RO
NORME SPECIFICE din 1996
Table of Provisions (226)
Statutory Text (226 Articles)
Normele specifice de securitate a muncii la prelucrarea azbestului cuprind măsuri de prevenire a riscurilor profesionale în cadrul activităţilor, proceselor tehnologice sau operaţiilor la care exista pericolul de expunere a lucrătorilor la pulberile de azbest.
NORME CONEXE NORMEI SPECIFICE DE SECURITATE A MUNCII PENTRU PRELUCRAREA AZBESTULUI
Prezentele norme specifice se aplică în funcţie de procesul tehnologic sau activitate, cumulativ cu următoarele norme specifice de securitate a muncii, după cum urmează
1. Norme specifice de securitate a muncii pentru extragerea substanţelor minerale utile în cariere cu mijloace mecanizate.
2. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea liantilor şi azbocimentului.
3. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări de zidărie, montaj prefabricate şi finisaje în construcţii.
4. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări de izolaţii termice, hidrofuge şi protecţii anticorozive.
5. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări de reparaţii, demolări şi translatii de clădiri.
6. Norme specifice de securitate a muncii pentru industria textila.
7. Norme specifice de securitate a muncii pentru activităţi de captare, epurare, distribuţie a apei şi evacuarea apelor uzate rezultate de la populaţie şi procesele tehnologice.
8. Norme de medicina a muncii conform ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 1957/1995 publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 60 bis/26.03.1996.
9. Norme tehnice privind examenul medical la încadrarea în munca şi controlul medical periodic al muncitorilor expusi la riscul pneumoconiogen precum şi pentru diagnosticul pneumoconiozelor conform ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 432/1983.
10. Directiva 83/477/CEE - Protecţia muncitorilor faţă de riscul expunerii la azbest în locurile de muncă.
11. Directiva 91/382/CEE - amendeaza Directiva 83/477/CEE.
Prevederile prezentelor norme se aplică tuturor activităţilor la care exista pericolul de inhalare a fibrelor de azbest, indiferent de forma de proprietate sau de modul de organizare a acestor activităţi, incluzând
a) extragerea şi macinarea azbestului;
b) fabricarea produselor sau materialelor conţinând azbest;
c) utilizarea produselor conţinând azbest;
d) îndepărtarea materialelor conţinând azbest din construcţii;
e) transportul, depozitarea şi manipularea azbestului sau produselor conţinând azbest precum şi alte operaţii care implica expuneri la pulberile de azbest.
LISTA STANDARDELOR CONEXE DE SECURITATE A MUNCII*)
--------------
*) Prezenta lista nu are caracter exhaustiv şi cuprinde standardele în vigoare la data de 31.02.1994. Pentru completarea acesteia este obligatorie studierea periodică a Buletinului de standardizare.
1. STAS 12894-90 - Principii ergonomice generale de concepere a
sistemelor de muncă.
2. STAS 8138-83 - Echipament electric pentru maşini industriale.
Condiţii tehnice generale.
3. STAS 297/1-88 - Culori şi indicatoare de securitate. Condiţii tehnice
generale.
4. STAS 297/2-89 - Indicatoare de securitate. Reprezentari.
5. STAS 11358-80 - Maşini şi utilaje. Mijloace de protecţie faţă de
pericole mecanice.
6. STAS 12604-87 - Protecţia împotriva electrocutarii. Prescripţii
generale.
7. STAS 9153-90 - Culorile indicatoarelor luminoase de semnalizare ale
butoanelor de comanda şi ale butoanelor de comanda
luminoase.
8. STAS 9876-87 - Transportoare. Prescripţii generale de securitate.
9. STAS 9878-74 - Transportoare la sol pentru antrenarea carucioarelor.
Prescripţii speciale de securitate.
10. STAS 9879-74 - Transportoare mobile cu banda. Prescripţii speciale
de securitate.
11. STAS 9881-89 - Transportoare cu raclete. Prescripţii speciale de
securitate.
12. STAS 9886-82 - Transportoare suspendate cu cablu. Prescripţii
speciale de securitate.
13. STAS 9880-89 - Transportoare cu plăci metalice. Prescripţii speciale
de securitate.
14. STAS 10627-76 - Maşini unelte. Carcase de protecţie a corpurilor
abrazive. Forme şi dimensiuni.
15. STAS 4369-81 - Instalaţii de încălzire şi ventilare
16. STAS Proiect - Etichetarea substanţelor periculoase. Fraze de risc.
Fraze de securitate.
17. STAS CEI 529-89 - Grade de protecţie asigurate prin carcasare.
Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea azbestului se aplică cumulativ cu Normele generale de protecţie a muncii şi cu normele specifice de securitate a muncii corespunzătoare tipului de activitate desfăşurat şi prezentat în anexa nr. 1.
GHID DE TERMINOLOGIE
1. Notiuni din domeniul securităţii muncii
1.1. Accident de muncă
Vătămarea violenta a organismului precum şi intoxicatia acuta profesională care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridică a contractului în baza căruia se desfăşoară activitatea şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin trei zile, invaliditate sau deces.
1.2. Avarie
Eveniment survenit în utilizarea mijloacelor de producţie, caracterizat prin defectarea şi deteriorarea acestora.
1.3. Boala profesională
Afectiune care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesiuni, cauzate de factori nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul muncii.
1.4. Defectare
Încetarea capacităţii unei maşini, instalaţii, utilaj etc. de a-şi îndeplini funcţia specificată.
1.5. Dispozitiv de protecţie
Dispozitiv care reduce sau elimina riscul, singular sau în asociere cu un protector.
1.6. Echipament individual de lucru
Totalitatea mijloacelor individuale de protecţie pe care persoanele juridice le acorda unui salariat pentru protejarea imbracamintei şi incaltamintei personale în timpul procesului de muncă.
1.7. Echipament individual de protecţie
Totalitatea mijloacelor cu care este dotat fiecare participant la procesul de muncă pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc de accidentare şi imbolnavire profesională.
1.8. Echipamente tehnice
Maşinile, utilajele, instalaţiile, aparatura, dispozitivele, uneltele şi alte mijloace asemănătoare necesare în procesul muncii.
1.9. Factori de risc
Factori (însuşiri, stări, procese, fenomene, comportamente) proprii elementelor implicate în procesul de muncă, ce pot provoca, în anumite condiţii, accidente de muncă sau boli profesionale.
1.10. Funcţii de securitate
Funcţii ale unui echipament de muncă sau ale unui mijloc de protecţie prin care, fie se elimina sau se reduce riscul, fie se semnalizeaza prezenta unui pericol.
1.11. Indicator de securitate
Mijloc de informare standardizat care prin combinarea unei forme geometrice cu o culoare de securitate şi cu un simbol, furnizează o informaţie referitoare la securitatea muncii.
1.12. Instructaj de securitate a muncii
Modalitatea de instruire în domeniul securităţii muncii, care se desfăşoară la nivelul unităţilor şi care are ca scop însuşirea de către salariaţi a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor impuse de securitatea muncii, specifice activităţii pe care o realizează sau urmează a o realiza.
1.13. Instrucţiuni specifice de securitate a muncii
Componente ale sistemului de reglementări în domeniul securităţii muncii, ale căror prevederi sunt valabile numai pentru activităţile desfăşurate în cadrul unei unităţi; elaborarea lor de către unităţi (prin efort propriu sau în colaborare cu institute specializate), este obligatorie atunci când normele generale şi specifice de securitate a muncii nu acoperă totalitatea activităţilor desfăşurate în unitate, sau voluntara, atunci când patronul considera necesar, pentru îmbunătăţirea securităţii muncii, detalierea şi completarea normelor cu unele prevederi specifice unităţii.
1.14. Instrucţiuni de utilizare
Instrucţiuni a căror elaborare este obligatorie pentru orice produs, constituind parte integrantă a documentaţiei pentru certificarea produsului şi prin care producătorul trebuie să prezinte toate informaţiile necesare utilizării produsului, în conformitate cu scopul pentru care a fost creat şi asigurării securităţii muncii.
1.15. Mijloc individual de protecţie
Mijloc de protecţie (protector) destinat pentru protecţia unui singur executant şi care este utilizat de acesta.
1.16. Nocivitate
Proprietatea unei noxe de a produce efect daunator asupra organismului.
1.17. Noxa (sinonim: factor nociv)
Agent fizic, chimic sau biologic cu acţiune dăunătoare asupra organismului, în mediul luat în considerare.
1.18. Pericol
a) Sursa unei posibile leziuni sau afectari a sănătăţii.
Notă: În domeniul securităţii muncii termenul este utilizat în asociere cu alţi termeni, definind originea sau natura presupusa a posibilei leziuni sau afectari a sănătăţii; pericol de electrocutare, pericol de strivire, pericol de tăiere, pericol de intoxicare etc.
b) Proprietatea inerenta a unei substanţe, agent, surse de energie sau situaţie cu potenţial de a cauza evenimente nedorite (accidente de muncă sau boli profesionale).
1.19. Persoana autorizata
Persoana competenţa imputernicita în scris (de către organe de specialitate abilitate şi/sau de către patron) sa îndeplinească anumite activităţi.
1.20. Persoana avertizata
Persoana informată asupra riscului profesional şi asupra comportamentului ce trebuie adoptat pentru desfăşurarea unei activităţi în condiţii de securitate.
1.21. Persoana competenţa
Persoana care poseda cunoştinţele şi aptitudinile necesare pentru a realiza corect anumite activităţi.
1.22. Persoana expusă
Persoana care se afla în întregime sau parţial într-o zona periculoasa.
