INSTRUCŢIUNI nr. 357 din 2 mai 2006

pentru efectuarea incercarilor şi masuratorilor la echipamentele şi instalatiile electroenergetice feroviare - nr. 357*)

-----------

Notă *) Aprobate prin ORDIN nr. 716 din 2 mai 2006, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 497 din 08 iunie 2006.

ANEXĂ

baza menţionării, prin înscrierea în Registrul de control şi lucrări - existent la fiecare instalaţie, că toate elementele componente ale instalaţiei verificate îndeplinesc condiţiile tehnice minime conform buletinelor de încercare emise şi că instalaţia se poate pune sub tensiune.

CAPITOLUL II

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A LABORATORULUI PRAM-TM

Art. 7. - Laboratorul PRAM-TM se organizează la nivel local în cadrul centrului electrificare şi la nivel regional în cadrul diviziilor de electrificare în funcţie de volumul şi răspândirea geografică a instalaţiilor de electrificare, de dotarea tehnică a laboratorului, existentă la un moment dat şi de resursele de personal cu pregătire profesională corespunzătoare.

Art. 8. - Laboratorului PRAM-TM, organizat la nivel regional, denumit generic laborator PRAM-TM regional, execută următoarele categorii de lucrări

a) verificări, revizii, reparaţii şi reglaje asupra circuitelor secundare - circuite de comandă, de protecţie, de semnalizare, de blocaj, de automatizare, de măsură şi auxiliare - din substaţiile de tracţiune electrică;

b) încercări şi măsurători la circuitele primare din substaţiile de tracţiune electrică şi la cablurile de energie electrică;

c) încercări şi măsurători ale prizelor de pământ din substaţiile de tracţiune electrică;

d) verificări, revizii, reparaţii şi reglaje asupra releelor din instalaţiile de electrificare;

e) reparaţii şi verificări metrologice la aparatele de măsură şi control;

Art. 9. - Laboratorul PRAM-TM, organizat la nivel local, denumit generic laborator PRAM-TM de centru, execută următoarele categorii de lucrări

a) verificări, revizii şi reparaţii asupra circuitelor secundare din celelalte instalaţii de electrificare - LC, ELF, grupuri electrogene, PS şi PSS;

b) încercări şi măsurători la circuitele primare din celelalte instalaţii de electrificare - LC, ELF, grupuri electrogene, PS şi PSS;

c) încercări şi măsurători ale prizelor de pământ din celelalte instalaţii de electrificare -LC, ELF, grupuri electrogene, PS şi PSS;

d) încercări şi verificări ale mijloacelor de protecţie electroizolante;

e) verificări, revizii şi reparaţii la instalaţia de telemecanizare.

Art. 10. - (1) Laboratorul PRAM-TM regional şi de centru trebuie dotat cu mijloace de transport auto, aparate de măsură, truse şi instalaţii de încercare adecvate lucrărilor ce le are de executat.

(2) În anexa nr. 2 sunt prevăzute dotările minime ale laboratorului PRAM - TM, iar în anexa nr. 3 sunt specificate trusele şi aparatele de măsură şi control utilizate în activitatea PRAM - TM.

(3) Laboratorul PRAM-TM regional şi/sau de centru pot să-şi extindă activitatea şi la alte categorii de lucrări în funcţie de volumul prestaţiilor şi a răspândirii geografice a instalaţiilor de electrificare.

(4) Laboratorul PRAM-TM regional şi de centru pot executa lucrări specifice şi pentru alte unităţi din cadrul căii ferate sau din afara CFR, pe bază de comandă adresată centrului de electrificare şi cu avizul şefului de divizie.

CAPITOLUL III

DISPOZIŢII ŞI OBLIGAŢII GENERALE DE SERVICIU

Secţiunea 1

Condiţii pentru îndeplinirea funcţiilor

Art. 11. - Pentru îndeplinirea funcţiilor în legătură cu efectuarea de încercări şi măsurători la echipamentele primare, efectuarea de încercări la mijloacele de protecţie şi efectuarea de verificări, revizii şi reparaţii la sistemele de protecţie, comandă - control, automatizări, telemecanică din instalaţiile de electrificare, personalul trebuie să aibă o pregătire specifică lucrărilor şi să cunoască prevederile cuprinse în reglementările în vigoare, pentru funcţia pe care o îndeplineşte.

Art. 12. - Angajarea personalului pentru laboratorul PRAM-TM se face conform condiţiilor minime de pregătire şi vechime în vigoare.

Art. 13. - (1) După efectuarea stagiului, personalul care urmează să efectueze lucrări de încercări şi măsurători la echipamentele primare, verificări şi încercări la sistemele de protecţie, comandă - control, automatizări şi telemecanică din instalaţiile de electrificare CFR trebuie să fie autorizat în funcţie, conform reglementărilor în vigoare.

(2) Personalul trebuie examinat din punct de vedere profesional şi medical la autorizarea în funcţie şi periodic, conform reglementărilor în vigoare.

Art. 14. - Personalul PRAM-TM este obligat să-şi îmbunătăţească nivelul profesional prin autoinstruire, folosind documentaţia tehnică de specialitate, normativele tehnice precizate la anexa 1 din prezentele instrucţiuni şi reglementările specifice în vigoare şi să urmeze cursurile de instruire şi perfecţionare a cunoştinţelor profesionale.

Art. 15. - Personalul PRAM-TM este obligat să cunoască şi să aplice normele de protecţia muncii şi apărare împotriva incendiilor specifice locului de muncă respectiv, precum şi statutul personalului feroviar şi regulamentul de ordine interioară.

Secţiunea a 2-a

Reguli de comportare în serviciu şi obligaţii de ordin general

Art. 16. - Personalul PRAM-TM trebuie să respecte întocmai normele şi regulile de comportare în serviciu stabilite prin reglementările în vigoare.

Art. 17. - Este interzisă admiterea la executarea serviciului a salariaţilor aflaţi sub influenţa băuturilor alcoolice. Cei găsiţi sub influenţa băuturilor alcoolice vor fi îndepărtaţi imediat de la executarea serviciului şi vor fi traşi la răspundere conform reglementărilor specifice în vigoare.

Art. 18. - (1) Personalul care îndeplineşte o funcţie în legătură cu efectuarea de încercări şi măsurători la echipamentele primare, de încercări la echipamentul de protecţie şi de verificare, revizie şi reparaţie la sistemele de protecţie, comandă - control, automatizări si telemecanică din instalaţiile de electrificare are următoarele obligaţii suplimentare

a) să păstreze secretul de serviciu şi să nu transmită persoanelor străine de serviciu, fără aprobarea şefilor ierarhici, informaţii legate de serviciul pe care-l execută;

b) să dea semnale de oprire unui tren sau unui convoi de manevră, în toate cazurile în care viaţa oamenilor este ameninţată sau siguranţa circulaţiei este periclitată.

(2) În cazul descoperirii la construcţii sau instalaţii a unor defecţiuni care periclitează siguranţa circulaţiei trenurilor, integritatea instalaţiilor sau viaţa oamenilor, personalul trebuie să ia măsuri pentru acoperirea punctului periculos şi pentru înlăturarea urgentă a defectului.

Art. 19. - Durata executării serviciului este stabilită conform legislaţiei in vigoare. În cazuri excepţionale, pentru luarea de măsuri urgente, la cererea şefilor ierarhici, salariaţii pot fi reţinuţi sau chemaţi la serviciu la orice oră, în afara programului normal de lucru.

Art. 20. - La prezentarea la serviciu, personalul PRAM-TM trebuie verificat de către şeful laboratorului, de către înlocuitorul acestuia sau de către conducătorul formaţiei de lucru, consemnând starea personalului. Personalul care se prezintă la serviciu în stare necorespunzătoare nu trebuie primit în serviciu.

Art. 21. - După executarea serviciului, conducătorii formaţiilor de lucru PRAM-TM sunt obligaţi să raporteze şefului de laborator sau înlocuitorului acestuia, modul în care s-au executat sarcinile primite.

Art. 22. - La locul de muncă, fiecare salariat este obligat să vegheze asupra bunurilor unităţii (clădiri, instalaţii, materiale, scule etc.) şi să avizeze orice furt sau devastare a acestora conform reglementărilor specifice în vigoare.

Art. 23. - La locul de muncă, fiecare salariat este obligat să aibă asupra lui sculele, dispozitivele si aparatele de masura necesare executării serviciului, precum şi echipamentul de protecţie individuală.

Secţiunea a 3-a

Răspunderea personalului pentru serviciul executat

Art. 24. - Personalul PRAM-TM răspunde personal de felul cum execută aceste lucrări, în limitele atribuţiilor fiecăruia.

Art. 25. - (1) Prezenţa personalului cu o funcţie ierarhic superioară nu scuteşte personalul de serviciu de răspunderea pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu.

(2) Personalul este dator să execute dispoziţiile verbale sau scrise ale conducătorilor direcţi

şi, totodată, să ţină seama de orice aviz care priveşte starea instalaţiilor, siguranţa circulaţiei şi protecţia oamenilor.

(3) Dispoziţiile conducătorilor se execută integral şi la termen. În cazul primirii unui ordin

neclar, personalul este obligat să ceară lămuriri.

(4) În cazul primirii unei dispoziţii care contravine vădit reglementărilor specifice în vigoare sau a unei dispoziţii a cărei execuţie poate avea ca urmare producerea de pagube, defectarea instalaţiilor şi a mijloacelor de transport, distrugerea proprietăţilor sau a bunurilor unităţii, angajatul nu trebuie să execute această dispoziţie, raportând de îndată conducătorului ierarhic superior celui de la care a primit dispoziţia.

(5) Pentru îndeplinirea unei astfel de dispoziţii, angajatul poartă răspunderea împreună cu conducătorul care a dat-o.

Art. 26. - (1) Pot executa lucrări de încercări şi măsurători la echipamentele primare, încercări ale echipamentului de protecţie, verificări, revizii şi reparaţii la sistemele de protecţie, comandă - control, automatizări si telemecanică din instalaţiile de electrificare, numai salariaţii instruiţi şi autorizaţi în acest scop.

(2) Salariaţii care fac stagiul de practică pot fi admişi la executarea lucrărilor numai cu instalaţiile scoase de sub tensiune, sub supravegherea şi răspunderea salariaţilor care sunt autorizaţi să execute lucrările respective.

Art. 27. - Salariaţii autorizaţi pentru exploatarea instalaţiilor de electrificare CFR pot să admită accesul în instalaţiile de electrificare numai a persoanelor autorizate în acest scop.

Art. 28. - Salariaţilor le este interzis să părăsească locul de muncă înainte de terminarea programului şi să presteze serviciul în locul altor persoane, fără aprobarea şefului ierarhic superior. În toate cazurile, salariatul care este înlocuit trebuie să dea celui care-l înlocuieşte toate lămuririle necesare asupra serviciului.

Art. 29. - Toţi salariaţii sunt obligaţi ca, după primirea unei sarcm1, să raporteze conducătorului ierarhic superior modul de îndeplinire a acesteia.

CAPITOLUL IV

ATRIBUŢIILE ŞI OBLIGAŢIILE PERSONALULUI ŞI SARCINILE FORMAŢIILOR DE LUCRU

Secţiunea 1

Atribuţiile şi obligaţiile şefului centrului de electrificare

Art. 30. - Şeful centrului de electrificare are următoarele atribuţii şi obligaţii

a) să cunoască în permanenţă şi exact starea sistemelor de protecţie, comandă - control, automatizări, telemecanică din instalaţiile de electrificare, aflate pe raza centrului său, să le verifice în mod sistematic atât prin personalul din subordine cât şi personal, asigurând funcţionarea lor corespunzătoare.

a1) Controlul sistemelor de protecţie, comandă - control, automatizări şi telemecanică din instalaţiile de electrificare se efectueaza simultan cu controlul echipamentelor şi instalaţiilor aferente acestor sisteme.

a11) Pentru personalul din centrul de electrificare cu atribuţii în verificarea sistemelor de protecţie, comandă - control, automatizări, telemecanică din instalaţiile de electrificare, şeful de centru adjunct coordonează întocmirea programelor anuale şi lunare de control şi le supune aprobării şefului centrului;

b) în urma constatărilor proprii, ale personalul subordonat sau ale personalului ierarhic superior, să întocmească programul de lucrări necesar pentru aducerea instalaţiilor la condiţiile minime fixate prin prezentele instrucţiuni;

c) să verifice organizarea activitatăţii laboratorului PRAM-TM, conform prezentei instrucţiuni, şi să aprobe programele anuale şi lunare de lucru;

d) să analizeze rezultatele măsurătorilor şi încercărilor electrice executate la instalaţiile aflate în gestiunea centrului de electrficare şi să ia măsuri pentru remedierea deficienţelor depistate;

e) să cunoască reglementările specifice în vigoare, să ia măsuri pentru multiplicarea şi difuzarea lor la subunităţi şi să urmărească respectarea lor în activitate;

f) să urmărească restabilirea funcţionării instalaţiilor în caz de evenimente electrice accidentale şi să facă analiza operativă şi tehnică a acestora;

g) să ia măsuri, conform competenţelor şi reglementărilor în vigoare, pentru asigurarea aprovizionării cu materiale, cu piese de schimb şi cu aparate necesare reviziei şi reparării instalaţiilor;

h) să organizeze instructajul personalului pentru însuşirea normelor de protecţia muncii şi de apărare împotriva incendiilor, să verifice periodic, personal sau prin personalul subordonat, felul în care se face acest instructaj, modul în care se aplică şi se respectă aceste norme la executarea lucrărilor;

i) să organizeze şi să verifice - conform reglementărilor în vigoare - instruirea si verificarea profesionala a personalului, în vederea îmbunătăţirii nivelului profesional al acestuia.

j) să participe - conform reglementărilor în vigoare - în comisiile de examinare şi autorizare a personalului subordonat;

k) să aprobe tabelele de reglaj ale protecţiilor şi automatizărilor din instalaţiile de electrificare de pe raza centrului de electrificare;

1) să asigure mijloc de transport corespunzător pentru transportul aparatelor şi truselor de măsurare necesare pentru executarea lucrărilor de către personalul PRAM-TM;

m) să emită decizii pentru înlocuitorul şefului laboratorului PRAM-TM local.

Secţiunea a 2-a

Atribuţiile şi obligaţiile şefului adjunct al centrului de electrificare

Art. 31. - Şeful adjunct al centrului de electrificare are următoarele atribuţii şi obligaţii

a) să cunoască în permanenţă şi exact starea sistemelor de protecţie, comandă - control, automatizări, telemecanică din instalaţiile de electrificare aflate pe raza centrului si să le verifice în mod sistematic conform programului aprobat de către şeful centrului.

a1) Controlul sistemelor de protecţie, comandă - control, automatizări şi telemecanică din instalaţiile de electrificare se efectueaza simultan şi la aceeaşi periodicitate cu controlul echipamentelor şi instalaţiilor aferente acestor sisteme.

b) să coordoneze întocmirea programelor anuale şi lunare de control şi să le supună aprobării şefului centrului pentru personalul din centrul de electrificare cu atribuţii în verificarea sistemelor de protecţie, comandă - control, automatizări, telemecanică din instalaţiile de electrificare;

c) să organizeze revizia şi repararea SPCCAT prin inginerii de specialitate, conform prevederilor instrucţiunilor de faţă, urmărind întocmirea programelor de revizie anuale şi lunare, corelarea lucrărilor la care este necesară participarea personalului celorlalte specialităţi din electrificarea căii ferate;

d) să coordoneze întocmirea documentaţiei pentru lucrările de reparaţii curente ce se vor executa la SPCCAT aferente instalaţiilor de electrificare din gestiunea centrului;

e) să cunoască reglementările în vigoare din domeniu, să ia măsuri de aplicare a lor în activitate, să organizeze multiplicarea, difuzarea şi instruirea personalului în această privinţă;

f) să coordoneze întocmirea planului de aprovizionare cu materiale, piese de schimb, aparate şi alte dotări necesare întreţinerii şi reparării SPCCAT aferente instalaţiilor de electrificare şi să urmărească aprovizionarea acestora;

g) să ia parte personal la recepţia finală a lucrărilor de reparaţii curente în comisia aprobată de şeful centrului;

h) să analizeze funcţionarea SPCCAT aferente instalaţiilor de electrificare, cauzele deranjamentelor, să elaboreze măsuri pentru prevenirea şi lichidarea focarelor;

i) să coordoneze realizarea evidenţei instalaţiilor de telemecanizare conform prevederilor prezentelor instrucţiuni;

j) să coordoneze întocmirea instrucţiunilor proprii de lucru pentru lucrările şi locurile de muncă unde sunt necesare.

Secţiunea a 3-a

Atribuţiile şi obligaţiile inginerului de specialitate din centrul de electrificare Art. 32. - Inginerul de specialitate are următoarele atribuţii şi obligaţii

a) să cunoască în permanenţă şi exact starea sistemelor de protecţie, comandă - control,

automatizări, telemecanică din instalaţiile de electrificare aflate pe raza centrului si să le verifice în mod sistematic conform programului aprobat de către şeful centrului.

a1) Inginerul de specialitate verifică personal substaţiile de tracţiune electrica cel puţin o dată pe lună şi restul instalaţiilor de electrificare cel puţin o dată la şase luni - propunând măsuri de menţinere sau aducere a instalaţiilor la condiţiile minime necesare de funcţionare;

b) să întocmească programele anuale de încercări, măsurători, revizii a instalaţiilor de electrificare conform prevederilor din prezentele instrucţiuni, să verifice programele de revizie lunare întocmite de către şeful laboratorului şi să le supună aprobării conducerii centrului de electrificare; să urmărească permanent corelarea lucrărilor efectuate de

personalul PRAM-TM cu lucrările efectuate de personalul subunităţilor de specialitate (LC, EA, ELF) din ramura de electrificare a căii ferate;

c) să urmărească programarea şi realizarea măsurilor stabilite prin notele de constatare ale personalului cu sarcini de control;

d) să ia parte la verificarea pe teren a instalaţiilor, în vederea stabilirii volumului şi programului de lucrări de reparaţii curente şi să întocmească documentaţia pentru executarea lor;

e) să cunoască reglementările specifice în vigoare din domeniu propriu de activitate si să ia măsuri pentru multiplicarea şi difuzarea lor la subunităţi, precum şi să urmărească respectarea lor în activitate;

f) să urmărească completarea, actualizarea şi arhivarea documentaţiilor tehnice ale instalaţiilor la centru de electrificare şi la laborator;

g) să verifice stadiul lucrărilor de reparaţii curente, capitale şi de investiţii şi să sesizeze imediat conducerea centrului de electrificare despre neregulile şi dificultăţile întâmpinate;

h) să ia parte personal la recepţia lucrărilor de reparaţii curente, capitale şi de investiţii în comisiile stabilite de şeful centrului;

i) să analizeze rezultatul măsurătorilor electrice din buletinele de încercare a instalaţiilor şi să propună măsuri pentru remedierea defecţiunilor depistate şi prevemrea deranjamentelor;

j) să analizeze deranjamentele şi defecţiunile tehnice apărute în sistemele de protecţie, comandă - control, automatizări, telemecanică din instalaţiile de electrificare. urmărind încadrarea şi înregistrarea corectă a acestora, să propună măsuri pentru îmbunătăţirea funcţionării instalaţiilor, prevenirea şi lichidarea focarelor de deranjament;

k) să participe la instruirea profesională al personalului de specialitate conform reglementărilor în vigoare;

1) să urmărească aprovizionarea materialelor, pieselor de schimb şi aparatelor de măsură necesare lucrărilor, precum şi utilizarea corespunzătoare a acestora;

m) să întocmescă instrucţiunile proprii de lucru pentru lucrările şi locurile de muncă specifice în care acestea sunt necesare şi pentru care nu sunt elaborate reglementări..

Secţiunea a 4-a

Atribuţiile şi obligaţiile şefului de laborator PRAM - TM

Art. 33. - Atribuţiile şi obligaţiile şefului de laborator PRAM-TM sunt următoarele

a) să cunoască starea sistemelor de protecţie, comandă - control, automatizări şi telemecanică din instalaţiile de electrificare;

b) să colaboreze cu inginerul de specialitate din centrul de electrificare pentru elaborarea programului anual de lucrări specifice activitatii PRAM-TM; să elaboreze programul lunar de activitate în baza programului anual

c) să organizeze activitatea zilnică a personalului din subordine conform programelor lunare de lucru aprobate de către şeful centrului de electrificare şi, în conformitate cu prevederile prezentelor instrucţiuni, să verifice în mod sistematic activitatea acestuia, respectiv să asigure funcţionarea corectă şi rară deranjamente a sistemelor de protecţie, comandă - control, automatizări şi telemecanică din instalaţiile de electrificare;

d) să verifice personal starea sistemelor de protecţie, comandă - control, automatizări, telemecanică din instalaţiile de electrificare, pe baza programelor anuale şi lunare de control, aprobate de conducerea centrului conform peridicităţii prevăzute în anexa nr. 4;

l) Rezultatele controalelor şi măsurile ce trebuie luate pentru eliminarea defectelor

constatate, respectiv termenele şi lucrările necesare pentru remediere se înscriu în registrul de control şi lucrări.

d11) Cu ocazia controalelor planificate la instalaţiile de electrificare, şeful de

laborator verifică înscrisurile efectuate de personalul propriu în registrul de control şi

lucrări;

e) să reprogrameze măsurători şi încercări la elementele, echipamentele, instalaţiile la care nu s-au realizat măsurătorile şi încercările electrice planificate;

f) să instruiasca personalul din subordine pe linie de protecţia muncii şi de apărare împotriva incendiilor, conform reglementărilor în vigoare si să completeze evidenţele în acest sens;

g) să verifice stadiul lucrărilor de reparaţii care se execută la instalaţiile de electrificare şi să sesizeze conducerea centrului asupra neregulilor sau dificultăţilor întâmpinate;

h) să ia parte la verificarea şi recepţia lucrărilor de reparaţii dacă este împuternicit printr-o decizie;

i) să verifice şi să semneze buletinele de încercare emise de personalul subordonat, să ţină evidenţa şi să analizeze rezultatele măsurătorilor electrice din buletinele de încercare la instalaţiile de electrificare şi să ia măsuri pentru remedierea deficienţelor. Când deficienţele constatate nu se pot remedia cu posibilităţile laboratorului avizează şeful centrului de electrificare;

j) să participe la remedierea evenimentelor produse în SPCCAT, să ţină evidenţa acestora, să analizeze cauzele care au generat producerea lor şi să ia măsuri de lichidare a focarelor ce le determinăsă. Când acestea nu se pot remedia cu posibilităţile laboratorului avizează şeful centrului de electrificare;

k) să cunoască reglementările specifice în vigoare din domeniu propriu de activitate, să ia măsuri pentru respectarea lor în activitate şi să informeze personalul subordonat despre modificările apărute;

I) să întocmească zilnic carnetul de lucrări;

m) să actualizeze, ori de câte ori este nevoie, evidenţa instalaţilor, a inventarului, a materialelor şi să urmărească utilizarea judicioasă a materialelor şi pieselor de schimb la lucrări - conform reglementărilor specifice în vigoare;

n) să ia parte - împreună cu membrii comisiei stabilite de către şeful centrului - la verificarea pe teren a instalaţiilor, în vederea stabilirii volumului şi programului de lucrări de reparaţii şi să facă propuneri de îmbunătăţire a stării tehnice a instalaţiilor;

o) să ţină evidenţa verificărilor periodice ale echipamentelor şi a mijloacelor de protecţie, a echipamentelor aflate sub incidenţa I.S.C.I.R. şi a aparatelor de măsură din dotarea laboratorului;

p) să verifice de două ori pe lună starea utilajelor, a sculelor şi a inventarului de protecţie din dotarea districtului şi a personalului;

q) să facă propuneri pentru planul anual de dotare cu materiale, piese de schimb, scule, aparate de măsură şi utilaje de încercare şi reparare, necesare activităţii;

r) să decidă refacerea probelor neconcludente sau completarea volumului de măsurători în cazul obţinerii unor rezultate contradictorii sau în afara limitelor admise. În aceste cazuri şeful de laborator avizează pe şeful centrului de electrificare despre acest lucru;

s) să întocmească, anual, împreună cu dispecerul energetic feroviar şef, tabelele de reglaj al protecţiilor şi automatizărilor pentru instalaţiile de electrificare şi să le supună spre aprobare şefului ierarhic superior comun;

t) să se informeze, zilnic, la dispecerul energetic feroviar (DEF) asupra declanşărilor produse în instalaţiile de energoalimentare, sa analizeze funcţionarea protecţiilor la fiecare declanşare şi să ia măsuri atunci când constată o funcţionare anormală a protecţiilor prin relee;

Art. 34. - În lipsa şefului de laborator, atribuţiile şi obligaţiile acestuia sunt preluate de către personalul nominalizat prin decizie scrisă emisă de către şeful centrului de electrificare.

Secţiunea a 5-a

Atribuţiile şi obligaţiile inginerului şi tehnicianului din cadrul laboratorului PRAM-TM Art. 35. - Atribuţiile şi obligaţiile inginerului şi ale tehnicianului din cadrul laboratorului

PRAM-TM sunt următoarele

a) să cunoască starea sistemelor de protecţie, comandă-control, automatizări, telemecanică din instalaţiile de electrificare aflate în competenţa laboratorului;

b) să participe şi să conducă formaţiile de măsurători şi încercări în baza programului de lucru lunar sau organizării zilnice a activităţii şi să sesizeze şeful laboratorului asupra neregulilor sau dificultăţilor întâmpinate;

c) în lipsa şefului de laborator, să colaboreze cu inginerul de specialitate din centrul de electrificare pentru elaborarea programului anual de lucrări specifice activităţii PRAM-TM;

d) să cunoască reglementările în vigoare din domeniu de activitate, să facă instruirea practică de serviciu a personalului PRAM-TM în legătură cu modificările apărute în reglementările în vigoare;

e) să participe la lucrările de reparaţii care se execută la instalaţiile de electrificare de către personalul PRAM-TM şi să consemneze în registrul de control şi lucrări, buletinele de încercări emise în urma efectuării încercărilor şi măsurătorilor la elementele şi echipamentele electrice;

f) să întocmească buletine de încercare la toate măsurătorile şi încercările la care participă personal şi să verifice săptămânal rezultatele din buletinele de încercare emise la lucrările la care nu a participat;

g) să participe la remedierea şi lichidarea evenimentelor electrice accidentale produse în sistemele de protecţie, comandă-control, automatizări şi telemecanică din instalaţiile de electrificare, să analizeze cauzelor lor potrivit competenţei şi să avizeze şeful laboratorului în privinţa cauzelor şi modului de inlăturare a acestora. Când neregulile constatate nu se pot remedia cu posibilităţile laboratorului, avizează şeful centrului de electrificare;

h) să urmărească, să ţină evidenţa şi să avizeze şeful laboratorului PRAM-TM, în privinţa elementelor, echipamentelor şi instalaţiilor la care nu s-au realizat măsurătorile şi

încercările planificate.

Secţiunea a 6-a

Sarcinile formaţiei de circuite secundare Art. 36. - Sarcinile formaţiei de circuite secundare sunt următoarele

a) să execute revizia şi reglarea periodică a circuitelor secundare din instalaţiile de electrificare, pentru care întocmeşte buletinul de încercare;

b) să execute reglarea sistemelor de protecţie şi de automatizare din instalaţiile de electrificare numai în baza tabelelor de reglaj de protecţie şi automatizare a instalaţiilor de electrificare;

c) să execute verificările funcţionale la sistemelor de protecţie, comandă-control, automatizări, telemecanică din instalaţiile de electrificare conform peridicităţii stabilite în reglementările specifice în vigoare;

d) să sigileze releele şi elementele electrice din instalaţiile de electrificare la care s-au efectuat operaţiile de verificare şi reglare;

e) să pună de acord documentaţia tehnică a instalaţiei cu modificările introduse cu ocazia lucrărilor de revizie şi reglare;

f) să execute verificarea şi încercarea cablurilor de comandă-control din instalaţiile de electrificare;

g) să păstreze în stare de curăţenie şi de funcţionare trusele de măsurare şi de încercare ale circuitelor secundare.

Secţiunea a 7-a

Sarcinile formaţiei de verificări şi încercări a circuitelor primare

Art. 37. - Sarcinile formaţiei de verificări şi încercări a circuitelor primare din instalaţiile de electrificare sunt următoarele

a) să execute încercări şi măsurători privind starea izolaţiei la circuitele primare şi la cablurile de energie din instalaţiile de electrificare;

b) să execute verificarea prizelor de pământ din instalaţiile de electrificare;

c) să execute verificări şi încercări ale uleiurilor electroizolante prelevate din echipamentele şi aparatele de comutaţie ale instalaţiilor de electrificare;

d) să ţină evidenţa echipamentelor şi elementelor primare încercate, urmărind evoluţia în timp a valorilor măsurate;

e) să păstreze în stare de curăţenie şi de funcţionare trusele de măsurare şi de încercare ale circuitelor primare.

Secţiunea a 8-a

Sarcinile formaţiei de reparare şi de încercare ale releelor

Art. 38. - Sarcinile formaţiei de reparare şi încercare ale releelor din instalaţiile de electrificare sunt următoarele

a) să execute repararea releelor din circuitele secundare ale instalaţiilor de electrificare;

b) să execute verificarea şi încercarea releelor conform prevederilor din prezentele instrucţiuni, pentru care emite buletinul de încercare;

c) să tină evidenţa releelor reparate într-un registru special în care se menţionează seria şi numărul releului, instalaţia din care a fost luat, natura şi cauza defectului, reparaţia efectuată, eventualele modificări, caracteristicile releului după reparare, data reparării şi numele celui care a efectuat reparaţia;

d) să păstreze în stare de curăţenie şi de funcţionare trusele de măsurare şi de încercare ale releelor.

Secţiunea a 9-a

Sarcinile formaţiei de încercare a mijloacelor de protecţie

Art. 39. - Sarcinile formaţiei de încercare a echipamentului de protecţie sunt următoarele

a) să execute încercarea electrică a mijloacelor de protecţie electroizolante, pentru care emite buletine de încercare;

b) să ţină evidenţa mijloacelor de protecţie verificate într-un registru special şi să aplice ştampila: "Valabil până la data de »;

c) să păstreze în stare de curăţenie şi de funcţionare standul de încercare şi încăperea laboratorului de încercări.

Secţiunea al O-a

Sarcinile formaţiei de metrologie Art. 40. - Sarcinile formaţiei de metrologie sunt următoarele

a) să execute verificarea metrologică şi repararea aparatelor de măsurat din instalaţiile de electrificare în conformitate cu reglementările specifice în vigoare din domeniul metrologiei;

b) să întocmească, împreună cu unităţile beneficiare, programarea la verificarea metrologică a aparatelor de măsură;

c) să ţină evidenţa aparatelor verificate şi reparate, aplicând sigiliul şi marca de verificare pe aparatele de măsură, specificând operaţiile efectuate în fişa de evidenţă a fiecărui aparat; să emită buletine de verificare pentru aparatele reparate şi verificate;

d) să prezinte la unităţile autorizate aparatele etalon pentru verificare;

e) să propună la casare aparatele care nu mai pot fi reparate, în condiţiile legii;

f) activitatea formaţiei de metrologie se desfăşoară, de regulă, la sediul laboratorului PRAM-TM;

g) să intocmească documentaţia în vederea autorizării laboratorul de metrologie în care îşi desfăşoară activitatea, conform reglementărilor în vigoare.

