CODUL DEONTOLOGIC din 2 iulie 2007

Codul deontologic al profesiei de arhitect cuprinde normele de conduită obligatorii în legătură cu exerciţiul drepturilor şi îndatoririlor arhitectului ca profesionist.

Respectarea întru totul a prevederilor prezentului cod constituie obligaţie profesională şi morală fermă pentru fiecare arhitect membru al Ordinului Arhitecţilor din România.

Arhitectul practician are obligaţia de a-şi exercită profesia conform tuturor prevederilor legale în vigoare, precum şi regulilor artei şi ştiinţei arhitecturale. În acest scop, în decursul activităţii sale profesionale

1. arhitectul este obligat să promoveze şi să menţină standarde profesionale cât mai ridicate, care să asigure realizarea de construcţii şi amenajări urbane funcţionale, estetice şi conforme exigenţelor de siguranţă şi calitate prescrise de legislaţia în construcţii şi de normele tehnice în domeniu;

2. arhitectul este dator să îşi îmbogăţească cunoştinţele profesionale şi să caute în mod consecvent să ridice standardele artistice, ale educaţiei, cercetării şi practicii arhitecturale;

3. arhitectul trebuie să fie receptiv la îmbogăţirea limbajului arhitectural prin promovarea şi integrarea în proiectele lui a artelor complementare creaţiei de arhitectură şi a noilor tehnologii;

4. arhitectul nu va promova în lucrările sale decât acele materiale şi tehnologii care corespund standardelor de excelenţă pentru lucrarea şi bugetul avizat şi despre care are deplină cunoştinţă sau care nu sunt folosite cu acordul beneficiarilor.

Onestitatea, obiectivitatea şi bunele intenţii ale arhitectului trebuie să fie deasupra oricărei suspiciuni.

Libertatea şi independenţa profesiei de arhitect sunt atribute exclusive ale persoanei care exercită această profesie, în temeiul legii şi al prezentului cod.

(1) Arhitectul are libertate absolută în folosirea limbajelor arhitecturale şi estetice pe care le crede adecvate, cu respectarea legilor şi obligaţiilor faţă de societate, precum şi a interesului public.

(2) În exercitarea profesiei, arhitectul nu poate fi supus niciunei presiuni din partea autorităţilor publice sau a altor persoane fizice ori juridice.

(3) Independenţa arhitectului nu poate prejudicia interesele clientului său.

(4) Arhitectul este dator să dea clientului său sfaturi corespunzătoare prevederilor legale şi crezului său profesional.

Orice arhitect este răspunzător pentru fiecare dintre actele sale profesionale.

Arhitectul poartă întreaga răspundere artistică şi tehnică a lucrărilor proiectate şi care îi intră în competenţă conform legii şi în care are angajată întreaga sa reputaţie. Clientul trebuie deci să îi lase completă libertate, atât pentru compoziţia tehnico-artistică, cât şi pentru detalii, culori, materiale etc., în limita preţurilor ce se fixează de comun acord. Orice intervenţie a clientului în domeniul artistic şi tehnic al arhitectului este de natură să îl exonereze pe acesta de responsabilitate.

Arhitectul are îndatorirea de a trata cu maximă responsabilitate obligaţiile asumate prin contracte.

În activitatea arhitecturală ce se desfăşoară în echipă, răspunderea aparţine şefului echipei şi arhitectului care efectuează direct actul, în limitele competenţei care i-a fost atribuită de şeful echipei.

(1) Arhitectul are obligaţia ca pe proiectele pe care le-a realizat să îşi menţioneze explicit titlul, numele şi calitatea în care le-a întocmit.

(2) Sunt interzise

- atribuirea de calităţi nereale;

- semnătura de complezenţă, înţelegând prin aceasta semnătura arhitectului cu drept de semnătură în cartuşul planşelor de arhitectură atunci când la rubrica "proiectat" semnează o altă categorie profesională decât arhitect sau conductor arhitect;

- uzurparea drepturilor de autor;

- plagiatul.