1.23. Persoana juridică
Agenţii economici şi organizaţiile cooperatiste, inclusiv cele cu capital străin, autorităţile şi instituţiile publice, asociaţiile şi organizaţiile nonprofit, ce desfăşoară activităţi pe teritoriul României, precum şi agenţii economici români care efectuează lucrări cu personal român pe teritoriul altor tari, în baza unor acorduri internaţionale sau convenţii internaţionale.
1.24. Prevenire
Ansamblul proceselor şi măsurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.
1.25. Prevenire intrinseca
Prevenire realizată în stadiul de conceptie/proiectare, care consta în
- evitarea sau reducerea pericolelor, atât cat este posibil, prin alegerea corespunzătoare a unor caracteristici de conceptie;
- limitarea expunerii persoanelor la pericolele care nu au putut fi evitate sau limitate suficient, prin reducerea necesităţii de intervenţie a executantului în zonele periculoase.
1.26. Protecţie
Ansamblu de măsuri care constau în utilizarea unor mijloace specifice, denumite mijloace de protecţie, cu scopul protejării executanţilor faţă de pericolele care nu au fost suficient evitate sau limitate prin prevenire intrinseca.
1.27. Proces de muncă
Succesiunea în timp şi spaţiu a acţiunilor conjugate ale executantului şi mijloacelor de protecţie în sistemul de muncă.
1.28. Protector
Mijloc de protecţie special conceput şi utilizat, pentru a realiza protecţie prin interpunere, ca obstacol (fizic) între pericol şi persoana expusă.
1.29. Risc
Probabilitatea asociata cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectari a sănătăţii, într-o situaţie periculoasa.
1.30. Risc profesional
Risc în procesul de muncă.
1.31. Situaţie periculoasa
Orice situaţie în care o persoană este expusă unuia sau mai multor pericole.
1.32. Substanţa periculoasa
O substanţa care, în virtutea proprietăţilor sale chimice sau fizico-chimice, poate constitui un pericol.
1.33. Zona periculoasa
Orice zona în care exista sau poate aparea un pericol.
1.34. Zona periculoasa a unui echipament tehnic
Orice zona situata în interiorul sau în jurul echipamentului de muncă în care o persoană este expusă riscului de leziune sau de afectare a sănătăţii.
Notă: Pericolul care poate genera riscul menţionat în aceasta definiţie
- poate fi permanent prezent pe durata funcţionarii prevăzute a echipamentului de muncă (deplasarea elementelor mobile periculoase, degajare de substanţe periculoase, arc electric în timpul fazei de sudura etc.) sau
- poate să apară neasteptat (pornire neintentionata/neprevăzută etc.).
2. Notiuni tehnologice
2.1. Azbest
Forma fibroasa a silicatilor minerali care aparţin grupelor de serpentine şi amfiboli a mineralelor formând roci, cuprinzând: crisotil (azbest alb), crocidolit (azbestul albastru), amozit (azbestul brun), antofilit, tremolit, actinolit sau orice amestec conţinând unul sau mai mulţi silicati de acest fel.
2.2. Pulberi de azbest
Particule de azbest conţinute în aer sau particule sedimentare, sub forma de praf sau care pot reveni sub acţiunea unor cauze exterioare în aerul mediului de lucru.
2.3. Fibra de azbest respirabila
O particula de azbest cu un diametru mai mic de 3 micrometri şi lungimea mai mare de 5 micrometri, cu un raport lungime/diametru egal sau mai mare de 3/1.
2.4. Concentraţia admisibilă (limita de expunere)
Concentraţie sub care un salariat poate lucra 8 ore/zi, 40 ore/săptămâna, o viaţa profesională, fără a prezenta alterări ale sănătăţii decelabile cu actualele mijloace de investigatie.
2.5. Azbestoza
Boala pulmonara cronica, cauzată de acumularea fibrelor de azbest în plamani şi reactiile pulmonare tisulare datorate acestei acumulari caracterizată prin distrugerea structurii alveolelor normale, reactia colagena a interstitiului pulmonar şi ireversibilitatea leziunilor.
2.6. Mezoteliom
Cancerul primar al pleurei (mezoteliom pleural) sau al peritoneului (mezoteliom peritoneal).
2.7. Defibrarea azbestului
(I) Strivirea pachetelor de fibre în vederea desfacerii lor în manunchiuri de fibre şi apoi (II) desfacerea acestora (tot prin procedee mecanice) în manunchiuri mici de fibre (doua etape, I şi II).
2.8. Instalatie de captare şi filtrare a aerului încărcat cu pulberi de azbest
Instalatie servind la extragerea aerului încărcat cu pulberi dintr-o încăpere sau incinta cu degajari importante de materiale pulverulente şi la transportul lui la separatoarele de pulberi, pentru a fi eliminat apoi din instalatie.
2.9. Separator de pulberi
Dispozitiv (utilaj) pentru separarea materialelor pulverulente aflate în suspensie în aer.
2.10. Ventilare în depresiune (în suprapresiune)
Ventilare în cadrul căreia debitul de aer introdus este mai mic (mai mare) decât debitul de aer evacuat, astfel încât în incinta (în încăpere) ventilata să se realizeze o depresiune (suprapresiune).
2.11. Filtru de aer
Aparat component al unei instalaţii de ventilare având rolul de a retine particulele aflate în suspensie.
2.12. Azbociment
Material realizat din amestecul intim şi omogen între azbest şi ciment în prezenta apei. Fibrele de azbest reprezintă elementul de armare a masei întărite cu ciment.
2.13. Materiale de frictiune
Materiale şi piese rezistente la solicitarile determinate de frecare şi destinate echiparii autovehiculelor şi diverselor echipamente industriale, ca prim montaj sau pentru reparaţii şi întreţinere (segmenti de frana, garnituri de frana, disc, garnituri de frecare pentru ambreiaje, garnituri de frecare elastice etc.).
(1) Conducerea are responsabilitatea supravegherii şi controlului expunerii lucrătorilor la fibre şi pulberi de azbest atât din mediul de muncă cat şi din mediul exterior.
(2) Recoltarea pentru determinarea concentratiei de fibra de azbest în aer poate fi efectuată după consultarea muncitorilor şi/sau reprezentanţilor lor în întreprindere.
(3) Recoltarea se va efectua numai de către personal calificat corespunzător. Determinarea concentratiilor de fibre de azbest în mediul de muncă şi exterior se va efectua conform metodologiei standardizate de către personal autorizat în acest scop (Institutul de Cercetări Ştiinţifice pentru Protecţia Muncii; Institutul de Igiena şi Sănătate Publică, Servicii de Sănătate şi de Conducere cu filialele din ţara; Inspectoratele Teritoriale de Poliţie Sanitară şi Medicina Preventivă).
(4) Cantitatea de azbest din aer va fi masurata ca o regulă generală, cel puţin la fiecare 3 luni şi în orice caz când se introduce o modificare în procesul tehnologic. Frecventa măsurătorilor poate fi totuşi redusă în împrejurările de la paragraful următor.
(5) Frecventa măsurătorilor poate fi redusă la o dată pe an acolo unde
- nu exista schimbări substanţiale la locul de muncă;
- rezultatele a doua măsurători precedente nu au depăşit jumătate din limita legal admisă.
Acolo unde grupuri de muncitori îndeplinesc sarcini identice sau similare la acelaşi loc şi sunt astfel expusi la acelaşi risc de sănătate, recoltarile pot fi efectuate pe un grup de baza.
(6) Durata recoltarii trebuie să fie astfel încât expunerea reprezentativa să poată fi stabilită, pentru o perioadă de referinţa de 8 ore sau un schimb, cu ajutorul măsurătorilor sau calculului mediei ponderate în timp.
PROCEDURI DE DECONTAMINARE
1. Pentru asigurarea igienei individuale se va amenaja o unitate de decontaminare constituită din trei compartimente
a) vestiar curat cu dulapuri pentru îmbrăcăminte personală;
b) camera de dus;
c) vestiar contaminat pentru depunerea echipamentului individual de protecţie (E.I.P.).
2. Accesul lucrătorilor în zona de lucru va fi permis numai prin unitatea de decontaminare, în sensul (a) -> (b) -> (c) şi numai după efectuarea următoarelor operaţii
2.1. - intrarea în vestiarul (a);
- îndepărtarea imbracamintei personale şi aranjarea acesteia în dulapuri;
- fixarea pe figura a mijlocului de protecţie respiratorie adecvat si curat;
2.2. - trecere prin camera (b);
2.3. - intrare în vestiarul (c);
- imbracarea echipamentului de lucru şi de protecţie;
- ieşire către zona de lucru.
3. La terminarea schimbului de lucru muncitorii vor ieşi din zona de lucru prin unitatea de decontaminare după circuitul (c) -> (b) -> (a) şi vor efectua următoarele operaţii
3.1. - intrare în (c);
- îndepărtarea fibrelor de azbest de pe E.I.P. (inclusiv cel de protectie respirator);
- îndepărtarea E.I.P. şi depozitarea acestuia în dulapurile prevazute;
3.2. - intrare în (b) şi spalare temeinica;
3.3. - intrare în (a);
- uscare;
- imbracare cu hainele personale;
- ieşire prin usa compartimentului (a).
4. În cazul în care unitatea de decontaminare este situata la distanta de locul de muncă şi este necesară trecerea printr-o zona curata, lângă locul de muncă se va prevedea un vestiar dublu compartimentat
d). - vestiar pentru îmbrăcăminte exterioară curata (I.E.C.) prevăzut în dulapuri pentru aceasta;
e). - vestiar pentru E.I.P. prevăzut cu dulapuri pentru E.I.P. şi cu aspirator de praf adecvat.