Secţiunea a 11-a

Atribuţiile şi obligaţiile electromecanicului lA, electromecanicului specialist, electromecanicului I şi II

Art. 41. - Atribuţiile şi obligaţiile electromecanicului IA, electromecanicului specialist, electromecanicului I şi electromecanicului II, pe care le execută pe proprie răspundere, sunt următoare le

a) să execute lucrări la instalaţiile de electrificare conform programul de lucru stabilit de şeful laboratorului, în conformitate cu prezentele instrucţiuni, a prevederilor de protecţia muncii, de protecţia mediului şi de apărăre împotriva incendiilor;

b) să execute dispoziţiile scrise sau verbale ale conducătorilor ierarhici, informând pe şeful direct asupra dispoziţiei verbale primite şi să ţină seama de orice avizare care priveşte starea tehnică a instalaţiilor de electrificare şi siguranţa circulaţiei;

c) să cunoască starea SPCCAT aflate în competenţa laboratorului, să depisteze abaterile acestor tipuri de instalaţii de la condiţiile minime tehnice prevăzute în prezentele instrucţiuni şi în instrucţiunile specifice instalaţiilor de electrificare şi să ia măsuri de remediere a acestora;

d) să conducă formaţia ce-i este încredinţată, să verifice starea personalului, să facă instructajul de protecţie a muncii şi de apărare împotriva incendiilor pentru lucrările pe care le execută şi să distribuie sarcinile şi responsabilităţile fiecărui membru din formaţie; să îndeplinească formalităţile prevăzute de normele de protecţia muncii şi apărarea împotriva incendiilor, în vederea desfăşurării lucrării în condiţii de siguranţă şi securitate a formaţiei;

e) să verifice, înaintea începerii efectuării fiecărei măsurători şi încercări electrice, corectitudinea schemei de montare a truselor şi aparatelor de măsurare;

f) în cazul în care, în urma executării încercărilor şi măsurătorilor electrice, valorile obţinute sunt în afara limitelor stabilite, să repete cu atenţie încercările sau măsurătorile în cauză. Dacă şi în acest caz se păstrează aceleaşi valori necorespunzătoare, să informeze pe şeful de laborator PRAM-TM, care va dispune măsurile necesare;

g) să emită buletinele de încercare atunci când este împuternicit să conducă formaţia de lucru care execută măsurătorile şi încercările în conformitate cu prevederile de la capitolul V;

h) când este conducător al formaţiei de lucru, trebuie să consemneze în registrul de control şi lucrări, lucrările executate, numărul buletinului de încercare emis pentru fiecare element şi echipament electric, starea în care rămâne instalaţia şi, dacă este cazul, măsurile necesare de luat în continuare;

i) să anunţe imediat şeful de laborator şi DEF în cazul în care este avizat despre producerea unui eveniment electric accidental la instalaţiile de electrificare şi să respecte dispoziţiile acestora privind deplasarea sa cu formaţia de lucru PRAM-TM pentru înlăturarea acestuia;

Precizia releelor poate scădea în timp din cauza

-frecării axelor;

-variaţiilor de temperatură;

-modificării frecvenţei tensiunii de alimentare;

-variaţiei tensiunii sau curentului de alimentare.

Acţionarea selectivă a protecţiilor este determinată de precizia releelor.

e) durata de acţionare - reprezintă timpul scurs din momentul în care releul a recepţionat (prin intermediul elementului sensibil) o variaţie a parametrului de intrare, capabilă să producă acţionarea şi momentul în care elementul de execuţie acţionează.

În afara cazurilor în care releele sunt construite special pentru a funcţiona cu o anumită temporizare, durata de acţionare trebuie să fie cât mai mică.

Secţiunea a 2-a

Condiţii tehnice minime comune tuturor tipurilor de relee

Art. 43. - Condiţiile tehnice minime comune pe care trebuie să le îndeplinească în exploatare toate tipurile de relee sunt următoarele

a) izolaţia releelor faţă de masă trebuie să reziste la tensiunea de 2500 Vcc., aplicată timp de 1 minut;

b) rezistenţa de izolaţie între contacte, bobină şi masa releului, respectiv între contacte şi bobină, măsurată cu megohmmetrul de 1000 V timp de 1 minut, trebuie să fie mai mare de 10 MO;

c) părţile mobile ale releelor nu trebuie să fie blocate;

d) suprafeţele de contact nu trebuie să fie corodate, iar la releele de inducţie suprafeţele discului şi ale polilor trebuie să fie curate;

e) piuliţele şi şuruburile de fixare a circuitelor magnetice trebuie să fie bine strânse;

f) spirele resorturilor antagoniste nu trebuie să se atingă între ele în nici una din poziţiile pe care resortul le poate ocupa;

g) contactele fixe trebuie să fie atinse simultan de contactele mobile;

h) echipajul mobil al releului nu trebuie să atingă părţile fixe; este necesar ca el să aibă o mişcare lină, iar întrefierul să fie reglat în limitele indicate de producător;

i) suprafeţele prismei de oscilaţie a armăturii magnetice şi locaşul acesteia trebuie să fie perfect netede. Suprafeţele de aşezare a armăturii şi miezului nu trebuie să prezinte proeminenţe sau curburi;

j) releul nu trebuie să prezinte vibraţii, iar dispozitivele de amortizare a acestora să fie în stare bună;

k) releul trebuie să corespundă tipului şi caracteristicilor indicate în proiect;

1) releele trebuie să respecte condiţiile din normativele tehnice în vigoare şi pe cele indicate de fabricant;

Secţiunea a 3-a

Condiţii tehnice specifice fiecărui tip de releu

§. 1. Relee intermediare

Art. 44. - Releele intermediare, indiferent de tipul constructiv, trebuie să îndeplinească pe lângă condiţiile tehnice de la art. 43 şi următoarele condiţii tehnice minime specifice

a) rezistenţele ohmice ale bobinelor nu trebuie să difere cu mai mult de± 10 o/o(± 15 %) faţă de valoarea indicată de fabricant, în funcţie de tipul releului;

b) tensiunea minimă de acţionare trebuie să fie cuprinsă între (0,68-0,8) Un , în funcţie de tipul releului. Nu se admit valori mai mici decât Umin act., deoarece releul ar putea funcţiona în cazul în care ar primi o tensiune redusă prin înserierea cu bobinele altor relee

cablul de conexiune să aibă sensul de coborâre de la manşonul de etanşare pe o porţiune suficientă pentru a nu permite prelingerea apei de ploaie pe cablu în interiorul cutiei de borne;

- capetele cablului la bornele din cutie cu contacte bune;

- bornele "plus" ale cablului - legate la electrozii contactului cu mercur care, în poziţia de repaus (normală), sunt scufundaţi în mercur.

§. 7. Alte tipuri de relee

Art. 51. - Releele speciale - relee de distanţă, di/dt, diferenţiale, direcţionale - trebuie să respecte, pe lângă conditiile tehnice de la art. 43 şi condiţiile tehnice minime fixate de fabricant.

§. 8. Dispozitivul RAR tip CFR

Art. 52. - Dispozitivul RAR tip CFR, utilizat în substaţiile de tracţiune electrică feroviară pentru reanclanşarea fiderilor de alimentare de 27,5 KV, trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici tehnice

a) tensiunea nominală de 48 Vcc trebuie să fie bine filtrată;

b) limitele de variaţie a tensiunii de alimentare: 43-56 V cc;

c) consumul mediu: 5 W;

d) pauza de RAR, reglabilă continuu în intervalul: 5-20 secunde;

e) pauza de blocaj a dispozitivului, reglabilă continuu în intervalul: 30-80 secunde;

f) precizia timpilor reglaţi: ± 5 %.;

g) lămpile de semnalizare montate pe panoul frontal indică prin aprinderea lor următoarele

- lampa verde ăTensiune stabilizată" indică existenţa tensiunii stabilizate de 43 Vcc;

- lampa roşie ăAVARIE" indică acţionarea protecţiei proprii a dispozitivului (determinată de existenţa unui defect intern);

- lampa albastră ăTEST" indică emiterea unui impuls de reanclanşare în urma simulării impulsului de pornire;

- lampa galbenă ăBLOCARE" indică blocarea dispozitivului în timpul pauzei de blocaj.

CAPITOLUL VI

LUCRĂRILE EXECUTATE DE PERSONALUL PRAM-TM

Secţiunea 1

Clasificarea şi definirea lucrarilor PRAM-TM

Art. 53. - Menţinerea instalaţiilor de electrificare la condiţiile tehnice minime de funcţionare se face prin următoarele categorii de lucrări

a) Revizie tehnică (RT);

b) Reparaţii curente (RC);

c) Reparaţii capitale (RK) şi modernizări;

d) Reparaţii şi intervenţii accidentale (RIA).

Art. 54. - Verificările, încercările si măsurătorile efectuate asupra echipamentelor ş1 instalaţiilor electrice feroviare se fac pe baza fişelor de verificare tehnică (FVT) prevăzute în anexele nr. 5-22 la prezentele instrucţiuni.

Art. 55. - În cadrul fiecărei categorii de lucrări PRAM-TM se stabileşte un volum de încercări, măsurători şi verificări, atât pentru circuitele secundare, cât şi pentru circuitele şi echipamentele primare deservite de acestea.

Art. 56. - Rezultatele obţinute la măsurătorile şi verificările prevăzute trebuie să fie consemnate în buletinele de încercări în care trebuie să se stabilească dacă rezultatele se încadrează în limitele admisibile pentru fiecare probă în parte. Concluziile asupra rezultatelor obţinute trebuie să fie stabilite de către şeful de lucrare care semnează buletinul de verificări.

Art. 57. - În cazul în care, în urma executării încercărilor şi măsurătorilor, se obţin valori situate în afara limitelor prescrise, aceste încercări sau măsurători se repetă cu atenţie, după care se emite buletinul de încercare.

Art. 58. - (1) Buletinele de încercări trebuie să fie clar formulate şi cu precizări asupra tipului de aparate de măsură folosite.

(2) Se recomandă ca încercările periodice să fie repetate în aceleaşi condiţii şi cu aceleaşi tipuri de aparate.

(3) Buletinele trebuie să conţină toate informaţiile necesare pentru reproductibilitatea probelor în condiţii tehnice şi climatice necesare.

Art. 59. - Buletinele tipizate pentru tipurile de încercări sunt cele prevăzute în anexele nr.

23-45 la prezentele instrucţiuni.

Art. 60. - În instalaţiile de electrificare la care se fac măsurători şi încercări de către mai multe formaţii PRAM - formaţii PRAM proprii şi ale altor laboratoare autorizate cu care s-a contractat numai o parte din lucrări, decizia de punere în funcţiune a instalaţiei respective se ia de către conducerea tehnică a centrului de electrificare, numai după verificarea tuturor buletinelor emise şi a înscrierilor corespunzătoare probelor efectuate din Registrul de control şi lucrări.

Art. 61. - În caz de dubii sau rezultate contradictorii, se poate decide refacerea probelor neconcludente sau completarea volumului de probe cu alte măsurători şi încercări, solicitându-se pentru aceasta şi participarea furnizorului de energie electrică sau a altor specialişti.

Art. 62. - (1) În cazul în care valorile măsurătorilor sunt în afara limitelor prescrise, iar retragerea din exploatare a instalaţiei sau a echipamentului ar afecta circulaţia trenurilor, decizia asupra redării în exploatare, de durată sau pe un interval de probă, se ia în urma analizei rezultatelor măsurătorilor în ansamblu de către conducerea tehnică a centrului de electrificare şi cu aprobarea conducerii tehnice superioare.

(2) Decizia se ia pe baza unei note justificative care trebuie să cuprindă şi măsurile necesare pentru a aduce echipamentul sau instalaţia la condiţiile tehnice minime de funcţionare, în termenul cel mai scurt.

Secţiunea a 2-a

Verificări, încercări şi măsurători în circuitele secundare

Art. 63. - (1) Lucrările de verificări, încercări şi măsurători la circuitele secundare se efectuează simultan cu lucrările la circuitele primare de care depind.

(2) In cazuri accidentale (refuz sau funcţionări incorecte ale sistemelor de protecţie, comandă-control, automatizări şi telemecanică din instalaţiile de electrificare ) se pot executa lucrări la circuitele secundare independent de circuitele primare, numai dacă la efectuarea probelor funcţionale nu sunt afectate prin manevre şi circuitele primare de care depind.

Art. 64. - Se recomandă ca, în cadrul verificării interacţiunii elementelor componente ale schemei de protecţie şi automatizare să se încerce şi declanşarea efectivă a întrerupătoarelor aferente.

Art. 65. - Prin executarea lucrărilor de verificări, încercări şi măsurători în circuitele secundare se urmăreşte confirmarea următoarelor aspecte

a) Corectitudinea funcţionării releelor şi a celorlalte elemente de automatizare la valorile reglate;

b) Corectitudinea conexiunilor care leagă între ele diferitele elemente componente ale unei scheme de protecţie şi de automatizare;

c) Corectitudinea alimentării cu mărimile de măsură controlate şi cu tensiune operativă;

d) Răspunsul corect al elementelor de execuţie la comenzile primite.

Art. 66. - Verificarea unei instalaţii de circuite secundare trebuie să cuprindă cel puţin următoarele verificări

a) Verificări preliminare - se fac la PIF şi RK

Se verifică corespondenţa dintre aparatajul pnmar montat şi proiectul de execuţie a instalaţiei aferente de automatizare;

- Se verifică corectitudinea marcajelor dulapurilor, panourilor, aparatelor, releelor, cablurilor şi conductoarelor.

b) Verificări mecanice - se fac la PIF, RT, RC şi RK

- starea generală şi integritatea elementelor componente;

- modul de fixare şi prindere a elementelor componente pe stelaje, în dulapuri, pe panouri etc;

- etanşeitatea cutiilor şi dulapurilor metalice care conţin elementele;

- starea conexiunilor la instalaţia de legare la pământ a tuturor elemetelor care fac obiectul verificării, precum şi a panourilor, stelajelor şi dulapurilor în care sunt montate.

c) Verificarea elementelor componente - se face la PIF, RT, RC şi RK

- verificarea generală;

- revizia, repararea şi reglarea la parametrii stabiliţi;

- măsurători şi încercări ale izolaţiei;

- verificări specifice funcţionale.

d) Verificarea şi încercarea izolaţiei circuitelor separat şi/sau pe ansamblu - se face la PIF, RT, RC şi RK;

e) Verificarea interacţiunii elementelor componente din cadrul schemei, urmărind acţionarea efectivă a elementelor comandate din circuitele primare - se face la PIF, RT, RC şi RK;

f) Verificarea funcţionării protecţiei de curent prin injecţie de curent primar şi, dacă e cazul, a alimentării cu tensiune a circuitelor de tensiune, cu declanşarea efectivă a întreruptoarelor - se face la PIF, RT, RC, RK şi RIA.

Secţiunea a 3-a

Verificarea releelor

§. 1. Necesitatea verificării releelor

Art. 67. - (1) Pentru a avea o exploatare sigură şi eficientă a releelor, este necesar ca la punerea în funcţiune (PIF) şi apoi periodic în exploatare, acestea să fie supuse unor operaţii de verificare. Aceste verificări trebuie să fie complete, să ofere garanţia funcţionării sigure şi corecte în condiţiile concrete ale exploatării.

(2) Nerespectarea condiţiilor de verificare, precum şi executarea unor reglaje incomplete, în afara unei funcţionări nesigure, poate genera avarii şi accidente în instalaţiile de electrificare.

Art. 68. - (1) Verificările în exploatare ale releelor pot fi programate sau neprogramate - accidentale.

(2) Verificările programate ale releelor se execută odată cu lucrările programate la restul aparatelor din celula sau echipamentul respectiv.

(3) Verificările accidentale se execută în cazul unui refuz în funcţionare sau a unei funcţionări incorecte.

§. 2. Verificări comune executate asupra tuturor releelor

Art. 69. - (1) Verificarile comune care trebuie efectuate la punerea în funcţiune ş1 în exploatare pentru toate tipurile de relee sunt următoarele

a) verificarea generală a releelor, care constă în efectuarea următoarelor operaţii

- verificarea corespondenţei tipului şi caracteristicilor releului montat, cu datele din proiect;

- verificarea vizuală a existenţei sau inexistenţei unor deteriorări ale părţii mecanice sau electrice.

O verificare generală minuţioasă poate pune în evidenţă diverse defecte ale releelor.

b) verificarea mecanică, care constă în efectuarea următoarelor operaţii

- verificarea părţile mecanice ale releului, care trebuie să funcţioneze corespunzător, fără frecări, să nu existe jocuri nepermise ale pieselor aflate în mişcare, şuruburi slăbite, legături nesigure;

- verificarea funcţionării corecte a mecanismelor de ceasornic din componenţa releelor de timp;

- verificarea stării contactelor, a axelor şi a lagărelor;

- verificarea existenţei tuturor pieselor sistemului magnetic ş1 a resorturilor antagoniste;

- verificarea stării capacului, a etanşeităţii şi curăţeniei acestuia;

- verificarea integrităţii sigiliilor sau plumburilor existente pe releu la terminarea verificărilor.

c) revizia, repararea şi reglarea mecanică, care constă în efectuarea următoarelor operaţii

- verificarea funcţionării echipajului mobil;

- rectificarea ax - lagăr;

- şlefuirea contactelor;

- demontarea echipajului mobil, curăţirea pieselor şi reglarea jocurilor;

- demontarea, curăţirea şi şlefuirea armăturilor mobile;

- ajustarea cu pila a danturii mecanismului de ceasornic al releelor de timp;

- schimbarea gradaţiei scalei;

- reglajul funcţionării mecanice.

d) măsurători şi probe mecanice, care constă în efectuarea următoarelor operaţii

- măsurarea presiunii de contact;

- efectuarea probei de funcţionare lină şi continuă a mecanismului de ceasornic;

- măsurarea toleranţelor dispozitivelor şi înlăturarea jocurilor peste limită.

e) verificarea izolaţiei, care constă în efectuarea următoarelor operaţii

- măsurarea rezistentei de izolaţie;

Se execută cu megohmmetrul inductor de 1000 V. Se aplică tensiunea, succesiv între carcasă şi contacte, între carcasă şi bobină şi între bobină şi contacte. Releul se consideră corespunzător, dacă după un minut de la aplicarea tensiunii, rezistenţa de izolaţie este mai mare de 1O MQ.

- încercarea izolaţiei cu tensiune alternativă mărită.

Se execută cu ajutorul trusei tip TCS -2 sau cu megohmmetrul inductor de 2500V. Releul care se verifică trebuie să suporte tensiunea aplicată timp de 1 minut. Releul se consideră corespunzător, dacă în timpul probei nu se constată străpungeri, scântei sau efluvii.

(2) După încercarea izolaţiei cu tensiune alternativă mărită, se execută o nouă măsurare a rezistentei de izolaţie, pentru a determina eventualele slăbiri ale izolaţiei ca urmare a încercării cu tensiune mărită.

§. 3. Verificări specifice executate asupra fiecărui tip de releu

Art. 70. - (1) Aceste verificări au caracter special şi se execută asupra fiecărui releu în parte şi care ţin cont de tipul, destinaţia şi caracteristicile releului respectiv.

(2) Aceste verificări constau în efectuarea următoarelor operaţii

a) verificarea generala a modului de funcţionare a releului;

b) fixarea şi verificarea valorilor de reglaj ale releului.

Art. 71. - (1) În cadrul verificării generale a modului de funcţionare a releului se urmăreşte functionarea acestuia în diverse situaţii şi pentru diferite puncte de reglaj astfel alese, încât să ofere garanţia unei funcţionări corespunzătoare a releului în oricare din situaţiile reale ale exploatării.

(2) De asemenea se execută diverse măsurători care trebuie să verifice respectarea principalelor caracteristici tehnice din prospecte.

Art. 72. - Prin fixarea şi verificarea valorilor de reglaj, releul devine apt de a funcţiona în cadrul schemei de protecţie sau automatizare din care face parte.

§. 3. 1. Verificări specifice releelor intermediare

Art. 73. - (1) După ce s-au efectuat verificările prevăzute la art. 69, se vor efectua verificările specifice, respectiv verificarea generală a modului de funcţionare.

(2) Această verificare constă în efectuarea următoarelor operaţii

- măsurarea rezistenţei ohmice a bobinei de acţionar; se execută cu puntea

Wheatstone, Thomson sau alte metode. Valoarea măsurată trebuie să fie egală sau să difere foarte puţin ( ± 10 %) de valoarea din fabrică.

- măsurarea tensiunii minime de acţionare şi a tensiunii de revenire; se execută cu o trusă de curent-tensiune modificată. Când nu se cunoaşte tensiunea minimă de acţionare a unui releu, se adoptă Umin= (O,7-0,8) Un.

Valori de acţionare mai mici decât Umin acţionare nu pot fi admise, deoarece releul ar putea să funcţioneze în cazul când ar primi o tensiune redusă prin înserierea cu bobinele altor relee sau aparate. Valori de acţionare prea mari pot face ca releul să nu lucreze dacă bobina sa este înseriata cu bobina unui releu de semnalizare de curent, situaţie întâlnită frecvent în schemele de protecţie şi automatizare.

Dacă în urma verificării tensiunii minime de acţionare, se determină valori diferite faţă de cele stabilite de fabricant, se acţionează, dacă este posibil, asupra resoartelor antagoniste.

§. 3. 2. Verificări specifice ale releelor de semnalizare

Art. 74. - (1) După ce s-au efectuat verificările prevăzute la art. 69, se efectuează verificările specifice, respectiv verificarea generală a modului de funcţionare.

(2) Această verificare constă în efectuarea următoarelor operaţii

- măsurarea rezistenţei ohmice a bobinelor de acţionar; se execută la fel ca la releele intermediare;

- măsurarea tensiunii sau a curentului minim de acţionare; se execută cu o trusă de curent-tensiune modificată;

Verificarea se face cu capacul pus la releu, pentru a avea certitudinea că acesta nu împiedică corecta funcţionare a clapetei.

Pentru releele de semnalizare de tensiune, tensiunea minimă de acţionare este cuprinsă între (0,65-0,75) Ună iar pentru releele de semnalizare de curent, curentul minim de acţionare este de 0,75 In.

Dacă în urma verificării tensiunii minime de acţionare sau a curentului minim de acţionare se determină valori diferite faţă de cele stabilite de fabricant, se acţionează asupra resoartelor antagoniste.

§. 3. 3. Verificări specifice ale releelor de curent si de tensiune

Art. 75.- (1) După ce s-au efectuat verificările prevăzute la art. 69, se efectuează verificările specifice, care constă în efectuarea următoarelor operaţii

a) verificarea generală a modului de funcţionare, constă in

verificarea corectei etalonări a scalei de reglaj care se face prin determinarea valorilor de acţionare şi de revenire pentru fiecare punct al scalei de reglaj şi calcularea coeficientului de revenire pentru fiecare punct al scalei;

verificarea coeficientului de revenire şi a abaterilor de etalonare a scalei de reglaj; releul se consideră corespunzător când coeficientul de revenire şi abaterile de etalonare a scalei de reglaj nu depăşesc valorile stabilite la condiţiile tehnice minime.

b) fixarea si verificarea valorii de reglaj - se efectuează numai prin măsurare - media a trei încercări - şi este valoarea stabilită în tabelul de reglaj al protecţiilor si automatizărilor; se interzice fixarea valorii de reglaj pe baza gradaţiei scalei.

c) verificarea elasticităţii contactelor de la releele de curent - se efectuează prin aplicarea

unui curent de şoc egal cu 2* Ireglat- La aceasta încercare contactele nu trebuie să rămână blocate.

(2) Aceste verificări se executa cu ajutorul trusei de curent-tensiune, ampermetru sau voltmetru de clasa de precizie 0,5 . La fiecare verificare a releului de curent sau de tensiune, se aplică un curent sau o tensiune cu 15-20 % peste valoarea reglată, pentru a se constata dacă contactul rămâne ferm închis, fără vibraţii sau întreruperi.

§. 3. 4. Verificări specifice releelor de timp

Art. 76. - După ce s-au efectuat verificările prevăzute la art. 69, se efectuează următoarele verificările specifice

a) verificarea generală a modului de acţionare, constă în

- măsurarea rezistenţei ohmice a bobinei de acţionare; se execută cu ajutorul unei punţi de rezistenţe ohmice corespunzătoare. Valoarea măsurată nu trebuie să difere de cea indicată de producător.

- verificarea etalonării corecte a scalei de reglaj; se execută utilizând: trusa de curent­ tensiune, un voltmetru de curent continuu şi un cronometru. În funcţie de gama de temporizare a releului verificat, abaterile la verificarea etalonării scalei de reglaj nu trebuie să depăşească valorile stabilite de fabricant.

verificarea acţionării corecte a releului la tensiunea minimă admisibilă de funcţionare de 0,75 Un; se execută în mod asemănător verificării acestuia la tensiunea nominală cu menţiunea că alimentarea bobinei se face la tensiunea de 0,75 Un şi trebuie ca temporizarea măsurată la aceasta tensiune să nu difere de cea obţinută la Un pentru acelaşi punct de pe scală pentru ca releul să fie considerat corespunzător.

b) fixarea şi verificarea valorii de reglaj; se execută prin măsurare - încercarea a trei determinări, iar valoarea fixată este valoarea stabilită în tabelul de reglaj al protecţiilor şi automatizărilor.

§. 3. 5. Verificări specifice ale releelor de gaze (Bucholtz)

Art. 77. - După ce s-au efectuat verificările prevăzute la art. 69, se efectuează următoarele verificările specifice

a) verificarea generală a modului de funcţionare, care constă în

- verificarea etanşeităţii releului în laborator;

Se face întâi verificarea etanşeităţii pentru fiecare flotor în parte din interiorul releului şi apoi se face verificarea etanşeităţii releului ansamblat. Verificarea etanşeităţii flotoarelor se face prin introducerea fiecărui flotor timp de 48 ore, în ulei încălzit la 70°-9o0c, după care, prin cântărire sau scuturând uşor flotorul, se apreciază dacă a intrat ulei în flotor.

Verificarea etanşeităţii releului ansamblat se face prin montarea la una din flanşele de racord a releului o flanşă oarbă prevăzută cu garnitură si la cealaltă flanşă o ţeavă lungă de 3 m, care să fie prevăzută la partea superioară cu o pâlnie pentru turnarea uleiului. După turnarea uleiului, se evacuează aerul din releu prin robinetul de aerisire şi se şterge releul cu o cârpă curată pentru a avea o suprafaţă uscată. După 24 de ore de la umplere nu trebuie să apară urme de ulei la îmbinările dintre flanşe şi releu, la bornele terminale, la vizoare, la buşonul inferior şi la robinetul de aerisire.

- verificarea contactelor releului;

Verificarea se face pentru fiecare contact în parte. Pentru verificare se montează pe fiecare pereche de contacte un buzer alimentat de la o baterie de 4,5 V în serie cu fiecare din cele 2 perechi de borne. Apoi se pompează încet aer prin robinetul de aerisire, cu o pompă de mână, flotorul superior coboară şi buzerul montat pe bornele de semnalizare sună. Dacă se pompează cu şocuri repetate trebuie să se închidă şi circuitul buzerului montat pe bornele de declanşare. La releele de gaze prevăzute cu tijă de declanşare, pentru verificare se apasă pe aceasta.

- verificarea şii reglarea sensibilităţii releelor de gaze pentru declanşare la acţiunea jetului de gaze;

Această verificare se face de către fabricant sau în laboratorul PRAM-TM. La un releu de gaze corespunzător, trebuie ca jetul să fie reglat în gama de viteză: 0,5- 1,5 m/s. Releele de gaze nu se reglează sub viteza de 0,5 m/s pentru a se evita acţionări neselective care pot apărea datorită fluxurilor puternice de ulei ejaculate către conservator, ca urmare a curenţilor mari prin transformator la defecte exterioare.

Verificarea sensibilităţii la viteza jetului de ulei, pentru releele de la transformatoarele de putere mare după reparaţii, se executa pe un dispozitiv cu ajutorul căruia se pot realiza viteze variabile. Creşterea vitezei uleiului, până la valoarea dorită, trebuie să se efectueze rapid în timp de 0,2-0,5 secunde. La releele cu paleta gradată se verifică viteza de acţionare marcată folosindu-se de un debitmetru.

b) Verificarea acţionării releului pe treapta de semnalizare şi pe treapta de declanşare.

Fiind o probă finală se face la punerea în funcţiune şi periodic montat pe transformator, odată cu verificările efectuate la celelalte relee şi protecţii ale transformatorului.

Se execută prin acţionarea directă asupra butonului prevăzut în acest scop.

§. 3. 6. Verificări specifice ale releelor complexe (distanţă tip RMZ 310, RD35, RICS şi direcţional tip RDc-3)

Art. 78. - Verificările releelor complexe se efectuează în laboratoarele PRAM sau pe teren prin demontarea acestora de pe panoul de circuite secundare.

Art. 79. - După ce s-au efectuat verificările prevăzute la art. 69, se efectuează următoarele verificările specifice fiecărui tip de releu complex

a) verificarea generală a modului de funcţionare constă în

- determinarea diagramei de acţionare pentru fiecare impedanţă de referinţă;

Diagrama trasată nu trebuie să difere cu mai mult de 5% faţă de cea a fabricantului sau la punere în funcţie;

- determinarea caracteristicii volt-amper pentru unghiul de sensibilitate maximă;

Se determină tensiunea minimă de acţionare a releului pentru un anumit curent dat. La releul direcţional, tensiunea minimă de acţionare la unghiul de sensibilitate maximă şi curent nominal trebuie să fie de maximum 0,2 V. La releul RMZ 31O, limita de funcţionare pentru o tensiune nulă este de 0,2 In.

- verificarea funcţionării releului de distanţă, alimentat numai cu tensiune sau numai cu curent;

- verificarea neacţionării releului direcţional, alimentat numai cu tensiune sau numai cu curent;

- determinarea timpului de răspuns (durata de acţionare) al releului.

Timpul de răspuns trebuie să fie mai mic de 0,05 secunde pentru ca releul sa fie considerat corespunzător.

- verificarea acţionării releului atunci când tensiunea continuă variază în limitele (0,7-1,2) Un.

b) fixarea reglajelor si verificarea caracteristicii de acţionare; după ce s-au fixat valorile de reglaj conform tabelului de reglaj, se determina diagrama de funcţionare.

Releul se consideră corespunzător dacă diagrama de acţionare diferă cu cel mult 5% faţă de diagrama determinată de fabricant sau de la PIF.

§. 3. 7. Verificări specifice ale releelor de distanţă tip D113 şi D114

Art. 80. - Verificările releelor complexe se efectuează în laboratoarele PRAM sau pe teren prin demontarea acestora de pe panoul de circuite secundare.

Art. 81. - După ce s-au efectuat verificările prevăzute la art. 69, se efectuează următoarele verificările specifice fiecărui tip de releu

a) verificarea generală a modului de funcţionare constă în

- verificarea elementelor de demaraj la minimă impedanţă ZMR, ZMs, ZM;T

În cadrul acestei probe se ridică caracteristica de acţionare a elementelor de demaraj şi se verifică dacă tensiunea minimă (de fapt impedanţa minimă) la care lucrează acestea se încadrează în valorile admisibile ale erorii. Se utilizează trusa de curent şi tensiune, cosfimetru, decalorul monofazat de unghi şi un transformator coborâtor de tensiune de 3x380V/3x100V.

- verificarea elementului de curent homopolar;

Se execută ca la un releu de curent obişnuit cu ajutorul trusei de curent şi tensiune. În acest caz valoarea coeficientului de revenire trebuie să fie mai mare sau cel puţin egal cu 0,85.

- fixarea temporizărilor şi verificarea elementului de timp;

Se execută cu ajutorul trusei de curent şi tensiune şi a unui cronometru. Temporizarea treptei I nu se reglează. Fixarea temporizării pentru treptele all-a, a III-a şi a IV-a se face acţionând asupra tamburelor elementului de timp.

Verificarea temporizărilor fixate se execută ca la un releu de timp obişnuit, după ce în prealabil s-a fixat un curent suficient de mare pentru a asigura demarajul.

- verificarea elementului de măsurare a impedanţei de defect;

Se utilizează trusa de curent şi tensiune, cosfimetru, decalorul monofazat de unghi, un transformator coborâtor de tensiune de 3x380V/3xlO0V şi un cronometru.

- verificarea elementului direcţional;

Se utilizează trusa de curent şi tensiune, cosfimetru, decalorul monofazat de unghi şi un transformator coborâtor de tensiune de 3x380V/3xlO0V.

- verificarea elementelor pentru blocajul la pendulaţii;

Se utilizează trusa de curent şi tensiune, cosfimetru, decalorul monofazat de unghi şi un transformator coborâtor de tensiune de 3x380V/3xl00V.

b. fixarea şi verificarea valorilor de reglaj ale releului;

Se execută cele prezentate la punctul a) conform valorilor stabilite în tabelul de reglaj al protecţiilor şi automatizărilor.

§. 3. 8. Verificări specifice ale releului complex di/dt

Art. 82. - (1) După ce s-au efectuat verificările prevăzute la art. 69, se efectuează verificările specifice; verificări se execută cu releul montat in instalaţia de circuite secundare, instalaţia primară aferentă fiind scoasă de sub tensiune şi legată la pământ.

