DECIZIE nr. 831 din 16 noiembrie 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (3) partea finală din Legea nr. 550/2002 privind vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului şi a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, precum şi a celor din patrimoniul regiilor autonome de interes local

Ion Predescu - preşedinte

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Şerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Antonia Constantin - procuror

Benke Karoly - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstitu-ţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (3) din Legea nr. 550/2002 privind vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului şi a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, precum şi a celor din patrimoniul regiilor autonome de interes local, excepţie ridicată de Societatea Comercială "GVM Exim" - S.R.L. din Oradea în Dosarul nr. 1.147/CA/2006-R al Curţii de Apel Oradea - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în aces sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 161 din 28 februarie 2006. Se mai apreciază că textul de lege criticat nu încalcă art. 52 din Constituţie, deoarece Legea nr. 550/2002 a fost adoptată în conformitate cu cerinţele impuse de art. 76 din Constituţie. Totodată, se consideră că susţinerile autorului excepţiei, care se referă la existenţa unor neconcordanţe legislative, nu pot fi analizate de către Curte, întrucât excedează competenţei acesteia.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele

Prin Încheierea din 14 iunie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 1.147/CA/2006-R, Curtea de Apel Oradea - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor din art. 8 alin. (3) din Legea nr. 550/2002 privind vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului şi a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, precum şi a celor din patrimoniul regiilor autonome de interes local, excepţie ridicată de Societatea Comercială "GVM Exim" - S.R.L. din Oradea într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva unei sentinţe prin care a fost respinsă acţiunea autorului excepţiei pentru anularea raportului de evaluare a unui spaţiu comercial.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale criticate încalcă textele constituţionale ale art. 21, ale art. 52 şi ale art. 129. În acest sens, se apreciază că art. 8 alin. (3) din Legea nr. 550/2002 elimină posibilitatea unei instanţe superioare de a controla modul în care a fost aplicată legea de către prima instanţă. Totodată, se consideră că sunt încălcate prevederile art. 282 alin. 1 teza a 2-a din Codul de procedură civilă şi ale art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Curtea de Apel Oradea - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este întemeiată. În acest sens, se arată că reglementarea limitelor exercitării dreptului la acţiune la un singur grad de jurisdicţie prin lege ordinară încalcă textele constituţionale invocate de autorul excepţiei.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, se arată că Legea nr. 550/2002 conţine o reglementare specială, prin care s-a promovat o soluţie legislativă diferită faţă de reglementarea cu caracter general cuprinsă în Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Alegerea soluţiei, într-o situaţie specială, ţine exclusiv de voinţa legiuitorului, chiar dacă aceasta este diferită de dreptul comun în materie.

Totodată, se arată că dispoziţiile art. 129 din Constituţie, care se referă la căile de atac, nu cuprind nici o precizare cu privire la numărul gradelor de jurisdicţie.

Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată. În acest sens, este invocată jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din motivarea acesteia, îl constituie dispoziţiile art. 8 alin. (3) partea finală din Legea nr. 550/2002 privind vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului şi a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, precum şi a celor din patrimoniul regiilor autonome de interes local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 5 noiembrie 2002. Titlul legii a fost modificat prin Legea nr. 558/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.200 din 15 decembrie 2004.

Textul de lege criticat are următorul cuprins: "(3) Raportul de evaluare şi stabilirea preţului de vânzare pot fi contestate de persoanele interesate, în termen de 5 zile de la depunerea raportului, la secţia de contencios administrativ a tribunalului.

Judecata se face de urgenţă, cu citarea contestatorului, a comisiei şi a evaluatorului. Comisia este reprezentată de preşedintele acesteia. Participarea procurorului este obligatorie. Hotărârea este definitivă şi irevocabilă".

Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi ale art. 129 privind folosirea căilor de atac.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea reţine următoarele

Curtea s-a mai pronunţat în sensul constituţionalităţii prevederilor art. 8 alin. (3) din Legea nr. 550/2002, chiar sub aspectele avute în vedere de către autorul excepţiei.

Astfel, prin Decizia nr. 161 din 28 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 273 din 27 martie 2006, Curtea a statuat că Legea fundamentală nu cuprinde prevederi care să stabilească căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, stabilind în art. 129 că acestea se exercită "în condiţiile legii". Cu acelaşi prilej, Curtea a arătat că accesul la justiţie nu presupune şi accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia, iar instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, deci şi reglementarea căilor ordinare sau extraordinare de atac, este de competenţa exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură. Astfel, accesul liber la justiţie nu înseamnă accesul la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac.

De asemenea, Curtea a apreciat că nici măcar Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu prevede un dublu grad de jurisdicţie, această garanţie procedurală existând doar în materie penală, potrivit art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţie, în timp ce în celelalte domenii are aplicabilitate textul art. 13 din Convenţie. Astfel, textul art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale presupune doar existenţa posibilităţii efective de a supune judecăţii unei instanţe naţionale cazul violării unui drept consacrat de Convenţie (Cauza Kudla împotriva Poloniei, 2000) şi, în consecinţă, "nu impune un anumit număr al gradelor de jurisdicţie sau un anumit număr al căilor de atac".

Neexistând elemente noi, de natură a determina schimbarea jurisprudenţei Curţii, considerentele şi soluţia deciziei mai sus amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

În ceea ce priveşte invocarea în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate a încălcării prevederilor Codului de procedură civilă şi ale Legii nr. 554/2004, Curtea observă că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, instanţa de contencios constituţional realizează un control de constituţionalitate a legilor şi altor acte normative, ceea ce presupune controlul conformităţii acestora în raport cu dispoziţiile Constituţiei, şi nu are competenţa de a asigura coordonarea legislativă, atribuţiune ce revine, în mod exclusiv, autorităţii legiuitoare.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (3) partea finală din Legea nr. 550/2002 privind vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului şi a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, precum şi a celor din patrimoniul regiilor autonome de interes local, excepţie ridicată de Societatea Comercială "GVM Exim" - S.R.L. din Oradea în Dosarul nr. 1.147/CA/2006-R al Curţii de Apel Oradea - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 noiembrie 2006.

PREŞEDINTE,

ION PREDESCU

Magistrat-asistent,

Benke Karoly

---------