5. În cazul prezentat la pct. 4, la începerea lucrului muncitorii vor urma traseul de mai jos
5.1. Se urmează circuitul (a) -> (b) -> (c), cu operaţiile prezentate la
pct. 2.1, 2.2 şi 2.3, dar în locul E.I.P. se va pune o îmbrăcăminte
exterioară curata pentru a traversa zona curata.
5.2. Intrare în (d), îndepărtare I.E.C. şi depozitare în dulapurile prevazute.
Intrare în (e), imbracare E.I.P. şi ieşire în zona de lucru cu azbest.
6. În cazul prezentat la pct. 4, la sfârşitul schimbului de lucru muncitorii vor efectua următoarele operaţii
6.1. - intrare în (e);
- îndepărtarea fibrelor de azbest de pe E.I.P. (inclusiv de pe cel de protectie respiratorie);
- îndepărtarea E.I.P. şi aşezarea lui în dulapurile prevăzute;
6.2. - intrare în (d) şi punerea I.E.C. pentru traversarea zonei curate pana la unitatea de decontaminare;
6.3. - intrarea în unitatea de decontaminare, în compartimentul (c);
- îndepărtarea I.E.C. şi depozitarea ei în dulapurile prevăzute;
- îndepărtarea I.E.C. şi depozitarea ei în dulapurile prevăzute;
- se urmează apoi procedura indicată la pct. 3.2. şi 3.3.
7. Unitatea de decontaminare şi vestiarul dublu compartimentat, în cazul în care aceasta este necesar, vor fi curatate şi întreţinute în mod regulat.
--------------
Conducerea are obligaţia de a adopta cele mai eficiente măsuri de prevenire a imbolnavirilor profesionale prin dotarea şi întreţinerea corespunzătoare a clădirilor, instalaţiilor, utilajelor, maşinilor şi a locurilor de muncă precum şi prin organizarea muncii, astfel încât concentratiile să fie menţinute sub limitele admise.
La achiziţionarea de echipamente şi instalaţii trebuie să se prevadă clauze contractuale prin care acestea sa corespundă standardelor de securitate a muncii sau să fie din proiectare concepute cu sisteme de protecţie, astfel încât sa nu polueze mediul de muncă şi mediul înconjurător cu pulberi şi fibre de azbest.
(1) Conducerea trebuie să asigure identificarea pericolelor înaintea începerii oricărei activităţi productive sau de utilizare a azbestului, pentru a stabili măsurile de prevenire adecvate.
(2) Fără aceste măsuri, azbestul şi produsele din azbest nu vor fi fabricate, prelucrate sau utilizate.
(3) Pentru verificarea eficientei măsurilor de scădere a concentratiei fibrelor de azbest în aerul zonelor de muncă, sub limita legal admisă, se va efectua o determinare a valorii acestei concentratii imediat după aplicarea lor.
(1) Conducerea va asigura demarcarea zonelor de lucru cu degajari de fibre de azbest şi marcarea lor cu semne avertizoare.
(2) În ariile de lucru în care se prevede depăşirea valorii limita admisibile a concentratiei de fibre în aer se vor instala semne avertizoare speciale.
Conducerea va asigura gratuit mijloacele individuale de protecţie adecvate şi va lua măsuri ca lucrătorii să le utilizeze la acele operaţii sau activităţi la care sunt posibile depăşiri ale concentratiilor admisibile.
Conducerea va asigura spaţiile auxiliare necesare pentru vestiare adecvate, duşuri, sali de denocivizare a echipamentului, sali de mese, etc., pentru menţinerea igienei individuale.
Conducerea va asigura instruirea lucrătorilor asupra necesităţii menţinerii igienei individuale precum şi asupra procedurilor de decontaminare.
Conducerea are obligaţia sa schimbe locul de muncă al muncitorului expus la fibre de azbest (într-un loc de muncă fără riscul acestei expuneri) când medicul stabileşte aceasta necesitate.
În limitele atribuţiilor lor, lucrătorii au datoria de a preveni producerea şi răspândirea pulberilor de azbest în mediul de muncă prin utilizarea metodelor de lucru corecte şi menţinerea curăţeniei la locul de muncă.
(1) Lucrătorii vor respecta toate instrucţiunile date în legătură cu prevenirea prezentei azbestului în mediul de muncă.
(2) Lucrătorii se vor supune examenului medical la angajare şi controlului periodic stabilit prin ordinele Ministerului Sănătăţii.
(3) Lucrătorii au obligaţia de a purta echipamentul individual de protecţie şi de lucru stabilit conform instrucţiunilor interne.
(4) Lucrătorii au obligaţia sa anunţe conducătorul locului de muncă asupra oricăror defectiuni constatate la sistemul de captare şi reţinere a pulberilor.
Se interzice lucrătorilor servirea mesei şi fumatul la locul de muncă.
Producătorii şi furnizorii de echipamente pentru prelucrarea azbestului trebuie să asigure ca acestea să fie prevăzute cu sisteme proprii de captare şi reţinere a pulberilor de azbest la locul unde se produc şi se degaja.
Producătorii şi furnizorii materialelor şi/sau produselor conţinând azbest trebuie să ofere utilizatorilor informaţii cu privire la varietatea de azbest utilizat - crisotil, crocidolit, amozit etc. - (deoarece riscul de imbolnavire profesională variaza în funcţie de varietatea azbestului) precum şi instrucţiuni privind securitatea la utilizarea acestora şi sa avertizeze asupra pericolelor existente în cazul în care nu sunt respectate aceste instrucţiuni.
La achiziţionarea echipamentelor de prelucrare a azbestului din alte tari şi din ţara noastră se impune ca acestea să respecte cerinţele standardelor de securitate din ţara de origine precum şi a cerinţelor de certificare prevăzute prin legislaţia română.
Echipamentul individual de protecţie împotriva pulberilor şi fibrelor de azbest va fi astfel acordat încât sa îndeplinească concomitent cerinţele de securitate corespunzătoare tuturor riscurilor existente la locurile de muncă respective.
Protecţia organismului împotriva patrunderii fibrelor de azbest pe cale respiratorie (de unde fibrele de azbest pot migra spre alte organe interne) prin mijloace adecvate, se va asigura tuturor lucrătorilor care îşi desfăşoară activitatea în locuri de muncă în care nivelul concentratiei de pulberi şi fibre de azbest depăşeşte sau poate depăşi limitele admise.
Lucrătorii vor fi informati de către conducere când concentratiile de pulberi şi fibre de azbest sunt peste limitele admise pentru a utiliza echipamentul stabilit prin instrucţiunile interne.
Purtarea echipamentului individual de protecţie va fi limitată la maximum necesar pentru fiecare muncitor, numai până la reducerea concentratiei de fibre de azbest în aer sub limita admisibilă.
Echipamentul individual de protecţie va fi verificat şi curatat după fiecare folosire; se vor repara sau înlocui părţile defecte înaintea refolosirii lor.
Lucrătorii vor fi instruiti privind utilizarea aparatelor de protecţie respiratorie.
Instruirea lucrătorilor pentru utilizarea aparatelor de protecţie respiratorie se va face în următoarele direcţii
a) prezentarea necesităţii şi importantei utilizării acestora;
b) împrejurările în care trebuie utilizate;
c) principiul de funcţionare şi verificarea funcţionarii;
d) metoda corecta de utilizare;
e) necesitatea întreţinerii în mod regulat.
Conducătorii proceselor de muncă vor asigura întreţinerea aparatelor de protecţie respiratorie astfel încât acestea să asigure performanţele indicate de producător.
(1) Vor fi utilizate numai acele tipuri de aparate de protecţie respiratorie care au fost testate şi verificate din punctul de vedere al securităţii muncii şi recomandate în funcţie de concentratiile existente la locurile de muncă, luând în considerare concentraţia maxima de pulberi şi fibre de azbest care se poate produce în aer.
(2) Aerul respirabil va fi obţinut prin mijloace adecvate de filtrare a aerului poluat sau prin aport de la o sursa nepoluata.
(3) Gradul de etanseitate şi capacitatea de purificare a aparatelor de filtrare vor fi maxim posibile astfel încât penetrarea particulelor să fie sub limitele periculoase pentru a nu afecta sănătatea.
În cazul în care exista mai multe tipuri de aparate de protecţie respiratorie care asigura acelaşi grad de protecţie, conducerea va da posibilitatea lucrătorilor de a alege pe cel ce asigura confortul maxim în utilizare.
Curatarea aparatelor de protecţie respiratorie se va face după fiecare utilizare. Întreţinerea şi verificarea acestora se va face de către persoane instruite conform instrucţiunilor specificate de producător.
Atunci când nu sunt folosite, aparatele de protecţie respiratorie se vor depozita în locuri special amenajate, în containere, dulapuri sau saci de plastic inchisi departe de surse de căldură.
În situaţii în care nivelul concentratiilor de pulberi şi fibre de azbest din aer depăşeşte concentraţia admisibilă, se vor acorda şi alte sortimente de echipament individual de protecţie adecvate riscurilor, potrivit Normativului cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie, aprobat prin Ordinul Ministrului Muncii şi Protecţiei Sociale nr. 225/21.07.1995 publicat în Monitorul Oficial nr. 189/1995.
Echipamentul individual de protecţie trebuie să asigure o protecţie corespunzătoare şi eficienta astfel încât la îndepărtarea acestuia sa nu existe pulberi de azbest pe îmbrăcămintea personală sau pe piele.
Echipamentul individual de protecţie va fi depus în vestiar separat de cel cu îmbrăcăminte personală, vestiarul fiind dublu compartimentat şi cu circuit în sens unic.
Se va asigura curatarea prin aspirare pentru desprafuirea prealabilă a echipamentului individual de protecţie înainte de intrarea în vestiarul în care acesta se scoate şi se păstrează.
