ANEXE din 14 iunie 2006

1 Articles / Provisions · Romania

Open official source Machine-readable Markdown (.md)

Statutory Text (1 Articles)

ANEXE din 14 iunie 2006 · GUVERNUL · MONITORUL OFICIAL nr. 531 bis din 20 iunie 2006

Text integral — ANEXE din 14 iunie 2006 Open official source

cuprinzând fişele tehnice ale măsurilor 1.1 "Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole", 1.2 "Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor", 2.1 "Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale", 3.1 "Investiţii în exploatatiile agricole", 3.2 "Constituirea grupurilor de producători", 3.3 "Metode agricole de producţie destinate sa protejeze mediul şi sa menţină peisajul rural", 3.4 "Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative", 3.5 "Silvicultura", 4.1 "Îmbunătăţirea pregătirii profesionale" şi 4.2 "Asistenţa tehnica" din Programul naţional pentru agricultura şi dezvoltare rurală finanţat din fonduri SAPARD

Anexa nr. 1

FIŞA TEHNICĂ PENTRU MĂSURA 1.1 ÎMBUNATĂTIREA PRELUCRĂRII ŞI MARKETINGULUI PRODUSELOR

' AGRICOLE ŞI PISCICOLE

1. MOTIVATIE

Măsu'rile Programului SAPARD, urmăresc în primul rând facilitarea

implementării acquis-ului comunitar, vizând diminuarea unor neajunsuri care caracterizează agricultura din România, înainte de aderarea ei la Uniunea Europeană.

În mod particular, sprijinul pentru această măsură este destinat să îmbunătăţească performanţele producţiei agroalimentare din punct de vedere al standardelor de calitate şi al diversificării gamei sortimentale a produselor prelucrate, în scopul de a înlătura unele disfuncţionalităţi ce se manifestă pe pieţele specifice ale acestora şi anume

• pieţele agricole actuale nu funcţionează coerent;

• existenţa pe piaţă, a unei importante producţii agricole, comercializate fără o prelucrare prealabilă şi/sau insuficienta /ineficienţa care nu permite sub această formă creşterea valorii adăugate a ramurii şi nu contribuie la îmbunătăţirea veniturilor agricultorilor;

• condiţii improprii de preluare, sortare, depozitare, prelucrare, condiţionare şi marketing a produselor agricole, inclusiv ouăle, ce determină, de cele mai multe ori, procente mari de pierderi de producţie (mărfuri perisabile, fără posibilitate de depozitare a produselor şi absenţa pieţelor de desfacere), excepţie făcând vânzarea directă a produselor din exploataţia agricolă;

• amplasarea a numai 15% din ramurile industriei agro-alimentare, în zonele rurale, nu favorizează prelucrarea locală a produselor agricole, aceasta generând costuri ridicate de transport şi pierderi importante de produse;

• degradarea continuă a aparatului productiv şi un mare grad de uzură a unităţilor existente care nu deţin echipamente performante de prelucrare şi nici capacităţi performante, la nivelul standardelor europene, capabile să asigure calitatea producţiei şi controlul ei;

• lipsa unor echipamente în dotarea unităţilor de industrie alimentară, privind evacuarea apelor uzate şi a produşilor reziduali ce nu permit protecţia suficientă a mediului înconjurator, dotarea insuficientă cu laboratoare uzinale şi aparatură de măsură şi control pentru determinarea calităţii produselor;

• slaba diversificare a produselor agro-alimentare, sub aspectul standardelor de calitate impuse de Uniunea Europeana, cu toate că cerinţele consumatorilor reclamă o îmbunătăţire a gamei sortimentale a produselor prelucrate;

• slaba valorificare a plantelor textile cum sunt inul şi cânepa.

Priorităţile sunt îmbunătăţirea procesării şi marketingul în următoarele sectoare: lapte şi produse lactate, carne, legume, fructe şi cartofi, vinificatie, peşte, produse piscicole şi plante textile. În contextul României, având în ved re suprafeţele şi producţiile de cereale, seminţe oleaginoase, sfecla de zahar şi plante textile şi deficienţele existente în domeniul procesării primare considerăm că fiind importante în primul rând, investiţiile privind modernizarea capacităţilor de procesare şi depozitare existente în aceste sectoare.

În anul 2005 în România au avut loc cele mai severe inundaţii din ultimii 20 de ani care au afectat toate judeţele. Perioadele în care s-au produs acestea au fost 1O

- 30 aprilie, 1-31 mai, 1-7 iunie şi 11-17 iunie, 14-25 august, 19 -25 septembrie 2005, subliniind faptul că au existat numeroase cazuri de localităţi afectate de inundaţii de mai multe ori.

Estimarea pagubelor datorate inundaţiilor produse în perioada aprilie - septembrie 2005 se situează la 5.975 milioane lei (1,6 miliarde EURO), reprezentând aproximativ 3,4% din PIB (nivel 2003).

(satele) afectate de inundaţii' în perioada ' aprilie-septembrie 2005 şi gradul lor' de

afectare să fie aprobate printr-un act normativ, respectiv prin Hotărârea de Guvern nr. 1512/2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005.

Pentru determinarea gradului fizic de afectare a fost întocmită o fişă de evaluare pentru fiecare localitate (sat) şi modalitatea de calcul, luându-se în considerare următoarele elemente: locuinţe (15 puncte), anexe gospodăreşti (1O puncte), infrastructură rurală (35 puncte), suprafaţă agricolă şi forestieră (20 puncte), obiective socio-economice (1O puncte), infrastructură forestieră şi de protecţie împotriva inundaţiilor (1O puncte).

Din datele existente au rezultat că au fost afectate 3755 sate, din 1277 comune acoperind toate judeţele ţării, cu gradul de afectare după cum urmează

Gradul de afectare

5% -10%

27,1

10%-30%

29,6

mai mare de 30%

3,1

Pentru a explica datele prezentate în tablelul de mai sus şi ca rezultat al analizei fişelor de evaluare pentru fiecare localitate se constată că în cazul unui grad de afectare de peste 30% au fost înregistrate pagube semnificative la toate elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, cu influenţe substanţiale negative asupra desfăşurării activităţii economice şi a nivelului de trai a locuitorilor din zona respectivă.

În situaţia unui grad de afectare cuprins între 1O şi 30% au fost înregistrate pagube semnificative doar la o parte din elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, dar care influenţează negativ desfăşurarea activităţii economice şi nivelul de trai a locuitorilor din zona respectivă.

În situaţia unui grad de afectare cuprins între 5 şi 10% au fost înregistrate pagube doar la o parte din elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, în special infrastructura rurală.

Prevederile art.16 paragraful 1, şi art.16 paragraful 1 subparagraful a) al Secţiunii A Managementul Financiar din anexa la acordul multianual de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene, semnat la Bruxelles la 2 februarie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, ratificat prin Legea nr.316/2001, numit în continuare MAFA, se vor aplica pentru toţi potenţialii beneficiari ai măsurii, care îşi desfăşoară activitatea în satele cu grad de afectare mai mare de 30% şi vor realiza proiectul într-un sat inclus în Cap. VIII din PNADR, anexa nr. 77.

Prevederile art.16 (1), şi 16 (1) (a) al Secţiunii A Managementul Financiar din MAFA se vor aplica potenţialilor beneficiari ai măsurii care îşi desfăşoară activitatea în satele cu grad de afectare cuprins între 1O şi 30% şi care prezintă un document prin care atestă că au suferit pagube, document emis de Comitetul*

local pentru situaţii de urgenţă, la nivel de comună. Comitetul local pentru situaţii de urgentă atestă că potenţialul beneficiar a suferit pagube ca urmare a inundaţiilor produse în perioada aprilie - septembrie 2005 şi va realiza proiectul într-un sat inclus în Cap. VIII, anexa nr. 76.

* Comitetul local pentru situaţii de urgenţă este constituit În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situatii de urgenţă.

2. OBIECTIVE

Obiective generale

Obiectivul general al măsurii este îmbunătăţirea eficienţei procesam şi marketingului produselor agricole şi piscicole, rezultând produse de înaltă calitate care să contribuie la implementarea acquis-ului comunitar, la creşterea competitivităţii şi valorii adăugate a produselor şi, în acelasi timp, să contribuie la crearea de noi locuri de muncă.

Privatizarea continuă şi descreşterea capacităţilor excedentare din sectorul public vor însoti această măsură. Măsura va contribui la

• m'enţinerea locurilor de munca existente;

• crearea de noi locuri de munca;

• creşterea veniturilor în sector.

Implementarea măsurilor prevazute se va face cu respectarea prevederilor art. 3 din Regulamentul nr. 2759/1999/CE adoptat de Comisia Europeana.

Obiective specifice

• Îmbunătăţirea competitivităţii produselor agricole procesate;

• Orientarea producţiei în acord cu tendinţele previzibile de piaţă şi încurajarea dezvoltării de noi piete pentru produsele agricole;

• Îmbunătăţirea sau aţionalizarea reţelelor de colectare şi comercializare en-gross precum şi a proceselor de prelucrare a produselor agricole şi piscicole;

• Îmbunătăţirea prezentării şi condiţionării produselor agricole şi piscicole pe piată (din punct de vedere calitativ şi comercial);

• În urajarea unei mai bune utilizări a subproduselor şi/sau eliminarea produselor secundare sau a deseurilor;

• Creşterea eficienţei prin utilizarea de tehnologii moderne;

• Favorizarea de investitii inovatoare;

• Îmbunătăţirea calităţii produselor prelucrate şi a controlului calităţii produselor alimentare cu respectarea cerinţelor minime ale securităţii alimentare cerute de Uniunea Europeană;

• Îmbunătăţirea şi controlul condiţiilor sanitare;

• Promovarea unor metode de producţie prietenoase mediului;

• Apariţia şi consolidarea unor agenţi economici privaţi competitivi;

• Creşterea oportunităţilor de noi locuri de muncă în mediu rural şi menţinerea celor existente;

• Crearea de "pieţe verzi" care au ca scop apariţia unor noi segmente de consumatori, orientaţi pe produse agricole ecologice.

Obiective operaţionale

• Sprijin pentru investiţii vizând îmbunătăţirea procesării şi marketingului produselor agricole şi piscicole, pe sectoare şi pe obiective specifice;

• Investiţii stimulatoare vizând protecţia şi păstrarea mediului înconjurător, precum şi igiena şi bunăstarea animalelor ("investiţii verzi");

• Unităt,ile în care se realizează investit,iile, la finalizarea acestora, vor fi în acord cu acquis-ul comunitar.

3. CORELAREA CU ALTE MĂSURI

Ajutoarele acordate în cadrul acestei măsuri sunt complementare actiunilor prevazute în cadrul măsurilor "Investiţii în exploataţiile agricole", "Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor", "Metode agricole de productie menite să protejeze mediul şi să mentină peisajul rural", "Înfiinţarea grupurilor' de producători", "Managementul resurselor de apă pentru agricultură" şi "Asistenţa tehnică" vor avea un efect pozitiv atât asupra producţiei cât şi a canalelor de comercializare şi a mediului înconjurator.

4. CÂMPUL DE ACTIUNE AL MĂSURII

• Măsura vizează p' roiecte de investiţii pentru

- îmbunătăţirea şi optimizarea fluxurilor de producţie, prelucrare şi marketing a produselor agricole şi piscicole;

- crearea sau modernizarea reţelelor locale de colectare, a capacităţilor de recepţionare, depozitare, condiţionare, sortare şi ambalare a produselor agricole şi piscicole.

• Aceste investiţii contribuie la adoptarea standardelor europene în sectoarele: lapte şi produse lactate; carne (taurine, suine, ovine, pasari) şi ouă; legume, fructe şi cartofi; prelucrarea strugurilor-soiuri nobile pentru vin; peşte şi acvacultură şi produse de oystercultură (stridii şi midii); cereale; seminţe oleaginoase; zahăr, plante textile (inşi cânepa).

• Pentru toate sectoarele vizate mai sus, tipurile de investiţii care pot fi finanţate se referă la

Lapte şi produse lactate

- Investiţii noi pentru clădiri, instalaţii, maşini şi echipamente şi modernizarea şi retehnologizarea unităţilor existente, pentru înfiinţarea de centre de colectare, recepţionare, răcire şi stocare a laptelui ca materie primă, precum şi achiziţionarea de mijloace de transport noi, specializate, autoizoterme, autofrigorifice, vehicule pentru produse lichide sau praf, identificate în baza studiului de fezabilitate;

Investiţii în prelucrarea, depozitarea şi marketingul laptelui şi produselor lactate precum şi modernizarea şi retehnologizarea capacităţilor existente; Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produşilor reziduali şi deşeurilor nocive;

Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în procesul de prelucrare a laptelui (zer, zară) în cadrul unităţilor de procesare şi marketing;

Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control a lanţului de recepţie, colectare, prelucrare şi marketing a produselor sub aspect cantitativ şi calitativ;

Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern a calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentului de laborator).

Carne, produse din carne şi ouă

- Investiţii noi pentru construcţii şi modernizarea şi retehnologizarea unităţilor existente pentru abatorizarea şi procesarea cărnii de taurine, suine, ovine, caprine şi păsări, inclusiv clădiri, maşini, instalaţii şi echipamente, referitoare la abatorizare, procesare, ambalare, depozitare şi marketing a cărnii şi produselor din carne şi a ouălor, precum şi achizitionarea de

mijloace noi de transport intern, şi de mijloace noi de transport, specializate (autoizoterme, autofrigorifice şi transport al animalelor) necesare în baza identificării lor în studiul de fezabilitate;

Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produşilor reziduali şi deşeurilor nocive;

Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în procesul de abatorizare şi procesare a cărnii (organe, slănină, sânge, ţesuturi conjuctive etc.), în cadrul unităţilor de procesare şi marketing;

Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control a lanţului de recepţie, abatorizare, prelucrare, depozitare şi marketing a produselor sub aspect cantitativ şi calitativ;

Legume, fructe şi cartofi

Investiţii noi pentru clădiri, maşini şi echipamente şi/sau modernizarea şi unităţilor existente pentru depozitare, sortare, condiţionare, refrigerare, congelare, procesare, ambalare şi marketing;

- Investiţii pentru îmbunătăţirea calităţii şi igienei produselor;

Investiţii pentru protecţia mediului (staţii pentru epurarea apelor reziduale); Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în urma procesării fructelor, legumelor şi cartofilor din cadrul unităţilor de procesare şi marketing;

Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control a lanţului de recepţie, depozitare, prelucrare şi marketing a produselor sub aspect cantitativ şi calitativ;

Vin

- Investiţii noi şi/sau modernizarea şi retehnologizarea clădirilor, maşinilor şi echipamentelor de vinificaţie inclusiv recepţia, depozitarea, procesarea, îmbutelierea şi marketingul vinului;

- Investiţii pentru îmbunătăţirea calitaţii şi igienei produselor;

Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produşilor reziduali şi a deseurilor nocive;

- Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control a lanţului de recepţie, depozitare, prelucrare şi marketing a produselor sub aspect cantitativ şi calitativ;

Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern a calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de

procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentului de laborator);

- Investiţii pentru implementarea sistemului de management al calităţii conform cu cerintele ISO 9000.

Peşte si produse piscicole

- Investiţii noi şi/sau modernizarea şi retehnologizarea capacităţilor existente referitoare la clădiri, maşini şi echipamente pentru depozitarea (inclusiv depozite frigorifice en-gross), procesarea, ambalarea şi marketingul peştelui şi produselor pişcicole (inclusiv echipamente pentru refrigerarea, congelarea şi producerea de gheaţă);

Investiţii pentru îmbunătăţirea igienei şi calităţii conform standardelor Uniunii Europene;

Achiziţionarea de mijloace noi, specializate de transport, necesare ca rezultat al identificării lor în studiul de fezabilitate (autofrigorifice);

Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produşilor reziduali şi deşeurilor nocive;

Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în procesul de prelucrare a peştelui şi produselor piscicole (oase, capete, solzi); în cadrul unităţilor de procesare şi marketing;

Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control a lanţului de recepţie, prelucrare şi marketing a produselor sub aspect cantitativ şi calitativ;

Îmbunătăţirea controlului intern a calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentelor de laborator).

Plante textile

- Investiţii noi pentru construcţii, modernizarea şi retehnologizarea unităţilor existente pentru procesarea plantelor textile (in şi cânepă), inclusiv clădiri, maşini, instalaţii şi echipamente pentru procesare, ambalare, depozitare şi marketingul fibrelor textile;

Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produşilor reziduali şi deşeurilor nocive;

- Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate din procesarea plantelor textile;

- Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control al fluxului de recepţie, prelucrare, depozitare şi marketing a plantelor textile sub aspect cantitativ şi calitativ;

- Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern a calităţii materiei prime, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achizitionarea echipamentului de laborator).

Cereale

- Construcţia (în cadrul unităţilor de procesare şi marketing) şi/sau modernizarea clădirilor, maşinilor şi echipamentelor şi retehnologizarea celor existente pentru depozitarea (fără creşterea capacităţii naţionale) şi procesarea primară a cerealelor (uscare, calibrare, curăţire, condiţionare, măcinare);

- Investiţii pentru echipamente de protecţia mediului (emisii de praf organic şi mineral, impurităţi minerale şi organice);

- Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control a lanţului de recepţie, depozitare, prelucrare şi marketing a produselor sub aspect cantitativ şi calitativ;

Seminţe oleaginoase

- Construcţia (în cadrul unităţilor de procesare şi marketing existente) şi/sau modernizarea clădirilor şi echipamentului capacitătilor existente cu noi tehnologii pentru depozitarea şi procesarea seminţelor oleaginoase fără creşterea capacităţilor existente (uscare, calibrare, curăţire, condiţionare, conservare prin frig, extracţie, rafinare), inclusiv seminţe de floarea soarelui; Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produşilor reziduali şi deşeurilor nocive,

Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în procesul de depozitare şi prelucrare (şroturi oleoproteaginoase) în cadrul unităţilor de prelucrare şi marketing;

Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control a lanţului de recepţie, depozitare, prelucrare şi marketing a produselor sub aspect cantitativ şi calitativ;

Zahăr

- Construcţia ( în cadrul unităţilor de procesare şi marketing existente) şi/sau modernizarea clădirilor, achiziţionarea şi retehnologizarea echipamentelor şi instalaţiilor pentru depozitarea şi procesarea sfeclei de zahăr;

- Investiţii pentru îmbunătăţirea tehnologiilor de depozitare, marcare şi ambalare a zahărului;

- Investiţii pentru îmbunătăţirea igienei şi calităţii conform standardelor Uniunii Europene;

- Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în procesul de prelucrare a sfeclei de zahăr (melasa, borhot) în cadrul unităţilor de procesare şi marketing;

- Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produşilor reziduali şi deşeurilor nocive;

- Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control a lanţului de recepţie, prelucrare şi marketing a produselor sub aspect cantitativ şi calitativ;

- Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern a calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentelor de laborator).

5. CRITERII DE ELIGIBILITATE

Generale

• Proiectul va fi amplasat în spaţiul rural şi numai pentru modernizarea capacităţilor existente poate fi amplasat în mediul urban.

• Investiţiile trebuie să contribuie la îmbunătăţirea situaţiei sectorului de baza a producţiei agricole la care se face referinţă.

• Sunt eligibile în cadrul acestei măsuri prelucrarea şi marketingul produselor agricole şi piscicole dacă sunt incluse în Anexa 1 a Tratatului Uniunii Europene. Produsele agricole, excluzând produsele piscicole, trebuie să provină din Comunitate sau ţările candidate prezentate la punctul 8 Secţiunea F din Anexa la Acordul Multianual de Finanţare, cu modificările ulterioare.