(2) Aceste verificări constau în

a) se verifică alimentarea în curent continuu a aparatului: între borna nr. 1 şi borna nr. 7 trebuie să avem tensiunea de +48Vcc;

b) verificarea blocului inhibitor

- se fixează curentul la 2 A efectiv;

se fixează butonul inhibitorului la mm1m - extrema stânga şi rotind butonul "COEFICIENT DEFORMARE" trebuie să se constate că pentru valori mai mici decât unitatea (0,6-1), aparatul emite impuls de declanşare, iar pentru valori mai mari decât unitatea (1-1,1), aparatul nu emite impuls de declanşare. Emiterea impulsului de declanşare se constată prin semnalizarea optică (intermitentă) la lampa "A VARIE", prin instalarea tensiunii operative de +48V cc la borna 2 a aparatului şi contorizarea impulsului pe contorul declanşărilor.

c) verificarea blocului maximal

- se fixează curentul în circuit la 7 A efectiv;

- cu butonul "MAXIMAL" fixat la extrem stânga de 4,5A, trebuie să constatăm emiterea impulsului de declanşare. Chiar şi în poziţia extrem dreapta a butonului - butonul "MAXIMAL" fixat în poziţia extrem dreapta de 1lA, trebuie să se constate că pentru coeficienţii de deformare subunitari (0,6-1) se emite impuls de declanşare, iar pentru coeficienţi de deformare supraunitari nu se emite impuls de declanşare.

d) verificarea blocului "COEFICIENT DEFORlvfARE'

- se fixează butonul "MAXIMAL" în poziţia extrem dreapta de llA efectiv;

- în aceste condiţii, cu butonul "COEFICIENT DEFORMARE" supraunitar (1- 1,1) nu trebuie să se emită impuls de declanşare, iar cu butonul "COEFICIENT

DEFORMARE" la 0,8 trebuie să se constate emiterea impulsului de declanşare cu butonul "TEST" neapăsat şi dispariţia impulsului la apăsarea butonului "TEST".

e) verificarea blocului de temporizare

- se fixează curentul în circuit la 7A efectiv şi apoi se întrerupe alimentarea buclei;

- se conectează cronometrul astfel încât sa fie pornit la apariţia curentului de7A efectiv în bucla de curent a protecţiei şi să fie oprit la apariţia impulsului de declanşare la borna nr. 2 a aparatului;

- cu butonul "TEMPORIZARE" fixat la extrema stânga de 3,5A, decalajul între aplicarea curentului de 7A efectiv în buclă şi impulsul de declanşare trebuie să fie mai mic de 0,04 secunde;

- cu butonul "TEMPORIZARE" fixat la extremă dreapta de 8,5A, decalajul de mai sus trebuie să fie de 0,25 -o- 0,35 secunde.

(3) În cazul în care releul di/dt nu corespunde la verificările precizate mai sus, se scoate din funcţie şi se verifică în cadrul laboratorului, conform documentaţiei

tehnice.

(4) Releele tip di/dt nou construite se verifică în conformitate cu prevederile documentaţiei tehnice ale producătorului.

§. 3. 9. Verificări specifice dispozitivului RAR tip CFR

Art. 83. - După ce s-au efectuat verificările prevăzute la art. 69, se efectueaza următoarele verificările specifice

a) verificarea generală a modului de funcţionare

- verificarea executării comenzii de reanclanşare după o declanşare prin protecţie;

- verificarea blocării dispozitivului după efectuarea unui ciclu de RAR;

- verificarea blocării dispozitivului în cazul unei comenzi de conectare sau deconectare voită a întreruptorului sau de la diverse protecţii care blochează funcţionarea RAR.

b) fixarea şi verificarea reglajelor dispozitivului RAR.

Se fixează şi se verifică pauza de RAR şi pauza de blocaj şi se verifică funcţionarea tuturor semnalizărilor de pe panoul frontal.

RK

Secţiunea a 4-a

Verificări şi încercări ale instalaţiei de automatizare ale grupurilor electrogene Art. 84. - În cadrul executării acestor lucrări se efectueaza cel puţin următoarele operaţii

a) verificări preliminare - se efectuează la PIF şi RK)

- se verifică vizual corespondenţa dintre aparatajul primar montat şi proiectul de execuţie a instalaţiei aferente de automatizare;

- se verifică vizual corectitudinea marcajelor panourilor, aparatelor, releelor, cablurilor şi conductoarelor.

b) verificarea elementelor componente- se efectuează la PIF, RT, RC şi RK

- verificarea generală;

- revizia, repararea şi reglarea la parametrii stabiliţi;

- măsurări şi încercări ale izolaţiei;

- verificări specifice funcţionale.

c) probe funcţionale efectuate la grupurile electrogene - se efectuează la PIF, RT, RC şi

- procesul de pornire, cu simularea lipsei surselor de bază, în regim automat şi manual;

- tensiuni debitate;

- încărcări pe faze;

- proces de oprire normală, la revenirea sursei de bază în regim automat şi manual;

- proces de oprire de avarie (simularea unor deranjamente);

- verificarea semnalizărilor optice şi acustice;

- verificarea funcţionării circuitelor de măsură;

- verificarea trecerii automate de pe o sursă pe alta;

- verificarea protecţiei de minimă tensiune;

- verificarea protecţiei la scurtcircuite exterioare;

- verificarea protecţiei de presiune minimă ulei;

- verificarea protecţiei de supratemperatură ulei;

- verificarea protecţiei de supratemperatură apă;

- verificarea instalaţiei de preîncălzire.

Art. 85. - Toate verificările şi măsurătorile electrice efectuate la grupurile electrogene se consemneaza în Registrul de control şi lucrări de la grupul electrogen şi în buletinele de încercări emise pentru fiecare element verificat.

Secţiunea a 5-a

Verificări şi măsurători la alte instalaţii ELF şi LC

Art. 86. - Fişele de verificare tehnică - FVT, prezentate în anexele nr. 5-22 la prezentele instrucţiuni, stabilesc prevederile ce trebuie respectate la instalaţiile ELF şi LC cu ocazia verificărilor şi măsurătorilor.

Secţiunea a 6-a

Verificări ale instalaţiei de telemecanizare

Art. 87. - Lucrările de verificări la instalaţia de telemecanizare se efectuează, fie simultan cu lucrările la circuitele primare sau secundare deservite, fie independent de acestea, după cum se stabileşte de către fiecare centru de electrificare prin reglementări interne.

Art. 88. - La aceste instalaţii se efectuează următoarele verificări

a) Verificări preliminare - se efectuează la PIF şi RK

- verificarea corespondenţei dintre elementele componente ale instalaţiei de telemecanică şi prevederile din proiect;

- verificarea corespondenţei locaţiilor telecomenzilor şi telesemnalizărilor pentru fiecare element şi echipament electric în parte.

- verificarea asigurării condiţiilor climatice prevăzute în documentaţia tehnică.

b) Verificarea elementelor componente - se efectuează la PIF, RT, RC, RK şi RIA

- verificarea generală a stării instalaţiilor

- revizia, repararea şi reglarea la parametrii stabiliţi în documentaţia tehnică.

- verificarea funcţionalităţii instalaţiei de telemecanizare se face astfel

- pentru schema sinoptică de la DEF - zilnic

- pentru baterie de acumulatori de la postul central - lunar

- pentru partea de alimentare - tablou alimentare si redresor - şi pentru echipamentele de TM din STE, PS, PSS şi DEF - la 6 luni (sezonier - primăvara şi toamna).

Suplimentar, în funcţie de specificul fiecărei instalaţii TM, se vor respecta prevederile din documentaţia tehnică proprie.

Art. 89. - Toate lucrările efectuate vor fi consemnate în Registrul de control şi lucrări din STE, PS şi PSS şi în Registrul de revizie a instalaţiilor de la DEF.

Secţiunea a 7-a

Condiţii impuse pentru efectuarea verificărilor, încercărilor şi măsurătorilor electrice

§. 1. Condiţii pentru efectuarea verificărilor, încercărilor şi măsurătorilor electrice la circuitele primare

Art. 90. - Măsurarea caracteristicilor izolaţiei se efectuează pe timp frumos, la o umiditate relativă a aerului ambiant de cel mult 80% şi după curăţirea suprafeţei exterioare a trecerilor izolate cu alcool de 90° sau echivalent.

Art. 91. - Pentru acele măsurători care prevăd comparaţii cu valori iniţiale de referinţă, se menţionează că prin valori iniţiale de referinţă se înţeleg următoarele

a) valori ale producătorului confirmate prin buletine sau prin alt act oficial, care se referă în mod expres la aparatul şi instalaţia electrică respectivă;

b) în lipsa buletinelor producătorului sau atelierelor de reparaţii (pentru produsele reparate), valorile obţinute la punerea în funcţiune sau la prima încercare profilactică se consideră valori de referinţă. Aceste valori trebuie comparate de către comisia tehnică de punere în funcţiune cu valorile de catalog din prospecte;

c) pentru utilaje vechi, la care nu există nici buletine de fabrică, nici buletine de punere în funcţiune sau de încercări preventive, ca valori de referinţă se vor lua cele indicate în

FVT prezentate în anexele nr. 5-22 din prezentele instrucţiuni.

Art. 92. - Se recomandă ca aprecierea şi compararea rezultatelor obţinute, privind caracteristicile de stare ale izolaţiei transformatoarelor, să fie făcute pentru condiţii identice sau apropiate în ceea ce priveşte temperatura, condiţiile atmosferice, clasa de precizie a aparatelor, metoda de măsurare etc. În funcţie de tipul probei, se pot lua în considerare coeficienţii de corecţie, în cazul în care condiţiile climatice nu se pot respecta.

Art. 93. - Pentru mărimile care caracterizează starea echipamentului investigat, rezultatele verificărilor preventive trebuie analizate ţinându-se seama şi de valorile măsurate anterior.

Art. 94. - Buletinele producătorului sau reparatorului se utilizează ca punct de reper (comparaţie) pentru buletinele emise la PIF.

Art. 95. - Încercările şi măsurătorile la circuitele primare se efectueaza periodic, fără a se depăşi intervalul de timp maxim admis, stabilit prin reglementările specifice în vigoare.

Art. 96. - Înainte şi după efectuarea oricărei măsurători, sarcinile capacitive remanente trebuie descărcate electric, prin legare la pământ timp de cel puţin 5 minute.

Art. 97. - Înainte de efectuarea încercărilor şi măsurătorilor, suprafaţa exterioară a izolaţiei externe - treceri izolate, plăci izolante, carcase de porţelan - trebuie curăţată de praf şi murdărie, cu alcool tehnic sau tetraclorură de carbon, în scopul micşorării curentului de scurgere pe suprafaţă, curent care poate duce la rezultate eronate.

Art. 98. - În funcţie de tipul echipamentului investigat, înainte şi după încercarea cu tensiune mărită a unui echipament, este obligatorie măsurarea rezistenţei de izolaţie a acestuia.

Art. 99. - Înaintea probei cu tensiune mărită, la echipamentele care conţin fluide izolante trebuie să existe certitudinea că rezultatele încercării acestor fluide sunt corespunzătoare.

Art. 100. - (1) Când încercarea cu tensiune mărită nu se poate face pe fiecare element dintr­ o celulă de înaltă tensiune, se admite ca încercarea să se facă pe ansamblul celulei, şi anume la valoarea corespunzătoare aparatului cu tensiunea de încercare specifică cea mai mică, cu menţionarea acestei situaţii în buletinul de încercare.

(2) Situaţiile în care echipamentele se încearcă în ansamblul celulei se stabilesc pnn instrucţiuni tehnice interne. În general, în acest caz intră celulele prefabricate şi cele în care demontarea conexiunilor de legătură nu este posibilă.

Art. 101. - Aparatele construite pentru o anumită tensiune nominală, dar care funcţionează în instalaţii cu tensiuni nominale mai mici, se încearcă corespunzător tensiunii nominale a instalaţiei în care funcţionează.

Art. 102. - La punerea în funcţiune a elementelor şi echipamentelor cu tensiune nominală mai mare de 60 kV, pentru proba cu tensiune mărită se iau în consideraţie buletinele de încercare ale furnizorului sau buletinele de încercare eliberate de alte laboratoare de înaltă tensiune.

Art. 103. - Încercările şi măsurătorile se execută după umplerea cu ulei a transformatorului ş1 aerisirea corespunzătoare a acestuia, la un interval minim de 12 ore după terminarea acestei operaţii.

Art. 104. - Ordinea efectuării încercărilor şi măsurătorilor privind starea izolaţiei şi care preced totdeauna încercările cu tensiune mărită, este următoarea

a) rigiditatea dielectrică a uleiului, eventual analiza redusă a uleiului, dacă se apreciază a fi necesară;

b) rezistenţa de izolaţie măsurată după 60 secunde de la aplicarea tensiunii (R6o"), coeficientul de absorbţie (R60,,/R15,,) şi tg o a izolaţiei înfăşurărilor.

Art. 105. - Determinarea pierderilor dielectrice a izolaţiei înfăşurărilor în ulei a transformatoarelor - tg o - este obligatorie pentru toate transformatoarele cu tensiuni nominale peste

110 kV inclusiv şi puteri peste 10 MVA inclusiv, indiferent de tensiunea nominală. Pentru transformatoarele cu tensiuni până la 35 kV inclusiv, proba este facultativă.

Art. 106. - În buletinul de încercări se vor indica temperaturile izolaţiei la care s-au executat măsurătorile. Măsurătorile se execută la o temperatură a izolaţiei care să fie mai mare de 10° C.

Art. 107. - Temperatura izolaţiei transformatorului deconectat timp îndelungat (cel puţin 24 de ore) şi care nu a fost supus încălzirii se consideră a fi temperatura straturilor superioare ale uleiului, măsurată cu termometrul.

Art. 108. - În cazul încălzirii transformatorului, măsurarea rezistenţei de izolaţie se face după întreruperea încălzirii, dar nu mai devreme de 60 minute în cazul încălzirii prin alimentarea înfăşurării (în scurtcircuit sau în curent continuu), iar în cazul încălzirii exterioare (inducţie ş.a.) nu mai devreme de 30 min.

Art. 109. - (1) Măsurătorile de izolaţie R60ă şi tg o a în:f'aşurărilor trebuie să se facă la PIF, pe cât posibil la o temperatură (ecart ± 5° C) apropiată de cea indicată în buletinul fabricii, dar nu mai mică de+ 10° C.

(2) Prevederea este obligatorie pentru transformatoarele de medie şi mare putere. Măsurarea caracteristicilor izolaţiei se execută pe panta scăderii temperaturii, după liniştirea uleiului - circa o

oră. Temperatura izolaţiei se determină înainte de măsurarea caracteristicilor izolaţiei.

(3) Readucerea rezistenţei R60'' şi a tg o pentru izolaţia înfăşurărilor la temperatura de

referinţă, în vederea comparării rezultatelor, se efectuează utilizând coeficienţii de variaţie (K1 şi K2) în funcţie de diferenţa de temperatură 6.t (°C).

Art. 110. - Reviziile şi intervenţiile accidentale la întrerupătorii tip IUP 27,5 KV din STE se efectuează în următoarele condiţii

a) la depăşirea numărului de declanşări maxim admis între două revizii tehnice, prevăzut în cartea tehnică a întrerupătorului, formaţia comună EA-PRAM efectuează o revizie accidentală suplimentară atât la circuitul primar cât şi la circuitele secundare aferente;

b) organizarea acestui tip de lucrare se face de către conducerea tehnică a centrului de electrificare, care stabileste, prin reglementări interne, numărul de declanşări maxim admis pentru fiecare tip de întrerupător după care trebuie să se efectueze o revizie accidentală precum şi modul de urmărire a declanşărilor; de asemenea conducerea centrului de electrificare trebuie să asigure baza materială necesară desfăşurării în bune condiţii a acestei lucrări.

§. 2. Condiţii pentru verificarea uleiurilor electroizolante

Art. 111. - Pentru uleiurile electroizolante utilizate în echipamentele şi aparatele electrice sunt stabilite următoarele definiţii

a) ulei nou este uleiul livrat de rafinării, neutilizat niciodată şi având caracteristicile prevăzute în standardele în vigoare. Acest ulei nu poate fi utilizat în echipamentele şi aparatele electrice fără a fi recondiţionat fizic;

b) ulei nou recondiţionat fizic este uleiul indicat mai sus, care a fost recondiţionat fizic - uscat şi filtrat, în vederea aducerii la parametrii necesari utilizării;

c) ulei din exploatare este uleiul din echipamentele şi aparatele electrice aflate în funcţiune;

d) ulei din exploatare recondiţionat fizic este uleiul din echipamentele şi aparatele electrice care, în urma unui tratament fizic - uscare, filtrare, corespunde parametrilor prescrişi în acest capitol, referitor la uleiul din exploatare.

Art. 112. - In vederea verificării uleiului electroizolant din echipamentele şi aparatele electrice, trebuie respectate următoarele condiţii specifice

a) recoltarea probelor şi completarea cu ulei se face prin grija gestionarului instalaţiei.

b) probele de ulei pentru analiză se colectează de preferinţă, pe timp senin, fără ceaţă, la ore cu umiditate atmosferică minimă, rară vânt şi fără praf.

c) probele de ulei nu se colectează pe timp de ceaţă, vânt, praf, ploaie, lapoviţă, în general în timp cu precipitaţii atmosferice;

d) uleiul electroizolant de provenienţă indigenă, existent într-un aparat, se poate completa cu ulei electroizolant de acelaşi tip. Amestecul, în acest caz, se face fără restricţie;

e) nu se recomandă introducerea uleiului neaditivat TR30 peste uleiul aditivat TR 25A;

f) în cazul aparatelor din import cu ulei străin, pentru completare este obligatoriu a se utiliza ulei nou din acelaşi tip sau echivalent. Completarea cu alt tip de ulei se face numai dacă acesta este compatibil cu cel din echipament. Se impune efectuarea testului de compatibilitate într-un laborator de specialitate;

g) în cazul deteriorării calităţii uleiului electroizolant, trebuie analizată cauza care a condus la această situaţie;

h) se respectă prevederile din Regulamentul privind exploatarea uleiurilor având indicativul PE 129/1991 - definiţii, gospodărire, metode de analiză, interpretarea rezultatelor, recondiţionarea fizică.

Art. 113. - (1) După prelevarea probelor de ulei din echipamentele şi aparatele electrice, fiecărei sticle se ataşeaza o etichetă pe care se înscrie

a) locul unde este montat echipamentul sau aparatul electric;

b) numărul de fabricaţie al echipamentului sau al aparatului electric;

c) tensiunea superioară a echipamentului sau a aparatului electric;

d) locul de prelevare a probei şi data.

(2) Înainte de efectuarea verificărilor, probele vor fi păstrate în încăperea în care se fac determinările un timp suficient încât să se realizeze echilibrarea termică cu mediul

(3) În cazul în care probele prelevate nu pot fi verificate pe teren şi sunt transportate la laboratorul PRAM, acestea sunt păstrate timp de 24 de ore pentru echilibrare termică, după care se efectuează verificările specifice.

(4) Vasul în care se pune uleiul pentru testat se va curăţa cu eter de petrol.

Art. 114. - (1) Pentru fiecare probă de ulei se efectueaza 6 determinări a rigidităţii dielectrice cu ajutorul instalaţiei speciale.

(2) Valoarea din prima determinare nu se ia în considerare şi se calculeaza media aritmetică a valorilor tensiunilor de străpungere din ultimele 5 determinări, cu condiţia ca nici una din cele 5 valori să nu difere cu mai mult de 15 % faţă de valoarea medie la uleiurile noi şi cu mai mult de 25% la uleiurile din exploatare. In cazul în care rezultatele determinărilor diferă cu mai mult de 15% şi respectiv cu mai mult de 25 % faţă de media lor aritmetică, se repeta încercarea pe o noua probă de ulei. În acest caz se consideră ca tensiune medie de străpungere, media aritmetică a celor 1O valori obţinute la cele două probe.

§3 Condiţii pentru verificarea mijloacelor de protecţie electroizolante

Art. 115. - Verificarea mijloacelor de protecţie electroizolante se efectuează în instalaţii (standuri) de încercare special amenajate, care cuprind

a) instalaţia de încercare propriu-zisă: transformatorul ridicător de tensiune, spaţiul de înaltă tensiune, izolatoarele barei de înaltă tensiune şi bara de înaltă tensiune, cuva cu apă;

b) circuite de comandă, măsură, protecţie, semnalizare şi blocaj

Art. 116. - Instalaţia de încercare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii tehnice mm1me

a) transformatorul de înalta tensiune utilizat la încercări va avea puterea minimă de 200 VA;

b) să existe o întrerupere vizibilă a alimentării instalaţiei;

c) instalaţia de încercare propriu-zisă se montează în interiorul unui spaţiu de încercare cu îngrădire fixă realizată din plasă de sârmă, având înălţimea minimă de 1,8 m pentru instalaţii de tip interior şi de 2 m pentru instalaţii de tip exterior;

d) distanţa minimă de la părţile aflate sub tensiune a instalaţiei de încercare propriu-zisă la îngrădirea de protecţie din plasă de sârmă trebuie să corespundă datelor din tabelul următor

Distanţa de la partea aflată sub tensiune la plasa de protecţie [cm]

Tensiunea de încercare [KV]

Instalaţia de tip interior

Instalaţia de tip exterior

20

18

30

110

90

90

220

160

180

400

-

310

e) spaţiul de încercare trebuie să aibă toate uşile de acces prevăzute cu blocaje electrice;

f) circuitele de comandă, măsură, protecţie, semnalizare şi blocaj sunt înglobate într-un pupitru de comandă, amplasat în afara spaţiului de încercare, în imediata apropiere, de unde să se poată observa mijlocul de protecţie în timpul încercării. Circuitele de semnalizare au rolul de a semnaliza prezenţa tensiunii în instalaţie, iar circuitele de blocaj electric au rolul să deconecteze instalaţia aflată sub tensiune, atunci când uşile de acces în interiorul spaţiului de încercare sunt deschise şi când scurtcircuitorul mobil al instalaţiei nu este demontat din instalaţie şi agăţat pe microcontactul de blocare a alimentării.

Se recomandă ca repunerea sub tensiune a instalaţiei după închiderea uşilor să fie focută numai începând de la valoarea zero a tensiunii. De asemenea trebuie prevăzut ca butonul de anclanşare să fie, de preferinţă, cu blocaj cu cheie tip auto.

g) în faţa pupitrului de comandă trebuie prevăzut un covor electroizolant pe care trebuie să stea personalul executant în momentul în care manipulează instalaţia de încercare;

h) pentru realizarea temporizării încercării specific fiecărui tip de mijloc de protecţie, trebuie prevăzut un releu de timp care să întrerupă alimentarea cu tensiune a pupitrului de comandă după trecerea timpului stabilit pentru încercarea respectivă;

i) toate părţile metalice ale instalaţiei de încercare, care în mod normal nu sunt sub tensiune, trebuie legate la pământ prin centura de legare la priza de pământ a laboratorului. Priza de pământ locală la care se leaga standul de încercări trebuie sa aiba o rezistenţă de dispersie de maxim 1O !J, în orice condiţii atmosferice. Rezistenţa de dispersie a prizei de pământ se măsoară anual;

j) alimentarea pupitrului de comandă trebuie să se facă printr-o priză bipolară cu contact de protecţie;

Art. 117. - Încercările electrice ale mijloacele de protecţie electroizolante se efectuează cu respectarea următoarelor condiţii

a) înainte de încercarea electrică a mijloacelor de protecţie trebuie să se efectueze o revizie exterioară amănunţită şi, numai în cazul rezultatelor corespunzătoare, se va trece la încercarea electrică propriu-zisă. Dacă, în cadrul reviziei exterioare, se va constata că mijlocul de protecţie prezintă defecte evidente, dacă nu corespunde normelor de protecţie a muncii pentru instalaţii electrice sau dacă lipseşte numărul de ordine, încercarea nu se execută înainte de eliminarea acestor deficienţe;

b) toate încercările electrice ale mijloacelor de protecţie trebuie să se execute numai în instalaţii speciale destinate acestui scop şi în condiţiile prevăzute în instrucţiunile de utilizare elaborate de producător;

c) pentru mijloacele utilizate în interior, încercările se execută în laborator la temperatura ambiantă, indiferent de umiditate. În lipsa unor indicaţii exprese din partea producătorului, mijloacele electroizolante de tip interior nu trebuie utilizate în exterior în condiţii de precipitaţii (ceaţa, ploaie, ninsoare etc);

d) mijloacele electroizolante, destinate utilizării în exterior în condiţii de umiditate ridicată şi/sau ceaţă, vor fi încercate la omologare în condiţiile prevăzute în caietul de sarcini sau standardul de produs. Înaintea încercării acest tip de mijloc de protecţie se va menţine cel puţin o oră în condiţii de umiditate maximă, similar mediului exterior;

e) mijloacele de protecţie electroizolante se încearcă în curent alternativ de frecvenţă 50 Hz, măsurându-se curenţii de scurgere şi verificându-se tensiunea de ţinere;

Încercarea mijloacelor de protecţie din cauciuc se poate face şi în curent continuu (redresat) cu condiţia ca tensiunea de încercare să fie de 2,5 ori mai mare ca tensiunea eficace de curent alternativ. 1n acest caz, durata încercării se păstrează ca la curent alternativ, iar curentul de scurgeri nu se normează;

f) timpul de încercare se măsoară din momentul stabilirii valorii maxime a tensiunii de încercare şi nu trebuie să depăşească cu mult timpul prevăzut pentru încercarea fiecărui mijloc de protecţie în parte şi nici să fie mai mic decât acesta;

g) verificarea mijloacelor de protecţie se face de către personalul PRAM autorizat pentru aceste tipuri de lucrări.

Art. 118. - Manipularea standului de încercări de către personalul autorizat se face în felul următor

a) se montează mijlocul de protecţie pentru încercare doar în condiţiile în care barele de înaltă tensiune sunt legate la pământ cu ajutorul unui scurtcircuitor mobil, pupitrul de comandă deconectat de la sursa de tensiune prin minim două întreruperi, dintre care cel puţin una vizibil - de preferat fişa bipolară şi priză;

b) se verifică corectitudinea montării, după care personalul părăseşte spaţiul de încercare;

c) se demontează legarea la pământ a barei de înaltă tensiune. Demontarea şi montarea legăturii la pământ, se face astfel încât, să nu fie necesară pătrunderea în spaţiul de încercare a personalului. În caz contrar, se respectă prevederile din normele de protecţia muncii privind montarea şi demontarea scurtcircuitoarelor mobile;

d) se închide uşa spaţiului de încercare, verificându-se să nu rămână nimeni în interiorul acestuia;

e) se aduce cursorul autotransformatorului - ATR - în poziţia zero;

f) personalul executant stând pe covorul electroizolant din faţa pupitrului de comandă, verifică poziţia de zero a întrerupătorului de pe pupitrul de comandă şi apoi introduce fişa bipolară în priză;

g) se trece întrerupătorul de pe pupitru de comandă în poziţia "ÎNCHIS', se verifică aprinderea becului care indică conectarea corectă a fazei, după care personalul executant cuplează prin buton pupitru şi alimentează ATR;

h) cu ajutorul ATR se ridică treptat tensiunea până la valoarea de încercare a mijlocului de protecţie - valoare stabilită de fabricantul mijlocului de protecţie, urmărindu-se indicaţia kilovoltmetrului şi a miliampermetrului;

i) după terminarea încercării, operaţiile se succed în ordine inversă prin: deconectarea instalaţiei;

scoaterea fişei din priză;

aducerea întrerupătorului de pe pupitru în poziţia zero;

legarea la pământ a barei de înaltă tensiune din spaţiul de încercare; verificarea legării la pământ a barei;

intrarea în interiorul spaţiului de încercare;

se demontează mijlocul de protecţie care a fost supus încercării;

apoi se montează alt mijloc de protecţie pentru a fi supus aceluiaşi procedeu de încercare.

Laborator PRAM Nr.

Se poate folosi în instalaţia de KV

Expiră la data de

Art. 119. - După verificarea mijloacelor de protecţie se va emite buletinul de încercare şi se va aplica pe fiecare mijloc de protecţie ştampila sau o etichetă cu următorul cuprins

Secţiunea a 8-a

Emiterea, verificarea şi arhivarea buletinelor de încercare

Art. 120. - Emiterea, verificarea şi arhivarea buletinelor de încercare emise de către personalul PRAM-TM se efectuează în felul următor

a) se utilizează modelele de buletine de încercare prevăzute în anexele nr. 23-45 din prezentele instrucţiuni; în situaţia în care nu este stabilit un model de buletin pentru elementele electrice la care se face încercarea, şeful laboratorului PRAM-TM trebuie să elaboreze tipuri de buletine specifice conform indicaţiilor producătorului şi a prezentelor instrucţiuni, care să cuprindă toate încercările efectuate;.

b) fiecare buletin de încercare trebuie să conţină un număr şi data emiterii. Numerotarea buletinelor să se facă pe tipuri de instalaţii - instalaţii EA din STE, PS, PSS, instalaţii ELF, instalaţii LC, instalaţii terţi - şi să fie înregistrate în Registru de evidenţă a buletinelor de încercare. La începerea fiecărui an calendaristic se reia numerotarea buletinelor;

c) buletinele de încercare se emit în aceeaşi zi în care au fost efectuate încercările şi măsurătorile, aceasta fiind obligaţia şefului formaţiei de lucru PRAM-TM;

d) completarea buletinelor se face în 2 exemplare, original şi copie de către şeful formaţiei de lucru PRAM-TM sau de către un alt membru al formaţiei de lucru;

e) completarea se face citeţ şi îngrijit: se vor completa toate rubricile specifice măsurătorilor şi încercărilor efectuate, iar rubricile care nu se completează se barează;

f) rubrica " Încercat de " se completează cu numele şi prenumele în clar al şefului de formaţie de lucru şi a membrilor din formaţie;

g) rubrica " Asistat de " se completează cu numele şi prenumele în clar a persoanei desemnate să asiste la măsurători din partea beneficiarului (districtului);

h) după completarea buletinului şi consemnarea concluziilor măsurătorilor şi încercărilor de către şeful formaţiei PRAM-TM, buletinul se semnează de către toate persoanele de mai sus;

i) ambele exemplare (originalul şi copia) se vor înmâna şefului de laborator PRAM-TM care, după verificarea rezultatelor din buletin, îşi va menţiona numele şi prenumele, va semna şi ştampila fiecare exemplar la rubrica "Verificat de". In caz că buletinele verificate nu corespund, şeful laboratorului stabileşte şi ia măsuri, după caz;

j) pentru elementele sau echipamentele electrice la care s-a prelevat proba de ulei şi nu s-a putut efectua verificarea uleiului la faţa locului, proba de ulei se trimite la laboratorul

PRAM pentru a fi supusă încercărilor dielectrice; după efectuarea verificărilor trebuie emis un buletin de încercare special numai pentru ulei.

Valoarea rigidităţii dielectrice a probei de ulei din buletinul special emis se trece şi în buletinul emis pentru elementul sau echipamentul electric respectiv. Pentru astfel de situaţii, redarea în exploatare a elementului sau echipamentului electric se face în baza rezultatelor probei de ulei din buletinul anterior şi a analizării rezultatelor la încercările şi măsurătorile efectuate. Menţinerea în exploatare a elementului sau echipamentului electric se face în baza buletinului de încercare care trebuie să cuprindă toate rezultatele încercărilor şi măsurătorilor efectuate - inclusiv rezultatele verificării probei de ulei;

k) buletinele originale sunt trimise beneficiarului în timp util, dar nu mai târziu de 15 zile de la data emiterii;

I) copiile buletinelor se arhivează de către şeful laboratorului PRAM-TM în dosare pe tipuri de instalaţii de electrificare şi pe ani: STE, PS, PSS, ELF - cabluri de energie, instalatii de iluminat şi forţă, PT, GE, LC, CDS, prize de pământ. Copiile buletinelor emise pentru lucrări la terţi se arhivează într-un dosar separat - Lucrări pentru terţi;

m) buletinele originale se arhivează de către beneficiar în dosare, pe tipuri de instalaţii şi pe ani, fiind păstrate la sediul districtului;

n) buletinele se păstrează în arhivă până la efectuarea lucrărilor RK sau a lucrărilor de înlocuire a elementului şi/sau echipamentului electric respectiv.