Se vor asigura duşuri pentru spalare corporală, care vor fi permanent menţinute în stare de funcţionare. Sala de dus va fi situata între vestiarul pentru echipamentul individual de protecţie şi cel pentru îmbrăcămintea personală.
Îmbrăcămintea personală trebuie dezbracata, depozitata şi imbracata numai în vestiarul special destinat.
Echipamentul individual de protecţie nu va fi purtat în afară locului de muncă respectiv sau a vestiarului special destinat.
Echipamentul individual de protecţie trebuie spălat în condiţii controlate de unitate, pentru a preveni degajarea de pulberi şi fibre de azbest în aer în timpul manipulării, transportului şi spalarii.
În cazul în care echipamentul individual de protecţie este trimis la spălat în afară unităţii respective, el va fi bine impachetat, etichetat, avându-se grija ca la spălătoria respectiva să se transmită toate informaţiile referitoare la precautiile necesare la manipularea echipamentului contaminat cu pulberi şi fibre de azbest.
Se interzice spalarea echipamentului individual de protecţie la domiciliul lucrătorilor.
Organizarea şi desfăşurarea procesului de instruire a lucrătorilor în domeniul securităţii muncii se va realiza conform prevederilor normelor generale de protecţie a muncii.
Conducerea va asigura ca lucrătorii să fie informati corespunzător şi periodic în cadrul instruirii asupra riscurilor existente şi asupra măsurilor stabilite pentru prevenirea acestora.
Întregul personal de conducere tehnico-administrativă va fi instruit pentru a îmbunătăţi măsurile de prevenire şi pentru a instrui la rândul lor corespunzător lucrătorii din subordine referitor la precautiile ce trebuie luate în desfăşurarea curenta a activităţilor lor, precum şi în cazul unor împrejurări neaşteptate, accidentale, de degajare a pulberilor de azbest.
Suprafeţele interioare ale încăperilor de lucru, instalaţiile, utilajele şi maşinile, inclusiv suprafeţele exterioare ale echipamentelor de ventilare, vor fi menţinute fără pulberi şi deşeuri de azbest, de către salariaţi sub directa organizare, supraveghere şi controlul conducerii.
Curăţenia se va realiza prin aspirare pentru a preveni dispersia şi acumularea pulberilor de azbest în mediul de muncă.
Se interzice îndepărtarea pulberilor cu ajutorul aerului comprimat, prin periere uscata sau prin lovire.
(1) În situaţiile în care nu este posibila curatarea prin aspirare, pulberile şi deşeurile vor fi umezite înainte de îndepărtare.
(2) Lucrătorii vor utiliza mijloacele individuale de protecţie adecvate conform prevederilor de la subcapitolul 2.4.
Pardoselile vor fi curatate de pulberile acumulate şi de resturile de materiale, cel puţin o dată pe schimb.
Curatarea pardoselilor se va realiza prin aspirare sau prin spalare.
(1) Suprafaţa pardoselilor trebuie menţinută neteda (fără crapaturi sau goluri în care se poate acumula praful).
(2) Materialele cu care sunt acoperite suprafeţele pardoselilor trebuie să permită curăţirea lor corespunzătoare de pulberi şi sa nu favorizeze acumularea acestora.
Pereţii încăperilor de lucru vor avea suprafeţe netede pentru a nu favoriza depunerile de pulberi şi vor fi acoperiţi cu materiale de finisare care să faciliteze curatarea acestora.
Curatarea pereţilor se va face anual, sau mai des, dacă natura clădirii sau tipul procesului tehnologic o fac necesară.
Curatarea pereţilor se va realiza fie prin aspirare fie prin spalare.
(1) În cazul în care curatarea se va face prin spalare, apa cu particule sau fibre din azbest va fi îndepărtată corespunzător şi de pe pardoseala către statia de denocivizare.
(2) Se interzice a se lasă să se usuce pe pardoseala apa încărcată cu pulberi de azbest, provenită de la spalarea pereţilor.
În cazul în care echipamentele sunt dotate cu sistem de ventilare, acesta va fi pus în funcţiune în timpul când se realizează curăţenia.
(1) Curăţenia va fi realizată, pe cat posibil, prin aspirare cu mijloace tehnice adecvate.
(2) Părţile echipamentului tehnic care sunt inaccesibile mijloacelor de aspirare vor fi curatate cu perii unse cu ulei, care la rândul lor vor fi curatate de pulberile de azbest.
Echipamentul tehnic trebuie curatat pe cat posibil la sfârşitul fiecărui schimb, iar intervalul maxim dintre doua curatari nu trebuie să depăşească o săptămâna.
Structurile clădirilor aflate la înălţime vor avea suprafeţe netede care să permită curatarea lor.
Curatarea se va face prin aspirare sau alte mijloace care nu determina o generare secundară de pulberi de azbest.
În cazul în care nu se pot utiliza metode de curatare prin aspirare, lucrătorii care efectuează curatarea precum şi persoanele prezente în clădire vor purta mijloace individuale de protecţie (inclusiv aparat respirator), iar echipamentele tehnice vor fi acoperite cu folie de plastic.
Pentru curatare prin aspirare se vor utiliza mijloace de aspirare dotate cu filtre corespunzătoare pentru colectarea pulberilor de azbest şi care să nu permită scăparea acestora în mediul de lucru.
Filtrul utilizat trebuie să fie de eficienta maxima, iar sacii colectori să se poată înlocui.
După înlocuire sacii colectori vor fi evacuati de la locul de muncă, transportaţi şi depozitati conform prevederilor de la subcapitolul 3.5.
(1) Fibrele de azbest vor fi ambalate în saci din material rezistent la umiditate, la acţiunea razelor solare pentru a evita deteriorările ulterioare din timpul transportului şi depozitarii.
(2) Dacă sacii în care au fost ambalate fibrele de azbest nu îndeplinesc condiţiile de la aliniatul 1, aceştia vor fi transportaţi în containere închise, fiind interzis transferul dintr-un container în altul.
(1) Sacii conţinând azbest vor fi inchisi fie prin sistem de închidere la cald, fie prin coasere.
(2) În cazul în care sacii sunt inchisi prin coasere, trebuie să existe cel puţin două cusaturi pe centimetru.
Toţi sacii vor purta etichete pentru identificarea conţinutului de azbest al acestora şi indicatoare de avertizare asupra pericolului pentru sănătate.
Pentru evitarea manipularilor în timpul transportului, care pot conduce la deteriorări ale sacilor şi degajari de particule, sacii vor fi pachetizaţi înainte de transport.
Pachetul unitar care formează incarcatura va fi protejat împotriva deteriorării prin utilizarea unei folii de plastic bine fixată.
Se interzice transportul fibrelor de azbest neambalate corespunzător sau în vrac.
(1) Pachetele cu saci conţinând azbest se vor stivui pe paleti şi transporta în autovehicule închise sau în vagoane de tren pentru transportul terestru.
(2) În cazul transportului pe apa se vor utiliza mijloace specifice de stivuire şi protejare a încărcăturii împotriva deteriorării.
Încărcarea şi descărcarea pachetelor se va realiza cu mijloace mecanizate care să nu permită deteriorarea ambalajului (părţi ascutite, carlige) şi împrăştierea azbestului.
Toate vehiculele utilizate pentru transportul azbestului vor fi curatate de fibra după descărcare, prin aspirare.
În cazul în care nu se poate utiliza curatarea prin aspirare suprafeţele vor fi udate înainte de curatare, iar personalul va purta mijloacele individuale de protecţie conform subcapitolului 2.4.
În cazul deteriorării ambalajului unui pachet unitar conţinând saci cu azbest, acesta va fi remediat imediat utilizând o bandă adeziva adecvată, pentru a preveni deteriorarea sacilor.
(1) Sacii deteriorati care nu fac parte din pachetul unitar vor fi lipiti cu banda adeziva sau puşi în alţi saci impermeabili care vor fi inchisi şi etichetati înainte de expediere.
(2) Azbestul împrăştiat va fi curatat imediat, personalul purtând mijloace individuale de protecţie inclusiv aparat respirator.
Înainte de depozitare, spaţiile de depozitare vor fi verificate din punctul de vedere al curăţeniei şi al asigurării protecţiei faţă de posibilele surse de deteriorare.
(1) Depozitarea azbestului se va realiza numai în ambalajele originale, cu respectarea prevederilor din Normele generale de protecţie a muncii privind stivuirea, inclusiv în sistem paletizat.
(2) Se interzice depozitarea şi manipularea azbestului în vrac.
(3) Înainte de depozitare sacii şi paletii vor fi controlati pentru a nu prezenta deteriorări.
Între stivele constituite se vor lasă culoare de circulaţie pentru facilitarea manipulării în cazul depozitarii unor sortimente sau loturi diferite care impun preluări alternative din depozit.
(1) La aşezarea şi scoaterea sacilor în/şi din stive, sunt interzise procedeele care pot conduce la deteriorarea sacilor şi răspândirea materiei prime.
(2) În cazul în care accidental se produce deteriorarea ambalajelor, se va stropi şi curata imediat materia prima de la locul respectiv.
În cazul pachetelor unitare, acestea vor fi controlate şi curatate imediat, în cazul în care conţin fibre de azbest libere sau alte reziduuri, prin mijloace care nu determina producerea suplimentară de pulberi.
Pardoselile depozitelor vor fi netede pentru a facilita spalarea şi vor fi prevăzute cu sistem de canalizare racordat la statia de denocivizare.
Depozitele vor fi dotate cu mijloace de aspirare mecanică mobile sau centralizate, după caz.
