfel decat prin ajungerea la scadenta, impozitul pe mijlocul de transport este datorat de locator.
---------------
Alin. (3) al art. 261 a fost modificat de pct. 237 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
Alin. (4) al art. 261 a fost introdus de pct. 238 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
Norme metodologice
93. Impozitul pe mijloacele de transport se datorează bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale unde are domiciliul fiscal proprietarul.
---------------
Punctul 93 din Normele metodologice de aplicare a art. 261 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 44 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
94. (1) Contribuabilii care deţin în proprietate mijloace de transport care trebuie înmatriculate în România datorează impozit pe mijloacele de transport în condiţiile titlului IX din Codul fiscal.
(2) Prin sintagma mijloc de transport care trebuie înmatriculat, prevăzută la art. 261 alin. (1) din Codul fiscal, se înţelege orice mijloc de transport, proprietate a unei persoane fizice sau a unei persoane juridice, şi care, potrivit legii, face obiectul înmatriculării.
---------------
Punctul 94 din Normele metodologice de aplicare a art. 261 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 44 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
95. În cazul în care proprietarii, persoane fizice sau juridice straine, solicita inmatricularea temporara a mijloacelor de transport în România, acestia au obligaţia sa achite integral impozitul datorat, pentru întreaga perioadă pentru care solicită inmatricularea, la data luării în evidenta de către compartimentele de specialitate ale autorităţii administraţiei publice locale.
---------------
Punctul 95 din Normele metodologice de aplicare a art. 261 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 44 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
95^1. În cazul mijloacelor de transport care fac obiectul unui contract de leasing financiar incheiat până la data de 31 decembrie 2006, locatarul, după cum contribuabilul este persoana fizica sau persoana juridica, are obligaţia depunerii unei declaratii fiscale la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale pe a carei raza teritoriala îşi are domiciliul/sediul/punctul de lucru, până la data de 31 ianuarie 2007, însoţită de o copie a contractului de leasing. Pentru contractele de leasing incheiate după data de întâi ianuarie 2007, locatarul are obligaţia depunerii unei declaratii fiscale la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale competente, însoţită de o copie a contractului de leasing, în termen de 30 de zile de la data incheierii contractului de leasing.
---------------
Punctul 95^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 261 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 44 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Scutiri
Art. 262. - Impozitul pe mijloacele de transport nu se aplică pentru
a) autoturismele, motocicletele cu atas şi mototriciclurile care apartin persoanelor cu handicap locomotor şi care sunt adaptate handicapului acestora;
b) navele fluviale de pasageri, barcile şi luntrele folosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul în Delta Dunarii, Insula Mare a Brailei şi Insula Balta Ialomitei;
c) mijloacele de transport ale instituţiilor publice;
d) mijloacele de transport ale persoanelor juridice, care sunt utilizate pentru servicii de transport public de pasageri în regim urban sau suburban, inclusiv transportul de pasageri în afara unei localităţi, dacă tariful de transport este stabilit în condiţii de transport public;
e) vehiculele istorice definite conform prevederilor legale în vigoare.
Norme metodologice
96. Contribuabilii care se afla în situaţia prevăzută la art. 262 lit. a) din Codul fiscal au obligaţia să prezinte compartimentelor de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în a caror raza administrativ-teritoriala îşi au domiciliul fotocopia documentului oficial care atesta situaţia respectiva, precum şi documentele care atesta ca mijlocul de transport este adaptat handicapului acestora.
97. Obligaţia de a depune declaratia fiscala, în condiţiile art. 264 alin. (4) din Codul fiscal, revine şi persoanelor fizice care intra sub incidenţa art. 262 lit. a) din Codul fiscal, prin care se acordă scutirea de la plata impozitului pe mijloacele de transport cu tractiune mecanica.
---------------
Punctul 97 din Normele metodologice de aplicare a art. 262 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 45 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
98. Scutirea de la plata impozitului pe mijloacele de transport se face începând cu data de întâi a lunii urmatoare celei în care contribuabilii interesati prezinta compartimentelor de specialitate ale administraţiei publice locale documentele prin care atesta situaţiile, prevăzute de lege, pentru care sunt scutiti.
---------------
Punctul 98 din Normele metodologice de aplicare a art. 262 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 45 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
99. Intra sub incidenţa prevederilor art. 262 lit. b) atât persoanele fizice, cat şi persoanele juridice proprietare ale navelor fluviale de pasageri, barcilor şi luntrelor folosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul în unitatile administrativ-teritoriale din Delta Dunarii, Insula Mare a Brailei şi Insula Balta Ialomitei.
100. (1) Unitatile administrativ-teritoriale prevăzute la pct. 99 se stabilesc prin ordine ale prefectilor judetelor respective, în termen de 30 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentelor norme metodologice.
(2) Ordinele prefectilor se aduc la cunoştinţa publică, vor fi comunicate autorităţilor administraţiei publice locale interesate, în condiţiile Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare, şi vor fi publicate în monitorul oficial al judeţului respectiv, potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 75/2003 privind organizarea şi functionarea serviciilor publice de editare a monitoarelor oficiale ale unităţilor administrativ-teritoriale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 619 din 30 august 2003, aprobata cu modificari prin Legea nr. 534/2003, denumita în continuare Ordonanţa Guvernului nr. 75/2003.
101. Navele fluviale de pasageri, barcile şi luntrele folosite în alte scopuri decat pentru transportul persoanelor fizice sunt supuse impozitului pe mijloacele de transport în condiţiile titlului IX din Codul fiscal. Pentru stabilirea taxei asupra mijloacelor de transport, navele fluviale de pasageri sunt asimilate vapoarelor prevăzute în tabelul de la art. 263 alin. (7) pct. 8 din Codul fiscal.
---------------
Punctul 101 din Normele metodologice de aplicare a art. 262 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 46 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
102. Prin sintagma folosite pentru transportul persoanelor fizice, prevăzută la art. 262 lit. b) din Codul fiscal, se înţelege folosirea atât pentru activităţi ce privesc necesitatile familiale, cat şi pentru activităţi recreativ-distractive.
103. Prevederile pct. 97 se aplică deopotriva persoanelor fizice şi persoanelor juridice proprietare ale navelor fluviale de pasageri, barcilor şi luntrelor care nu sunt supuse taxei asupra mijloacelor de transport.
104. Intra sub incidenţa prevederilor art. 262 lit. d) din Codul fiscal operatorii de transport public local de calatori a caror activitate este reglementata prin Ordonanţa Guvernului nr. 86/2001 privind serviciile regulate de transport public local de calatori, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 1 septembrie 2001, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 284/2002, denumita în continuare Ordonanţa Guvernului nr. 86/2001.
105. Contribuabilii persoane juridice care au ca profil de activitate servicii de transport public de pasageri, în regim urban sau suburban, sunt scutiti de la plata impozitului pe mijloacele de transport numai pentru autobuze, autocare şi microbuze, prevăzute în tabelul de la art. 263 alin. (2) pct. 3 din Codul fiscal, utilizate exclusiv în scopul transportului public local de calatori în condiţiile Ordonantei Guvernului nr. 86/2001.
---------------
Punctul 105 din Normele metodologice de aplicare a art. 262 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 47 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
106. Contribuabilii care au ca obiect al activităţii producţia şi/sau comertul cu mijloace de transport nu datorează taxa prevăzută la cap. IV al titlului IX din Codul fiscal pentru acele mijloace de transport înregistrate în contabilitate ca stocuri.
106^1. Prin vehiculele istorice definite conform prevederilor legale în vigoare, se au în vedere vehiculele definite prin Reglementarile privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le indeplineasca vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulatie pe drumurile publice din România - RNTR 2, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 211/2003, cu modificările şi completările ulterioare.
---------------
Punctul 106^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 262 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 48 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Calculul taxei
Art. 263. - (1) Impozitul pe mijloacele de transport se calculeaza în functie de tipul mijlocului de transport, conform celor prevăzute în prezentul capitol.
(2) În cazul oricaruia dintre urmatoarele autovehicule, impozitul pe mijlocul de transport se calculeaza în functie de capacitatea cilindrică a acestuia, prin înmulţirea fiecarei grupe de 200 de cmc sau fractiune din aceasta cu suma corespunzătoare din tabelul următor
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Suma, în lei, pentru
fiecare grupa de 200
Nr. Tipuri de autovehicule cmc sau fractiune
crt. din aceasta
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Motorete, scutere, motociclete şi
autoturisme cu capacitatea
cilindrică de până la 1600 cmc inclusiv 7
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Autoturisme cu capacitatea cilindrică
între 1601 cmc şi 2000 cmc inclusiv 15
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Autoturisme cu capacitatea cilindrică
între 2001 cmc şi 2600 cmc inclusiv 30
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Autoturisme cu capacitatea cilindrică
între 2601 cmc şi 3000 cmc inclusiv 60
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Autoturisme cu capacitatea cilindrică
de peste 3.001 cmc 120
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Autobuze, autocare, microbuze 20
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Alte autovehicule cu masa totala maxima
autorizata de până la 12 tone inclusiv,
precum şi autoturismele de teren din
productie interna 25
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Tractoare înmatriculate 15
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(3) În cazul unui atas, impozitul pe mijloacele de transport este de 50% din taxa pentru motocicletele, motoretele şi scuterele respective.
(4) În cazul unui autovehicul de transport marfa cu masa totala autorizata de peste 12 tone, impozitul pe mijloacele de transport este egal cu suma corespunzătoare din tabelul următor
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Numărul axelor şi masa NIVELURILE APLICABILE
totala maxima autorizata IN ANUL FISCAL 2007
Impozitul, în lei
─────────────────────────────
Vehicule cu Vehicule cu
sistem de alt sistem
suspensie de suspensie
pneumatica
sau un
echivalent
recunoscut
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
I. Vehicule cu doua axe X X
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Masa peste 12 tone, dar nu mai mult de
13 tone 100 110
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2. Masa peste 13 tone, dar nu mai mult de 110 218
14 tone
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3. Masa peste 14 tone, dar nu mai mult de 218 307
15 tone
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
4. Masa peste 15 tone 307 694
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
II. Vehicule cu trei axe X X
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Masa peste 15 tone, dar nu mai mult de 110 137
17 tone
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2. Masa peste 17 tone, dar nu mai mult de 137 281
19 tone
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3. Masa peste 19 tone, dar nu mai mult de 281 365
21 tone
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
4. Masa peste 21 tone, dar nu mai mult de 365 563
23 tone
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
5. Masa peste 23 tone, dar nu mai mult de 563 874
25 tone
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
6. Masa peste 25 tone 563 874
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
III. Vehicule cu patru axe X X
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Masa peste 23 tone, dar nu mai mult de 365 370
25 tone
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2. Masa peste 25 tone, dar nu mai mult de 370 578
27 tone
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3. Masa peste 27 tone, dar nu mai mult de 578 917
29 tone
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
4. Masa peste 29 tone, dar nu mai mult de 917 1.361
31 tone
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
5. Masa peste 31 tone 917 1.361
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(5) În cazul unei combinatii de autovehicule (un autovehicul articulat sau tren rutier) de transport marfa cu masa totala maxima autorizata de peste 12 tone impozitul pe mijloacele de transport este egal cu suma corespunzătoare din tabelul următor
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Numărul axelor şi masa NIVELURILE APLICABILE
totala maxima autorizata IN ANUL FISCAL 2007
Impozitul, în lei
────────────────────────
Axa/axe Axa/axe
motoare cu motoare
suspensie cu alt
pneumatica sistem de
sau un suspensie
echivalent
recunoscut
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
I. Vehicule cu 2+1 axe X X
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Masa peste 12 tone, dar nu mai mult de 14 100 110
tone
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2. Masa peste 14 tone, dar nu mai mult de 16 110 120
tone
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3. Masa peste 16 tone, dar nu mai mult de 18 120 130
tone
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
4. Masa peste 18 tone, dar nu mai mult de 20 130 140
tone
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
5. Masa peste 20 tone, dar nu mai mult de 22 140 190
tone
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
6. Masa peste 22 tone, dar nu mai mult de 23 190 246
tone
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
7. Masa peste 23 tone, dar nu mai mult de 25 246 443
tone
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
8. Masa peste 25 tone 443 778
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
II. Vehicule cu 2+2 axe X X
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Masa peste 23 tone, dar nu mai mult de 25 120 177
tone
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2. Masa peste 25 tone, dar nu mai mult de 26 177 291
tone
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3. Masa peste 26 tone, dar nu mai mult de 28 291 428
tone
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
4. Masa peste 28 tone, dar nu mai mult de 29 428 517
tone
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
5. Masa peste 29 tone, dar nu mai mult de 31 517 849
tone
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
6. Masa peste 31 tone, dar nu mai mult de 33 849 1178
tone
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
7. Masa peste 33 tone, dar nu mai mult de 36 1178 1789
tone
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
8. Masa peste 36 tone 1178 1789
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
III. Vehicule cu 2+3 axe X X
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Masa peste 36 tone, dar nu mai mult de 38 938 1305
tone
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2. Masa peste 38 tone 1305 1774
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
IV. Vehicule cu 3+2 axe X X
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Masa peste 36 tone, dar nu mai mult de 38 tone 829 1150
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2. Masa peste 38 tone, dar nu mai mult de 40 tone 1150 1591
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3. Masa peste 40 tone 1591 2354
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
V. Vehicule cu 3+3 X X
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Masa peste 36 tone, dar nu mai mult de 38 tone 471 570
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2. Masa peste 38 tone, dar nu mai mult de 40 tone 570 851
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3. Masa peste 40 tone 851 1356
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(6) În cazul unei remorci, al unei semiremorci sau rulote care nu face parte dintr-o combinaţie de autovehicule prevăzută la alin. (5), impozitul pe mijloacele de transport este egal cu suma corespunzătoare din tabelul următor
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Masa totala maxima autorizata Impozitul (lei)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
a) Până la 1 tona inclusiv 7
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
b) Peste 1 tona, dar nu mai mult de 3 tone 24
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
c) Peste 3 tone, dar nu mai mult de 5 tone 37
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
d) Peste 5 tone 46
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(7) În cazul mijloacelor de transport pe apa impozitul pe mijloacele de transport este egal cu suma corespunzătoare din tabelul următor
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Mijlocul de transport pe apa Impozitul
lei
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Luntre, barci fără motor, folosite pentru
pescuit şi uz personal 15
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2. Barci fără motor, folosite în alte scopuri 40
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3. Barci cu motor 150
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
4. Nave de sport şi agrement *) între 0 şi 800
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
5. Scutere de apa 150
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
6. Remorchere şi impingatoare: X
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
a) până la 500 CP inclusiv 400
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
b) peste 500 CP şi până la 2.000 CP, inclusiv 650
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
c) peste 2.000 CP şi până la 4.000 CP, inclusiv 1.000
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
d) peste 4.000 CP 1.600
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
7. Vapoare - pentru fiecare 1.000 tdw sau fractiune
din acesta 130
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
8. Ceamuri, slepuri şi barje fluviale: X
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
a) cu capacitatea de încărcare până la 1.500 tone,
inclusiv 130
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
b) cu capacitatea de încărcare de peste 1.500 tone
şi până la 3.000 tone, inclusiv 200
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
c) cu capacitatea de încărcare de peste 3.000 tone 350
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
-------
*) Criteriile de stabilire a cuantumului impozitului vor fi prevăzute
în normele metodologice de aplicare a prezentului cod.
(8) În înţelesul prezentului articol, capacitatea cilindrică sau masa totala maxima autorizata a unui mijloc de transport se stabileste prin cartea de identitate a mijlocului de transport, prin factura de achizitie sau un alt document similar.
Norme metodologice
107. Impozitul pe mijloacele de transport cu tractiune mecanica este anual şi se stabileste în suma fixa pentru fiecare tip de mijloc de transport prevăzut la art. 263 din Codul fiscal, pentru fiecare 200 cmc sau fractiune din aceasta.
---------------
Punctul 107 din Normele metodologice de aplicare a art. 263 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 49 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
108. Impozitul pe mijloacele de transport, datorat potrivit pct. 5 din tabelul prevăzut la art. 263 alin. (2) din Codul fiscal, se stabileste numai pentru tractoarele înmatriculate.
---------------
Punctul 108 din Normele metodologice de aplicare a art. 263 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 49 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
109. (1) Prin sintagma "document similar", prevăzută la art. 263 alin. (8) din Codul fiscal, se înţelege adeverinta eliberata de o persoană fizica sau de o persoană juridica specializata, care este autorizata să efectueze servicii auto, potrivit legii, prin care se atesta capacitatea cilindrică sau masa totala maxima autorizata.
(2) Exemplu de calcul privind impozitul pe mijloacele de transport aferent anului 2007, în cazul unui autoturism având capacitatea cilindrică de 1500 cmc
A. Datele despre mijlocul de transport: autoturism care are capacitatea cilindrică de 1500 cmc
B. Explicatii privind modul de calcul al impozitului pe mijloacele de transport, astfel cum rezultă textul art. 263 alin. (2) din Codul fiscal
1. Se determina numărul de fractiuni a 200 cmc: capacitatea cilindrică a autoturismului se imparte la 200 cmc, respectiv: 1.500 cmc : 200 cmc = 7,5; pentru calcul se considera fractiunea de 0,5 din 200 cmc la nivel de unitate, rezultă 8 fractiuni.
2. Se determina impozitul pe mijloacele de transport
2.1. în tabelul prevăzut la art. 263, alin. (2) din Codul fiscal, se identifica suma corespunzătoare unui autoturism cu capacitatea cilindrică de de până la 1600 cmc inclusiv, respectiv 7 lei/200 cmc;
2.2. numărul de fractiuni prevăzut la pct. 1 se inmulteste cu suma prevăzută la subpct. 2.1, respectiv: 8 x 7 lei/200 cmc = 56 lei;
2.3. având în vedere prevederile art. 296 alin. (1) din Codul fiscal şi considerand ca în anul fiscal 2006 pentru anul fiscal 2007 autoritatea deliberativa a hotarat majorarea impozitului pe mijloacele de transport cu 15%, suma determinata la subpct. 2.2 se majoreaza cu acest procent sau, pentru usurarea calculului, această sumă se inmulteste cu 1,15, respectiv: 56 lei x 1,15 = 64,40 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (1) din prezentele norme metodologice, fractiunea de 0,40 lei fiind sub 500 lei se neglijeaza, impozitului pe mijloacele de transport se rotunjeste la 64 lei.
(3) Exemplu de calcul privind impozitul pe mijloacele de transport aferent anului 2007, în cazul unui autoturism având capacitatea cilindrică de 2.500 cmc
A. Datele despre mijlocul de transport: autoturism care are o capacitate cilindrică de 2.500 cmc
B. Explicatii privind modul de calcul al impozitului pe mijloacele de transport, astfel cum rezultă din art. 263 alin. (2) din Codul fiscal
1. Se determina numărul de fractiuni a 200 cmc: capacitatea cilindrică a autoturismului se imparte la 200 cmc, respectiv: 2.500 cmc : 200 cmc = 12,50; pentru calcul se considera fractiunea de 0,50 la nivel de unitate, rezultă 13 fractiuni;
2. Se determina taxa asupra mijloacelor de transport
2.1. în tabelul prevăzut la art. 263, alin. (2) din Codul fiscal, se identifica suma corespunzătoare unui autoturism cu capacitatea cilindrică între 2001 cmc şi 2600 cmc inclusiv v, respectiv: 30 lei/200 cmc;
2.2. numărul de unităţi prevăzut la pct. 1 se inmulteste cu suma prevăzută la subpct. 2.1, respectiv: 13 x 30 lei/200 cmc = 390 lei;
2.3. având în vedere prevederile art. 296 alin. (1) din Codul fiscal şi considerand ca, în anul fiscal 2006 pentru anul fiscal 2007, autoritatea deliberativa a hotarat majorarea impozitului asupra mijloacelor de transport cu 20%, suma determinata la subpct. 2.2 se majoreaza cu acest procent sau, pentru usurarea calculului, această sumă se inmulteste cu 1,20, respectiv: 390 lei x 1,20 = 468 lei.
---------------
Punctul 109 din Normele metodologice de aplicare a art. 263 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 51 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
110. Stabilirea, constatarea, controlul, urmarirea şi incasarea impozitului pe mijloacele de transport se efectueaza de către compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale de la nivelul comunei, al orasului, al municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, după caz, în a caror raza de competenţa se afla domiciliul, sediul sau punctul de lucru al contribuabilului.
---------------
Punctul 110 din Normele metodologice de aplicare a art. 263 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 52 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
111. (1) Pentru categoriile de autovehicule de transport marfa prevăzute la art. 263 alin. (4) din Codul fiscal, impozitul anual se stabileste în suma fixa în lei/an, în mod diferentiat, în functie de numărul de axe, de masa totala maxima autorizata şi de sistemul de suspensie cu care sunt dotate.
(2) Prin masa totala maxima autorizata se înţelege masa totala a vehiculului incarcat, declarata admisibila cu prilejul autorizarii de către autoritatea competentă.
(3) Numărul axelor şi masa totala maxima autorizata, avute în vedere la calcularea impozitului, sunt cele inscrise în cartea de identitate a autovehiculului în randul 7 şi, respectiv, randul 11.
(4) Dacă sistemul de suspensie nu este inscris în caseta libera din cartea de identitate a autovehiculului ca informatie suplimentara, detinatorii vor prezenta o adeverinta eliberata în acest sens de către Regia Autonoma "Registrul Auto Roman".
(5) În cazul autovehiculelor de până la 12 tone inclusiv, destinate prin construcţie atât transportului de persoane, cat şi de bunuri, pentru stabilirea impozitului pe mijloacele de transport, acestea sunt asimilate vehiculelor prevăzute la pct. 4 din tabelul de la art. 263 alin. (2) din Codul fiscal, iar în cazul celor de peste 12 tone, acestea sunt asimilate autovehiculelor prevăzute la art. 263 alin. (4) pct. I, II şi III din Codul fiscal. Intra sub incidenţa acestui alineat automobilele mixte şi automobilele specializate/autospecializatele, astfel cum sunt definite de prevederile legale în vigoare.
---------------
Punctul 111 din Normele metodologice de aplicare a art. 263 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 52 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
112. În cazul în care contribuabilii nu depun documentele care să ateste sistemul suspensiei, impozitul pe mijloacele de transport se determina corespunzător autovehiculelor din categoria "vehicule cu alt sistem de suspensie".
---------------
Punctul 112 din Normele metodologice de aplicare a art. 263 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 52 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
113. Pentru remorci, semiremorci şi rulote impozitul anual este stabilit în suma fixa în lei/an, în mod diferentiat, în functie de masa totala maxima autorizata a acestora.
---------------
Punctul 113 din Normele metodologice de aplicare a art. 263 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 52 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
114. Nu intra sub incidenţa prevederilor pct. 113, mijloacele de transport care fac parte din combinatiile de autovehicule - autovehicule articulate sau trenuri rutiere - de transport marfa cu masa totala maxima autorizata de peste 12 tone, prevăzute la art. 263 alin. (5) din Codul fiscal.
---------------
Punctul 114 din Normele metodologice de aplicare a art. 263 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 52 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
115. Impozitul pe mijloacele de transport se stabileste pentru fiecare mijloc de transport cu tractiune mecanica, precum şi pentru fiecare remorca, semiremorca şi rulota care are cartea de identitate a vehiculelor, chiar dacă acestea circula în combinaţie.