• Trebuie să se demonstreze viabilitatea economico-financiară a proiectului printr-un studiu de fezabilitate şi plan de afaceri. Planul de afaceri este cerut în cazul proiectelor cu o valoare eligibilă totală mai mare de 50 OOO EURO. Viabilitatea economică este definită ca fiind utilizarea din plin a unităţii de procesare sau a unei părţi din aceasta prin raportarea de performanţe financiare efective şi abilitatea de a opera fără a recurge la sprijin public în activitatea sa operaţională. Beneficiarul trebuie să demonstreze că îşi poate plăti obligaţiile şi datoriile în mod regulat, fără să supună la nici un risc desfăşurarea normală a activitătii sale economice şi că generează un venit semnificativ. În mod special est necesară existenţa pieţelor de desfacere pentru produsele respective, (atestată prin studii de piaţă incluse în planul de afaceri). După implementarea proiectului întreprinderea beneficiară trebuie să corespundă cu normele Uniunii Europene de mediu, igienă şi bunăstarea animalelor.

• Proiectele privind construcţia de noi clădiri sau modernizarea celor existente sau a unor parţi din acestea precum şi echipamentele necesare trebuie să corespundă normelor Uniunii Europene;

• Co-finanţarea privată trebuie să acopere cel puţin 50% din cheltuielile eligibile, cu excepţia investiţiilor pentru sectorul zahăr (70%). Pentru sectorul de seminţe oleaginoase cofinanţarea privată este de 50% din cheltuielile eligibile pentru investiţiile în protecţia mediului şi de 70% pentru alte investiţii.

• Beneficiarul şi/sau responsabilul tehnic al proiectului trebuie să dovedească o pregatire profesională, în raport cu proiectul pe care doresc să îl iniţieze printr - un document eliberat de autorităţile competente din care să rezulte o experienţă profesională în domeniu de minim 3 ani: diploma sau copie după cartea de muncă sau declaraţie pe propria răspundere că responsabilul tehnic de proiect va urma un curs de pregatire profesională, până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plăţi a ajutorului;

• Proiectul trebuie să aibă acces la infrastructura de bază (drumuri principale, alimentare cu apă, electricitate, comunicaţii).

• Beneficiarul trebuie să asigure controlul calităţii produselor prin serviciile proprii sau terţe de control a calităţii.

• Nu va fi eligibil solicitantul care are pierderi financiare sau obligaţii fiscale restante faţă de bugetul de stat sau faţă de bugetul asigurarilor sociale de stat şi bănci (altele decât pentru care este respectat graficul de rambursare),

conform ultimelor declaratii fiscale sau altor declaratii emise de către

autoritătile fiscale. ' '

• Unităţile' de depozitare/procesare în funcţiune înaintea începerii investiţiei

trebuie să respecte legislatia natională, iar după finalizarea întregii investitii trebuie să fie în conformitate cu legislaţia comunitară. Înaintea începerii investiţiei, unităţile de procesare lapte şi produse lactate şi carne şi produse

din carne vor prezenta un program de restructurare, aprobat de autoritatea naţională sanitar veterinară;

• ln satele cu grad de afectare mai mare de 30% (Cap.VIII din PNADR - anexa nr.77) vor fi aplicate dispoziţiile art.16 (1), şi 16 (1) (a) Secţiunea A din MAFA, fiind eligibile urmatoarele tipuri de investiţii

- Investiţii de modernizare pentru toţi beneficiarii acestei masuri

- Investiţii noi doar pentru beneficiarii acestei măsuri care îndeplinesc criteriile de întreprindere mică şi mijlocie în conformitate cu legislaţia natională în vigoare.

• În sat le cu grad de afectare între 10% şi 30% (Cap.VIII din PNADR - anexa nr.76) vor fi aplicate prevederile art.16 (1), şi 16 (1) (a) Secţiunea A din MAFA, fiind eligibile urmatoarele tipuri de investiţii

- Investiţii de modernizare pentru toţi beneficiarii acestei măsuri care depun un document ce demonstrează că au fost afectat,i de inundat,ii. Documentul va fi emis de Comitetul local pentru situaţii de urgentă la nivel de comună. Comitetul local pentru situaţii de urgentă demonstrează că potenţialul

beneficiar a suferit pagube în urma inundaţiilor din perioada aprilie - septembrie 2005.

Specifice

Pentru toate sectoarele menţionate mai jos, capacităţile sunt exprimate luând în considerare materia prima.

Lapte şi produse lactate

• Proiectul să prezinte următoarele dimensiuni

pentru centre noi sau modernizate de colectare, recepţionare, răcire şi stocare a laptelui: minim 2.000 hi/an;

pentru capacităţi noi de procesare: minim 12.500 hi/an;

pentru modernizarea capacităţilor de procesare existente: minim

50.000 hi/an;

• Materiile prime procesate trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate prevăzute în standardele naţionale;

• Proiectele care vizează modernizarea instalaţiilor de procesare a untului şi laptelui praf smântanit sunt eligibile, fără creşterea capacităţilor de procesare existente la nivel naţional.

Carne, produse din carne şi ouă

• Proiectul să aibă următoarea reprezentativitate dimensională

abatoare mixte noi (bovine, porcine, ovine) cu o producţie de: minim

1.500 t/an;

abatoare noi de păsări cu o producţie de: minim 1250 t/an;

abatoare mixte (bovine, porcine, ovine) modernizate cu o producţie de: minim 5000 t/an;

abatoare păsări modernizate cu o producţie de: minim 3000 t/an; capacităţi noi de procesare a cărnii cu o producţie de: minim 250 t/an; modernizări capacităţi existente de procesare a cărnii: minim 1250 t/an;

sortare şi depozitare ouă: minim 300.000 bucăţi (6 milioane bucaţi/an);

Legume, fructe şi cartofi

• Pentru legume şi fructe proiectul să aibă următoarea reprezentativitate dimensională

depozite noi materii prime: minim 200 t;

depozite modernizate: minim 400 t; capacităţi noi de procesare: minim 100 t/an;

capacităţi de procesare modernizate: minim 500 t/an; capacităţi noi legume, fructe deshidratate: minim 250 t/an;

capacităţi modernizate legume, fructe deshidratate: minim 500 t/an; capacităţi modernizate pentru sucuri şi nectaruri naturale din legume şi fructe: minim 12.500 t/an.

• Pentru cartofi, proiectul să aibă următoarea reprezentativitate dimensională: capacităţi noi de depozitare: minim 1.OOO t;

capacităţi de depozitare modernizate: minim 2.000 t; capacităţi de prelucrare modernizate: minim 500 t/an; capacităţi noi de procesare: minim 500 t/an;

• Materiile prime procesate trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate prevăzute în standardele naţionale.

Vin

• Proiectul să aibă următoarea reprezentativitate dimensională

• depozite noi de vin: minim 5.000 hi.

• depozite modernizare : 1O.OOO hi.

• capacităţi noi de procesare: minim 500 t struguri/campanie de recoltare.

• capacităţi de procesare modernizate: minim 1500 t struguri/campanie de recoltare

Peşte şi produse piscicole

• Proiectul să aibă următoarea reprezentativitate dimensională

capacităţi noi de colectare, sortare, condiţionare depozitare şi procesare: minim 200 t/an;

capacităţi modernizate de colectare, sortare, condiţionare, depozitare şi procesare: minim 100 t/an.

Plante textile

• Proiectul trebuie să aibă următoarea reprezentativitate dimensională: capacităţi noi de recepţionare, depozitare şi procesare: minim 200 t/an; capacităţi modernizate de recepţionare, depozitare şi procesare: minim 1200 t/an.

Cereale

• Proiectul să prezinte următoarea reprezentativitate dimensională: capacităţi de depozitare modernizate: minim 2.000 t; capacităţi de procesare primară, modernizate

- măcinare minim: 5.000 t/an;

- decojire: minim 5.000 t/an;

Seminţe oleaginoase

• Proiectul să prezinte următoarea reprezentativitate dimensională

capacităţi de procesare modernizate (floarea soarelui, in, soia, rapiţă, ricin): minim 15.000 t/an pentru extracţie şi minim 12.500 t/an pentru rafinare;

capacităţi noi de procesare fără creşterea capacităţii totale: minim

25.000 t/an pentru extracţie şi rafinare.

Zahăr

• Proiectul să prezinte următoarea reprezentativitate dimensională;

capacităţi modernizate de procesare sfeclă de zahăr: minim 2.000 tizi sau 150.000 t/campanie de recoltare;

Investiţiile eligibile sunt*

• Toate investiţiile specificate la paragraful 4 "Câmpul de acţiune al măsurii"; Cheltuielile eligibile sunt după cum urmează

a) Construirea de noi clădiri şi instalaţii şi modernizarea celor existente.

b) Utilaje şi echipamente noi, soft-uri pentru computer, inclusiv costurile de instalare şi montaj bazate pe contracte cu terţe parţi.

c) Acea parte a costurilor reprezentând plata arhitecţilor, inginerilor şi consultanţilor, taxe legale, studiilor de fezabilitate, achiziţionarea de patent şi licente, pentru pregătirea şi/sau implementarea proiectului, direct legate de măsură, care nu depasesc 12% din costul total eligibil al proiectului.

d) Achiziţii de mijloace de transport noi, specializate, necesare ca rezultat al identificării lor în studiul de fezabilitate.

Cheltuielile eligibile sunt specificate mai sus şi în ordinul de implementare a măsurii şi reflectate în manualul de procedură, în formularul de cerere, lista de verificare a criteriilor de selecţie, lista de verificare a controlului şi contracte.

Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru ajutor, dacă îndeplinesc cerinţele art. 4, Sectiunea B din Acordul Multianual de Finanţare dintre Comisia Comunitatii Europene, pe de o parte şi România, semnat pe 2 Februarie 2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 5 iulie 2001.

Numai cheltuielile plătite de către Agenţie de la data acreditării Agenţiei sau data (tele) specificate în această privinţă, vor fi eligibile pentru sprijinul Comunitar.

Pentru ca proiectul să fie eligibil pentru sprijinul Comunitar, toate serviciile, maşinile şi achizitiile trebuie să fie originare din Comunitatea Europeana sau din Ţările menţionate în art. 14 pct. 2.70 Secţiunea A din Acordul Multianual de Finanţare; dacă se cere astfel, beneficiarul final trebuie să fie capabil să dovedească inputurile în cadrul acţiunilor sau a contractelor de servicii, utilizând orice mijloace de evidenţă admisibile.

Nu sunt eligibile

• Investiţii în comerţul cu amănuntul;

• Investiţii care privesc obiectivul măsurii 3.4;

• Investiţiile amplasate în porturi pentru depozitarea şi procesarea cerealelor.

6. CRITERII DE SELECTIE

Proiectele vor fi selection'ate în functie de următoarele criterii

Criteriul

Punctaj

1. lnvestit,ii în unităţi de prelucrare a laptelui şi produselor lactate şi a cărnii şi produselor din carne cu program de restructurare până în

2007

2. Aprovizionare proprie sau relaţii contractuale cu producătorii pentru acoperirea a cel puţin 50% din aprovizionarea cu materie

primă pentru cel putin 1 an după finalizarea proiectului.

3. lmbunătăţirea controlului calităţii produselor (laboratoare proprii)

obiective noi sau modernizate

4. Valorificarea superioară a subproduselor

5. Realizarea de produse traditionale

6.Amplasarea în zone cu potenţial productiv conform Anexei 3

Max. 15

Rural

- Potenţial ridicat;

- Potential mediu;

- Potenţial scazut

Urban

Max. 15

TOTAL

100

7. Obiectivul proiectului

- Modernizări de capacitate

- lnvestitii noi

Notă

Criteriile de selectie nu se aplică în cazul potenţialilor beneficiari care îndeplinesc condiţiile de accesare a art. 16, (1) şi 16 (1) (a) Secţiunea A din MAFA.

7. BENEFICIARI

Beneficiarii finali vor fi

• Asociaţii şi grupuri de producători (cu personalitate juridică);

• Societăţi comerciale cu capital privat cel puţin egal sau mai mare de 75%;

• În sectorul vinificaţie sunt sprijiniţi: asociaţiile, grupurile de producători şi societăţiile comerciale private care procesează numai soiuri nobile de struguri;

• Cooperative de consum.

8. LEGISLATIA NATIONALĂ ÎN VIGOARE

Legislaţia în 'curs de' armonizare şi legislaţia naţională în vigoare sunt prezentate

în capitolul ăAnexe legislaţie" din Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

9. DISPOZITII FINANCIARE

• Proiectel'e din cadrul acestei măsuri sunt considerate a fi investiţii generatoare

de profit.

• Ajutorul public acordat în cadrul acestei măsuri nu va depaşi 50% din totalul cheltuielilor eligibile.

• În cadrul acestei măsuri vor putea fi finanţate proiecte a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 30.000 - 4.000.000 EURO, de cel mult două ori în limita sumei eligibile.

• Planul financiar şi sursele de finanţare totale sunt prezentate în Capitolul V. Alocările financiare pentru măsurile SAPARD din Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

BUGETUL INDICATIV PE SUBMĂSURI

SUBMĂSURA

% din măsura

Carne

Lapte şi produse lactate

Cereale

1O*

Seminte oleaginoase

Vin

Fructe şi legume

Peşte şi produse piscicole

Zahăr

Plante textile

TOTAL

100

* Nu se va depăşi 25,6 mii.Euro pentru aceste proiecte, din contribuţia publică.

Gradul de intervenţie pentru proiecte de interes privat

• Pentru sectoarele lapte şi produse lactate, carne, legume, fructe şi cartofi, vinificaţie, peşte, plante textile, seminţe oleaginoase (numai pentru investiţii de protecţia mediului) precum şi pentru sectorul cereale (fără depăşirea

capacităţii existente la nivel naţional şi excluzând investiţiile realizate în porturi)

- 50% contribuţie privată

- 50% contribuţie publică din cheltuielile eligibile, din care

- 75 % contribuţie Uniunea Europeană

- 25 % buget naţional

• Pentru investiţii, în sectoarele, zahăr şi seminţe oleaginoase (altele decât investiţii pentru protecţia mediului)

- 70% contribuţie privată;

- 30% contribuţie publică din cheltuielile eligibile, din care

- 75 % contribuţie Uniunea Europeana

- 25 % buget naţional

Activităţile eligibile ale proiectului se vor realiza după semnarea contractului, cu excepţia studiului de fezabilitate şi tehnic, în limita procentajului aprobat în cadrul măsurii.

Plata spijinului financiar se va face pe baza de documente justificative care să probeze realizarea activităţilor şi eligibilitatea acestora. Luând în considerare opţiunile beneficiarilor, plata poate fi făcută într-o singură tranşă la sfârşitul proiectului sau în maximum cinci tranşe.

Pentru proiectele de investiţii situate în satele identificate în CAP. VIII din PANDR, anexele nr. 76 şi 77, rata de intervenţie este

- 25% contribuţie privată

- 75% contribuţie publică

Pentru contribuţia publică, rata de intervenţie este

- 85% contribuţie UE

- 15% contribuţie buget naţional

Aceste dispoziţii se vor aplica proiectelor aprobate până la data de 30 iunie 2006. Dispoziţiile art.16 (1) şi 16 (1) (a), Secţiunea A din MAFA nu se vor aplica pentru submăsurile seminţe oleaginoase şi zahăr.

10. ACOPERIRE GEOGRAFICĂ

• În spaţiul rural al României definit conform legislaţiei naţionale în vigoare.

• În spaţiul urban pentru modernizarea capacitaţilor existente.

• Măsura va fi implementată cu prioritate în zonele geografice care au potenţial productiv ridicat, conform anexei 3 .

Proiectele pentru care se aplică prevederile art.16 (1) şi 16 (1) (a), Secţiunea A din MAFA vor fi amplasate în satele afectate de inundaţii în conformitate cu CAP. VIII din PNADR - anexele nr. 76 şi 77.

Proiectele finanţate în cadrul acestei măsuri nu trebuie să se suprapună cu proiectele finanţate din fondurile naţionale sau internaţionale ale Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.

11. INDICATORI DE REALIZARE, DE REZULTAT ŞI DE IMPACT

Indicatori de realizare

Indicatori generali

• Numărul total de proiecte estimate pe sectoare de activitate şi tipuri de investitii: 1900, din care

Sectoare

Total nr. proiecte

Din care

Proiecte de procesare

Proiecte de depozitare

lapte şi produse lactate

450

300

150

carne şi produse din carne

490

300

190

legume, fructe şi cartofi

340

200

140

vinificatie

190

100

peşte şi produse piscicole

130

cereale

160

100

seminte oleaginoase

zahăr

plante textile

Producţiile realizate şi procesate, capacităţile de prelucrare şi depozitare existente, precum şi investiţiile în sectorul agroalimentar îmbunătăţite prin măsura

1.1 din programul SAPARD, sunt prezentate în anexa 5 la fişă tehnică.

Indicatori de rezultat

Creşterea competitivităţii

• Gradul de utilizare a capacităţii liniilor de prelucrare şi marketing beneficiare

>80%;

• Reducerea costurilor de prelucrare şi marketing/unitatea de produs de bază cu 20% (numai pentru capacităţile existente);

nnn)Procentul produselor comercializate provenite din cele obţinute pe liniile beneficiare de prelucrare şi marketing care au eticheta de calitate (număr de produse şi%), >20%;

Situaţia in sectorul de producţie agricol primar

oooJPonderea ofertei de materii prime pentru beneficiarii pentru liniile de prelucrare, sau comercializare care depinde de contracte multianuale, > 30%.

Îmbunătăt,irea sănătăt,ii şi bunăstării

• Ponderea investiţiilor beneficiare, referitoare la sănătate şi bunăstare, > 20%, din care

menite să îmbunătăţească calitatea produselor pentru consumul uman, din punct de vedere al igienei şi sub aspect nutritiv, > 30%;

menite să îmbunătăţească securitatea la locul de munca, > 20%;

• Tendinţa privind frecvenţa accidentelor la locul de muncă raportate, să descrească;

Protec,tia mediului

ttt) Ponderea tuturor investiţiilor beneficiare, cu scop de protecţie a mediului (emisii, utilizarea resurselor etc), din cadrul liniilor de prelucrare şi marketing beneficiare, să depaşească 20%;

Indicatori de impact

Creşterea valorii adăugate

• Valoarea adăugată a produselor obţinute pe liniile de prelucrare şi marketing beneficiare, să crească cu 10%.

Crearea de locuri de muncă şi impact social

• Număr de locuri de muncă echivalente norma întreagă (ENI), menţinute în condiţii mai bune, 13.300-70% şi create, 5.700-30%, (minim 1O ENl/proiect), preconizate: 19.000.

• Număr de unităţi de procesare carne roşie, lapte, carne porc, pasăre şi peşte incluse în listele de clasificare B, C, D - 1.100 din care în lista B - 345, lista C

- 53, lista D - 712.

Indicatorii de rezultat şi impact vor face obiectul unor îmbunătăţiri ulterioare ca urmare a unor studii corespunzatoare.

12. PROMOVAREA PROGRAMULUI

Beneficiarii candidaţi vor fi informaţi despre existenţa/condiţiile eligibilităţii prezentei măsuri prin

• Anunţ public prin mass-media;

• Distribuirea de broşuri de informare;

• Seminarii;

• Întâlniri cu potenţialii beneficiari.

13. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE

Potentialul beneficiar va trebui să anexeze la cererea de finantare urmatoarele

' '

documente

• studiu de fezabilitate întocmit conform Ordinului comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului lucrărilor publice, transportului şi locuinţei nr.1013/873/2001 privind aprobarea structurii conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de servicii, cu completările ulterioare;

• copie după actul de proprietate al terenului, contractul de arendare, contractul de concesiune sau alt document care să certifice dreptul de utilizare al terenului şi, dupa caz, actul de proprietate asupra celorlalte bunuri imobiliare conform legislaţiei în vigoare;

• certificatul de urbanism;

• fişa tehnică (anexă la certificatul de urbanism) privind condiţiile de protecţia mediului necesare pentru obţinerea acordului unic, pe care s-a aplicat, dupa caz, ştampila tip A sau tip B, care poate conţine în anexă, după caz, acordul de mediu emis de autorităţile competente pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în legislaţia naţională elaborată în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene;

• certificatul de înmatriculare de la Oficiul Registrului Comerţului şi codul fiscal (copie);

• planul de afaceri (planul de afaceri este necesar în cazul proiectelor cu valoare totală eligibilă mai mare de 50.000 EURO);

• ultimele trei bilanţuri anuale şi ultima raportare contabilă semestrială. În cazul în care beneficiarul nu a avut activitate anterioară depunerii proiectului va depune un act doveditor în acest sens eliberat de Administraţia Financiară;

• avizul autorităţilor fiscale care să ateste că beneficiarul proiectului nu are obligaţii către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi bănci altele decât pentru care este respectat graficul de rambursare;

• declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că aplicantul nu beneficiază de finanţare prin alte programe pentru proiectul care face obiectul spijinului SAPARD;

• cazier judiciar al responsabilului de proiect;

• existenţa contribuţiei financiare proprii a beneficiarului trebuie dovedită printr un document emis de bancă şi/sau alte instituţii financiare autorizate care să ateste existenţa cofinanţării şi modul de asigurare al acesteia;

• pregătire profesională în domeniu, dovedită prin copie a diplomei de studii sau un document din care să rezulte o experienţă profesională în domeniu de minim 3 ani (copie după cartea de muncă) sau declaraţie pe propria răspundere, că beneficiarul şi/sau responsabilul de proiect va/vor urma un curs de pregătire profesională, până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plăţi a ajutorului;

• unităţile de depozitare/procesare în funcţiune, înaintea începerii investiţiei trebuie să aibă autorizaţie de funcţionare în acord cu legislaţia naţională şi la finalizarea investiţiei unitatea respectivă trebuie să aibă autorizaţie de funcţionare în acord cu legislaţia comunitară înaintea ultimei plăţi;

• avizul sanitar veterinar şi/sau sanitar eliberat de instituţiile abilitate care să ateste că unitatea este în conformitate cu legislaţia naţională şi că prin realizarea investiţiei va fi în concordanţă cu legislaţia Uniunii Europene;

• pentru unităţile de procesare lapte şi produse lactate şi carne şi produse din carne se va prezenta programul de restructurare până în 2007 sau până în 2009, aprobat de autoritatea naţională sanitar veterinară;

• contract pentru efectuarea analizelor de laborator în situaţia în care nu există laborator propriu;

• scrisoare de intenţie sau precontracte pentru desfacerea unei părţi de 70% din volumul producţiei şi precontracte pentru achiziţionarea unei cantităţi de cel puţin 50% de materii prime de la producătorii primari sau din propria aprovizionare;

• potenţialii beneficiari cu proiecte amplasate în satele cu un grad de afectare între 10% şi 30% vor depune un document emis de Comitetul local pentru situaţii de urgenţă* - la nivel de comună - care atestă că potenţialul beneficiar

- a suferit pagube ca urmare a inundaţiilor produse în perioada aprilie - septembrie 2005 şi va realiza proiectul într-un sat inclus în CAP. VIII din PNADR, anexa nr. 76.

* Comitetul local pentru situatii de urgenţă este constituit În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă.

Viabilitatea economică a proiectului este definită ca fiind utilizarea din plin a

unităţii de procesare sau a unei părţi din aceasta prin raportarea de performanţe financiare eficiente şi abilitatea de a opera fără a recurge la sprijin public în activitatea sa operaţională. Beneficiarul trebuie să demonstreze că îşi poate plăti

obligaţiile şi datoriile în mod regulat, fără să supună la nici un risc desfaşurarea normală a activităţii sale economice şi că generează un venit net semnificativ (cel putin 5% profit).

14. CONDITII DE FINANTARE

- Beneficiar'ii trebuie să ' întocmescă balanţe lunare detaliate pe conturile de

investiţii în curs, bilanţul contabil la jumătatea anului şi bilanţul contabil la sfârşitul anului;

- Un beneficiar poate primi, în nume propriu, de două ori un ajutor în perioada 2000-2006, în limita sumei maxime eligibile în cadrul măsurii;

- Beneficiarii pot solicita sprijin pentru un nou proiect după completa finalizare a proiectului anterior;

- Beneficiarul va colabora şi va prezenta orice informaţie solicitată de oficialii Ministerului Agricultrurii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Agenţiei SAPARD, Comisiei Uniunii Europene sau alte structuri autorizate să controleze şi să auditeze implementarea proiectului;

- Sprijinul acordat va fi recuperat dacă obiectivele sprijinite nu sunt folosite conform scopului destinat sau în cazul în care acestea au fost vândute sau închiriate într-o perioadă de 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei transe).

- În cazul în care costul unui serviciu sau unui bun depăşeşte valoarea unitară totală de 1O.OOO EURO, beneficiarul trebuie să prezinte oferte de la cel puţin trei furnizori.

15. AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE

Agentia SAPARD reprezintă Autoritatea de Implementare în România. Serviciile Tehnice Delegate sunt serviciile centrale şi descentralizate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

Anexa nr. 1

la fişa tehnică pentru măsura 1.1

SITUAŢIA (2004)

capacităţilor de producţie în domeniul produselor alimentare

Nr.

Specificaţie

CAPACITĂ îl

crt.

(mii)

Existente

Estimate

pentru

închidere

până în 2007

Procesare lapte şi produse lactate

Mii hi/an

18.667,7

Procesare carne şi produse din carne

Mii t/an

777,3

Abatorizare animalelor

Mii t/an

728,5

Prelucrarea şi conservarea peştelui şi produselor din peşte

Mii t/an

33,7

Fabricare pâine şi produse de morarit şi panificatie

Mii t/an

54,34

Prelucrare legume şi fructe

Mii t/an

777,4

Fabricare uleiuri şi grăsimi vegetale alimentare

Mii t/an

428,3

Fabricarea zahărului şi produselor zaharoase

- fabricarea zahărului;

- zahăr şi produse zaharoase

Mii t/an

3.973,1

738,3

Fabricarea vinurilor

Mii hi/an

19.195

Depozitare cereale şi seminte oleaginoase

Mii t/an

10.166,0

Situaţia cuprinde date operative ale MAPDR

Anexa nr. 2

la fişa tehnică pentru măsura 1.1

SITUAŢIA UNITĂŢILOR DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ (2004)

Nr. crt.

Obiectiv

Nr. total

Unităţi conform standardelor europene

Unităţi cu program de restructurare

Unităţi propuse pentru

închidere

Până

2007

Până

2009

Abatoare pt. carne roşie

561

523

Unităţi produse carne

581

507

Unităţi procesare vânat

Abatoare carne pasăre

Unităţi carne preparată

Unităţi lapte şi

produse

574

493

Unităţi peşte şi produse

Unităti melci

Unităţi produse din ouă

Unităti intestine

TOTAL

1773

114

1575

Situaţia cuprinde date operative ale MAPDR

Anexa nr. 3

la fişa tehnică pentru măsura 1.1

ZONELE PRIORITARE PENTRU INVESTITIILE PROPUSE PRIN MĂSURA

.,,._ ..... ..... ..... .....

"IMBUNATATIREA PRELUCRARII ŞI COMERCIALIZARII PRODUSELOR

' AGRICOLE"

CEREALE

a) cu potential ridicat

Timiş Călăraşi, Constanţa, Ialomiţa, Teleorman, Olt, Arad, Brăila, Dolj, Buzău, laşi, Mureş;

b) cu potenţial mediu

Galaţi, Botoşani, Satu-Mare, Bihor, Tulcea, Neamţ, Bacău, Giurgiu, Vrancea, Vaslui, Cluj, Argeş, Prahova, Alba, Vâlcea;

c) cu potenţial scăzut

Mehedinţi, Caraş-Severin, Suceava, Dâmboviţa, Hunedoara, Bistriţa, Sălaj, Gorj, Sibiu, Brasov, Ilfov, Maramures, Covasna, Harghita, M. Bucuresti.

SEMINTE OLEAGINOASE

Floarea Soarelui

a) cu potential ridicat

Constanţa, Ialomiţa, Brăila, Călăraşi, Buzău, Tulcea, Teleorman, Timiş, Galaţi;

b) cu potenţial mediu

Satu-Mare, Vaslui, Olt, Dolj, Botoşani, laşi, Giurgiu, Bihor, Vrancea, Arad, Prahova, Ilfov;

c) cu potenţial scăzut

Argeş, Neamţ, Mehedinţi, Sălaj, Cluj, Bacău, Dâmboviţa, Caraş-Severin, Suceava, Maramureş, Mureş, Alba, Bistriţa Năsăud.

Soia

a) cu potential ridicat

Brăila, Călăraşi, Galaţi, Timiş, Arad, Tulcea, laşi, Ialomiţa;

b) cu potenţial mediu

Dolj, Botoşani, Teleorman, Constanţa, Neamţ;

c) cu potenţial scăzut

Giurgiu, Vaslui, Bihor, Olt, Buzău, Satu- Mare.

LAPTE ŞI PRODUSE LACTATE

Bovine

a) cu potential ridicat

Suceava, Cluj, laşi, Maramureş, Argeş, Botoşani, Bihor, Neamţ, Bacău;

b) cu potenţial mediu

Dâmboviţa, Mureş, Bistriţa Năsăud, Harghita, Teleorman, Alba, Buzău, Dolj, Hunedoara, Satu Mare, Prahova, Giurgiu, Braşov, Olt;

c) cu potenţial scăzut

Timiş, Gorj, Vrancea, Caraş-Severin, Sălaj, Arad, Vâlcea, Brăila, Ialomiţa, Galaţi, Vaslui, Sibiu, Constanţa, Covasna, Mehedinţi, Călăraşi, Ilfov.

Ovine

a) cu potential ridicat

Mureş, Botoşani, laşi, Teleorman, Tulcea, Bistriţa Năsăud, Caraş Severin, Dolj, Cluj, Timiş;

b) cu potenţial mediu

Constanţa, Suceava, Sibiu, Braşov, Bacău, Buzău, Alba, Mehedinţi, Olt, Harghita, Maramureş, Neamţ, Vaslui, Galaţi, Arad, Vrancea, Argeş;

c) cu potenţial scăzut

Brăila, Covasna, Călăraşi, Gorj, Prahova, Hunedoara, Giurgiu, Sălaj, Bihor, lalomit,a, Vâlcea, Satu-Mare.

CARNE

Bovine

a) cu potential ridicat

Suceava, laşi, Argeş, Bacău, Maramureş, Bihor, Botoşani, Neamţ, Cluj, Buzău, Alba, Dâmboviţa, Gorj, Bistriţa Năsăud ,Vâlcea, Mureş;

b) cu potenţial mediu

Hunedoara, Braşov, Satu Mare, Prahova, Harghita, Arad, Timiş, Dolj, Vaslui; Teleorman, Caraş-Severin, Vrancea, Brăila, Sălaj, Olt, Galaţi;

c) cu potenţial scăzut

Giurgiu, Ialomiţa, Sibiu, Covasna, Mehedinţi, Constanţa, Tulcea, Călăraşi.

Porcine

a) cu potential ridicat

Timiş, Cluj, Arad, Bihor, Mureş, Bacău, Satu Mare, Teleorman, Brăila, Calaraşi, Vâlcea, Ilfov, Dolj, Gorj;

b) cu potenţial mediu

Argeş, Neamţ, Olt, laşi, Suceava, Ialomiţa, Constanţa, Buzău, Maramureş, Braşov, Giurgiu;

c) cu potenţial scazut

Alba, Tulcea, Dâmboviţa, Prahova, Botoşani, Covasna, Sibiu, Sălaj, Vaslui, Bistriţa Năsăud, Galaţi, Mehedinţi, Hunedoara, Harghita, Vrancea, Caraş Severin.

Ovine

a) cu potential ridicat

Tulcea, laşi, Timiş, Botoşani, Sibiu, Mureş, Cluj, Dolj, Constanţa, Caraş-Severin, Bistrit,a Năsăud, Buzău;

b) cu potenţial mediu

Alba, Arad, Braşov, Brăila, Suceava, Vaslui, Neamţ, Galaţi, Bacău, Teleorman, Olt, Maramureş, Călăraşi, Vrancea, Mehedinţi, Argeş;

c) cu potenţial scăzut

Hunedoara, Harghita, Ialomiţa, Covasna, Prahova, Gorj, Bihor, Vâlcea, Sălaj, Giurgiu, Satu-Mare, Dâmboviţa, Ilfov.

Păsări (inclusiv ouă)

a) cu potential ridicat

Bacău, Teleorman, Dolj, Dâmboviţa, Gorj, Olt, Buzău, Galaţi, Constanţa, Călăraşi, Botoşani, Alba, laşi, Bihor;

b) cu potenţial mediu

Prahova, Giurgiu, Timiş, Braşov, Vâlcea, Ialomiţa, Arad, Sibiu, Suceava, Argeş, Hunedoara, Vrancea, Brăila, Ilfov, Mureş;

c) cu potenţial scăzut

Cluj, Tulcea, Caraş-Severin, Vaslui, Neamţ, Maramureş, Mehedinţi, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Harghita, Municipiul Bucureşti, Covasna.

LEGUME

a) cu potential ridicat

Galaţi, Timiş, Olt, laşi, Arad, Mureş, Cluj, Dolj, Suceava, Bacău, Dâmboviţa;

b) cu potenţial mediu

Ilfov, Botoşani, Vrancea, Vâlcea, Teleorman, Giurgiu, Satu-Mare, Neamţ, Gorj, Bihor, Constanţa, Buzău, Alba, Ialomiţa, Argeş;

c) cu potenţial scăzut

Prahova, Hunedoara, Sălaj, Caraş-Severin, Sibiu, Bistriţa Năsăud, Brăila, Mehedinţi, Vaslui, Tulcea, Călăraşi, Maramureş, Covasna, Harghita, Braşov, M. Bucureşti.

CARTOFI

a) cu potential ridicat

Suceava, Covasna, Maramureş, Braşov, Harghita, Bistriţa Năsaud, Neamţ, Cluj, Mureş, laşi, Hunedoara;

b) cu potenţial mediu

Botoşani, Bihor, Timiş, Dâmboviţa, Bacău, Alba, Caraş-Severin, Sălaj, Sibiu, Satu Mare;

c) cu potenţial scăzut

Arad, Argeş, Vâlcea, Prahova, Constanţa, Gorj, Dolj, Teleorman, Galaţi, Vrancea, Olt, Buzău, Tulcea, Vaslui, Mehedinţi, Ilfov, Giurgiu, Călăraşi, Brăila, Ialomiţa.

FRUCTE

a) cu potential ridicat

Argeş, Dâmboviţa, Vâlcea, Cluj, Maramureş, laşi, Caraş-Severin, Sălaj;

b) cu potenţial mediu

Bistriţa Năsăud, Bacău, Mureş, Bihor, Hunedoara, Satu Mare, Neamţ, Prahova, Vrancea, Gorj, Suceava, Arad, Buzău, Olt, Timiş;

c) cu potenţial scăzut

Vaslui, Galaţi, Botoşani, Alba, Mehedinţi, Sibiu, Dolj, Constanţa, Giurgiu, Teleorman, Harghita, Ilfov, Ialomiţa, Braşov, Călăraşi, Covasna, M. Bucureşti.

VIN

a) cu potential ridicat

Vrancea, Galaţi, Constanţa, Buzău, Vaslui, Prahova, laşi, Tulcea, Dolj, Alba, Mehedinţi;

b) cu potenţial mediu

Vâlcea, Bacău, Olt, Arad, Timiş, Bihor, Mureş, Argeş, Brăila, Sălaj;

c) cu potenţial scăzut

Caraş-Severin, Satu Mare, Neamţ, Cluj, Teleorman, Ialomiţa, Giurgiu, Botoşani, Bistriţa Năsăud, Călăraşi, Gorj, Hunedoara.

PESTE SI PRODUSE PISCICOLE

a) cu potential ridicat

Tulcea, laşi, Botoşani, Bihor, Constanţa, Dâmboviţa, Călăraşi, lalomita;

b) cu potenţial mediu

Ilfov, Dolj, Giurgiu, Galaţi, Suceava, Mehedinţi, Arad, Prahova, Brăila, Mureş, Bacău, Neamţ, Vaslui, Alba, Timiş, Caraş-Severin, Cluj, Buzău, Bistriţa Năsăud, Vâlcea, Teleorman, Braşov;

c) cu potenţial scăzut

Argeş, Sibiu, Satu Mare, Hunedoara, Gorj, Maramureş, Sălaj, Vrancea.

Anexa nr. 4

la fişa tehnică pentru măsura 1.1

PRODUCTU REALIZATE ŞI PROCESATE ÎN ANUL 1998

PRODUSE AGRICOLE

U.M

PRODUCTU REALIZAT'E

1998

MATERII PRIME PROCESATE

1998

MATERII PRIME PROCESATE

LAPTE

Mii hi.

54.360

9.000

16,5

CARNE (viu)

Mii t.

1.594

526

33,0

LEGUME-FRUCTE

Mii t.

3.926

1,3

CARTOFI

Mii t.

3.319

PEŞTE ŞI PRODUSE

PISCICOLE

Mii t.

59,0

STRUGURI Soiuri nobile

Mii t.

425

100

CEREALE

(grâu+porumb)

Mii t.

15.01O

3.668

24,4

SEMINTE

OLEAG'INOASE

Mii t.

1.180

726

61,5

SFECLA ZAHAR

Mii t.

1.831

100

PLANTE TEXTILE

Mii t

11,8

100

*Notă. Surse folosite: date operative Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.

Anexa nr. 5

la fişa tehnică pentru măsura 1.1

INVESITII PRIN PROGRAMUL SAPARD ÎN SECTORUL AGROALIMENTAR ÎMBUNĂTĂTITE PRIN MĂSURA 1.1.

SPECIFICATIE

U.M

CAPACITAT! EXISTENTE PT

CAPACITAT! IMBUNĂTĂTITE PRIN PROGRAM SAPARD PT

' '

PROCESARE

DEPOZITARE

MODERNIZARE

CAPACITĂTI NOI

PROCESARE

DEPOZITARE

PROCESARE

DEPOZITARE

CANT

CAN T.

LAPTE ŞI PRODUSE

LACTATE (exclusiv unt şi

lapte praf smântanit)

Mii hi

22.000

6.600

4.400

CARNE

-abatoare (bovine,porcine,ovine,păsări)

- depozite frig

-preparate carne

Mii to

2.634

675

274

658

170

395

- 10

LEGUME+FRUCTE

Mii to

306

345

CARTOFI

Mii to

200

215

PEŞTE

Mii to

VIN (soiuri nobile)

Mii hi

3.470

870

350

CEREALE

Mii to

9.377

12.950

938

1300

SEMINTE OLEAGINOASE

Mii to

1.500

425

ZAHĂR(radacini sfecla/zi)

Mii to

PLANTE TEXTILE*

Mii to

45,4

17,6

66,1

NOTA: Prin modernizarea şi retehnologizarea capacităţilor existente se produce şi o reducere de capacităţi datorată adaptării acestora la sursele de materii prime şi la codiţiile de piaţă. Apreciem o reducere a capacităţilor existente în proporţie de 20-25%. Capacităţile noi propuse vor acoperi parţial această reducere.

SURSA: Strategia de dezvoltare a industiei alimentare pe termen scurt şi mediu (1999-2000 şi 2001-2005)

* « Proiecte strategice pentru revigorarea industriei inului si cânepii în România >> (septembrie 2000)

Anexa nr. 2

FIŞA TEHNICĂ PENTRU MĂSURA 1.2.

ÎMBUNĂTĂTIREA STRUCTURILOR ÎN VEDEREA REALIZĂRII CONTROLULUI DE CALITATE, 'VETERINAR ŞI FITOSANITAR, PENTRU CALITATEA PRODUSELOR

ALIMENTARE ŞI PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORILOR

1. MOTIVATIE

Aln ceea ce ' priveşte nevoia de a asigura îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor şi în vederea accelerării adoptării aquis-ului Comunitar sunt necesare investiţii (inclusiv soft-uri specializate) în următoarele domenii: sanitar veterinar, fitosanitar şi control pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor.