(3) Arhitectul are aceleaşi obligaţii şi interdicţii şi în cazul unei lucrări teoretice.

Un arhitect nu poate refuza dreptul unui confrate de a-şi menţiona explicit numele şi calitatea pe proiectele şi lucrările pe care acesta le-a realizat sau la care a colaborat.

Arhitectul este obligat să păstreze confidenţialitatea privind intenţiile şi interesele clientului său în legătură cu lucrările proiectate sau în curs de execuţie, dacă nu există aprobarea expresă a clientului, cu excepţia celor care sunt de interes public.

Obiectul secretului îl constituie tot ceea ce arhitectul, în calitatea lui de profesionist, a aflat direct sau indirect în legătură cu viaţa intimă a beneficiarului, a familiei, a aparţinătorilor şi a celor privind o societate sau o instituţie, cu excepţia informaţiilor care constituie infracţiuni.

Păstrarea secretului profesional de către colaboratorii ori angajaţii arhitectului este o obligaţie a acestora şi a arhitectului. Aceeaşi obligaţie revine organelor profesiei de arhitect şi angajaţilor acestora cu privire la informaţiile cunoscute de aceştia în funcţiile pe care le deţin.

Nu constituie o abatere situaţia în care legea sau o curte judecătorească obligă arhitectul să dezvăluie aspecte cuprinse în secretul profesional. Poliţia sau procuratura nu poate înlocui decizia judecătorească.

Arhitectul răspunde disciplinar pentru destăinuirea secretului profesional.

Secretul profesional persistă şi după încetarea contractului.

Pentru aceeaşi lucrare arhitectul nu poate îndeplini activitatea de concepţie sau coordonare şi pe cea de verificare sau avizare.

Arhitectul se va pronunţa cu maximă obiectivitate asupra documentelor ce îi sunt supuse spre analiză, indiferent de interesele sau divergenţele sale personale faţă de autorii documentelor în cauză.

Arhitectul nu are dreptul să accepte avantaje materiale oferite cu scopul de a se lăsa influenţat în decizia sa şi nici nu va oferi astfel de avantaje pentru a influenţa deciziile altora.

Arhitectul nu va folosi relaţiile personale sau de rudenie pentru a influenţa deciziile organismelor abilitate în folosul personal şi în detrimentul interesului public.

Arhitectul va accepta să participe ca judecător la o competiţie profesională numai dacă nu este implicat, în acea perioadă sau în una anterioară, în elaborarea vreuneia dintre lucrările supuse jurizării.

Arhitectul va angaja o lucrare profesională numai atunci când posedă cunoştinţele şi abilităţile adecvate pentru îndeplinirea angajamentelor asumate cu deplin respect faţă de clienţii lui. În caz de necesitate, arhitectul are obligaţia de a apela la persoanele competente care îi pot asigura respectarea la timp şi la un nivel calitativ optim a contractului pe care l-a semnat.

Arhitectul are obligaţia să se asigure de competenţa angajaţilor şi colaboratorilor săi, să le solicite şi să urmărească realizarea de către aceştia a unor prestaţii la nivel cât mai ridicat de profesionalism, să le asigure participarea directă şi accesul deplin la datele necesare îndeplinirii misiunii lor.

Arhitectul care este legat în exerciţiul său profesional printr-un contract cu o administraţie, o colectivitate sau orice alt organism public sau privat îşi asumă toate obligaţiile profesionale şi morale, în mod particular secretul profesional şi independenţa deciziilor sale. În nicio ocazie şi sub niciun motiv arhitectul nu trebuie să accepte limitarea independenţei sale profesionale.

Orice prestaţie remunerată a arhitectului, indiferent de modul de exercitare a profesiei, se va realiza pe baza unui contract.

Arhitectul angajat cu dreptul său de semnătură are obligaţia de a se asigura că în contractul său individual de muncă sau în convenţia civilă, încheiate cu angajatorul, sunt prevăzute clauze specifice privind drepturile sale de autor, morale şi patrimoniale şi compatibilitatea prestaţiilor solicitate cu prevederile prezentului cod deontologic.

