ORDIN nr. 1.539 din 11 decembrie 2006

Se aprobă Reglementările specifice referitoare la expunerea medicală a persoanelor la radiaţii ionizante în cazul expertizelor medico-legale, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Prezentele reglementări completează Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 14/2000 pentru aprobarea Normelor fundamentale de securitate radiologică, cu modificările şi completările ulterioare, Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 285/79/2002 pentru aprobarea Normelor privind radioprotecţia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiaţii ionizante şi Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 173/2003 pentru aprobarea Normelor de securitate radiologică în practicile de radiologie de diagnostic şi radiologie intervenţională, cu modificările şi completările ulterioare, şi stabilesc principiile generale de radioprotecţie a persoanelor sau pacienţilor expuşi medical la radiaţii ionizante în cazul expertizelor medico-legale.

REGLEMENTĂRI SPECIFICE

referitoare la expunerea medicală a persoanelor la

radiaţii ionizante în cazul expertizelor medico-legale

Capitolul I

Domeniu şi scop

Articolul 1

Prezentele reglementări completează Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 14/2000 pentru aprobarea Normelor fundamentale de securitate radiologică, cu modificările şi completările ulterioare, Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 285/79/2002 pentru aprobarea Normelor privind radioprotecţia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiaţii ionizante şi Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 173/2003 pentru aprobarea Normelor de securitate radiologică în practicile de radiologie de diagnostic şi radiologie intervenţională, cu modificările şi completările ulterioare, şi stabilesc principiile generale de radioprotecţie a persoanelor sau pacienţilor expuşi medical la radiaţii ionizante în cazul expertizelor medico-legale.

Capitolul II

Definiţii

Articolul 2

Termenii şi expresiile utilizate în prezentele reglementări sunt cele definite în actele normative prevăzute la art. 1.

Articolul 3

Se definesc ca proceduri radiologice medico-legale expunerile medicale la radiaţii ionizante efectuate în scopul expertizelor medico-legale sau la solicitarea unor asigurători, cu sau fără indicaţie medicală clară.

Capitolul III

Justificarea

Articolul 4

Orice expunere medicală la radiaţii ionizante care are ca scop final o expertiză medico-legală se justifică individual, cu respectarea criteriilor prevăzute în Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 285/79/2002 şi în Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 173/2003, cu modificările şi completările ulterioare, conform cărora trebuie să existe o solicitare scrisă din partea unui ordonator.

Articolul 5

Orice expunere medicală la radiaţii ionizante a unei persoane la solicitarea unor asigurători, efectuată fără referinţă la indicaţii clinice, se consideră nejustificată.

Articolul 6

Sunt exceptate de la prevederile art. 4 şi 5 situaţiile prestabilite, cum ar fi: suspiciune de furt sau trafic de droguri şi arme, pentru care beneficiul net faţă de persoana expusă nu este relevant; în astfel de situaţii, criteriile de justificare sunt stabilite punctual, prin consultare cu organismele profesionale relevante.

Articolul 7

Indiferent de solicitare, decizia finală în ceea ce priveşte efectuarea procedurii radiologice medico-legale aparţine practicianului.

Articolul 8

Orice repetare a unei expuneri medicale la radiaţii ionizante având ca scop final o expertiză medico-legală este justificată numai în următoarele situaţii

a) calitatea radiografiilor este nesatisfăcătoare pentru un diagnostic de certitudine;

b) radiografiile nu au elemente de siguranţă care să permită identificarea persoanei căreia i s-a efectuat expunerea anterioară;

c) când se contestă argumentat autenticitatea radiografiilor efectuate anterior;

d) când este necesară evaluarea evoluţiei temporale a unor leziuni traumatice interne;

e) în scopul efectuării unei contraexpertize.

Capitolul IV

Optimizarea

Articolul 9

În toate procedurile radiologice medico-legale justificate se aplică principiile de optimizare prevăzute în actele normative menţionate la art. 1.

Articolul 10

În cazul expunerilor medicale la radiaţii ionizante care au ca scop final expertiza medico-legală, se aplică şi prevederile legale în vigoare care reglementează organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală.

Articolul 11

Orice expunere medicală la radiaţii ionizante, efectuată în cazul procedurilor medicale, impune efectuarea cel puţin a unei radiografii, care se constituie ca document medico-legal.

Articolul 12

Înregistrarea şi raportarea procedurilor radiologice medico-legale se realizează conform prevederilor legale în vigoare.

Articolul 13

Respectarea prevederilor prezentelor reglementări se inspectează conform prevederilor art. 13 din Normele privind radioprotecţia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiaţii ionizante, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 285/79/2002.