• Sectorul sanitar veterinar

- Starea actuală a spaţiilor şi aparatura existentă la nivelul laboratoarelor şi a instituţiilor publice abilitate este neperformantă şi/sau incompletă şi nu răspunde în totalitate necesităţilor actuale în perspectiva aderării la U.E, fapt semnalat şi de experţii comunitari.

- În condiţiile creşterii importului de produse alimentare şi a respectării directivelor comunitare se impune aplicarea unor metode de analiză şi diagnostic unitare, la nivelul tuturor laboratoarelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, publice şi private.

La sfârşitul anului 2003 şi la începutul anului 2004 a avut loc îmbunătăţirea cadrului legislativ şi a infrastructurii privind controlul sanitar veterinar şi al siguranţei şi calităţii alimentelor, urmare organizării şi începerii funcţionării Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, prin reorganizarea Agenţiei Române pentru Siguranţa Alimentelor şi a Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare, din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

Unul din scopurile acestei autorităţi este realizarea siguranţei alimentelor, de la producerea materiilor prime până la distribuirea alimentelor către consumator.

Urmare acestor reorganizări, cât şi a consultărilor cu experţii comunitari, s-a elaborat Strategia privind Îmbunătăţirea infrastructurii de control veterinar şi de control al alimentelor În sectorul public. Prin această strategie s-a stabilit reorganizarea activităţii laboratoarelor sanitare veterinare, modernizarea şi dotarea unor laboratoare sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, cu aparatură şi echipamente specifice pentru controlul siguranţei şi calităţii alimentelor, atât de origine animală, cât şi vegetală, care să corespundă cerinţelor Uniunii Europene din acest domeniu.

• Sectorul fitosanitar

- Cunoaşterea stării fitosanitare şi a situaţiei organismelor dăunătoare din culturile agricole precum şi a evoluţiei acestora, permite fundamentarea practică a deciziilor de prevenire şi combatere;

Continuarea dotării corespunzătoare în domeniul controlului fitosanitar, controlului calităţii pesticidelor şi de determinare a reziduurilor de pesticide din plante şi produse vegetale, permite respectarea în totalitate a reglementărilor Uniunii Europene privind sănătatea publică şi protecţia mediului înconjurător;

Direcţia fitosanitară din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) nu dispune de suficiente mijloace moderne şi rapide de

comunicare (pe verticală şi orizontală) cu unităţile fitosanitare judeţene, pentru activitatea de supraveghere a stării fitosanitare prin diagnostic de laborator, controlul fitosanitar al plantelor şi produselor vegetale, controlul calităţii pesticidelor şi determinarea reziduurilor de pesticide din plante şi produse vegetale.

• Sectorul de control al calităţii produselor alimentare

- Calitatea produselor alimentare, de origine animală şi vegetală şi a băuturilor alcoolice sau nealcoolice, trebuie supravegheată, verificată şi controlată atât de către agenţii economici care desfăşoară activităţi în domeniul producţiei de produse alimentare, cât şi de către autorităţile de supraveghere şi control, în vederea protejării sănătăţii şi intereselor consumatorilor, conform reglementărilor specifice din acest domeniu;

- Agenţii economici care produc, ambalează, manipulează, transportă, depozitează şi comercializează alimente, nu dispun în totalitate de laboratoare uzinale;

- Inspectorii desemnaţi pentru controlul calităţii produselor alimentare, din cadrul Direcţiilor pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene - DADR şi Direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor -DSVA, nu-şi pot exercita în totalitate atribuţiile de evaluare a conformităţii parametrilor calitativi ai produselor alimentare cu standardele, specificaţiile tehnice sau documentele normative de produs, cât şi atribuţiile de supraveghere a pieţei, datorită insuficientei dotări cu echipamente pentru determinarea sănătăţii animalelor, parametrilor de calitate ai produselor alimentare şi ai factorilor de mediu;

- Institutul de Bioresurse Alimentare - Bucureşti, este în prezent singurul institut

public din subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, care evaluează calitatea cerealelor pentru toate Direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene, cât şi calitatea materiilor prime, a produselor finite şi a ambalajelor pentru agenţii economici din industria alimentară. Acest institut nu a beneficiat de sprijin prin programul PHARE, are în dotare laboratoare acreditate naţional, conform standardului SR EN ISO/CEI 17025/2001 şi urmează să-şi extindă acreditarea şi pentru metodele de analiză de referinţă prevăzute în reglementările comunitare pentru organizarea pieţei comune a diferitelor categorii de alimente. Activitatea sa este necesară atât pentru determinarea siguranţei şi calităţii alimentelor rezultate din activitatea de cercetare, cât şi a alimentelor furnizate direct consumatorilor;

Nu se pot urmări şi elimina factorii de risc la fabricarea, manipularea şi comercializarea alimentelor din cauza lipsei de laboratoare specializate în dotarea agenţilor economici şi a autorităţilor de supraveghere şi control.

Strategia privind Îmbunătăţirea infrastructurii de control veterinar şi de control al alimentelor În sectorul public, preconizează modernizarea şi dotarea a 16 laboratoare sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene din 8 regiuni, cu aparatură şi echipamente specifice pentru controlul sigurantei şi calitătii alimentelor, atât de origine animală, cât şi vegetală. În felul acesta se pot' respecta prevederile comunitare privind evaluarea siguranţei şi calităţii alimentelor şi protecţia consumatorilor, eliminând totodată cheltuielile pentru construirea unor noi laboratoare pentru controlul alimentelor. Pentru această măsură sprijinul este asigurat în deplină complementaritate cu Programele Phare şi ţinând seama de "Support for agricultural and rural actions by PHARE or SAPARD (Vademecum pentru coordonarea celor trei instrumente de preaderare).

Strategia de dezvoltare a laboratoarelor acoperă identificarea schimbărilor cerute pentru a fi în acord cu PAC şi acquis-ul din domeniul veterinar şi pentru siguranţa alimentelor.

Alinierea la standardele UE a metodologiei privind recoltarea, ambalarea, transportul şi pregătirea probelor provenite de la animale în vederea diagnosticului de laborator motivează dezvoltarea laboratoarelor, ţinând cont şi de faptul că în România infrastructura de transport încă nu este modernizată, mai ales în zonele rurale în care se află majoritatea exploataţiilor de animale şi unităţi de procesare produse de origine animală şi non-animală, supuse controlului şi supravegherii sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor (vezi anexa).

Având în vedere că începând cu anul 2007, România va deveni membră a Uniunii Europene, se impune întărirea sistemului de supraveghere la graniţa de NE, care va deveni graniţă a Uniunii Europene, în conformitate cu cerinţele comunitare pentru protecţia sănătăţii publice şi a sănătăţii animalelor, precum şi protecţia mediului înconjurător. Prin localizarea la granita cu Republica Moldova, Ucraina, Serbia şi accesul la Marea Neagră, după aderare la UE, România poate avea graniţe critice. În aceste condiţii ţara noastră trebuie să aibă un control strict al frontierelor sub aspectul controlului bolilor printr-un sistem epidemiologic eficient şi operativ.

Transpunerea şi implementarea acquis-ului veterinar şi pentru siguranţa alimentelor implică dezvoltarea de noi tehnici performante astfel încât dezvoltarea mai multor laboratoare pe regiune a fost determinată de existenţa unui număr mare de exploataţii de animale şi unităţi de procesare produse de origine animală şi non-animală.

De asemenea trebuie avută în vedere ca o problemă foarte importantă lărgirea gamei de produse ce se vor analiza, altele decât cele de origine animală (grăsimi vegetale şi derivate, băuturi alcoolice şi nealcoolice, produse alimentare derivate din biotehnologie, etc).

De asemenea, s-a ţinut cont de importanţa ca zone turistice internaţionale în continuă dezvoltare care implică standarde europene pentru siguranţa alimentelor. Un aspect important îl constituie conservarea rezervaţiei naturale Delta Dunării, pentru care sunt necesare investigaţii ale bolilor animalelor sălbatice cu impact asupra sănătăţii animalelor domestice şi de acvacultură. Aspectele actuale privind problematica toxicologică şi ecotoxicologică sunt extrem de complexe datorită existenţei numeroaselor zone poluate şi a apariţiei unor accidente ecologice. De aceea ele trebuie abordate într-un concept unitar şi integrativ care să cuprindă principalele relaţii dintre mediul ambiant şi organismul viu, dintre furaj şi animal sau dintre animal şi om, pentru a se asigura o profilaxie cât mai eficientă care să contribuie la apărarea sănătătii oamenilor şi animalelor. În acest sens este necesară dotarea cu aparatură performant'ă care să asigure identificarea şi cuantificarea unui număr cât mai mare de compuşi toxici care pot afecta sănătatea publică, a unor laboratoare aflate în zone cu risc de poluare mai mare.

Dezvoltarea unor programe naţionale de supraveghere pasive şi active; elaborarea planurilor de urgenţă privind controlul şi eradicarea bolilor la animale; elaborarea unor programe de zonare epidemiologică a teritoriului României pentru bolile din lista ăA" în vederea întocmirii unor planuri de eradicare; elaborarea unor programe de eradicare pentru zoonoze; elaborarea unor programe pentru supravegherea transfrontalieră a bolilor din lista ăA", inclusiv sistemul de alertă şi protecţie implică dezvoltarea laboratoarelor care să asigure implementarea prevederilor acestor programe.

În Anexa nr.1: este prezentată repartiţia pe judeţe a laboratoarelor publice ale sectoarelor sanitar-veterinar, fitosanitar şi pentru controlul siguranţei şi calităţii alimentelor care vor fi finanţate prin SAPARD.

Ţinând cont de faptul că măsura are în vedere construcţia instituţională, va fi finanţată în special de Programul Phare. Proiectele care nu sunt finantate prin Programul PHARE, vor fi eligibile pentru finanţare prin Programul SAPARD'. În sectorul sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, institutele Naţionale de referinţă, punctele de inspecţie la frontieră şi instruirea personalului va fi finanţată prin programe PHARE. Dotarea laboratoarelor judeţene va fi finanţată prin programul SAPARD.

2. OBIECTIVE

Obiectivul general

• Implementarea acquis-ului comunitar în sectoarele sanitar-veterinar, fitosanitar şi pentru controlul calităţii produselor alimentare pentru a contribui la îmbunătăţirea calităţii materiilor prime şi a produselor agroalimentare finite şi pentru creşterea competitivităţii acestora pe piaţa internă şi în perspectiva exportului.

Obiective specifice

• Operaţionalizarea şi eficientizarea controlului sanitar-veterinar, fitosanitar şi al produselor alimentare;

• Adoptarea unor noi tehnici de analiză de laborator similare cu cele din U.E.;

• Modernizarea unor laboratoare în vederea acreditării de către institutiile abilitate;

Obiective operaţionale

• Modernizarea, extinderea şi dotarea cu echipamente a laboratoarelor publice deja existente;

• Înfiinţarea sau modernizarea şi dotarea unor reţele de informaţii şi comunicare pentru laboratoarele publice.

3. CORELAREA CU ALTE MĂSURI

Această măsură se corelează cu măsura "lnvestitii în exploatatiile agricole" şi cu "Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole".

4. CÂMPUL DE ACTIUNE AL MĂSURII

Măsura vizează îm' bunătăţirea structurilor în următoarele domenii: controlul sanitar

veterinar, fitosanitar şi controlul alimentelor.

Se urmăreşte

- extinderea, modernizarea construcţiilor şi dotarea unor laboratoare deja existente;

- îmbunătăţirea sistemelor de prelucrare şi comunicare a datelor şi informaţiilor pentru laboratoarele publice (dacă nu sunt finanţate prin programul Phare).

Pentru sectorul sanitar-veterinar, investitiile constau în

- extinderea şi modernizarea construcţi'ilor existente şi dotarea cu echipamente şi

aparatură specifică a laboratoarelor din cadrul a 16 direcţii sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, subordonate ANSVSA, din 8 regiuni stabilite prin strategia sectorială;

- achiziţionarea de mijloace informatice specifice în scopul introducerii sistemelor informaţionale din UE şi a unei baze de date relevantă, în special programul

TRACES pentru comunicarea rapidă cu centrele de referinţă europene, între direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor şi toate cu Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), referitor la procedurile de import, export şi tranzit;

- modernizarea şi/sau dotarea cu echipamente şi aparatură specifică a unor laboratoare din domeniul public.

Pentru sectorul fitosanitar, investit,iile constau în

- dotarea unui laborator modern pentru determinarea reziduurilor de pesticide din plante

şi produse vegetale, care va deservi mai multe judeţe ;

- achiziţii de aparatură (sisteme Agroexpert), echipamente şi tehnică de calcul şi software pentru Sistemul Informatic Naţional pentru Protecţia Plantelor din cadrul celor 42 unităţi fitosanitare judeţene;

Pentru controlul calită.tii alimentelor investit,iile constau în

- modernizarea construcţiilor şi dotarea cu aparatură şi echipamente specifice, a

laboratoarelor Institutului de Bioresurse Alimentare Bucureşti pentru controlul securităţii şi calităţii produselor alimentare şi a ambalajelor acestora, în vederea acreditării naţionale conform standardului SR EN ISO/CEI 17025/2001, pentru efectuarea analizelor impuse de autorităţile de control cu ocazia verificărilor agenţilor economici, cât şi pentru analizele de laborator solicitate de agenţii economici, fără laboratoare uzinale sau cu dotări neperformante, din municipiul Bucureşti şi judeţele limitrofe;

- extinderea şi modernizarea spaţiilor existente destinate expertizei alimentelor şi dotarea cu echipamente şi aparatură specifică efectuării analizelor privind siguranţa şi calitatea alimentelor pentru laboratoarele din cadrul a 16 direcţii sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, subordonate ANSVSA din 8 regiuni;

- dotarea cu un sistem de informare şi monitorizare modern, în vederea transmiterii datelor privind siguranţa şi calitatea alimentelor către autorităţile implicate.

- modernizarea şi/sau dotarea cu echipamente şi aparatură specifică a unor laboratoare, autorizate sau acreditate, pentru controlul siguranţei şi calităţii produselor alimentare, de origine animală şi/sau vegetală, recomandate de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

5. CRITERII DE ELIGIBILITATE

Generale

• Proiectele trebuie să se încadreze în obiectivele şi strategia de aderare la Uniunea Europeană privind sectoarele sanitar-veterinar, fito-sanitar şi de control alimentar şi să asigure armonizarea metodelor şi tehnicilor de laborator cu cele practicate în Uniunea Europeană;

• Investiţiile trebuie să fie situate în zone cu potenţial agricol ridicat şi cu deficite în asigurarea controlului în sectoarele sanitar-veterinar, fitosanitar şi pentru calitatea alimentelor, în conformitate cu Anexa nr. 1;

• Investiţiile pentru modernizare trebuie să asigure efectuarea analizelor în conformitate cu normele sectoarelor de control sanitar-veterinar, fito-sanitar şi alimentar din U.E;

• Beneficiarul trebuie să asigure monitorizarea informaţiilor din aria deservită;

• Laboratoarele instituţiilor publice să fie autorizate pentru activitatea pe care o desfăşoară în sectoarele fitosanitar, sanitar veterinar şi de control al securităţii şi calităţii alimentelor, înainte de transmiterea proiectului;

• Trebuie certificată existent,a co-finant,ării.

Specifice

Sectorul sanitar-veterinar

• Proiectele să se coreleze cu acţiunile întreprinse de România în vederea asigurării protecţiei consumatorilor, sănătăţii animalelor, protecţiei mediului şi care să reglementeze circulaţia animalelor şi a produselor de origine animală.

• Proiectele să includă măsurile care asigură protecţia teritoriului faţa de bolile menţionate în OIE, cu mare putere de difuzabilitate, care constituie factori de risc.

Proiectele să utilizeze metode de diagnostic înscrise în Catalogul Naţional după omologarea şi avizarea oficială, metodele din Manualul de Standarde al OIE, ISO şi alte standarde internaţionale. Clădirile laboratoarelor trebuie să îndeplinească normele de biosecuritate.

Proiectele să respecte Programul acţiunilor strategice de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animalele de fermă şi expertiză sanitară veterinară a produselor animale şi a furajelor.

Sectorul fitosanitar

• Proiectele trebuie să asigure ca supravegherea şi controlul să se desfaşoare pe arii bine definite, asigurându-se monitorizarea informaţiilor.

Controlul calităt•ii alimentelor

• Proiectele să asigure aplicarea standardelor armonizate şi metodelor de analiză de

referinţă pentru determinarea parametrilor calitativi ai produselor alimentare, în conformitate cu reglementările europene.

Investiţiile eligibile sunt

• Cele menţionate în secţiunea 4 «Câmpul de acţiune al măsurii» pentru toate sectoarele implicate ;

• Pot fi cheltuieli eligibile

- Extinderea şi modernizarea construcţiilor existente;

- Achiziţia de noi instalaţii specifice, aparate şi echipamente, soft-uri pentru computer, inclusiv costurile de instalare şi montaj;

- Acea parte a costurilor reprezentând plata arhitecţilor, inginerilor şi consultanţilor, taxelor legale, studiilor de fezabilitate, achiziţionarea de patente şi licenţe, costuri care privesc pregătirea şi/sau implementarea proiectului, direct legate de măsură, care nu depăşesc 12% din costul total eligibil al proiectului exceptând cazurile unde nu sunt prevăzute construcţii, când aceste costuri nu depăşesc 5%.

Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru ajutor, dacă îndeplinesc cerinţele art.4, Secţiunea B a Acordului Multianual de Finanţare dintre Comisia Comunitaţilor Europene si Guvernului României semnat la Bruxelles la 2.02.2001, cu modificările şi completările ulterioare.

Numai cheltuielile plătite de către Agenţia SAPARD de la data acreditării pentru această măsură, sau data (datele) specificate în această privinţă, vor fi eligibile pentru sprijinul comunitar.

Pentru ca proiectul să fie eligibil pentru sprijinul comunitar, toate achiziţiile de servicii, lucrări sau bunuri trebuie să fie originare din Comunitatea Europeană sau din ţările

mentionate la art.4, Sectiunea B din anexa Acordului Multianual de Finantare sus

ment'ionat , cu modificările' şi completările ulterioare. '

Tipuri de activitate

Sanitar veterinar

Fitosanitar

Controlul calitătii produselor '

alimentare

Public

Privat

Public

Privat

Public

Privat

Extindere, modernizare construcţii şi dotare de laboratoare

(16 secţii de expertiză a alimentelor în cadrul

LSVSA)*

Reţea informaţională natională

*Nota:LSVSA sunt laboratoare samtare vetennare şi pentru siguranţa alimentelor ale d1rect1.1. lor samtare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, din cadrul ANS VSA. Acestea au secţii de expertiză a alimentelor.

Laboratoare

• Număr de beneficiari (18)

• Număr de proiecte publice pentru modernizare (18);

Ret•eaua informa•tională

• Număr de proiecte (2)

Indicatori de rezultat

• Raportul dintre numărul de analize realizate, respectând cerinţele U.E, din totalul numărului de analize realizate, să depăşească 90%;

• Creşterea numărului de tipuri de analize realizate, respectând cerinţele UE, datorate asistenţei, cu 20% faţă de numărul de tipuri de analize efectuate înainte de acordarea asistenţei, pentru laboratoarele modernizate.

• Îmbunătăţirea calităţii alimentelor de origine animală şi vegetală.

Indicatori de impact

Implementarea aquis-ului În controlul sanitar-veterinar, fitosanitar şi al controlului calităţii produselor alimentare.

• Procentul laboratoarelor care folosesc standardele armonizate sau metodele de analiză de referinţă comunitare: 100% pentru

- laboratoarele modernizate.