---------------
Punctul 115 din Normele metodologice de aplicare a art. 263 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 52 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
115^1. Sub incidenţa prevederilor de la art. 263 alin. (7), randul 4 din tabel, respectiv, nave de sport şi agrement, se include orice ambarcatiune, indiferent de tip şi de modul de propulsie, al carei corp are lungimea de 2,5 m până la 24 m, masurata conform standardelor armonizate aplicabile şi care este destinata utilizarii în scopuri sportive şi recreative definite de art. (2) alin. (1) lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 2195/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţa şi/sau punere în functiune a ambarcatiunilor de agrement.
---------------
Punctul 115^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 263 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 53 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Dobandiri şi transferuri ale mijloacelor de transport
Art. 264. - (1) În cazul unui mijloc de transport dobândit de o persoană în cursul unui an, taxa asupra mijlocului de transport se datorează de persoana de la data de întâi a lunii urmatoare celei în care mijlocul de transport a fost dobândit.
(2) În cazul unui mijloc de transport care este înstrăinat de o persoană în cursul unui an sau este radiat din evidenta fiscala a compartimentului de specialitate al autorităţii de administratie publică locala, taxa asupra mijlocului de transport inceteaza să se mai datoreze de acea persoana începând cu data de întâi a lunii urmatoare celei în care mijlocul de transport a fost înstrăinat sau radiat din evidenta fiscala.
(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) sau (2), taxa asupra mijloacelor de transport se recalculeaza pentru a reflecta perioada din an în care impozitul se aplică acelei persoane.
(4) Orice persoană care dobandeste/instraineaza un mijloc de transport sau îşi schimba domiciliul/sediul/punctul de lucru are obligaţia de a depune o declaratie fiscala cu privire la mijlocul de transport, la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale pe a carei raza teritoriala îşi are domiciliul/sediul/punctul de lucru, în termen de 30 de zile inclusiv de la modificarea survenita.
(5) Înstrăinarea unui mijloc de transport, prin oricare dintre modalitatile prevăzute de lege, nu poate fi efectuata până când titularul dreptului de proprietate asupra mijlocului de transport respectiv nu are stinse orice creante fiscale locale, cu excepţia obligaţiilor fiscale aflate în litigiu, cuvenite bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale unde este înregistrat mijlocul de transport, cu termene de plată scadente până la data de întâi a lunii urmatoare celei în care are loc înstrăinarea. Atestarea achitarii obligaţiilor bugetare se face prin certificatul fiscal emis de compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale. Actele prin care se instraineaza mijloace de transport cu incalcarea prevederilor prezentului alineat sunt nule de drept.
----------------
Alin. (4) al art. 264 a fost modificat de pct. 241 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
Alin. (5) al art. 264 a fost introdus de pct. 242 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
Norme metodologice
116. (1) Impozitul pe mijloacele de transport, precum şi oblibaţiile de plată accesorii acesteia, datorate până la data de întâi a lunii urmatoare celei în care se realizează înstrăinarea între vii a mijlocului de transport, reprezinta sarcina fiscala a părţii care instraineaza.
(1^1) La înstrăinarea unui mijloc de transport, proprietarul acestuia, potrivit art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 610/1992 privind cartea de identitate a vehiculului, va transmite dobanditorului cartea de identitate a vehiculului, precum şi certificatul fiscal prin care se atesta ca are achitata taxa aferenta, până la data de întâi a lunii urmatoare celei în care s-a realizat transferul dreptului de proprietate, ca anexa la contractul de vanzare-cumparare.
(2) În situaţia în care prin certificatul fiscal eliberat de către compartimentul de specialitate se atesta existenta unei asemenea sarcini fiscale, notarul public va refuza autentificarea actului notarial până la prezentarea documentului, în original, privind stingerea obligaţiilor bugetare respective.
(3) Impozitul pe mijloacele de transport se datorează până la data de la care se face scaderea.
(4) Scaderea de la impunere, în cursul anului, pentru oricare dintre situaţiile prevăzute de lege, se face după cum urmeaza
a) începând cu data de întâi a lunii urmatoare celei în care s-a produs situaţia respectiva;
b) proportional cu perioada cuprinsa între data mentionata la lit. a) şi sfârşitul anului fiscal respectiv.
-------------------
Alin. (1^1) al punctului 116 din Normele metodologice de aplicare a art. 264 din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de punctul 24 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Punctul 116 din Normele metodologice de aplicare a art. 264 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 54 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
117. (1) Sunt supuse impozitului pe mijloacele de transport numai vehiculele ce intra sub incidenţa cap. IV al titlului IX din Codul fiscal, respectiv
a) mijloacele de transport cu tractiune mecanica, prevăzute la art. 263 alin. (2) şi (3) din Codul fiscal;
b) autovehiculele de transport marfa cu masa totala maxima autorizata de peste 12 tone, prevăzute la art. 263 alin. (4) din Codul fiscal;
c) combinatiile de autovehicule (autovehicule articulate sau trenuri rutiere) de transport marfa cu masa totala maxima autorizata de peste 12 tone, prevăzute la art. 263 alin. (5) din Codul fiscal;
d) remorcile, semiremorcile şi rulotele, prevăzute la art. 263 alin. (6) din Codul fiscal;
e) mijloacele de transport pe apa, prevăzute la art. 263 alin. (7) din Codul fiscal.
(2) În aplicarea prevederilor art. 263 alin. (3) din Codul fiscal, pentru determinarea impozitului pe mijloacele de transport în cazul motocicletelor, motoretelor şi scuterelor prevăzute cu atas, nivelurile din tabelul de la art. 263 alin. (2) pct. 6 din Codul fiscal se majoreaza cu 50%.
--------------------
Punctul 117 din Normele metodologice de aplicare a art. 264 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 54 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
118. Pentru aplicarea unitara a prevederilor art. 264 din Codul fiscal, referitoare la dobândire, instrainare şi radiere/scoatere din evidente, se fac urmatoarele precizări
a) impozitul pe mijloacele de transport se datorează începând cu data de întâi a lunii urmatoare celei în care acestea au fost dobandite; în situaţiile în care contribuabilii - persoane fizice sau persoane juridice - dobândesc în strainatate dreptul de proprietate asupra mijloacelor de transport, oricare dintre cele prevăzute de cap. IV al titlului IX din Codul fiscal, data dobândirii se considera data emiterii de către autoritatea vamala română a primului document în care se face referire la mijlocul de transport în cauza;
b) impozitul pe mijloacele de transport se da la scadere începând cu data de întâi a lunii urmatoare celei în care a avut loc înstrăinarea sau radierea;
c) înstrăinarea priveste pierderea proprietăţii pe oricare dintre urmatoarele cai
1. transferul dreptului de proprietate asupra mijlocului de transport prin oricare dintre modalitatile prevăzute de lege;
2. furtul mijlocului de transport respectiv, furt înregistrat la autorităţile competente în condiţiile legii şi pentru care acestea elibereaza o adeverinta în acest sens, până la data restituirii mijlocului de transport furat către proprietarul de drept, în situaţia în care vehiculul este recuperat, ori definitiv, în situaţia în care bunul furat nu poate fi recuperat;
d) radierea, în înţelesul art. 264 alin. (2) din Codul fiscal, precum şi al prezentelor norme metodologice, consta în scoaterea din evidentele fiscale ale compartimentelor de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale a mijloacelor de transport care intra sub incidenţa pct. 122 alin. (2).
--------------------
Punctul 118 din Normele metodologice de aplicare a art. 264 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 54 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
119. În conformitate cu prevederile art. 264 din Codul fiscal, coroborate cu precizarile de la pct. 118 din prezentele norme metodologice, se stabilesc urmatoarele doua acţiuni corelative dreptului de proprietate, în raport cu care se datorează ori se da la scadere impozitul pe mijloacele de transport, respectiv
a) dobandirea mijlocului de transport, potrivit celor prevăzute la pct. 118 lit. a), care genereaza datorarea impozitului pe mijloacele de transport, începând cu data de întâi a lunii urmatoare celei în care acestea au fost dobandite;
b) înstrăinarea mijlocului de transport, potrivit celor menţionate la pct. 118 lit. c) din prezentele norme metodologice, care genereaza scaderea impozitului pe mijloacele de transport, începând cu data de întâi a lunii urmatoare celei în care acestea au fost instrainate.
--------------------
Punctul 119 din Normele metodologice de aplicare a art. 264 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 54 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
120. (1) Prezentele norme metodologice, în cazul mijloacelor de transport cu tractiune mecanica, se completeaza cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 610/1992 privind cartea de identitate a vehiculului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 21 octombrie 1992, denumita în continuare Hotărârea Guvernului nr. 610/1992, în aplicarea careia s-au emis Instrucţiunile Ministerului de Interne, Ministerului Finanţelor şi Ministerului Transporturilor nr. 290/2.802/1.189/1993, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 28 mai 1993, denumite în continuare Instrucţiuni.
(2) Pentru definirea categoriilor de folosinţă ale vehiculelor rutiere se vor avea în vedere prevederile Ordinului Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei nr. 211/2003 pentru aprobarea Reglementarilor privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le indeplineasca vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulatie pe drumurile publice din România - RNTR 2, cu modificările şi completările ulterioare.
--------------------
Alin. (2) al punctului 120 din Normele metodologice de aplicare a art. 264 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 55 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
121. (1) Potrivit art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 610/1992, cartea de identitate a vehiculului este documentul care atesta, pentru persoana care o detine, dreptul de proprietate numai dacă datele din aceasta coincid cu datele din oricare dintre documentele prevăzute la alin. (3).
(2) Pentru inregistrarea mijloacelor de transport în evidentele compartimentelor de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice se utilizeaza declaratiile fiscale stabilite potrivit pct. 256, după cum contribuabilul este persoana fizica sau persoana juridica.
(3) La declaratia fiscala prevăzută la alin. (2) se anexeaza o fotocopie de pe cartea de identitate, precum şi fotocopia certificata "pentru conformitate cu originalul" de pe contractul de vanzare-cumparare, sub semnatura privată, contractul de schimb, factura, actul notarial (de donatie, certificatul de mostenitor etc.), hotărârea judecătorească rămasă definitivă şi irevocabila sau orice alt document similar.
122. (1) Pentru mijloacele de transport scaderea impozitului se poate face atât în cazurile instrainarii acestora, potrivit prevederilor pct. 118 lit. c), cat şi în cazurile în care mijloacele de transport respective sunt scoase din functiune.
(2) Mijlocul de transport scos din functiune corespunde mijlocului de transport cu grad avansat de uzura fizica, deteriorat sau care are piese lipsa, fiind impropriu indeplinirii functiilor pentru care a fost creat.
Pentru mijlocul de transport pentru care contribuabilul nu mai poate face dovada existentei fizice, scaderea de la plata impozitului pe mijloacele de transport se face prin prezentarea unui document din care să reiasă ca mijlocul de transport a fost dezmembrat, în condiţiile Ordonantei Guvernului nr. 82/2000 privind autorizarea agentilor economici care desfăşoară activităţi de reparatii, de reglare, de modificari constructive, de reconstructie a vehiculelor rutiere, precum şi de dezmembrare a vehiculelor uzate, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 222/2003, cu modificările ulterioare.
În lipsa documentului prevăzut mai sus, contribuabilul care nu mai poate face dovada existentei fizice a mijlocului de transport cu care figurează înregistrat în evidentele compartimentului de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale va prezenta o declaratie pe propria raspundere din care să rezulte elementele de identificare a contribuabilului şi a mijlocului de transport respectiv, documentul prin care a dobândit acel mijloc de transport, imprejurarile care au condus la pierderea acestuia.
(3) Impozitul pe mijloacele de transport nu se da la scadere pentru perioada în care acestea se afla în reparatii curente, reparatii capitale sau nu sunt utilizate din oricare alt motiv, inclusiv din lipsa unor piese de schimb din reteaua comerciala sau de la unitatile de reparatii de profil.
(4) Structurile teritoriale de specialitate ale Inspectoratului Naţional pentru Evidenta Persoanelor nu pot sa radieze din evidentele proprii mijloacele de transport cu tractiune mecanica, potrivit art. 47 din Regulamentul de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 85/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 31 ianuarie 2003, cu modificările ulterioare, dacă proprietarul nu prezinta certificatul de atestare fiscala prin care se atesta ca are achitat impozitul pe mijloacele de transport aferent până la data de întâi a lunii urmatoare celei în care indeplineste condiţiile de scadere din evidentele fiscale
a) în cazul instrainarii mijlocului de transport; sau
b) în cazul în care mijlocul de transport respectiv este scos din functiune; şi
c) numai dacă proprietarul care solicită radierea prezinta certificatul de atestare fiscala prin care atesta ca are achitat impozitul aferent până la data de întâi a lunii urmatoare celei în care s-a realizat transferul dreptului de proprietate al mijlocului de transport respectiv.
(5) Actele de transfer al dreptului de proprietate asupra mijloacelor de transport trebuie să fie insotite de un certificat de atestare fiscala emis de organele fiscale locale în a caror raza teritoriala se afla înregistrat fiscal mijlocul de transport. Prin certificatul de atestare fiscala se atesta achitarea la zi a tuturor obligaţiilor bugetare locale scadente la data de întâi a lunii urmatoare instrainarii. În certificatul de atestare fiscala nu se cuprind creantele bugetare aflate în litigiu, în schimb se va menţiona despre faptul ca sunt în litigiu creante în cuantum de ... lei.
(6) Înstrăinarea mijloacelor de transport fără respectarea prevederilor alin. (5) conduce la nulitatea actelor de instrainare a dreptului de proprietate. Nulitatea se sesizeaza de orice persoană interesata la instanţa de judecată competenţa. Declararea nulitatii actului de instrainare se comunică organului fiscal, contribuabililor implicati şi unităţilor teritoriale ale Inspectoratului Naţional pentru Evidenta Persoanelor în vederea rectificarii situaţiei fiscale şi evidentei privind inmatricularile auto.
(7) Mijloacele de transport noi, care nu au fost înmatriculate niciodata, înregistrate ca marfa în contabilitatea producătorilor sau dealerilor nu intra sub incidenţa prevederilor alin. (5) şi (6).
-------------------
Alin. (2) al punctului 122 din Normele metodologice de aplicare a art. 264 din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 25 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Punctul 122 din Normele metodologice de aplicare a art. 264 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 56 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Alin. (5), (6) şi (7) ale punctului 122 din Normele metodologice de aplicare a art. 264 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost introduse de pct. 56 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
123. (1) Detinerea unor piese sau a unor caroserii de autovehicule nu înseamnă ca acel contribuabil are un autovehicul impozabil.
(2) În caz de transformare a autoturismului prin schimbarea caroseriei, nu se stabileste un nou impozit, deoarece capacitatea cilindrică a motorului nu se modifica.
-------------------
Punctul 123 din Normele metodologice de aplicare a art. 264 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 56 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
124. Contribuabilii care datorează impozitul pe mijloacele de transport sunt datori sa indeplineasca oblibaţiile prevăzute de art. 264 alin. (4) din Codul fiscal, atât în ceea ce priveste declararea dobândirii sau instrainarii, după caz, a mijlocului de transport, cat şi în ceea ce priveste schimbările intervenite ulterior declararii, referitoare la adresa domiciliului/sediului/punctului de lucru, sau alte situaţii care determina modificarea cuantumului taxei, sub sanctiunile prevăzute de dispozitiile legale în vigoare.
-------------------
Punctul 124 din Normele metodologice de aplicare a art. 264 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 56 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
125. (1) În cazul schimbarii domiciliului, a sediului sau a punctului de lucru, pe teritoriul României, contribuabilii proprietari de mijloace de transport supuse impozitului au obligaţia sa declare, conform art. 264 alin. (4) din Codul fiscal, în termen de 30 de zile, la compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale din raza administrativ-teritoriala unde sunt înregistrate aceste mijloace de transport, data schimbarii şi noua adresa.
(2) În baza declaraţiei fiscale prevăzute la alin. (1), compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale transmite dosarul în vederea impunerii, în termen de 15 zile, compartimentului de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale de la noul domiciliu, sediu sau punct de lucru, după caz, specificand ca, în baza confirmarii primirii, va da la scadere impozitul cu incepere de la data de întâi a lunii în care s-a schimbat domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, urmand ca impunerea să se stabileasca cu incepere de la aceeasi data la noua adresa.
(3) Compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale de la noul domiciliu, sediu sau punct de lucru, după caz, verifica pe teren, înainte de confirmarea primirii dosarului, exactitatea datelor privind noua adresa, confirmand preluarea debitului în termenul prevăzut de lege.
-------------------
Punctul 125 din Normele metodologice de aplicare a art. 264 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 56 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
126. (1) În cazul instrainarii mijloacelor de transport, impozitul stabilit în sarcina fostului proprietar se da la scadere pe baza actului de instrainare, cu incepere de la data de întâi a lunii urmatoare celei în care s-a facut înstrăinarea sau, după caz, radierea, potrivit prevederilor pct. 118 lit. c).
(2) Compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale va proceda la scaderea impozitului şi va comunică, în termen de 15 zile, la compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale în a caror raza administrativ-teritoriala noul proprietar, în calitatea sa de dobanditor, îşi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, numele sau denumirea acestuia, adresa lui şi data de la care s-a acordat scaderea din sarcina vechiului proprietar.
(3) Compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale în a caror raza administrativ-teritorială dobanditorul îşi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, este obligat sa confirme primirea datelor respective în termen de 30 de zile şi sa ia măsuri pentru impunerea acestuia.
(4) În ceea ce priveste înscrierea sau radierea din evidentele autorităţilor administraţiei publice locale a mijloacelor de transport, dispozitiile prezentelor norme metodologice se complinesc cu cele ale instructiunilor menţionate la pct. 120.
-------------------
Punctul 126 din Normele metodologice de aplicare a art. 264 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 56 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
127. (1) În cazul contribuabililor proprietari de mijloace de transport supuse impozitului, plecati din localitatea unde au declarat ca au domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, fără sa incunostinteze despre modificările intervenite, impozitele aferente se debiteaza în evidentele fiscale, urmand ca ulterior să se faca cercetari pentru a fi urmariti la plata, potrivit reglementarilor legale.
(2) În cazul în care prin cercetarile intreprinse se identifica noua adresa, compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în evidenta cărora se afla mijloacele de transport respective vor transmite debitele la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale din raza administrativ-teritoriala unde contribuabilii şi-au stabilit noua adresa, în condiţiile legii.
-------------------
Punctul 127 din Normele metodologice de aplicare a art. 264 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 56 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Plata taxei
Art. 265. - (1) Taxa asupra mijlocului de transport se plateste anual, în patru rate egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 noiembrie, inclusiv.
(2) Pentru plata cu anticipatie a taxei auto, datorata pentru intregul an de către persoanele fizice, până la data de 15 martie a anului respectiv, se acordă o bonificatie de până la 10%, stabilita prin hotărâre a consiliului local.
(3) În cazul unui mijloc de transport detinut de un nerezident, taxa asupra mijlocului de transport se plateste integral în momentul înregistrării mijlocului de transport la compartimentul de specialitate al autorităţii de administratie publică locala.
----------------
Art. 265 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 243 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006
"Plata taxei
Norme metodologice
128. Prevederile pct. 71 şi 72 se aplică în mod corespunzător şi în cazul impozitului pe mijloacele de transport.
-------------------
Punctul 128 din Normele metodologice de aplicare a art. 265 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 57 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
129. (1) Detinatorii, persoane fizice sau juridice straine, care solicită inmatricularea temporara a mijloacelor de transport în România în condiţiile art. 35 din regulamentul prevăzut la pct. 122 alin. (4), au obligaţia sa achite integral, la data solicitarii, impozitul datorat pentru perioada cuprinsa între data de întâi a lunii urmatoare celei în care se inmatriculeaza şi până la sfârşitul anului fiscal respectiv.
(2) În situaţia în care inmatricularea priveste o perioadă care depăşeşte data de 31 decembrie a anului fiscal în care s-a solicitat inmatricularea, detinatorii prevăzuţi la alin. (1) au obligaţia sa achite integral impozitul pe mijloacele de transport până la data de 31 ianuarie a fiecarui an, astfel
a) în cazul în care inmatricularea priveste un an fiscal, taxa anuală;
b) în cazul în care inmatricularea priveste o perioadă care se sfarseste înainte de data de 1 decembrie a aceluiasi an, taxa aferenta perioadei cuprinse între data de 1 ianuarie şi data de întâi a lunii urmatoare celei în care expira inmatricularea.
-------------------
Punctul 129 din Normele metodologice de aplicare a art. 265 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 57 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Capitolul V
Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi a autorizaţiilor
Reguli generale
Art. 266. - Orice persoană care trebuie să obţină un certificat, aviz sau alta autorizatie prevăzută în prezentul capitol trebuie să plateasca taxa mentionata în acest capitol la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale înainte de a i se elibera certificatul, avizul sau autorizatia necesară.
Norme metodologice
130. Taxele pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi a autorizaţiilor se achită anticipat eliberarii acestora.
Taxa pentru eliberarea certificatelor de urbanism, a autorizaţiilor de construire şi a altor avize asemanatoare
Codul fiscal
Taxa pentru eliberarea certificatelor de urbanism, a autorizaţiilor de construire şi a altor avize asemanatoare
Art. 267. - [...] (4) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de foraje sau excavari necesară studiilor geotehnice, ridicarilor topografice, exploatarilor de cariera, balastierelor, sondelor de gaze şi petrol, precum şi altor exploatari se calculeaza inmultind numărul de metri patrati de teren afectat de foraj sau de excavatie cu o valoare stabilita de consiliul local de până la 6 lei.
Norme metodologice
131. (1) Pentru eliberarea certificatelor de urbanism, în condiţiile legii, prin hotărâri ale consiliilor locale, Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau consiliilor judetene, după caz, se stabilesc nivelurile taxelor, între limitele prevăzute în tabelul de la art. 267 alin. (1) din Codul fiscal, taxe care se platesc anticipat, în functie de suprafaţa terenului pentru care se solicita certificatul.
(2) Taxele pentru eliberarea certificatelor de urbanism se fac venit la bugetul local al comunei, al orasului sau al municipiului, după caz, unde este amplasat terenul, indiferent dacă certificatul de urbanism se elibereaza de la nivelul consiliului judetean. La nivelul municipiului Bucureşti, taxele pentru eliberarea certificatelor de urbanism se fac venit la bugetul local al sectoarelor acestuia.
-------------------
Alin. (1) al punctului 131 din Normele metodologice de aplicare a art. 267 din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 26 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
132. (1) În mediul rural, consiliile locale stabilesc taxa între limitele prevăzute în tabelul de la art. 267 alin. (1) din Codul fiscal, reduse cu 50%. Mediul urban corespunde localitatilor de rangul 0-III, iar mediul rural corespunde localitatilor de rangul IV şi V.
(2) În cazul în care prin cerere se indica numai adresa, potrivit nomenclaturii stradale, suprafaţa de teren la care se raporteaza calculul taxei este suprafaţa intregii parcele, iar în cazul în care printr-un plan topografic sau de situaţie solicitantul individualizează o anumita suprafaţa din parcela, taxa se aplică doar la aceasta.
133. (1) Pentru cladirile utilizate ca locuinta, atât în cazul persoanelor fizice, cat şi în cel al persoanelor juridice, precum şi pentru anexele la locuinta taxele pentru eliberarea autorizatiei de construire se reduc cu 50%.
(2) Calculul acestei taxe se face de către structurile de specialitate.