Articolul 14

Nerespectarea prevederilor prezentelor reglementări se sancţionează administrativ, disciplinar, contravenţional sau penal, după caz, în condiţiile legii.

-------

Prezentul ordin intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2007.

Termenii şi expresiile utilizate în prezentele reglementări sunt cele definite în actele normative prevăzute la art. 1.

Direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice, autorităţile de sănătate publică, toate instituţiile implicate, unităţile sanitare publice sau private, precum şi personalul implicat vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Se definesc ca proceduri radiologice medico-legale expunerile medicale la radiaţii ionizante efectuate în scopul expertizelor medico-legale sau la solicitarea unor asigurători, cu sau fără indicaţie medicală clară.

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul sănătăţii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

Bucureşti, 11 decembrie 2006.

Nr. 1.539.

Orice expunere medicală la radiaţii ionizante care are ca scop final o expertiză medico-legală se justifică individual, cu respectarea criteriilor prevăzute în Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 285/79/2002 şi în Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 173/2003, cu modificările şi completările ulterioare, conform cărora trebuie să existe o solicitare scrisă din partea unui ordonator.

Orice expunere medicală la radiaţii ionizante a unei persoane la solicitarea unor asigurători, efectuată fără referinţă la indicaţii clinice, se consideră nejustificată.

Sunt exceptate de la prevederile art. 4 şi 5 situaţiile prestabilite, cum ar fi: suspiciune de furt sau trafic de droguri şi arme, pentru care beneficiul net faţă de persoana expusă nu este relevant; în astfel de situaţii, criteriile de justificare sunt stabilite punctual, prin consultare cu organismele profesionale relevante.

Indiferent de solicitare, decizia finală în ceea ce priveşte efectuarea procedurii radiologice medico-legale aparţine practicianului.

Orice repetare a unei expuneri medicale la radiaţii ionizante având ca scop final o expertiză medico-legală este justificată numai în următoarele situaţii

a) calitatea radiografiilor este nesatisfăcătoare pentru un diagnostic de certitudine;

b) radiografiile nu au elemente de siguranţă care să permită identificarea persoanei căreia i s-a efectuat expunerea anterioară;

c) când se contestă argumentat autenticitatea radiografiilor efectuate anterior;

d) când este necesară evaluarea evoluţiei temporale a unor leziuni traumatice interne;

e) în scopul efectuării unei contraexpertize.

În toate procedurile radiologice medico-legale justificate se aplică principiile de optimizare prevăzute în actele normative menţionate la art. 1.

În cazul expunerilor medicale la radiaţii ionizante care au ca scop final expertiza medico-legală, se aplică şi prevederile legale în vigoare care reglementează organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală.

Orice expunere medicală la radiaţii ionizante, efectuată în cazul procedurilor medicale, impune efectuarea cel puţin a unei radiografii, care se constituie ca document medico-legal.

Înregistrarea şi raportarea procedurilor radiologice medico-legale se realizează conform prevederilor legale în vigoare.

Respectarea prevederilor prezentelor reglementări se inspectează conform prevederilor art. 13 din Normele privind radioprotecţia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiaţii ionizante, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 285/79/2002.

Nerespectarea prevederilor prezentelor reglementări se sancţionează administrativ, disciplinar, contravenţional sau penal, după caz, în condiţiile legii.

-------

privind aprobarea Reglementărilor specifice referitoare la expunerea medicală a persoanelor la radiaţii ionizante în cazul expertizelor medico-legale

Având în vedere

- Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 14/2000 pentru aprobarea Normelor fundamentale de securitate radiologică, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 285/79/2002 pentru aprobarea Normelor privind radioprotecţia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiaţii ionizante;

- Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 173/2003 pentru aprobarea Normelor de securitate radiologică în practicile de radiologie de diagnostic şi radiologie intervenţională, cu modificările şi completările ulterioare;

- Documentul de poziţie al României CONF-RO 37/01, cap. 22 "Protecţia mediului înconjurător", secţiunea "Securitate nucleară şi radioprotecţie", aprobat în şedinţa Guvernului din 18 octombrie 2001;

- Documentul de poziţie complementar al României CONF-RO 27/04, cap. 22 "Protecţia mediului înconjurător", secţiunea "Securitate nucleară şi radioprotecţie";

- angajamentele asumate de România prin Planul de măsuri prioritare pentru integrare europeană în anul 2005, aprobat în şedinţa Guvernului din 17 noiembrie 2005,

văzând Referatul de aprobare al Direcţiei generale politici, strategii şi managementul calităţii în sănătate nr. EN 7.676/2006,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii Publice,

ministrul sănătăţii publice emite următorul ordin