11. PROMOVAREA PROGRAMULUI

Potenţialii beneficiari vor fi informaţi despre existenţa/condiţiile eligibilităţii prezentei măsuri prin

• Anunţ prin mass-media

• Distribuirea de broşuri de informare

• Seminarii locale

• Întâlniri cu solicitant,ii .

12. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE

• Memoriu justificativ sau studiu de fezabilitate întocmit conform Ordinului comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului lucrărilor publice, transportului şi locuinţei nr.1013/873/2001 privind aprobarea structurii conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru

achiziţia publică de servicii, cu completările ulterioare, cuprinzând devizul general elaborat în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1179/2002 privind aprobarea Structurii devizului general şi a Metodologiei privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţie, cu completările ulterioare, după caz;

• Certificatul de urbanism, după caz;

• Fişa tehnică (anexa la certificatul de urbanism) privind condiţiile de protecţia mediului necesare pentru obţinerea acordului unic, pe care s-a aplicat, după caz, ştampila de tip A sau tip B, care conţine în anexă, după caz, acordul de mediu emis de autorităţile competente pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în legislaţia naţională conformă cu legislaţia UE;

• Declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul nu beneficiază de finanţare prin alte programe pentru proiectul care face obiectul sprijinului SAPARD;

• Avizul sanitar-veterinar eliberat de instituţiile abilitate care să ateste că proiectul este în conformitate cu legislaţia naţională conformă cu legislaţia UE, după caz;

• Avizul sanitar eliberat de instituţiile abilitate care să ateste că proiectul este în conformitate cu legislaţia naţională conformă cu legislaţia UE, după caz.

13. CONDITII DE FINANTARE

• Beneficia' rii trebuie să' menţioneze clar în documentele contabile toate operaţiile

privitoare la investiţia respectivă;

• Beneficiarul va colabora şi va prezenta orice informaţie solicitată de structurile autorizate să controleze şi să auditeze implementarea proiectului;

• Ajutorul acordat va fi recuperat dacă obiectivele finanţate nu sunt utilizate conform scopului declarat sau dacă obiectivele respective au fost vândute sau închiriate pe o perioada de 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei tranşe);

• Beneficiarul poate să primească ajutor de două ori în perioada 2000-2006, în limita sumei maxime eligibile în cadrul măsurii. Beneficiarul privat poate solicita o nouă finanţare după completarea şi aprobarea proiectului anterior;

• Achiziţiile publice de bunuri, servicii sau lucrări se fac în conformitate cu prevederile legale privind achiziţiile publice.

14. AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE

Agenţia SAPARD reprezintă în România Autoritatea de Implementare.

Anexa nr. 1

la fişa tehnică pentru măsura 1.2

LABORATOARELE INSTITUTIILOR PUBLICE PREVĂZUTE PENTRU SPRIJN

' SAPARD

I. SANITAR-VETERINAR

Laboratoarele direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor (16)

1. Regiunea Nord Vest: LSVSA Cluj şi LSVSA Satu Mare ;

2. Regiunea Nord Est: LSVSA Bacău, LSVSA Suceava, LSVSA laşi ;

3. Regiunea Centru Sud : LSVSA Braşov, LSVSA Alba ;

4. Regiunea Vest: LSVSA Hunedoara, LSVSA Timiş;

5. Regiunea Sud Vest: LSVSA Dolj, LSVSA Olt;

6. Regiunea Sud Est: LSVSA Constanţa, LSVSA Tulcea ;

7. Regiunea Sud: LSVSA Prahova, LSVSA Ialomiţa;

8. Regiunea Bucureşti: LSVSA Bucureşti.

li. FITOSANITAR

Laboratorul Unităţii Fitosanitare a judeţului Mureş - pentru controlul reziduurilor de pesticide din plante şi produse vegetale, care deserveşte beneficiari din judeţele : Alba, Sibiu, Covasna, Harghita, Neamţ, Suceava, Botoşani, Bistriţa Năsăud, Satu Mare şi Maramureş.

III. CONTROLUL CALITĂTII ALIMENTELOR

Laboratoarele Institutului de Bioresurse Alimentare

Secţiile pentru expertiza siguranţei şi calităţii alimentelor a 16 laboratoare din cadrul direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, din cele 8 regiuni, prezentate la sectorul Sanitar veterinar.

Anexa nr. 3

FIŞA TEHNICĂ PENTRU MĂSURA 2.1 DEZVOLTAREA ŞI ÎMBUNĂTĂTIREA INFRASTRUCTURII RURALE

1. MOTIVATIE

Infrastructur' a rurală este foarte redusă şi prezintă disparităţi foarte mari. Aln majoritatea spaţiului rural se remarcă următoarele

• drumuri locale nemodernizate sau lipsa drumurilor locale, stare de lucruri ce are un impact negativ asupra accesului direct la reţeaua rutieră sau la cea de cale ferată precum şi cele care îmbunătăţesc circulaţia în zonele rurale şi/sau deservesc accesul la exploataţiile agricole;

• reţeaua de alimentare cu apă în sistem centralizat este insuficientă;

• reţelele de canalizare şi staţiile de tratare a apelor reziduale sunt inca inexistente;

• în majoritatea comunelor lipseşte canalizarea, iar staţii de epurare nu există, apele uzate fiind de regulă deversate în apele curgătoare care traversează satele sau sunt împrăştiate pe câmp.

• inundatiile, au afectat deseori România şi în prezent există tendinta de amplifi are a acestui fenomen şi de creştere a frecvenţei în ultimii 1O ani'. Între 1992 şi 2001 au existat inundaţii aproape în fiecare an, în anumite zone ale ţării cu pierderi semnificative materiale şi umane. Riscul major al dezastrelor este datorat pe de o parte prezenţei unor maluri neprotejate precum şi existenţei unor utilităţi şi servicii deteriorate de protecţie împotriva inundaţiilor.

În anul 2005 în România au avut loc cele mai severe inundatii din ultimii 20 de ani care au afectat toate judeţele. Perioadele în care s-au produs aces' tea au fost 1O - 30 aprilie,

1-31 mai, 1-7 iunie şi 11-17 iunie, 14-25 august, 19-25 septembrie 2005, subliniind faptul ca au existat numeroase cazuri de localitati afectate de inundaţii de mai multe ori.

Datorită precipitaţiilor deosebit de abundente ce au căzut în perioada aprilie septembrie 2005, debitele multor râuri au înregistrat creşteri, depăşind cotele de inundaţie, afectând toate judeţele tarii. În 30 de judeţe a fost inundată o suprafaţă agricolă de peste 646.793 ha .

În tabelul de mai jos este prezentat un rezumat al pagubelor produse

TOTAL

Aprilie-

Septembrie 2005

Apărare inundaţii

Diguri (km)

312,578

Apărări de maluri (km)

1.234,938

Baraje (buc)

140

Drumuri

Drumuri nationale (km)

560,460

Drumuri judetene (km)

3.700,580

Drumuri comunale (km)

6.160,121

Străzi (km)

2.465,772

Poduri, podele şi traversări pietonale

Poduri (buc)

2.106

Podete (buc)

6.172

Traversări pietonale (buc)

835

Căi ferate (km)

23,81O

Retele, utilităti publice

Retele alimentare cu apă (km)

198,782

Retele canalizare (km)

141,350

Retele electrice (km)

631,020

Reţele transport gaze naturale (km)

14,782

Retele comunicatii (km.cabluri fibră optică)

89,6

Surse de apă (fântâni) buc.

90.394

Uzine apă (buc)

Statii de epurare (buc)

Statii de reglare gaz (buc)

Estimarea pagubelor datorate inundaţiilor produse în perioada aprilie - septembrie 2005 se situează la 5.975 milioane lei RON (1,6 miliarde EURO), reprezentând aproximativ 3,4% din PIB (nivel 2003).

Având în vedere conditiile meteo din anul 2005, care au afectat infrastructura de drumuri şi căi ferate, reţe' aua de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare, precum şi

infrastructura de îmbunătăţiri funciare şi pentru a sprijini activitatea economică din zonele rurale inundate şi pentru a asigura cadrul legal necesar aplicării prevederilor art.16 Sectiunea A, din Acordul Multianual de Finantare, autoritătile romane au decis ca

lista localit'ăţilor (satele) afectate de inundaţii în p'erioada apri'lie-septembrie 2005 şi

gradul lor de afectare să fie aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 1512/2005.

Pentru determinarea gradului fizic de afectare a fost întocmită o fişă de evaluare pentru fiecare localitate (sat) şi modalitatea de calcul, luându-se în considerare următoarele elemente: locuinţe (15 puncte), anexe gospodăreşti (10 puncte), infrastructură rurală (35 puncte), suprafaţa agricolă şi forestieră (20 puncte), obiective socio-economice (1O puncte), infrastructură forestieră şi de protecţie împotriva inundaţiilor (1O puncte).

Din datele existente au rezultat ca au fost afectate 3755 sate, din 1277 comune acoperind toate judeţele ţării, cu gradul de afectare după cum urmează

Gradul de afectare

5% -10%

27,1

10%-30%

29,6

mai mare de 30%

3,1

Pentru a explica datele prezentate în tabelul de mai sus şi ca rezultat al analizei fişelor de evaluare pentru fiecare localitate se constată că în cazul unui grad de afectare de peste 30% au fost înregistrate pagube semnificative la toate elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, cu influenţe substanţiale negative asupra desfăşurării activităţii economice şi a nivelului de trai a locuitorilor din zona respectivă.

Pentru refacerea infrastructurii tehnico-edilitare afectate de inundaţii în anul 2005, se vor depune proiecte numai pentru satele cu un grad de afectare mai mare de 5% (Capitolul VIII din PNADR, Anexa nr. 75).

Cea mai mare parte a inundaţiilor produse în acest an sunt în zonele de risc la inundaţii şi în zonele cu risc la alunecări de teren. Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea V-a zone de risc natural cuprinde în anexele V şi VII unităţile administrativ-teritoriale care prezintă risc la inundaţii şi respectiv la alunecări de teren.

Lucrările de protecţie împotriva inundaţiilor cuprind o lungime de 1.181 km de diguri la Dunare la care se adaugă 1.089 km de diguri pe râurile interioare şi 114 baraje şi apară o suprafaţă totală de 1.011.81O ha, pe care s-a dezvoltat o agricultură stabilă, centre de producţie, construcţii agricole, căi de comunicaţii şi reţele de transport a energiei electrice.

România a încheiat acorduri de management a apelor cu toţi vecinu sa1. În cadrul acestor acorduri bilaterale una dintre cele mai importante prevederi se referă la cooperarea privind controlul inundaţiilor. În conformitate cu prevederile acestor acorduri toate lucrările realizate în cadrul unei ţări care pot afecta şi apele unei alte ţări trebuie sa fie agreate de cele doua părţi.

Mai mult decât atât cooperarea în regiunea noastra referitoare la controlul inundaţiilor a fost dezvoltată şi anterior prin cadrul iniţiativei Tisa.

Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunarea (CIPFD) este implicată în activitatea Forumului Tisa şi o va asista în dezvoltarea strategiei de protecţie împotriva inundaţiilor care urmeaza să fie în conformitate cu bunele practici ale UE, construind pe Planul de Acţiuni pentru protecţia împotriva inundaţiilor în bazinul Dunării deja existent şi elaborat în 2004 şi prin încorporarea evaluării impactului inundaţiilor.

România va continua să coopereze în cadrul CIPFD pentru implementarea Planului de Acţiuni pentru protecţia împotriva inundaţiilor în bazinul Dunării. În elaborarea viitoarei noastre strategii pe termen mediu şi lung privind protecţia împotriva inundaţiilor se va ţine cont de liniile directoare prevăzute de Directiva Inundaţii a CE.

Strategia pe termen mediu şi lung privind protecţia împotriva inundaţiilor va fi elaborată cu sprijinul Comisiei Europene în cadrul unui Proiect Phare.

În acest sens se propune în cadrul acestei măsuri o nouă submăsură care se referă tot la lucrări de natura celor de infrastructură, dar destinate prevenirii şi protecţiei împotriva inundaţiilor. Proiectele care se propun spre finanţare în cadrul acestei submăsuri sunt cele amplasate în zonele inundate în acest an şi anii anteriori şi de asemenea, în zonele aprobate prin Legea nr. 575/2001 ca zone de risc natural, la inundaţii şi respectiv alunecări de teren.

Priorităţile noii submăsuri sunt

1. restaurarea în regim de urgenţă a lucrărilor de protecţie împotriva inundaţiilor (diguri, maluri);

2. construirea şi/sau reabilitarea infrastructurii de protecţie împotriva inundaţiilor din zonele cu risc natural conform Legii nr. 575/2001 - anexele V şi VII.

Aceste priorităţi, mentionate mai sus, se regăsesc şI in Strategia naţională de management al riscului pentru inundaţii- partea privind atribuţiile şi responsabilităţi ale ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale

- identificarea zonelor de risc natural;

- menţinerea în stare de funcţionare a infrastructurii de protecţie împotriva inundaţiilor;

- amenajări pentru prevenirea inundaţiilor şi a alunecarilor de teren.

Strategia naţională de management al riscului la inundaţii pe termen scurt a fost elaborată de un grup de lucru inter-ministerial, care a fost condus de către Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor. În această strategie, au fost prevăzute măsuri şi acţiuni imediate care trebuie să fie întreprinse, cele mai importante fiind cele de reparare a digurilor şi cele referitoare la lucrările de apărare împotriva inundaţiilor.

În decursul anilor şi în special în ultima perioadă (1995- 2005) s-au produs o serie de modificări ale malurilor Dunării şi au aparut zone afectate periculos de eroziune, care pot cauza deteriorarea digurilor şi inundarea zonelor protejate.

Zonele cu risc ridicat la inundaţii sunt situate în Lunca Dunării, Câmpia de Vest - Banat Uudeţul Timiş), insulele îndiguite ale Dunării - Insula Mare a Brăilei Uudeţul Brăila), Insula Ialomiţei Uudeţele Ialomiţa şi Călăraşi), pe râurile interioare, precum şi la nivelul suprafeţelor apărate cu baraje de atenuare a viiturilor. Toate acestea au fost deosebit de afectate de precipitaţiile excepţionale din anul 2005.

Sunt identificate 14 zone de risc cu eroziuni de mal active la Dunăre ce periclitează siguranţa în exploatare a digurilor de apărare împotriva inundaţiilor şi 21 baraje de atenuare a viiturilor şi afectate de fenomenele meteorologice periculoase din lunile aprilie - septembrie 2005.

Zonele de risc cu eroziuni active de mal la Dunăre au fost clasificate în funcţie de intensitatea fenomenului de eroziune (lăţimea zonei dig-mal erodată într-o anumită perioadă de timp). Aceste zone au un grad sporit de vulnerabilitate la debitele in exces ale Dunarii.

Intensitatea fenomenelor de eroziune de mal este determinată de acţiunea repetată a valurilor ca urmare a traficului naval intens din zonă şi a acţiunii eoliene în zonele fără plantaţii silvice de protecţie.

Volumele excepţionale de apă tranzitate pe văi torenţiale, în anumite perioade ale anului, vor fi stocate în spatele barajelor.

Situaţia zonelor cu risc ridicat la eroziunile active de mal la Dunăre şi pe râurile interioare ce periclitează siguranţa în exploatare a digurilor de apărare se prezintă astfel

a). 2 zone de risc ridicat sunt în execuţie sau în curs de finalizare cu surse de finanţare asigurate de Guvern prin bugetul de stat

- zona Cerbu (Dunăre/Braţ Borcea) km 46+900-km 45+800;

- zona Baital km 305+800-km 307+800 ( Dunăre/Braţ Borcea);

b). 3 zone de risc ridicat sunt incluse în Proiectul ăReducerea riscului în caz de inundaţii şi alunecări de teren" Subcomponentele C2 şi C5 - finanţat printr-un credit de la Banca Internaţională de Construcţii şi Dezvoltare (BIRD)

- zona Bentu (Dunăre/Braţ Borcea) km 35+000-km 32+000;

- zona Făcăieni km 19+915 ( Dunăre/Braţ Borcea);

- zona Borduşani km 28+050-km 27+950 ( Dunăre/Braţ Borcea);

c). 5 zone de risc ridicat sunt propuse în programul de finanţare SAPARD

- zona Luciu Giurgeni km 232+450-km233+450 ( Dunăre/Braţ Borcea);

- zona Ciobanu km 84+000-km 83+300 ( Dunăre/Braţ Borcea);

- zona Olteniţa Surlari Dorobanţu km 426+000-km 422+000 (Dunăre aval de Municipiul Olteniţa);

- zona Salcia Grădina km 70+000- km 68+000 ( Dunăre/Braţ Măcin);

- zona digurilor pe râurile interioare Breţcu, Ojdula, Căpâlna şi Mărtănuş.

d). Restul de 5 zone de risc ridicat au studiile de fezabilitate elaborate din surse nationale. Nu sunt disponibile surse pentru începerea execuţiei.

Din barajele de atenuare a viiturilor afectate de viiturile din anul 2005, două sunt afectate substanţial şi sunt propuse a fi reabilitate prin programul SAPARD - masura

2.1: - complex hidrotehnic Acumularea Şomuz I;

- complex hidrotehnic Acumularea Grăniceşti.

Pentru celelalte baraje ANIFa intervenit cu lucrari de întreţinere şi reparaţii.

Programul SAPARD, prin măsura de infrastructură rurală este complementar Programului pentru Normalizarea vieţii la sate care este implementat de Guvernul României prin Hotărârea Guvernului nr. 577/1997 privind pietruirea, reabilitarea şi/sau astfaltarea drumurilor de interes local clasate şi alimentarea cu apă a satelor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi prin Hotărârea Guvernului nr. 687/1997 privind contractarea şi garantarea de către Guvern a unor credite pentru realizarea unor programe guvernamentale privind pietruirea drumurilor comunale, alimentarea cu apă a satelor, asigurarea cu locuinţe sociale, refacerea şi dezvoltarea infrastructurii în intravilanul localităt,ilor rurale, cu modificările ulterioare.

Prin programul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 577/1997 republicată, cu

modificările şi completările ulterioare, au fost finanţate proiectele de îmbunătăţire a infrastructurii rurale în perioada 1997-2000, în majoritate cu fonduri de la bugetul de stat şi reprezintă sprijinul acordat de către statul roman pentru dotarea satelor şi comunelor cu lucrări de infrastructură rutieră şi edilitară. Programul a cuprins proiecte de interes major pentru activităţile locale în limita a 30% din lucrările inventariate ca fiind necesare. Programul finanţat prin Hotărârea Guvernului nr. 687/1997, cu modificările ulterioare a fost creat în scopul sprijinirii şi urgentării realizării programului aplicat prin Hotărârea Guvernului nr. 577/1997 republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Acesta prevede garantarea de către Guvernul României a unui credit extern de 340 mii USD, din care 280 mii USD sunt destinaţi realizării subprogramului de alimentare cu

apă a satelor.

De asemenea, Programul SAPARD este în strânsă complementaritate la nivel naţional cu Programele PHARE şi Programul ISPA, care vizează proiecte de alimentare cu apă, canalizare, epurare şi gropi ecologice, exclusiv pentru mediul urban (oraşe cu o populaţie mai mare de 300.000 de locuitori). Programul se desfăşoară pe o perioada de 7 ani între 2000-2006.

Un alt Program ce va veni în sprijinul dezvoltării infrastructurii rurale este cel al Băncii Mondiale începând cu anul 2001. Acest program prevede sprijin financiar pentru proiectele de alimentare cu apă a localităţilor din mediul rural.