(3) Prin expresia anexe la locuinta se înţelege: grajdurile, patulele, magaziile, hambarele pentru cereale, surele, fanariile, remizele, soproanele, garajele, precum şi altele asemenea.
134. (1) Autorizatia de foraje şi excavari, model stabilit potrivit pct. 256, se elibereaza de către primarii în a caror raza de competenţa teritoriala se realizează oricare dintre operaţiunile: studii geotehnice, ridicari topografice, exploatari de cariera, balastiere, sonde de gaze şi petrol, precum şi oricare alte exploatari, la cererea scrisa a beneficiarului acesteia, potrivit modelului prevăzut la acelasi punct.
(2) Autorizatia nu este de natura autorizatiei de construire şi nici nu o inlocuieste pe aceasta, iar plata taxei nu îl scuteste pe titularul autorizatiei de orice alte obligaţii fiscale legale, în măsura în care acestea îi sunt aplicabile.
(3) Cererea pentru eliberarea autorizatiei de foraje şi excavari are elementele constitutive ale declaraţiei fiscale şi se depune la structura de specialitate în a carei raza de competenţa teritoriala se realizează oricare dintre operaţiunile prevăzute la art. 267 alin. (4) din Codul fiscal, cu cel puţin 30 de zile înainte de data începerii operaţiunilor.
(4) Taxa pentru eliberarea autorizatiei prevăzute la alin. (1) se plateste anticipat şi se calculeaza pentru fiecare metru patrat sau fractiune de metru patrat afectat de oricare dintre operaţiunile prevăzute la alin. (1).
(5) Pentru operaţiunile în curs la data publicarii prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I, beneficiarii au obligaţia să depună cererile pentru eliberarea autorizaţiilor în termen de 30 de zile de la data publicarii prezentelor norme metodologice.
-------------------
Alin. (2) şi (4) ale punctului 134 din Normele metodologice de aplicare a art. 267, alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost modificate de pct. 58 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
135. În cazurile în care lucrarile specifice organizarii de santier nu au fost autorizate o dată cu lucrarile pentru investitia de baza, taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire este de 3% şi se aplică la cheltuielile cu organizarea de santier.
136. Taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire pentru organizarea de tabere de corturi, casute sau rulote ori campinguri, prevăzută la art. 267 alin. (6) din Codul fiscal, se calculeaza prin aplicarea unei cote de 2% asupra valorii autorizate a lucrării sau a construcţiei.
137. Taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire pentru chioscuri, tonete, cabine, spatii de expunere, situate pe caile şi în spatiile publice, şi pentru amplasarea corpurilor şi a panourilor de afisaj, a firmelor şi a reclamelor se stabileste de consiliul local şi se calculeaza pentru fiecare metru patrat sau fractiune de metru patrat afectat acestor lucrari.
138. (1) Pentru eliberarea autorizatiei de construire, atât persoanele fizice, cat şi persoanele juridice solicitante datorează o taxa, reprezentand 1% din valoarea de proiect declarata în cererea pentru eliberarea autorizatiei, în conformitate cu proiectul prezentat, în condiţiile Legii nr. 50/1991, inclusiv instalatiile aferente.
(2) Calculul acestei taxe se face de către structurile de specialitate.
(3) În cazul lucrărilor de construire a cladirilor proprietate a persoanelor fizice, dacă valoarea de proiect declarata în cererea pentru eliberarea autorizatiei de construire este mai mica decat valoarea impozabila determinata în condiţiile art. 251 alin. (3) din Codul fiscal, taxa se calculeaza prin aplicarea cotei de 1% sau reduse cu 50%, după caz, asupra valorii impozabile.
(4) Pentru orice alte lucrari supuse autorizarii, în afara lucrărilor de construire a cladirilor proprietate a persoanelor fizice, stabilirea taxei se face cu respectarea prevederilor alin. (1).
139. (1) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de desfiinţare, parţială sau totala, a cladirilor se calculeaza prin aplicarea unei cote de 0,1%, în cazul persoanelor fizice, asupra valorii impozabile a cladirii, iar în cazul persoanelor juridice, asupra valorii de inventar a cladirii.
(2) Atât în cazul persoanelor fizice, cat şi al persoanelor juridice, taxa pentru eliberarea autorizatiei de desfiinţare, parţială sau totala, a oricăror constructii şi amenajari care nu sunt de natura cladirilor se calculeaza prin aplicarea unei cote de 0,1% asupra valorii reale a construcţiilor sau amenajarii supuse desfiintarii, declarata de beneficiarul autorizatiei.
(3) În cazul desfiintarii partiale cuantumul taxei se calculeaza proportional cu suprafaţa construita desfăşurată a cladirii supuse desfiintarii, iar pentru celelalte constructii şi amenajari care nu sunt de natura cladirilor, taxa se calculeaza proportional cu valoarea reala a construcţiilor sau amenajarilor supuse desfiintarii.
(3^1) Prin grija structurilor de specialitate, în termen de cel mult 15 zile de la data terminarii lucrărilor de desfiinţare, se întocmeşte procesul-verbal de receptie, model stabilit potrivit pct. 256, în care se menţionează, pe lângă elementele de identificare a contribuabilului şi a autorizatiei de desfiinţare, data de la care intervin modificari asupra impozitului pe cladiri şi/sau asupra impozitului pe terenul aferent construcţiilor/amenajarilor supuse desfiintarii, precum şi elementele care determina modificările respective, cum ar fi: suprafaţa construita la sol a cladirilor, suprafaţa construita desfăşurată a cladirilor, suprafaţa terenului, valoarea impozabila a cladirilor şi altele care se apreciaza ca fiind necesare pentru fundamentarea modificarilor.
(4) Prin termenul desfiinţare se înţelege demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea parţială sau totala a construcţiei şi a instalaţiilor aferente, precum şi a oricăror altor amenajari.
(5) Prin termenul dezafectare se înţelege schimbarea destinatiei unui imobil.
-------------------
Alin. (1) şi (2) ale punctului 139 din Normele metodologice de aplicare a art. 267 din Legea nr. 571/2003 au fost modificate de punctul 27 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Alin. (3^1) al punctului 139 din Normele metodologice de aplicare a art. 267 din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de punctul 28 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
140. (1) Pentru prelungirea valabilităţii certificatului de urbanism sau autorizatiei de construire se stabileste o taxa reprezentand 30% din taxa initiala.
(2) Cu cel puţin 15 zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a certificatului de urbanism sau autorizatiei de construire se recomanda ca structura specializata sa instiinteze beneficiarul acestora despre necesitatea prelungirii valabilităţii în cazul în care lucrarile de construire nu se finalizează până la termen.
(3) În cazul în care lucrarile de construire nu au fost executate integral până la data expirarii termenului de valabilitate a autorizatiei de construire şi nu s-a solicitat prelungirea valabilităţii acesteia, la data regularizarii taxei se stabileste separat şi taxa prevăzută la art. 267 alin. (10) din Codul fiscal.
141. (1) Taxa pentru eliberarea autorizaţiilor privind lucrarile de racorduri şi bransament la retelele publice de apa, canalizare, gaze, termice, energie electrica, telefonie şi televiziune prin cablu se datorează de către furnizorii serviciilor respective pentru fiecare instalatie/beneficiar. Aceasta autorizatie nu este de natura autorizatiei de construire şi nici nu o inlocuieste pe aceasta în situaţia în care este necesară emiterea autorizatiei de construire.
(2) Autorizatia prevăzută la acest punct, model stabilit potrivit pct. 256, se emite numai de către primari, în functie de raza de competenţa.
(3) Furnizorii serviciilor nu pot efectua lucrarile de racorduri sau bransamente decat după obtinerea autorizatiei, în condiţiile prezentelor norme metodologice, sub sanctiunile prevăzute de lege.
(4) Autorizatia privind lucrarile de racorduri şi bransament la retelele publice de apa, canalizare, gaze, termice, energie electrica, telefonie şi televiziune prin cablu se elibereaza la cererea scrisa a furnizorilor de servicii, potrivit modelului stabilit la pct. 256.
(5) Cererea pentru eliberarea autorizatiei privind lucrarile de racorduri şi bransament la retelele publice de apa, canalizare, gaze, termice, energie electrica, telefonie şi televiziune prin cablu are elementele constitutive ale declaraţiei fiscale şi se depune la structura de specialitate în a carei raza de competenţa teritoriala se realizează oricare dintre racorduri sau bransamente, prevăzute la art. 267 alin. (11) din Codul fiscal, cu cel puţin 30 de zile înainte de data începerii lucrărilor.
142. Taxa pentru avizarea certificatului de urbanism de către comisia de urbanism şi amenajarea teritoriului, de către primari sau de structurile de specialitate din cadrul consiliului judetean, prevăzută la art. 267 alin. (12) din Codul fiscal, se stabileste, prin hotărâre, de către consiliile locale şi se face venit la bugetul local al comunei, al orasului sau al municipiului, după caz, unde se afla amplasat terenul pentru care se emite certificatul de urbanism. La nivelul municipiului Bucureşti aceasta taxa se stabileste, prin hotărâre, de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi se face venit la bugetul local al sectoarelor acestuia.
143. (1) Taxa pentru eliberarea certificatului de nomenclatura stradala şi adresa se datorează pentru fiecare certificat eliberat de către primari în condiţiile Ordonantei Guvernului nr. 33/2002 privind reglementarea eliberarii certificatelor şi adeverintelor de către autorităţile publice centrale şi locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 2 februarie 2002, aprobata cu modificari prin Legea nr. 223/2002, prin care se confirma realitatea existentei domiciliului/resedintei persoanei fizice sau a sediului persoanei juridice la adresa respectiva, potrivit nomenclaturii stradale aprobate la nivelul localităţii.
(2) Taxa pentru eliberarea certificatului de nomenclatura stradala şi adresa se stabileste, prin hotărâre, de către consiliile locale şi se face venit la bugetul local al comunei, al orasului sau al municipiului, după caz. La nivelul municipiului Bucureşti aceasta taxa se stabileste, prin hotărâre, de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi se face venit la bugetul local al sectoarelor acestuia.
(3) Cererea pentru eliberarea certificatului de nomenclatura stradala şi adresa, precum şi Certificatul de nomenclatura stradala şi adresa reprezinta modelele stabilite potrivit pct. 256.
(4) Pentru eliberarea certificatului de nomenclatura stradala nu se datorează şi taxa extrajudiciara de timbru.
144. (1) Taxa datorata pentru eliberarea autorizatiei de construire, atât în cazul persoanelor fizice, cat şi al persoanelor juridice, se stabileste pe baza valorii de proiect declarate de solicitant, care corespunde înregistrărilor din cererea pentru eliberarea autorizatiei respective, şi se plateste anticipat eliberarii acesteia.
(2) În situaţia în care se apreciaza ca valoarea reala declarata a lucrărilor este subevaluata în raport cu alte lucrari similare, compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale din raza de competenţa unde se realizează lucrarile de construire, la sesizarea structurii de specialitate, are obligaţia să efectueze cel puţin inspecţia fiscala parţială, în condiţiile Codului de procedura fiscala, pentru verificarea concordantei dintre valoarea reala a lucrărilor declarate pentru regularizarea taxei şi inregistrarile efectuate în evidenţa contabilă.
(3) Termenul de plată a diferenţei rezultate în urma regularizarii taxei pentru eliberarea autorizatiei de construire este de 15 zile de la data întocmirii procesului-verbal de receptie, dar nu mai tarziu de 15 zile de la data expirarii valabilităţii autorizatiei de construire.
(4) În cazul în care în urma regularizarii taxei de autorizare beneficiarului autorizatiei de construire i se cuvine restituirea unei sume, iar acesta înregistrează obligaţii bugetare restante, regularizarea se face potrivit prevederilor legale în vigoare.
(5) Notiunea situaţia finala, prevăzută la art. 267 alin. (14) lit. c) din Codul fiscal, corespunde procesului-verbal de receptie, model stabilit potrivit pct. 256.
----------------
Alin. (1) şi (5) ale punctului 144 din Normele metodologice de aplicare a art. 267 din Legea nr. 571/2003 au fost modificate de punctul 29 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
145. În cazul persoanelor fizice beneficiare ale autorizatiei de construire pentru cladiri, dacă valoarea reala declarata a lucrărilor de construcţie este mai mica decat valoarea impozabila stabilita în condiţiile art. 251 din Codul fiscal, pentru determinarea taxei se are în vedere aceasta din urma valoare.
146. Nivelurile taxelor prevăzute în suma fixa la acest capitol se stabilesc de către consiliile locale sau consiliile judetene, după caz, între limitele şi în condiţiile prevăzute în Codul fiscal. În cazul municipiului Bucureşti aceasta atributie se indeplineste de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
----------------
Punctul 146 din Normele metodologice de aplicare a art. 267 din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 30 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
Art. 268. - (1) Taxa pentru eliberarea unei autorizaţii pentru desfăşurarea unei activităţi economice este stabilita de către consiliul local în suma de până la 11 lei, în mediul rural şi de până la 57 lei, în mediul urban.
(1^1) Autorizatiile prevăzute la alin. (1) se vizeaza anual, până la data de 31 decembrie a anului în curs pentru anul următor. Taxa de viza reprezinta 50% din cuantumul taxei prevăzute la alin. (1).
(2) Taxa pentru eliberarea autorizaţiilor sanitare de functionare se stabileste de consiliul local şi este de până la 14 lei.
(3) Taxa pentru eliberarea de copii heliografice de pe planuri cadastrale sau de pe alte asemenea planuri, deţinute de consiliile locale, se stabileste de către consiliul local şi este de până la 23 lei.
(4) Taxa pentru eliberarea certificatelor de producător se stabileste de către consiliile locale şi este de până la 57 lei.
(5) Comerciantii a caror activitate se desfăşoară potrivit Clasificarii activităţilor din economia naţionala - CAEN, aprobata prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997, cu modificările ulterioare, în clasa 5530 - restaurante şi 5540 - baruri, datorează bugetului local al comunei, orasului sau municipiului, după caz, în a cărui raza administrativ-teritoriala se afla amplasata unitatea sau standul de comercializare, o taxa pentru eliberarea/vizarea anuală a autorizatiei privind desfăşurarea activităţii de alimentatie publică, stabilita de către consiliile locale în suma de până la 3.000 lei. La nivelul municipiului Bucureşti, aceasta taxa se stabileste de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi se face venit la bugetul local al sectorului în a cărui raza teritoriala se afla amplasata unitatea sau standul de comercializare.
(6) Autorizatia privind desfăşurarea activităţii de alimentatie publică, în cazul în care comerciantul indeplineste condiţiile prevăzute de lege, se emite de către primarul în a cărui raza de competenţa se afla amplasata unitatea sau standul de comercializare.
Norme metodologice
147. Taxele prevăzute la art. 268 alin. (1) din Codul fiscal vizeaza numai persoanele fizice şi asociaţiile familiale prevăzute de Legea nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfăşoară activităţi economice în mod independent.
----------------
Punctul 147 din Normele metodologice de aplicare a art. 268 din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 31 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
148. Autorizatiile prevăzute la art. 268 alin. (1) din Codul fiscal corespund autorizarii pentru desfăşurarea de către persoanele fizice a unor activităţi economice în mod independent, precum şi celor pentru înfiinţarea şi functionarea asociaţiilor familiale.
149. (1) Taxele pentru eliberarea autorizaţiilor pentru desfăşurarea unei activităţi economice sunt anuale, se stabilesc prin hotărâri ale consiliilor locale, adoptate în condiţiile art. 288 alin. (1) din Codul fiscal, şi se achită integral, anticipat eliberarii acestora, indiferent de perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal respectiv.
(2) Abrogat.
(3) Menţiunea privind plata acestor taxe se face pe verso-ul autorizaţiilor.
----------------
Alin. (2) al pct. 149 din Normele metodologice de aplicare a art. 268 din Legea nr. 571/2003 a fost abrogat de punctul 8, subpunctul 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.
150. Taxa pentru eliberarea autorizatiei pentru desfăşurarea unei activităţi economice nu se restituie chiar dacă autorizatia de functionare a fost suspendata sau anulata, după caz.
151. În cazul pierderii ori degradării autorizatiei de functionare, eliberarea alteia se face numai după achitarea taxei în condiţiile prevăzute la pct. 149 alin. (1).
152. În cazul pierderii autorizatiei pentru desfăşurarea unei activităţi economice, titularul sau are obligaţia sa publice pierderea în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. Dovada publicarii se depune la cererea pentru eliberarea noii autorizaţii de functionare.
153. (1) Pentru efectuarea de modificari în autorizatia pentru desfăşurarea unei activităţi economice, potrivit prevederilor Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 507/2002 privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice de către persoane fizice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 58/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 20 februarie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, la cererea titularului sau, după eliberarea acesteia, nu se încasează taxa prevăzută la art. 268 alin. (1) din Codul fiscal.
(2) Taxa de viza prevăzută la art. 268 alin. (1^1) din Codul fiscal se face venit la bugetul local al comunei, al orasului sau al municipiului, după caz.
(3) Taxa pentru eliberarea autorizatiei privind desfăşurarea activităţii de alimentatie publică se stabileste prin hotărâri ale consiliilor locale, adoptate în condiţiile art. 288 alin. (1) din Codul fiscal şi se achită integral, anticipat eliberarii acesteia, indiferent de perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal respectiv.
-------------------
Alin. (2) şi (3) ale punctului 153 din Normele metodologice de aplicare a art. 268 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost introduse de pct. 59 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
154. Taxele pentru eliberarea autorizaţiilor sanitare de functionare, prevăzute la art. 268 alin. (2) din Codul fiscal, sunt anuale şi se achită integral, anticipat eliberarii acestora, indiferent de perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal respectiv şi se fac venit la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde se afla situate obiectivele şi/sau unde se desfăşoară activităţile pentru care se solicita autorizarea. În cazul municipiului Bucureşti, aceste taxe se fac venit la bugetul local al sectorului unde se afla situate obiectivele şi/sau unde se desfăşoară activităţile pentru care se solicita autorizarea.
-------------------
Punctul 154 din Normele metodologice de aplicare a art. 268 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 60 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
155. (1) Taxele prevăzute la art. 268 alin. (2) din Codul fiscal
a) se referă la autorizatiile sanitare de functionare eliberate de directiile de sănătate publică teritoriale în temeiul Legii nr. 100/1998 privind asistenţa de sănătate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 1 iunie 1998, cu modificările şi completările ulterioare;
b) abrogata;
c) se stabilesc prin hotărâri ale consiliilor locale, adoptate în condiţiile art. 288 alin. (1) din Codul fiscal;
d) nu se restituie chiar dacă autorizatia a fost retrasa temporar sau definitiv.
(2) La eliberarea autorizaţiilor sanitare de functionare, directiile de sănătate publică teritoriale vor solicita beneficiarilor autorizaţiilor respective dovada efectuării platii taxelor, în contul unităţii administrativ-teritoriale unde se afla situate obiectivele şi/sau unde se desfăşoară activităţile pentru care se solicita autorizarea.
-------------------
Litera b) a alin. (1) al punctului 155 din Normele metodologice de aplicare a art. 268 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogata de pct. 61 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Alin. (2) al punctului 155 din Normele metodologice de aplicare a art. 268 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 62 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
156. (1) Taxa prevăzută la art. 268 alin. (3) din Codul fiscal, pentru eliberarea de copii heliografice de pe planurile cadastrale sau de pe alte asemenea planuri deţinute de consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti/consiliile judetene se datorează de persoanele fizice şi persoanele juridice beneficiare.
(2) Taxa prevăzută la alin. (1) se stabileste, în lei/mp sau fractiune de mp, prin hotărâri ale autorităţilor deliberative, în condiţiile art. 288 alin. (1).
157. Taxa prevăzută la pct. 156 se achită integral, anticipat eliberarii copiilor heliografice de pe planurile cadastrale sau de pe alte asemenea planuri şi se face venit la bugetul local administrat de către autoritatea deliberativa care detine planurile respective.
--------------------
Punctul 157 din Normele metodologice de aplicare a art. 268 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 63 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
158. (1) Taxa pentru eliberarea certificatelor de producător, prevăzută la art. 268 alin. (4) din Codul fiscal
a) se încasează de la persoanele fizice producători care intra sub incidenţa Hotărârii Guvernului nr. 661/2001 privind procedura de eliberare a certificatului de producător, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 3 august 2001, denumita în continuare Hotărârea Guvernului nr. 661/2001;
b) se achită anticipat eliberarii certificatului de producător;
c) se face venit la bugetele locale ale caror ordonatori principali de credite sunt primarii care au eliberat certificatele de producător respective;
d) nu se restituie chiar dacă certificatul de producător a fost anulat.
(2) Certificatul de producător se elibereaza la cerere, al cărui model este stabilit potrivit anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 661/2001.
(3) Taxa pentru eliberarea certificatelor de producător se stabileste prin hotărâri adoptate de consiliile locale, în condiţiile prevederilor art. 268 alin. (4) coroborate cu cele ale art. 288 alin. (1) din Codul fiscal. În cazul municipiului Bucureşti, aceasta taxa se stabileste prin hotărâre adoptata de Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
(4) Autorităţile deliberative pot stabili taxe pentru eliberarea certificatelor de producător, între limitele din tabloul prevăzut în normele metodologice la pct. 11 alin. (3), diferentiate pe produse.
--------------------
Alin. (4) al punctului 158 din Normele metodologice de aplicare a art. 268 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 64 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
159. Potrivit prevederilor art. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 661/2001, contravaloarea certificatelor de producător se suporta din taxele menţionate la pct. 158 alin. (4) şi pe cale de consecinţa autorităţile deliberative nu pot institui alte taxe pentru eliberarea certificatelor de producător în afara acestora.
159^1. (1) Taxa pentru eliberarea/vizarea anuală a autorizatiei privind desfăşurarea activităţii de alimentatie publică, prevăzută la art. 268 alin. (5) se datorează bugetului local al comunei, orasului sau municipiului, după caz, în a cărui raza administrative se afla amplasata unitatea sau standul de comercializare. Autorizatia se emite de către primarul în a cărui raza de competenţa se afla amplasata unitatea sau standul de comercializare.
(2) Taxele pentru eliberarea privind desfăşurarea de activităţi de alimentatie publică, sunt anuale, se stabilesc prin hotărâri ale consiliilor locale, adoptate în condiţiile art. 268 alin. (5) şi art. 288 alin. (1) din Codul fiscal, şi se achită integral, anticipat eliberarii acestora, indiferent de perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal respectiv.
--------------------
Punctul 159^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 268 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 65 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Scutiri
Art. 269. - Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor nu se datorează pentru
a) certificat de urbanism sau autorizatie de construire pentru lacas de cult sau construcţie anexa;
b) certificat de urbanism sau autorizatie de construire pentru dezvoltarea, modernizarea sau reabilitarea infrastructurilor din transporturi care apartin domeniului public al statului;
c) certificat de urbanism sau autorizatie de construire, pentru lucrarile de interes public judetean sau local;
d) certificat de urbanism sau autorizatie de construire, dacă beneficiarul construcţiei este o institutie publică;
e) autorizatie de construire pentru autostrazile şi caile ferate atribuite prin concesionare, conform legii.