Secţiunea a 9-a

Organizarea şi desfăşurarea lucrărilor PRAM-TM

Art. 121. - Efectuarea pregătirii, desfăşurării şi finalizării lucrărilor PRAM-TM sunt stabilite în anexa nr. 46 din prezentele instrucţiuni, care prevăd sarcinile personalului PRAM în legătură cu organizarea şi desfăşurarea lucrărilor PRAM - TM.

CAPITOLUL VII DISPOZIŢII FINALE

Art. 122. - Pentru urmărirea, evidenţa şi analiza evenimentelor electrice accidentale produse în SPCCAT din instalaţiile de electrificare trebuie respectate prevederile din reglementările specifice în vigoare.

Art. 123. - Şeful laboratorului PRAM-TM trebuie să ţină o evidenţă a defectărilor produse în elementele componente a SPCCAT din instalaţiile de electrificare şi trebuie să analizeze periodic cauza acestor defectări, luând măsurile necesare împuse de cerinţele exploatării.

Art. 124. - Buletinele de încercare folosite de laboratorul PRAM-TM sunt prezentate în anexele nr. 23-45 la prezentele instrucţiuni.

Art. 125. - (1) Sigilarea instalaţiilor de electrificare la care a lucrat personalul PRAM-TM se face cu sigiliu personalizat notat ăPRAM nr. _" şi acordat numai unei singure persoane.

(2) Şeful laboratorului PRAM-TM ţine o evidenţă strictă a sigiliilor.

Art. 126. - Personalul laboratorului PRAM-TM este direct răspunzător de calitatea lucrărilor executate.

Art. 127. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentelor instrucţiuni, orice prevedere contrară îşi încetează valabilitatea.

Anexanr. 1

la instrucţiunile nr. 357

PRESCRIPŢIILE ŞI REGLEMENTĂRILE ELECTRICE CARE SE APLICĂ ŞI ÎN INSTALAŢIILE DE ELECTRIFICARE CFR

Indicativul

Titlul prescripţiei

o

1

PE 003/79

Nomenclator de verificări, încercări şi probe privind montajul şi darea în exploatare a instalaţiilor energetice

Ordinul 35/2002

ANRE

Regulamentul de conducere şi organizare a activitaţii de mentenanţă

PE 016-7/88

Normativ tehnic departamental pentru repararea aparatelor şi instalaţiilor pentru localizarea defectelor în cabluri

PE 016-8/96

Normativ tehnic de reparaţii la echipamentele şi instalaţiile de transport şi

distribuţie ale energiei electrice din RENEL

PE 101/85

Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformare cu tensiuni peste lkV (republicat în 1993)

PE 101 A/85

Instrucţiuni privind stabilirea distanţelor normate de amplasare a instalaţiilor

electrice cu tensiunea peste lkV în raport cu alte construcţii (republicat în 1993)

NTE 003/04/00

Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu tensiuni peste 1000 V

NTE 001/03/00

Normativ privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei si protecţia instalaţiilor electroenergetice împotriva supratensiunilor

PE 116/94

Normativ de încercări si măsurători la echipamente şi instalatii electrice

NTE 002/03/00

Normativului pentru încercări şi măsurători pentru sistemele de protecţii, comandă - control şi automatizări din partea electrică a centralelor şi staţiilor

PE 120/94

Instrucţiuni pentru compensarea puterii reactive în reţelele electrice ale

furnizorilor de energie şi la consumatorii industriali şi similari

PE 134/95

Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea peste lkV

PE 134-2/96

Normativ privind metodologia de calcul a curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub lkV

PE 143/94

Normativ privind limitarea regimului nesimetric şi deformant în reţelele electrice

PE 148/94

Instrucţiuni privind condiţiile generale de proiectare antiseismică a instalaţiilor tehnologice din staţiile electrice

PE 152/90

Metodologie de proiectare a fundaţiilor LEA peste 1000kV

PE 155/92

Normativ privind proiectarea şi executarea branşamentelor electrice pentru clădiri civile

PE 501/85

Normativ privind proiectarea protecţiilor prin relee şi automatizărilor electrice ale centralelor si staţiilor

PE 504/96

Normativ pentru proiectarea sistemelor de circuite secundare ale staţiilor electrice

Volumul I - Prescripţii generale

Volumul II - Sisteme de conducere şi teleconducere Volumul III - Sisteme de protecţie şi automatizări

PE 506/83

Regulament de exploatare tehnică a instalaţiilor de circuite secundare

PE 602/80

Regulament de exploatare tehnică a instalaţiilor de telecomunicaţii

PE 808/79

Condiţii tehnice generale pentru transformatoare cu puteri peste 10 MVA

PE 829/73

Condiţii tehnice pentru aparatajul de joasă tensiune utilizat la servicii interne

PE 843/74

Condi tii tehnice pentru panouri, pupitre şi dulapuri de automatizare

o

1

PE 861/74

Condiţii tehnice pentru dulapuri de comandă şi protecţie, stelaje, panouri din

conturul operativ aferente părţii electrice

3.RE-I 2-83

Instrucţiune privind încercările electrice ale mijloacelor de protecţie a muncii

(republicate in 1995)

3.2.RE-I 17-82

Instrucţiuni privind repararea liniilor electrice subterane cu tensiuni până la 35 kV

3.2.RE-118-70

Instructiuni pentru verificarea aparatelor electrice de măsură pe panouri

3.2.RE-I20-70

Instrucţiuni pentru lucrări de revizie la instalaţiile de anclanşare automata a

rezervei (AAR)

3.RE-I 23-88

Instrucţiuni de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor de legare la pământ

(republicate în 1995)

3.2.RE-I24-85

Instrucţiuni privind organizarea şi efectuarea măsurilor de sarcină şi de tensiune în reţelele de joasă tensiune de distribuţie publică (republicate în

1994)

3. RE-I

25-81

Indicaţii metodologice privind stabilirea locurilor de munca cu condiţii de muncă deosebite din instalaţii

OG-I 30-91

Instrucţiune pentru dotarea laboratoarelor de analiză a uleiurilor electroizolante din FRE - aliniată la cerinţa normelor internaţionale

3. lE-I 31-81

Instrucţiuni tehnologice de verificare a rigidităţii şi a tg.8 a uleiului electroizolant(republicate în 1995)

OG-I 32-81

Instrucţiuni pentru determinarea sulfului corosiv în uleiul electroizolant din transformatoarele de puteri mari

3.1.E-I 36-80

Instrucţiuni pentru întreţinerea şi verificarea mecanică pe teren a contactelor

releelor intermediare

3.1.E-I 48-81

Instrucţiuni pentru verificări la punerea în funcţiune şi periodice în exploatare a dispozitivelor de protecţie

3.1.RE-I 52-81

Instrucţiune pentru depistarea punerilor la pământ în circuitele secundare de curent

3.1.RE-I53-91

Instructiuni tehnologice de verificare preventivă a transformatoarelor de putere

3.2.E-I 54-84

Instrucţiuni de revizie şi reparaţie curentă a instalaţiilor serviciilor proprii de

curent alternativ din statiile de transformare

3.2.E-I 62-74

Instrucţiune pentru verificarea instalaţiilor RAR realizate cu relee de tip RARS, RARE şi RAR-lMT, produse de ICEMENERG (IRME)

3.2.E-I65-91

Instrucţiuni de exploatare şi reparaţie a instalaţiilor serviciilor proprii de curent

continuu din staţiile de transformare

3.2.RE-I 71-88

Instrucţiune privind montarea, exploatarea şi încercarea mijloacelor de protecţie contra supratensiunilor

3.1.E-I 83-77

Instrucţiuni privind stabilirea reglajelor la dispozitivele de automatizare (RAR, AAR, DAS) din staţii de transformare ce alimentează consumatori cu motoare

. .

smcrone man

3.1.E-I 87-77

Instrucţiuni de exploatare a milisecundometrului numeric MINUT cu trei canale pentru măsurarea timpilor de acţionare a întreruptoarelor (republicate în

1994)

3.1.E-I 98-82

Instrucţiuni pentru urmărirea transformatoarelor de puteri mari din exploatare,

prin analiza gazelor dizolvate în ulei

3.2.E-I 105-79

Instrucţiuni privind tehnologia de tratare a izolaţiei transformatoarelor de

putere în ulei, în condiţii de exploatare

3.E-I 107-81

Instrucţiuni de reparare a transformatoarelor capacitive de tensiune TECU 11O- 400 kV din exploatare

3.1.E-I 117-82

Instrucţiuni pentru realizarea şi reglajul protecţiei homopolare de tensiune (PHT) folosită pentru semnalizarea simplelor puneri la pământ în reţele aeriene de MT cu neutrul izolat sau compensat

o

1

3.2.E-I 123-83

Instrucţiuni privind verificarea şi interpretarea funcţionării protecţiei de gaze la

transformatoarele de putere (republicate in 1995)

3.1.E-I 128-91

Instrucţiuni tehnologice de verificare profilactica a întreruptoarelor şi

separatoarelor din statii şi retele

3.RE-I 134-93

Instrucţiuni privind analiza stării izolatoarelor din instalaţiile electrice de înaltă

şi medie tensiune din exploatare

2.LI-I 135-93

Instrucţiuni privind controlul calităţii si recepţia lucrărilor la punerea în funcţiune a LEA de MT şi JT

3.1.RE-I 136-84

Instrucţiuni tehnologice privind depistarea defectelor pe cablurile de MT şi JT

3.1.RE-I 138-84

Instrucţiune tehnologică experimentală privind încercarea şi defectoscopia

mantalei de PVC la cablurile de 20kV tip A2YSY

3.2.RE-I 140-84

Instrucţiuni privind controlul şi revizia tehnică a clemelor şi armăturilor din LEA şi staţiile de 110-400 kV

3.2. E-I 145-84

Instrucţiune pentru verificarea protecţiei de distanţă tip RD 31O, de fabricaţie EAW (RDG)

3. RE-I 147-84

Instrucţiuni tehnologice privind recondiţionarea în atelier a siguranţelor MRP de joasă tensiune

3.1. D-I 150-85

Principii generale de lichidare a avariilor în instalatiile de medie tensiune

3.2. E-I 168-87

Instrucţiuni pentru exploatarea şi revizia tehnică a grupurilor electrogene fixe şi

mobile din dotarea IRE - urilor

3. RE-I 175-87

Instrucţiune tehnologică de exploatare a întreruptoarelor automate de JT tip OROMAX

3.1.RE-I 191-88

Instrucţiune tehnologică de exploatare a întreruptoarelor automate de JT tip USOL

3. E-I 193-92

Instrucţiune tehnologică pentru depistarea de la distanţă a supraîncălzirii căilor de curent din instalatiile electrice prin pirometrie în infraroşu (GSCI)

3. E-I 198-89

Instrucţiune tehnologică de exploatare a întreruptoarelor automate de joasă

tensiune tip AMRO

OU-I 202-93

Instrucţiuni privind organizarea şi funcţionarea centrului PRAM şi telecomunicatii din cadrul filialelor de reţele electrice (GTDEE-SAMTRE)

3.E-I 209-95

Instrucţiune tehnologică de recondiţionare a transformatoarelor de măsură

CESU ll0kV şi TEMU l lOkV(GSCI)

3.2.FT 3-73

Încercările periodice ale transformatoarelor de putere şi ale bobinelor de

stingere după reparaţii şi în exploatare

3.2.FT 5-90

Revizia întreruptoarelor IO şi IUP de medie tensiune şi a dispozitivelor de acţionare aferente (republicată în 1995)

3.2.FT 9-69

Revizia unui punct de alimentare

3.2. FT 10-85

Revizia posturilor de transformare pe stâlpi (republicată în 1995)

3.2.FT 12-83

Revizia bateriilor staţionare de acumulatoare (republicată în 1995)

3.2.FT 20-80

Reparaţia în atelier a întreruptoarelor IUP l lOkV, 3000 şi 1900 MVA

3.2.FT 22a-91

Fişa tehnologică pentru revizia tehnică a separatoarelor de medie tensiune cu tensiuni nominale între 1 şi 24 kV şi a dispozitivelor de acţionare aferente, de fabricaţie indigenă

3.2.FT 22b-91

Fişă tehnologică pentru revizia tehnică a separatoarelor de înaltă tensiune cu tensiuni nominale cuprinse între 36 şi 420 kV şi a dispozitivelor de acţionare

aferente, de fabricatie indigenă

3.2.Ft 23-82

Revizia tehnică a transformatoarelor de măsură de 110-400 kV (republicată în

1995)

3.2.FT 24-73

Revizia siguranţelor de înaltă tensiune de tip interior şi exterior de 6-35 kV

3.2.FT 25-82

Revizia tehnică a transformatoarelor de măsură de 6-35kV

3.2.Ft 26/1-82

Exploatarea, repararea şi revizia tehnică a comutatoarelor de reglaj în sarcină pentru transformatoare de medie şi mare putere

o

1

3 .2.FT26/2-96

Fişa tehnologică pentru exploatarea, revizia tehnică şi repararea comutatoarelor de reglaj sub sarcină pentru transformatoarele de medie şi mare putere.

Comutatoare de tip RS-3, RS-4 de fabricaţie KOLAROV(Bulgaria) - vol. I,

partea a II a

3.2.FT26/3-82

Exploatarea, revizia tehnică şi repararea comutatoarelor de reglaj în sarcină

pentru transformatoarele de medie şi mare putere

3.2.FT26/5-84

Exploatarea, revizia tehnică şi repararea comutatoarelor de reglaj sub sarcină

pentru transformatoarelor de medie şi mare putere, de fabricaţie Reinhausen (republicată în 1994)

3.2.FT 28-93

Fişa tehnică pentru întreruptoare de joasă tensiune (2 volume)

3.2.FT30-76

Revizia dispozitivelor de acţionare DPI, DSI, DRI, DGI, DMI, MRI şi MASI ale întreruptoarelor de 6-35kV inclusiv

3.2.FT 31-71

Revizia motoarelor electrice şi convertizoarelor

2.RE-FT35/2- 95

Realizarea branşamentelor de cablu coaxial GTDEE-SAMTRE

3.2.FT38-88

Fişa tehnologică privind revizia tehnică LEA de 6-20kV(republicată în 1995)

3.2.FT 40-84

Executarea lucrărilor de montaj, exploatare şi reparaţii ale cutiilor de distribuţie din reţelele electrice de joasă tensiune

3.2.LI-FT 46-84

Executarea LEA de joasă tensiune

3.2.FT 48-82

Revizia posturilor de transformare în cabine de zid şi subterane, echipate cu celule prefabricate

3.2.FT 49-88

Executarea manşoanelor de legătură la cablurile de lkVcu materiale din seturi

3.2.FT 51-83

Revizia tehnică a dispozitivelor de acţionare tip ASE, de fabricaţie IEP -

Craiova pentru separatoarele de 110-400kV (republicată în 1994)

3.2.FT56-75

Revizia tehnică a întreruptorului IUP-35kV cu acţionare pneumatica sau cu

dispozitiv de actionare MR-4

3.2.FT57-90

Revizia tehnică a întreruptoarelor de înaltă tensiune de 110-400 kV

3.RE-FT61-77

Execuţia şi verificarea prizelor de pământ cu bentopriză

3.2.FT72-85

Revizia şi reparatia barelor colectoare de 110-400 kV din statii exterioare

3.2.FT75-87

Executarea şi repararea canalizărilor din liniile electrice subterane de 1-20 kV

(republicată în 1994)

3.2.FT76-86

Executarea lucrărilor la circuitele secundare din staţiile de 11O k V/MT

existente

1.RE-Ip30-88

Îndreptar de proiectare şi executie a instalatiilor de legare la pământ

1.E-Ip 50-86

Instrucţiuni de proiectare a bateriilor de condensatoare montate în interior la

staţiile de transformare

F-IEl.3-77

Montarea transformatoarelor de putere medie de 16-40 MVA

F-IE-2-70

Montarea întreruptoarelor de înaltă tensiune

F-IE-3-70

Montarea separatoarelor de înaltă tensiune

F-IE-5-70

Montarea descărcătoarelor

F-IE-8-74

Executarea instalaţiilor de legare la pământ

F-IE-13.1-74

Butoane de comandă. Chei de comandă

F-IE-13.2-73

Lămpi de semnalizare. Casete de semnalizare

F-IE-13.3-75

Sonerii şi hupe

F-IE-13.4-74

Comutatoare cu came şi comutatoare voltmetrice

F-IE-13.11-74

Ampermetre şi voltmetre de tablou

F-IR-13.12-74

Wattmetre şi varmetre de tablou

F-IE-13.13-74

Contoare de energie activă şi reactivă

F-Ie-13.14- 74

Milivoltmetre şi logometre (indicatoare şi regulatoare)

F-IE13.21-74

Relee de semnalizare

F-IE-13.22-74

Relee de timp

F-IE-13.23-75

Relee diferenţiale

F-IE-13. 24-75

Relee termice

o

1

F-IE-25-75

Relee direcţionale

F-IE-13.26-74

Relee de protecţie de curent şi tensiune

F-IE-13.27-75

Relee speciale

F-IE-13.40-74

Relee intermediare

F-IE-13.50-75

Blocuri de încercare şi dispozitive de deconectare

F-IE-14-74

Montarea aparatelor de joasă tensiune

F-IE-21-70

Executarea circuitelor secundare

F-IA-1.2- 78

Montarea instalaţiilor de măsurare a temperaturilor prin sistemul unificat IEA

FS 7-90

Montarea si întreţinerea bateriilor de acumulatoare

FS 9-88

Montarea confecţiilor metalice (panouri, dulapuri, stelaje, cutii cu cleme)

pentru circuitele secundare în staţii electrice

FS 11-90

Montarea posturilor de transformare pe un stâlp de beton

FS 16-90

Montarea posturilor de transformare în cabina de zid

FC 5-80

Montarea accesoriilor (terminale, manşoane de legătură şi mixte) la cablurile de 20-35 kV trifazate din import

Anexa nr. 2

la instrucţiunile nr. 357

DOTĂRI MINIME ALE LABORATORULUI PRAM-TM

Nr. crt.

Denumire

Necesar (buc.)

1.

Autoutilitară carosată cu 4 locuri şi cabină pentru materiale şi truse de

măsură.

I/laborator

2.

Trusă pentru încercări cu tensiune mărită

I/laborator

3.

Punte de înaltă tensiune pentru măsurarea capacităţii şi a tangentei unghiului de pierderi dielectrice a izolaţiei complexe a înfăşurărilor

transformatorului şi a uleiului electroizolant (Puntea Schering)

I/divizie

4.

Punte Wheatstone portabilă

I/laborator

5.

Punte Thomson portabilă sau micormetru

I/laborator

6.

Trusă de măsură a rezistentei de dispersie a prizelor de pământ din STE

I/laborator

7.

Trusă de măsură a rezistenţei de dispersie a prizelor de pământ simple, cu sectionarea circuitului şi fără secţionarea circuitului

I/laborator

8.

Trusă de măsură a rezistentei de contact la întrerupătoare şi separatoare

I/laborator

9.

Trusă de măsură a rezistenţei ohmice a transformatoarelor de putere

I/laborator

10.

Trusă pentru determinarea raportului de transformare şi a erorii de raport a transformatoarelor de putere

I/laborator

11.

Trusă de curent şi tensiune

1/STE+ 1 sediu laboratorului

12.

Trusă de curent 1200 A

2 I laborator

13.

Stand pentru verificarea mijloacelor de protecţie electroizolante

I/laborator

14.

Megohmmetru cu inductor 2500 V cu scala extinsă (50.000 MO)

3/laborator

15.

Megohmmetre cu inductor 500-lO00V

3/laborator

16.

Aparate de verificare a rigidităţii dielectrice a uleiurilor electroizolante

1/STE+1 sediu laboratorului

17.

Trusă de verificat relee complexe

I/laborator

18.

Multimetre digitale portabile

I/salariat

19.

Cleşte ampermetru de 1000A

2/laborator

20.

Osciloscoape cu minim 2 canale si memorie de 2*10MHz

I/laborator

21.

Microdinamometre de 0,05 daN

2/laborator

22.

Termometre de mediu şi punctiforme

2/laborator

23.

Umidometru

2/laborator

24.

Trusă completă pentru defectoscopie cabluri de energie de joasă Şl

medie tensiune

I/divizie

25.

Instalatie de ardere cabluri de energie cu sectiunea până la 240 mmp

I/divizie

26.

Decalor monofazat de unghi

1 / laborator

27.

Cosfimetru monofazat

I/laborator

28.

Autotransformatoare 8A

2/laborator

29.

Autotransformatoare de 50 A

I/laborator

30.

Surse simple de tensiune

2/laborator

31.

Surse duble de tensiune

2/laborator

32.

Secundometre pentru verificat relee

2/laborator

33.

Trusă de verificat timpii de comutaţie şi simultaneitatea la întrerupătoare tip« MINUT»

I/laborator

34.

Ampermetru de CA: clasa 0,5; domenii l0A si 25A

2/laborator

35.

Ampermetru CA: clasa 0,5; domenii 100A si 150A

2/laborator

36.

Voltmetru de CC: clasa 0,5; domenii 50V, lO0V si 250V

2/laborator

37.

Voltmetru de CA: clasa 0,5; domenii 150V, 250V si 500V

2/laborator

38.

Vobuloscop de joasă frecvenţă pentru instalaţia de telemecanizare convenţională

I/laborator

39.

Osciposcop portabil pentru TM, pe baterii

I/laborator

40.

Voltmetru selectiv pentru audiofrecventă

I/laborator

41.

Generator semnal de joasă frecventă

I/laborator

42.

Wattmetre clasă de precizie 0,2

2/laborator

43.

Indicator succesiune faze (Indicator control faze)

I/laborator

Anexa nr. 3

la instrucţiunile nr. 357

TRUSELE ŞI APARATELE DE MĂSURĂ ŞI CONTROL UTILIZATE INACTIVITATEA PRAM-TM

Nr crt

Tipul aparatului

Scopul

Cerinţe (Performanţe)

1.

Trusa de încercare cu tensiune mărită

Tensiune variabilă

0-80Kv ca; 0-80Kv cc;

Curent maxim: l0mA; Afişaj tensiune

rezoluţie 0,lKv; Afişaj curent

0-lO0µA rezol. lµA;

1-1O mA rezol. O, lmA Alte cerinţe

transportabilă, să poată funcţiona în mediu exterior;

2.

Punte Thomson

Clasa 0,2;

Rezoluţie: 0,001 Q

Să funcţioneze în condiţii de teren;

Alimentare cu acumulatori de 9-12V

3.

Locator defecte cabluri de energie electrică

a) Încercarea izolaţiei căilor de curent primare ale întrerupătoarelor având Un până la 35 Kv inclusiv.

b) Măsurarea curentului de fugă pe coloanele izolante ale IO-110 KV.

c) Măsurarea curentului de conducţie la descărcătoarele cu rezistenţă variabilă.

d) Măsurarea tensiunii de amorsare la frecvenţă industrială a descărcătoarelor cu rezistenţă variabilă.

e) Încercarea izolaţiei înfăşurării primare cu tensiune alternativă mărită aplicată la transformatoare de curent până la 35 KV inclusiv.

f) Verificarea izolaţiei cablurilor de energie (6,10,20 KV) cu tensiune înaltă continuă.

g) Încercarea izolaţiei barelor colectoare cu tensiune de frecvenţă industrială.

a) Să fie modulară,

b) Să conţină toate anexele pentru executarea în condiţii de siguranţă a încercărilor din punct de vedere a securităţii personalului

a) Măsurarea rezistenţei ohmice a înfăşurărilor la transformatoarele de putere.

b) Măsurători de rezistenţă în circuitele de automatizare

a) Depistarea defectelor în cablurile de energie electrică, localizarea traseelor.

b) Diagnosticarea instalaţiei de TM.

a) Să poată identifica trasee şi locuri de defect la cabluri de energie cu şi fără manta cu tensiuni nominale până la 20 KV şi secţiuni până la 240 mmp pozate în zona căii ferate electrificate (cu numeroase subtraversări de reţele de sine CF şi curenţi vagabonzi);

b) Să poată stabili cu exactitate locul de defect chiar şi în cazul unei rezistenţe mari la locul de defect astfel încât să nu mai fie necesară arderea

defectului;

c) Să poată stabili adâncimea de îngropare a cablului sub reţeaua de şine CF şi în afara ei pentru valori ale acesteia

cuprinse intre O,8 şi 3 m

4.

Osciloscop digital cu memone s1 2 spoturi

Diagnosticarea releelor complexe din STE.

5.

Trusa de verificat relee complexe

Verificarea şi trasarea caracteristicilor pentru releele de distanta şi direcţionale utilizate în STE.

monofazat variabil între O şi 5 A afişat cu o rezoluţie de 0,01A;

de teren.

6.

Punte Schering

Măsurarea tangentei unghiului de pierderi dielectrice şi a capacităţii izolaţiei complexe a transformatoarelor.

măsurătorii.

a) Banda de frecvenţă 20 MHZ;

b) 2 intrări;

c) Alimentare de la baterii Ni-Cd

d) Memorie: 1O x n înregistrări

e) Funcţii de multimetru (V, A, continuitate, diode, temperatură)

f) Să poată funcţiona în condiţii de teren

a) Să fumizeze tensiune monofazată variabilă între O şi 100 Vc.a. afişată cu o rezoluţie de 0,1 V;

b) Să fumizeze curent

c) Să asigure un decalaj variabil continuu între tensiune şi curent între O şi 360° afişat cu o rezoluţie de 1°;

d) Să poată funcţiona în condiţii

a) Trusa trebuie să conţină toate anexele (condensator etalon, transformator ridicător de tensiune până la 10 Kv);

b) Să poată funcţiona în condiţii de teren;

c) Să nu fie sensibilă la acţiunea câmpurilor electromagnetice create de instalaţiile în funcţie aflate în imediata vecinătate în timpul efectuării

Anexa nr. 4

la instrucţiunile nr. 357

PERIODICITATEA CONTROL ULUl

EFECTUAT DE CĂTRE ŞEFUL DE LABORATOR PRAM-TM

LA FORMAŢIILE DE LUCRU ŞI LA INSTALAŢIILE DE ELECTRIFICARE

Nr. crt.

Controlul formaţiilor

Periodicitatea

Observaţii

1

Circuite secundare

lunar

2

Circuite primare

lunar

3

Verificări mijloace de protecţie

electroizolante

lunar

4

Reparaţii relee

lunar

5

Măsurători la instalaţiile ELF şi/sau LC

trimestrial

6

Punct de lucru PRAM

lunar

7

Telemecanizare

lunar

Controlul sistemele de protecţie, comandă - control, automatizări şi telemecanică din instalaţiile de

electrificare

Periodicitatea

1

Instalatiile din STE

trimestrial

2

Instalatiile din PS, PSS şi CDS

semestrial

3

Instalaţia de automatizare a grupurilor

electrogene

Anual

Anexa nr. 5

la instrucţiunile nr. 357

FIŞĂ DE VERIFICARE TEHNICĂ NR. 1

BARE COLECTOARE DE MEDIE TENSIUNE

1) Caracteristici: a) Tensiunea nominală;

b) Puterea de scurtcircuit a sistemului energetic naţional (SEN) pe bara colectoare.

2) Temperatura mediului pentru efectuarea măsurătorii să fie mai mare sau egală cu +10° C, iar umiditatea relativă a aerului ambiant să fie de cel mult 80%.

3) Verificări şi măsurători în exploatare

Nr. crt.

Denumirea probei

Indicaţii şi valori de control

Momentul efectuării probei

Metode folosite şi/sau

aparate folosite

1

Măsurarea rezistenţei de izolaţie

Riz2:.1000MQ

PIF; RC; RIA

Megohmmetru inductor de 2500V

(citirea după 1 minut)

2

Încercarea izolaţiei cu tensiune alternativă mărită de 50Hz timp de

1 minut

Un (KV)

6

1

o

2

o

2

5

PIF

Instalaţie de tensiune alternativă marită de 50 Hz (Kenotron)

Uînc. (KV)

2

o

2

8

5

o

5

7

3

Măsurarea rezistenţei ohmice de contact la îmbinările barelor şi la toate derivaţiile de la barele colectoare

sau

standardului german: u .:S 6 mV

la aplicarea unui curent

continuu de 100 A

PIF; RC; RIA

La 1=100 A c.c. aplicat se citeşte Du [mV].

4

Verificarea izolatoarelor şi a distanţelor de izolare şi

de protecţie

Se vor înlocui izolatoarele care prezintă defecte

PIF; RT; RC; RIA

5

Măsurarea rezistenţei de trecere la priza de pământ

Ztp :SO,1 Rpp [Q]

PIF; RC; RIA

Metoda V-A în c.a.

La Imin. = 50 Ac.a. aplicat se citeşte Du [mV]

a) Re _:S 0,06Q ,

b) conform

a) Metoda V-A în c.c.

b) Ampermetru şi voltmetru de clasa precizie 0,5

Anexa nr. 6

la instrucţiunile nr. 357

FIŞĂ DE VERIFICARE TEHNICĂ NR. 2

ÎNTRERUPĂTOR TIP IO 110 KV

1) Caracteristici: Un=ll0 KV; In=1600 A; Ilt(ef)=31,5 KA*4s; Ild= 80 KA; lrup. sim.=31,5 KA; Prup.= 6000MVA

2) Temperatura mediului pentru efectuarea măsurătorii să fie mai mare sau egală cu +10° C, iar

umiditatea relativă a aerului ambiant să fie de cel mult 80%.

3) Verificări şi măsurători în exploatare la IO 11O KV şi la MOP (se respectă ordinea de mai jos)

Nr. crt.

Denumirea probei

Indicaţii şi

valori de control

Momentul

efectuării probei

Metode folosite şi/sau

aparate folosite

1

Măsurarea rezistenţei de izolaţie a circuitului pnmar

Riz 2:. 5000MQ la PIF;

Riz 2:. 3000 MQ în

exploatare.

PIF; RT; RC; RIA

Megohmmetru inductor de 2500V

(citirea după 1 minut)

2

Măsurarea curentului de fugă pe coloana izolantă

lfc :S lO0µA la aplicarea U=50KVcc

(întrerupătorul în stare deconectat)

PIF; RC; RIA

Kenotron

3

Încercarea uleiului din camerele de stingere şi cuvă

(Atenţie: nu se verifică uleiul din coloana izolantă decât dacă apar scurgeri la

garnituri şi vizor)

Ect 2:. 160KV la PIF;

Ect 2:. 90KV în exploatare.

La ETlO

Ect 2:. 120KV la PIF;

Ect 2:. 75KV în

exploatare.

PIF; RT; RC; RIA

Aparat de ulei

Metoda: Se fac 6

determinări pentru fiecare probă şi se calculează media ultimelor 5.

4

Măsurarea rezistenţei ohmice de contact a contactelor principale (Se efectuează după

4-5 manevre de 1-D)

La I=lO0A c.c. aplicat, trebuie ca

11.U= 7 mV/camera;

11.U= 15 mV/faza.

PIF; RT; RC; RIA

(se face media a 3 citiri)

La 1=100 A c.c. aplicat, se citeşte 11.U [mV].

de clasa precizie 0,5

5

Măsurarea timpilor de acţionare şi nesimultaneitate la comutaţie

Tî= 0,1-0,15 s

Tct= 0,04-0,05 s

Tnesimultaneitate este de: 2 ms/camera la deschidere 5 ms/camera la inchidere 5 ms/faza la deschidere

10 ms/faza la inchidere

PIF; RT; RC; RIA

Cronometru tip "MINUT". Media a 3 determinări.

6

Măsurarea rezistenţei de trecere la priza de pământ

Ztp :S O,1 Rpp [Q]

PIF; RC

Metoda V-A în c.a.

(media a 3 determinari)

La Imin.= 50 Ac.a. aplicat,

se citeşte 11.U [mV]

7

Măsurarea rezistenţei

de izolaţie a circuitelor secundare din MOP

Riz 2:. 5 MQ laPIF;

Riz 2:. 1 MQ în

exploatare.