În cazul depozitarii temporare în aer liber, pachetele vor fi protejate împotriva deteriorării prin acţiunea factorilor de mediu utilizând prelate, folii de plastic de culoare închisă sau alte metode adecvate de acoperire.
Depozitele de azbest vor fi prevăzute cu sisteme de ventilare naturala organizată.
Pulberea generata de operaţiile de perforare va fi captata de dispozitive de captare montate pe perforatoare.
În procesul de dislocare prin explozie se vor aplica procedee prin care să se reducă la minimum emisiile de pulberi ce pot afecta securitatea lucrătorilor.
Căile de acces vor fi permanent udate pentru a limita dispersia pulberilor de azbest.
Exploatarea azbestului se va realiza numai în prezenta unei surse de alimentare cu apa pentru ca locurile de muncă să poată fi permanent udate.
Toate fronturile de lucru vor fi aerate la parametrii necesari.
După efectuarea dislocarii minereului prin explozie, accesul la locul de muncă este permis numai după evacuarea pulberilor şi fumului prin sisteme de ventilare mecanică.
Minereurile sfaramate vor fi bine udate după explozie, înainte de intrarea la locul de muncă.
Se interzice macinarea şi sortarea azbestului fără echipament carcasat şi dotat cu instalatie de captare şi filtrare a aerului încărcat cu pulberi de azbest.
Imbinarile între jgheaburile de alimentare şi sitele vibratoare vor fi flexibile pentru a rezista socurilor mecanice şi a nu permite degajarea pulberilor.
În cazul în care alimentarea sitelor se realizează dintr-un buncar-tampon, se va asigura etanseitatea operaţiilor de încărcare-descărcare din buncar, iar acesta va fi prevăzut cu dispozitiv de compensare a volumelor dislocate (materie prima şi aer).
(1) La sitarea fulgilor de azbest se va asigura etanseitatea sitelor vibratoare faţă de mediul de muncă.
(2) Sitele vibratoare vor fi prevăzute cu instalatie de captare şi filtrare a aerului încărcat cu pulberi de azbest.
Jgheaburile de evacuare ale utilajelor de macinat vor fi carcasate.
Transportoarele cu banda utilizate vor fi carcasate şi prevăzute cu guri de vizitare cu închidere etansa şi vor fi racordate la instalatia de captare şi filtrare a aerului încărcat cu pulberi de azbest.
(1) Capetele de banda vor fi prevăzute cu perii rotative pentru curatarea depunerilor de pulberi.
(2) Acolo unde este posibil capetele benzilor transportoare vor fi carcasate şi racordate la instalatia de captare şi filtrare a aerului încărcat cu pulberi.
În cazul în care se utilizează transport pneumatic, aerul folosit pentru transportul fibrei va fi filtrat.
La evacuarea aerului filtrat în atmosfera se vor respecta limitele admise pentru protecţia mediului înconjurător.
Locurile de muncă se vor curata de pulberi conform prevederilor de la subcapitolul 2.6.
Pentru defibrarea azbestului se vor utiliza, pe cat posibil, procedee umede pentru reducerea pericolului de imbolnavire profesională.
Instalaţiile de transport a materiei prime de la depozitele tampon la utilajele de defibrare vor fi carcasate şi racordate la instalatia de captare şi filtrare a aerului încărcat cu pulberi de azbest.
Utilajele de defibrare vor fi carcasate iar gurile de alimentare vor fi prevăzute cu dispozitive de aspiratie racordate la instalatia de captare şi filtrare a aerului încărcat cu pulberi de azbest.
Alimentarea utilajelor de defibrare cu materia prima indicată în reteta se va realiza pe cat posibil automat, astfel încât la deschiderea şi golirea sacilor sa nu fie necesară prezenta omului.
(1) În cazul în care alimentarea se face manual, golirea şi deversarea sacilor se va face numai sub nisa (hota) racordata la o instalatie de ventilare mecanică locală.
(2) Sacii vor fi depozitati cat mai aproape de gurile de alimentare astfel încât sa nu afecteze accesul, pentru a preveni manipulari repetate şi posibilitatea deteriorării ambalajului şi a răspândirii fibrelor.
(3) La golirea sacilor se interzice dislocarea încărcăturii prin lovire şi în final scuturarea acestora.
(4) Lucrătorii vor utiliza mijloacele individuale de protecţie adecvate (conform prevederilor de la subcapitolul 2.4.).
Sacii goliti de conţinut vor fi imediat îndepărtaţi de la locul de muncă, pentru a preveni dispersia pulberilor de azbest şi depozitati cu toată grija până la distrugere.
Se interzice cantarirea şi amestecarea fibrelor de azbest cu alte materiale, prin procedee manuale.
Dozarea şi amestecarea se vor realiza numai cu utilaje în construcţie închisă (carcasate) şi puse sub depresiune.
Punctele de alimentare cu alţi componenţi precum şi cele de descărcare a amestecului în/şi din utilajul de mixare, trebuie dotate cu dispozitive de absorbţie a pulberilor.
În cazul în care se foloseşte procedeul de amestecare umeda sau materiale plastifiante (topite în sisteme deschise), deşeurile şi reziduurile uscate trebuie eliminate (evacuate) prin aspirare sau prin alte metode care să nu genereze pulberi în mediul de lucru.
Pentru alimentarea utilajelor de preparare a amestecului se vor respecta prevederile art. 103, 104 şi 105.
Transportul amestecului de la amestecator către maşinile de prelucrare se va face în sisteme închise, carcasate.
În cazul în care transportul se efectuează manual vor fi folosite containere închise cu dispozitive de cuplare la maşinile de prelucrare, pentru a evita emisia de pulberi.
În cazul în care bascularea se face manual, locul de deversare va fi echipat cu dispozitiv de aspiratie local, racordat la instalatia de captare şi filtrare.
Distribuţia amestecului în dispozitivele de preformare şi formare ale presei se va face în sistem automat.
Sursele de degajare a pulberilor de azbest la nivelul echipamentelor tehnice vor fi dotate cu dispozitive de aspirare locală a pulberilor racordate la instalatia de captare şi filtrare.
Debavurarea componentelor presate se va efectua numai sub dispozitive adecvate de absorbţie locală.
Transportul semifabricatelor de la o masina sau secţie la alta se va efectua numai în containere închise.
Operaţiile tehnologice necesare pentru obţinerea tesaturilor din fire de azbest se vor desfăşura în spaţii special amenajate şi dotate cu instalaţii de ventilare generală, suplimentata cu instalatie de pulverizare apa, astfel încât emisia şi dispersia particulelor de azbest în mediul de muncă să fie sub limitele admise de norme.
(1) Înainte de pornirea maşinilor de canetat se va verifica funcţionarea instalaţiei de ventilare mecanică locală pentru captarea particulelor (scamei) la parametrii stabiliţi şi pozitionarea corecta a dispozitivelor de captare (aspirarea).
(2) Se va efectua curatarea dispozitivelor de tensionare şi ghidare a firelor.
(3) Firele se vor introduce cu atenţie şi corect prin dispozitivele conducatoare pentru a evita scămoşarea şi poluarea mediului de muncă.
(4) Se interzice evacuarea scamelor şi a deşeurilor de fire în canalele de aerisire.
(1) La rastelul de urzit se va proceda la umectarea formatelor, acolo unde este posibil tehnologic.
(2) În cazul în care procesul tehnologic nu permite utilizarea formatelor umede, se vor adopta soluţii de izolare a zonei rastelului (perdele).
(1) La teserea firelor din azbest se vor utiliza, pe cat posibil, procedee umede.
(2) În cazul în care nu pot fi aplicate din punct de vedere tehnologic procedee umede, maşinile de tesut vor fi dotate cu instalaţii de ventilare mecanică locală, prevăzute cu dispozitive de captare (aspirare).
Sulurile de tesatura vor fi evacuate şi depozitate în locurile special amenajate.
Se interzice blocarea gurilor de evacuare de la nivelul pardoselii care aspira aerul încărcat cu pulberi de azbest.
(1) Perimetrul de lucru din zona maşinilor de tesut precum şi căile de acces vor fi menţinute curate, fără resturi de fire, bobine etc.
(2) Curatarea locului de muncă se va realiza conform prevederilor din subcapitolul 2.6.
(1) În cadrul proceselor de finisare (vizitat, rolat-metrat etc.) se interzic manevrarile violenţe sau socurile mecanice, pentru reducerea emisiei de pulberi.
(2) Capetele finale de tesatura vor fi tăiate corespunzător pentru a nu permite desirarea şi degajari suplimentare de particule de azbest.
(3) Efectuarea operaţiilor de finisare se va realiza numai cu instalatia de ventilare mecanică locală în funcţiune şi la parametri stabiliţi.
La operaţiile tehnologice de bobinare şi impletire a firelor din azbest se vor aplica procedee de umezire a acestora pentru ca în timpul frecarii la trecerea prin ghidaje, emisia de particule să fie redusă la minimum.
(1) În cazul aplicării procedeelor uscate la bobinare sau impletire, utilajele vor fi carcasate, iar portiunile în care este necesară vizualizarea procesului tehnologic vor fi transparente.
(2) Se va asigura racordarea carcasei la instalatia de captare şi reţinere a pulberilor.
(1) Produsul obţinut prin impletirea firelor din azbest (snurul) va fi rolat la dimensiunile solicitate de beneficiar, astfel încât sa nu fie necesare operaţii de tăiere ulterioară, generatoare de pulberi.
(2) Rolele parţial utilizate vor fi repuse în ambalaje închise.
La taierea şi ambalarea snurului se va utiliza echipament individual de protecţie adecvat.