Prin Programul SAPARD se vor finanţa atât modernizări cât şi construcţii de drumuri de interes local, conform Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 82/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care cuprinde

- Drumurile rurale care asigură legătura dintre

o Reşedinţa de comună şi satele componente;

o Oraşe şi satele care le aparţin (de la sat la oraş) ;

o Drumuri de legătură care asigură accesul satelor la drumurile judeţene/ naţionale şi reţeaua de căi ferate;

o Intre sate (de la sat la sat).

Drumurile dintre proprietăţi sunt drumuri cu caracter public prevăzute în Planul General de Urbanism şi sunt drumuri definitive. Drumurile pentru exploataţia agricolă sunt drumuri pe perioada campaniei agricole şi nu pot fi finanţate prin Programul SAPARD.

Străzi - drumuri publice în interiorul localităţilor indiferent de denumire (stradă, bulevard, cale, chei, splai, şosea, fundătură, uliţă şi altele asemenea).

Toate aceste programe vor fi în strânsă complementaritate, urmărindu-se ca prin derularea lor să se realizeze la nivel naţional o dezvoltare integrată.

2. OBIECTIVE

Obiective generale

• Îmbunătăţirea situaţiei existente a infrastructurii din cadrul spaţiului rural, îmbunătăţirea atât a condiţiilor de viaţă cât şi a standardelor de muncă şi menţinerea populaţiei în spaţiul rural.

• Asigurarea refacerii si conservării infrastructurii de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor.

Obiective specifice

• Ameliorarea accesului la reţeaua de drumuri comunale, judeţene, naţionale, cai ferate, precum şi la exploataţiile agricole, obiective turistice de importanţă naţională sau alte obiective economice;

• Sprijinirea activităţilor economice, comerciale şi turistice prin dezvoltarea unei infrastructuri minimale;

• Ameliorarea în conformitate cu standardele în vigoare a condiţiilor igienico-sanitare ale locuitorilor şi a activităţilor productive desfăşurate;

• Ameliorarea calităţii mediului şi diminuarea surselor de poluare;

• Asigurarea prevenirii şi protecţiei împotriva inundaţiilor.

Obiective operaţionale

• Construirea şi modernizarea drumurilor de interes local şi a podurilor;

• Construirea şi modernizarea sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă;

• Construirea sistemelor de canalizare a apei şi investiţii referitoare la staţiile de epurare a apei;

• Reabilitarea digurilor existente de aparare împotriva inundaţiilor .

• Reabilitarea şi consolidarea lucrărilor de stabilizare a terenurilor şi prevenirea inundaţiilor .

3. CORELAREA CU ALTE MĂSURI

Această măsură permite dezvoltarea unor măsuri şi acţiuni integrate şi durabile, care creează premise reale pentru realizarea celorlalte direcţii ale Programului SAPARD (diversificarea activităţilor economice, prelucrarea şi comercializarea produselor agricole, investiţii în exploataţiile agricole), deoarece de cele mai multe ori existenţa unei infrastructuri minimale este o precondiţie a reuşitei proiectelor prevăzute în cadrul celorlalte măsuri.

4. CÂMPUL DE ACTIUNE AL MĂSURII

Pentru a atinge obiec' tivele propuse, vor fi susţinute următoarele submăsuri ce vor putea

dezvolta în cadrul lor anumite tipuri de proiecte

1. Infrastructură tehnico - edilitară Drumuri în zonele rurale.

În cadrul acestei submăsuri se vor dezvolta următoarele tipuri de proiecte

• Construirea de drumuri de interes local noi şi modernizarea drumurilor de interes local existente, cu prioritate pentru cele care facilitează accesul la drumurile judeţene şi naţionale şi la reţeaua de căi ferate, inclusiv alte lucrări necesare care fac parte integrantă din drum în conformitate cu stipulările Ordonanţei Guvernului nr.43/1997, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

La aceste tipuri de proiecte se adaugă construirea de reţele exterioare pentru conectarea la utilităţi a investiţiei (energie electrică, telecomunicaţii).

Alimentarea cu apă în sistem centralizat în zonele rurale

În cadrul acestei submăsuri se vor dezvolta următoarele tipuri de proiecte

• Construirea unor lucrări noi de alimentare cu apă şi extinderea şi/sau modernizarea lucrărilor existente, cum ar fi: captare, aducţiune, staţie de tratare, rezervor de înmagazinare, staţii de pompare, reţea de distribuţie.

La aceste tipuri de proiecte se adaugă construirea de reţele exterioare pentru conectarea la utilităţi a investiţiei (energie electrică, drum de acces, telecomunicaţii, apă, canal).

Canalizări în sistem centralizat în zonele rurale

În cadrul acestei submăsuri se vor dezvolta următoarele tipuri de proiecte

• Construirea unor lucrări noi de canalizare, extinderea şi/sau modernizarea lucrărilor existente, cum ar fi: reţea de canale colectoare a apelor uzate menajere, staţia de epurare, staţia de pompare şi canale de evacuare a apelor epurate(tratate în staţii de epura re) ;

La aceste tipuri de proiecte se adaugă construirea de reţele exterioare pentru conectarea la utilităţi a investiţiei (energie electrică, drum de acces, telecomunicaţii, apă, canal).

2. Infrastructură de prevenire şi de protectie împotriva inundatiilor

În cadrul acestei măsuri proiectele vor cuprinde următoarele categorii de lucrări

• reabilitarea şi consolidarea malurilor şi digurilor din zonele afectate de inundaţii şi din cele cu risc la inundaţii; lucrările au în vedere consolidarea digurilor de apărare a incintelor îndiguite, atât la Dunăre, cât şi pe râurile interioare, şi de asemenea

combaterea eroziunilor de mal în zona conductelor de aspiraţie şi/sau refulare ale staţiilor de pompare amplasate la Dunăre;

• menţinerea capacităţii de evacuare a apelor în exces din incintele îndiguite, prin reţeaua de canale;

• reabilitarea unor construcţii hidrotehnice din zonele afectate de inundaţii şi din cele cu risc la inundaţii; lucrările au în vedere reabilitarea unor baraje cu rol de atenuare

a viiturilor şi de protecţie a localităţilor şi terenurilor agricole din zona respectivă. De asemenea, se au în vedere consolidarea şi reabilitarea supratraversării (estacadă) unei conducte de alimentare cu apă de irigaţii afectată de eroziunile din albie ca urmare a viiturilor produse în perioada 2002-2005;

• plantaţii forestiere, constituite în zone de protecţie şi consolidare, cu speciile prezentate în anexa nr. 2.

• regularizarea scurgerilor pe versanţi;

• stabilizarea terenurilor cu alunecări;

• eliminarea excesului de umiditate prin realizarea unor canale de coastă de colectare a precipitaţiilor şi conducerea acestora în emisarii naturali;

• amenajarea văilor şi ravenelor prin realizarea unor construcţii hidrotehnice adecvate;

5. CRITERII DE ELIGIBILITATE

Generale

• Trebuie să se demonstreze utilitatea tehnică şi funcţională a proiectelor prin memoriu justificativ şi studiu de fezabilitate;

• La realizarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale agrementate conform reglementărilor naţionale în vigoare, precum şi legislaţiei şi standardelor naţionale conforme cu legislaţia Uniunii Europene; aceste materiale trebuie să fie în concordanţă cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare şi, respectiv Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare;

• Proiectul trebuie să se încadreze în priorităţile propuse prin PUG - Planul de Urbanism General şi Planurile de Amenajare a Teritoriului;

• Regimul juridic al terenului pe care se execută lucrarea trebuie să fie inclus în proprietate publică;

Specifice

1. Infrastructură tehnico - edilitară

• Beneficiarul proiectului se angajează să elaboreze studiul tehnic în cel mult 6 luni de la aprobarea proiectului;

• Hotărârea Consilului comunei beneficiare privind necesitatea investiţiei;

• Hotărârea Consiliului Local de a suporta cheltuielile de întreţinere.

Pentru submăsura Drumuri în zonele rurale

• Proiectele realizate în cadrul acestei submăsuri să nu permită construirea drumurilor de pământ;

• Proiectele trebuie să-şi demonstreze compatibilitatea cu reglementările naţionale privind mediul, precum şi cu legislaţia europeană în domeniul mediului, prin prezentarea Acordului de Mediu, precum şi a Studiului de Impact pentru investiţia propusă, folosind standarde şi proceduri conforme cu cele din legislaţia Uniunii Europene cu privire la Evaluarea de Impact asupra mediului (EIM), Directiva 85/337/EC, amendată şi completată de Directiva 97/11/CE;

• Proiectele propuse trebuie să respecte prevederile Ordonanţei Guvernului nr.43/1997, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a normelor tehnice privind proiectarea, construirea, reabilitarea, modernizarea, întreţinerea, repararea, administrarea şi exploatarea drumurilor publice în vigoare ;

• Proiectele trebuie să includă amenajarea prin îmbrăcăminţi adecvate, a intrărilor drumurilor de exploatare din pământ;

• Proiectele trebuie să propună drumuri publice cu un profil transversal şi o structură a sistemului rutier, corespunzător categoriei funcţionale şi clasei tehnice respective;

• Proiectele care propun drumuri pietruite trebuie să prevadă că după aplicarea stratului de piatră, operaţiunile de impermeabilizare să fie realizate în conformitate cu legislaţia naţională;

• Proiectele trebuie să prevadă că realizarea colectării apelor provenite din precipităţii se va face prin rigole, şanţuri şi podeţe de descărcare;

Pentru submăsura Alimentare cu apă în sistem centralizat în zonele rurale

• Prezentarea studiilor hidrologice sau hidrogeologice care să confirme existenţa sursei de apă în cantitatea suficientă pentru investiţii noi şi extindere, iar pentru modernizări existenţa sursei de apă se justifică numai prin memoriu justificativ;

• Proiectele trebuie să-şi demonstreze compatibilitatea cu reglementările naţionale privind mediul, precum şi cu legislaţia europeană în domeniul mediului, prin prezentarea Acordului de Mediu, precum şi a Studiului de Impact pentru investiţia propusă, folosind standarde şi proceduri conforme cu legislaţia Uniunii Europene cu privire la Evaluarea de Impact asupra mediului (EIM), Directiva 85/337/EC, amendată şi completată de Directiva 97/11/CE ;

• Înmagazinarea apei potabile se va face numai în rezervoare închise;

• Pomparea în reţeaua publică a apei din fântânile existente în vatra satului să nu fie permisă, fără a fi trecută prin staţia de tratare;

• Să se folosească numai aductiuni închise;

• Pentru toate tipurile de captar'e (subterană, izvoare, de suprafaţă) să fie instituite în

mod obligatoriu zonele de protecţie sanitară în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică;

• Populaţia deservită să fie de minim 500 locuitori.

Pentru submăsura Canalizare în sistem centralizat în zonele rurale

• Sunt permise numai proiectele care rezolvă evacuarea substanţelor reţinute în reţeaua de canalizare şi/sau evacuarea nămolului rezultat din staţiile de tratarea apei;

• Proiectele trebuie să-şi demonstreze compatibilitatea cu reglementările naţionale privind mediul, precum şi cu legislaţia europeană în domeniul mediului, prin prezentarea Acordului de Mediu, precum şi a Studiului de Impact pentru investiţia propusă, folosind standarde şi proceduri conforme cu legislaţia Uniunii Europene cu privire la Evaluarea de Impact asupra mediului (EIM), Directiva 85/337/EC, amendată şi completată de Directiva 97/11/CE ;

• Populaţia deservită: minim 500 locuitori.

2. Infrastructură de prevenire şi de protecţie Împotriva inundaţiilor

• Sa fie respectate prevederile şi standardele legale privind studiul de impact asupra mediului;

• Să existe proiectul tehnic.

Investiţiile eligibile sunt

• Toate investiţiile prevăzute la paragraful 4" Câmpul de acţiune al măsurii";

• Achiziţii de mijloace informatice şi software pentru monitorizarea proceselor de exploatare şi controlul calităţii acestora ;

• Acea parte de costuri cum ar fi plata arhitecţilor, inginerilor şi consultanţilor, taxe legale, studii de fezabilitate, achiziţii de patente şi licenţe, costuri ce privesc pregătirea şi implementarea unui proiect, direct legate de măsură, care să nu depăşească 12% din costul total eligibil al proiectului.

Instalaţiile şi echipamentele trebuie să fie noi şi trebuie să fie originare din Comunitatea Europeană sau din Ţările Candidate, (conform punctului 8 (14) din secţiunea F din Acordul Multianual de Finanţare) şi în conformitate cu normele Uniunii Europe inclusiv

normele referitoare la tratarea, reciclarea şi eliminarea produşilor reziduali şi deşeurilor toxice.

Investiţiile eligibile sunt specificate mai sus, precum şi în Ordinul pentru implementarea măsurii.

Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru sprijin, dacă ele întrunesc cerinţele stipulate în art. 4 Secţiunea B a Acordului Multianual de Finanţare încheiat între Uniunea Europeană şi România, semnat la 2 februarie 2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 5 iulie 2001.

Numai cheltuielile plătite de Agenţie de la data Deciziei Comisiei de a conferi dreptul de management financiar Agenţiei pentru această măsură sau de la data (datele) specificată(e), vor fi eligibile pentru sprijinul comunitar.

Pentru ca proiectul să fie eligibil pentru sprijinul comunitar, toate serviciile, maşinile şi achiziţiile trebuie să fie originare din Uniunea Europeană sau din ţările menţionate la art.14 pct.2.7 Secţiunea A din Acordul Multianual de Finanţare; în aceste condiţii, beneficiarul final trebuie să fie capabil să confirme provenienţa inputurilor prin contracte de lucrări sau servicii, utilizând orice mijloace de evidenţă admisibile.

Nu sunt eligibile

Ansamblul cheltuielilor menţionate în art.4, "Eligibilitatea cheltuielilor" paragraful 2 din secţiunea B "Managementul, Monitorizarea şi Evaluarea Programului" din anexa Acordului Multianual de Finanţare, la care se adaugă

• Achiziţionarea de mijloace de transport.

6. CRITERII DE SELECTIE

Proiectele vor fi select,ion'ate în funct,ie de următoarele criterii

CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI

Punctai

3.5;

Max. 15

3.5 şi care deservesc în zona rurală obiective culturale şi turistice conform Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea 111, zone protejate amplasate de-a lungul

traseului.

Max.10

Max.15 5

4 sau mai multe ;

după semnarea contractului.

TOTAL ( maxim)

• Proiecte amplasate în zone defavorizate (anexa 3)

• Proiecte având o valoare totală mai mare 250.000 EURO

• Proiectele sunt amplasate

- în zonele prioritare în care se aplică una din măsurile 1.1; 3.1, 3.4 şi

• Existenţa unei donaţii financiare private pentru acoperirea parţială a cheltuielilor neeligibile

- 5%-10% din valoarea eligibilă a proiectului;

- mai mult de 10% din valoarea eligibilă a proiectului

• Numărul de localităţi care beneficiază de proiect

2 localităt,i;

3 localităţi;

• Proiecte care au proiectul tehnic întocmit şi pot începe imediat

1. Infrastructură tehnico - edilitară Generale

Specifice

Pentru submăsura Drumuri în zonele rurale

CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI

Punctaj

amplasamente.

TOTAL SUBMASURA

• Proiecte care asigură legatura cu drumurile judeţene, cu cele naţionale şi cu reţeaua de căi ferate sau cu cele executate în cadrul altor proiecte ca ISPA, Banca Mondială, şi altele asemenea.

• Proiectele pentru drumurile existente care sunt în proporţie de minim 80% din pământ şi proiectele pentru drumuri pe noi

• Drumurile care facilitează accesul sau deservesc obiective turistice naţionale Legea nr. 5/12.04.2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a -zone protejate amplasate de-a lungul traseului;

Pentru submăsura Alimentare cu apă în sistem centralizat în zone rurale

CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI

Punctaj

puţuri) sunt

Max. 15

- Insuficiente sau suficiente şi poluate ;

- Poluate şi insuficiente

TOTAL SUBMĂSURĂ

• Proiecte în zone în care sursele de apă tradiţionale (fântâni,

• Proiecte care deservesc o populatie mai mare de 2500 locuitori.

Pentru submăsura Canalizare în zonele rurale

CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI

Punctaj

Max.15 10

TOTAL SUBMĂSURĂ

• Proiecte care cuprind reţea de canalizare

- Mixtă (pluvială şi menajeră)

- Retele separate (pluviale şi menajere);

• Proiecte care deservesc o populatie mai mare de 2500 locuitori;

Notă

Criteriile de selecţie nu se aplică În cazul potenţialilor beneficiari care Îndeplinesc condiţiile de accesare a art. 16, Secţiunea A din MAFA.

7. BENEFICIARI

1. Infrastructură tehnico - edilitară

Consiliile locale comunale

Asociaţii cu statut juridic între consiliile locale comunale.

Beneficiarii publici se vor angaja să realizeze lucrările în conformitate cu Acordul Multianual de Finanţare.

2. Infrastructură de prevenire şi de protectie împotriva inundatiilor

Administrat,ia Nat,ională a Îmbunătăt,irilor Funciare '

8. LEGISLATIA NATIONALĂ ÎN VIGOARE

Lista actelor ' normat'ive în vigoare, referitoare la măsura şi submăsurile în cauză este

prezentată în capitolul ăAnexe legislaţie" din Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

9. DISPOZITII FINANCIARE

Proiectele p' ublice sunt proiecte de infrastructură, care nu generează venituri

substanţiale, în consecinţă aportul dat fiind de 100% din costul eligibil total. Proiectele de infrastructură care nu sunt de natură să genereze venituri substanţiale, sunt acele proiecte la care valoarea netă curentă a fluxului venituri viitoare, mai puţin costurile de exploatare, au ca rezultat o valoare mai mică decât 25% din costul total al investiţiei respective. Costurile de exploatare sunt costuri survenite pentru funcţionarea investiţiei, inclusiv costurile de întreţinere, dar excluzând amortizarea sau costurile de capital. Pentru aceste proiecte contribuţia publică este de 100% din costul total eligibil.

În cadrul acestei măsuri vor putea fi finanţate proiecte pentru Infrastructură tehnico - edilitară a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 100 OOO EURO şi 1 OOO OOO EURO.

Un beneficiar poate primi ajutor pe perioada derulării programului SAPARD, de maxim 2 ori în limita sumei maxime eligibile a măsurii, fără a lua în considerare proiectele afectate de inundaţii în perioada aprilie-septembrie 2005.

Prioritizarea proiectelor de infrastructură tehnico-edilitară

1. se vor selecta şi contracta proiectele aflate în lista de aşteptare a Agenţiei SAPARD, eligibile şi selectate, fără finanţare, amplasate în satele prevăzute in Capitolul VIII din PNADR, Anexa 75.

2. în limita fondurilor disponibile se vor selecta şi contracta proiecte noi care sunt amplasate în satele prevăzute în Capitolul VIII din PNADR, Anexa 75.

În cazul în care există mai mult de un sat implicat într-un proiect, toate satele trebuie să fie localizate în zona afectată pentru a se putea plăti o contribuţie comunitară mai mare.

Planul financiar şi sursele de finanţare totale alocate acestei măsuri, sunt prezentate în Capitolul VI Alocările financiare pentru măsurile SAPARD (pag. 357)

În completarea cifrelor incluse în tabelul financiar de la pagina 357, întreaga sumă a dobânzii provenită din conturile Euro SAPARD pentru toată perioada de programare va fi cheltuită pentru proiectele din cadrul acestei măsuri în concordanţă cu prevederile articolului 1O paragraful 3 al Secţiunii A din Acordul Multianual de Finanţare.

Comitetul de Monitorizare şi Comisia vor fi informaţi regulat despre folosirea acestor sume prin tabele specifice de monitorizare. Proiectele finanţate din dobândă vor fi distinct evidenţiate şi vor primi cofinanţare comunitară numai din această dobândă.