Arhitectul care părăseşte locul unde a activat va putea prelua în copii documentaţii sau părţi de documentaţii întocmite pe baza unor contracte numai cu acordul conducerii, dacă acestea au fost întocmite de el însuşi.

Arhitectul patron sau cel care deţine puterea de decizie nu va putea refuza neîntemeiat cererea unui confrate angajat de a prelua, la părăsirea locului unde a activat, copii după documente sau părţi de documente întocmite de acesta şi care nu afectează interesele contractantului sau responsabilitatea asupra urmăririi în timp a construcţiei respective. În caz de litigiu, se va putea apela la Consiliul de conducere al Ordinului Arhitecţilor din România, care va organiza medierea, în condiţiile prevăzute de Regulamentul Ordinului Arhitecţilor din România.

Arhitectul asociat sau angajat care părăseşte o firmă este obligat să reglementeze în scris transferul de obligaţii şi probleme între el şi firmă cu privire la

- continuitatea lucrărilor neterminate;

- urmărirea lucrărilor pe şantiere;

- responsabilitatea comportării în timp a construcţiei;

- drepturile băneşti care îi revin;

- preluarea unor proiecte sau părţi de proiecte întocmite de el în cadrul firmei;

- drepturile de autor şi drepturile conexe ce îi revin.

Orice arhitect trebuie să se abţină, chiar în afara vieţii profesionale, de la acte de natură să ducă la desconsiderarea sa. Condamnarea penală survenită este de natură să ducă la evaluarea situaţiei în cadrul Ordinului, în conformitate cu prevederile Legii nr. 184/2001, republicată, cu posibilitatea unor repercusiuni disciplinare împotriva acestuia.

Arhitectul are obligaţia de a nu implica numele şi activitatea sa profesională în acţiuni de publicitate comercială în beneficiul terţilor, dacă nu posedă date suficiente asupra lucrării de materiale şi furnituri pentru construcţii ori despre firma de construcţii şi/sau instalaţii în cauză ori dacă asupra lor planează îndoieli legate de calitate, prezentate deja public.

(1) Arhitectul îşi poate face publicitate profesională numai pe baza propriilor realizări, evitând promovarea unui palmares profesional într-o manieră falsă, înşelătoare sau exagerată.

(2) Nu sunt considerate acţiuni de publicitate făcute de arhitect în folosul său acele manifestări în care numele său şi aspecte ale activităţii sale profesionale sunt menţionate în scrieri literare sau de specialitate, în mass-media, realizate de către terţi în scopul informării publicului, şi nici acele intervenţii publice ale arhitectului cu referire la activitatea sau creaţia sa, dacă acestea sunt motivate şi nu sunt plătite de arhitect.

Arhitectul poate să beneficieze, pentru serviciile prestate în relaţiile contractuale ce se stabilesc cu clientul, de un onorariu negociat în mod liber cu acesta, onorariu al cărui nivel minim se stabileşte de Ordinul Arhitecţilor din România, cu avizul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor şi al Ministerului Culturii şi Cultelor, practicarea unor onorarii sub nivelul minim stabilit fiind interzisă.

Este interzisă scăderea onorariului în scopul concurenţei neloiale.

Arhitectul are obligaţia să respecte legile în vigoare în locul unde îşi desfăşoară activitatea.

Arhitectul va acorda maximă atenţie impactului social, precum şi impactului asupra mediului, pe care activitatea lui le poate avea. Toate prestaţiile profesionale ale arhitecţilor vor lua în considerare scările de valori şi cultura fiecărei/fiecărui ţări/loc pentru care creează lucrări de arhitectură şi urbanism. În acest sens, obiceiurile specifice ale unei societăţi şi comunităţi nu vor fi impuse altora, iar spiritul locului va fi protejat.

Arhitectul va respecta moştenirea culturală şi naturală a comunităţii în care îşi exercită profesiunea, contribuind la conservarea şi îmbogăţirea acesteia.

