DECIZIE nr. 827 din 16 noiembrie 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni

Ion Predescu - preşedinte

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Şerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni, excepţie ridicată de Adrian Maticiuc în Dosarul nr. 1.569/2006 al Tribunalului Iaşi.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor din Legea fundamentală referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele

Prin Încheierea din 23 mai 2006, pronunţată în Dosarul nr. 1.569/2006, Tribunalul Iaşi a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 din Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni, excepţie ridicată de Adrian Maticiuc în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cauze penale aflate în calea de atac a apelului.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile legale criticate creează o situaţie mai grea inculpaţilor condamnaţi definitiv, cărora li s-a acordat suspendarea executării pedepsei şi care în cursul termenului de încercare beneficiază de graţiere, faţă de situaţia inculpaţilor care săvârşesc cu intenţie o nouă faptă penală ce atrage o nouă condamnare. Astfel, cei dintâi pierd şi beneficiul graţierii şi avantajul suspendării condiţionate.

Tribunalul Iaşi opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece graţierea reprezintă un act de clemenţă al legiuitorului şi care în cazul Legii nr. 543/2002, este condiţionat de o atitudine ulterioară aplicării acesteia, şi anume a comite alte fapte penale într-o perioadă de trei ani. Aceste dispoziţii se referă la toate categoriile de infractori care au beneficiat de graţiere.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece art. 7 din Legea nr. 543/2002 instituie cu caracter general o cauză de revocare a beneficiului graţierii, şi anume săvârşirea unei noi infracţiuni, cu intenţie, în decurs de 3 ani. Incidenţa altor instituţii ale dreptului penal cum este suspendarea condiţionată a executării pedepsei, de care beneficiază unii condamnaţi, nu este de natură a aduce atingere principiului egalităţii în faţa legii a cetăţenilor, dispoziţiile legii privind graţierea unor pedepse fiind comune tuturor categoriilor de condamnaţi.

Compararea condiţiilor unei legi de graţiere cu cele ale suspendării condiţionate nu se poate justifica, deoarece ambele instituţii sunt "facultăţi ale legiuitorului, respectiv judecătorului, şi nu drepturi absolute, ci doar vocaţii ale persoanei condamnate".

Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece normele criticate care stabilesc consecinţele comiterii unei noi fapte antisociale de către persoanele care au beneficiat de graţiere se aplică în mod egal tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută de ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare.

În plus, legiuitorul, în exercitarea competenţei sale, are deplina libertate de a stabili condiţiile graţierii, referitoare la oricare dintre elementele răspunderii juridice, şi anume categoriile de fapte antisociale pentru care s-au aplicat pedepse sau alte sancţiuni, categoriile de sancţiuni aplicate făptuitorilor şi cuantumul acestora, persoana făptuitorilor şi forma de vinovăţie, precum şi cu privire la alte elemente ce ţin de limitele graţierii ori consecinţele comiterii unor noi fapte antisociale de către persoanele care au beneficiat de actul de clemenţă.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând Încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele

Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 726 din 4 octombrie 2002, care au următorul conţinut

"Persoanele graţiate care, în curs de 3 ani, săvârşesc cu intenţie o infracţiune vor executa, pe lângă pedeapsa stabilită pentru acea infracţiune, şi pedeapsa sau restul de pedeapsă rămas neexecutat ca urmare a aplicării prezentei legi."

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prin dispoziţiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 543/2002 au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional prin raportare la aceleaşi prevederi din Legea fundamentală invocate şi în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 104 din 9 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 21 februarie 2006, Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia pentru considerentele acolo arătate.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziei de mai sus îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni, excepţie ridicată de Adrian Maticiuc în Dosarul nr. 1.569/2006 al Tribunalului Iaşi.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 noiembrie 2006.

PREŞEDINTE,

ION PREDESCU

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

---------