Bugetul indicativ pe submăsuri

SUBMĂSURA

% din măsură

Drumuri în zonele rurale

Alimentare cu apă

Canalizare în zonele rurale

9,6

Infrastructura de prevenire şi de protectie împotriva inundatiilor

5,4

TOTAL

100

Acest ajutor este compus în general din sume publice, după cum urmează

- Minim 25% contribuţie naţională (bugetul naţional sau local);

- Până la 75% contributie comunitară.

Rata de 100 %

poate fi aplicată pentru proiectele publice care nu generează venituri

nete substanţiale.

Activităţile eligibile ale proiectului se vor desfăşura după semnarea contractului, cu excepţia studiilor de fezabilitate şi tehnice, în limita procentului aprobat în măsură.

Plata sprijinului financiar va fi făcută pe bază de documente justificative care să probeze că plăţile pentru cheltuielile eligibile au fost efectuate de către beneficiar. Luându-se în considerare opţiunile beneficiarilor, plata poate fi făcută într-o singură tranşă la sfârşitul proiectului sau în maximum 5 tranşe.

Prevederile art. 16(1) şi 16(1)(a), Secţiunea A din MAFA se vor aplica numai pentru proiectele de infrastructură tehnico-edilitară şi numai pentru cele amplasate în satele incluse în Capitolul VIII din PNADR, Anexa 75.

Prevederile art. 16(1) si 16(1)(a), Secţiunea A din MAFA nu se aplică pentru proiectele din cadrul submăsurii Infrastructura de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor.

Pentru proiectele de investiţii la care se aplică art. 16(1) şi 16(1)(a), Secţiunea A din

MAFA, rata de interventie este

- 85% UE

contributia

contribuţie

'- 15% buget naţional

Aceste dispoziţii se vor aplica pentru proiectele aprobate până la data de 30 iunie 2006.

10. ACOPERIRE GEOGRAFICĂ

Proiectul de infrastructură tehnico - edilitară va fi amplasat în spaţiul rural definit conform legii. În cazul proiectelor realizate de comunele care au devenit oraşe, se acceptă proiectele cu condiţia ca această schimbare să fi survenit după semnarea

contractului de finantare.

infrastructură

'Proiectele de tehnico - edilitară la care se aplică art. 16(1) si 16(1)(a),Secţiunea A din MAFA sunt amplasate în satele prezentate în Capitolul VIII din PNADR, Anexa 75.

Proiectele finanţate în cadrul acestei măsuri nu trebuie să se suprapună cu proiectele finanţate din fondurile naţionale sau străine ale Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerul Transporturilor, Construcţiei şi Turismului şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.

11. PROMOVAREA PROGRAMULUI

Potenţialii beneficiari vor fi informaţi despre condiţiile eligibilităţii prezentei măsuri prin

• Anunţ public, prin mijloacele mass-media;

• Distribuirea de broşuri de informare;

• Seminarii;

• Întâlniri cu potenţialii beneficiari

12. INDICATORI DE REALIZARE, DE REZULTAT ŞI IMPACT

Indicatori de realizare

Indicatori generali

Număr de proiecte: 724 Număr de locuitori : 342.000 Număr de comune: 880

Drumuri În spaţiul rural

Număr de proiecte: 300 Număr de locuitori: 147.000 Număr de km: 1500

Număr de comune: 380

Apă potabilă

Număr de proiecte: 300 Număr de locuitori: 145.000 Număr de comune: 370

Număr de km de conducte: 3.100 Număr de staţii de pompare: 500 Număr de rezervoare apă potabilă: 500

Apă reziduală În spaţiul rural

Număr de proiecte: 100 Număr de locuitori: 50.000 Număr de comune: 130

Număr de km de conducte: 1 300 Număr de statii de pompare: 300 Număr de staţii de epurare : 100

Infrastructură de prevenire şi de protecţie Împotriva inundaţiilor

Număr de proiecte: 24

Număr km reconstrucţie dig: 0,5 Număr km protecţie mal: 2,3 Număr km restabilire mal: 1,7 Număr km reprofilare dig: 14,5

Suprafaţa (ha) cu lucrări de prevenire a inundaţiilor: 2.685

Suprafaţa (ha) cu lucrări de prevenire a inundaţiilor pe terenuri în pantă: 800 Număr de km de reabilitare şi consolidare ravene şi văi: 101

Indicatori de rezultat

• Procentul de exploataţii/gospodării/afaceri care au acces la infrastructură beneficiind de asistenţă (%): creşte cu 50%

• Creşterea frecvenţei turistice în zonele rurale(număr de turişti şi durata sejururilor)

Protecţia mediului

• Produsele reziduale/ canalizările de apă reziduală/ tratarea apelor uzate în staţii de tratare ca rezultat al acţiunilor asistate (creşterea procentului volumului apei tratate şi creşterea numărului de exploataţii/gospodării deservite).

Indicatori de impact

Menţinerea populaţiei În zonele rurale

• Evoluţia numărului de locuitori

Locurile de muncă şi impactul social

• Numărul de locuri de muncă create

în perioada execuţiei proiectului : 14.400 locuri de muncă permanente : 1.400

Indicatorii de impact şi rezultat vor fi îmbunătăţiţi substanţial în colaborare cu serviciile Comisiei Uniunii Europene.

13. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE

Potenţialul beneficiar va trebui să anexeze la cererea de finanţare următoarele documente

• Studiul de fezabilitate întocmit conform Ordinului comun al ministrului finant,elor publice şi al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 1013/873/ 2001 privind aprobarea Normelor Metodologice privind aprobarea structurii conţinutului şi modului de utilizare a documentaţiei standard pentru elaborarea şi

prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de servicii, cu completările ulterioare;

• Pentru proiectele de Infrastructură tehnico - edilitară hotărârea consiliului local al comunei beneficiare referitoare la necesitatea investiţiei.

• Pentru proiectele de Infrastructură tehnico - edilitară decizia a consiliului local care să ateste că lucrările sunt prevăzute în bugetul local pentru perioada realizării investiţiei. Respectiva Decizie a consiliului local va trebui să menţioneze, de asemenea, care sunt costurile neeligibile care vor fi suportate de către Primărie;

• Certificatul de urbanism conţinând lista avizelor necesare pentru demararea investiţiei;

• Fişa tehnică (anexă la certificatul de urbanism) privind condiţiile de protecţia mediului necesare pentru obţinerea acordului unic, pe care s-a aplicat, după caz, ştampila tip A sau tip B, care conţine în anexă, după caz, acordul de mediu emis de autorităţile competente pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în legislaţia naţională conformă cu legislaţia Uniunii Europene;

• Declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că aplicantul nu beneficiază pentru acelaşi proiect şi de o altă finanţare naţională sau comunitară;

• Avizul sanitar eliberat de instituţiile abilitate care să ateste că proiectul este în conformitate cu legislaţia naţională numai pentru proiectele de apă şi canalizare.

• Pentru proiectele de Infrastructură tehnico - edilitară hotărârea consiliului local pentru suportarea cheltuielilor de întreţinere;

• Pentru proiectele de Infrastructură tehnico - edilitară hotărârea consiliului local pentru elaborarea studiului tehnic sau de însuşire a unui proiect tehnic deja întocmit;

• Pentru proiectele de infrastructură de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor trebuie proiectul tehnic aprobat.

14. CONDITII DE FINANTARE

• beneficia' rii trebuie să' menţioneze clar în documentele contabile toate operaţiunile

privitoare la respectiva investiţie;

• la momentul depunerii cererii de finanţare, localitatea să fie cuprinsă în codul SIRUTA;

• un beneficiar poate primi un ajutor de două ori în perioada 2000-2006, în limita sumei maxime eligibile în cadrul submăsurii fara a lua în considerare proiectele afectate de inundatii în perioada aprilie -septembrie 2005;

• beneficiarii pot solicita sprijin pentru un nou proiect după finalizarea completă a proiectului anterior;

• beneficiarul va colabora şi va prezenta orice informaţie solicitată de oficialii Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Agenţiei SAPARD, Comisiei Uniunii Europene sau alte structuri autorizate să controleze şi să auditeze implementarea proiectului;

• sprijinul acordat va fi recuperat dacă obiectivele sprijinite nu sunt folosite conform scopului destinat sau în cazul în care acestea au fost vândute sau închiriate în perioadă de 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei tranşe).

15. AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE

• Agenţia SAPARD - reprezintă în România autoritatea de implementare.

• Serviciile tehnice de verificare pe teren plăţi - sunt unităţile specializate din cadrul Agenţiei SAPARD.

Anexa nr. 1

la fişa tehnică pentru măsura 2.1

Situatia zonelor defavorizate

Nr.

Zona

Judetul

Act normativ

Zona minieră Brad

Hunedoara

H.G. nr.991/1998

Zona minieră Valea Jiului

Hunedoara

H.G. nr.992/1998

Zona minieră Bălan

Harghita

H.G. nr.993/1998

Zona minieră Albeni

Gorj

H.G. nr.191 /1999

Zona minieră Schela

Gorj

H.G. nr.192/1999

Zona minieră Motru Rovinari

Gorj

H.G. nr.193/1999

Zona minieră Stei Nucet

Bihor

H.G. nr.194/1999

Zona minieră Suncuiuşi- Dobreşti-Vadul Grişului

Bihor

H.G. nr.195/1999

Zona minieră Popeşti- Dema-Aleşd

Bihor

H.G. nr.196/1999

10.

Zona .. V Rusca

miniera

Montană

Caraş Severin

H.G. nr.197/1999

11.

Zona minieră Bocşa

Caraş Severin

H.G. nr.198/1999

12.

Zona minieră Moldova Nouă-Anina

Caraş Severin

H.G. nr.199/1999

13.

Zona minieră Ip

. .

Sălaj

H.G. nr.200/1999

14.

Zona minieraV Hida- Surduc-Jibou

Sălaj

H.G. nr.201/1999

15.

Zona minieră Sărmaşag

- Chiejd Bobota

Sălaj

H.G. nr.202/1999

16.

Zona minieră Baia Mare

Maramureş

H.G. nr.203/1999

17.

Zona minieră Borşa Vişeu

Maramureş

H.G. nr.204/1999

18.

Zona minieră Filipeşti

Prahova

H.G. nr.205/1999

19.

Zona minieră Ceptura

Prahova

H.G. nr.206/1999

20.

Zona minieră Comăneşti

Bacău

H.G. nr.207/1999

21.

Zona minieră Bucovina

Suceava

H.G. nr.208/1999

22.

Zona minieră Bara Olt

Covasna

H.G. nr.209/1999

23.

Zona minieră Altân- Tepe

Tulcea

H.G.210/1999

24.

Zona minieră Rodna

Bistrita Năsăud

H.G. nr.640/1999

25.

Zona minieră Apuseni

Alba

H.G. nr.813/1999

LISTA

ANEXA Nr. 2

la fişa tehnică pentru măsura 2.1

arborilor şi arbuştilor utilizaţi pentru consolidarea malurilor şi a digurilor

1. Acer tataricum

2. Taxodium distichum

3. Hippophae rhamnoides

4. Tamarix ramosissima

5. Morus alba (nigra)

6. Fraxinus excelsior

7. Fraxinus americana

8. Fraxinus pennsylvanica

9. Fraxinus angustifolia 1O.Fraxinus pallissae

11. Gleditsia triacanthos

12. Acer campestre

13. Populus alba

14. Populus euramericana

15. Populus canescens

16. Pirus pyraster

17. Salix alba

18. Robinia pseudacacia

19. Elae agnus angustifolia

20. Quercus robur

21. Quercus pedunculiflora

22. Ulmus minor

23. Ulmus pumila

24. Ulmus laevis

LISTA

ANEXA Nr. 3

la fişa tehnică pentru măsura 2.1

proiectelor propuse să fie finanţate în cadrul submăsurii Infrastructură de prevenire şi protecţie Împotriva inundaţiilor

Nr. crt.

Denumire proiect

Reabilitarea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor la Dunăre, în incinta Oltenita - Surlari - Darabantu, km 422 - 426, judetul Călăraşi

Consolidarea braţului Măcin/Dunăre şi combaterea eroziunii de mal, km 83+650, judetul Constanta

Consolidare de mal Borcea/Dunărea în zona Luciu - Giugeni, judetul lalomita

Reabilitarea lucrărilor de apărare în zona Bretcu -Ojdula, judetul Covasna

Consolidare şi reabilitare supratra-versare (estacadă) râu Buzău, jud. Buzău

Reabilitarea complexului hidrotehnic acumularea Şomuz I, judetul Suceava

Lucrări de prevenire şi combatere a alunecărilor de teren în zona Păuşeşti- Măglaş primul nivel, jud. Vâlcea

Lucrări de consolidare a zonelor cu alunecări şi reabilitarea amenajărilor

existente pt. regulariz. scurgerilor de apă pe vers. în Bistriţa, sbz Români, zona Orbie - Buhuşi, jud. Bacău

Protecţia digului incintei Insula Mare a Brăilei împotriva eroziunilor de mal în zona Salcia Grădina, pe bratul Măcin, jud. Brăila

1O.

Reabilitarea complexului hidrotehnic acumularea Grăniceşti, jud. Suceava

11.

Amenajare terenuri pentru prevenire inundaţii şi regularizarea scurgerilor de apă pe versanti în BH Ampoi, zona Pătrunjeni, oraş Zlatna, jud. Alba

12.

Lucrări de prevenire şi combatere a alunecărilor de teren în BH Someşul Mic,

subbazin Bontida, jud. Cluj

13.

Amenajarea terenurilor alunecate în zona localitătii Brateş - Bala, jud. Mehedinti

14.

Prevenirea şi combaterea alunecărilor de teren şi a excesului de umiditate în bazinul hidroQrafic Topolnita, zona Gornovita Costeşti, jud. Mehedinti

15.

Amenajare terenuri pentru prevenire inundaţii în subbazinul Valea Târsei mal stâng, zona Breaza, jud. Prahova

16.

Completarea şi extinderea lucrărilor de amenajare a terenurilor în pantă afectate de alunecări, din zona de nord a municipiului Mediaş, jud. Sibiu

17.

Lucrări de consolidare şi amenajare a torentului Vutcani, jud. Vaslui

18.

Amenajare terenuri pentru prevenire inundaţii în bazinul hidrografic Sitna, subbazinul Burla, perimetrul V - Sulita, jud. Botoşani

19.

Amenajarea terenurilor afectate de alunecări în zona Sudiţi - oraş Fieni, jud. Dâmbovita

20.

Lucrări de prevenire şi combatere a alunecărilor de teren în zona Rediu - Aidei, jud. Vaslui

21.

Amenajarea terenurilor alunecate şi eliminarea excesului de umiditate în zona

localitătilor Poiana Măgura - Câmpia, jud. Sălaj

22.

Reabilitarea lucrărilor de prevenire a inundaţiilor şi regularizarea scurgerilor pe

versanti în bazinul Curciu - Dârlos, jud. Sibiu

23.

Reabilitarea şi completarea lucrării de prevenire a inundaţiilor pe torent Dodeşti, sistem hidroameliorativ Elan, jud. Vaslui

24.

Lucrări de prevenire şi combatere a alunecărilor de teren din zona bazinului hidrografic Prut, subbazin Valea lui Ivan, jud. Vaslui

1. MOTIVATIE

FIŞA TEHNICĂ PENTRU MĂSURA 3.1 INVESTITU ÎN EXPLOATATIILE AGRICOLE

' '

ANEXA Nr. 4

• Prin aplicarea'

Legii nr. 18/1991 a fondului funciar, cu completările ulterioare, s-au

pus bazele proprietăţii private şi a generalizării proprietăţii private în agricultură. Astfel, dacă prin Legea nr.18/1991 suprafaţa maximă restituită era de 1O ha., prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, suprafaţa care se restituie este de maxim 50 ha. De asemenea prin Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor, persoanele fizice şi juridice pot dobândi/achiziţiona până la maxim 200 ha. teren agricol în echivalent arabil, de familie.

• Exploataţiile agricole, în special cele din sectorul vegetal, se confruntă cu o dotare insuficientă, formată în principal din tractoare, combine, maşini şi echipamente agricole cu un grad ridicat de uzură fizică şi morală.

• Patrimoniul pomi-viticol actual, deşi este apropiat ca suprafaţă celui existent în 1990, prezintă fenomenul de îmbătrânire a unor plantaţii precum şi cel de distrugere datorită atât calamitătilor naturale din ultimii ani cât şi modului defectuos de cultivare a plantaţiilor de vii şi pomi. În 1996 din totalul patrimoniului viticol de 283,8 mii ha, 166,1 mii ha erau cultivate cu viţă de vie nobilă, iar diferenţa de 117,7 ha era cultivată cu diferiţi hibrizi productivi.

• La unele plante tehnice şi culturi tradiţionale (sfeclă de zahăr, rapiţă, ricin, in, cânepă, tutun, plante furajere, plante medicinale şi aromatice etc.) se constată o reducere a suprafeţelor de cultură şi a producţiilor obţinute precum şi reducerea suprafeţei totale de sere încălzite de la 1656 ha în 1990 la 957 ha. în 1999 din care 282 ha. aparţin sectorului privat.

Transferarea animalelor slab performante de la fostele cooperative agricole de producţie în sectorul privat, conduce la necesitatea achiziţionării unor efective matcă performante precum şi asigurării condiţiilor pentru aplicarea unor tehnologii performante de creştere şi de întreţinere a animalelor. Aceste tehnologii trebuie să respecte condiţiile de protecţie a mediului ambiant şi a cadrului natural.

Pentru efectivul de 3.100 mii capete de bovine existent în 1999, din care 1.400 mii vaci de lapte, pentru îmbunătăţirea şeptelului sunt necesare aproximativ 60-70 mii juniei cu înalt potenţial genetic (numai 25% din aceste animale se vor asigura prin Programul SAPARD).

Nota

În România sunt 6 centre aparţinând de SC "SEMTEST" pentru testarea taurilor, În funcţie de pet1ormanţe şi pedigree, În ceea ce priveşte reproducţia şi materialul seminal.

Însămânţarea attificială se face prin Asociaţia Crescătorilor de Taurine din România. Agenţia Naţională pentru Ameliorare, Reproducţie şi Selecţie asigura prin unităţile sale teritoriale reproducţia naturală şi respectarea Planului de Îmbunătăţire la nivel national.

Circa 20 % din totalul fermierilor au vârstă mai mare de 65 ani. În acelaşi timp, foarte puţini tineri au condiţii reale să se stabilească în mediul rural şi să devină managerii unor exploataţii agricole.

Lipsa surselor de capitalizare a producătorilor agricoli a condus la imposibilitatea realizării unor investiţii importante în sectorul agricol, fapt ce a determinat deteriorarea potenţialului producţiei vegetale şi animale şi în special a parametrilor calitativi ai acesteia.

În strategia de dezvoltare a agriculturii se propune stabilizarea cantitativă şi calitativă a producţiilor vegetale şi animale în vederea ameliorării exploataţiilor agricole şi refacerii potenţialului producţiei vegetale şi animale (îmbunătăţirea calităţii, igienei, creşterea condiţiilor de bunăstare a animalelor, îmbunătăţirea potenţialului genetic şi a condiţiilor de mediu), diversificarea producţiilor atât în sectorul vegetal cât şi în cel al creşterii animalelor în vederea utilizării mai bune a potenţialului existent, a creşterii veniturilor producătorilor agricoli.

Investiţiile în exploataţiile agricole vor fi orientate, în principal, către completarea şi reînoirea parcului de tractoare şi utilaje agricole, înlocuirea animalelor neproductive cu altele, care au un potenţial genetic ridicat, modernizarea şi reabilitarea fermelor vegetale, inclusiv a serelor şi fermelor de creşterea animalelor existente.

În anul 2005 în România au avut loc cele mai severe inundat,ii din ultimii 20 de ani care au afectat toate judeţele. Perioadele în care s-au produs acestea au fost 1O - 30 aprilie, 1-31 mai, 1-7 iunie şi 11-17 iunie, 14-25 august, 19 -25 septembrie 2005, subliniind faptul că au existat numeroase cazuri de localităţi afectate de inundaţii de mai multe ori.