PIF; RT; RC; RIA

Megohmmetru inductor de 1000V

(Citirea după 1 minut)

a) Metoda V-A în c.c.

b) Ampermetru şi voltmetru

8

Incercarea cu tensiune mărită a circuitelor secundare din MOP

Izolaţia trebuie să suporte încercarea fără conturnări sau străpungeri

PIF;

RC(nu mai rar de

6 ani)

Cu TCS 2KV sau megohmmetru inductor de 2500V, timp de 1 minut

9

Măsurarea rezistenţei ohmice a bobinelor de declanşare, anclanşare si electrovalvelor

Rmăs.=(l ± 10%)Rref. de fabrică [Q]

PIF; RIA

la bobine

Metoda V-A sau Puntea Wheatstone sau Thomson

(Sefac 3 determinari)

10

Măsurarea tensiunii minime de acţionare ale bobinelor şi/sau electrovalvelor

Umin=0,85Un

la bobina (electrovalva) de conectare;

Umin=0,7Un

la bobina (electrovalva) de deconectare

PIF; RIA

la bobine

Se va utiliza o sursă de c.c. reglabila şi un voltmetru de clasă de precizie 1,5

11

Verificarea releelor din MOP

Verificarea se face pentru fiecare tip de releu

PIF; RC;

RIA la relee

Conform prevederilor instrucţionale

12

Verificarea mecanică şi hidraulică a MOP

Nu trebuie sa apară pierderi de ulei tip ETlO pe la garnituri sau

îmbinari

PIF; RT; RC; RIA

Control vizual

13

Probe funcţionale la anclanşări şi declanşări repetate

5 la Umin şi Pmin;

5 la Un şi Pn;

5 la Umax şi Pmax

PIF; RT; RC; RIA

Prin acţionarea de la buton sau prin acţionarea protecţiilor de pe trafo.

Anexa nr. 7

la instrucţiunile nr. 357

FIŞĂ DE VERIFICARE TEHNICĂ NR. 3 ÎNTRERUPĂTOR TIP IUP 110 KV

1) Caracteristici: Un=l 10 KV; ln=1250 A; Ilt(ef)=20 KA*4s; Ild (ef)=50 KA; hup. sim.= 13 KA; Prup.= 3000MVA

2) Temperatura mediului pentru efectuarea măsurătorii să fie mai mare sau egală cu +10° C, iar umiditatea relativă a aerului ambiant să fie de cel mult 80%.

3) Verificări şi măsurători în exploatare la IUP 11O KV şi la MR (se respectă ordinea de mai jos)

Nr. crt.

Denumirea probei

Indicaţii şi

valori de control

Momentul

efectuării probei

Metode folosite şi/sau

aparate folosite

1

Măsurarea rezistenţei de izolaţie a circuitului primar

Riz 2:. 5000MQ la PIF;

Riz -> 3000 MQ în

exploatare.

PIF; RT; RC; RIA

Megohmmetru inductor de 2500V

(citirea după 1 minut)

2

Incercarea uleiului din camera de stingere şi coloana izolantă Verificarea nivelului uleiului

Ptr. camera de stingere: Ed 2:. 160KV la PIF;

Ed> 90KVîn

exploatare.

Pentru coloana

Ed 2:. 160KV la PIF;

Ed> 160KV în

exploatare

PIF; RT; RC; RIA

Aparat de ulei

Metoda: Se fac 6

determinări pentru fiecare probă şi se calculează media ultimelor 5.

3

Măsurarea rezistenţei ohmice de contact a contactelor principale (Se efectuează după

4-5 manevre de 1-D)

La I=lOOA c.c. aplicat, trebuie ca

DU<- 12mV

PIF; RT; RC; RIA

se citeşte U [mV].

4

Măsurarea timpilor de acţionare şi nesimultaneitate la

comutaţie

Tî= 0,16-0,22 s

Td= 0,07-0,09 s

Tnesimultaneitate: 5 ms

PIF; RT; RC; RIA

Cronometru tip "MINUT". Media a 3 determinări.

5

Măsurarea rezistenţei de trecere la priza de pământ

Ztp:SO,l Rpp [Q]

PIF; RC

Metoda V-A în c.a.

(media a 3 determinări)

La Imin.= 50 Ac.a. aplicat,

se citeşte U [mV]

6

Măsurarea rezistenţei de izolaţie a circuitelor secundare

dinMR

Riz 2:. 5 MQ la PIF;

Riz 2:_ 1 MQ în exploatare

PIF; RT; RC; RIA

Megohmmetru inductor de 1000V

(Citirea după 1 minut)

7

Incercarea cu tensiune

mărită a circuitelor secundare din MR

Izolaţia trebuie să suporte

încercarea fără conturnări sau străpungeri

PIF;

RC (numai rar de 6 ani)

Cu TCS 2KV sau

megohmmetru inductor de 2500V, timp de 1 minut

8

Măsurarea rezistenţei ohmice a bobinelor de declanşare, anclanşare

Rmăs.=(1 ± 10%)Rref. de fabrica [Q]

PIF; RIA la

bobine

Metoda V-A sau Puntea Wheatstone sau Thomson

(Se fac 3 determinări)

9

Măsurarea tensiunii

Umin=0,85Un

PIF; RIA la

Se va utiliza o sursă de c.c.

a) Metoda V-A în c.c. (se face media a 3 citiri): La I=100 A c.c. aplicat,

b) Ampermetru şi voltmetru de clasa precizie 0,5

minime de acţionare ale bobinelor

la bobina de conectare;

Umin=0,7Un

la bobina deconectare

bobine

reglabilă şi un voltmetru de clasă de precizie 1,5

10

Verificarea mecanică aMR

Nu trebuie să apară uzuri,

deformări sau fisuri la piesele componente

PIF; RT; RC; RIA

Control vizual

11

Probe funcţionale la anclanşări şi declanşări repetate

5 la Umin la bobina; 5 la Un la bobina;

5 la Umax la bobina

PIF; RT; RC; RIA

Prin acţionarea de la buton sau prin acţionarea protecţiilor.

Anexa nr. 8

la instrucţiunile nr. 357

FIŞĂ DE VERIFICARE TEHNICĂ NR. 4 ÎNTRERUPĂTOR TIP IUP 27,5 KV

1) Caracteristici: Un=27,5 KV; In=l250 A; Imax. serviciu= 1600A timp de 1 ora;

Ilt(ef)=30 KA timp de ls; Ild (ef)=40 KA; Irup. = 16 KA; Prup.= 400 MVA.

2) Temperatura mediului pentru efectuarea măsurătorii să fie mai mare sau egală cu +10° C, iar umiditatea relativă a aerului ambiant să fie de cel mult 80%.

3) Verificări şi măsurători în exploatare la IUP 27,5 KV şi la MR (se respectă ordinea de mai jos)

Nr. crt.

Denumirea probei

Indicaţii şi

valori de control

Momentul efectuării probei

Metode folosite şi/sau

aparate folosite

1

Măsurarea rezistenţei de izolaţie a circuitului primar

Riz 2:. 3000MQ la PIF;

Riz 2:. 1000 MQ în

exploatare

PIF; RT; RC;RA

Megohmmetru inductor de 2500V

(citirea după 1 minut)

2

Încercarea izolaţiei cu tensiune alternativă mărită

Uînc. = 56 KV,

timp de 1 minut Izolaţia trebuie să suporte încercarea fără conturnări

sau străpungeri.

PIF; RC

(dar la 6 ani obligatoriu)

Instalaţie de tensiune alternativă mărită de 50 Hz (Kenotron)

3

Încercarea uleiului din camera de stingere şi coloana izolantă

Verificarea nivelului de ulei

Pentru camera de stingere: Ed 2:. l 40KV la PIF;

Ed 2:. 80KV în

exploatare.

Pentru coloana

Ed 2:. 140KV la PIF;

Ed>- 80KVîn

exploatare

PIF; RT; RC;RA

Aparat de ulei

Metoda: Se fac 6

determinări pentru fiecare probă şi se calculează media ultimelor 5.

4

Măsurarea rezistenţei ohmice de contact a contactelor

principale

(Se efectuează după 4-5 manevre de 1-D)

La I=lO0A c.c. aplicat, trebuie ca

DU< 12mV

PIF; RT; RC;RA

(se face media a 3 citiri)

La 1=100 A c.c. aplicat, se citeşte Du [mV].

de clasa precizie 0,5

5

Măsurarea timpilor

de acţionare la comutaţie

Tî = 0,13-0,17 s Td = 0,04-0,075 s

PIF; RT; RC;RA

Cronometru tip "MINUT". Media a 3 determinări.

6

Măsurarea rezistenţei de trecere la priza de pământ

Ztp .'.S. 0,1 Rpp [Q]

PIF; RC

Metoda V-A în c.a

(media a 3 determinări)

La Imin.= 50 Ac.a. aplicat, se citeşte Du [mV]

7

Măsurarea rezistenţei de izolaţie a circuitelor

secundare din MR

Riz 2:. 5 MQ la PIF;

Riz 2:. 1 MQ în exploatare

PIF; RT; RC;RA

Megohmmetru inductor de 1000V

(Citirea după 1 minut)

8

Încercarea cu tensiune mărită a circuitelor secundare

dinMR

Izolaţia trebuie să suporte încercarea fără conturnări sau străpungeri

PIF;

RC (numai rar de 6 ani)

Cu TCS 2KV sau megohmmetru inductor de 2500V, timp de 1 minut

a) Metoda V-A în c.c.

b) Ampermetru şi voltmetru

9

Măsurarea rezistenţei ohmice a bobinelor de declanşare,

anclanşare

Rmăs.=(1 ± 10%)Rref. de fabrică [Q]

PIF; RA la

bobine

Metoda V-A sau Puntea Wheatstone sau Thomson

(Se fac 3 determinări)

10

Măsurarea tensiunii minime de acţionare ale bobinelor

Umin=0,85Un

la bobina de conectare;

Umin=O,7Un

la bobina deconectare

PIF; RA la

bobine

Se va utiliza o sursă de c.c. reglabilă şi un voltmetru de clasă de precizie 1,5

11

Verificarea mecanică aMR

Nu trebuie să apară uzuri,

deformări sau fisuri la piesele componente

PIF; RT; RC;RA

Control vizual

12

Probe funcţionale la anclanşări şi

declanşări repetate

5 la Umin la bobina; 5 la Un la bobina;

5 la Umax la bobina

PIF; RT; RC;RA

Prin acţionarea de la buton sau prin acţionarea protectiilor.

Anexa nr. 9

la instrucţiunile nr. 357

FIŞĂ DE VERIFICARE TEHNICĂ NR. 5 SEPARATOARE SUB SARCINĂ (tip ISEM; GARDY)

1) Caracteristici

Pentru ISEM: Un=29KV; In=630A; Ilt=lO KAef; Ild=25 KA; Irup=650 A; Prup=l8MV A. Pentru GARDY: Un=25KV; In=400A; Ilt=l0KAef; Ild=25KA; Irup=400A; Prup=l5MV A.

2) Temperatura mediului pentru efectuarea măsurătorii să fie mai mare sau egală cu +10° C, iar umiditatea relativă a aerului ambiant să fie de cel mult 80%.

3) Verificări şi măsurători în exploatare la separatorii sub sarcină şi dispozitive de acţionare (se respectă ordinea de mai jos)

Nr. crt.

Denumirea probei

Indicaţii şi valori de control

Momentul

efectuării probei

Metode folosite şi/sau

aparate folosite

1

Măsurarea rezistenţei de izolaţie a circuitului primar

Riz 2: 3000MQ la PIF;

Riz > 1000 MQ în

exploatare

PIF; RT; RC; RIA

Megohmmetru inductor de 2500V

(citirea după 1 minut)

2

Încercarea izolaţiei cu tensiune alternativă mărită

Uînc. = 56 KV,

timp de 1 minut. Izolaţia trebuie să suporte încercarea fără conturnări

sau străpungeri.

PIF; RC

(dar la 6 ani obligatoriu)

Instalaţie de tensiune alternativă mărită de 50 Hz (Kenotron)

3

Încercarea uleiului din camera de stingere şi coloana izolantă

Ed 2: 130KV la PIF;

Ed 2: 80KV în exploatare.

PIF; RC; RIA

Aparat de ulei Metoda: Se fac 6 determinări pentru fiecare probă şi se calculează media

ultimelor 5.

4

Măsurarea rezistenţei ohmice de contact a contactelor

principale

(Se efectuează după 4-5 manevre de 1-D)

La l=lO0A c.c. aplicat, trebuie ca

11.U -< 9 mV

PIF; RT; RC; RIA

(se face media a 3 citiri)

La 1=100 A c.c. aplicat, se citeşte 11.U [mV].

de clasa precizie 0,5

5

Măsurarea rezistenţei de izolaţie a circuitelor

secundare din MR

Riz 2 5 MQ la PIF;

Riz 2 1 MQ în exploatare

PIF; RT; RC

Megohmmetru inductor de 1000V

(Citirea după 1 minut)

6

Verificarea mecanică a dispozitivului de acţionare

Nu trebuie să apară uzuri, deformări sau fisuri la piesele componente

PIF; RT; RC; RIA

Control vizual

7

Probe funcţionale la conectări şi

deconectări repetate

5 probe la Un

PIF; RT; RC; RIA

Prin acţionarea de la buton sau acţionare manuală

a) Metoda V-A în c.c.

b) Ampermetru şi voltmetru

Anexam. 10

la instrucţiunile nr. 357

FIŞĂ DE VERIFICARE TEHNICĂ NR. 6

SEPARATOARE DE MEDIE ŞI ÎNALTĂ TENSIUNE

tip SME 35 KV; SBE sau STE ll0KV

1) Caracteristici

Pentru SME (SMEP) 35KV: Un=35 KV; ln=l250A; Ilt=30KAef; Ild=75 KA.

Pentru SBE sau STE l lOKV: Un=ll0KV; ln=l250A; Ilt=30KAef; Ild=75KA.

2) Temperatura mediului pentru efectuarea măsurătorii să fie mai mare sau egală cu +10° C, iar umiditatea relativă a aerului ambiant să fie de cel mult 80%.

3) Verificări şi măsurători în exploatare la separatori şi dispozitive de acţionare (se respectă ordinea de mai jos)

Nr. crt.

Denumirea probei

Indicaţii şi valori de control

Momentul efectuării

probei

Metode folosite şi/sau

aparate folosite

1

Măsurarea rezistenţei de izolaţie a circuitului primar

Pentru SME 35KV

Riz 2: 3000MQ la PIF;

Riz> 1000 MQ în

exploatare Pentru SBE (STE) 1l0KV

Riz 2: 5000MQ la PIF;

Riz > 3000 MQ în

exploatare

PIF;

RC (la 6 ani obligatoriu); RIA

Megohmmetru inductor de 2500V

(citirea după 1 minut)

2

Încercarea izolaţiei cu tensiune alternativă mărită

Uînc. = 56 KV, timp de

1 minut Izolaţia trebuie să suporte încercarea fără conturnări

sau străpungeri.

PIF;

RC (la 6 ani obligatoriu)

Instalaţie de tensiune alternativă mărită de 50 Hz (Kenotron)

3

Măsurarea rezistenţei ohmice de contact a contactelor

principale

(Se efectuează după 4-5 manevre de 1-D)

La l=l00A c.c. aplicat, trebuie ca

DU<- 18 mV

PIF; RT;

RC (la 6 ani obligatoriu); RIA

se citeşte U [mV].

4

Măsurarea rezistenţei de izolaţie a circuitelor secundare din dispozitivul de

acţionare

Riz 2 5 MQ la PIF;

Riz 2 1 MQ în exploatare.

PIF; RT; RC; RIA

Megohmmetru inductor de 1000V

(Citirea după 1 minut)

5

Verificarea mecanică şi a blocajelor din

dispozitivul de acţionare

Nu trebuie să apară uzuri, deformări sau fisuri la piesele componente

PIF; RT; RC; RIA

Control vizual

6

Probe funcţionale la închideri şi

deschideri repetate

5 probe la Un

PIF; RT; RC; RIA

Prin acţionarea de la buton sau acţionare manuală

a) Metoda V-A în c.c. (se face media a 3 citiri): La 1=100 A c.c. aplicat,

b) Ampermetru şi voltmetru de clasa precizie 0,5

Anexa nr. 11

la instrucţiunile nr. 357

FIŞĂ DE VERIFICARE TEHNICĂ NR. 7

TRANSFORMATORUL DE PUTERE tip TMUS-NS 16MVA, 110/27,5 KV

1) Caracteristici: S=16 MVA; Unl =l lOKV; U20=27,5 KV; PFe=P0 = 28 KW; Psc=Pcu=98 KW; Usc=l0,6%; I0=2,5%; Tmax. ulei=81°C;

Reglajul tensiunii= ±9 x 1,78%; 50Hz; Masa uleiului=l4,4 t; Masa totală=41,4 t

2) Temperatura mediului pentru efectuarea măsurătorii să fie mai mare sau egală cu+ 10° C, iar umiditatea relativă a aerului ambiant să fie de cel mult 80%.

Măsurătorile se efectuează la 2 temperaturi ale înfăşurărilor

a) +50°C (la o oră după scoaterea de sub tensiune);

b) Temperatura mediului ambiant (Se admite ca diferenţa dintre temperatura de fabrică şi temperatura de măsurare în exploatare să fie de: ±_5°C.

ATENŢIE: se vor efectua corecţiile de măsurare la temperatura de +20°C

3) Verificări şi măsurători în exploatare (Se respectă ordinea de mai jos)

Nr. crt.

Denumirea probei

Indicaţii şi

valori de control

Momentul efectuării

probei

Metode folosite şi/sau

aparate folosite

1

Încercarea uleiului din cuvă, conservator şi comutator.

Nivelul de ulei în conservator.

Ed 160 KV/cm în

exploatare

Ed 125 KV/cm.

NOTA: În caz că rigiditatea dielectrică a uleiului din ruptor este sub 100 KV/cm, se va înlocui uleiul din ruptor.

PIF;

RT (anual); RIA(la schimbarea uleiului)

Aparat de ulei Metoda: Se fac 6 determinări pentru fiecare probă şi se calculează media ultimelor 5.

2

Măsurarea rezistenţei de izolaţie R60"

R60" =70%x R60"

valoarea din fabrică;

R60" 600 MQ la 20°C; R60" ->180 MQ la 50°C-,

NOTA: La o scădere

bruscă de la un an la altul de mai mult 40% al R60 ", se va face o analiză specială pentru a se stabili cauzele şi măsurile de remediere.

PIF;

RT(anual); RC; RIA.

Megaohmmetru inductor de 2500V

(citirea după 1 minut)

3

Măsurarea coeficientului de absorbţie

Kabs= R60" I RlS"

Kabs 1,5;

Kabs > 1,2

PIF;

RT(anual); RC; RIA.

Megaohmmetru inductor de 2500V

(citirea după 15" şi 60")

a) Recoltarea se face în lunile aprilie-septembrie.

b) În cuva şi conservator : Ed 220 KV/cm la PIF;

c) În ruptor

a) La PIF

b) În exploatare

a) La PIF

b) În exploatare

4

Măsurarea tg o şi a capacităţii izolaţiei complexe a înfăşurărilor

Tgo :::: 0,75%;

Tg o S 2,5% la 20°C;

Tg o < 7 % la 50°C;

PIF;

RT(anual); RC; RIA.

Puntea Schering Tensiunea aplicată= 10 KV

5

Măsurarea rezistenţei ohmice a înfăşurărilor în curent continuu

Rezistenţa măsurată să nu difere cu± 2% faţă de rezistenţa din fabrică măsurată la aceeaşi

temperatură

PIF;

RT(anual); RC; RIA.

(se face media a 3 citiri);

6

Verificarea comutatorului de reglaj sub sarcina

servomotor;

În exploatare

R60" -> 2 MQ la 20°C-'

PIF;

RT(anual); RC; RIA.

Megohmmetru inductor de 1000V

(citirea după 1 minut)

b) Verificarea sensului corect de rotire a comutatorului şi blocarea lui pe primul şi ultimul plot;

Nu se va acţiona la temperatura uleiului mai mică de -10° C sau dacă temperatura din

interiorul dispozitivului este mai mică de 0° C

Se vor efectua probele pentru curaţirea suprafeţelor contactelor

c) Verificarea etanşeităţii dispozitivului de acţionare, a stării fizice şi funcţionalităţii releelor, contactoarelor, microîntrerupătoare­ lor, termostatului, a rezistenţei de încălzire, starea mecanică şi de

blocare.

Sunt cele stabilite pentru fiecare element în parte în instrucţii sau buletine de fabrică.

Sunt cele stabilite pentru fiecare element în parte în instrucţii sau fişe tehnologice.

d) Verificarea concordanţei poziţiei ploturilor de pe trafo cu indicaţia din

camera de comandă.

Se constată concordanţa

Prin control vizual

7

Verificare grupei de conexmm ş1 a polarităţii

Rezultatul verificării trebuie să confirme notaţiile de pe trafo

PIF;

Intervenţii la înfăşurări şi la

conexmm

Metoda curentului continuu

a) La PIF

b) În exploatare

a) Metoda V-A în c.c.

b) Ampermetru şi voltmetru de clasa precizie 0,5.

a) Măsurarea rezistenţei de izolaţie a circuitelor de comandă, protecţie, semnalizare şi

8

Măsurarea raportului de transformare (erorii de raport)

Eroarea: e :S 0,5% pentru fiecare plot

PIF;

Intervenţii la în:f'aşurări; După declanşări pnn protecţia defectelor

interne.

Metoda voltmetrelor

(clasa de precizie 0,2)

sau

Trusă pentru măsurarea erorii de raport.

9

Măsurarea pierderilor şi a curentului de mers în gol la tensiune redusă sau nominală

IO = (O,1---10)% 1n

sau valorile din fabrică

PIF (în lipsa buletinului de fabrică); După reparaţie în

ateliere.

Metoda celor două wattmetre

(clasa de precizie 0,2)

10

Verificarea corespondenţei fazelor

Fazele trebuie să corespundă notaţiilor

PIF;

După demontarea barelor.

Control vizual

11

Măsurarea rezistenţei de izolaţie a jugului, buloanelor, schelelor, pachetului de tole

Buletin de fabrică: R60" > 5 MQ

(Măsurarea se face

obligatoriu înainte de cuvare)

PIF

(buletinul de fabrică)

Megaohmmetru inductor de 500V

(citirea după 1 minut)

12

Verificarea înclinării capacului şi a conductelor de legatură între cuvă şi conservator

(1-2)%;

(2-4)%

PIF;

Demontarea conductelor; Inlocuirea releelor de

gaze.

Conform instrucţiunilor furnizorului şi a fişelor tehnice specifice

13

Verificarea traductoarelor de temperatura, a nivelului de ulei, a releelor de gaze şi a circuitelor acestora

funcţionării corecte

Riz. -> 2 MQ la 20°C

Toate accesoriile trebuie să

funcţioneze corect

PIF;

RT(anual); RC;

RIA(lucrari

in circuitele respective).

Megaohmmetru inductor de 500V

(citirea după 1 minut) Verificările se efectuează conform instrucţiunilor furnizorului şi a fişelor

tehnice specifice

14

Verificarea sistemului de răcire - ventilaţie

supratemperatură.

Riz. -> 2 MQ la 20°C

Se verifică sensul corect de rotire a ventilatoarelor

PIF;

RT(anual); RC;

RIA(lucrari în circuitele respective).

Megaohmmetru inductor de 1000V

(citirea după 1 minut)

Se efectuează 2 probe

a) Inclinarea capacului

b) Inclinarea conductelor pentru releele de gaze

a) verificarea rezistenţei de izolaţie

b) verificarea

a) Rezistenţa de izolaţie a circuitelor, a elementelor componente şi a electroventilatoarelor

b) Probe funcţionale (pornire manuală şi automată la

- una manuală

- una automată

15

Verificarea protecţiei de cuvă

reglaj

Riz.>- 10 MQ la20°C

PIF;

RT(anual); RC;

RIA(După funcţionarea protecţiei de cuvă)

Megaohmmetru inductor de 2500 V

(citirea după 1 minut)

Se va utiliza trusa de curect şi tensiune (TCT)

a) măsurarea rezistenţei de izolaţie a cuvei faţă de şină

b) funcţionarea corectă a protecţiei de cuvă la curentul stabilit în tabelul de

NOTĂ: După verificarea TRAFO 16 MVA, se verifică obligatoriu transformatorul de curent de 110 KV şi protecţiile montate pe transformatorul de putere.

Anexam. 12

la instrucţiunile nr. 357

FIŞĂ DE VERIFICARE TEHNICĂ NR. 8 TRANSFORMATOARE DE PUTERE

cu Sn :::_ 1 MVA şi Un< 60 KV

1) Caracteristici: Sunt cele trecute de fabricant pe plăcuţă

2) Temperatura mediului pentru efectuarea măsurătorii să fie mai mare sau egală cu +10° C, iar umiditatea relativă a aerului ambiant să fie de cel mult 80%.

Temperatura în:f'aşurării când se efectuează măsurătoarea să fie cât mai aproape de cea din fabrică de + 20°C cu diferenţa de ± 5°C.

_ATENŢIE: se vor efectua corecţiile de măsurare la temperatura de +20°C

3) Verificări şi măsurători în exploatare (Se respectă ordinea de mai jos)

Nr. crt.

Denumirea probei

Indicaţii şi valori de control

Momentul efectuării

probei

Metode folosite şi/sau

aparate folosite

1

Încercarea uleiului

Recoltarea se face în lunile aprilie-septembrie.

Ed 2'.'_ 180 KV/cm la PIF;

Ed> 120 KV/cm în

exploatare

PIF;

RT (anual); RIA(la schimbarea

uleiului)

Aparat de ulei Metoda: Se fac 6 determinări pentru fiecare probă şi se calculează media

ultimelor 5.

2

Măsurarea rezistenţei de izolaţie R60"

R60" > 90 MQ la 50°C

PIF;

RT(anual); RC; RIA.

Megohmmetru inductor de 2500V

(citirea după 1 minut)

3

Măsurarea coeficientului de absorbţie la 20 °C

Kabs= R60" / Rl 5"

Kabs 2'.'_ 1,3;

Kabs 21,2

PIF;

RT(anual); RC; RIA.

Megohmmetru inductor de 2500V

(citirea după 15" si 60")

4

Măsurarea tg 8 şi a capacităţii izolaţiei complexe a înfăşurări!or

Tg 8 _:S 2,5% la 20°C; Tg 8 _:S 7 % la 50°C;

PIF; RC (2 RT

La trafo serv1c11 interne din

ST)

Puntea Schering

5

Măsurarea rezistenţei ohmice a în:f'aşurărilor în curent continuu pe

fiecare plot

Rezistenţa măsurată să nu difere cu± 2% faţă de rezistenţa din fabrică măsurată la aceeaşi

temperatură

PIF;

RT(anual); RC; RIA.

(se face media a 3 citiri);

6

Verificarea comutatorului la trafo fără reglaj sub

sarcină

Conform instrucţiunilor furnizorului şi, în lipsa acestora, conform fişei

tehnologice

PIF; RIA

(La orice decuvare).

Controlul stării contactelor şi al presiunii pe contacte. Se vor măsura rezistenţele

ohmice pe fiecare plot.

a) Pentru Unl < 60 KV: R60"2'.'_ 300 MQ la 20°C;

b) Pentru Un2 < 500 V: R60" > 2 MQ la 20°C.

a) La PIF

b) În exploatare

a) Metoda V-A în c.c.

b) Ampermetru şi voltmetru de clasă precizie 0,2 sau 0,5.

7

Verificarea grupei de conexmm ş1 a polarităţii

Rezultatul verificării trebuie să confirme notaţiile de pe trafo

PIF;

Intervenţii la înfăşurări şi la

conexmm

Metoda curentului continuu

(3 probe)

8

Măsurarea raportului de transformare (erorii de raport)

Tensiunea între faze să nu difere cu mai mult de 2%.

Eroarea: e .:S._0,5% pentru

fiecare plot

PIF;

După declanşări la defectele interne

(arderea siguranţei).

Metoda voltmetrelor (clasa de precizie 0,2) sau

Trusa WMUT-lOOH

9

Verificarea corespondenţei fazelor

Fazele trebuie să corespundă notaţiilor de pe transformator şi a fazelor

sistemului

PIF;

După

demontarea barelor.

Control vizual

Anexam. 13

la instrucţiunile nr. 357

FIŞĂ DE VERIFICARE TEHNICĂ NR. 9 TRANSFORMATOARE DE MĂSURĂ DE TENSIUNE

1) Caracteristici: Sunt cele trecute de fabricant pe plăcuţa transformatorului.

2) Temperatura mediului pentru efectuarea măsurătorii să fie mai mare sau egală cu +10° C, iar umiditatea relativă a aerului ambiant să fie de cel mult 80%.

Temperatura înfaşurării când se efectuează măsurătoarea să fie cât mai aproape de cea din fabrică de + 20°C cu diferenţa de + 5°C.

3) Verificări şi măsurători în exploatare (Se respectă ordinea de mai jos)

Nr. crt.

Denumirea probei

Indicaţii şi

valori de control

Momentul efectuării probei

Metode folosite şi/sau

aparate folosite

1

Încercarea uleiului din cuvă

(aspect; impurităţi; rigiditate dielectrică, tg 8, prezenta apei)

(La transformatoarele de 6-60KV proba este facultativă; se preferă înlocuirea uleiului din cuvă

la 6---10 ani).

Recoltarea se face în sezonul cald, de regulă în perioada aprilie­ septembrie.

Ed 2:. 140 KV/cm la PIF;

Ed 2:_ 120 KV/cm în

exploatare

Ed 2:. 160 KV/cm la PIF;

Ed 2:. 140 KV/cm în

exploatare

PIF;

RT (anual); RC;

RIA(la schimbarea uleiului)

Aparat de ulei

Metoda

Se fac 6 determinări pentru fiecare probă ş1 se calculează media ultimelor 5 determinări.

2

Măsurarea rezistenţei de izolaţie a în:f'aşurărilor R60"

R60" > 2000 MQ

R60" > 50 MQ

PIF;

RT(anual); RC; RIA.

Megaohmmetru inductor de 2500V

(citirea după 1 minut)

3

Măsurarea tg o şi a

capacităţii izolaţiei complexe a în:f'aşurăriior

(Se face numai la TTcu Un>

J JOKV)

Tg o S 3 % în

exploatare;

Uînc=2KV timp de l' sau 2500V cc timp de l '.

In timpul încercării nu

trebuie să apară străpungeri sau conturnări

PIF;

RT(anual); RC; RA.

Puntea Schering (Tensiunea de alimentare este de 1O KV).

4

Încercarea izolaţiei înfăşurării secundare cu tensiune alternativă

mărită

PIF şi RIA

Trusa tip TCS -2 sau Megaohmmetru inductor de 2500V

(aplicarea tensiunii timp de 1 minut)

5

Încercarea izolaţiei primare cu tensiune mărită, 50 Hz

(Se face numai la

TT până la 35 KV)

PIF şi RIA

Instalaţie de tensiune alternativă mărită de 50 Hz (Kenotron)

Un

(KV)

6

12

25

35

Uînc

(KV)

18

25

45

63

a) Ptr. TT 6-60KV

b) Ptr. TT 110 KV

a) Pentru înfăşurarea primară

b) Pentru înfăşurarea secundară

a) Pentru TEMU ll0KV: Tg 8 S 1,2% la PIF;

b) Pentru TECU l lOKV: Tg8_:S0,37%

6

Măsurarea rezistenţei ohmice a înfăşurărilor (facultativ în

exploatare)

Rezistenţa măsurată să nu difere cu± 2% faţă de rezistenţa din fabrică măsurată la aceeaşi

temperatură

PIF; RIA

(intervenţii, reparaţii la în:f'aşurări).

(se face media a 3 citiri);

7

Verificarea polarităţii

Polaritatea trebuie să corespundă cu notaţia bornelor

PIF; RIA

(intervenţii,

reparaţii la în:f'aşurări).

Metoda curentului continuu

8

Măsurarea raportului de transformare pentru toate înfăşurările

secundare

Se compară cu datele înscrise pe eticheta transformatorului

PIF; RIA

(intervenţii, reparaţii la în:f'aşurări).

Metoda voltmetrelor

(clasa de precizie 0,2)

9

Determinarea erorilor de unghi şi de raport

Conform normelor metrologice

RIA

(conform

normelor metrologice)

Ridicarea caracteristicii de mers în gol

Uaplicat= (O l,3)*Un;

Io = (0,1----lO)o/o*In la tensiunea nominală

PIF sau bănuială de defect

de clasă precizie 0,2 sau 0,5.

11

Măsurarea sarcinii secundare

Ss =Un* !sarcina [VA];

Ss < Sn a transformatorului pentru clasa de prec1z1e dată

PIF sau la modificări în circuitele de tensiune.