Norme metodologice
160. Taxele pentru eliberarea atât a certificatului de urbanism, cat şi a autorizatiei de construire, prevăzute la art. 269 din Codul fiscal, nu se datorează în urmatoarele cazuri
a) pentru oricare categorie de lucrari referitoare la locasuri de cult, inclusiv pentru constructiile-anexe ale acestora, cu condiţia ca acel cult religios să fie recunoscut oficial în România;
b) pentru lucrarile de dezvoltare, modernizare sau reabilitare a infrastructurilor din transporturi care apartin domeniului public al statului, indiferent de solicitant;
c) pentru lucrarile de interes public judetean sau local;
d) pentru lucrarile privind constructiile ai caror beneficiari sunt instituţiile publice, indiferent de solicitantul autorizatiei;
e) pentru lucrarile privind autostrazile şi caile ferate atribuite prin concesionare în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 30/1995 privind regimul de concesionare a construirii şi exploatarii unor tronsoane de cai de comunicatii terestre - autostrăzi şi cai ferate, aprobata cu modificari prin Legea nr. 136/1996, cu modificările ulterioare.
161. În sensul prezentelor norme metodologice, prin lucrari de interes public se înţelege orice lucrari de constructii şi reparatii finantate de la bugetul local, bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, credite externe sau sume alocate pe bază de parteneriat, efectuate pentru a deservi colectivitatile locale.
Codul fiscal
Capitolul VI
Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama şi publicitate
Taxa pentru serviciile de reclama şi publicitate
Art. 270. - (1) Orice persoană, care beneficiaza de servicii de reclama şi publicitate în România în baza unui contract sau a unui alt fel de înţelegere incheiata cu altă persoană, datorează plata taxei prevăzute în prezentul articol, cu excepţia serviciilor de reclama şi publicitate realizate prin mijloacele de informare în masa scrise şi audiovizuale.
(1^1) Publicitatea realizata prin mijloace de informare în masa scrise şi audiovizuale, în sensul prezentului articol, corespunde activităţilor agentilor de publicitate potrivit Clasificarii activităţilor din economia naţionala - CAEN, cu modificările ulterioare, respectiv publicitatea realizata prin ziare şi alte tiparituri, precum şi prin radio, televiziune şi Internet.
(2) Taxa prevăzută în prezentul articol, denumita în continuare taxa pentru servicii de reclama şi publicitate, se plateste la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza careia persoana presteaza serviciile de reclama şi publicitate.
(3) Taxa pentru servicii de reclama şi publicitate se calculeaza prin aplicarea cotei taxei respective la valoarea serviciilor de reclama şi publicitate.
(4) Cota taxei se stabileste de consiliul local, fiind cuprinsa între 1% şi 3%.
(5) Valoarea serviciilor de reclama şi publicitate cuprinde orice plata obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta pentru serviciile de reclama şi publicitate, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată.
(6) Taxa pentru servicii de reclama şi publicitate se varsă la bugetul local, lunar, până la data de 10 a lunii urmatoare celei în care a intrat în vigoare contractul de prestări de servicii de reclama şi publicitate.
-----------
Alin. (1^1) al art. 270 a fost introdus de pct. 115 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.
Alin. (1^1) al art. 270 a fost modificat de pct. 36 al art. I din LEGEA nr. 163 din 1 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 1 iunie 2005.
Norme metodologice
162. Beneficiarii serviciilor de reclama şi publicitate realizate în baza unui contract sau a unei altfel de înţelegeri incheiate cu oricare altă persoană datorează taxa, prevăzută la art. 270 din Codul fiscal, la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza careia persoana respectiva presteaza aceste servicii de reclama şi publicitate.
163. (1) Taxa pentru serviciile de reclama şi publicitate, se calculeaza prin aplicarea unei cote cuprinse între 1% şi 3%, inclusiv, asupra valorii serviciilor de reclama şi publicitate, prevăzută în contract, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.
(2) Nivelul cotei se stabileste de către consiliile locale în cursul lunii mai a fiecarui an pentru anul fiscal următor, potrivit art. 288 alin. (1) din Codul fiscal.
164. (1) Taxa se plateste lunar de către prestatorul serviciului de reclama şi publicitate, pe toata durata desfăşurării contractului, până la data de 10 a lunii urmatoare datorarii taxei.
(2) Taxa se datorează de la data intrarii în vigoare a contractului.
Codul fiscal
Taxa pentru afisaj în scop de reclama şi publicitate
Art. 271*). - (1) Orice persoană care utilizeaza un panou, afisaj sau structura de afisaj pentru reclama şi publicitate într-un loc public datorează plata taxei anuale prevăzute în prezentul articol către bugetul local al autorităţii administraţiei publice locale în raza careia este amplasat panoul, afisajul sau structura de afisaj respectiva.
(2) Valoarea taxei pentru afisaj în scop de reclama şi publicitate se calculeaza anual, prin înmulţirea numarului de metri patrati sau a fractiunii de metru patrat a suprafetei afisajului pentru reclama sau publicitate cu suma stabilita de consiliul local, astfel
a) în cazul unui afisaj situat în locul în care persoana deruleaza o activitate economica, suma este de până la 200.000 lei;
b) în cazul oricărui alt panou, afisaj sau structura de afisaj pentru reclama şi publicitate, suma este de până la 150.000 lei.
┌─────────────────────────┬────────────────────────────┬────────────────────────────┐
│Art. 271 alin.(2) Taxa │ NIVELURILE │ NIVELURILE INDEXATE │
│ pentru afisaj în │ PENTRU ANUL 2004 │ PENTRU ANUL 2005 │
│ scop de reclama şi ├────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│ publicitate │-lei/mý sau fractiune de mý-│-lei/mý sau fractiune de mý-│
├─────────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│a) în cazul unui afisaj │ între 0 şi 200.000 inclusiv│ între 0 şi 214.000 inclusiv│
│situat în locul în care │ │ │
│persoana deruleaza o │ │ │
│activitate economica │ │ │
├─────────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│b) în cazul oricărui alt │ între 0 şi 150.000 inclusiv│ între 0 şi 161.000 inclusiv│
│panou, afisaj sau struc- │ │ │
│tura de afisaj pentru re-│ │ │
│clama şi publicitate │ │ │
└─────────────────────────┴────────────────────────────┴────────────────────────────┘
----------------
În Anexa la HOTĂRÂREA nr. 783 din 19 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 482 din 28 mai 2004, la pct. I, sunt prevăzute nivelurile indexate pentru anul 2005, referitoare la valoarea taxei pentru pentru afisaj în scop de reclama şi publicitate.
*) Nivelurile indexate pentru anul 2006 sunt prevăzute în Anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului IX din Codul fiscal cuprinsa în acest act normativ.
----------------
Nivelurile aplicabile în anul fiscal 2007, pentru impozitul prevăzut la art. 271, alin. (2), sunt prevăzute în anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului IX din Codul fiscal, cuprinsa în acest act normativ.
(3) Taxa pentru afisaj în scop de reclama şi publicitate se recalculeaza pentru a reflecta numărul de luni sau fractiunea din luna dintr-un an calendaristic în care se afişează în scop de reclama şi publicitate.
(4) Taxa pentru afisajul în scop de reclama şi publicitate se plateste anual, anticipat sau trimestrial, în patru rate egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 noiembrie, inclusiv.
(5) Consiliile locale pot impune persoanelor care datorează taxa pentru afisaj în scop de reclama şi publicitate să depună o declaratie anuală la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale.
Norme metodologice
165. (1) Pentru utilizarea unui panou, afisaj sau structura de afisaj pentru reclama şi publicitate într-un loc public, care nu are la baza un contract de publicitate, consiliile locale stabilesc, prin hotărâre, taxa pentru afisaj în scop de reclama şi publicitate, pe metru patrat de afisaj, plătită de utilizator la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza careia este amplasat panoul, afisajul sau structura de afisaj. La nivelul municipiului Bucureşti aceasta taxa se stabileste, prin hotărâre, de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi se face venit la bugetul local al sectorului în raza caruia este amplasat panoul, afisajul sau structura de afisaj.
(2) În cazul în care panoul, afisajul sau structura de afisaj este inchiriata unei alte persoane, utilizatorul final va datora taxa în condiţiile art. 270 sau art. 271 din Codul fiscal, după caz.
166. Taxa datorata se calculeaza prin înmulţirea numarului de metri patrati sau a fractiunii de metru patrat a afisajului cu taxa stabilita de autoritatea deliberativa.
167. (1) Suprafaţa pentru care se datorează taxa pentru afisaj în scop de reclama şi publicitate este determinata de dreptunghiul imaginar în care se inscriu toate elementele ce compun afisul, panoul sau firma, după caz.
(2) Exemplu de afis, panou sau firma
(3) Suprafaţa pentru care se datorează taxa pentru afisaj în scop de reclama şi publicitate, potrivit exemplului de la alin. (2), se determina prin înmulţirea L x l, respectiv 5,73 m x 4,08 m = 23,38 mp.
(4) Firma instalata la locul în care o persoană deruleaza o activitate economica este asimilata afisului.
168. (1) În sensul prevederilor art. 271 alin. (4) din Codul fiscal, se fac urmatoarele precizări
a) se considera ca taxa pentru afisajul în scop de reclama şi publicitate se plateste anual, anticipat, atunci când un contribuabil stinge obligaţia de plată datorata pentru anul fiscal respectiv, înainte de data de 15 martie, inclusiv, a aceluiasi an fiscal;
b) se considera ca taxa pentru afisajul în scop de reclama şi publicitate se plateste trimestrial, atunci când un contribuabil stinge obligaţia de plată datorata pentru anul fiscal respectiv, în patru rate egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 noiembrie, inclusiv.
(2) Taxa se calculeaza pentru un an fiscal sau pentru numărul de luni şi zile rămase până la sfârşitul anului fiscal şi se plateste de către utilizatorul panoului, afisajului sau structurii de afisaj, potrivit prevederilor alin. (1).
169. Consiliile locale, prin hotărârile adoptate în condiţiile pct. 165 alin. (1), pot stabili obligaţia ca persoanele care datorează aceasta taxa să depună o declaratie fiscala, model stabilit conform pct. 256. În cazul în care autorităţile deliberative opteaza pentru obligaţia depunerii declaraţiei fiscale, aceasta va fi depusa la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale în a carei raza este amplasat panoul, afisajul sau structura de afisaj, sub sanctiunile prevăzute la art. 294 alin. (2) din Codul fiscal, în termen de 30 de zile de la data amplasarii.
Codul fiscal
Scutiri
Art. 272. - (1) Taxa pentru serviciile de reclama şi publicitate şi taxa pentru afisaj în scop de reclama şi publicitate nu se aplică instituţiilor publice, cu excepţia cazurilor când acestea fac reclama unor activităţi economice.
(2) Taxa prevăzută în prezentul articol, denumita în continuare taxa pentru afisaj în scop de reclama şi publicitate, nu se aplică unei persoane care inchiriaza panoul, afisajul sau structura de afisaj unei alte persoane, în acest caz taxa prevăzută la art. 270 fiind plătită de aceasta ultima persoana.
(3) Taxa pentru afisaj în scop de reclama şi publicitate nu se datorează pentru afisele, panourile sau alte mijloace de reclama şi publicitate amplasate în interiorul cladirilor.
(4) Taxa pentru afisaj în scop de reclama şi publicitate nu se aplică pentru panourile de identificare a instalaţiilor energetice, marcaje de avertizare sau marcaje de circulatie, precum şi alte informaţii de utilitate publică şi educationale.
(5) Nu se datorează taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama şi publicitate pentru afisajul efectuat pe mijloacele de transport care nu sunt destinate, prin construcţia lor, realizării de reclama şi publicitate.
Norme metodologice
170. Intra sub incidenţa prevederilor art. 272 alin. (3) din Codul fiscal şi afisele expuse în exteriorul cladirii, prin care se fac publice spectacolele de natura celor prevăzute la art. 273 din Codul fiscal, dar numai cele de la sediul organizatorului şi/sau locul desfăşurării spectacolului, fiind asimilate celor amplasate în interiorul cladirilor.
Codul fiscal
Capitolul VII
Impozitul pe spectacole
Reguli generale
Art. 273. - (1) Orice persoană care organizeaza o manifestare artistica, o competitie sportiva sau alta activitate distractiva în România are obligaţia de a plati impozitul prevăzut în prezentul capitol, denumit în continuare impozitul pe spectacole.
(2) Impozitul pe spectacole se plateste la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza careia are loc manifestarea artistica, competitia sportiva sau alta activitate distractiva.
Norme metodologice
171. Persoanele fizice şi persoanele juridice care organizeaza manifestari artistice, competitii sportive sau orice alta activitate distractiva, cu caracter permanent sau ocazional, datorează impozitul pe spectacole, calculat în cote procentuale asupra incasarilor din vanzarea abonamentelor şi biletelor de intrare sau, după caz, în suma fixa, în functie de suprafaţa incintei, în cazul videotecilor şi discotecilor.
172. Impozitul pe spectacole se plateste lunar, până la data de 15, inclusiv, a lunii urmatoare celei în care se organizeaza spectacolul, la bugetele locale ale comunelor, ale oraşelor sau ale municipiilor, după caz, în a caror raza de competenţa se desfăşoară spectacolele. La nivelul municipiului Bucureşti impozitul pe spectacole se face venit la bugetul local al sectoarelor în a caror raza de competenţa se desfăşoară spectacolele.
Codul fiscal
Calculul impozitului
Art. 274. - (1) Cu excepţiile prevăzute la art. 275, impozitul pe spectacole se calculeaza prin aplicarea cotei de impozit la suma încasată din vanzarea biletelor de intrare şi a abonamentelor.
(2) Cota de impozit se determina după cum urmeaza
a) în cazul unui spectacol de teatru, ca de exemplu o piesa de teatru, balet, opera, opereta, concert filarmonic sau alta manifestare muzicala, prezentarea unui film la cinematograf, un spectacol de circ sau orice competitie sportiva interna sau internationala, cota de impozit este egala cu 2%;
b) în cazul oricarei alte manifestari artistice decat cele enumerate la lit. a), cota de impozit este egala cu 5%.
(3) Suma primita din vanzarea biletelor de intrare sau a abonamentelor nu cuprinde sumele platite de organizatorul spectacolului în scopuri caritabile, conform contractului scris intrat în vigoare inaintea vanzarii biletelor de intrare sau a abonamentelor.
(4) Persoanele care datorează impozitul pe spectacole stabilit în conformitate cu prezentul articol au obligaţia de
a) a inregistra biletele de intrare şi/sau abonamentele la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale care îşi exercită autoritatea asupra locului unde are loc spectacolul;
b) a anunta tarifele pentru spectacol în locul unde este programat să aibă loc spectacolul, precum şi în orice alt loc în care se vand bilete de intrare şi/sau abonamente;
c) a preciza tarifele pe biletele de intrare şi/sau abonamente şi de a nu incasa sume care depasesc tarifele precizate pe biletele de intrare şi/sau abonamente;
d) a emite un bilet de intrare şi/sau abonament pentru toate sumele primite de la spectatori;
e) a asigura, la cererea compartimentului de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale, documentele justificative privind calculul şi plata impozitului pe spectacole;
f) a se conforma oricăror alte cerinţe privind tipărirea, inregistrarea, avizarea, evidenta şi inventarul biletelor de intrare şi al abonamentelor, care sunt precizate în normele elaborate în comun de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, contrasemnate de Ministerul Culturii şi Cultelor şi Agentia Naţionala pentru Sport.
Norme metodologice
173. Organizatorii de manifestari artistice cinematografice, teatrale, muzicale şi folclorice datorează impozit pe spectacole, în condiţiile prezentelor norme metodologice, calculat asupra incasarilor din vanzarea biletelor de intrare/abonamentelor, din care se scade valoarea timbrelor cinematografice, teatrale, muzicale, folclorice sau de divertisment, după caz, determinata potrivit prevederilor
a) Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 14 iunie 1994, cu modificările şi completările ulterioare;
b) Normelor metodologice emise de Ministerul Finanţelor nr. 48.211/1994 privind perceperea, incasarea, virarea, utilizarea, evidenta şi controlul destinatiei sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric şi al artelor plastice, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 17 octombrie 1994, cu modificările şi completările ulterioare.
174. Pentru manifestarile artistice şi competitiile sportive impozitul pe spectacole se stabileste asupra incasarilor din vanzarea abonamentelor şi a biletelor de intrare, prin aplicarea urmatoarelor cote
a) 2% pentru manifestarile artistice de teatru, de opera, de opereta, de filarmonica, cinematografice, muzicale, de circ, precum şi pentru competitiile sportive interne şi internationale;
b) 5% pentru manifestarile artistice de genul: festivaluri, concursuri, cenacluri, serate, recitaluri sau alte asemenea manifestari artistice ori distractive care au un caracter ocazional.
175. Contribuabililor care desfăşoară activităţi sau servicii de natura celor menţionate la art. 274 alin. (2) din Codul fiscal le revine obligaţia de a inregistra la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în a caror raza teritoriala îşi au domiciliul sau sediul, după caz, atât abonamentele, cat şi biletele de intrare şi de a afisa tarifele la casele de vanzare a biletelor, precum şi la locul de desfăşurare a spectacolelor, interzicandu-li-se sa incaseze sume care depasesc tarifele precizate pe biletele de intrare şi/sau abonamente.
176. În cazul în care contribuabilii prevăzuţi la pct. 175 organizeaza aceste spectacole în raza teritoriala de competenţa a altor autorităţi ale administraţiei publice locale decat cele de la domiciliul sau sediul lor, după caz, acestora le revine obligaţia de a viza abonamentele şi biletele de intrare la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în a caror raza teritoriala se desfăşoară spectacolele.
177. (1) Normele privind tipărirea, inregistrarea, avizarea, evidenta şi inventarul biletelor de intrare şi al abonamentelor se elaboreaza în comun de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, contrasemnate de Ministerul Culturii şi Cultelor şi de Agentia Naţionala pentru Sport.
(2) Formularele tipizate aflate în stoc până la data publicarii normelor prevăzute la alin. (1) vor putea fi utilizate până la epuizare, în condiţiile adaptarii corespunzătoare.
Codul fiscal
Reguli speciale pentru videoteci şi discoteci
Art. 275. - (1) În cazul unei manifestari artistice sau al unei activităţi distractive care are loc intr-o videoteca sau discoteca, impozitul pe spectacole se calculeaza pe baza suprafetei incintei prevăzute în prezentul articol.
(2) Impozitul pe spectacole se stabileste pentru fiecare zi de manifestare artistica sau de activitate distractiva, prin înmulţirea numarului de metri patrati ai suprafetei incintei videotecii sau discotecii cu suma stabilita de consiliul local, astfel
a) în cazul videotecilor, suma este de până la 1.000;
b) în cazul discotecilor, suma este de până la 2.000 lei.
┌─────────────────────────┬────────────────────────────┬────────────────────────────┐
│Art. 275 alin.(2) Mani- │NIVELURILE PENTRU ANUL 2004 │ NIVELURILE INDEXATE │
│ festarea artistica │ - ART. 275 ALIN.(2) COROBO-│ PENTRU ANUL 2005 │
│ sau activitatea │ RAT CU ART.296 ALIN.(1) │ │
│ distractiva ├────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│ │ -lei/mý - │ -lei/mý - │
├─────────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│b) în cazul videotecilor │ între 0 şi 1.100 inclusiv │ între 0 şi 1.200 inclusiv │
├─────────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│b) în cazul discotecilor │ între 0 şi 2.200 inclusiv │ între 0 şi 2.400 inclusiv │
└─────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────┘
----------------
În Anexa la HOTĂRÂREA nr. 783 din 19 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 482 din 28 mai 2004, la pct. I, sunt prevăzute nivelurile indexate pentru anul 2005, referitoare la valoarea impozitului pe spectacole, pentru situaţiile prevăzute la lit. a) şi b) ale alin. (2) al art. 275.
*) Nivelurile indexate pentru anul 2006 sunt prevăzute în Anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului IX din Codul fiscal cuprinsa în acest act normativ.
----------------
Nivelurile aplicabile în anul fiscal 2007, pentru impozitul prevăzut la art. 275, alin. (2), sunt prevăzute în anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului IX din Codul fiscal, cuprinsa în acest act normativ.
(3) Impozitul pe spectacole se ajusteaza prin înmulţirea sumei stabilite, potrivit alin. (2), cu coeficientul de corectie corespunzător, precizat în tabelul următor
────────────────────────────────────────────────────────────
Rangul localităţii Coeficient de corectie
────────────────────────────────────────────────────────────
0 8,00
I 5,00
II 4,00
III 3,00
IV 1,10
V 1,00
────────────────────────────────────────────────────────────
(4) Persoanele care datorează impozitul pe spectacole stabilit în conformitate cu prezentul articol au obligaţia de a depune o declaratie la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale privind spectacolele programate pe durata unei luni calendaristice. Declaratia se depune până la data de 15, inclusiv, a lunii precedente celei în care sunt programate spectacolele respective.
Norme metodologice
178. (1) Prin discoteca, în sensul prezentelor norme metodologice, se înţelege activitatea artistica şi distractiva desfăşurată intr-o incinta prevăzută cu instalaţii electronice speciale de lumini, precum şi de redare şi auditie de muzica, unde se danseaza, indiferent cum este denumita ori de felul cum este organizata ca activitate, respectiv
a) integrată sau conexa activităţilor comerciale de natura celor ce intra sub incidenţa diviziunii 55 sau a activităţilor de spectacole specifice grupei 923 din CAEN-rev.1;
b) integrată sau conexa oricăror alte activităţi nementionate la lit. a);
c) individuala;
d) cu sau fără disc-jockey.
(2) Nu sunt de natura discotecilor activităţile prilejuite de organizarea de nunti, de botezuri şi de revelioane.
(3) Prin videoteca, în sensul prezentelor norme metodologice, se înţelege activitatea artistica şi distractiva desfăşurată intr-o incinta prevăzută cu instalaţii electronice speciale de redare şi vizionare de filme; nu este de natura videotecii activitatea care intra sub incidenţa clasei 9213 din CAEN-rev.1.
(4) În cazul videotecilor şi discotecilor nu se aplică prevederile referitoare la tipărirea, inregistrarea, avizarea, evidenta şi inventarul biletelor de intrare şi al abonamentelor.
179. (1) Pentru determinarea impozitului pe spectacole, în cazul videotecilor şi discotecilor, prin incinta se înţelege spatiul inchis în interiorul unei cladiri, suprafaţa teraselor sau suprafaţa de teren afectată pentru organizarea acestor activităţi artistice şi distractive.
(2) Pentru dimensionarea suprafetei incintei în functie de care se stabileste impozitul pe spectacole se insumeaza suprafetele utile afectate acestor activităţi, precum şi, acolo unde este cazul, suprafaţa utila a incintelor în care se consuma bauturi alcoolice, bauturi răcoritoare sau cafea, indiferent dacă participantii stau în picioare sau pe scaune, precum şi suprafaţa utila a oricăror alte incinte în care se desfăşoară o activitate distractiva conexa programelor de videoteca sau discoteca.
(3) Prin zi de functionare, pentru determinarea impozitului pe spectacole, se înţelege intervalul de timp de 24 de ore, precum şi orice fractiune din acesta inauntrul caruia se desfăşoară activitatea de videoteca sau discoteca, chiar dacă programul respectiv cuprinde timpi din două zile calendaristice consecutive.