Arhitectul va sprijini organele competente pentru respectarea şi restabilirea legalităţii în domeniul exercitării profesiei.

Arhitectul va respecta responsabilitatea legală şi drepturile unei alte persoane în legătură cu profesia.

Arhitectul se va implica în mod corespunzător în activităţi civice conexe profesiei, în scopul promovării creaţiei de arhitectură şi urbanism.

Alegerea arhitectului, pentru orice activitate depusă de acesta în condiţiile legii, este liberă. Nimeni nu poate impune un arhitect unei persoane.

În îndeplinirea atribuţiilor sale arhitectul este obligat să apere interesele clientului său ca pe cele proprii.

Relaţiile dintre arhitect şi clienţii săi se bazează pe onestitate, probitate, corectitudine, sinceritate şi confidenţialitate.

Înainte de a angaja o lucrare, arhitectul are obligaţia să informeze clientul asupra cheltuielilor probabile pe care aceasta le implică.

Arhitectul nu poate acţiona decât în limitele contractului încheiat cu clientul său, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.

Arhitectul nu îşi va asuma angajamente care implică situaţii sau atitudini incompatibile cu îndatoririle sale de ordin profesional ori care sunt susceptibile să creeze îndoială asupra probităţii sale profesionale.

Arhitectul va refuza misiuni profesionale care conduc la nerespectarea legilor sau care contravin prevederilor prezentului cod. El va lua măsurile de precauţie contractuale care să-i permită întreruperea, la nevoie, a relaţiilor contractuale cu acei clienţi sau cu acei angajatori care, prin cerinţele sau atitudinea lor pe parcursul desfăşurării misiunilor contractate, generează situaţii ca cele enunţate la art. 48.

Arhitectul nu poate oferi consultanţă în situaţii în care are el însuşi interese personale.

În relaţiile cu terţii arhitectul va acţiona întotdeauna numai în interesul legitim al clientului şi în concordanţă cu interesul public.

În scopul evitării conflictelor de interese, arhitectul cu drept de semnătură nu va putea presta, pentru acelaşi client, simultan cu misiunea de proiectare sau consulting şi servicii de execuţie şi de comerţ cu materiale de construcţii.

Arhitectul va păstra confidenţialitatea afacerilor clienţilor săi, relaţia cu aceştia având la bază respectarea secretului profesional.

Angajarea unui nou client nu poate fi făcută dacă prin aceasta sunt dezvăluite secretele aflate de la un alt client, cu efecte prejudiciabile pentru acesta.

(1) Pe durata angajamentului arhitectul trebuie să îi dea clientului tot concursul, bazat pe cunoştinţele sale profesionale şi pe întreaga sa experienţă.

(2) În situaţia în care arhitectul are convingerea că resursele clientului sunt insuficiente pentru realizarea lucrărilor care decurg din misiunea angajată, el este dator să aducă acest lucru la cunoştinţa clientului în scris.

Arhitectul are obligaţia de a-şi informa clientul, în timp util, privitor la orice modificare intervenită în legătură cu prestaţia sa şi care ar putea influenţa calitatea sau costurile investiţiei.

Arhitectul nu poate subcontracta integral o lucrare angajată de el cu scopul de a avea foloase materiale din intermediere. Arhitectul poate subcontracta părţi dintr-o lucrare angajată, cu condiţia ca interesele clientului să nu fie afectate. Încredinţarea acestor părţi se va realiza de către arhitect pe bază de contract.

Arhitectul are dreptul şi obligaţia de a urmări executarea întocmai a lucrărilor proiectate. Neconformitatea acestora cu documentaţia elaborată va fi semnalată clientului şi, după caz, organismelor de control abilitate.

Arhitectul are dreptul şi obligaţia să participe la recepţia lucrărilor sale şi să semneze procesul-verbal de recepţie doar după constatarea îndeplinirii în totalitate a condiţiilor pentru aceasta.