Operaţiile de prelucrare a produselor din azbest sau conţinând azbest se vor desfăşura pe cat posibil, prin procedee umede.
Utilajele cu care se realizează operaţii de prelucrare (gaurire, tăiere, reconditionare, strunjire, alezare, slefuire etc.) nu vor funcţiona fără ventilare mecanică locală adecvată în cazul în care nu pot fi aplicate procedee de prelucrare umeda.
Înainte de efectuarea operaţiilor de prelucrari, suprafeţele produselor vor fi curatate prin aspirare, pentru a preveni pericolul de degajare a pulberilor de azbest în mediul de muncă.
(1) Pulberile de azbest de pe produsele finisate vor fi indepartate prin tamponare umeda sau stropire.
(2) Atunci când este posibil din punct de vedere tehnologic, produsele finisate vor fi tratate cu soluţii de peliculizare pentru limitarea degajarii pulberilor de pe margini şi suprafeţe.
Pentru operaţiile de prelucrari mecanice cu unelte de mana, vor fi utilizate dispozitive mecanice cu viteza mica, care produc un praf grosier sau aschii.
Uneltele portabile vor fi echipate cu dispozitive proprii de absorbţie a pulberilor (cu volum mic şi viteza mare).
Gaurirea în vederea nituirii garniturilor, sabotilor şi a garniturilor de ambreiaj cat şi ajustarea după nituire, se vor face numai sub dispozitiv local de aspirare a pulberilor racordat la instalatia de captare şi filtrare a aerului încărcat cu pulberi.
Dezintegratoarele, maşinile de sfaramat-macinat sau instalaţiile de granulat utilizate pentru a recircula deşeurile (materialul rezidual) vor fi carcasate şi racordate la instalatia de ventilare mecanică locală.
Materialul recirculat trebuie returnat în fluxul tehnologic fie automat, într-un sistem închis, fie în containere sigilate.
Produsele din azbest vor fi depozitate în spaţii special amenajate, dotate cu mijloace tehnice de aspirare şi canale de scurgere.
Depozitarea se va face numai în ambalaje închise şi etichetate corespunzător.
Manevrarea semifabricatelor şi produselor finite se va face, pe cat posibil, în sistem mecanizat.
Plăcile, foile de azbociment sau alte produse manevrate în sistem manual, vor fi atent depuse în locurile de stivuire şi depozitare stabilite.
Se interzice aruncarea sau orice alt procedeu care poate conduce la spargeri cu degajari de pulberi.
Depozitarea produselor de azbociment se va realiza numai în locurile special destinate, care vor fi menţinute în deplina curăţenie.
Piesele sparte, bucăţile şi resturile vor fi colectate şi depuse în ambalaje şi containere închise pentru a nu genera pulberi.
Particulele necompacte şi pulberile colectate de la procesele de fabricaţie vor fi udate, acolo unde este posibil şi depuse în ambalaje închise etans şi impermeabile.
Evacuarea deşeurilor, transportul şi depozitarea acestora, se va face conform prevederilor de la cap. 3.5.
(1) În cadrul proceselor tehnologice care utilizează ca materie prima tesatura de azbest, pentru reducerea emisiei de pulberi se vor utiliza tesaturi tratate special (cu uleiuri minerale, rasini sau alte substanţe compatibile).
(2) Manipularea tesaturilor şi a bucatilor tăiate va fi redusă la minimum.
(1) Toate sulurile de tesatura vor fi ambalate în ambalaje speciale, impermeabile, închise.
(2) După folosirea parţială, sulurile se repun în ambalajele lor.
La derularea tesaturilor nu se vor folosi procedee de tragere, smulgere sau frecare care să favorizeze producerea scamei.
În cazul tesaturilor dublate cu alte materiale, derularea se va face cu partea conţinând azbest în jos.
Suprafeţele pe care se manevreaza, taie sau se cos tesaturile din azbest vor fi netede, pentru a reduce frecarea.
(1) Taierea tesaturilor din azbest se va face cu foarfeci mari, ghilotina sau dispozitive mecanice care să permită realizarea operaţiei din prima faza, pentru a evita sfasierea şi frecarea.
(2) În cazul utilizării dispozitivelor taietoare rotative, acestea vor fi dotate cu dispozitive de aspirare a scamei, racordate la instalatia de captare, reţinere şi filtrare.
Bucăţile tăiate care urmează a fi folosite vor fi depozitate în ambalaje închise.
Produsele finite vor fi livrate în ambalaje închise, impermeabile şi etichetate conform standardelor de ramura.
Foile de azbociment utilizate în construcţii vor fi gaurite, tăiate sau razuite înainte de montare.
În cazul în care este necesar să se lucreze la plăci deja montate, lucrătorii vor utiliza aparat respirator etans şi cu capacitate maxima de reţinere.
Produsele şi materialele de frictiune conţinând azbest vor fi livrate la utilizatori deja tăiate la lungimea necesară, slefuite sau perforate (pentru a nu fi necesare operaţii de prelucrare ulterioară).
La efectuarea unor operaţii de prelucrari mecanice se vor respecta prevederile de la subcapitolul 3.2.6.
La întreţinerea şi repararea materialelor de frictiune cu conţinut de azbest, se va proceda la aspirarea prealabilă a pieselor care vor fi înlocuite sau tratate cu diverse substanţe adezive.
Lucrările de demolare a anexelor construcţiilor şi de îndepărtare a materialelor care conţin azbest se vor desfăşura conform unui plan de lucru elaborat pe baza identificarii pericolelor*) şi evaluării gradului de risc, cuprinzând instrucţiuni concrete ce urmează a fi aplicate în situaţiile respective, pentru asigurarea securităţii şi igienei lucrătorilor.
----------------
*) NOTĂ: prin identificarea pericolelor se înţelege
- stabilirea acelor structuri conţinând azbest care este necesar a fi îndepărtat şi înlocuit (deteriorări care determina degajari de azbest);
- identificarea prezentei azbestului în structurile care urmează a fi demolate, determinarea conţinutului de azbest şi a tipului de azbest.
La elaborarea planului de lucru se va avea grija ca materialele care conţin azbest să fie indepartate înainte de efectuarea lucrărilor de demolare propriu-zisa, dacă măsurile tehnice permit ca aceste operaţii sa nu constituie un pericol pentru om şi mediul înconjurător.
Lucrările de îndepărtare a materialelor conţinând azbest vor fi executate de lucrători cu experienta, bine instruiti şi utilizând mijloacele individuale de protecţie stabilite prin instrucţiuni.
Lucrările de îndepărtare nu vor începe până nu se aplică toate măsurile de pregătire a zonei de lucru pentru realizarea protecţiei lucrătorilor şi a mediului înconjurător, incluzând
a) izolarea zonei respective de lucru faţă de celelalte zone de lucru şi de mediul înconjurător;
b) asigurarea facilităţilor de decontaminare şi instruire a lucrătorilor pentru menţinerea igienei individuale (anexa nr. 4);
c) asigurarea măsurilor tehnice de captare, reţinere şi prevenire a răspândirii azbestului în exteriorul zonei de lucru şi în mediul înconjurător;
d) asigurarea măsurilor de colectare a deşeurilor din azbest şi de evacuare adecvată a acestora la locurile de depunere (conform subcapitolului 3.5.).
Aerul evacuat în mediul înconjurător va fi filtrat astfel încât conţinutul în pulberi sau fibre de azbest să fie sub limitele admise.
(1) Toate deschiderile zonei de lucru spre exterior, incluzând uşi şi ferestre, vor fi izolate, asigurându-se etanseitatea necesară pentru a nu permite scapari de praf în exterior.
(2) Se va asigura etanseitatea necesară şi la trecerile conductelor spre zonele exterioare.
(3) Punctele de intrare în zonele de lucru vor fi prevăzute cu indicatoare de securitate de interzicere (conform S.R. 297/1 şi 2) a accesului persoanelor nedotate cu echipament individual de protecţie corespunzător.
După terminarea lucrului, instalatia de captare şi filtrare a aerului încărcat cu pulberi de azbest va fi menţinută în funcţiune încă 15 minute.
Menţinerea igienei individuale se va asigura prin prevederea tuturor măsurilor de protecţie individuală şi de decontaminare, conform subcapitolului 2.4. şi a anexei nr. 4.
Înainte de începerea lucrărilor se vor instala indicatoare de interzicere a accesului şi de păstrare a distantei în raport cu zona respectiva de lucru.
Structurile fixe vor fi curatate prin aspirare, iar pardoseala va fi acoperită cu folii impermeabile pentru a facilita colectarea şi evacuarea azbestului.
Echipamentele tehnice portabile vor fi curatate prin aspirare înainte de scoaterea acestora în exteriorul zonei.
Instalaţiile fixe, aparţinând structurilor de construcţie, vor fi acoperite etans cu foi impermeabile.
Utilizarea procedeelor uscate este permisă numai în cazuri excepţionale când nu pot fi folosite procedee umede.
Izolarea zonei de lucru va prezenta etanseitate maxima.
Suprafeţele de pe care s-a îndepărtat izolatia de azbest vor fi, după caz, tratate cu soluţii de peliculizare pentru a preveni degajari ulterioare de praf.
Reziduurile vor fi depuse imediat în containere adecvate, după udare prealabilă, sau vor fi indepartate cu aspiratoare adecvate.
Containerele cu reziduuri vor fi închise etans şi dotate cu etichete adecvate.
La utilizarea procedeelor umede de îndepărtare a structurilor conţinând azbest, se vor respecta următoarele prevederi
(1) Echipamentul electric din zona de lucru trebuie să aibă protecţia necesară împotriva contactului cu apa conform S.R.CEI 529-89, IEX 4.