180. (1) Cuantumul impozitului, prevăzut în suma fixa la art. 275 alin. (2) din Codul fiscal, se stabileste de către consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în cursul lunii mai a fiecarui an pentru anul fiscal următor, astfel
I. se stabileste o valoare cuprinsa între limitele prevăzute la art. 275 alin. (2) din Codul fiscal;
II. asupra valorii stabilite potrivit menţiunii de la lit. a) se aplică coeficientul de corectie ce corespunde rangului localităţii respective, astfel;
a) localităţi urbane de rangul 0 .......... 8,00;
b) localităţi urbane de rangul I .......... 5,00;
c) localităţi urbane de randul II ......... 4,00;
d) localităţi urbane de rangul III ........ 3,00;
e) localităţi rurale de rangul IV ......... 1,10;
f) localităţi rurale de rangul V .......... 1,00;
III. asupra valorii rezultate potrivit menţiunii de la lit. b) se poate aplica majorarea anuală, hotarata de către consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti, cu până la 20%, prevăzută de art. 287 din Codul fiscal, reprezentand impozitul pe spectacole, în lei/mp zi, ce se percepe pentru activitatea de videoteca sau discoteca.
(2) Contribuabilii care intra sub incidenţa art. 275 alin. (1) din Codul fiscal au obligaţia să prezinte releveul suprafetei incintei o dată cu depunerea declaraţiei fiscale şi ori de cate ori intervine o modificare a acestei suprafete, ţinând seama de prevederile pct. 179 alin. (1) şi (2).
181. (1) În cazul contribuabililor care organizeaza activităţi artistice şi distractive de videoteca şi discoteca, impozitul pe spectacole se determina pe baza suprafetei incintei afectate pentru organizarea acestor activităţi, nefiind necesare bilete sau abonamente.
(2) Contribuabilii care organizeaza activităţi artistice şi distractive de videoteca şi discoteca, în calitatea lor de platitori de impozit pe spectacole, au obligaţia de a depune Declaratia fiscala pentru stabilirea impozitului pe spectacole, în cazul activităţilor artistice şi distractive de videoteca şi discoteca, stabilita potrivit pct. 256, până cel tarziu la data de 15 inclusiv, pentru luna urmatoare.
Codul fiscal
Scutiri
Art. 276. - Impozitul pe spectacole nu se aplică spectacolelor organizate în scopuri umanitare.
Norme metodologice
182. Contractele incheiate între contribuabilii organizatori de spectacole şi beneficiarii sumelor cedate în scopuri umanitare se vor inregistra la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în a caror raza teritoriala se desfăşoară spectacolul, prealabil organizarii acestuia. Pentru aceste sume nu se datorează impozit pe spectacol.
183. Contractele care intra sub incidenţa prevederilor art. 276 din Codul fiscal sunt cele ce fac obiectul prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 25 mai 1994, cu modificările şi completările ulterioare.
Codul fiscal
Plata impozitului
Art. 277. - (1) Impozitul pe spectacole se plateste lunar până la data de 15, inclusiv, a lunii urmatoare celei în care a avut loc spectacolul.
(2) Orice persoană care datorează impozitul pe spectacole are obligaţia de a depune o declaratie la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale, până la data stabilita pentru fiecare plata a impozitului pe spectacole. Formatul declaraţiei se precizeaza în normele elaborate în comun de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.
(3) Persoanele care datorează impozitul pe spectacole raspund pentru calculul corect al impozitului, depunerea la timp a declaraţiei şi plata la timp a impozitului.
Norme metodologice
184. Impozitul pe spectacole se plateste lunar, până la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei în care se realizează venitul, la bugetele locale, potrivit destinatiilor prevăzute la pct. 172.
Codul fiscal
Capitolul VIII
Taxa hoteliera
Reguli generale
Art. 278. - (1) Consiliul local poate institui o taxa pentru sederea intr-o unitate de cazare, intr-o localitate asupra careia consiliul local îşi exercită autoritatea, dar numai dacă taxa se aplică conform prezentului capitol.
(2) Taxa pentru sederea intr-o unitate de cazare, denumita în continuare taxa hoteliera, se încasează de către persoanele juridice prin intermediul cărora se realizează cazarea, o dată cu luarea în evidenta a persoanelor cazate.
(3) Unitatea de cazare are obligaţia de a varsa taxa colectata în conformitate cu alin. (2) la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza careia este situata aceasta.
Norme metodologice
185. (1) Instituirea taxei hoteliere constituie atributia optionala a consiliilor locale ale comunelor, ale oraşelor sau ale municipiilor, după caz. La nivelul municipiului Bucureşti aceasta atributie se indeplineste de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
(2) Hotărârea privind instituirea taxei hoteliere se adoptă în cursul lunii mai şi se aplică în anul fiscal următor, în condiţiile prezentelor norme metodologice. Neadoptarea hotărârii până la data de 31 mai a fiecarui an fiscal corespunde optiunii autorităţii deliberative de a nu institui taxa hoteliera pentru anul fiscal următor.
186. Persoanele juridice prin intermediul cărora se realizează cazarea au obligaţia ca în documentele utilizate pentru incasarea tarifelor de cazare să evidenţieze distinct taxa hoteliera încasată determinata în functie de cota şi, după caz, de numărul de zile stabilite de către autorităţile deliberative.
187. Sumele încasate cu titlu de taxa hoteliera se varsă la bugetul local al comunei, al orasului sau al municipiului, după caz, în a carei raza de competenţa se afla unitatea de cazare, lunar, până la data de 10 a lunii în curs pentru luna precedenta, cu excepţia situaţiilor în care această dată coincide cu o zi nelucratoare, caz în care virarea se face în prima zi lucratoare urmatoare. La nivelul municipiului Bucureşti aceasta taxa se face venit la bugetul local al sectorului în a cărui raza de competenţa se afla unitatea de cazare.
Codul fiscal
Calculul taxei
Art. 279. - (1) Taxa hoteliera se calculeaza prin aplicarea cotei stabilite la tarifele de cazare practicate de unitatile de cazare.
(2) Cota taxei se stabileste de consiliul local şi este cuprinsa între 0,5% şi 5%. În cazul unităţilor de cazare amplasate intr-o statiune turistica, cota taxei poate varia în functie de clasa cazarii în hotel.
(3) Taxa hoteliera se datorează pentru întreaga perioadă de sedere, cu excepţia cazului unităţilor de cazare amplasate intr-o statiune turistica, atunci când taxa se datorează numai pentru o singura noapte, indiferent de perioada reala de cazare.
Norme metodologice
188. (1) În cazul în care autorităţile prevăzute la pct. 185 opteaza pentru instituirea taxei hoteliere, cota se stabileste între 0,5% şi 5% inclusiv şi se aplică după cum urmeaza
a) pentru sederea în municipii, oraşe sau comune, altele decat cele declarate, conform legii, statiuni turistice, taxa hoteliera se aplică la tarifele de cazare practicate de unitatile hoteliere pentru fiecare persoana care datorează aceasta taxa; numărul de zile pentru care se datorează taxa hoteliera se stabileste de către autorităţile deliberative respective;
b) pentru sederea în statiunile turistice, atât cele de interes naţional, cat şi cele de interes local, declarate ca atare prin hotărâre a Guvernului, în condiţiile Ordonantei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 755/2001, cu modificările şi completările ulterioare, taxa hoteliera se aplică la tarifele de cazare practicate de unitatile de cazare numai pentru o noapte de cazare, pentru fiecare persoana care datorează aceasta taxa, indiferent de perioada reala de cazare.
(2) Prin perioada reala de cazare se înţelege perioada neintrerupta în care o persoană fizica este cazata intr-o unitate de cazare; perioada poate fi de una sau de mai multe zile.
Codul fiscal
Scutiri
Art. 280. - Taxa hoteliera nu se aplică pentru
a) persoanele fizice în vârsta de până la 18 ani inclusiv;
b) persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat ori persoanele invalide de gradul I sau II;
c) pensionarii sau studentii;
d) persoanele fizice aflate pe durata satisfacerii stagiului militar;
e) veteranii de razboi;
f) vaduvele de razboi sau vaduvele veteranilor de razboi care nu s-au recasatorit;
g) persoanele fizice prevăzute la art. 1 al Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în strainatate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare;
h) sotul sau sotia uneia dintre persoanele fizice menţionate la lit. b)-g), care este cazat/cazata împreună cu o persoană mentionata la lit. b)-g).
Norme metodologice
189. Pentru a beneficia de scutirea de la plata taxei hoteliere, persoanele interesate trebuie să faca dovada cu: certificatul de încadrare intr-o categorie de persoane cu handicap, cuponul de pensie, carnetul de student sau orice alt document similar, insotit de actul de identitate. În cazul persoanelor în vârsta de până la 14 ani, actul de identitate este certificatul de nastere sau alte documente care atesta situaţia respectiva.
Codul fiscal
Plata taxei
Art. 281. - (1) Unitatile de cazare au obligaţia de a varsa taxa hoteliera la bugetul local, lunar, până la data de 10, inclusiv, a lunii urmatoare celei în care s-a colectat taxa hoteliera de la persoanele care au platit cazarea.
(2) Unitatile de cazare au obligaţia de a depune lunar o declaratie la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale, până la data stabilita pentru fiecare plata a taxei hoteliere, inclusiv. Formatul declaraţiei se precizeaza în normele elaborate în comun de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.
Norme metodologice
190. Sumele încasate cu titlu de taxa hoteliera se varsă la bugetul local al comunelor/oraşelor/municipiilor/sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, în a caror raza de competenţa se afla unitatea de cazare, lunar, până la data de 10 a lunii în curs pentru luna precedenta, cu excepţia situaţiilor în care această dată coincide cu o zi nelucratoare, caz în care virarea se face în prima zi lucratoare urmatoare.
191. La virarea sumelor reprezentand taxa hoteliera, unitatile de cazare, persoane juridice, prin intermediul cărora se realizează cazarea, vor depune la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale respective o declaratie-decont, model prevăzut la pct. 256 din prezentele norme metodologice, care să cuprindă sumele încasate şi virate pentru luna de referinţa. Virarea sumelor se face în primele 10 zile ale fiecarei luni pentru luna precedenta.
Codul fiscal
Capitolul IX
Taxe speciale
Taxe speciale
Art. 282. - (1) Pentru functionarea unor servicii publice locale create în interesul persoanelor fizice şi juridice, consiliile locale, judetene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dup caz, pot adopta taxe speciale.
(2) Domeniile în care consiliile locale, judetene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot adopta taxe speciale pentru serviciile publice locale, precum şi cuantumul acestora se stabilesc în conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 45/2003 privind finanţele publice locale.
(3) Taxele speciale se încasează numai de la persoanele fizice şi juridice care beneficiaza de serviciile oferite de institutia/serviciul public de interes local, potrivit regulamentului de organizare şi functionare a acesteia/acestuia, sau de la cele care sunt obligate, potrivit legii, să efectueze prestatii ce intră în sfera de activitate a acestui tip de serviciu.
(4) Consiliile locale, judetene sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, nu pot institui taxe speciale concesionarilor din sectorul utilitatilor publice (gaze naturale, apa, energie electrica), pentru existenta pe domeniul public/privat al unităţilor administrativ-teritoriale a retelelor de apa, de transport şi distribuţie a energiei electrice şi a gazelor naturale.
Norme metodologice
192. Consiliile locale, consiliile judetene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, prin regulamentul aprobat, vor stabili condiţiile şi sectoarele de activitate în conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 45/2003 privind finanţele publice locale, precum şi modul de organizare şi functionare a serviciilor publice pentru care se propun taxele respective şi modalitatile de consultare şi de obtinere a acordului persoanelor fizice şi juridice beneficiare ale serviciilor respective.
193. Hotărârile adoptate de către autorităţile prevăzute la pct. 192, în legătură cu perceperea taxelor speciale de la persoanele fizice şi juridice platitoare, vor fi afisate la sediul autorităţilor administraţiei publice locale şi vor fi publicate, potrivit legii.
194. Împotriva acestor hotărâri persoanele interesate pot face contestaţie în termen de 15 zile de la afisarea sau publicarea acestora. După expirarea acestui termen autoritatea deliberativa care a adoptat hotărârea se intruneste şi delibereaza asupra contestatiilor primite.
195. (1) Taxele speciale se încasează numai de la persoanele fizice şi juridice care se folosesc de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective.
(2) Eliminat.
(3) Taxe speciale nu se pot institui concesionarilor din sectorul utilitatilor publice (gaze naturale, apa, energie electrica), pentru existenta pe domeniul public/privat al unităţilor administrativ-teritoriale a retelelor de apa, de transport şi distribuţie a energiei electrice şi a gazelor naturale.
--------------------
Alin. (3) al punctului 195 din Normele metodologice de aplicare a art. 268 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 66 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
196. Taxele speciale, instituite potrivit prevederilor art. 282 din Codul fiscal, se încasează într-un cont distinct, deschis în afara bugetului local, fiind utilizate în scopurile pentru care au fost înfiinţate, iar contul de execuţie al acestora se aproba de consiliul local, consiliul judetean sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz.
------------------
Alineatul (2) al pct. 195 al cap. IX din titlul IX a fost eliminat de RECTIFICAREA nr. 44 din 22 ianuarie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 161 din 24 februarie 2004.
Codul fiscal
Capitolul X
Alte taxe locale
Alte taxe locale
Art. 283. [...]
(3) Taxele prevăzute la alin. (1) şi (2) se calculeaza şi se platesc în conformitate cu procedurile aprobate de autorităţile deliberative interesate.
Norme metodologice
197. Abrogat;
198. Abrogat.
199. Abrogat.
200. Abrogat.
201. Abrogat.
202. Abrogat.
203. Abrogat.
204. Abrogat.
--------------
Punctele 197-204 din Normele metodologice de aplicare a art. 283 din Legea nr. 571/2003 au fost abrogate de punctul 32 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
205. Procedurile prevăzute la art. 283 alin. (3) din Codul fiscal vor fi aprobate de autorităţile deliberative interesate pentru anul fiscal următor, în termenul prevăzut la art. 288 din Codul fiscal.
--------------
Punctul 205 din Normele metodologice de aplicare a art. 283, alin. (3) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 33 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
Capitolul XI
Facilităţi comune
-------------
Denumirea Cap. XI din Titlul IX a fost modificata de pct. 247 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
Facilităţi pentru persoane fizice
Art. 284. - (1) Impozitul pe cladiri, impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor, precum şi alte taxe prevăzute la art. 282 şi art. 283 nu se aplică pentru
a) veteranii de razboi;
b) persoanele fizice prevăzute la art. 1 al Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în strainatate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în alte legi.
(2) Persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) şi art. 4 alin. (1) din Legea recunostintei faţă de eroii-martiri şi luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, nu datorează
a) impozitul pe cladiri pentru locuinta situata la adresa de domiciliu;
b) impozitul pe teren aferent cladirii prevăzute la lit. a);
c) taxa asupra mijloacelor de transport aferenta unui singur autoturism tip hycomat sau a unui mototriciclu.
(3) Impozitul pe cladiri şi impozitul pe teren nu se aplică vaduvelor de razboi şi vaduvelor veteranilor de razboi care nu s-au recasatorit.
(4) Impozitul pe cladiri, impozitul pe teren şi taxa pentru eliberarea unei autorizaţii pentru desfăşurarea unei activităţi economice nu se datorează de către persoanele cu handicap grav sau accentuat şi de persoanele incadrate în gradul I de invaliditate.
(5) În cazul unei cladiri, al unui teren sau al unui mijloc de transport detinut în comun de o persoană fizica prevăzută la alin. (1), (2), (3) sau (4), scutirea fiscala se aplică integral pentru proprietăţile deţinute în comun de soti.
(6) Scutirea de la plata impozitului pe cladiri se aplică doar cladirii folosite ca domiciliu de persoanele fizice prevăzute la alin. (1), (2), (3) sau (4).
(7) Scutirea de la plata impozitului pe teren se aplică doar terenului aferent cladirii utilizate ca domiciliu de persoanele fizice prevăzute la alin. (1), (2), (3) sau (4).
(7^1) Scutirea de la plata impozitului pe mijloacele de transport se aplică doar pentru un singur mijloc de transport, la alegerea persoanelor fizice prevăzute la alin. (1) şi (2).
(8) Scutirea de la plata impozitului prevăzută la alin. (1), (2), (3) sau (4) se aplică unei persoane începând cu prima zi a lunii urmatoare celei în care persoana depune documentele justificative în vederea scutirii.
(9) Persoanele fizice şi/sau juridice române care reabiliteaza sau modernizeaza termic cladirile de locuit pe care le deţin în proprietate, în condiţiile Ordonantei Guvernului nr. 29/2000 privind reabilitarea termica a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice, aprobata cu modificari prin Legea nr. 325/2002, sunt scutite de impozitul pentru aceste cladiri pe perioada de rambursare a creditului obţinut pentru reabilitarea termica, precum şi de taxele pentru eliberarea autorizatiei de construire pentru lucrarile de reabilitare termica.
(10) Impozitul pe cladiri, impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor, precum şi alte taxe prevăzute la art. 282 şi 283 se reduc cu 50%, în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea unor facilităţi persoanelor care domiciliaza sau lucreaza în unele localităţi din Muntii Apuseni şi în Rezervatia Biosferei "Delta Dunarii", republicată, cu modificările ulterioare, pentru persoanele fizice care domiciliaza şi traiesc în localităţile precizate în
a) Hotărârea Guvernului nr. 323/1996 privind aprobarea Programului special pentru sprijinirea dezvoltării economico-sociale a unor localităţi din Muntii Apuseni, cu modificările ulterioare;
b) Hotărârea Guvernului nr. 395/1996 pentru aprobarea Programului special privind unele măsuri şi acţiuni pentru sprijinirea dezvoltării economico-sociale a judeţului Tulcea şi a Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", cu modificările ulterioare.
(13) Impozitul pe cladiri nu se datorează pentru cladirea unei persoane fizice, dacă
a) cladirea este o locuinta noua, realizata în condiţiile Legii locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; sau
b) cladirea este realizata pe bază de credite, în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 19/1994 privind stimularea investitiilor pentru realizarea unor lucrari publice şi constructii de locuinte, aprobata cu modificari prin Legea nr. 82/1995, cu modificările şi completările ulterioare.
(14) Scutirile de impozit prevăzute la alin. (13) se aplică pentru o cladire timp de 10 ani de la data dobândirii acesteia. În cazul instrainarii cladirii, scutirea de impozit nu se aplică noului proprietar al acesteia.
Norme metodologice
206. Scutirea de impozit pe cladiri, impozit pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor, de taxele speciale adoptate de consiliile locale, precum şi de alte taxe locale stabilite conform art. 283 din Codul fiscal se acordă pentru
a) veteranul de razboi;
b) persoana fizica, cetatean român, care în perioada regimurilor instaurate cu incepere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecutii din motive etnice, după cum urmeaza
1. a fost deportata în ghetouri şi lagare de concentrare din strainatate;
2. a fost privată de libertate în locuri de detentie sau în lagare de concentrare;
3. a fost stramutata în alta localitate decat cea de domiciliu;
4. a facut parte din detasamentele de muncă fortata;
5. a fost supravietuitoare a trenului mortii;
6. este sotul/sotia persoanei asasinate sau executate din motive etnice, dacă ulterior nu s-a recasatorit;
c) persoana care, după data de 6 martie 1945, pe motive politice
1. a executat o pedeapsă privativa de libertate în baza unei hotărâri judecătorești rămase definitivă sau a fost lipsita de libertate în baza unui mandat de arestare preventiva pentru infractiuni politice;
2. a fost privată de libertate în locuri de detinere în baza unor măsuri administrative sau pentru cercetari de către organele de represiune;
3. a fost internata în spitale de psihiatrie;
4. a avut stabilit domiciliu obligatoriu;
5. a fost stramutata intr-o alta localitate;
d) sotul/sotia celui decedat, din categoria celor disparuti sau exterminati în timpul detentiei, internati abuziv în spitale de psihiatrie, stramutati, deportati în strainatate sau prizonieri, dacă ulterior nu s-a recasatorit;
e) sotul/sotia celui decedat după ieşirea din inchisoare, din spitalul de psihiatrie, după intoarcerea din stramutare, din deportare sau din prizonierat, dacă ulterior nu s-a recasatorit;
f) sotul/sotia celui decedat în condiţiile prevăzute la alineatele precedente şi care, din motive de supravietuire, a fost nevoit sa divorteze de cel inchis, internat abuziv în spitale de psihiatrie, deportat, prizonier sau stramutat, dacă nu s-a recasatorit şi dacă poate face dovada ca a convietuit cu victima până la decesul acesteia;
g) persoana care a fost deportata în strainatate după 23 august 1944;
h) persoana care a fost constituita în prizonier de către partea sovietica după data de 23 august 1944 ori, fiind constituita ca atare, înainte de această dată, a fost retinuta în captivitate după incheierea armistitiului.
207. De drepturile prevăzute la art. 284 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal beneficiaza şi persoanele care au calitatea de luptator în rezistenta anticomunista, precum şi cele din rezistenta armata care au participat la acţiuni de impotrivire cu arma şi de rasturnare prin forta a regimului comunist, conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calităţii de luptator în rezistenta anticomunista persoanelor condamnate pentru infractiuni savarsite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum şi persoanelor care au participat la acţiuni de impotrivire cu arme şi de rasturnare prin forta a regimului comunist instaurat în România, aprobata cu modificari prin Legea nr. 568/2001, cu modificările şi completările ulterioare.
208. Scutirea de la plata
1. impozitului pe cladiri pentru locuinta situata la adresa de domiciliu;
2. impozitului pe teren aferent cladirii prevăzute la pct. 1;
3. taxei asupra mijloacelor de transport, aferenta unui singur autoturism tip hycomat sau a unui mototriciclu, se acordă pentru persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) şi art. 4 alin. (1) din Legea recunostintei faţă de eroii-martiri şi luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, respectiv celor care au calitatea de
a) luptator pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989
a.1) luptator ranit - atribuit celor care au fost raniti în luptele pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989 sau în legătură cu aceasta;
a.2) luptator retinut - atribuit celor care au fost retinuti de fortele de represiune ca urmare a participării la actiunile pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989;
a.3) luptator remarcat prin fapte deosebite - atribuit celor care, în perioada 14-25 decembrie 1989, au mobilizat şi au condus grupuri sau multimi de oameni, au construit şi au mentinut baricade împotriva fortelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanţa vitala pentru rezistenta regimului totalitar şi le-au aparat până la data judecarii dictatorului, în localităţile unde au luptat pentru victoria Revolutiei române din decembrie 1989, precum şi celor care au avut acţiuni dovedite împotriva regimului şi insemnelor comunismului între 14-22 decembrie 1989;
b) urmas de erou-martir, şi anume: sotul supravietuitor, parintii celui decedat şi fiecare dintre copiii acestuia.
--------------
Punctul 208 din Normele metodologice de aplicare a art. 284 din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 34 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
209. Categoriile de persoane prevăzute la art. 284 alin. (2) din Codul fiscal, pentru a beneficia de scutirile prevăzute de acesta, trebuie să prezinte certificate doveditoare, potrivit Legii nr. 341/2004.
--------------
Punctul 209 din Normele metodologice de aplicare a art. 284, alin. (2) din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 35 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
210. Scutirea de impozit pe cladiri, impozit pe teren şi taxa pentru eliberarea autorizaţiilor de functionare pentru desfăşurarea unei activităţi economice se acordă pentru
a) persoanele cu handicap grav;
b) persoanele cu handicap accentuat;
c) persoanele invalide de gradul I;
d) abrogata.
---------------
Punctul 210 din Normele metodologice de aplicare a art. 284 din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 8, subpunctul 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.