Arhitectul are obligaţia să păstreze şi să arhiveze originalele documentaţiilor elaborate şi să predea clientului copii după acestea, conform contractului.

Arhitectul trebuie să acorde din timpul său şi să contribuie cu talentul şi priceperea sa la promovarea arhitecturii şi la întreţinerea spiritului de breaslă.

În exercitarea profesiei arhitectul nu va face niciun fel de discriminări.

În spiritul promovării demnităţii profesiei, arhitectul se va îngriji ca partenerii, asociaţii şi angajaţii săi să se comporte în aşa fel încât să nu lezeze drepturile persoanelor cu care sau pentru care lucrează şi să nu diminueze încrederea publică în onestitatea şi responsabilitatea cu care membrii Ordinului Arhitecţilor din România s-au angajat să îşi exercite profesia.

Relaţiile dintre arhitecţi se bazează pe respect, întrajutorare şi asistenţă morală reciprocă şi, mai ales, pe respectarea dreptului de autor.

Arhitectul îşi va construi reputaţia profesională pe baza meritelor, performanţelor şi efortului propriu, fără a pune în cauză activitatea altui confrate.

Concurenţa dintre arhitecţi se bazează pe competenţa şi calitatea serviciilor profesionale oferite clienţilor. Sunt interzise şi se consideră concurenţă neloială următoarele acţiuni

a) tentativa sau acţiunea de atragere ori deturnare de clientelă prin denigrarea sau discreditarea altui arhitect;

b) practicarea unor subevaluări intenţionate ale investiţiilor sau onorariilor în discuţie, făcute cu intenţie sau având cunoştinţă de oferta anterioară a altui arhitect;

c) folosirea unei funcţii publice pe care o deţine, în scopul atragerii de comenzi în interes personal, ocolindu-se circuitul lor legal;

d) utilizarea unor informaţii de specialitate nepublicate, la care arhitectul a avut acces pe căi nelegale, în scopul avantajării sale în competiţia cu alţi colegi;

e) preluarea unui contract pe care un coleg arhitect l-a denunţat.

Arhitectul nu va încerca să înlocuiască un alt arhitect din calitatea şi atribuţiile deţinute de acesta decât pe calea participării la o selecţie legal organizată sau cu acordul scris al celui înlocuit.

Arhitectul nevoit să înlocuiască un confrate în misiunile sale trebuie să o facă cu respectarea dreptului de autor şi a drepturilor conexe acestuia.

În cazul unui confrate decedat, arhitectul care are misiunea de a continua sau interveni asupra operei dispărutului este obligat să ocrotească drepturile de autor ale moştenitorilor legali şi să nu aducă atingeri creaţiei predecesorului său. În acest caz, arhitectul în cauză va respecta, în ordine, prevederile legale în materie, eventuale clauze testamentare sau dorinţe exprimate de autor, precum şi regulile instituite de breaslă pentru asemenea situaţii. În toate împrejurările, arhitectul va interveni cu respect deplin faţă de valoarea reală a creaţiei antecesorului său.

Arhitectul nu îşi va însuşi proprietatea intelectuală şi nici nu va încerca să obţină avantaje pe nedrept din munca altui arhitect sau colaborator. În acest sens, el va preciza în mod explicit aportul fiecărui arhitect la îndeplinirea misiunii profesionale.

(1) Arhitectul are dreptul să facă publică prestaţia sa prin descrieri şi imagini interioare şi exterioare, care constituie proprietatea sa intelectuală.

(2) Arhitectul îşi poate face publicitate, cu condiţia să nu pună în cauză activitatea unui confrate sau a unui terţ.

Arhitectul care este solicitat să îşi exprime părerea asupra lucrării altui arhitect îl va anunţa pe acesta. În cazul unor lucrări scrise publicate sau al unor disertaţii publice cu caracter de critică de arhitectură, referirea la creaţia unui arhitect nu impune neapărat anunţarea prealabilă a acestuia.