Măsurarea se execută după montajul definitiv al circuitului alimentat de transformatorul de tensiune, cu toate aparatele şi releele

conectate.

12

Verificarea integrităţii circuitului antiferorezonant la transformatoarele capacitive

TECU llOKV

In cazul alimentării unităţii de bază la 30 KV, atunci

URI = (20---45) V;

IRl = (0,02---0,05) A.

sau

URI< 20V şi IRl> 0,02A URI> 45V şi IRl> 0,05A

PIF; RT(la

2 ani); RC; RIA (la funcţionări intempestive ale protecţiilor sau în cazul unor eron mari la măsurarea tensiunii).

Proba constă în măsurarea căderii de tensiune pe rezistenţa cu silit (URI) din circuitul antiferorezonant, conform metodologiei indicate în instrucţiunile de exploatare. În caz de dubiu, se măsoară şi curentul prin rezistenţă (IRl).

Verificarea se face aplicând o tensiune redusă de 30 KV, de la o sursă independentă, direct pe unitatea de bază a ansamblului de

condensatoare de înaltă tensiune, fixată de capacul

cuvei inductive.

13

Măsurarea rezistenţei de trecere la priza de pământ

Ztp _:S 0,1 Rpp [Q] la Imin = 50A, 50 Hz

PIF; RC.

Se aplică metoda mV-A în curent alternativ, 50 Hz.

a) Metoda V-A în c.c.

b) Ampermetru şi voltmetru de clasă precizie 0,5.

a) Metoda V-A în c.a., 50 Hz

b) Ampermetru şi voltmetru

a) TECU 110 este normal, când

b) TECU 11O este defect, când

Anexam. 14

la instrucţiunile nr. 357

FIŞĂ DE VERIFICARE TEHNICĂ NR.10

TRANSFORMA TOARE DE MĂSURĂ DE CURENT de 6---60 KV şi 110 KV

1) Caracteristici: Sunt cele trecute de fabricant pe plăcuţa transformatorului.

2) Temperatura mediului pentru efectuarea măsurătorii să fie mai mare sau egală cu +10° C, iar umiditatea relativă a aerului ambiant să fie de cel mult 80%.

Temperatura înfaşurării când se efectuează măsurătoarea să fie cât mai aproape de cea din fabrică de + 20°C cu diferenţa de ± 5°C.

3) Verificări şi măsurători în exploatare (Se respectă ordinea de mai jos)

Nr. crt.

Denumirea probei

Indicaţii şi valori de control

Momentul efectuării probei

Metode folosite şi/sau

aparate folosite

1

Incercarea uleiului din cuvă

(La transformatoarele de 6-60KV proba este facultativă; se preferă înlocuirea uleiului din cuvă la 6---10 ani).

Recoltarea se face în sezonul cald, de regulă în perioada aprilie­ septembrie

Ed> 120 KV/cm în

exploatare

Ed> 140 KV/cm în

exploatare

PIF; RT; RC;

RIA(la schimbarea uleiului)

Aparat de ulei

Metoda

Se fac 6 determinări pentru fiecare probă ş1 se calculează media ultimelor 5 determinări.

2

Măsurarea rezistenţei de izolaţie a înfăşurărilor

R60"

Pentru înfăşurarea primară

R60" 2'.: 2000 MQ

Pentru înfăşurările secundare

R60" > 50 MQ

PIF; RT; RC; RIA.

Megaohmmetru inductor de 2500V

(citirea după 1 minut)

3

Măsurarea tg o a

izolaţiei complexe a înfăşurărilor

(Se face numai la TC

cu Un= l lOKV)

Pentru CESU 11OKV

Tg o S 1,2% la PIF;

Tg o S 3 % în exploatare

PIF; RT; RC; RIA.

Puntea Schering (Tensiunea de alimentare este de 1O KV).

4

Încercarea izolaţiei înfăşurării secundare cu tensiune alternativă mărită

Uînc=2KV c.a. timp de 1' sau 2500V c.c. timp de 1'. In timpul încercării nu trebuie să apara

străpungeri sau conturnări

PIF şi RIA

Trusa tip TCS -2 sau Megaohmmetru inductor de 2500V

(aplicarea tensiunii timp de

1 minut)

a) Pentru TC 6-60KV: Ed 2'.'_ 140 KV/cm la PIF;

b) Pentru CESU 110 KV: Ed 2'.'_ 160 KV/cm la PIF;

a) La TC 6-60 KV,

b) La CESU ll0KV, R60" > 5000 MQ

5

Încercarea izolaţiei primare cu tensiune mărită, 50 Hz

(Se face numai la TC de 6---60 KV)

PIF şi RIA

Instalaţie de tensiune alternativă mărită de 50 Hz (Kenotron)

Un

(KV)

6

12

25

35

Uînc

(KV)

18

26

45

63

TC din import se vor încerca cu 90% Uînc din

fabrică.

6

Măsurarea rezistenţei ohmice a înfăşurăriior (facultativ în

exploatare)

Rezistenţa măsurată să nu difere cu ± 2% faţă de rezistenţa din fabrică

măsurată la aceeaşi temperatură

PIF; RIA

(intervenţii, reparaţii la înîaşurări).

(se face media a 3 citiri);

7

Verificarea polarităţii

Polaritatea trebuie să corespundă cu notaţia bornelor

PIF; RIA

(intervenţii,

reparaţii la înîaşurări).

Metoda curentului continuu

8

Măsurarea raportului de transformare (Se face la curent

nominal)

Se compară cu datele înscrise pe eticheta transformatorului

PIF; RIA

(intervenţii, reparaţii la înîaşurări).

Se utilizează trusa de 1200A şi ampermetre de curent alternativ

(clasa de precizie 0,2 sau

0,5)

9

Determinarea erorilor de unghi şi de raport

Conform normelor metrologice

RIA­

conform normelor metrologice

Ridicarea curbei volt-amper (facultativ în

exploatare)

Curbele se compară cu cele iniţiale sau cu cele ridicate la transformatoare de acelaşi tip.

PIF sau bănuială de defect

11

Măsurarea sarcinii secundare

Ss = U * Isn [VA];

Ss < Sn a transformatorului pentru clasa de precizie dată

PIF sau la modificări în circuitele de curent.

Măsurarea se execută după montajul definitiv al circuitului alimentat de transformatorul de curent, cu toate aparatele şi releele conectate.

Se utilizează aparate de masură de clasă de precizie de 0,2 sau 0,5

12

Măsurarea rezistenţei de trecere la priza de pământ

Ztp :S 0,1 Rpp [Q]

la Imin = 50A, 50 Hz

PIF; RC.

Se aplică metoda mV-A în curent alternativ, 50 Hz.

a) Metoda V-A în c.c.

b) Ampermetru şi voltmetru de clasă precizie 0,2 sau 0,5.

a) Metoda V-A în c.a., 50 Hz

b) Ampermetru şi voltmetru de clasă precizie 0,2 sau 0,5.

Anexam. 15

la instrucţiunile nr. 357

FIŞĂ DE VERIFICARE TEHNICĂ NR. 11 DESCĂRCĂTOARE

1) Caracteristici: Tensiune nominală; Curentul de conducţie; Tensiunea de amorsare.

2) Temperatura mediului pentru efectuarea măsurătorii să fie mai mare sau egală cu +10° C, iar umiditatea relativă a aerului ambiant să fie de cel mult 80%.

3) Verificările si măsurătorile se efectuează anual, în laborator, înainte de începerea sezonului descărcărilor atmosferice (de obicei primăvara) prin demontarea din instalatie.

4) Verificări şi măsurători în exploatare (Se respectă ordinea de mai jos)

Nr. crt.

Denumirea probei

Indicaţii şi

valori de control

Momentul

efectuării probei

Metode folosite şi/sau

aparate folosite

1

Măsurarea curentului de conducţie cu scoatere de sub tensiune

1cc = 300---500 µA

1cc = 140---450 µA

PIF; Anual (primăvara); RC; RIA.

Kenotron

2

Măsurarea tensiunii de amorsare la 50 Hz

metalic 25KV

PIF; Anual (primăvara); RC; RIA.

Kenotron

(Media a 5 încercări)

3

Verificarea contorului

contorului

Contorul trebuie să înregistreze toate impulsurile

PIF; RC; RIA.

Metoda

Se descarcă pe contor un condensator de circa 2µF încărcat cu inductorul la 2500V. (Se fac 3 încercări)

4

Măsurarea rezistenţei de trecere la priza de pământ

Ztp.S0,1 Rpp [Q]

la Imin = 50A, 50 Hz

PIF; RC; RIA.

Se aplică metoda mV-A în curent alternativ, 50 Hz.

a) Pentru tipurile de DRV din IFTE-ELF

b) Pentru descarcatoarele cu oxid metalic (ZnO) la 33KVcc

a) Ua 2:. 25 KV ptr. DRVL 12;

b) Ua 2:. 32 KV ptr. DRVL 18;

c) Ua 2:. 42 KV ptr. DRVL 24;

d) Ua 2:. 49 KV ptr. RVS 20;

e) Ua 2:. 50 KV ptr. RVS 30;

f) Ua 2:. 36 KV ptr. oxid

a) verificarea mecanică;

b) verificarea izolaţiei;

c) functionarea

Anexam. 16

la instrucţiunile nr. 357

FIŞĂ DE VERIFICARE TEHNICĂ NR. 12

INSTALAŢII DE LEGARE LA PĂMÂNT în STE 110/27,5 KV

1) Caracteristici: Rpp .:S 0,5 Q; starea de umiditate a solului; tensiunea de atingere (Ua); tensiunea de pas (Upas).

2) Temperatura mediului pentru efectuarea măsurătorii să fie mai mare sau egală cu +10° C.

3) Recomandare: verificările si măsurătorile se efectuează pe cât posibil în perioada de secetă (de obicei când pamântul este foarte uscat).

4) Verificări şi măsurători în exploatare (Se respectă ordinea de mai jos)

Nr. crt.

Denumirea probei

Indicaţii şi valori de control

Momentul efectuării

probei

Metode folosite şi/sau

aparate folosite

1

Măsurarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ

Rpp .:S 0,5 Q

PIF;

RT(anual), după 10 ani de exploatare; RC; RIA.

Metoda V-A în c.a.

(media a 3 determinări): la Imin. = 50 Ac.a. aplicat

sau

aparate specializate

2

Verificarea gradului de corodare a instalaţiei de legare la pământ

(Se va efectua de către gestionarul instalaţiei)

Corodarea trebuie să fie mai mică de 1/3 din secţiunea electrodului pentru a fi valabilă

După 10 ani de exploatare şi apoi la 6 am.

Se dezgroapă porţiunea de 0,3-0,7 ma legăturilor la priza de pământ, la cel puţin 2 % din numărul de legături la

priza de pământ

3

Verificarea continuităţii legăturilor de ramificaţie la instalaţia de legare la priza de

pământ

Ztp_:S0,1 Rpp [Q]

PIF; RC.

Metoda V-A în c.a.

(media a 3 determinari)

la Imin.= 50 Ac.a. aplicat, se citeşte 6-U [mV]

4

Măsurarea tensiunilor de atingere şi de pas

Se compară cu valorile admise în proiect sau în normativele în

vigoare

PIF; RC.

Se determină distribuţia potenţialului, a coeficientului de atingere (Ka) şi de pas (Kpas)

Anexam. 17

la instrucţiunile nr. 357

FIŞĂ DE VERIFICARE TEHNICĂ NR. 13

CABLURI DE ENERGIE DE MEDIE TENSIUNE de3 KV, 6 KV, 10 KV şi20 KV

1) Caracteristici: Teniunea nominală (Un), curentul maxim de durată (Imax.), tipul cablului, Lungimea cablului ( L [m] ), mediul în care este pozat.

2) Temperatura mediului pentru efectuarea măsurătorii să fie mai mare sau egală cu +10° C, iar umiditatea relativă a aerului ambiant să fie de cel mult 80%.

Un

(KV)

6

10

20

Uînc

(KV)

21

35

72

Icc(µA)

<200

<200

<600

3) Verificări şi măsurători în exploatare (Se respectă ordinea de mai jos)

Nr. Denumirea Indicaţii şi Momentul

crt. probei valori de control efectuării

Metode folosite şi/sau

aparate folosite

probei

1

Verificare manta PIF;

(înveliş de Nu trebuie să aibă loc RT (la 5

protecţie) din străpungeri în timpul verificării ani); PVC sau PE RIA

Se aplică Ucc= 4 KV timp de 5 minute la PIF şi

1 minut în exploatare.

Kenotron

2

a) La continuitate cu ohmmetru

Verificare valoarea rezistenţei electrice PIF; continuitate şi este zero, iar buzerul va RIA (după identificarea suna. intervenţii

fazelor b) Pentru corespondenţa accidentale)

fazelor, ICF va indica

cu cablul sub tensiune.

3

Verificarea Valorile măsurate se vor PIF; rezistenţei corecta la 1 km şi la 20°C, apoi RIA (după ohmice ale se vor compara cu valorile din intervenţii

conductoarelor şi fabrică accidentale)

ale ecranelor

Se utilizează metoda V-A cu aparate de clasa de precizie .'.Sl sau

Puntea Wheatstone sau

puntea dublu Thomson

4

Verificarea Valorile măsurate şi PIF; rezistenţei de corectate la 1 km şi la 20°C RT (la 5 izolaţie sunt valori de referinţă. ani);

Riz> 50 MQ/km.

Se utilizează

LEC 3 -10 KV;

LEC 12-20KV.

5

a) Coeficientul de absorbţtie

Verificarea K abs = R60"/ R15" PIF; coeficientului de ( Ka?. 1,3 in exploatare). RIA şi când absorbţie şi a b) Indicele de polarizare se face Riz. este indecelui de numai pentru LEC cu izolaţia necores­

polarizare de HIU şi este: punzătoare)

Ip= RlO'/Rl'

(Ip?. 2 in exploatare)

Se utilizează

LEC 3-10 KV;

LEC 12-20KV.

6

PIF;

Încercarea cu RIA şi când

tensiune înaltă Riz. este

continuă necores-

punzătoare

Nu trebuie să aibă loc străpungeri.

Kenotron

a) Se utilizează ohmmetre, buzere sau lămpi de control cu cablul scos de sub tensiune.

b) Pentru fazare se utilizează ICF 6-20 KV

a) LaPJF

b) Jn exploatare: RIA

a) Megaohmmetru de 2500V pentru

b) Megaohmmetru de 5000V pentru

1) Megaohmmetru de 2500V pentru

2) Megaohmmetru de 5000V pentru

Anexam. 18

la instrucţiunile nr. 357

FIŞĂ DE VERIFICARE TEHNICĂ NR.14 CABLURI DE ENERGIE DE JOASĂ TENSIUNE

de Un<1 KV

1) Caracteristici : Teniunea nominală (Un), curentul maxim de durată (Imax.), tipul cablului, lungimea cablului - L [m], mediul în care este pozat.

2) Temperatura mediului pentru efectuarea măsurătorii să fie mai mare sau egală cu +10° C, iar umiditatea relativă a aerului ambiant să fie de cel mult 80%.

3) Verificări şi măsurători în exploatare (Se respectă ordinea de mai jos)

Nr. Crt.

Denumirea probei

Indicaţii şi valori de control

Momentul efectuării

probei

Metode folosite şi/sau

aparate folosite

1

Verificare continuitate şi identificarea fazelor

Pentru corespondenţa fazelor, ICF va indică

PIF;

RIA (după intervenţii accidentale)

buzere sau lămpi de control cu cablul scos de sub tensiune.

cablul sub tensiune.

2

Verificarea rezistenţei de izolaţie

Valorile măsurate după 1 minut, corectate la 1 km şi la 20°C, sunt

cablu din HIU;

cablu din PVC

PIF;

RIA (după intervenţii accidentale)

Se utilizează : Megaohmmetru de 1000V (Citirea după 1 minut)

a) Se utilizează ohmmetre,

b) Pentru fazare se utilizează ICF 0,4 KV cu

a) Riz 5 MQ/ km pentru

b) Riz 3 MQ/ km pentru

Anexam. 19

la instrucţiunile nr. 357

FIŞĂ DE VERIFICARE TEHNICĂ NR. 15

CABLURI DE COMANDĂ- CONTROL

1) Caracteristici: Teniunea nominală (Un), tipul cablului, lungimea cablului - L [m], mediul în care este pozat.

2) Temperatura mediului pentru efectuarea măsurătorii să fie mai mare sau egală cu +10° C, iar umiditatea relativă a aerului ambiant să fie de cel mult 80%.

3) Verificări şi măsurători în exploatare (Se respectă ordinea de mai jos)

Nr. Crt.

Denumirea probei

Indicaţii şi valori de control

Momentul

efectuării probei

Metode folosite şi/sau

aparate folosite

1

Verificarea continuităţii şi identificarea firelor Atenţie

pământ

Aparatele vor indica continuitatea

PIF;

RIA (după intervenţii accidentale)

Se utilizează ohmmetre, buzere sau lămpi de control cu cablul scos de sub tensiune.

2

Verificarea rezistenţei de izolaţie a firelor între ele şi a fiecărui fir faţă de

masă sau manta

Valorile măsurate după 1 minut, corectate la 1 km şi la 20°C, sunt

Riz _2'.: 5 MQ/ km pentru

cablu din PVC

PIF;

RT (anual); RIA (după intervenţii accidentale)

Se utilizează : Megaohmmetru de 1000V (Citirea după 1 minut)

a) se verifică şi continuitatea ecranului sau a mantalei;

b) se verifică dacă mantaua este legată la priza de

Anexa nr. 20

la instrucţiunile nr. 357

FIŞĂ DE VERIFICARE TEHNICĂ NR.16

FIDER DE ALIMENTARE

1) Caracteristici: Teniunea nominală (Un= 25 KV).

2) Temperatura mediului pentru efectuarea măsurătorii să fie mai mare sau egală cu +10° C, iar umiditatea relativă a aerului ambiant să fie de cel mult 80%.

3) Verificări şi măsurători în exploatare (Se respectă ordinea de mai jos)

Nr. Crt.

Denumirea probei

Indicaţii şi

valori de control

Momentul efectuării probei

Metode folosite şi/sau

aparate folosite

1

Măsurarea rezistenţei de izolaţie

Riz>- 1000 MQ

PIF; RC;

RIA (după

intervenţii accidentale)

Se utilizează : Megaohmmetru de 2500V (Citirea după 1 minut)

2

Încercarea izolaţiei cu tensiune alternativă mărită de 50 Hz timp de 1

minut

La Un= 27,5 KV,

tensiunea de încercare este de 63 KV

PIF

Kenotronul

3

Verificarea izolatoarelor

Se vor înlocui izolatoarele care prezintă defecte

PIF; RT; RC; RIA

Control vizual

4

Măsurarea rezistenţei ohmice de contact la toate îmbinările de contact şi la derivaţiile fiderului de alimentare în

linia de contact

sau

U::: 6 mV la aplicarea unui curent continuu de 100A

PIF; RC; RIA

Metoda mV-A în curent continuu

5

Măsurarea rezistenţei de trecere la priza de pământ

La aplicarea unui curent minim de 50 A, 50 Hz: Ztp .'.S 0,1 Rp [Q]

PIF; RC; RIA

precizie 0,5

a) Re S 0,06Q

b) conform standardului german

a) Se aplică un curent de 100A şi se măsoară U [mV].

b) Aparatele de măsură trebuie să fie clasă de precizie 0,5

a) Metoda V-A în curent alternativ 50 Hz.

b) Aparatele de măsură trebuie să fie de clasă de

Anexa nr. 21

la instrucţiunile nr. 357

FIŞĂ DE VERIFICARE TEHNICĂ NR.17

FIDER DE ÎNTOARCERE

1) Caracteristici : Tipul cablului, Lungimea cablului la fiderul de întoarcere [m], Modul de legare a fiderului de întoarcere, numărul de cămine de vizitare.

2) Temperatura mediului pentru efectuarea măsurătorii să fie mai mare sau egală cu +10° C, iar umiditatea relativă a aerului ambiant să fie de cel mult 80%.

3) Verificări şi măsurători în exploatare (Se respectă ordinea de mai jos)

Nr. Crt.

Denumirea probei

Indicaţii şi

valori de control

Momentul efectuării

probei

Metode folosite şi/sau

aparate folosite

1

Măsurarea rezistenţei de izolaţie

trebuie să aibă valoarea unui cablu de energie de joasă tensiune

Riz>- 3 MQ/km

şi la 20°C

PIF; RC;

RIA (după intervenţii accidentale)

Se utilizează : Megaohmmetru de 1000V (Citirea după 1 minut)

2

Verificarea uleiului electroizolant din bobina de joantă şi măsurarea rezistentei de izolaţie

Ed>- 60 KV/cm

Riz 2:3 MQ

PIF; RC;

RIA (după intervenţii accidentale)

Aparat de ulei

Metoda

Megaohmmetru de 1000V

(Citirea după 1 minut)

3

Măsurarea rezistenţei ohmice de contact la toate îmbinările de contact şi la derivaţiile fiderului de întoarcere

sau

L1.U :S 6 mV la aplicarea unui

curent continuu de 100 A

PIF; RC; RIA

Metoda mV-A în curent continuu

precizie 0,5

a) Rezistenţa de izolaţie

b) Se va face corecţia la 1 km

a) Nivelul uleiului trebuie să fie până la indicaţia roşu.

b) Rigiditatea dielectrică a uleiului trebuie să fie

c) Rezistenta de izolatie

a) Se fac 6 determinări pentru fiecare probă de ulei şi se calculează media ultimelor 5.

b) Se utilizează

a) Re .:'.S 0,06Q

b) conform standardului german

a) se aplică un curent de 100 A şi se măsoară L1.u [mV].

b) Aparatele de măsură trebuie să fie de clasă de

Anexa nr. 22

la instrucţiunile nr. 357

FIŞĂ DE VERIFICARE TEHNICĂ NR. 18

ÎNTRERUPĂTOR CU SF6 TIP H14-H17 BIPOLARE DE 110 KV ACTIONATE CU MECANISM HIDRAULIC TIP SH

1) Caracteristici: Un=123 KV; In=2500 A; Irup. Sim.=31,5 KA* 3sec; Id= 80 KA max; Presiunea nominală a SF6 = 5,5 bari la temperatura de 20°c

2) Temperatura mediului pentru efectuarea măsurătorii să fie mai mare sau egală cu +10° C, iar umiditatea relativă a aerului ambiant să fie de cel mult 80%.

3) Verificări şi măsurători în exploatare la întrerupătorul cu SF6 11O KV şi la mecanismul hidraulic tip SH (se respectă ordinea de mai jos)

Nr. Crt.

Denumirea probei

Indicaţii şi

valori de control

Momentul

efectuării probei

Metode folosite şi/sau

aparate folosite

1

Măsurarea rezistenţei de izolaţie a circuitului primar

exploatare.

PIF;

Inspectie extinsă; Revizie;

RIA

Megohmmetru inductor de 2500V

(citirea după 1 minut)

2

Măsurarea curentului de fugă pe coloana izolantă

lfc .:S lOOµA la aplicarea U=75KVcc, timp de 3 minute

PIF;

Inspectie extinsă; Revizie;

RIA

Kenotron

3

Verificarea etanşeităţii

Se face pentru fiecare pol complet montat şi umplut cu SF6, la circa 6 ore după umplere. Verificarea se consideră corespunzătoare dacă detectorul nu sesizează, la sensibilitatea prescrisă, nici o pierdere de gaz SF6.

Obs.: Nu se vor efectua

verificări în zilele când bate vântul.

PIF;

Inspectie extinsă; Revizie; RIA

Detectarea pierderilor se face cu

4

Verificarea presiunii de gaz SF6 şi verificarea funcţionării presostatului de gaz SF6

La temperatura de 20uC

PIF;

Inspectie extinsă; Revizie; RIA

altitudine.

a) Riz 2:. 5000MQ la PIF ;

b) Riz 2: 3000 MQ în

a) soluţie de săpun ;

b) detector cu halogen cu sensibilitatea mm1mă de 5x10+6 şi limită de sensibilitate de 5x10+7

a) presiunea nominală este de 5,5 bar;

b) semnalizare pierderi (nivel 1) la 4,7± 0,15 bar;

c) blocaj sau declanşare automată (nivel 2) la 0,2±0,05 bar sub nivel 1

a) Prin citirea directă pentru întrerupătorul care include în construcţia sa presostatul compensat cu temperature şi cu altitudinea.

b) Prin citirea pe manometre obişnuite procedându-se la corecţia de temperatură ş1

5

Verificarea calităţii gazului SF6

a) Verificarea conţinutului de aer

PIF;

Revizie; RIA

Metoda CEI recomandă -

cromatografia în stare gazoasă

b)Verificarea umidităţii gazului (punctului de rouă).

Valoarea umidităţii din fiecare compartiment nu trebuie să depăşească 15

p.p.m. la PIF şi maximum

de 150 p.p.m. în exploatare

Cu ajutorul unui higrometru care indica punctul de rouă

6

Măsurarea rezistenţei ohmice de contact a contactelor principale

La I=lO0A c.c. aplicat, trebuie ca

DU_'.S5mV;

PIF;

Inspecţie extinsă; Revizie; RIA

(se face media a 3 citiri)

La I=lO0 A c.c. aplicat, se citeşte Du [mV].

de clasa precizie 0,5

7

Măsurarea rezistenţei de izolaţie a circuitelor secundare din mecanismul hidraulic şi din

cofretul central

exploatare

PIF;

Inspecţie extinsă; Revizie; RIA

Megohmmetru inductor de 1000V

(Citirea după 1 minut)

8

Incercarea cu tensiune mărită a circuitelor secundare din mecanismul hidraulic

şi cofretul central

Izolaţia trebuie să suporte încercarea fără conturnări sau străpungeri

PIF;

Inspecţie extinsă; Revizie;

RIA

Cu TCS 2KV sau megohmmetru inductor de 2500V, timp de 1 minut

9

Măsurarea rezistenţei ohmice a bobinelor de declanşare, anclanşare şi electrovalvelor

Rmăs.=(1 ± 10%)Rref. de fabrică [Q]

PIF;

Inspecţie extinsă; Revizie;

RIA

Metoda V-A sau Puntea Wheatstone sau Thomson

(Se fac 3 determinări)

Măsurarea tensiunii minime de acţionare ale bobinelor şi/sau electrovalvelor

la bobina (electrovalva) de conectare;

la bobina (electrovalva) de deconectare

PIF;

Inspecţie extinsă; Revizie; RIA

Se utilizează o sursă de c.c. reglabila şi un voltmetru de clasă de precizie 1,5

11

Verificarea releelor din mecanismul hidraulic şi din cofretul central

Verificarea se face pentru fiecare tip de releu

PIF;

Inspecţie extinsă; Revizie; RIA la

relee

Conform prevederilor instrucţionale

12

Verificarea mecanică şi hidraulică a mecanismului hidraulic

Nu trebuie sa apară pierderi de ulei tip ETlO pe la garnituri sau îmbinari

PIF;

Inspecţie extinsă; Revizie; RIA la

mecamsm

Contro1 vizual

a) Metoda V-A în c.c.

b) Ampermetru şi voltmetru

a) Riz 2: 10 MQ la PIF;

b) Riz 2: 10 MQ în

a) Umin=0,85Un

b) Umin=0,7Un

13

Incercarea uleiului din mecanismul hidraulic

Ed 2: 120KV la PIF;

Ed 2: 75KV în exploatare

PIF;

Inspecţie extinsă; Revizie;

RIA la mecamsm

Aparat de ulei Metoda: Se fac 6 determinări pentru fiecare probă şi se calculează media ultimelor 5.

14

Verificarea duratei de acţionare la tensiune nominală şi presiune hidraulică de funcţionare

Tî= 0,055-0,085 s

Td= 0,02-0,05 s

Tnesimultaneitate

atingerea contactelor

PIF;

Inspecţie extinsă; Revizie; RIA

Cronometru tip "MINUT". Media a 3 determinări.

15

Măsurarea rezistenţei de trecere la priza de pământ

Ztp :SO,1 Rpp [Q]

PIF;

Inspecţie extinsă; Revizie;

RIA

Metoda V-A în c.a. (media a 3 determinări): La Imin.= 50 Ac.a. aplicat,

se citeşte Du [mV]

16

Probe funcţionale la anclanşări şi declanşări repetate

5 la Umin şi Pmin; 5 la Un şi Pn;

5 la Umax şi Pmax

PIF;

Inspecţie extinsă; Revizie;

RIA

Prin acţionarea de la buton sau prin acţionarea protecţiilor de pe trafo.

a) maxim 5 ms la separarea contactelor

b) maxim 8 ms la

Centru Electrificare -----

Anexa nr. 23

la instrucţiunile nr. 357

Laborator PRAM-TM Data

BULETIN NR. ----

de încercare a barelor colectoare de 110 şi 27,5 KV, fiderelor de alimentare

şi de întoarcere, îmbinările de contact

1. Instalate în

A. Denumirea instalatiei verificate si elementele componente

B. Probe şi verificări

a) Rezistenţa de izolaţie a circuitelor şi proba de tensiune mărită, împreună cu întregul aparataj racordat

Echipament (Element) măsurat

Rezistenţa de izolaţie

Proba de tensiune mărită

Valoarea normată

[MQ]

Valoarea măsurată

[MQ]

Măsurat cu

Concluzia

Tensiunea

aplicată [KV]

Timp de: [minute]

Concluzia

Bara 110 KV

Bara 27,5 KV

Fider de alimentare

Fider de întoarcere

b) Verificarea corectei montări a circuitelor şi aparatajelor aferente planurilor

c) Măsurarea rezistentei de contact

Nr. crt.

Locul îmbinării de contact

I [A]

LiU [V]

Rcontact

[Q]

Radmis

[Q]

Concluzia

Măsurat cu

d) Valoarea măsurată a rezistenţei de trecere la priza de pământ a barei, paratrăsnetelor şi fiderelor de alimentare este de: (ohmi).

Măsurat cu

2. Observaţii

3. Motivul încercării: PIF, Verificare periodică, RC, RK, RIA

4. Concluzia finală: din punct de vedere al acestor probe, instalaţia este/ nu este corespunzătoare.

Incercat de: Asistat de: Verificat buletinul Şeflaborator PRAM-TM

Anexa nr.24

la instrucţiunile nr. 357

Centru Electrificare -----

Laborator PRAM-TM Data

BULETIN NR. ----

de încercarea a prizelor de pământ şi a instalaţiei de legare la priza de pământ

Locul instalării prizei: Motivul încercării: Aparatul utilizat Metoda de măsurare utilizată: Starea timpului: Temperatura: °C; Starea solului

Numărul Prizei

Denumirea instalaţiei protejate

Valoarea din proiect a rezistenţei de

dispersie

Valoarea măsurată a rezistenţei de

dispersie

Valoarea măsurată a legăturii la priza

de pământ

Concluzia asupra prizei şi a legăturii la priza de pământ

[Q]

[Q]

[Q]

Incercat de: Asistat de: Verificat buletinul

Şef laborator PRAM-TM

Anexa nr. 25

la instrucţiunile nr. 357

Centrul Electrificare Laborator PRAM-TM --------

Data

BULETIN Nr. ----

pentru încercarea echipamentului de protecţie şi a sculelor electroizolante

Au fost încercate bucăţi de : primite de la

Încercarea s-a efectuat la KV, timp de secunde; Imax admisibil mA,

iMcurT'.iJTTrrrrrrrr1111111111

Au rezistat la încercare bucăţi cu nr. Au fost rebutate bucăţi cu nr. Cele care au reuşit la încercare pot fi folosite

Următoarea încercare trebuie făcută cel mai târziu la data ---------

Incercat de: Verificat buletinul

Şeflaborator PRAM-TM

Centru Electrificare ------

Laborator P.R.A.M-TM

Anexa nr. 26

la instrucţiunile nr. 357 Data ------

BULETIN Nr.

de încercare a cablurilor de comandă

Cablurile sunt instalate în : Starea timpului: Motivul încercării : PIF, verificare periodică, RC, RK, RIA.