Litera d) a punctului 210 din Normele metodologice de aplicare a art. 284 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogata de pct. 67 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
211. Scutirile prevăzute la art. 284 alin. (1)-(4) din Codul fiscal se acordă în proportie de 100% pentru bunurile proprii şi pentru bunurile comune ale sotilor, stabilite potrivit Codului familiei.
212. Scutirea de la plata impozitelor şi taxelor locale prevăzute de art. 284 din Codul fiscal se acordă persoanelor în cauza pe baza cererii acestora, proportional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului, începând cu luna urmatoare celei în care persoanele în cauza prezinta actele prin care se atesta situaţia respectiva. Copia actului rămâne ca document oficial la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale, care îl certifica pentru conformitate.
213. Dacă au intervenit schimbari care conduc la modificarea condiţiilor în care se acordă scutirile prevăzute la art. 284 din Codul fiscal, persoanele în cauza trebuie să depună noi declaratii fiscale în termen de 30 de zile de la aparitia schimbarilor.
214. Pentru a beneficia de scutirea de impozitul pe cladiri prevăzută la art. 284 alin. (9) din Codul fiscal, persoanele fizice sau juridice române care deţin în proprietate cladirile în cauza trebuie să depună la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale o cerere însoţită de copii de pe autorizatia de construire pentru lucrarile de reabilitare termica şi de pe documentele din care reiese perioada de rambursare a creditului obţinut pentru reabilitarea termica. Scutirea se acordă începând cu data de întâi a lunii urmatoare celei în care persoanele au depus cererea respectiva.
215. (1) Potrivit prevederilor art. 651 din Codul civil, succesiunile se deschid prin moarte.
(2) Abrogat.
(3) Abrogat.
(4) Abrogat.
(5) În aplicarea prevederilor art. 68 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995, cu modificările şi completările ulterioare, denumita în continuare Legea nr. 36/1995, şi ale art. 75 din regulamentul prevăzut la pct. 275, secretarului unităţii administrativ-teritoriale/secretarului sectorului municipiului Bucureşti, denumit în continuare secretar, din raza localităţii în care defunctul a avut ultimul domiciliu, atunci când are cunoştinţa ca mostenirea cuprinde bunuri imobile, procedand la verificarea datelor înregistrate în registrul agricol, îi revine obligaţia sa trimita sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale notarului public care tine opisul de evidenta a procedurilor succesorale, cu menţionarea datelor prevăzute la art. 72 din acest regulament, în cel mult 30 de zile calendaristice de la data decesului, sub sanctiunile prevăzute de lege.
(6) Sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale se întocmeşte obligatoriu în 3 exemplare, din care unul se inainteaza notarului public, unul compartimentului de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale pentru cunoasterea datelor de identitate a succesibililor, iar cel de-al treilea rămâne la secretar, ca unic document care sta la baza înregistrărilor din registrul prevăzut la alin. (7).
(7) Pentru urmarirea realizării atributiei prevăzute la alin. (6) secretarii au obligaţia conducerii unui registru de evidenta a sesizarilor pentru deschiderea procedurii succesorale, care contine urmatoarele coloane: numărul curent, numele şi prenumele defunctului, data decesului, numărul actului de deces, numărul şi data înregistrării sesizarii pentru deschiderea procedurii succesorale în registrul general pentru inregistrarea corespondentei de la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale respective, rolul nominal unic, volumul/pozitia nr. din registrul agricol, numărul şi data confirmarii primirii de către notarul public şi observatii.
(8) Registrul prevăzut la alin. (7), al cărui model se stabileste potrivit prevederilor pct. 256, va fi numerotat, snuruit, sigilat şi înregistrat în registrul general pentru inregistrarea corespondentei, prin grija secretarului, în termen de 30 de zile de la data publicarii prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(9) În registrul de evidenta a sesizarilor pentru deschiderea procedurii succesorale se trec şi defunctii cu ultimul domiciliu în localitatea din raza de competenţa a secretarului respectiv, cu precizarea că nu se mai inainteaza la notarul public sesizarea respectiva, iar la rubrica "observatii" se face menţiunea "fără bunuri imobile".
(10) Prealabil inaintarii către notarul public a sesizarii pentru deschiderea procedurii succesorale, secretarul va solicita compartimentului de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale sa cerceteze pozitia din rolul nominal unic al defunctului, în ceea ce priveste impunerea pentru cei 5 ani din urma.
(11) Când se constată că defunctul - autor al succesiunii, în calitate de contribuabil, a fost omis sau insuficient impus pentru anul decesului sau pentru oricare alt an din cei 5 ani anteriori decesului, se va proceda la consemnarea în sesizare a creanţelor bugetare datorate, acestea socotindu-se ca o sarcina succesorala, facand parte din pasivul succesoral, iar mostenitorii raspund solidar în ceea ce priveste plata creanţelor bugetare respective.
(12) Cercetarea prevăzută la alin. (11) se face atât asupra înregistrărilor din registrul de rol nominal unic, cat şi asupra celor din registrul agricol.
(13) Abrogat.
--------------
Alin. (2), (3) şi (13) ale punctului 215 din Normele metodologice de aplicare a art. 284 din Legea nr. 571/2003 au fost modificate de punctul 36 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Alin. (2)-(4) şi (13) ale punctului 215 din Normele metodologice de aplicare a art. 284 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost abrogate de pct. 68 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
215^1. (1) Potrivit art. 10 alin. 2 din Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 31 decembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, denumita în continuare Legea locuinţei nr. 114/1996, pentru contribuabilii persoane fizice, titulari ai contractelor de construire a unei locuinte cu credit sau ai contractelor de vanzare-cumparare cu plata în rate a locuintelor noi care se realizează în condiţiile art. 7-9 din legea mentionata mai sus, scutirea de la plata impozitului pe cladiri se acordă pe timp de 10 ani de la data de întâi a lunii urmatoare celei în care a fost dobandita locuinta respectiva.
(2) Beneficiarii de credite, în condiţiile prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 19/1994 privind stimularea investitiilor pentru realizarea unor lucrari publice şi constructii de locuinte, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 28 ianuarie 1994, aprobata cu modificari prin Legea nr. 82/1995, cu modificările şi completările ulterioare, denumita în continuare Ordonanţa Guvernului nr. 19/1994, sunt scutiti de la plata impozitului pe cladiri pe o perioadă de 10 ani de la data de întâi a lunii urmatoare celei în care a fost dobandita locuinta respectiva.
(3) Persoanele fizice beneficiare de credite care au dobândit locuinte, în condiţiile Ordonantei Guvernului nr. 19/1994, beneficiaza de scutirea de la plata impozitului pe cladiri începând cu această dată şi până la implinirea termenului de 10 ani, calculat începând cu data dobândirii locuintelor.
---------------
Punctul 215^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 284 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 69 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
215^2. (1) Pentru a putea beneficia de scutirile prevăzute la pct. 215^1 persoanele în cauza vor prezenta o cerere la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale, împreună cu originalul şi copia actelor care le atesta aceasta calitate, respectiv contractul de construire a unei locuinte cu credit, contractul de vanzare-cumparare cu plata în rate a locuinţei sau contractul de dobândire a locuinţei, după caz, şi procesul-verbal de predare-primire/preluare a locuinţei în cauza, numai pentru o cladire. Aceste scutiri se acordă începând cu data de întâi a lunii urmatoare celei în care prezinta cererea şi documentele conexe acesteia, numai până la expirarea perioadei de 10 ani de la data dobândirii locuinţei.
(2) În cazul instrainarii locuintelor dobandite în temeiul Ordonantei Guvernului nr. 19/1994 şi al Legii nr. 114/1996, noii proprietari nu mai beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe cladiri.
(3) Declaratiile fiscale pentru cazurile care intra sub incidenţa alin. (2) se depun la compartimentele de specialitate ale administraţiei publice locale în a caror raza de competenţa sunt situate cladirile, în termen de 30 de zile de la data instrainarii/dobândirii acestora sau de la data de la care au intervenit schimbari care conduc la modificarea impozitului pe cladiri datorat atât de către contribuabilul care instraineaza, cat şi de către cel care dobandeste.
---------------
Punctul 215^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 284 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 69 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Art. 285. - (1) Impozitul pe cladiri, impozitul pe teren, impozitul pe mijloacele de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor, precum şi alte taxe locale precizate la art. 282 şi art. 283 nu se aplică
a) oricarei institutii sau unităţi care funcţionează sub coordonarea Ministerului Educatiei, Cercetarii şi Tineretului, cu excepţia incintelor folosite pentru activităţi economice;
b) fundatiilor testamentare constituite conform legii, cu scopul de a intretine, dezvolta şi ajuta institutii de cultura naţionala, precum şi de a sustine acţiuni cu caracter umanitar, social şi cultural;
c) organizaţiilor care au ca unica activitate acordarea gratuita de servicii sociale în unităţi specializate care asigura gazduire, ingrijire sociala şi medicală, asistenţa, ocrotire, activităţi de recuperare, reabilitare şi reinsertie sociala pentru copil, familie, persoane cu handicap, persoane varstnice, precum şi pentru alte persoane aflate în dificultate, în condiţiile legii.
(2) Impozitul pe cladiri şi impozitul pe teren se reduc cu 50% pentru acele cladiri şi terenul aferent deţinute de persoane juridice, care sunt utilizate exclusiv pentru prestarea de servicii turistice pe o perioadă de maximum 5 luni pe durata unui an calendaristic.
(3) Impozitul pe cladiri se reduce cu 50% pentru cladirile nou construite deţinute de cooperatiile de consum sau mestesugaresti, dar numai pentru primii 5 ani de la data achizitiei cladirii.
(4) Nu se datorează impozit pe teren pentru terenurile forestiere administrate de Regia Naţionala a Pădurilor - Rom silva, cu excepţia celor folosite în scop economic.
Norme metodologice
216. Sub incidenţa art. 285 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal se regaseste Fundatia Menachem Elias a carei legatara universala este Academia Română.
217. Sunt scutite de impozit pe cladiri, impozit pe teren, impozitul pe mijloacele de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor şi de alte taxe locale prevăzute la art. 282 şi 283 din Codul fiscal organizaţiile care au ca unica activitate acordarea gratuita de servicii sociale în unităţi specializate care asigura gazduire, ingrijire sociala şi medicală, asistenţa, ocrotire, activităţi de recuperare, reabilitare şi reinsertie sociala pentru copil, familie, persoane cu handicap, persoane varstnice, precum şi pentru alte persoane aflate în dificultate.
---------------
Punctul 217 din Normele metodologice de aplicare a art. 285 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 70 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
218. Prin servicii turistice în contextul art. 285 alin. (2) din Codul fiscal se înţelege numai combinatia oricarora dintre activităţile: 5510 - Hoteluri, 552 - Campinguri şi alte facilităţi pentru cazare de scurta durata, 5522 - Campinguri, inclusiv parcuri pentru rulote şi 5523 - Alte mijloace de cazare, pe de o parte, şi oricare dintre activităţile: 5530 - Restaurante, 5540 - Baruri, 5551 - Cantine, 5552 - Alte unităţi de preparare a hranei, pe de altă parte, astfel cum sunt prevăzute de Clasificarea activităţilor din economia naţionala - CAEN, actualizata prin Ordinul presedintelui Institutului Naţional de Statistica nr. 601/2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 13 decembrie 2002.
219. (1) Obiectivele nou-construite care apartin cooperatiei de consum sau mestesugaresti sunt scutite de la plata impozitului pe cladiri în proportie de 50% pe o perioadă de 5 ani de la data achizitiei cladirii.
(2) Scutirea se acordă cu data de întâi a lunii urmatoare celei în care se depune o cerere în acest sens şi numai pentru cladirile realizate cu respectarea autorizatiei de construire.
Codul fiscal
Scutiri şi facilităţi pentru persoane juridice
Art. 285^1 - Elementele infrastructurii feroviare publice, inclusiv terenurile pe care sunt amplasate, precum şi terenurile destinate acestui scop, sunt scutite de la plata impozitului pe cladiri, a impozitului pe teren şi a taxei pentru eliberarea autorizatiei de construire.
-----------
Art. 285^1 a fost introdus de pct. 117 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.
Norme metodologice
219^1. Potrivit prevederilor art. 17 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe caile ferate române şi reorganizarea Societatii Naţionale a Cailor Ferate Române, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 834 din 9 septembrie 2004, coroborate cu cele ale art. 285^1 din Codul fiscal, elementele infrastructurii feroviare publice, inclusiv terenurile pe care sunt amplasate şi terenurile destinate acestui scop, sunt scutite de la plata impozitului pe cladiri, a impozitului pe teren şi a taxei pentru eliberarea autorizatiei de construire.
--------------
Punctul 219^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 285^1 din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de punctul 37 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
219^2.(1) Având în vedere şi prevederile Ordonantei Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, pentru terenurile forestiere proprietate publică a statului administrat potrivit Codului silvic de către Regia Naţionala a Pădurilor, nu se datorează impozit pe teren.
(2) În categoria terenurilor folosite în scop economic de către Regia Naţionala a Pădurilor, se încadrează urmatoarele terenuri
a) rachitarii, cod EFF-PDs;
b) arbusti fructiferi, cod PSz;
c) pastravarii, cod PSp;
d) fazanerii, cod PSf;
e) crescatorii animale cu blana fina, cod PSb;
f) centre fructe de padure, cod PSd;
e) puncte achizitie fructe, ciuperci, cod Psu;
f) ateliere impletituri, cod Psi;
g) sectii şi puncte apicole, cod Psa;
h) uscatorii şi depozite de seminte, cod PSs;
i) ciupercarii, cod PSc;
i) depozite forestiere, cod Paz.
---------------
Punctul 219^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 285 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 71 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Scutiri şi facilităţi stabilite de consiliile locale
Art. 286. - (1) Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe cladiri sau o reducere a acestuia pentru o cladire folosita ca domiciliu de persoana fizica ce datorează acest impozit.
(2) Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe teren sau o reducere a acestuia pentru terenul aferent cladirii folosite ca domiciliu al persoanei fizice care datorează acest impozit.
(3) Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe cladiri şi a impozitului pe teren sau o reducere a acestora pentru persoanele ale caror venituri lunare sunt mai mici decat salariul minim brut pe tara ori constau în exclusivitate din indemnizatie de şomaj sau ajutor social.
(4) În cazul unei calamitati naturale, consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe cladiri, a impozitului pe teren, precum şi a taxei pentru eliberarea certificatului de urbanism şi autorizatiei de construire sau o reducere a acestora.
(5) Scutirea de la plata impozitelor sau reducerile acestora prevăzute la alin. (1), (2), (3) sau (4) se aplică persoanei respective cu incepere de la data de întâi a lunii urmatoare celei în care persoana depune documentele justificative în vederea scutirii sau reducerii.
(6) Consiliul local poate acorda scutiri de la plata impozitului pe cladiri şi a impozitului pe teren, datorate de către persoanele juridice care efectueaza investitii de peste 500.000 euro pe o perioadă de până la 5 ani inclusiv, astfel
a) scutirea de impozit pe cladiri, de la data de întâi a lunii urmatoare finalizarii cladirii;
b) scutirea de impozit pe teren, de la data de întâi a lunii urmatoare eliberarii autorizatiei de construire.
(7) În cazul investitiilor de peste 500.000 euro, finalizate şi puse în functiune la data intrarii în vigoare a prezentei legi, consiliul local poate stabili cota de 0,25% la calculul impozitului pe cladiri, pe o perioadă de 3 ani inclusiv.
Norme metodologice
220. (1) Facilitatile prevăzute la art. 286 alin. (1)-(4) din Codul fiscal pot fi acordate prin hotărâri ale consiliilor locale adoptate în cursul anului pe baza criteriilor şi procedurilor stabilite de către acestea.
(2) La acordarea scutirilor sau reducerilor, după caz, prevăzute la art. 286 alin. (1)-(3) din Codul fiscal, numai în cazul persoanelor fizice, autorităţile deliberative pot avea în vedere facilitatile fiscale acordate persoanelor fizice prin reglementari neprevazute în titlul IX din Codul fiscal.
221. Abrogat.
--------------
Punctul 221 din Normele metodologice de aplicare a art. 286 din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 38 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Punctul 221 din Normele metodologice de aplicare a art. 286 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogat de pct. 72 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
221^1. (1) Facilitatile prevăzute la art. 286 alin. (6) din Codul fiscal pot fi acordate prin hotărâri ale consiliilor locale adoptate în cursul anului pe baza criteriilor şi procedurilor stabilite de către acestea.
(2) Prin efectuarea de investitii în sensul art. 286 alin. (6), se înţeleg investiţiile de capital plasat în scopul obtinerii de profit în legătură cu crearea unei noi unităţi, extinderea unei unităţi existente, demararea sau dezvoltarea unei activităţi care implica o schimbare în produsul sau procesul de fabricatie al unei unităţi existente, prin aceasta urmarindu-se diversificarea, modernizarea precum şi atingerea unei mai bune eficiente economice.
--------------
Punctul 221^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 286 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 73 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Capitolul XII
Alte dispozitii comune
Codul fiscal
Majorarea impozitelor şi taxelor locale de consiliile locale sau consiliile judetene
Art. 287. - Nivelul impozitelor şi taxelor locale prevăzute în prezentul titlu poate fi majorat anual cu până la 20% de consiliile locale, judetene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, cu excepţia taxelor prevăzute la art. 263 alin. (4) şi (5) şi la art. 295 alin. (11) lit. b)-d).
Norme metodologice
222. (1) Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau consiliile judetene, după caz, în termenul prevăzut la art. 288 alin. (1) din Codul fiscal, pot majoră anual impozitele şi taxele locale prevăzute de Codul fiscal, în functie de condiţiile specifice zonei, fără discriminare între categoriile de contribuabili, cu excepţia taxelor prevăzute la art. 263 alin. (4) şi (5) şi la art. 295 alin. (11) lit. b)-d) din acelasi act normativ, cu până la 20%.
(2) Hotărârile adoptate au la baza nivelurile impozitelor şi taxelor locale stabilite în suma fixa conform prevederilor Codului fiscal, precum şi impozitele şi taxele locale determinate pe bază de cota procentuala, potrivit dispoziţiilor acestuia. Hotărârea de majorare se aplică numai pentru anul fiscal pentru care s-a aprobat. În anul fiscal următor se vor avea în vedere impozitele şi taxele locale actualizate cu rata inflatiei conform prevederilor art. 292 din Codul fiscal coroborate cu cele din prezentele norme metodologice.
--------------
Alin. (1) al punctului 222 din Normele metodologice de aplicare a art. 287 din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 39 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Alin. (1) al punctului 222 din Normele metodologice de aplicare a art. 287 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 74 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
223. În anul 2007, potrivit prevederilor art. 296 alin. (3) din Codul fiscal, majorarea anuală a impozitelor şi taxelor locale are la baza hotărârile privind majorarea anuală cu până la 20% adoptate în anul 2006 pentru anul fiscal 2007.
--------------
Punctul 223 din Normele metodologice de aplicare a art. 287 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 75 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Hotărârile consiliilor locale şi judetene privind impozitele şi taxele locale
Art. 288. - (1) Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile judetene adopta hotărâri privind impozitele şi taxele locale pentru anul fiscal următor în termen de 45 de zile lucratoare de la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 292.
(2) Primarii, primarul general şi presedintii consiliilor judetene asigura publicarea corespunzătoare a oricarei hotărâri în materie de impozite şi taxe locale adoptate de autorităţile deliberative respective.
Norme metodologice
224. (1) Consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti/consiliile judetene adopta, în termen de 45 de zile lucratoare de la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 292 din Codul fiscal, a fiecarui an, pentru anul fiscal următor, hotărâri privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale referitoare la
a) stabilirea cotei impozitelor sau taxelor locale, după caz, când acestea se determina pe bază de cota procentuala, iar prin Codul fiscal sunt prevăzute limite minime şi maxime;
b) stabilirea cuantumului impozitelor şi taxelor locale, când acestea sunt prevăzute în suma fixa, în limitele prevăzute de Codul fiscal ori de hotărârea Guvernului prin care nivelurile impozitelor şi taxelor locale se indexeaza/ajusteaza/actualizeaza în condiţiile art. 292 din Codul fiscal;
c) instituirea taxelor locale prevăzute la art. 283 din Codul fiscal;
d) stabilirea nivelului bonificatiei de până la 10%, conform prevederilor art. 255 alin. (2), art. 260 alin. (2) şi art. 265 alin. (2) din Codul fiscal;
e) majorarea, în termenul prevăzut la art. 288 alin. (1) din Codul fiscal, a impozitelor şi taxelor locale, conform art. 287 din Codul fiscal;
f) delimitarea zonelor, atât în intravilan, cat şi în extravilan, avandu-se în vedere prevederile pct. 9;
g) procedura de acordare a facilitatilor fiscale categoriilor de persoane fizice prevăzute la art. 286 din Codul fiscal;
h) adoptarea oricăror alte hotărâri în aplicarea Codului fiscal şi a prezentelor norme metodologice;
i) procedurile de calcul şi de plată a taxelor prevăzute la art. 283 alin. (3) din Codul fiscal.
(2) Termenul de hotărâri din cuprinsul art. 288 alin. (1) din Codul fiscal constituie actele de autoritate pe care le adopta consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti/consiliile judetene în exercitarea atribuţiilor acestora, prevăzute de lege.
(3) Hotărârile privind stabilirea impozitelor, a taxelor locale şi a taxelor speciale, inclusiv a celor prin care se aproba modificari sau completari la acestea, precum şi hotărârile prin care se acordă facilităţi fiscale se publică
a) în mod obligatoriu, în monitorul oficial al judeţului/municipiului Bucureşti, în condiţiile Ordonantei Guvernului nr. 75/2003, chiar dacă publicarea se face şi potrivit prevederilor lit. b);
b) în monitoarele oficiale ale celorlalte unităţi administrativ-teritoriale, acolo unde acestea se editeaza, în condiţiile Ordonantei Guvernului nr. 75/2003;
c) prin oricare alte modalităţi prevăzute de lege.
(4) Modelul-cadru al hotărârii privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale, care se adoptă în condiţiile alin. (1), este stabilit potrivit prevederilor pct. 256.
--------------
Partea introductiva a alin. (1) şi literele c), e), f) şi i) ale punctului 224 din Normele metodologice de aplicare a art. 288 din Legea nr. 571/2003 au fost modificate de punctul 40 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Alin. (2) al punctului 224 din Normele metodologice de aplicare a art. 288 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 76 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
225. În termen de până la 45 de zile de la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului prevăzute la art. III alin. (1), din Legea nr. 343/2006, autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale adopta hotărâri privind impozitele şi taxele locale aplicabile în anul fiscal 2007, în condiţiile acesteia.
-----------------
Punctul 225 din Normele metodologice de aplicare a art. 288 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 77 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
226. În timpul anului fiscal consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti/consiliile judetene, după caz, pot hotari, potrivit prevederilor art. 286 alin. (4) din Codul fiscal, atât pentru persoanele fizice, cat şi pentru persoanele juridice, în cazul calamitatilor naturale, scutirea de la plata sau reducerea
a) impozitului pe cladiri;
b) impozitului pe teren;
c) taxei pentru eliberarea certificatului de urbanism;
d) taxei pentru eliberarea autorizatiei de construire.
227. Compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale vor efectua inventarierea materiei impozabile generate de aplicarea Codului fiscal, în fiecare an, până la data de 15 mai, astfel încât proiectele bugetelor locale depuse în condiţiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 45/2003 sa cuprindă impozitele şi taxele locale aferente materiei impozabile respective.