(2) La sfârşitul lucrului conducătorul echipei de lucru se va asigura ca echipamentul electric prezintă securitatea necesară pentru a putea fi reconectat la sursa de curent.
Înainte de începerea indepartarii, materialul azbestos va fi saturat cu apa (utilizând o substanţa tensioactiva).
(1) Înainte de îndepărtarea protecţiei exterioare a structurii conţinând azbest, aceasta trebuie întâi perforata iar materialul de azbest din interior va fi udat corespunzător.
(2) Protecţia exterioară trebuie îndepărtată cu grija în interiorul zonei separate (închise) şi toate suprafeţele trebuie aspirate şi stropite cu apa.
Materialul azbestos saturat cu apa va fi îndepărtat în bucăţi mici şi depus imediat în containere etichetate care vor fi închise etans.
(1) Se interzice lăsarea noroiului conţinând azbest pe suprafeţe şi uscarea acestuia.
(2) Noroiul va fi îndepărtat în stare umeda şi depus în containere.
(3) Se interzice evacuarea la canalizare fără filtrare prealabilă adecvată.
Suprafeţele de pe care au fost indepartate izolatiile azbestoase trebuie etansate pentru a se preveni degajarea ulterioară în aer a fibrelor rămase.
Reziduul azbestos trebuie introdus în ambalaje adecvate (impermeabile) închise etans şi etichetate, imediat după efectuarea operaţiilor de îndepărtare.
Este interzis ca reziduurile sa rămână pe pardoseli sau alte suprafeţe.
Suprafaţa exterioară a ambalajelor cu deşeuri va fi curatata înainte de transportul la locul de depunere finala.
Conducerea persoanelor fizice sau juridice care desfăşoară activităţi de prelucrare a azbestului va asigura utilizarea acelor tehnologii care să reducă la minimum posibilitatea producerii de deşeuri de azbest.
Lucrătorii care desfăşoară activităţi de colectare, depozitare, transport şi depozitare a deşeurilor din azbest, cu risc de expunere la azbest, vor fi dotati cu echipament individual de protecţie adecvat (inclusiv aparat respirator).
Schimbarea sacilor de la buncarele de colectare a pulberilor de azbest de la sistemele de filtrare se va realiza numai de către persoane special instruite în acest scop.
Sacii utilizaţi pentru colectare vor fi din material transparent, astfel încât să se poată supraveghea uşor nivelul de umplere al acestora şi să se evite supraincarcarea.
Se interzice colectarea deşeurilor în ambalaje care pot fi deteriorate de contactul cu apa.
(1) După umplere, sacii vor fi inchisi etans pentru a împiedica scurgerile de pulberi în timpul manipulării ulterioare.
(2) Închiderea sacilor se va face prin indoirea gurii acestuia şi asigurarea în aceasta poziţie cu cleme metalice, banda adeziva sau alte metode eficiente care să nu permită deschiderea lor.
Fibrele libere de azbest şi particulele care rezultă în urma curatarii echipamentelor tehnice vor fi de asemenea, colectate în saci impermeabili inchisi etans.
În cazul în care se realizează operaţii de fixare sau îndepărtare a izolatiilor, pardoselile se vor acoperi cu folie de plastic iar deşeurile rezultate vor fi colectate prin indoirea şi închiderea etansa a foliei respective.
Rebuturile sub forma de bucăţi rupte sau de materiale cu densitate mare, peste valoarea de 1200 kg/mc, vor fi depuse în recipiente care să poată fi închise sau vor fi depuse astfel încât sa nu fie supuse abraziunii sau sfaramarii accidentale înainte de îndepărtare.
(1) În cazul în care deşeurile sau rebuturile trebuie maruntite înainte de evacuare, operatia se va realiza în sistem mecanizat racordat la o instalatie de ventilare pentru captare şi filtrare.
(2) Dacă maruntirea prin mijloace mecanice nu este posibila, aceasta activitate trebuie realizată într-o zona separată, astfel încât praful de azbest sa nu pătrundă în alte locuri de muncă; materialul va fi udat în prealabil, pentru a reduce emisia prafului de azbest, iar lucrătorii vor purta echipament individual de protecţie adecvat (inclusiv aparat respirator).
Deşeurile sub forma de reziduuri lichide sau pasta vor fi recirculate sau depuse în containere închise astfel încât sa nu existe scurgeri care, prin uscare ulterioară, pot genera pulberi.
(1) Sacii care au conţinut de fibre libere de azbest vor fi strânşi în condiţii stricte de control al prafului şi depusi în saci de plastic inchisi ermetic.
(2) Distrugerea sacilor care au conţinut fibre libere de azbest se poate realiza, prin macinare sau topire, în spaţii special amenajate lângă punctele de deschidere a sacilor.
Deşeurile de azbest care trebuie indepartate vor fi marcate corespunzător prin etichetarea sacilor sau containerelor, pentru identificarea acestora.
Depozitarea ambalajelor conţinând deşeuri de azbest se va realiza astfel încât acestea sa nu fie supuse deteriorării şi în funcţie de posibilităţi se va stabili un spaţiu special pentru depozitare.
Se interzice amestecarea deşeurilor conţinând azbest cu alte deşeuri pentru care nu sunt prevăzute condiţii speciale de îndepărtare.
Deşeurile de azbest vor fi transportate la punctele de depunere astfel încât sa nu se producă emisii ale pulberilor de azbest în timpul transportului.
(1) În cazul producerii unor scurgeri accidentale (ex: ca urmare a unui accident rutier) în timpul transportului la locul de depunere, vor fi imediat aplicate măsurile stabilite prin instrucţiunile specifice de securitate a muncii elaborate pentru conducătorii de vehicule care transporta deşeuri de azbest.
(2) În cazul în care scurgerea este mica, deşeurile vor fi colectate în recipientul original şi reincarcate în mijlocul de transport.
(3) În cazul în care scurgerea este substantiala şi materialul prafos, acesta va fi umezit şi acoperit pentru prevenirea răspândirii în aer. Materialul va fi îndepărtat luându-se toate măsurile prevăzute prin instrucţiunile specifice, inclusiv privind utilizarea mijloacelor individuale de protecţie corespunzătoare.
Vehiculele, recipientele refolosibile şi mijloacele de acoperire a incarcaturilor conţinând deşeuri din azbest vor fi curatate după utilizare.
În cazul în care o persoană fizica sau juridică depozitează deşeuri rezultate din activitatea sa, va elabora instrucţiuni scrise pentru lucrătorii implicaţi şi va asigura supravegherea respectării măsurilor de securitate stabilite.
În cazul în care se angajează o persoană juridică sau fizica, pe bază de contract, pentru depozitarea deşeurilor, în contractul încheiat se va stipula obligativitatea contractantului de a respecta măsurile de securitate la locul de depunere şi în timpul transportului pentru prevenirea poluarii solului, subsolului, aerului şi apei.
Procesele tehnologice, echipamentele tehnice şi instalaţiile aferente, necesare prelucrării azbestului, vor fi astfel proiectate încât concentraţia pulberilor de azbest în mediul de muncă şi în mediul înconjurător să fie sub limitele admise.
Încăperile de lucru vor fi proiectate şi construite astfel încât să asigure următoarele cerinţe de securitate
a) separarea operaţiilor sau proceselor periculoase de restul locurilor de muncă.
b) reducerea, pe cat posibil, a suprafeţelor pe care se pot depune pulberi şi deşeuri de azbest.
Procesele tehnologice care conduc la degajari de pulberi se pot desfăşura în utilaje carcasate şi racordate la instalatia de ventilare mecanică locală pentru captare şi filtrare.
(1) În cazul în care nu este posibila carcasarea totală a utilajelor care produc pulberi, acestea vor fi echipate cu dispozitive locale de aspirare, racordate la instalatia de ventilare mecanică locală.
(2) Pentru funcţionarea eficienta, dispozitivele de aspirare locală vor fi amplasate cat mai aproape de sursa de emisie a pulberilor.
(3) Instalaţiile de ventilare mecanică locală vor fi astfel concepute încât sa nu perturbe desfăşurarea procesului tehnologic.
(4) Dispozitivele locale de aspirare vor fi astfel concepute încât captarea pulberilor de azbest sa nu fie influentata de apariţia unor eventuali curenţi de aer.
Instalaţiile de ventilare mecanică locală vor fi astfel concepute încât să asigure depresiunea necesară în încăperea de lucru pentru a preveni migrarea pulberilor în încăperile invecinate.
Proiectarea instalaţiilor de ventilare mecanică locală pentru captarea şi filtrarea aerului încărcat cu pulberi de azbest va fi realizată de persoane fizice sau juridice atestate.
Darea în exploatare a instalaţiilor de ventilare se va face numai după verificarea eficientei acestora în condiţii normale de lucru.
Funcţionarea utilajelor de lucru va fi condiţionată, printr-un sistem de interblocare, de funcţionarea instalaţiilor de ventilare.
Sistemele de filtrare a aerului încărcat cu pulberi de azbest vor fi astfel concepute încât concentratiile pulberilor de azbest în mediul înconjurător sa nu depăşească valorile normate.
(1) Pulberea de azbest colectata de sistemele de filtrare va fi îndepărtată în ambalaje închise şi depozitata în spaţii amenajate.
(2) Evacuarile pulberilor de azbest din sistemele de filtrare vor fi astfel concepute încât să asigure înlocuirea cu usurinta a ambalajelor colectoare şi reducerea la minimum a eventualelor scapari de pulberi.
(3) Pentru a evita poluarea suplimentară, pulberea de azbest colectata va fi, pe cat posibil, reintrodusa în procesul de fabricaţie.