Probe şi verificări

Rezistenţa de izolaţie [M.Q] şi curentul de sarcină a motorului (A) Valoarea normată a rezistentei de izolaţie

a) pentru cablul de comandă [MO/ Km]

b) pentru motorul electric [MQ]

Separatorul (Întrerupătorul)

Conductorul

(+)F - (-)N

(+)F - O

(-)N-O

1-(+)F

1-(-)N

1-0

1-D

D-(+)F

D-(-)N

D-0

Motor

I motor (A)

Concluzia

Încercarea s-a făcut cu Încercat de: Asistat de: Verificat buletinul

Şef laborator PRAM-TM

Centru Electrificare -------

Laborator PRAM-TM

Anexa nr. 27

la instrucţiunile nr. 357 Data

BULETIN NR.

dîncercare aecomutaţiei secundare

1. Instalată în

A. Denumirea instalaţiei verificate şi elementele componente

B. Probe şi verificări

a) Rezistenta de izolaţie a circuitelor, împreună cu întregul aparataj racordat (Valoarea normată este: [MO])

Comandă

Semnalizare

Măsură

Protecţie

Automatizare

Blocare

Rezistenta de izolaţie a fost măsurata cu: V.

b) Proba de încercare cu tensiune mărită de: ,Vca, timp de încercare minute.

Concluzia încercării

c) Verificarea corectei montări a circuitelor şi aparatajelor aferente planurilor

d) Proba pe viu privind funcţionarea corectă a instalaţiilor de comandă, de protecţie, de măsurare, de semnalizare, de automatizare şi de blocare

e) Probe cu curenţi primari

f) Probe cu curenţi secundari

g) Valoarea măsurata a rezistentei de trecere la priza de pământ a panoului respectiv este de: Q

h) Observaţii

2. Motivul încercării: PIF, RT, lucrări RC, RK, bănuială de defect

3. Concluzia finală: Din punct de vedere al acestor probe, instalaţia este/ nu este corespunzătoare.

Încercat de: Asistat de: Verificat buletinul

Şef laborator PRAM-TM

Centru Electrificare ------

Laborator P.R.A.M.-TM

Anexa nr. 28

la instrucţiunile nr. 357 Data

BULETIN NR. ------

de încercare a contorilor pentru înregistrarea funcţionării DRVL, DRVS

Instalat în : Starea timpului

Motivul încercării : PIF, verificare periodică, RC, RK, RIA

Tipul

Seria şi numărul contorului

Montat pe fider/ transformator

Număr contor anterior măsurătorii

Număr contor după măsurătoare

Rezistenţa de trecere la P.P.

Concluzia măsurării

Încercarea s-a făcut cu

Încercat de: Asistat de: Verificat buletinul

Şef laborator PRAM-TM

Anexa nr. 29

la instrucţiunile nr. 357

Centru Electrificare Laborator P.R. A.M.-TM -------

Data

BULETIN NR. -----

de încercare a DRVL, DRVS, DTF, descărcător cu ZnO

Instalat în: Starea timpului: Motivul încercării : PIF, verificare periodică, RC, RK, RIA, bănuială de defect

Tipul

Seria şi numărul

Montat pe fider/ trafo

Curent de conducţie

Tensiune de amorsare

Concluzia

!normat

[µA]

I măsurat

[µA]

Unormat

[KV]

Umăsurat

[KV]

Încercarea s-a făcut cu

Încercat de: Asistat de: Verificat buletinul Şeflaborator PRAM-TM

Centru Electrificare -------

Anexa nr. 30

la instrucţiunile nr. 357

Laborator PRAM-TM Data

BULETIN NR. ----

de încercare a releului de curent (tensiune)

Instalat în

A. Date tehnice

Fabricat: Tip: Seria: Nr. Limitele de scară (de reglaj)

B. Probe şi verificari

1. Verificarea aspectului exterior şi a părţii mecanice

Carcasă: Geam: Etanşeitate: Rugină: Cleme: Conexiuni : Alte defecte : Rezistenţa: Contacte: Echipaj mobil: Lagăre: _

Concluzia: Starea părţii mecanice după lucrările efectuate este satisfăcătoare / nesatisfăcătoare

2. Verificarea electromecanică a releului şi a prizei releului

a. Verificarea vizuală a contactului electric ND (NI)

b. Distanţa între contacte (Minim admis de fabrică este de mm) este de: mm;

c. Simultaneitate contacte Presiune contacte gf

d. Verificarea continuităţii electrice a conductoarelor din priza releului: Concluzia

3. Verificarea izolatiei releului şi a prizei releului

'

Valoarea nonnată

Releu

Priză releu

Observaţii

Concluzia

Intre

conductoare

Conductoare-

corp

Rezistenţa de izolaţie [MQ]

Încercarea s-a făcut cu U= V

Încercarea cu tensiune mărită de

[kV]

Timp de încercare

mm

4. Verificarea scalei şi stabilirea reglajului

Denumirea

Pentru toate punctele încercate ale scalei

Reglajul de lucru stabilit în

Conexiunea bobinelor

În paralel Domeniul

În serie Domeniul

Paralel

Serie

1/U Reglajul pe scara

[A]

[V]

Ia/Ua

[A]

[V]

Ir/Ur

[A]

[V]

Kr =Xr/Xa

Centru Electrificare --------

Anexa nr. 31

la instrucţiunile nr. 357

Laborator PRAM-TM Data

BULETIN NR. ----

de încercare a releului direcţional (distanţă)

Instalat în

ADate.tehnice

Fabricat: Tip: Seria: Nr. Un V; In A; Frecvenţa Hz; Tensiunea de alimentare V cc

B. Probe şi verificari

1. Verificarea aspectului exterior şi a părţii mecanice

Carcasă: Geam: Etanşeitate: Rugină: Cleme: Conexiuni: Alte defecte: Rezistenţa

Contacte: Echipaj mobil: Lagăre: _ Concluzia: Starea părţii mecanice după lucrările efectuate este satisfăcătoare/ nesatisfăcătoare

2. Verificarea electromecanică a releului

Contacte: Simultaneitate Presiune gf Distanţa între contacte

Rezistenţa ohmică a bobinei: galvanometru ohmi.

releu auxiliar ohmi.

3. Verificarea izolatiei releului

Între conductoare

Conductoare - corp

Observaţii

Rezistenţa de izolaţie [MQ]

Încercarea s-a făcut cu U= V

Încercarea cu tensiune mărită de [kV]

Timp de încercare

mm

4. Verificarea caracteristicilor electrice (Se compara cu valorile din fabrică)

a) Verificarea echipajului mobil la mersul în gol

al) Când U = O V; echipajul mobil (releul de execuţie) se mişcă pentru un curent de I = A, tinzând la închiderea / deschiderea contactelor.

a2) Când I= O V; echipajul mobil (releul de execuţie) se mişcă pentru o tensiune de U = V, tinzând la închiderea/ deschiderea contactelor.

b) Caracteristica unghiulară ridicată pentru un curent de I= A şi pentru o tensiune de U = V, este următoarea

cos \jf

I (A)

U(V)

z (Q)

Pentru releul direcţional

b1) Zona de acţiune a releului este de la până la grade. b2) Verificarea relelului la circulaţia de putere inversă

Pentru un curent de I= 5 A şi o tensiune de U = 110 V, unghiul dintre acestea fiind unghiul de sensibilitate maximă de grade, releul se comporta astfel

- La alimentarea bruscă a releului, contactele _

- La deconectarea bruscă a puterii inverse, contactele _

c) Determinarea pierderilor în înfăşurările releului şi rezistenţa ohmică

el) în înfăşurarea de curent (la In = 5 A) este de: Se= VA; Re= Q.

c2) în înfăşurarea de tensiune (la Un= 100 V) este de: St= VA; Rt= Q

d) Verificarea la suprasarcină şi supratensiune a înîaşurărilor

dl) înîaşurarea de curent: la Is = 1,6 * In (A), temperatura înfăşurării este

iar timp de o secunda la Is = 20*In (A), temperatura înîaşurării este de d2) înîaşurarea de tensiune: la Us = 1,2 * Un, temperatura înfăşurării este

e) Verificarea releului la suprasarcină şi supratensiune

La Us = V şi Is = A, t = secunde.

Concluzia

- În timpul acestor verificări contactele au lucrat cu I fără vibraţii şi cu I fără scântei.

- Contactul are I nu are tendinţa de a se înţepeni în sprijinul său.

f) Timpul de răspuns al releului este de secunde.

5. Diagrama vectorială nr.

6. Motivul încercării: PIF, verificare periodică, lucrări RC, bănuială de defect.

7. Verificarea s-a făcut: în laborator/ pe locul de montaj

8. Observaţii

9. Concluzia finală: Releul este/ nu este bun şi poate/ nu poate fi dat în exploatare.

Incercat de: Asistat de: Verificat buletinul

Şef laborator PRAM-TM

DIAGRAMA VECTORIALĂ

( Trasarea caracteristicii de funcţionare a releului direcţional sau de distanţă)

X

R

Diagrama a fost trasată de

Anexa nr. 32

la instrucţiunile nr. 357

Centru Electrificare

Laborator PRAM-TM ------- Data

BULETIN NR. ----

dînecercare a releului de timp

Instalat în

A. Date tehnice

Fabricat : Tip: Seria: Nr. Limitele de scara (de reglaj) Felul curentului operativ Tensiunea operativă

B. Probe şi verificări

1. Verificarea aspectului exterior şi a părţii mecanice

Carcasa: Geam: Etanşeitate: Rugină: _ Cleme: Conexiuni : Alte defecte : Rezistenţa

Contacte: Echipaj mobil: Lagăre: _ Concluzia: Starea părţii mecanice după lucrările efectuate este satisfăcătoare / nesatisfăcătoare

2. Verificarea electromecanică a releului şi a prizei releului

a. Verificarea vizuala a contactului electric ND (NI)

b. Distanţa între contacte (Minim admis de fabrică este de mm) este de: mm;

c. Simultaneitate contacte Presiune contacte gf

d. Verificarea continuităţii electrice a conductoarelor din priza releului: -----------

Concluzia

3. Verificarea izolaţiei releului şi a prizei releului

Valoar ea normat

ă

Releu

Priză releu

Observaţii

Concluzia

Între conductoar

e

Conductoa re-corp

Rezistenţa de izolaţie [MQ]

Încercarea s-a făcut cu U= V

Incercarea cu tensiune mărită de

[kV]

Timp de încercare

mm

4. Verificarea scalei şi stabilirea reglajului

Reglajul pe scală (s)

Observaţii

Timpul real de lucru (s)

1

2

3

4

5

Media

Pe releu a fost fixat reglajul de s

5. Verificări funcţionale ale releului

a. Măsurarea rezistenţei ohmice a bobinei: Q

b. Verificarea funcţionării releului la teniunea minimă de lucru de O,75 * Un (V) prin aplicarea sub forma de şoc a tensiunii de V. Concluzia: _

6. Motivul încercării: PIF, verificare periodică, lucrări RC, bănuială de defect.

7. Verificarea s-a făcut: în laborator/ pe locul de montaj

8. Observaţii

9. Concluzia finală: Releul este / nu este bun şi poate I nu poate fi dat în exploatare.

Incercat de: Asistat de: Verificat buletinul

Şef laborator PRAM-TM

Centru Electrificare Laborator PRAM-TM

BULETIN NR. ----

Anexa nr. 33

la instrucţiunile nr. 357 Data

de încercare a releelor intermediare (de semnalizare paralel sau serie)

Instalate în

A. Date tehnice nominale

Nr. crt.

Circuitul

Notaţia din schemă

Date tehnice şi nominale

pe care este montat

Tipul releului

Nr. de fabrică

Felul curentului

Tensiunea nominală

Curentul nominal

Rezistenţa bobinei

CC/CA

[V]

[A]

[Q]

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

B. Rezultatele încercărilor efectuate în exploatare

Nr.

Crt.

Rezistenţa de izolaţie

[:Mn]

Incercarea izolatiei

Rb măs.

Ua [V]

Ur [V]

Ta

Tr

Se= U*I

Starea mecanică

(contacte, carcasă, rugină, cleme, geam, formaţiaj

mobil)

Cond.

- corp

Intre cond.

Priză releu

Uînc

Durata

[!1]

la

[A]

Ir [A]

[S]

[S]

[VA]

[KV]

[min]

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1. Motivul încercării: PIF, verificare periodică, lucrări RC, RK, RIA, bănuială de defect.

2. Verificarea s-a făcut: în laborator/ pe locul de montaj

3. Observaţii

4. Concluzia finală: Releele de la poziţiile sunt bune şi pot fi utilizate în exploatare.

Incercat de: Asistat de: Verificat buletinul

Şef laborator PRAM-TM

Centru Electrificare ------

Laborator PRAM-TM

Anexa nr. 34

la instrucţiunile nr. 357 Data -------

BULETIN Nr. ---

pentru încercarea transformatoarelor de putere

Instalat în

A. Datele tehnice şi nominale

Fabricat de Anul Tip Nr. : S = KVA ; Grupa de conexiuni Tensiune: I KV ·, Curent: I A'

M KV; M A;

Locul de montare

BProbe.şi verificări

1. Jncercarea izolaţiei

a) Rezistenta de izolatie si coeficientul de absorbţie

Rezistenţa de izolaţie [MQ]

Măsurată lat = oe

Corecţia lat = oe

Valoar ea normat

ă

Concluz

ia

I-M

1-M+O

M-1+O

1-M

1-M+O

M-1+O

R15"

R60"

Kabs=R60/

R15

Măsurată cu

b) Tangenta unghiului de pierderi dielectrice şi a capacităţii izolaţiei complexe a înfăşurărilor

Tangenta unghiului o

Masurata lat = oe

Corectia lat= oe

Valoarea normată

Concluzia

1-M

1-M+O

M-1+O

1-M

1-M+O

M-1+O

Tgo

a

Cx

Măsurată cu

c) Verificarea uleiului electroizolant

Locul de prelevare a probei de ulei

Rigiditatea dielectrică a uleiului [KV/cm]

Concluzia

Valoarea normată

Valoarea măsurată

Conservator

Comutator ploturi

Cuvă

Măsurată cu

d) Verificarea izolaţiei pentru protecţia de cuva (Cuva-Sina): [MQ] ; Valoarea normată [MQ].

Măsurată cu: Concluzia: _

e) Încercarea cu tensiune aplicată la 50 Hz

fÎn)cercarea cu tensiune indusă la 50 Hz

2) Măsurarea rezistenţei electrice a înfăşurărilor şi a raportului de transformare

a) Înfăşurarea de KV (Rl)

Nr. plot

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

Rl

Kt

8kt

-----

b) Înfăşurarea de KV; R2

- Q;

Măsurată cu şimetoda ; Temperatura mediului °C Concluzia

3Mă)surarea curentului şi a pierderilor de mers în gol

Tensiunea aplicată KV; Curentul 10 =

A; Puterea P0 = KW.

Măsurat cu şimetoda Concluzia

4) Verificarea comutatorului de reglaj al tensiunii sub sarcină

a. Verificarea ruptorului

bV. erificarea selectorului şi inversorului c.Verificarea izolaţiei MQm,ăsurată cu inductorul de 500 V nr. dV. erificarea timpului de comutare: secunde.

Concluzia

5) Verificarea funcţionării protecţiei de gaze

a) Rezistenţa de izolaţie a circuitelor (Valoarea normată------ al)Lareleul de gaze de la cuva RG1 : MQ ;

a2) La releul de gaze de la comutator RG2 : MQ ;

Măsurată cu Concluzia _ b)Funcţionarea protecţiei

bl) La releul de gaze de la cuva RG1 b2) La releul de gaze de la comutator RG2

6) Verificarea protecţiei de cuvă

a) Rezistenţa de izolaţie a circuitelor (Valoarea normată MQe)ste de: MQ;

Măsurată cu Concluzia _ b)Funcţionarea protecţiei conform tabelului de reglaj: _

7) Verificarea indicatorului magnetic pentru nivelul de ulei din conservator

a. Rezistenţa de izolaţie a circuitelor (Valoarea normată MQe)ste de: MQ; Măsurată cu Concluzia _ b.Funcţionarea indicatorului corespunzător nivelului real din conservator

8) Verificarea instalaţiei de răcire forţată

a. Rezistenţa de izolaţie a circuitelor (Valoarea normată MQ:) MQ;

b. Rezistenţa de izolaţie a fiecărui motor (Valoarea normată MQes)te de

Motor 1 MQM;otor 2 MQMo;tor 3 MQM;otor 4 MQ; Motor 5 MQM;otor 6 MQM;otor 7 MQM;otor 8 MQ;

c. Rezistenţa de izolaţie a termomanometrelor (Valoarea normată MQ) este de

(l) M(Q2); MQ

Măsurată cu Concluzia

dProbe .funcţionale

dl. Pornire - oprire manuală : d2P.ornire - oprire automată

9) Valoarea măsurată a rezistenţei de trecere la priza de pământ este de: Q

JO) Motivul încercării: PIF, Verificare periodică, RC, RK, Suspect de defect

11) Concluzia finală: Transformatorul este/ nu este bun şi poate/ nu poate fi adus în exploatare.

Incercat de: Asistat de: Verificat buletinul Şeflaborator PRAM-TM

Anexa nr. 35

la instrucţiunile nr. 357

Centru Electrificare Laborator PRAM-TM

Data

BULETIN Nr. ----

pentru încercarea transformatoarelor de putere de medie tensiune

Instalat în

ADate.le tehnice şi nominale

Fabricat de Anul Tip Nr. : S= KVA; Grupa de conexiuni Tensiune : M KV ; Curent: M A;

J KV; J A;

B. Probe şi verificări

1. Jncercarea izolaţiei

c. Rezistenţa de izolaţie şi coeficientul de absorbţie

Rezistenţa de izolaţie [MQ]

Măsurată lat = oe

Corectia lat = oe

Valoarea normată

Concluzia

M-J

M-J+O

J-M+O

M-J

M-J+O

J-M+O

R15"

R60"

Kabs=R60/R15

Măsurată cu

d. Tangenta unghiului de pierderi dielectrice si C2/C50

Tangenta unghiului o

Măsurată la t = oe

Corecţia lat= oe

Valoarea normată

Concluzia

1-M

1-M+O

M-1+O

1-M

1-M+O

M-1+O

Tgo

a

Cx

Măsurată cu puntea Schering tip : sena

e. Verificarea uleiului electroizolant

Locul de prelevare a probei de ulei

Rigiditatea dielectrică a uleiului [KV/cm]

Concluzia

Valoarea normată

Valoarea măsurată

Cuvă

Măsurată cu

2. Măsurarea rezistenţei electrice a înfăşurărilor de medie şi joasa tensiune

Măsurarea

efectuată între

Rezistenţa înfăşurărilor pe medie tensiune [Q]

Rezistenţa în:f'aşurărilor de joasă tensiune [Q]

Plot nr. 1

Plot nr. 2

Plot nr. 3

Fazele R-S

Fazele R-T

Fazele S-T

Fazele R-N

Fazele S-N

Fazele T-N

Măsurată cu şi metoda ; Temperatura mediului °C Concluzia

3. Măsurarea raportului de trasformare şi a erorii de raport

Ul aplicat [V]

U20 [V]

K= Ul/U20

Er [%]

Concluzia

Plot nr.1

Plot nr. 2

Plot nr. 3

Măsurat cu şi metoda Concluzi a

4. Măsurarea curentului şi a pierderilor de mers în gol

Tensiunea aplicată KV; Curentul Io= A; Puterea P0 =

----KW.

Măsurat cu şi metoda ---------------

Concluzi a

5. Verificarea comutatorului de reglaj al tensiunii fără sarcină

6. Verificarea funcţionării protecţiei de gaze (dacă este cazul)

a. Rezistenta de izolaţie a circuitelor (Valoarea normată MQ) este de: MQ Măsurată cu Concluzia _

b. Funcţionarea protecţiei

7. Verificarea corespondenţei fazelor: _

8. Motivul încercării : PIF, Verificare periodică, RC, RK, Suspect de defect

9. Jncercarea s-a făcut: în atelier I pe locul de montaj

10. Concluzia finală: Transformatorul este I nu este bun şi poate/ nu poate fi adus în exploatare

Încercat de: Asistat de: Verificat buletinul Şeflaborator PRAM-TM

Centru Electrificare -------

Laborator PRAM-TM

Anexa nr. 36

la instrucţiunile nr. 357 Data

BULETIN Nr. ----

pentru încercarea transformatoarelor de măsură de curent (tensiune)

Instalat în

A. Datele tehnice şi nominale

Fabricat de Anul Tip Nr. : Tensiunea nominală KV; Tensiunea de încercare KV

Raportul de transformare nominal _

Secundar 1: clasa ;puterea VA; bornele _ Secundar 2: clasa ; puterea VA; bornele Secundar 3: clasa ;puterea VA; bornele Transformatorul este inclus în întrerupătorul

BP.robe şi verificări

.

1. Jncercarea izolaţiei

a Rezistenta de izolatie şi încercarea cu tensiune mărită·

Rezistenţa de izolaţie

Incercarea cu tensiune mărită

R60"

[MO]

Valoarea normată

Temperatura [OC]

Concluzia

Tensiunea [KV]

Timpul [min]

Curentul absorbit

Concluzia

P-O

Sl-O

S2-O

S3-O

P-Sl

P-S2

P-S3

Măsurat cu

b. Tangenta unghiului de pierderi dielectrice (Tg. Li) si C2/C50

Tensiunea

aplicată [KV]

Temperatura

mediului [0C]

Tg 8 [%]

Valoarea

normată

Concluzia

Observaţii

Măsurat cu puntea Schering tip : sena _

c. Verificarea uleiului electroizolant

Locul de prelevare a probei de ulei

Rigiditatea dielectrică a uleiului [KV/cm]

Concluzia

Valoarea normată

Valoarea măsurată

Cuvă

Măsurat cu

2. Măsurarea rezistenţei electrice a înfoşurărilor {Q]

Primar

Secundar 1

Secundar 2

Secundar 3

Temperatura [OC]

Concluzia

Măsurat cu şi metoda _

3. Verificarea polarităţii înfăşurărilor

Secundar 1

Secundar 2

Secundar 3

Observaţii privitoare la legăturile bornelor

Bornele

Bornele

Bornele

Determinarea polarităţii s-a făcut cu

4. Măsurarea raportului de trasformare şi a erorii de raport şi de unghi

Up aplicat [V]

Uso [V]

K= Up/Uso

Er [%] Eroarea de unghi [min] Concluzia

a. entru transformatoarele de tensiune

Măsurat cu şi metoda

b. pentru transformatoarele de curent

Primar

Secundar 1

Secundar 2

Secundar 3

Concluzia

Ip aplicat [A]

Isl [A]

Er [%]

Eroare unghi [min]

Is2 [A]

Er [%]

Eroare unghi [min]

Is3 [A]

Er [%]

Eroare unghi [min]

Măsurat cu şi metoda

5. Verificarea la funcţionarea fn gol

Secundar 1

U [V]

I [A]

Secundar 2

U [V]

I [A]

Secundar 3

U [V]

I [A]

Măsurat cu şi metoda Concluzia _

6. Verificarea sarcinii secundare

Secundar 1

Secundar 2

Secundar 3

Concluzia

u

[V]

I [A]

Sl [VA]

Valoarea normată

u

[V]

I [A]

S2 [VA]

Valoarea normată

u

[V]

I [A]

S3 [VA]

Valoarea normată

7. Caracteristica volt-amper

8. Valoarea măsurată a rezistenţei de trecere la priza de pământ este de

9. Motivul încercării : PIF, Verificare periodică, RC, RK, Suspect de defect. 1O. Jncercarea s-a făcut: în atelier/ pe locul de montaj

11. Concluzia finală: Transformatorul este I nu este bun şi poate/ nu poate fi adus în exploatare

Incercat de: Asistat de: Verificat buletinul Şeflaborator PRAM-TM

Anexa nr. 37

la instrucţiunile nr. 357

Centru Electrificare Laborator PRAM-TM------

Data

BULETIN Nr. ----

pentru încercarea întrerupătorului (separatorului sub sarcină)

Instalat în

A. Datele tehnice si nominale

Fabricat de Anul Tip Nr. Tensiunea nominală KV; Curent nominal A; Puterea de rupere MVA

B. Probe şi verificări

1. Încercarea izolaţiei primare

a. Rezistent,a de izolat,ie şi încercarea cu tensiune mărită

Rezistenţa de izolaţie R60" [MQ]

Incercarea cu tensiune mărită

Valoarea măsurată

Valoarea normată

Concluzia

Tensiunea [KV]

Timpul [min]

Concluzia

Carter superior-masă

Coloana izolanta- masă

Carter superior- coloana izolantă

Măsurată cu

b. Verificarea uleiului electroizolant

Faza

Locul prelevării probei

Nivel ulei

Detreminări efectuate

Rigiditatea dielectrică normată

[KV/cm]

Concluzia

Aspect

Prezenţa apei

Cărbune în suspensie

Rigiditatea dielectrică măsurată rKV/cm]

R

Camera stingere

Coloană izolantă

s

Camera stingere

Coloană izolantă

T

Camera stingere

Coloană izolantă

2. Măsurarea rezistenţei electrice de contact a contactelor principale sau căderea tensiunii pe contactele principale

Faza

Curentului aplicat în CC [A]

u măsurat

[mVl

Rc[mQ]

Unormat [mV]

Concluzia

R

s

T

Măsurată cu I

3. Verificarea mecanică a corpului întrerupătorului pe fiecare fază

Faza R ; Faza S ; Faza T

4. Verificarea timpilor de comutaţie

Faza

Timp de conectare [ms]

Timp de deconectare [ms]

Măsurat

Normat

Concluzia

Măsurat

Normat

Concluzia

R

s

T

Masurat cu

5. Nesimultaneitatea atingerii şi separarii contactelor pe faze şi intre faze

Între faze

Atingerea contactelor fms]

Separarea contactelor fmsl

Măsurat

Normat

Concluzia

Măsurat

Normat

Concluzia

R

s

T

Măsurat cu

6. Veri zcarea elementelor din dispozitivul de acţionare

Elementul verificat

Verificări efectuate

Concluzia

Rezistenţa de izolaţie [l'vf.Q]

Incercarea izolaţiei cu tensiune mărită [2KV]

Rezistenţa ohmică [D.]

Curentul de acţionare motor

[A]

Tensiunea minimă de lucru [V]

Măsurată

Normată

:tvrăsurat cu

DAl

DA2

DAl

DA2

DAl

DA2

DAl

DA2

DAl

DA2

Motorul electric

Bobina de închidere

Bobina de deschidere

Rezistenţa de încălzire

Circuitele

din

dispozitiv

Releele din

dispozitivele DAI şiDA2

Verificări efectuate conform buletinelor nr.

7. Verificarea mecanică a dispozitivelor de acţionare

Faza R Faza S Faza T _

8. Valoarea măsurată a rezistenţei de trecere la priza de pământ este de

Faza R Q;Faza S QF;aza n.

9. Motivul încercării: PIF, RT, RC, RK, Suspect de defect 1O. Jncercarea s-a făcut: în atelier / pe locul de montaj

11. Concluzia finală: Întrerupătorul sau separatorul sub sarcină este/nu este bun şi poate/nu poate fi adus în exploatare

Încercat de: Asistat de: Verificat buletinul

Şef laborator PRAM-TM

Anexa nr. 38

la instrucţiunile nr. 357

Centru Electrificare -------

Laborator PRAM-TM

Data

BULETIN Nr. ----

pentru încercarea întrerupătorului tip IO 110 KV

Instalat în

AD. atele tehnice şi nominale

Fabricat de Anul Tip Nr. Tensiunea nominală KVC;urent nominal A;Puterea de rupere MVA

B. Probe şi verificări

1) Jncercarea izolaţiei primare

a Rezistenta de izolatie·

Rezistenţa de izolatie R60" rM.Ql

Concluzia

FazaR

Faza S

Faza T

Valoarea normată

Carter superior-masă

Coloana izolanta- masă

Carter superior- coloana izolantă

Măsurată cu

b. Curentul de conducţie a coloanei izolante

Tensiunea aplicată [KV]

Timp [min]

Curentul de conductie rµAl

Concluzia

FazaR

Faza S

Faza T

Valoarea

normată

Măsurat cu

c. Verificarea uleiului electroizolant

Faza

Locul prelevării probei

Nivel ulei

Detreminări efectuate

Rigiditatea dielectrică normată

[KV/cm]

Concluzia

Aspect

Prezenţa apei

Cărbune în suspensie

Rigiditatea dielectrică

măsurată [KV/cm]

R

Camera stingere 1

Camera stingere 2

s

Camera stingere 1

Camera stingere 2

T

Camera stingere 1

Camera stingere 2

2. Măsurarea rezistenţei electrice de contact a contactelor principale sau căderea tensiunii pe contactele principale

Faza

Curentului aplicat în CC [A]

U măsurat [mV]

U normat [mV]

Concluzia

R

s

T

Măsurată cu I

3. Verificarea mecanică a corpului întrerupătorului

Faza R Faza T Faza S

4. Verificarea timpilor de comutaţie

Faza

Timp de conectare [ms]

Timp de deconectare [ms]

Măsurat

Normat

Concluzia

Măsurat

Normat

Concluzia

R

s

T

Masuraţi cu

5. Nesimultaneitatea atingerii şi separarii contactelor pe faze şi între faze

Între camere pe fază

Atingerea contactelor fmsl

Separarea contactelor fmsl

Măsurat

Normat

Concluzia

Măsurat

Normat

Concluzia

R

s

T

Între faze

R-S

S-T

T-R

Măsurată cu

6. Verificarea elementelor din dispozitivul de acţionare

Elementul verificat

Verificări efectuate

Concluzia

Rezistenţa de izolaţie [M.O.]

Incercarea izolaţiei cu tensiune mărită [2KV]

Rezistenţa ohmică [O]

Curentul de acţionare motor

[A]

Tensiunea minimă de lucru [V]

Măsurată

Normată

Măsurat cu

Motorul electric

Bobina de închidere

Bobina de deschidere

Rezistenţa de încălzire

Circuitele din dispozitiv

Releele din dispozitiv

Verificări efectuate conform buletinului nr.

7. Verificarea mecanică a dispozitivului: 8Va.loarea măsurată a rezistenţei de trecere la priza de pământ este de: Q

9. Motivul încercării : PIF, RT, RC, RK, Suspect de defect 1O. Incercarea s-a făcut: în atelier/ pe locul de montaj

11. Concluzia finală: Intrerupătorul sau separatorul sub sarcină este/ nu este bun şi poate/ nu poate fi adus în exploatare

Încercat de: Asistat de: Verificat buletinul

Şef laborator PRAM-TM

Anexa nr. 39

la instrucţiunile nr. 357

Centru Electrificare Laborator PRAM-TM------

Data

BULETIN Nr. ----

pentru încercarea separatorului de medie şi înaltă tensiune

Instalat în

A. Datele tehnice şi nominale

Fabricat de Anul Tip Nr. Tensiunea nominală KV; Curent nominal A.

B. Rezultatele încercărilor

1. Încercarea izolaţiei

a. Rezistenta de izolatie şi încercarea cu tensiune mărită

Rezistenţa de izolaţie

Incercarea cu tensiune mărită

R60"

[M.Q]

Valoarea normata

Concluzia

Tensiunea [KV]

Timpul

[min]

Concluzia

Măsurată cu

Megaohmmetru inductor

Kenotron

2. Măsurarea rezistenţei electrice de contact a contactelor principale

La aplicarea unui curent de 100 A cc; rezultă L1.U = mV şi Re=

- Q

Măsurată cu şimetoda

3. Verificarea mecanică a separatorului

4. Verificarea elementelor din dispozitivul de acţionare

Elementul verificat

Verificări efectuate

Concluzia

Rezistenţa de izolaţie [MD.]

Incercarea izolaţiei cu tensiune mărită

[2KV]

Rezistenţa ohmică [D.]

Curentul de acţionare motor

[A]

Tensiunea minimă de lucru [V]

Măsurată

Normată

Măsurat

cu

Motorul electric

Rezistenţa de încălzire

Circuitele din dispozitiv

Releele din dispozitiv

Verificări efectuate conform buletinului nr.

5. Verificarea mecanică a dispozitivului

6. Valoarea măsurată a rezistentei de trecere la priza de pământ este de: Q

7. Motivul încercării: PIF, RT, RC, RK, Suspect de defect

8. Încercarea s-a făcut: în atelier / pe locul de montaj

9. Concluzia finală: Separatorul este/ nu este bun şi poate/ nu poate fi adus în exploatare

Încercat de: Asistat de: Verificat buletinul Seflaborator PRAM-TM

Centru Electrificare -------

Laborator P.R.A.M.-TM -------

BULETIN NR. ------

dînecercare a bobinelor de joantă (protecţie)

Anexa nr. 40

la instrucţiunile nr. 357 Data: -----

Instalate în: Starea timpului: Motivul încercării : instalare, verificare periodică, RC, RK, RIA.