228. Inventarierea materiei impozabile se realizează, în mod obligatoriu, inaintea elaborarii proiectelor bugetelor locale, în scopul fundamentarii părţii de venituri a acestora, fapt pentru care autorităţile administraţiei publice locale, prin compartimentele de specialitate ale acestora, au în vedere urmatoarele
a) identificarea actelor normative prin care sunt instituite impozite şi taxe locale, inclusiv a hotărârilor consiliilor locale, Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau ale consiliilor judetene, după caz, prin care s-au instituit/stabilit impozite şi taxe locale, pe o perioadă de 5 ani anteriori anului fiscal curent;
b) identificarea actelor normative în temeiul cărora s-au acordat, pe o perioadă de 5 ani anteriori anului fiscal curent ori se pot acorda facilităţi fiscale;
c) planul de amenajare a teritoriului, planul urbanistic general, planurile urbanistice zonale, nomenclatura stradala sau orice alte documente asemanatoare, precum şi evidentele specifice cadastrului imobiliar-edilitar, acolo unde acestea sunt realizate, care stau la baza fundamentarii proiectelor de hotărâri privind delimitarea zonelor în cadrul fiecarei unităţi administrativ-teritoriale;
d) intocmirea şi tinerea la zi a registrului agricol care constituie sursa de date privind contribuabilii şi totodata obiectele acestora impozabile sau taxabile, după caz, din unitatea administrativ-teritoriala respectiva;
e) verificarea, pe perioada de valabilitate a autorizatiei de construire, a gradului de realizare a lucrărilor, în scopul identificarii datei de la care cladirile sunt supuse impozitarii;
f) analiza mentinerii stării de insolvabilitate a contribuabililor inregistrati în evidenta separata şi, pe cale de consecinţa, identificarea sumelor din evidenta separata, ce pot fi colectate în anul de referinţa;
g) intocmirea
1. matricolei pentru evidenta centralizata a impozitului pe cladiri, a impozitului pe teren şi a taxei asupra mijloacelor de transport în cazul persoanelor fizice, model stabilit potrivit pct. 256;
2. matricolei pentru evidenta centralizata a impozitului pe cladiri, a impozitului pe teren, a taxei pe teren şi a taxei asupra mijloacelor de transport în cazul persoanelor juridice, stabilita potrivit pct. 256;
h) intocmirea şi tinerea la zi a registrului de rol nominal unic, model stabilit potrivit pct. 256;
i) orice alte documente necuprinse la lit. a)-h), în care sunt consemnate elemente specifice materiei impozabile.
229. Rolul nominal unic reprezinta fisa unica a contribuabilului care contine elementele de identificare, precum şi creantele bugetare ale acestuia la nivelul comunei, orasului, municipiului sau sectorului municipiului Bucureşti, individualizata printr-un numar de rol, începând cu nr. 1 şi până la numărul care asigura inregistrarea tuturor contribuabililor. Se recomanda, în special, la unitatile administrativ-teritoriale cu un numar mare de contribuabili să se deschidă registre de rol nominal unic pentru persoane fizice şi registre de rol nominal unic pentru persoane juridice.
230. Contribuabililor coindivizari li se deschide rolul nominal unic după cum urmeaza
a) în cazul mostenitorilor aflati în indiviziune, pe numele autorului succesiunii;
b) în cazul celorlalţi coindivizari, în urmatoarea ordine
1. pe numele celui care efectueaza declaratia fiscala;
2. pe numele celui care are domiciliul în unitatea administrativ-teritoriala respectiva;
3. pe numele celui care are reşedinţa în unitatea administrativ-teritoriala respectiva;
4. pe numele primului inscris în actul prin care se atesta dreptul de proprietate.
231. Este interzisa atribuirea de doua sau mai multe numere de rol aceluiasi contribuabil la nivelul aceleiasi comune, aceluiasi oras, municipiu sau sector al municipiului Bucureşti, după caz.
232. În cazul în care pe seama contribuabilului respectiv se stabilesc numai debite de natura amenzilor, imputatiilor, despăgubirilor etc., inregistrarea acestora se poate face în registrele de rol alte venituri, model stabilit potrivit pct. 256.
233. Pentru urmarirea creanţelor fiscale la domiciliul sau sediul contribuabililor, după caz, în functie de condiţiile specifice fiecarei unităţi administrativ-teritoriale sau fiecarui sector al municipiului Bucureşti, se utilizeaza extrasul de rol, model stabilit potrivit pct. 256, în care se înregistrează date din registrul de rol nominal unic.
234. Registrele prevăzute la pct. 229, 232 şi 233 se numeroteaza, se snuruiesc, se sigileaza şi se înregistrează în registrul general pentru inregistrarea corespondentei de la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale respective, prin grija conducătorului compartimentului de specialitate al acestora.
235. Registrul de rol nominal unic se deschide pe o perioadă de 5 ani, având realizata, în mod obligatoriu, corespondenta la nivelul aceleiasi autorităţi a administraţiei publice locale atât cu rolul nominal unic pentru perioada anterioara, cat şi cu cel al pozitiei din registrul agricol ce îl priveste pe contribuabilul respectiv.
236. În situaţia în care în perioada anterioara contribuabilul în cauza nu a avut deschis rol nominal unic, se face menţiunea "rol nou".
237. Codul de identificare fiscala - codul numeric personal/numărul de identificare fiscala/codul de înregistrare fiscala/codul unic de înregistrare şi adresa domiciliului fiscal, precum şi a cladirilor şi terenurilor deţinute în proprietate/administrare/ folosinţă, potrivit pct. 18, reprezinta elemente de identificare a contribuabilului, care se inscriu, în mod obligatoriu, în orice act translativ al dreptului de proprietate, în registrul de rol nominal unic, în registrul agricol, în matricole, în declaratiile fiscale, în procesele-verbale pentru stabilirea impozitelor şi taxelor locale, în certificatele fiscale, în chitantele pentru creante ale bugetelor locale, în actele de control, precum şi în orice alte documente asemanatoare.
--------------
Punctul 237 din Normele metodologice de aplicare a art. 288 din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 41 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
238. (1) Prevederile pct. 228 lit. g), 229, 232 şi 233 se aplică în mod corespunzător şi în cazul programelor informatice.
(2) Programele informatice de administrare a impozitelor şi taxelor locale vor asigura, în mod obligatoriu, urmatoarele
a) utilizarea numai a termenilor şi notiunilor prevăzute de titlul IX al Codului fiscal şi de prezentele norme metodologice; acolo unde se impune o anumita abreviere, aceasta va fi cuprinsa intr-o legenda;
b) editarea oricăror documente, inclusiv a formularelor tipizate, potrivit structurii şi informaţiilor corespunzătoare acestora, cu respectarea stricta a regulilor gramaticale şi de ortografie specifice limbii române, inclusiv semnele diacritice conexe acesteia, ţinând seama de prevederile Legii nr. 500/2004 privind folosirea limbii române în locuri, relatii şi institutii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.067 din 17 noiembrie 2004.
(3) Beneficiarii programelor informatice de administrare a impozitelor şi taxelor locale vor avea, în mod obligatoriu, manuale de utilizare care vor contine toate informaţiile necesare unei cat mai facile exploatari chiar şi de cei cu minime cunoştinţe în domeniu, ce vor fi puse la dispoziţie organelor de control.
--------------
Litera b) a alin. (2) al punctului 238 din Normele metodologice de aplicare a art. 288 din Legea nr. 571/2003 a fost modificata de punctul 42 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Codul fiscal
Accesul la informaţii privind impozitele şi taxele locale
Art. 289. - Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura accesul gratuit la informaţii privind impozitele şi taxele locale.
Norme metodologice
239. Autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să asigure accesul neingradit, în condiţiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001, şi ale Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 123/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 8 martie 2002, al oricăror persoane interesate la informaţiile privind nivelurile impozitelor şi taxelor locale stabilite conform hotărârilor adoptate de către consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti/consiliile judetene, după caz, modul de calcul al acestora, contribuabilii care beneficiaza de facilităţi fiscale, precum şi la informaţiile care privesc aplicarea oricăror alte prevederi ale prezentului titlu.
Codul fiscal
Depunerea declaratiilor de persoanele juridice
Art. 290. - Abrogat.
------------
Art. 290 a fost abrogat de pct. 258 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
Norme metodologice
240. Abrogat.
-----------------
Punctul 240 din Normele metodologice de aplicare a art. 290 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogat de pct. 78 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
241. Contribuabilii persoane fizice şi persoane juridice, inclusiv instituţiile publice, sunt obligati să depună declaratiile prevăzute de prezentele norme metodologice ori de cate ori se modifica situaţia juridica a contribuabililor, precum şi a materiei impozabile a acestora, în condiţiile prevăzute de lege.
242. Pentru toate cazurile în care se acordă scutiri sau reduceri de impozite şi taxe locale, precum şi de accesorii ale acestora, indiferent de categoria actului normativ prin care s-au stabilit, lege, ordonanţa de urgenţă/ordonanţa/hotărâre a Guvernului sau hotărâre a autorităţii deliberative a administraţiei publice locale, compartimentele de specialitate au obligaţia sa intocmeasca borderouri de scaderi.
243. Declararea cladirilor în vederea impunerii şi înscrierea acestora în evidentele autorităţilor administraţiei publice locale reprezinta o obligaţie legala a contribuabililor care deţin în proprietate aceste imobile, chiar dacă ele au fost executate fără autorizatie de construire.
244. Declararea cladirilor în vederea impunerii nu exonereaza persoana respectiva de aplicarea sanctiunilor prevăzute de lege pentru incalcarea disciplinei în constructii.
245. Persoanele fizice nu depun noi declaratii fiscale pentru bunurile impozabile sau taxabile existente în evidentele compartimentelor de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale.
---------------
Punctul 245 din Normele metodologice de aplicare a art. 290 din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 8, subpunctul 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.840 din 28 octombrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.074 din 18 noiembrie 2004.
Codul fiscal
Controlul şi colectarea impozitelor şi taxelor locale
Art. 291. - Autorităţile administraţiei publice locale şi organele speciale ale acestora, după caz, sunt responsabile pentru stabilirea, controlul şi colectarea impozitelor şi taxelor locale, precum şi a amenzilor şi penalizarilor aferente.
Norme metodologice
246. Stabilirea, constatarea, controlul şi colectarea impozitelor şi taxelor locale se efectueaza de către autorităţile administraţiei publice locale sau prin compartimentele de specialitate ale acestora, după caz, ţinându-se seama de atribuţiile specifice, potrivit legii.
247. Termenul organele speciale, din cuprinsul art. 291 din Codul fiscal, corespunde compartimentelor de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale.
248. În cazul persoanelor fizice, impozitul pe cladiri şi impozitul pe teren se calculeaza de către compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în a caror raza de competenţa se afla situate aceste imobile, pe baza declaraţiei fiscale depuse de către proprietar sau de către imputernicitul acestuia, la care se anexeaza o copie de pe actul de dobândire, precum şi schita de plan a cladirii sau a terenului, după caz.
249. (1) Declararea cladirilor şi a terenurilor pentru stabilirea impozitelor aferente nu este condiţionată de inregistrarea acestor imobile la oficiile de cadastru şi publicitate imobiliara.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător atât persoanelor fizice, cat şi persoanelor juridice.
---------------
Punctul 249 din Normele metodologice de aplicare a art. 291 din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 43 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
250. Pe baza declaraţiei fiscale şi a declaraţiei speciale de impunere, pentru fiecare contribuabil, la nivelul fiecarui compartiment de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale, se întocmeşte Procesul-verbal - instiintare de plată pentru impozitul pe cladiri datorat de persoanele fizice, model stabilit potrivit pct. 256.
251. Pentru nerespectarea dispoziţiilor referitoare la depunerea declaratiilor speciale, compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în a caror raza de competenţa se afla situate cladirile ce intra sub incidenţa art. 252 din Codul fiscal aplica sanctiunile stabilite de lege.
252. Verificarea modului de completare a declaraţiei fiscale se face după cum urmeaza
a) compartimentul de specialitate va verifica modul de completare a declaraţiei depuse de contribuabil;
b) în cazul în care în declaratia depusa de contribuabil se poate identifica tipul erorii, respectiv eroare de calcul, de completare sau eroare de aplicare a cotelor de impozitare/taxare, stabilirea obligaţiei de plată se va face prin corectarea erorii şi prin înscrierea sumelor corecte, avandu-se în vedere urmatoarele
1. aplicarea corecta a cotelor stabilite, potrivit Codului fiscal;
2. înscrierea corecta a sumelor reprezentand impozitele/taxele locale datorate, rezultate din înmulţirea cotei legale de impozitare/taxare cu baza impozabila/taxabila;
3. înscrierea corecta a sumelor în rubricile prevăzute de formular şi anularea celor inscrise eronat în alte rubrici;
4. corectarea calculelor aritmetice care au avut drept rezultat înscrierea în declaratie a unor sume eronate;
5. dacă în declaratia depusa se constata erori a caror cauza nu se poate stabili sau se constata elemente lipsa, importante pentru stabilirea creantei bugetare, compartimentul de specialitate va solicita, în scris, contribuabilului să se prezinte la sediul autorităţii administraţiei publice locale pentru efectuarea corecturilor necesare.
---------------
Partea introductiva a punctului 252 din Normele metodologice de aplicare a art. 291 din Legea nr. 571/2003 a fost modificata de punctul 44 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
253. Exercitarea activităţii de inspecţie fiscala se realizează de către autorităţile administraţiei publice locale prin compartimentele de specialitate ale acestora, în conformitate cu prevederile Codului de procedura fiscala şi ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.
254. În indeplinirea atribuţiilor şi indatoririlor de serviciu funcţionarii publici din compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale se vor identifica prin prezentarea legitimatiei care le atesta aceasta calitate, a delegatiei semnate de conducatorul compartimentului respectiv, precum şi a actului de identitate. Legitimatia are modelul stabilit potrivit pct. 256.
Codul fiscal
Codul fiscal
Indexarea impozitelor şi taxelor locale
Art. 292. - (1) În cazul oricărui impozit sau oricarei taxe locale, care consta intr-o anumita suma în lei sau care este stabilita pe baza unei anumite sume în lei, sumele respective se indexeaza o dată la 3 ani, ţinând cont de evolutia ratei inflatiei de la ultima indexare.
(2) Sumele indexate se initiaza în comun de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Administraţiei şi Internelor şi se aproba prin hotărâre a Guvernului, emisa până la data de 30 aprilie, inclusiv, a fiecarui an.
(3) În perioada cuprinsa între 1 ianuarie 2005 şi 1 ianuarie 2011, nivelul taxei asupra mijloacelor de transport, prevăzut la art. 263 alin. (4) şi (5), se majoreaza prin hotărâre a Guvernului, în conformitate cu angajamentele asumate de România în procesul de negociere cu Uniunea Europeana, la Capitolul 9 - Politica în domeniul transporturilor, în luna aprilie a fiecarui an cuprins în perioada, la propunerea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi cu avizul Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Administraţiei şi Internelor.
Norme metodologice
255. (1) O dată la 3 ani, până la data de 30 aprilie a anului în cauza, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin hotărâre a Guvernului, impozitele şi taxele locale care constau intr-o anumita suma în lei, sau care sunt stabilite pe baza unei anumite sume în lei se indexeaza/ajusteaza/actualizeaza, cu excepţia taxei prevăzute la art. 263 alin. (4) şi (5) din Codul fiscal, ţinând cont de evolutia ratei inflatiei de la ultima indexare.
(2) Limitele amenzilor prevăzute la art. 294 alin. (3) şi (4) din Codul fiscal se actualizeaza prin hotărâre a Guvernului.
---------------
Alin. (1) al punctului 255 din Normele metodologice de aplicare a art. 292 din Legea nr. 571/2003 a fost modificat de punctul 45 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Alin. (1) al punctului 255 din Normele metodologice de aplicare a art. 292 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 79 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
Codul fiscal
Elaborarea normelor
Art. 293. - Elaborarea normelor pentru prezentul titlu se face de către Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.
Norme metodologice
256. (1) Modelele formularelor tipizate pentru stabilirea, constatarea, controlul, incasarea şi urmarirea impozitelor şi taxelor locale şi a altor venituri ale bugetelor locale vor fi aprobate prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi ministrului administraţiei şi internelor.
(2) Formularele tipizate, aflate în stoc la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, la data publicarii prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I, vor fi utilizate până la epuizare, adaptandu-se în mod corespunzător, în măsura în care aceasta este posibil.
(3) Formularele cu regim special, intocmite manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, utilizate la colectarea veniturilor cuvenite bugetelor locale, se executa pe hartie autocopiativa securizata şi sunt cuprinse în Lista formularelor cu regim special care se aproba în condiţiile prevăzute la alin. (1).
(4) Autorităţile administraţiei publice locale pot solicita executarea formularelor cu regim special având imprimate elementele de identificare proprii, inclusiv stema unităţii administrativ-teritoriale, aprobata în condiţiile legii, prin transmiterea unei comenzi ferme la Compania Naţionala "Imprimeria Naţionala" - S.A., în condiţiile suportarii eventualelor diferente de pret.
(5) Formularele cu regim special, prevăzute la alin. (3), intra sub incidenţa prevederilor
a) Hotărârii Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiară şi contabila şi a normelor metodologice privind intocmirea şi utilizarea acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 19 decembrie 1997;
b) Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 989/2002 privind tipărirea, inserierea şi numerotarea formularelor cu regim special, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 31 iulie 2002.
c) Ordinului ministrului finanţelor publice şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 1993/461/2004 privind aprobarea modelelor formularelor cu regim special în domeniul creanţelor bugetare locale publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 69 din 20/01/2005.
--------------
Litera c) a alin. (5) al punctului 256 din Normele metodologice de aplicare a art. 293 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdusa de pct. 80 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
257. (1) La elaborarea deciziilor prevăzute la alin. (2) şi a ordinelor comune prevăzute la pct. 256 alin. (1), la pct. 286 şi la pct. 289 alin. (3), potrivit prevederilor art. 8 din Legea nr. 215/2001, vor fi consultate urmatoarele structuri asociative
a) Asociaţia Comunelor din România;
b) Asociaţia Oraşelor din România;
c) Asociaţia Municipiilor din România;
d) Uniunea Naţionala a Consiliilor Judetene din România.
(2) La elaborarea deciziilor de către Comisia fiscala centrala cu privire la aplicarea unitara a titlului IX din Codul fiscal participa şi reprezentantul Ministerului Administraţiei şi Internelor.
Codul fiscal
Capitolul XIII
Sancţiuni
Sancţiuni
Art. 294*). - (1) Nerespectarea prevederilor prezentului titlu atrage raspunderea disciplinara, contraventionala sau penala, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.
(2) Constituie contraventii urmatoarele fapte
a) depunerea peste termen a declaratiilor de impunere prevăzute la art. 254 alin. (5) şi (6), art. 259 alin. (6) şi (7), art. 264 alin. (4), art. 267 alin (14) lit. b), art. 277 alin. (2), art. 281 alin. (2) şi art. 290;
b) nedepunerea declaratiilor de impunere prevăzute la art. 254 alin. (5) şi (6), art. 259 alin. (6) şi (7), art. 264 alin. (4), art. 267 alin. (14) lit. b), art. 277 alin. (2), art. 281 alin. (2) şi art. 290.
c) nerespectarea prevederilor art. 254 alin. (7), ale art. 259 alin. (6^1) şi ale art. 264 alin. (5), referitoare la înstrăinarea, inregistrarea/radierea bunurilor impozabile, precum şi la comunicarea actelor translative ale dreptului de proprietate;
d) refuzul de a furniza informaţii sau documente de natura celor prevăzute la art. 295^1, precum şi depăşirea termenului de 15 zile lucratoare de la data solicitarii acestora.
--------------
Literele c) şi d) ale alin. (2) al art. 294 au fost introduse de pct. 260 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
(3) Contraventia prevăzută la alin. (2) lit. a) se sancţionează cu amendă de la 50 lei la 200 lei, iar cele de la alin. (2) lit. b)-d), cu amendă de la 200 lei la 500 lei.
---------------
Alin. (3) al art. 294 a fost modificat de pct. 261 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
----------------
În Anexa la HOTĂRÂREA nr. 783 din 19 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 482 din 28 mai 2004, la pct. I, sunt stabilite nivelurile amenzilor actualizate pentru anul 2005, care se aplică în cazul contraventiilor prevăzute la alin. (2) al art. 294.
*) Nivelurile amenzilor actualizate pentru anul 2006 în cazul persoanelor juridice sunt prevăzute în Anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului IX din Codul fiscal cuprinsa în acest act normativ.
----------------
Limitele minime şi maxime ale amenzilor în cazul persoanelor fizice pentru anul 2007 sunt prevăzute în anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului IX din Codul fiscal, cuprinsa în acest act normativ.
(4) Incalcarea normelor tehnice privind tipărirea, inregistrarea, vanzarea, evidenta şi gestionarea, după caz, a abonamentelor şi a biletelor de intrare la spectacole constituie contraventie şi se sancţionează cu amendă de la 2.000.000 lei la 10.000.000 lei.
┌─────────────────────────┬────────────────────────────┬────────────────────────────┐
│ │ NIVELURILE PENTRU │ NIVELURILE ACTUALIZATE │
│ │ ANUL 2004 │ PENTRU ANUL 2005 │
│ ├────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│Art. 294 alin(4) Incal- │ │ │
│ carea normelor teh- │ 2.000.000*1) │ 2.140.000*1) │
│ nice privind tipa- │ 10.000.000*2) │ 10.700.000*2) │
│ rirea, inregistrarea│ │ │
│ vanzarea, evidenta │ │ │
│ şi gestionarea, după│ │ │
│ caz, a abonamentelor│ │ │
│ şi a biletelor de │ │ │
│ intrare la spectacole│ │ │
│ constituie contra- │ │ │
│ venţie şi se sancti-│ │ │
│ oneaza cu amendă de │ │ │
│ la.....*1) lei la │ │ │
│ .....*2) lei │ │ │
└─────────────────────────┴────────────────────────────┴────────────────────────────┘
----------------
În Anexa la HOTĂRÂREA nr. 783 din 19 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 482 din 28 mai 2004, la pct. I, sunt stabilite nivelurile amenzilor actualizate pentru anul 2005, care se aplică în cazul contraventiilor prevăzute la alin. (4) al art. 294.
*) Nivelurile amenzilor actualizate pentru anul 2006 în cazul persoanelor juridice sunt prevăzute în Anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului IX din Codul fiscal cuprinsa în acest act normativ.
----------------
Limitele minime şi maxime ale amenzilor în cazul persoanelor fizice pentru anul 2007 sunt prevăzute în anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului IX din Codul fiscal, cuprinsa în acest act normativ.
(5) Constatarea contraventiilor şi aplicarea sanctiunilor se fac de către primari şi persoane imputernicite din cadrul compartimentelor de specialitate ale autorităţii administraţiei publice locale.
(6) În cazul persoanelor juridice, limitele minime şi maxime ale amenzilor prevăzute la alin. (3) şi (4) se majoreaza cu 300%.
----------------
Limitele minime şi maxime ale amenzilor în cazul persoanelor juridice pentru anul 2007 sunt prevăzute în anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului IX din Codul fiscal, cuprinsa în acest act normativ.
(7) Limitele amenzilor prevăzute la alin. (3) şi (4) se actualizeaza prin hotărâre a Guvernului.
(8) Contraventiilor prevăzute la alin. (2) şi (4) li se aplică dispozitiile legii.