Manipularea directa a azbestului sau a materialelor care conţin azbest va fi, pe cat posibil, evitata prin utilizarea proceselor automatizate şi/sau a sistemelor de comanda de la distanta.
Procesele tehnologice pentru obţinerea materialelor de construcţii cum ar fi plăcile, foile, panourile, vor astfel proiectate încât sa nu fie necesară taierea, gaurirea sau alta operaţie ulterioară realizată la utilizatori. (Prevederea este valabilă şi pentru alte categorii de produse conţinând azbest).
Jeturile de lubrifiere cu presiune, ale platanelor şi dispozitivelor de presare de la presele de tratare sau vulcanizare, vor fi astfel proiectate încât sa reducă stropirea excesiva şi antrenarea curentilor de aer.
de securitate a muncii pentru prelucrarea azbestului
Prezentele norme specifice de securitate a muncii au fost elaborate de Institutul de Cercetări Ştiinţifice pentru Protecţia Muncii (I.C.S.P.M.) în colaborare cu specialişti din unităţi de profil şi din cadrul M.M.P.S. şi I.S.T.P.M. şi au fost avizate de M.M.P.S.;
PREAMBUL
Sistemul naţional de norme privind asigurarea securităţii şi sănătăţii în munca este compus din
- Norme generale de protecţie a muncii, care cuprind prevederi de securitate şi medicina a muncii general valabile pentru orice activitate;
- Norme specifice de securitate a muncii, care cuprind prevederi de securitate a muncii valabile pentru anumite activităţi sau grupe de activităţi caracterizate prin riscuri comune.
Prevederile acestor norme se aplică cumulativ, indiferent de forma de proprietate sau modul de organizare a activităţilor reglementate.
Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementări cu aplicabilitate naţionala, cuprinzând prevederi minimal obligatorii pentru desfăşurarea diferitelor activităţi în condiţii de securitate. Respectarea acestor prevederi nu absolvă persoanele juridice sau fizice de răspunderea ce le revine pentru asigurarea oricăror alte măsuri corespunzătoare condiţiilor concrete în care se desfăşoară activităţile respective, prin instrucţiuni proprii.
Întrucât sistemul naţional al normelor specifice este structurat pe activităţi, persoanele juridice sau fizice vor selectiona şi aplica cumulativ normele specifice de securitate a muncii corespunzătoare atât activităţii de baza cat şi a celor conexe sau complementare.
Structura fiecărei norme specifice de securitate a muncii are la baza abordarea sistemica a aspectelor de securitate a muncii - practicată în cadrul Normelor generale - pentru orice proces de muncă. Conform acestei abordari, procesul de muncă este tratat ca un sistem, compus din următoarele elemente ce interactioneaza reciproc
- EXECUTANTUL: omul implicat nemijlocit în executarea sarcinii de muncă;
- SARCINA DE MUNCĂ: totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate de executant prin intermediul mijloacelor de producţie şi în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de muncă;
- MIJLOACE DE PRODUCŢIE: totalitatea mijloacelor de muncă (instalaţii, utilaje, maşini, aparate, dispozitive, unelte etc.) şi a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizează în procesul de muncă;
- MEDIUL DE MUNCĂ: ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihosociale în care, unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.
Reglementarea măsurilor de securitate a muncii în cadrul Normelor specifice, vizând global desfăşurarea uneia sau a mai multor activităţi, în condiţii de securitate, se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de securitate a muncii la nivelul fiecărui element al sistemului executant-sarcina de muncă - mijloace de producţie - mediu de muncă - propriu proceselor de muncă din cadrul activităţilor care fac obiect de reglementare.
Prevederile sistemului naţional de norme privind asigurarea securităţii şi sănătăţii în munca constituie, alături de celelalte reglementări juridice referitoare la securitatea şi sănătatea în munca, baza pentru
- autorizarea funcţionarii unităţilor;
- instruirea salariaţilor în domeniul securităţii muncii;
- cercetarea accidentelor de muncă, stabilirea cauzelor şi a responsabilităţilor;
- conceptia şi proiectarea tehnologiilor şi echipamentelor tehnice.
În contextul general pe care l-am prezentat, "Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea azbestului" au un caracter aparte în cadrul sistemului naţional al normelor. Acest caracter aparte deriva din faptul ca reuneste şi reglementează în mod unitar toate operaţiile (indiferent de tip, tehnologie sau produs) caracterizate printr-un risc similar; posibilitatea inhalarii pulberii sau fibrei de azbest. Fără a urma succesiunea operaţiilor tehnologice, element caracteristic normelor specifice de securitate a muncii, prezenta norma tratează numai acele operaţii sau secvente tehnologice caracterizate prin riscul susmentionat. Din acest motiv şi modul de structurare al normei are un caracter deosebit faţă de structura normală a normei specifice de securitate a muncii. Întrucât utilizarea azbestului sub diferitele sale forme se regaseste în industrii şi tehnologii diferite, structura normei păstrează, prin titlul capitolelor operaţiile respective, dar reglementează măsurile de prevenire adecvate riscului specific comun.
În afară capitolelor intitulate conform operaţiilor respective, prezenta norma cuprinde şi reglementări privind operaţiile de îndepărtare a materialelor conţinând azbest din construcţii precum şi alte activităţi din domeniul construcţiilor ce implica expuneri ale lucrătorilor la azbest sau poluarea mediului înconjurător. De asemenea, au fost prevăzute măsuri de prevenire pentru activităţile de colectare şi depozitare a deşeurilor din azbest, precum şi un capitol de prevederi de proiectare de care este necesar să se ţină seama la modernizarea instalaţiilor existente sau la retehnologizari, până la apariţia standardelor de securitate a muncii în domeniu.
De menţionat ca variantele de azbest existente în natura prezentând cel mai mare pericol potenţial la prelucrare pentru sănătatea omului sunt crocidolitul şi amozitu. Crisotilul şi tremolitul sunt variante mai puţin agresive.
Utilizarea crocidolitului ar trebui redusă la maximum, cu tendinta de interzicere în viitor.
Azbestul extras în România se găseşte în special sub forma crisotilica, dar existenta activităţii de import a crocidolitului determina luarea unor măsuri de precautie pentru prevenirea imbolnavirilor profesionale, măsuri care sunt reglementate în prezentele norme.
Pentru terminologia de securitate a muncii utilizata la elaborare, normele cuprind o anexa în care sunt explicitati o serie de termeni uzuali.
Tot în anexa sunt cuprinse procedurile de decontaminare necesare lucrătorilor din construcţii.
De asemenea, la normele prezente sunt anexate listele normelor conexe şi ale standardelor conexe de protecţie şi securitate a muncii.
Este de menţionat faptul ca prezentele norme sunt armonizate şi redactate în spiritul Directivelor Comunităţii Economice Europene nr. 83/477/EEC şi nr. 91/382/EEC.
1. PREVEDERI GENERALE
1.1. Conţinut. Scop
1.2. Domeniul de aplicare
1.3. Conexiunea cu alte acte normative
2. PREVEDERI COMUNE TUTUROR ACTIVITĂŢILOR
2.1. Obligaţiile conducerii la nivelul persoanelor juridice sau fizice
2.2. Obligaţiile lucrătorilor
2.3. Obligaţiile producătorilor şi furnizorilor
2.4. Echipamentul individual de protecţie
2.5. Instruirea lucrătorilor
2.6. Curăţenia la locul de muncă
2.6.1. Curatarea pardoselilor
2.6.2. Curatarea pereţilor
2.6.3. Curatarea echipamentelor tehnice
2.6.4. Curatarea structurilor aflate la înălţime
2.6.5. Echipamentul de aspirare utilizat pentru curatare
3. PREVEDERI SPECIFICE PE ACTIVITĂŢI
3.1. Ambalarea, transportul şi depozitarea fibrelor de azbest
3.1.1. Ambalarea
3.1.2. Pachetizarea pentru transport
3.1.3. Transportul
3.1.4. Depozitarea
3.2. Fabricarea produselor din azbest sau cu conţinut de azbest
3.2.1. Extractia şi macinarea azbestului
3.2.1.1. Exploatarea miniera de suprafaţa
3.2.1.2. Exploatarea miniera subterana
3.2.1.3. Macinarea şi sortarea azbestului extras
3.2.2. Defibrarea
3.2.3. Cantarirea şi amestecarea
3.2.4. Preformarea, formarea, tratarea şi presarea
3.2.5. Teserea şi impletirea firelor din azbest
3.2.5.1. Teserea fibrelor din azbest
3.2.5.2. Bobinarea şi impletirea firelor de azbest
3.2.6. Operaţii de prelucrare şi finisare a produselor din azbest sau cu conţinut de azbest
3.2.7. Recircularea materialelor refolosibile prin procedee uscate
3.2.8. Depozitarea produselor finite
3.2.8.1. Depozitarea produselor din azbest
3.2.8.2. Depozitarea produselor cu conţinut de azbest
3.3. Utilizarea produselor din azbest sau cu conţinut de azbest
3.4. Lucrări de îndepărtare a materialelor care conţin azbest din construcţii
3.4.1. Prevederi comune tuturor lucrărilor
3.4.2. Izolarea zonei de lucru
3.4.3. Igiena individuală
3.4.4. Pregătirea activităţii în interiorul zonei de lucru
3.4.5. Procedee de îndepărtare a izolatiilor conţinând azbest
3.4.6. Evacuarea reziduurilor
3.5. Colectarea şi depozitarea deşeurilor din azbest (pulberi, fibre, rebuturi)
3.5.1. Colectarea deşeurilor
3.5.2. Marcarea şi depozitarea deşeurilor
3.5.3. Transportul deşeurilor
4. PREVEDERI DE PROIECTARE