Seria şi număr

Montat pe: (fider/trafo/podeţ/ SBC nr._J

Verificări în exploatare

Concluzia

Rezistenţa de izolaţie [MQ]

Nivel ulei

Rigiditatea

dielectrică a uleiului [KV/cm]

P-S

P-O

S-O

Încercarea s-a făcut cu

Încercat de: Asistat de: Verificat buletinul Şeflaborator PRAM-TM

Anexa nr. 41

la instrucţiunile nr. 357

Centru Electrificare Laborator P.R.A.M.-TM -------

Data

BULETIN NR. ------

dînecercare a interstiţiilor de scânteiere

Instalate în: Starea timpului: Motivul încercării : PIF, verificare periodică, RC, RK, RIA.

Seria şi număr

Montat pe: Stâlp LC nr._

Verificări în exploatare

Concluzia

Rezistenţa de izolaţie [MQ]

Observaţii: Interstiţiile care nu corespund vor fi înlocuite cu altele corespunzatoare. Încercarea s-a făcut cu

Încercat de: Asistat de: Verificat buletinul Şeflaborator PRAM-TM

Anexa nr. 42

la instrucţiunile nr. 357

Centru Electrificare Laborator P.R.A.M.-TM

Data

BULETIN NR. ------

de încercare a uleiurilor electroizolante

Nr. crt.

Proba luata din: Trafo nr.

Intrerupător

Aspectul uleiului din probă

Rigiditatea dielectrică a uleiului

Ed [KV/cm]

Tg8 [%]

Media ultimelor

5 determinări

Valoarea normată

Valoarea măsurată

Valoarea normată

Probele de ulei au fost prelevate de către: În urma verificării probelor de ulei, s-au obt.inut următoarele rezultate

1) Concluzii: a) Uleiul electroizolant de la poziţiile este bun pentru exploatare la tensiunea de KV

b) Uleiul electroizolant de la poziţiile nu este bun pentru exploatare la tensiunea de KV şi se va supune procesului de

b1) recondiţionare fizică; b2) regenerare chimică.

2) Motivul încercării: PIF, întreţinere tehnică, RC, RK şi verificare specială la aparatajul şi echipamentul electric respectiv.

3) Încercarea s-a făcut: în laborator /la locul de montaj

4) Observaţie: Pentru încercare s-a utilizat aparatul de ulei tip -- ' sena , nr. _ anul de fabricaţie -----

Încercat de: Asistat de: Verificat buletinul

Şef laborator PRAM-TM

Centru Electrificare -----

Anexa nr. 43

la instrucţiunile nr. 357

Laborator PRAM-TM Data

BULETIN NR. -----

de încercare a prizei de pământ din STE, PS, PSS

Instalata în

1. Motivul încercării: PIF, verificare periodică, RC, RK, RIA.

a. Valoarea rezistenţei de dispersie măsurată este de: Q;

b. Valoarea rezistenţei de dispersie stabilită în proiect este de: Q;

,

c. Aparatul folosit: tip sene , nr.

d. Metoda de măsurare utilizată

e. Starea atmosferica: ;Temperatura: °C;

f. Natura solului: ; Umiditatea şi starea solului: -------

2. Concluzia: Priza de pământ din îndeplineşte/ nu îndeplineşte condiţiile tehnice minime conform prevederilor din proiect sau din reglementarea nr.

3. Măsuri care se impun

încercat de: Asistat de: Verificat buletinul Seflaborator PRAM-TM

Anexa nr. 44

la instrucţiunile nr. 357

Centru Electrificare Laborator PRAM-TM

Data

BULETIN Nr.

dînecercare a cablului de energie

Cablul este instalat în : între

A. Date tehnice

Tipul cablului ;secţiunea mmp; Lungimea cablului m; Tensiunea de serviciu KV

B Probe si verificări

Felul verificării

R-O

S 0

T 0

R-S

S-T

T-R

R-

S+T+O

S-

R+T+O

T-

S+R+O

Rezistenţa de izolaţie (1)

[M.Q]

Incercarea cu tensiune mărită

Uinc

[KV]

Ifuga

fµA]

Tine.

[S]

Rezistenţa de izolaţie (2)

[M.Q]

Valoarea normată a rezistenţei de izolatie

[M.Q]

Corecţia Rizol la lungimea

reală a cablului

[M.Q]

1. Condiţiile de efectuare a măsurătorilor

Starea atmosferică: ;Umiditatea : % ; Temperatura: °C

2. Motivul încercării : PIF, verificare periodică, RC, RK, RIA.

3. Încercarea s-a făcut cu

4. Concluzii

Cablul este: a) bun pentru exploatare;

b) bun în anumite condiţii;

c) impropriu pentru exploatare.

Încercat de: Asistat de: Verificat buletinul Şef laborator PRAM-TM

Anexa nr. 45

Data

la instrucţiunile nr. 357

------

CENTRUL ELECTRIFICARE

Laborator P.R.A.M-TM

------

BULETIN Nr.

de încercare a întrerupătoarelor cu SF6

Instalat în

A. Datele tehnice şi nominale

Fabricat de Anul Tip Nr. Tensiunea nominală KV; Curent nominal A; Frecvenţă Hz; Curentul limită termic KA; Curentul limită dinamic KA;

Presiunea nominală la SF6 bar la temperatura de C

B. Probe şi verificări

1) Încercarea izolaţiei primare

a) Rezistenţa de izolaţie

Rezistenţa de izolaţie R60" [MQ]

Concluzia

FazaR

Faza S

Faza T

Valoarea normată

Carter superior-masă

Coloana izolanta-

masă

Carter superior- coloana izolantă

Măsurată cu

b. Curentul de conducţie a coloanei izolante

Tensiunea aplicată [KV]

Timp [min]

Curentul de conductie [µA]

Concluzia

FazaR

Faza S

Faza T

Valoarea normată

Măsurat cu

2. Măsurarea rezistenţei electrice de contact a contactelor principale sau căderea tensiunii pe contactele principale

Faza

Curentului aplicat în CC [A]

LiU măsurat [mV]

LiU normat [mV]

Concluzia

R

s

T

Măsurată cu I

3. Verificarea mecanică a corpului întrerupătorului

FazaR FazaT FazaS

4. Verificarea etanşeităţii gazului SF6

Faza R Faza T Faza S

5. Verificarea parametrilor cinematici

Faza

Timp de conectare [ms]

Timp de deconectare

fms]

Presiune gaz SF6 [Bar]

Presiune ulei [Bar]

To C

Concluzia

Măsurat

Nonnat

Măsurat

Nonnat

Măsurat

Normat

Masurat

Nonnat

R

s

T

Niasurat cu

6. Nesimultaneitatea atingerii şi separarii contactelor între faze

Între faze

Atingerea contactelor [ms]

Separarea contactelor [ms]

Măsurat

Normat

Concluzia

Măsurat

Normat

Concluzia

R-S

S-T

T-R

Măsurat cu

7. Verificarea elementelor din dispozitivul de actionare şi cofretul central

Elementul verificat

Verificări efectuate

Concluzia

Rezistenţa de izolaţie [MQ]

Incercarea izolaţiei cu tensiune mărită

[2 KV]

Rezistenţ a ohmică [Q]

Curentul de acţionare motor

fA]

Tensiune a minimă de lucru [V]

Măsurată

Normată

Motorul

electric

Bobina de închidere

Bobina de deschidere

Rezistenţa de încălzire

Circuitele din mecanismul hidraulic

Circuitele din

cofretul central

Releele din

mecanismul hidraulic

Verificări efectuate conform buletinului nr.

Releele din cofretul central

Verificări efectuate conform buletinului nr.

8. Verificarea mecanică a dispozitivului de acţionare: _

9. Valoarea măsurată a rezistenţei de trecere la priza de pământ este de: Q

10. Motivul încercării : PIF, verificare periodică, RC, RK, Suspect de defect

11. Încercarea s-a [acut: în atelier/ pe locul de montaj

12. Concluzia finală: Întrerupătorul este/nu este bun şi poate/nu poate fi adus în exploatare.

Încercat de: Asistat de: Verificat buletinul Şef laborator PRAM-TM

110

Anexa nr. 46

la instrucţiunile nr. 357

SARCINILE PERSONALULUI PRAM ÎN LEGĂTURĂ CU ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA LUCRĂRILORPRAM-TM

FAZA

SARCINI

ŞEF LABORATOR

ŞEF FORMA ŢIE DE LUCRU (ŞEF LUCRARE

MEMBRII ECHIPEI

o

1

2

3

I. Pregătirea lucrărilor

1. Verifică starea personalului în conformitate cu prevederile art. 12, 13, 14 din NSPM 107;

2. Nominalizează şefii de echipă şi stabileşte componenţa echipelor.

Pentru fiecare echipă în parte

3. Stabileşte împreună cu şeful de echipă condiţiile de executare a lucrărilor;

4. Efectuează instructajul tehnic şi NPM care trebuie să cuprindă

a) Reguli de protecţie a muncii adaptate la specificul şi condiţiile de executare a lucrării cu atenţionare asupra punctelor sau fazelor periculoase ale lucrării, cu precizări asupra măsurilor suplimentare de protecţie a muncii necesare;

b) Precizări în legătură cu modul de lucru, metode de măsurare şi verificare ce urmează a fi folosite, instrucţiuni tehnice de lucru sau fişe tehnologice ce trebuiesc respectate;

5. Stabileşte mijloacele de transport cu care urmează să se facă deplasarea, orele de sosire şi plecare.

6. Completează registrul de pregătire a programului.

1. Se îngrijeşte de existenţa inventarului de scheme, scule, truse, aparate şi materiale, mijloace de protecţie necesare pentru efectuarea în bune condiţii a lucrării ordonate prin

a) Ridicarea din magazia laboratorului (punctului de lucru);

b) Verificarea subinventarelor personale ale membrilor echipei;

c) Verificarea inventarului din STE şi ridicarea cheii aferente dulapului PRAM din STE.

1. Participă la şedinţa de pregătire şi sunt datori să-şi însuşească şi să respecte condiţiile de executare a lucrării şi regulile de protecţie a muncii aferente.

2. Participă direct la asigurarea bazei tehnico-materiale necesare executării

lucrării îndeplinind sarcinile pnm1te de la şeful de echipă.

3. Verifică starea echipamentului de protecţie şi de lucru, a sculelor şi aparatelor din dotare

NOTA: Pentru lucrările ce urmează afi executate mai multe zile consecutiv în alte localităţi decât cea în care se află sediul laboratorului PRAM-TM, la care plecarea şi sosirea de la locul lucrării se fac în afara programului normal de lucru sau lucrări executate mai multe zile consecutiv cu cazare în apropierea locului lucrării, pregătirea acestor lucrări se face în două etape

A. La sediul Laboratorului PRAM-TM în ziua anterioară începerii setului de lucrări de către şeful de laborator care îndeplineşte sarcinile prevăzute la pct. 1-6 de mai sus cu următoarele precizări: Instruirea se face pentru întreg setul de lucrări.

În Registrul de pregătire a programului (RPP) se va nota

a. fiecare lucrare în parte în ziua în care urmează a fi executată;

b. trenurile sau mijloacele de transport cu care urmează să se facă deplasarea;

c. şeful de echipă şi membrii echipei vor confirma prin semnătură în RPP, pentru fiecare zi în parte, că şi-au însuşit condiţiile în care urmează să se facă deplasările şi să se execute lucrările, programul fiecărei zile în parte, precum şi NPM specifice setului de lucrări.

Observatie: Nu se admite executarea de lucrări în cascadă pe o perioadă mai mare de trei zile consecutiv

fără a exista cel puţin un control direct al şefului de laborator PRAM la locul lucrării.

B. Zilnic la locul lucrării, înainte de începerea acesteia, de către şeful de echipă care

1) Verifică starea personalului în conformitate cu prevederile art. 12, 13, 14 din NSPM 107;

2) Efectuează instructajul tehnic şi NPM, care trebuie să cuprindă

a) Reguli de protecţie a muncii adaptate la specificul şi condiţiile de executare a lucrării cu atenţionare asupra punctelor sau fazelor periculoase ale lucrării, cu precizări asupra măsurilor suplimentare de protecţie a muncii necesare.

b) Precizări în legătură cu modul de lucru, metode de măsurare şi verificare ce urmează a fi folosite, instrucţiuni tehnice de lucru sau fişe tehnologice ce trebuiesc respectate;

Observatii: (a) Efectuarea acestei instruiri trebuie consemnată în Registrul de control şi lucrări de la locul lucrării.

(b) Înregistrarea trebuie să conţină: număr de înregistrare, data, lucrarea, înscrisul: "Personalul a fost instruit, verificat şi admis la lucru" şi semnătura celor instruiţi.

II. Deplasarea spre locul lucrării

Se face în condiţiile şi cu mijlocul de transport stabilit în şedinţa de instruire, cu respectarea regulilor de comportare în timpul serviciului, a drumurilor de acces şi a regulilor de circulaţie pe drumurile publice, în preajma căii ferate şi în mijloacele de transport.

111

o

1

2

3

III. La locul lucrării, înainte de începerea

acesteia

1. La sosirea în instalaţie consemnează în Registrul de control şi lucrări (RCL), următoarele

a) Numărul de ordine al înregistrării în rubrica 1;

b) Data şi ora sosirii în instalaţie în rubrica 2;

c) Denumirea instalaţiei, circuitului în care urmează să execute lucrări în rubrica 4;

d) Lucrarea ce urmează a fi executată în rubrica 5;

e) Numele personalului din componenţa echipei sosit în instalaţie în scopul efectuării lucrării menţionate în rubrica 7.

Notă: 1n cazul unei lucrări comune EA-PRAM, consemnarea

lucrării în RCL o face şeful de lucrare, care înregistrează şi verificările pe care trebuie să le execute echipa PRAM.

2. Participă la îndeplinirea formelor organizatorice legate de admiterea la lucrare;

3. Stabileşte, dacă este cazul, care din membrii echipei participă la executarea manevrelor;

4. Se informează de la personalul operativ în cazul lucrărilor în STE sau de la şeful de lucrare în cazul lucrărilor în PT, PS, PSS, GE, alte instalaţii ELF sau LC, în legătură cu comportarea în exploatare a echipamentelor care urmează să facă obiectul lucrării (Exemplu: relee supraîncălzite, zgomote anormale în funcţionare, răspunsuri incorecte ale instalaţiilor la comenzi).

5. Coordonează pregătirea lucrării (scheme, aparate, scule şi materiale necesare lucrării).

6. Verifică împreună cu persoana care admite la lucru, realizarea măsurilor de protecţie la locul de muncă şi decide, dacă este cazul, să ia măsuri suplimentare în zona de lucru. După primirea instalaţiei de la admitent, efectuează

instructajul tehnic şi NPM al membrilor echipei.

1. Participă la pregătirea bazei tehnico-materiale necesare lucrării executând sarcinile dispuse de către şeful de echipă;

2. Consultă documentaţia aferentă lucrării (scheme, instrucţiuni, fişe tehnologice, NPM.)

112

o

1

2

3

IV. În timpul executării

lucrării

1. Control şi coordonare a lucrărilor;

2. În cazul lucrărilor complexe supraveghează direct executarea acestora.

1. Asigură organizarea eficientă şi supraveghează executarea corectă a lucrării;

2. Este răspunzător de calitatea şi interpretarea corectă a rezultate1or măsurătorii or;

3. Urmăreşte respectarea normelor de protecţie a muncu, mediului şi prevenirea şi stingerea incendiilor de către personalul echipei pe care o conduce;

4. Verifică executarea corectă a montajului pentru efectuarea încercărilor şi măsurătorilor;

5. În cazul în care, în urma executării încercărilor ş1 măsurătorilor, valorile obţinute sunt în afara limitelor prescrise, repetă cu atenţie încercările sau măsurătorile în cauză. Dacă şi în acest caz se păstrează aceleaşi valori necorespunzătoare, informează pe şeful laboratorului PRAM-TM;

6. În cazul în care este avizat despre apariţia unui deranjament sau îl constată personal, este obligat să anunţe imediat şeful de laborator, luând măsurile necesare pentru lichidarea sau limitarea deranjamentului;

7. Asigură ordinea şi disciplina la locul de executare a lucrării;

8. Verifică şi ia măsuri pentru folosirea corespunzătoare a sculelor, dispozitivelor, aparatelor, truselor din inventarul echipei;

9. Îndeplineşte formalităţile legate de modificarea componenţei echipei, de mutarea ei de la un loc la altul, de întreruperea şi reluarea lucrărilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

1. Execută măsurătorile, încercările şi reparaţiile dispuse de către şeful de echipă şi răspund de calitatea acestora;

2. În cazul în care un membru al echipei este avizat despre apariţia unui deranjament sau îl constată personal este obligat să îl anunţe imediat pe şeful de echipă, luând măsurile necesare pentru lichidarea sau limitarea deranjamentului;

3. Răspund direct de starea aparatelor, materialelor, sculelor şi mijloacelor de protecţie necesare executării lucrării.

113

o

1

2

3

V. La terminarea lucrării

1. Personal, verifică starea instalaţiei verifică starea circuitelor de curent, de tensiune, chei de comandă, dispozitive de deconectare, prinderea conductoarelor în bornele releelor complexe şi în şirurile de cleme, poziţia butoanelor de regla şi a celor de punere în funcţiune la relee, sigiliile aplicate etc;

2. Coordonează strângerea aparatelor, sculelor, materialelor şi curăţirea locului de muncă;

3. Asigură retragerea tuturor membrilor echipei din instalaţie;

4. Îndeplineşte formalităţile legate de terminarea lucrării;

5. Emite buletinele de încercare pentru fiecare element măsurat şi le predă şefului de lucrare care semnează în fiecare buletin la rubrica

,,Asistat";

6. Consemnează în registrul de control şi lucrări, existent la fiecare instalaţie, rubrica 6 în legătură cu lucrările executate de echipa PRAM, probele functionale efectuate şi starea finală a instalaţiei, după efectuarea lucrărilor. Asigură completarea rubricii 7 cu semnătura sa şi a membrilor echipei;

7. Aduce la cunoştinţa personalului operativ din STE constatările şi concluziile în legătură cu instalaţia în care s-a lucrat, după care predă instalaţia sub semnătura acestuia, prin consemnarea în RCL.

Pentru celelalte tipuri de instalaţii (PS, PSS, GE, PT, ELF şi LC), constatările şi concluziile în legatură cu instalaţia la care s-a lucrat se consemnează în Registrul de control şi lucrări - existent la fiecare instalaţie - şi apoi consemnează predarea instalaţiei beneficiarului (admitentului la lucrare) sub semnătura acestuia.

8. Asistă la repunerea în funcţie a instalaţiei.

9. Completează ora plecării echipei din instalatie în rubrica 3 din RCL.

Asigură strângerea sculelor, aparatelor, materialelor şi efectuarea curăţeniei la locul de muncă.

VI. Deplasarea de la locul

lucrării la sediul

unităţii

Se face în condiţiile şi cu mijlocul de transport stabilit în şedinţa de instruire, cu respectarea regulilor de comportare în timpul serviciului, a drumurilor de acces şi a regulilor de circulaţie pe drumurile publice, în preajma căii ferate şi în mijloacele de transport.

114

~

NOTA: Şefii de laborator au obligaţia de a prelucra reglementările de mai sus cu întreg personalul formaţiei de lucru, sub semnătură şi de a verifica în permanenţă cunoaşterea şi aplicarea lor.

TERMINOLOGIE ŞI ABREVIERI

În cuprinsul prezentei instrucţiuni termenii folosiţi au înţelesul definit în continuare

Dispozitiv de reanclanşare automată

Dispozitiv care realizează automat reanclanşarea unuia sau mai multor întreruptoare după funcţionarea protecţiei circuitului asociat. Când durata de deschidere înaintea reanclanşării prezintă interes, aceasta este

menţionată în termen (rapidă - RAR)

Element electric

Un aparat, maşina electrică etc., care poate fi parte constitutivă a unui

echipament (separator, întreruptor, transformator de măsură, descărcător, siguranţă etc.).

Echipament (electric)

Ansamblu de aparate, maş1m, dispozitive, conexmn1, accesor11, aparaţinând unei instalaţii electrice şi îndeplinind anumite funcţiuni în cadrul acesteia.

NOTĂ: Termenul se utilizează şi pentru denumirea unor părţi din

ansamblu care îndeplinesc anumite functii în instalatiile electrice.

Celula unui echipament

Ansamblul elementelor de comutaţie primară pnn care echipamentul

respectiv se leagă la barele colectoare.

Instalaţie electrica

Ansamblu de echipamente, celule şi elemente legate funcţional între ele, amplasate într-un teritoriu comun şi care sunt servite de aceeaşi formaţie de servire operativă (excepţie fac elementele telecomandate pentru

perioada cât sunt în regim de telecomandă).

Reţea electrică

Ansamblu de echipamente şi instalaţii electrice dispersate teritorial, legate între ele.

Substaţie de tracţiune electrică (STE)

Instalaţie a cărei funcţie principală este alimentarea sistemului de tracţiune electrică prin transformarea tensiunii din partea primară a reţelei de alimentare de 110 KV în tensiune de tracţiune electrică de 25

KV folosind transformatoare monofazate.

Linie de contact

Linie electrică destinată alimentării cu energie electrică a vehiculelor feroviare (locomotive electrice sau rame electrice) pnn intermediul

echipamentelor de captare a curentului.

Circuit de retur

Conductoarele care formează calea de întoarcere spre substaţie a

curentului de tracţiune. Conductoarele pot fi: şine de rulare, şine de retur al curentului, cabluri colectoare, cabluri de retur.

Fider de alimentare

Conductor electric în general aerian care realizează conexiunea electrică între substaţia de tracţiune electrică şi linia de contact.

Fider de întoarcere

Conductor electric aerian sau cablu subteran, care realizează conexiunea electrică între şinele de rulare şi borna transformatorului din substaţia de

tractiune.

Instalaţii fixe de tracţiune electrică feroviară (sinonim reţea de tracţiune

electrică

Reţea electrică de distribuţie, feroviară, utilizată pentru a fumiza energie electrică locomotivelor şi ramelor electrice.

Post de secţionare

Instalaţie care pe1mite secţionarea longitudinală a liniei de contact şi

eventual transversală în cazul căii ferate duble, situată aproximativ la mijlocul distanţei dintre două substaţii de tracţiune.

Post de subsecţionare

Instalaţie care secţionează linia de contact între o substaţie de tracţiune şi un post de secţionare. În cazul liniilor duble aceasta asigură deasemenea

legarea în paralel a liniilor de contact.

Post de legare în paralel

Instalaţie care realizează o legare în paralel, suplimentară, a liniei de

contact a căii ferate duble, situată între substaţie şi posturi, atunci când lipsesc posturile de subsectionare.

Post de alimentare

Instalaţie care asigură alimentarea radială a liniei de contact din depouri , triaje, sau alte tronsoane izolate de cale ferată electrificată, prevăzută cu funcţie de protecţie în scopul izolării acestora în cazul aparţiei unui

defect.

Dispecer energetic feroviar (DEF)

Ansamblul de instalaţii şi echipamente, de telemecanică şi telecomunicaţii, amplasate într-un punct central, care asigură telemecanizarea şi controlul operativ al instalaţiilor fixe de tracţiune electrică şi eventual al altor instalaţii din gestiunea unui centru de electrificare. Termenul este generic definind atât instalaţia în sine, cât şi

structura organizatorică, inclusiv personalul de comandă operativă

Circuite primare

Circuite de înaltă şi medie tensiune care asigură circulaţia puterii electrice în substaţia de tracţiune electrică dinspre sistemul energetic naţional înspre linia de contact (bare şi legături de 110 şi 25 KV, transformatoare de putere, fidere de alimentare şi de întoarcere, aparatajul de comutaţie). În aceeaşi categorie intră şi unele legături şi aparate auxiliare care au legătură directă cu circuitele menţionate anterior (transformatoare de

măsură, descărcătoare).

Anclanşare

Acţiunea de conectare realizata prin intermediul instalatiei de automatizare.

Declanşare

Acţiunea de deconectare prin funcţionarea protecţiei circuitului asociat.

Conectat

Poziţie a întreruptorului, disjunctorului sau a separatorului sub sarcină în care se asigură continuitatea circuitului în care este legat.

Deconectat

Poziţie a întreruptorului, disjunctorului sau separatorului sub sarcină în care se asigură întreruperea circuitului în care este legat.

Închis

Poziţie a separatorului în care se asigură continuitatea vizibilă a circuitului în care este legat.

Deschis

Poziţie a separatorului în care se asigură întreruperea vizibilă a circuitului în care este legat.

Protecţie

Ansamblu de prevederi necesare pentru detectarea defectelor sau a altor situaţii anormale din instalaţiile şi reţelele electrice şi care permite eliminarea defectelor, limitarea situaţiilor anormale şi emiterea de comenzi sau semnale. Termenul este generic pentru dispozitive şi sisteme de protecţie şi se utilizează pentru a descrie protecţia atât a unui sistem

cât şi a unei părţi din acesta

Fiabilitatea unei protecţii

Probabilitatea ca o protecţie să poată îndeplini o funcţie cerută, în condiţii date, într-un interval de timp dat.

NOTĂ: Funcţia cerută pentru o protecţie este de a acţiona în condiţiile

stabilite de exploatare a instalaţiilor de electrificare.

Funcţionare corectă a unei protecţii

Emiterea, de către o protecţie, a unor comenzi de declanşare sau a altor

comenzi sau semnale, în modul prevăzut, ca răspuns la apariţia în sistemul energetic a unui defect sau a unei alte situaţii anormale

Funcţionare incorectă a unei protecţii

Refuz de funcţionare sau funcţionare intempestivă atât în absenţa, cât şi în prezenţa unui defect sau a unei siţuatii anormale în instalaţie, pentru

care protecţia nu trebuie să funcţioneze.

Funcţionarea intempestivă a unei

Acţionare a unei protecţii, atât în absenţa cât şi în prezenţa unui defect sau a unei situatii anormale în instalatii, pentru care protectia nu trebuie

protectii

să funcţioneze.

Protecţie de distanţă

Protecţie cu selectivitate relativă a cărei funcţionare ş1 selectivitate depind de măsurarea locală a mărimilor electrice pe baza cărora se evaluează distanţa echivalentă până la locul de defect, prin comparare cu

reglajele zonelor.

Protecţie împotriva refuzului de întrerupător

Protecţie destinată să elimine un defect dintr-o instalaţie prin comandă de declanşare a altui întreruptor sau a altor întreruptoare, în cazul refuzului de declanşare a întreruptorului destinat să realizeze această funcţie

(Declanşare de rezervă la refuzul întrerupătorului - prescurtare D.R.R.I.)

Raport (Coeficient) de revenire

Raportul între valoarea de revenire şi valoarea de funcţionare. Aceste valori pot fi valori măsurate sau valori de încercare, conform standardului

de produs.

Refuz de funcţionare a

unei protecţii

Lipsa funcţionării unei protecţii care ar fi trebuit să funcţioneze dar nu a

funcţionat.

Releu electric

Aparat care produce modificări bruşte, predeterminate, în unul sau mai multe circuite de ieşire, atunci când în circuitele de intrare sunt îndeplinite anumite condiţii. În cazul utilizării releului în instalaţiile de protecţie ş1 automatizări combinate, noţiunea de funcţie logică trebuie adaugată cuvântului releu, pentru a-l defini. (Exemplu: releu de declanşare

etc).

Releu de curent

Releu electric de măsură a cărui mărime caracteristică este intensitatea

curentului electric.

Releu de tensiune

Releu electric de măsură a cărui mărime caracteristică este tensiunea

electrică.

Releu diferenţial

Releu electric de măsură a cărui mărime caracteristică este rezultatul

comparării mărimilor de intrare, fie în amplitudine, fie în fază ş1 amplitudine.

Releu direcţional

Releu electric de măsură destinat să detecteze direcţia în care un

fenomen, de exemplu un defect, se produce în raport cu un punct dat al reţelei electrice

Releu de protecţie

Releu electric de măsură ce poate constitui, singur sau în combinaţie cu alte relee, un dispozitiv de protecţie.

Notă: Termenul este folosit pentru construcţii simple.

Releu minimal de ....

Releu electric de măsură destinat să funcţioneze atunci când mărimea sa

caracteristică atinge valoarea reglată în urma abaterii prin scadere a valorii mărimii controlate de la valoarea nominală.

Releu maximal de ....

Releu electric de măsură destinat să funcţioneze atunci când mărimea sa

caracteristică atinge valoarea reglată în urma abaterii prin creştere a valorii mărimii controlate de la valoarea nominală .

Aparataj de corn utaţie

Totalitatea aparatelor de întrerupere şi de conectare şi a combinaţiilor acestora cu aparate asociate de comandă, de măsură, de protecţie şi de

reglaj.

Caracteristică de acţionare

Funcţia care stabileşte relaţia între mărimea (mărimile) de intrare ş1 mărimea de ieşire (valoarea de acţionare) şi care poate fi o constantă sau

o curbă oarecare (cerc, sinusoidă, elipsă, etc)

Curent de defect exterior

Intensitatea curentului electric datorat unui defect în instalatiile electrice,

exterior secţiunii (zonei) protejate pnn protecţia considerată ş1 care circulă prin această sectiune protejată.

Schema sinoptică

Ansamblul simbolurilor reprezentând starea reală a aparatelor de comutaţie şi schema staţiei (reţelei electrice), care poate fi actualizată ori

Valoarea specificată a unei mărimi de

alimentare

Valoare a unei mărimi de alimentare prescrisă pentru o operaţie specificată.

Reglementări în

vigoare

Totalitatea reglementărilor aprobate pnn acte normative specifice

activităţii sau domeniului la care se face referire.

Gestiune

Echipamentele si instalaţiile încredinţate prin inventar sau în convenţie de lucrări, în exploatarea şi întreţinerea unei unităţi sunt în gestiunea respectivei unităţi. Echipamentele şi instalaţiile aflate în gestiunea unei unităţi pot fi împărţite subunităţilor sale de bază care le vor gestiona în mod nemijlocit.

În sensul prezentelor instrucţiuni se consideră în gestiunea unei unităţi şi

echipamentele şi instalaţiile care nu sunt in inventarul ei, dar care sunt exploatate de aceasta în baza unor convenţii de lucrări.

Personal PRAM-TM

Personalul care executa lucrări de încercări şi măsurători la echipamentele primare, efectuarea de încercări a mijloacelor de protecţie şi efectuarea de verificări, revizii şi reparaţii la sistemele de protecţie, comandă - control,

automatizări şi telemecanică din instalaţiile de electrificare.

SPCCAT

Sisteme de protecţie, comandă-control, automatizări şi telemecanică din instalaţiile de electrificare

PRAM

Protectii prin Relee, Automatizări si Măsurători

TM

Telemecanizare

ELF

Electrificare, Lumină, Forţă

IFTE

Instalatii Fixe de Tracţiune Electrică

LC

Linie de Contact

PT

Post de transformare

GE

Grup electrogen

CDS

Comandă distanţă separatori

PIF

Punere în funcţiune

EA

Energoalimentare

RT

Revizie tehnică

RC

Reparaţii curente

RK

Reparatii capitale

RIA

Reparaţii si intervenţii accidentale

RM

Reconstrucţii si modernizări

FVT

Fişa de verificare tehnică

LEC

Linie electrică în cablu

ICF

Indicator control faze

p.p.m. masă

Părţi pe milion în masă. 1ppm masă umiditate în SF6 = 8,15 ppm în

volum umiditate în SF6

Xa

Valoarea parametrului de intrare la care se produce acţionarea

Xr

Valoarea parametrului de intrare la care se produce revenirea în starea

initială

kr

Coeficient de revenire

In

Intensitate curent nominal

Un

Tensiune nominală

R60"

Rezistenţa de izolaţie măsurată după 60 secunde de la momentul aplicării

tensiunii.

Ka = R60"/R1s"

Coeficientul de absorbţie = Raportul dintre rezistenţa de izolaţie măsurată

după 60 secunde şi cea măsurată după 15 secunde de la momentul