-----------
Alin. (7) al art. 294 a fost modificat prin RECTIFICAREA nr. 571 din 22 decembrie 2003 publicata MONITORUL OFICIAL nr. 112 din 6 februarie 2004.
Alin. (8) al art. 294 a fost modificat prin RECTIFICAREA nr. 571 din 22 decembrie 2003 publicata MONITORUL OFICIAL nr. 112 din 6 februarie 2004.
Norme metodologice
258. Abrogat.
---------------
Punctul 258 din Normele metodologice de aplicare a art. 294 din Legea nr. 571/2003 a fost abrogat de punctul 46 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
259. Pentru spectacolele organizate în deplasare sau în turneu, inspecţia fiscala se exercită de către autorităţile administraţiei publice locale în a caror raza administrativ-teritoriala au loc spectacolele, care verifica oblibaţiile prevăzute la art. 274 alin. (4) din Codul fiscal.
260. În cazul în care se apreciaza de către agentii constatatori ca faptele comise de contribuabili sunt de gravitate redusa, se poate aplica drept sanctiune contraventionala avertismentul, în condiţiile prevăzute la art. 5 alin. (2) lit. a), art. 6 alin. (1), art. 7 şi la art. 38 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.
Codul fiscal
Capitolul XIV
Dispozitii finale
Implicatii bugetare ale impozitelor şi taxelor locale
Art. 295. - (1) Impozitele şi taxele locale, precum şi amenzile şi penalitatile aferente acestora constituie integral venituri la bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale.
(2) Impozitul pe cladiri, precum şi amenzile şi penalitatile aferente acestuia constituie venituri la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza careia este situata cladirea respectiva.
(3) Impozitul pe teren, precum şi amenzile şi penalitatile aferente acestuia constituie venituri la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza careia este situat terenul respectiv.
(4) Cu excepţiile prevăzute la alin. (5), taxa asupra mijlocului de transport, precum şi amenzile şi penalitatile aferente acesteia constituie venituri la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza careia trebuie înmatriculat mijlocul de transport respectiv.
(5) Veniturile provenite din taxa asupra mijlocului de transport stabilita în concordanta cu prevederile art. 263 alin. (4) şi (5), precum şi amenzile şi penalizarile aferente se pot utiliza exclusiv pentru lucrari de întreţinere, modernizare, reabilitare şi construire a drumurilor locale şi judetene, din care 60% constituie venituri la bugetul local şi 40% constituie venituri la bugetul judetean. În cazul municipiului Bucureşti, taxa constituie venituri în proportie de 60% la bugetele sectoarelor şi 40% la bugetul municipiului Bucureşti.
(6) Taxele locale prevăzute la capitolul V din prezentul titlu constituie venituri ale bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale. Pentru eliberarea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire de către presedintii consiliilor judetene, cu avizul primarilor comunelor, taxele datorate constituie venit în proportie de 50% la bugetul local al comunelor şi de 50% la bugetul local al consiliului judetean.
(7) Taxa pentru servicii de reclama şi publicitate, precum şi amenzile şi penalizarile aferente constituie venituri la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde sunt prestate serviciile de reclama şi publicitate. Taxa pentru afisaj în scop de reclama şi publicitate, precum şi amenzile şi penalizarile aferente constituie venituri la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde este situat afisajul, panoul sau structura pentru afisajul în scop de reclama şi publicitate.
(8) Impozitul pe spectacole, precum şi amenzile şi penalizarile aferente constituie venituri la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde are loc manifestarea artistica, competitia sportiva sau alta activitate distractiva.
(9) Taxa hoteliera, precum şi amenzile şi penalizarile aferente constituie venituri la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde este situat hotelul.
(10) Celelalte taxe locale prevăzute la art. 283, precum şi amenzile şi penalizarile aferente constituie venituri la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde este situat locul public sau echipamentul respectiv sau unde trebuie înmatriculat vehiculul lent.
(11) Constituie venit la bugetul local sumele provenite din
a) dobânda pentru plata cu intarziere a impozitelor şi taxelor locale;
b) taxele judiciare de timbru prevăzute de lege;
c) impozitul stabilit în condiţiile alin. (1) şi (3) ale art. 77^1 se distribuie în cota de 50% la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale pe teritoriul cărora se afla bunurile imobile ce au facut obiectul instrainarii;
d) taxele extrajudiciare de timbru prevăzute de lege.
(12) Sumele prevăzute la alin. (11) se ajusteaza pentru a reflecta rata inflatiei în conformitate cu normele elaborate în comun de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.
Art. 295^1. - În vederea clarificarii şi stabilirii reale a situaţiei fiscale a contribuabililor, compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale au competenţa de a solicita informaţii şi documente cu relevanta fiscala sau pentru identificarea contribuabililor sau a materiei impozabile ori taxabile, după caz, iar notarii, avocatii, executorii judecătorești, organele de politie, organele vamale, serviciile publice comunitare pentru regimul permiselor de conducere şi inmatriculare a vehiculelor, serviciile publice comunitare pentru eliberarea pasapoartelor simple, serviciile publice comunitare de evidenta a persoanelor, precum şi orice alta entitate care detine informaţii sau documente cu privire la bunuri impozabile sau taxabile, după caz, ori la persoane care au calitatea de contribuabil, au obligaţia furnizarii acestora fără plata.
Norme metodologice
261. Penalitatile de intarziere datorate şi calculate în condiţiile Codului de procedura fiscala, aferente veniturilor bugetelor locale, constituie venituri proprii ale acestor bugete şi se înregistrează la capitolul şi subcapitolul corespunzătoare categoriei de venit la care se referă. În acest sens se au în vedere şi prevederile art. 295 din Codul fiscal.
262. Nedepunerea sumelor încasate reprezentand taxe pentru folosirea mijloacelor de reclama şi publicitate, impozit pe spectacole, taxe hoteliere, taxe judiciare de timbru, taxe extrajudiciare de timbru, încasate de persoane care prin atribuţiile pe care le au de indeplinit efectueaza astfel de încasări, altele decat cele din structura compartimentelor de specialitate, precum şi cele rezultate din vanzarea timbrelor fiscale mobile la termenele prevăzute de lege sau de prezentele norme metodologice, se sancţionează potrivit Codului de procedura fiscala, având elementele constitutive ale obligaţiilor bugetare locale calculate şi reţinute la sursa.
--------------
Punctul 262 din Normele metodologice de aplicare a art. 295 şi art. 295^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 81 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
263. La unitatile teritoriale de trezorerie şi contabilitate publică unde unitatile administrativ-teritoriale şi sectoarele municipiului Bucureşti au deschis conturile de venituri ale bugetelor locale se deschid conturi distincte pentru incasarea taxelor asupra mijloacelor de transport marfa cu masa totala maxima autorizata de peste 12 tone.
264. Compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale de la nivelul comunelor/oraşelor/municipiilor/sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, virează cota de 40% din taxele asupra mijloacelor de transport marfa cu masa totala maxima autorizata de peste 12 tone, prevăzute la art. 263 alin. (4) şi (5) din Codul fiscal, către bugetele judetene şi, respectiv, către bugetul local al municipiului Bucureşti, lunar, până cel tarziu la data de 10 a lunii în curs pentru luna precedenta.
265. În situaţia în care sumele ce urmeaza a fi restituite din taxele ce fac obiectul divizarii în cotele de 60% şi, respectiv, 40%, potrivit art. 295 alin. (5) din Codul fiscal, către contribuabilii care solicită aceasta în condiţiile legii sunt mai mari decat cele constituite din cota de 40% până la data solicitarii restituirii, compartimentul de specialitate mentionat la pct. 264 solicita, în scris, compartimentului de specialitate al consiliului judetean şi, respectiv, al Consiliului General al Municipiului Bucureşti sa vireze suma necesară restituirii din cota de 40% încasată, iar acesta din urma are obligaţia virarii sumei în cel mult 10 zile de la data solicitarii.
266. Dobanzile şi penalitatile de intarziere stabilite în condiţiile Codului de procedura fiscala, aferente taxei asupra mijloacelor de transport marfa cu masa totala maxima autorizata de peste 12 tone, urmeaza regula divizarii în proportie de 60% şi, respectiv, de 40%, potrivit art. 295 alin. (5) din Codul fiscal.
267. Resursele financiare constituite din taxa asupra mijloacelor de transport prevăzută la art. 263 alin. (4) şi (5) din Codul fiscal se pot utiliza în exclusivitate pentru lucrari de întreţinere, modernizare, reabilitare şi construire a drumurilor locale şi judetene.
268. Taxele instituite prin Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, denumita în continuare Legea nr. 146/1997, constituie integral venituri proprii ale bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor sau sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, în functie de sediul autorităţilor publice care solutioneaza cererile ce intra sub incidenţa aplicarii reglementarilor privind taxele judiciare de timbru.
269. La nivelul municipiului Bucureşti, taxa judiciara de timbru se încasează direct la bugetele locale ale sectoarelor acestuia, în functie de raza teritoriala unde se afla autorităţile publice care solutioneaza actiunile şi cererile ce intra sub incidenţa Legii nr. 146/1997.
270. Abrogat.
--------------
Punctul 270 din Normele metodologice de aplicare a art. 295 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogat de pct. 82 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
271. Abrogat.
---------------
Alin. (2) al punctului 271 din Normele metodologice de aplicare a art. 295 din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de punctul 47 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
Punctul 271 din Normele metodologice de aplicare a art. 295 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogat de pct. 82 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
272. Abrogat.
---------------
Punctul 272 din Normele metodologice de aplicare a art. 295 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogat de pct. 82 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
273. Abrogat.
---------------
Punctul 273 din Normele metodologice de aplicare a art. 295 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogat de pct. 82 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
274. Abrogat.
---------------
Punctul 274 din Normele metodologice de aplicare a art. 295 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogat de pct. 82 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
275. Abrogat.
---------------
Punctul 275 din Normele metodologice de aplicare a art. 295 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogat de pct. 82 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
276. Abrogat.
---------------
Punctul 276 din Normele metodologice de aplicare a art. 295 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogat de pct. 82 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
277. Abrogat.
---------------
Punctul 277 din Normele metodologice de aplicare a art. 295 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogat de pct. 82 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
278. Abrogat.
---------------
Punctul 278 din Normele metodologice de aplicare a art. 295 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogat de pct. 82 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
279. Taxele instituite prin Legea nr. 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 6 iulie 1999, cu modificările ulterioare, denumita în continuare Legea nr. 117/1999, constituie venituri ale bugetelor locale.
280. Taxele extrajudiciare de timbru prevăzute la cap. I, II şi III din anexa la Legea nr. 117/1999 se fac venit la bugetul local al comunei, orasului, municipiului (cu excepţia municipiului Bucureşti) sau sectorului municipiului Bucureşti, după caz, în functie de sediul prestatorului de servicii.
281. Taxele extrajudiciare de timbru prevăzute la cap. IV din anexa la Legea nr. 117/1999 se fac venit la bugetul local al comunei, orasului, municipiului (cu excepţia municipiului Bucureşti) sau sectorului municipiului Bucureşti, după caz, în functie de domiciliul persoanei fizice sau de sediul persoanei juridice beneficiare a serviciului prestat, după caz.
282. Taxele extrajudiciare de timbru prevăzute la cap. V din anexa la Legea nr. 117/1999 se fac venit la bugetul local al comunei, orasului, municipiului (cu excepţia municipiului Bucureşti) sau sectorului municipiului Bucureşti, după caz, în functie de sediul comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar care a initiat procedura eliberarii titlurilor de proprietate pentru care se plateste taxa respectiva.
(2) Potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 105/2004 privind unele măsuri pentru eliberarea şi inmanarea titlurilor de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.097 din 24 noiembrie 2004, taxele extrajudiciare de timbru, prevăzute la cap. V din anexa la Legea nr. 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru, cu modificările ulterioare, nu se mai datorează.
---------------
Alin. (2) al punctului 282 din Normele metodologice de aplicare a art. 295 din Legea nr. 571/2003 a fost introdus de punctul 48 al secţiunii H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 84 din 3 februarie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 18 februarie 2005.
283. (1) Taxele extrajudiciare de timbru rezultate din vanzarea timbrelor fiscale mobile se fac venit la bugetul local al comunei, orasului, municipiului, după caz, în a carei/cărui raza administrativ-teritoriala se afla amplasata unitatea care vinde timbre fiscale.
(2) Pentru determinarea destinatiei sumelor rezultate din vanzarea timbrelor fiscale mobile, unitatea, în înţelesul alin. (1), se identifica după adresa la care se afla situat punctul propriu-zis prin care se vand timbrele.
(3) Unitatile care vand aceste timbre au obligaţia să depună contravaloarea timbrelor fiscale la bugetele locale beneficiare până cel tarziu la data de 10 inclusiv a lunii curente pentru luna precedenta.
(4) Nedepunerea sumelor rezultate din vanzarea timbrelor fiscale mobile la termenul prevăzut la alin. (3) se sancţionează potrivit Codului de procedura fiscala, având elementele constitutive ale obligaţiilor bugetare locale calculate şi reţinute la sursa.
284. La nivelul municipiului Bucureşti taxele extrajudiciare de timbru rezultate din vanzarea timbrelor fiscale mobile se virează direct de către unitatile care vand aceste timbre la bugetele locale ale sectoarelor acestuia, în functie de raza teritoriala în care se afla amplasate unitatile respective.
285. Taxele prevăzute la art. 295 alin. (11) lit. b) şi d) din Codul fiscal nu intra sub incidenţa prevederilor art. 287 din Codul fiscal.
---------------
Punctul 285 din Normele metodologice de aplicare a art. 295 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 83 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
286. Formularele tipizate utilizate de către compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în activitatea de colectare a veniturilor cuvenite bugetelor locale în condiţiile prezentului titlu se vor aproba prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi ministrului administraţiei şi internelor.
287. (1) Pentru toate cazurile în care se acordă scutiri sau reduceri de impozite şi taxe locale, precum şi de obligaţii de plată accesorii acestora, indiferent de categoria actului normativ prin care s-au stabilit, lege, ordonanţa de urgenţă/ordonanţa/hotărâre a Guvernului sau hotărâre a autorităţii deliberative a administraţiei publice locale, compartimentele de specialitate au obligaţia sa intocmeasca borderouri de scaderi.
(2) Anual, intr-o anexa la hotărârea privind aprobarea contului de încheiere a exercitiului bugetar se vor inscrie, în mod obligatoriu
a) facilitatile fiscale acordate în anul fiscal de referinţa, pe fiecare din impozitele şi taxele locale prevăzute la pct. 11 alin. (1), precum şi pe fiecare din reglementarile care au stat la baza acordarii facilitatilor respective;
b) sumele înregistrate în evidenta separata a insolvabililor la data de 31 decembrie a anului fiscal de referinţa, pe fiecare din impozitele şi taxele locale prevăzute la pct. 11 alin. (1), precum şi pe fiecare an fiscal din cei 5 ani anteriori anului fiscal de referinţa;
c) sumele înregistrate în lista de ramasita la data de 31 decembrie a anului fiscal de referinţa, pe fiecare din impozitele şi taxele locale prevăzute la pct. 11 alin. (1), precum şi pe fiecare alt venit propriu al bugetului local respectiv.
(3) Prin sintagma anul fiscal de referinţa se înţelege anul fiscal pentru care se adoptă hotărârea prevăzută la alin. (2).
Codul fiscal
Dispozitii tranzitorii
Art. 296. - (1) Până la data de 31 decembrie 2004, nivelul impozitelor şi taxelor prevăzute în prezentul titlu este cel stabilit prin hotărârile consiliilor locale adoptate în anul 2003 pentru anul 2004, potrivit legii, cu excepţia taxelor prevăzute la art. 267, 268 şi art. 271.
(2) Pentru anul 2004, nivelul taxelor prevăzute la art. 267, 268 şi 271 va fi stabilit prin hotărâri ale consiliilor locale, adoptate în termen de 45 de zile de la data publicarii prezentului Cod fiscal în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) Prevederile art. 258 alin. (6) se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2004, iar prevederile art. 287, începând cu data de 1 ianuarie 2005.
(4) Taxele speciale adoptate de consiliile locale, până la data de 31 mai 2003, pentru anul fiscal 2004, care contravin prevederilor art. 282, îi inceteaza valabilitatea la data intrarii în vigoare a prezentului cod.
Norme metodologice
288. (1) Pentru anul 2004, impozitele şi taxele locale, precum şi taxele asimilate acestora se datorează după cum urmeaza
a) impozitul pe cladiri, în cazul persoanelor fizice, pe baza valorilor impozabile prevăzute la cap. II în coloana "Nivelurile stabilite în anul 2003 pentru anul 2004 - art. 296 alin. (1)" din anexa la prezentele norme metodologice, având în vedere hotărârile consiliilor locale adoptate în anul 2003, cu aplicabilitate în anul 2004 şi în ceea ce priveste acordarea bonificatiei pentru plata cu anticipatie, precum şi a facilitatilor fiscale;
b) impozitul pe cladiri, în cazul persoanelor juridice, pe baza cotelor stabilite prin hotărârile consiliilor locale adoptate în anul 2003, cu aplicabilitate în anul 2004;
c) impozitul pe teren, în cazul terenurilor amplasate în intravilan, pe baza nivelurilor prevăzute la cap. III în coloana "Nivelurile stabilite în anul 2003 pentru anul 2004 - art. 296 alin. (1)" din anexa la prezentele norme metodologice, având în vedere hotărârile consiliilor locale adoptate în anul 2003, cu aplicabilitate în anul 2004 şi în ceea ce priveste acordarea bonificatiei pentru plata cu anticipatie, în cazul persoanelor fizice;
d) impozitul pe teren, în cazul terenurilor amplasate în extravilan, pe baza nivelurilor prevăzute la cap. III în coloana "Nivelurile pentru anul 2004" din anexa la prezentele norme metodologice, având în vedere prevederile art. 296 alin. (3) din Codul fiscal, precum şi pe cele ale hotărârilor consiliilor locale adoptate în anul 2003, cu aplicabilitate în anul 2004 în ceea ce priveste acordarea bonificatiei pentru plata cu anticipatie, în cazul persoanelor fizice, şi a facilitatilor fiscale;
e) taxa asupra mijloacelor de transport, pe baza nivelurilor prevăzute la cap. IV în coloana "Nivelurile stabilite în anul 2003 pentru anul 2004 - art. 296 alin. (1)" din anexa la prezentele norme metodologice, având în vedere hotărârile consiliilor locale adoptate în anul 2003, cu aplicabilitate în anul 2004;
f) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor, prevăzute la art. 267 şi 268 din Codul fiscal, pe baza nivelurilor prevăzute la cap. V în coloana "Nivelurile pentru anul 2004" din anexa la prezentele norme metodologice, având în vedere hotărârile adoptate de consiliile locale în termenul prevăzut la art. 296 alin. (2) din Codul fiscal;
g) taxa pentru serviciile de reclama şi publicitate, prevăzută la art. 270 din Codul fiscal, pe baza cotelor stabilite prin hotărârile consiliilor locale adoptate în anul 2003, cu aplicabilitate în anul 2004;
h) taxa pentru afisaj în scop de reclama şi publicitate, prevăzută la art. 271 din Codul fiscal, pe baza nivelurilor prevăzute la cap. VI în coloana "Nivelurile pentru anul 2004" din anexa la prezentele norme metodologice, având în vedere hotărârile adoptate de consiliile locale în termenul prevăzut la art. 296 alin. (2) din Codul fiscal;
i) impozitul pe spectacole, în cazul videotecilor şi discotecilor, pe baza nivelurilor prevăzute la cap. VII în coloana "Nivelurile pentru anul 2004 - art. 275 alin (2) coroborat cu art. 296 alin. (1)" din anexa la prezentele norme metodologice, având în vedere hotărârile consiliilor locale adoptate în anul 2003, cu aplicabilitate în anul 2004;
j) taxa hoteliera, pe baza cotelor stabilite prin hotărârile consiliilor locale adoptate în anul 2003, cu aplicabilitate în anul 2004;
k) alte taxe locale, pe baza nivelurilor prevăzute la cap. X în coloana "Nivelurile pentru anul 2004 - art. 283 coroborat cu art. 296 alin. (1)" din anexa la prezentele norme metodologice, având în vedere hotărârile consiliilor locale adoptate în anul 2003, cu aplicabilitate în anul 2004;
l) taxele prevăzute la art. 295 alin. (11) din Codul fiscal, pe baza nivelurilor prevăzute la pct. II-IV din anexa la prezentele norme metodologice, în coloana "Nivelurile actualizate pentru anul 2004".
(2) În anul 2004, potrivit prevederilor art. 296 alin. (3) din Codul fiscal, majorarea anuală a impozitelor şi taxelor locale are la baza hotărârile consiliilor locale adoptate în anul 2003, cu aplicabilitate în anul 2004.
(3) Pentru anul 2005, majorarea anuală, stabilita în condiţiile art. 287 din Codul fiscal, poate fi adoptata prin hotărâri ale autorităţilor deliberative până la data de 31 mai 2004 şi va fi aplicata începând cu data de 1 ianuarie 2005.
(4) În anul 2004, se aplică scutirile prevăzute la art. 284 alin. (4) din Codul fiscal, ca excepţie de la prevederile alin. (1) lit. a) şi c).
289. (1) Consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti adopta hotărârile prevăzute la pct. 288 alin. (1) lit. f) şi h) potrivit prevederilor art. 296 alin. (2) din Codul fiscal.
(2) Facilitatile fiscale acordate prin alte acte normative decat cele prevăzute în Codul fiscal îşi inceteaza aplicabilitatea începând cu anul 2004.
(3) Prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi ministrului administraţiei şi internelor se vor aproba normele metodologice pentru punerea în aplicare a reglementarilor privind taxele judiciare de timbru şi taxele extrajudiciare.
(4) Nivelurile impozitelor şi taxelor locale pentru anul 2005 se vor stabili avandu-se în vedere nivelurile stabilite pentru anul 2004, prevăzute în anexa la prezentele norme metodologice, indexate/ajustate/actualizate prin hotărâre a Guvernului, potrivit prevederilor art. 292 din Codul fiscal, pentru a reflecta rata estimată a inflatiei pentru anul 2005, exclusiv majorarea anuală prevăzută la art. 287 din Codul fiscal.
(5) Bonificatia pentru plata cu anticipatie a taxei asupra mijloacelor de transport, potrivit prevederilor art. 265 alin. (2) din Codul fiscal, se va stabili în luna mai a anului 2004, cu aplicabilitate în anul 2005.
---------------
Alin. (3) al punctului 289 din Normele metodologice de aplicare a art. 296 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificat de pct. 84 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.
290. Impozitele şi taxele locale instituite prin reglementari anterioare intrarii în vigoare a Codului fiscal se urmaresc pe perioada de prescriptie, avandu-se în vedere reglementarile respective.
290^1. (1) Nivelurile impozitelor şi taxelor locale pentru anii 2007, 2008 şi 2009 se vor stabili avandu-se în vedere nivelurile stabilite pentru anul 2007, în anexa la hotărârea Guvernului adoptata în condiţiile art. III din Legea nr. 343/2006.
(2) Pentru anii fiscali 2008 şi 2009, Consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti adopta hotărâri privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale, până la data de 31 mai a anului precedent şi vor fi aplicate începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.
---------------
Punctul 290^1 din Normele metodologice de aplicare a art. 296 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 85 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006.