Arhitectul nu va participa în niciun fel la o competiţie de arhitectură, consultare publică sau licitaţie pe care Ordinul Arhitecţilor din România, Uniunea Internaţională a Arhitecţilor sau secţiunile lor membre le-au declarat inacceptabile.

Arhitectul va aduce la cunoştinţa Ordinului Arhitecţilor din România şi a autorului lucrării abuzurile pe care le constată sau despre care a fost înştiinţat cu privire la lucrarea vreunui confrate.

Calomnierea unui confrate sau răspândirea de comentarii ce ar putea să îi prejudicieze reputaţia profesională este condamnabilă. Este de dorit ca arhitecţii să ia apărarea unui confrate atacat pe nedrept.

Orice litigiu între arhitecţi referitor la exercitarea profesiunii trebuie supus imediat spre conciliere, împreună cu toate documentele necesare cercetării, Consiliului de conducere al Ordinului Arhitecţilor din România, înainte de sesizarea altor instanţe.

Obligaţiile arhitectului faţă de Ordinul Arhitecţilor din România sunt stabilite de Regulamentul de organizare şi funcţionare a Ordinului Arhitecţilor din România.

Arhitectul membru al unor comisii sau organisme tehnice nu va divulga şi nu va folosi, în scopul obţinerii de avantaje materiale personale, informaţii de specialitate care nu au fost făcute publice.

Arhitectul membru al unor comisii sau organisme publice sau tehnice de analiză ori decizie nu se poate pronunţa asupra unei documentaţii în a cărei întocmire este implicat personal.

Arhitectul nu va oferi avantaje materiale unui funcţionar public, cu intenţia de a influenţa o decizie de care este interesat.

Arhitectul care îşi desfăşoară activitatea în cadrul administraţiei publice, în învăţământ sau care participă în diverse foruri decizionale şi de jurizare nu va accepta avantaje materiale oferite pentru a i se influenţa decizia.

Nerespectarea prevederilor prezentului cod deontologic va fi sancţionată conform art. 38 din Legea nr. 184/2001, republicată.

Orice interpretări ale prezentului cod deontologic sunt exclusiv de competenţa Consiliului de conducere al Ordinului Arhitecţilor din România, care are obligaţia de a informa membrii Ordinului Arhitecţilor din România, în cel mai scurt timp, asupra interpretărilor adoptate.

Reglementările prezentului cod deontologic se aplică şi conductorilor arhitecţi.

Orice arhitect autor titular are dreptul să deţină copii ale proiectelor realizate pentru portofoliul personal şi în scopul protejării dreptului de autor.

Preşedintele Ordinului Arhitecţilor

din România,

Şerban Sturdza

__________

al profesiei de arhitect

Creaţia arhitecturală, expresie a culturii, este o activitate aflată în serviciul dezvoltării umane, cu implicaţii sociale, economice şi culturale asupra mediului natural şi construit şi asupra calităţii vieţii.

Prezentul cod deontologic este întocmit în temeiul prevederilor art. 20 lit. b), art. 28 alin. (1) lit. a) şi art. 46 alin. (2) din Legea nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, republicată.

Capitolul I

Principii generale

Capitolul II

Obligaţii generale

Partea I Independenţa profesională şi responsabilitatea arhitectului

Partea a II-a Secretul profesional

Partea a III-a Reguli de comportament în activitatea arhitecturală

Partea a IV-a Reguli speciale pentru anumite moduri de exercitare a profesiei sau situaţii speciale

Partea a V-a Integritatea şi imaginea arhitectului

Partea a VI-a Onorarii

Capitolul III

Obligaţii faţă de societate; respectarea interesului public

Capitolul IV

Obligaţii faţă de clienţi

Capitolul V

Obligaţii faţă de profesie

Capitolul VI

Obligaţii faţă de colegi

Capitolul VII

Obligaţii faţă de Ordinul Arhitecţilor din România

Capitolul VIII

Obligaţii în cadrul şi în relaţiile cu instituţiile publice

Capitolul IX

Dispoziţii finale