Estimarea pagubelor datorate inundaţiilor produse în perioada aprilie - septembrie 2005 se situează la 5.975 milioane lei (1,6 miliarde EURO), reprezentând aproximativ 3,4% din PIB (nivel 2003).

Pentru a sprijini activitatea economică din zonele rurale inundate şi pentru a asigura cadrul legal necesar aplicării prevederilor art.16 Secţiunea A, din Acordul Multianual de Finanţare autorităţile române au decis ca lista localităţilor (satele) afectate de inundaţii în perioada aprilie-septembrie 2005 şi gradul lor de afectare să fie aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 1512/2005, cu modificările ulterioare.

Din datele existente au rezultat că au fost afectate 3755 sate, din 1277 comune acoperind toate judeţele ţării, cu gradul de afectare după cum urmează

Gradul de afectare

5% -10%

27,1

10%-30%

29,6

mai mare de 30%

3,1

stabilite în calcularea gradului de afectare, cu influenţe substanţial negative asupra desfăşurării activităţii economice şi a nivelului de trai a locuitorilor din zona respectivă.

• Prevederile la art.16, (1), 16 (1) (a), Secţiunea A din Acordul Multianual de Finanţare (MAFA) se vor aplica pentru toţi potenţialii beneficiari ai măsurii, care îşi desfăşoară activitatea în satele cu grad de afectare mai mare de 30 % şi vor realiza proiectul într-un sat inclus în Cap.VII I din PNADR, anexa nr. 77.

• Prevederile la art.16, (1), 16 (1) (a), Secţiunea A din Acordul Multianual de Finanţare (MAF A) se vor aplica pentru toţi pentru potenţialii beneficiari care îşi desfăşoară activitatea în satele cu grad de afectare cuprins între 1O şi 30% şi care prezintă un document prin care atestă că au suferit pagube, document emis de Comitetul* local pentru situaţii de urgenţă, la nivel comună. Comitetul local pentru situaţii de urgenţă atesta că potenţialul beneficiarul a suferit pagube ca urmare a inundaţiilor produse în perioada aprilie - septembrie 2005 şi va realiza proiectul într-un sat inclus în Cap.VIII din PNADR, anexa nr. 76.

* Comitetul local pentru situaţii de urgenţă este constituit În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă.

2. OBIECTIVE

Obiective generale

• În baza măsurii va putea fi asigurat sprijinul financiar pentru investiţii în exploataţii agricole private, vegetale şi de creştere a animalelor, asigurând raţionalizarea şi reorientarea producţiei pentru creşterea calităţii produselor obţinute prin aplicarea unor tehnologii competitive şi care ar putea limita poluarea asupra mediului înconjurator.

• Aceasta măsură va contribui la îmbunătăţirea veniturilor producătorilor agricoli, la atragerea tinerilor în activităţile agricole prin îmbunătăţirea condiţiilor lor de viaţă şi muncă, precum şi la asigurarea condiţiilor de igienă şi bunăstare a animalelor.

• Implementarea măsurii se va face respectând prevederile Articolului 2 din Regulamentul nr. 2759/1999/CE adoptat de Comisia Europeană şi va asigura condiţiile pentru implementarea acquis-ului comunitar în exploataţiile agricole.

Obiective specifice

• să modernizeze tehnologiile de cultură şi să reducă costurile de producţie;

• să diversifice producţia şi să îmbunătăţească calitatea produselor agricole româneşti;

• să asigure îmbunătăţirea raselor, respectarea condiţiilor de igienă şi de întreţinere a animalelor;

• să reducă pierderile de producţie şi să crească eficienţa exploataţiilor agricole;

• să promoveze diversificarea activităţilor agricole pentru a asigura o mai bună utilizare a forţei de muncă în agricultură;

• să asigure o mai buna valorificare a potenţialului agricol al fiecarei zone;

• să faciliteze transferul exploataţiilor agricole către tineri;

• să protejeze, să conserve şi să îmbunătăţească mediul înconjurator natural, să asigure refacerea şi conservarea calităţii solului.

• să stimuleze concurenţa ;

Obiective operaţionale

• promovarea investiţiilor în sectorul animal şi vegetal la nivelul fermei, pentru îmbunătăţirea construcţiilor fermei (pentru sectorul vegetal şi animal), investiţii în noi maşini şi/sau animale cu valoare genetică ridicată, refacerea şi ameliorarea plantaţiilor de pomi şi viţă de vie.

3. CORELAREA CU ALTE MĂSURI

Această măsură trebuie să se coreleze cu urmatoarele măsuri

• Îmbunătăţirea structurilor pentru calitate, control sanitar-veterinar, fitosanitar şi al calităţii produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor;

• Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingul produselor agricole şi piscicole;

• Metode agricole de producţie proiectate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural;

• Constituirea grupurilor de producători;

• Managementul resurselor de apă pentru agricultură;

• Dezvoltarea şi îmbunătătirea infrastructurii rurale;

• Îmbunătăţirea pregătirii profesionale;

• Asistenţă tehnică.

4. CÂMPUL DE ACTIUNE AL MĂSURII

Proiectele eligibile tre' buie să se refere la

Ferme de producţie vegetală

Asigurarea dezvoltării unor ferme viabile prin

• Achiziţia de echipament necesar pentru modernizarea exploataţiilor din sectorul vegetal prin dotarea acestora cu : tractoare, combine, utilaje, maşini, instalaţii şi echipamente agricole inclusiv pentru calibrarea, sortarea, condiţionarea, şi depozitarea produselor agricole obţinute şi prelucrate în cadrul fermei, instalaţii de irigat, echipamente pentru procesarea resturilor vegetale

• Reabilitarea plantaţiilor pomicole (cu schimbarea structurii pomilor fructiferi) prin achiziţionarea de material săditor, precum şi lucrări executate de terţi pentru desţelenire, pregătirea solului, plantare şi replantare, cu excepţia îngrăşării solului;

• Reabilitarea plantaţiilor viticole (reconversie, înlocuirea viţei de vie îmbătrânită şi/sau slab productivă precum şi a hibrizilor de viţa de vie numai cu soiuri nobile) pe suprafeţele existente, fără creşterea suprafeţei totale cultivată cu viţa de vie, prin achiziţionarea de material săditor, înfiintare şcoli de viţă de vie (complex de depozitare la frig şi forţare la cald, hală de altoire, maşini şi utilaje agricole, magazie şi depozit materiale), precum şi lucrări executate de terţi pentru desţelenire, pregătirea solului, plantare şi replantare, cu exceptia îngrăşării solului;

• Investiţii în ferme vegetale prin modernizarea şi extinderea clădirilor şi utilităţilor (alimentare cu apă, energie electrică, energie termică, evacuarea deşeurilor, canalizare, şi altele asemenea) şi completarea cu o serie de construcţii necesare

pentru producţia agricolă (spaţii de sortare şi depozitare, depozite de combustibil, remize pentru utilaje, imprejmuire, şi altele asemenea) ;

• Modernizarea şi construirea de sere noi, realizate din structuri metalice uşoare, cu centrale termice proprii şi instalaţii de irigat, inclusiv asigurarea utilităţilor: alimentare cu apă, energie electrică, drenarea apelor, canalizare, epurarea apelor uzate şi altele asemenea, pentru a respecta condiţiile de protecţie a mediului înconjurator.

Ferme pentru creşterea animalelor şi pasărilor

Asigurarea dezvoltării unor ferme viabile pentru creşterea animalelor şi a pasărilor, prin

• Achiziţionarea de animale (prima populare - femele) cu înalt potenţial genetic, cu menţionarea originii (pedigree), a provenienţei şi înregistrarea la unităţile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare, Reproducţie şi Selecţie1l , (cu excepţia păsărilor) precum şi achiziţionarea de material seminal de calitate;

• Dotarea cu tractoare, utilaje, maşini, instalaţii şi echipamente pentru efectuarea activitătilor din fermele de creştere a animalelor;

• Înfiinţa(ea fermelor de creştere a animalelor şi pasărilor, modernizarea celor existente precum şi completarea cu alte construcţii şi utilităţi: padocuri, fânare, fose septice, bazine de purin, platforme de dejecţii, staţii de epurare, instalaţii pentru producerea şi dozarea furajelor complexe, săli de muls şi de colectare a laptelui, centrale termice, depozite de combustibil, instalaţii de alimentare cu apă, reţele de canalizare, instalaţii electrice, împrejmuire, etc.

5. CRITERII DE ELIGIBILITATE

Generale

• Proiectul va fi amplasat în spaţiul rural, cu excepţia modernizărilor de sere care se pot amplasa şi în urban, dacă au asigurate sursele de încalzire.

• Trebuie să se demonstreze viabilitatea economico-financiară a fermei .*

* Prin viabilitatea economică se înţelege obţinerea de performanţe financiare eficiente şi abilitatea de a opera fără a recurge la sprijin public în activitatea sa operaţională. Beneficiarul trebuie să demonstreze că îşi poate plătii obligaţiile şi datoriile în mod regulat, fără să supună la nici un risc desfăşurarea normală a activităţii agentului economic şi că generează un venit net semnificativ (nu mai putin de 5%)

• Înaintea începerii investiţiei, fermele trebuie să fie în 'acord cu standardele naţionale, iar la finalizarea investiţiei, pentru proiectele a caror valoare este

• :s: 500.000 Euro investiţia trebuie să fie în acord cu legislaţia sanitar veterinară, fitosanitare, de igienă şi bunăstare a animalelor şi de mediu ale Uniunii Europene

• > 500.000 Euro ferma trebuie să fie în acord cu legislaţia sanitar veterinară, fitosanitare, de igienă şi bunăstare a animalelor şi de mediu a Uniunii Europene;

• Sprijinul financiar cu o valoare > 500.000 Euro se acordă numai proiectelor al caror obiectiv este implementarea acquis-lui comunitar în fermele de creştere a animalelor şi pasărilor;

1l Agenţia Naţională pentru Ameliorare, Reproducere şi Selecţie asigură prin unităţile teritoriale reproducţia naturală şi respectarea Planului de Ameliorare la nivel naţional

• Beneficiarii sunt proprietarii terenurilor sau au contracte de concesionare sau arendare pentru teren pe o perioadă de minim 1O ani, sau de minim 5 ani în cazul altor tipuri de investiţii care nu prevăd construcţii;

• Proiectul să prevadă distinct cantităţile destinate comercializarii şi să conţină date privind piaţa şi potenţialii clienţi.

• Existenta co-finanţării trebuie certificată.

• Beneficiarii (persoane fizice şi/sau responsabilii tehnici) trebuie să dovedească o pregătire profesională, în raport cu proiectul pe care doresc să îl iniţieze, printr-un document eliberat de autorităţile competente care să certifice faptul că beneficiarul are cunoştinţe profesionale în domeniu: diplomă sau certificat de formare sau declaraţie pe propria răspundere, că responsabilul tehnic al proiectului va urma un curs de pregătire profesională, până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plăţi a ajutorului

• Nu va fi eligibil solicitantul care are pierderi financiare şi obligaţii restante faţă de bugetul de stat, faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat şi bănci (altele decât pentru care este respectat graficul de rambursare), conform ultimelor declaraţii fiscale sau altor declaraţii eliberate de către autorităţile fiscale.

• În satele cu grad de afectare mai mare de 30 % (Cap.VIII din PNADR - anexa nr.77) vor fi aplicate dispoziţiile art.16 (1) şi 16 (1) (a), secţiunea A din MAFA, fiind eligibile următoarele tipuri de investiţii

- Investiţii de modernizare şi investiţii noi pentru toti beneficiarii acestei măsuri

• În satele cu grad de afectare între 10% şi 30% (Cap.VIII din PNADR - anexa nr.76) vor fi aplicate prevederile art.16 (1) şi 16 (1) (a), secţiunea A din MAFA, fiind eligibile următoarele tipuri de investiţii

- Investiţii de modernizare şi investiţii noi pentru toti beneficiarii acestei măsuri care depun un document ce demonstrează că au fost afectaţi de inundaţii. Documentul va fi emis de Comitetul local pentru situaţii de urgenţă la nivel de comună. Comitetul local pentru situaţii de urgenţă demonstrează că potenţialul beneficiar a suferit pagube în urma inundaţiilor din perioada aprilie - septembrie 2005.

Specifice

• Plantaţiile viticole se realizează pe suprafeţe existente, fără creşterea acestora, înlocuind viţa de vie îmbătrânită sau slab productivă şi hibrizii de viţa de vie numai cu soiuri nobile;

• Şcolile de viţă de vie vor avea o suprafaţă minimă de 1 ha cu 160.000 butaşi altoiţi şi 48.000 viţe altoite;

• Vor fi eligibile soiurile de pomi fructiferi şi de viţă de vie, care sunt

- înregistrate în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România, aprobat anual prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale;

- înregistrate în cataloagele Comunităţii Europene;

- prevazute în listele furnizorilor din ţările comunitare, în care soiurile au o denumire clară şi o descriere suficient de amănunţită, provin dintr-un stat membru al Comunităţii Europene;

- materialul să corespundă condiţiei de ăcalitate CE" sau normelor române în vigoare.

• Pentru achiziţiile de animale care reprezintă nuclee de reproducţie cu valoare genetică ridicată, beneficiarul trebuie să prezinte certificate de origine şi praductivitate.

• Achiziţia iniţiala de vaci/bivoliţe cu o înaltă valoare potenţială va fi făcută din animale de reproducţie de rasă pură şi cele care provin din acestea, din ţările menţionate în Secţiunea F, punctul 8 din Acordul Multianual de Finanţare (MAFA), cu modificările şi completările ulterioare, care sunt însoţite de un certificat de origine şi productivitate, eliberat în conformitate cu legislaţia în vigoare a ţării de origine şi va fi limitată la

- Pentru producatori agricoli individuali: 6 capete

- Pentru asociaţiile familiale: 20 capete

- Pentru companiile agricole/comerciale: 35 capete.

• Achiziţia iniţială de scroafe cu o înaltă valoare genetică va fi făcută din animale de reproducţie de rasă pură şi cele care provin din acestea, din ţările menţionate în Secţiunea F, punctul 8 din Acordul Multianual de Finanţare (MAFA), cu modificările şi completările ulterioare, care sunt însoţite de un certificat de origine şi productivitate, eliberat în conformitate cu legislaţia în vigoare a ţării de origine şi va fi limitată la

- Pentru producători agricoli individuali: 20 capete

- Pentru asociaţiile familiale: 50 capete

- Pentru companiile agricole/comerciale: 170 capete.

• Achiziţia iniţială de oi/capre cu o înaltă valoarea potenţială va fi făcută din animale de reproducţie de rasă pură şi cele care provin din acestea, din ţările menţionate în Secţiunea F, punctul 8 din Acordul Multianual de Finanţare (MAFA), cu modificările şi completările ulterioare, care sunt însoţite de un certificat de origine şi productivitate, eliberat în conformitate cu legislaţia în vigoare a ţării de origine şi va fi limitată

- Pentru producători agricoli individuali: 200 capete

- Pentru asociaţiile familiale: 300 capete

- Pentru companiile agricole/comerciale: 1400 capete.

Achiziţia de animale cu valoare genetică ridicată nu va depăşi numarul total pe perioada implementării programului

- Vaci/bivoliţe: 15.000 capete

- Oi/capre: 50.000 capete

- Scroafe: 23.000 capete

• Pentru creşterea animalelor, beneficiarul trebuie să demonstreze că are în exploatare suprafaţa de bază furajeră minimă (în funcţie de zona de cultură), necesară întreţinerii efectivelor de animale, la un nivel ridicat de performanţă

- vaci lapte 0,6 ha/cap

- taurine la îngrăşat 0,3 ha/cap

- oi sau capre 0,06 ha/cap

- berbecuţi la îngrăşat 0,04 ha/cap.

• Pentru achiziţiile de animale, prin proiect, trebuie să se dovedească că există sau sunt propuse să se construiască adăposturi corespunzatoare în raport cu efectivele de animale avute în vedere şi care vor respectă condiţiile veterinare, de bunăstare a animalelor şi de mediu ale UE, dovedite prin aviz veterinar şi acord de mediu care să respecte prevederile NTPA 001 cu privire la conţinutul de poluanţi a apelor uzate deversate în sursele de apă.

Investiţiile eligibile sunt

• Toate investiţiile prevazute la paragraful 4" Câmpul de acţiune al măsurii"

• Pot fi cheltuieli eligibile

a) Construirea de noi clădiri şi instalaţii şi modernizarea celor existente;

b) Utilaje şi echipamente noi, soft-uri pentru computer, inclusiv costurile de instalare şi montaj bazate pe contracte cu terţe părţi;

c) Acea parte a costurilor reprezentând plata arhitectilor, inginerilor şi consultanţilor, taxelor legale, a studiilor de fezabilitate, achiziţionarea de licenţe şi patente, pentru pregatirea şi/sau implementarea proiectului, direct legate de măsură, care nu depaşesc 12% din costul total eligibil al proiectului, exceptând cazurile când nu sunt prevazute construcţii când acestea nu vor depaşi 3% .

d) Achiziţii de mijloace de transport noi, specializate, ca rezultat al indentificării lor în studiul de fezabilitate/memoriu justificativ.

Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru ajutor, dacă îndeplinesc cerinţele Art. 4, Secţiunea B din Acordul Multianual de Finanţare, cu modificările şi completările uterioare.

Numai cheltuielile plătite de către Agenţia SAPARD de la data acreditării pentru aceasta măsură, sau data (tele) specificate în aceasta privinţa, vor fi eligibile pentru sprijinul Comunitar.

Pentru ca proiectul să fie eligibil pentru sprijinul Comunitar, toate serviciile, maşinile şi achiziţiile trebuie să fie originare din Comunitatea Europeană sau din Ţările ment,ionate la Art. 4, Sect,iunea B din Acordul Multianual de Finant,are, cu modificările şi completările ulterioare.

Nu sunt eligibile

• Investiţiile eligibiile şi neeligibile sunt conforme cu prevederile art.4, Secţiunea B din Acordul Multianual de Finanţare, cu modificările şi completările ulterioare şi sunt detaliate în Ghidul Solicitantului.

• Investiţii care privesc obiectivul măsurii 3.4

6. CRITERII DE SELECTIE

Proiectul va fi selectat şi 'evaluat în funcţie de urmatoarele criterii

Generale

Nr.

crt.

CRITERII DE SELECTIE

Scor (dacă da)

Proiecte a caror valoare totală eligibilă este între 10,000 şi

300,000 Euro;

Proiecte care sunt sustinute de tineri fermieri (maxim 40 ani);

Proiecte prezentate de grupuri de producători, sau membrii

acestora

Proiectul aplică tehnologii "prietenoase cu mediul"*

Proiectul asigură diversificarea producţiei, mai mult de 30% din

venituri să se obtină din diversificare.

Proiecte* care se încadrează în dimensiunile recomandate în

Anexa 1/2;

Proiecte* ale căror amplasamente sunt situate în zonele cu potenţial productiv conform Anexei 3 B

a)potenţial ridicat b)potenţial mediu c)potential scăzut

Maxim 15

Proiecte* care au construcţii existente şi/sau animale cu înalt potenţial genetic, şi/sau utilaje achiziţionate cu cel mult 5 ani înainte şi care pot fi utilizate în fluxul tehnologic

TOTAL

100

Notă

Criteriile de selecţie nu se aplică În cazul potenţiali/or beneficiari care Îndeplinesc condiţiile de accesare a art. 16(1) şi 16 (1) (a), Secţiunea A din MAFA.

* Se vor promova atât pentru sectorul vegetal cât şi cel animal investiţii şi tehnologii "prietenoase cu mediul" care au un impact redus asupra mediului (zero sau pozitiv).

Aceste tehnologii se definesc prin trei directii

1. Întrări În fermă: '

a) Apa - sisteme de irigaţii cu consum redus de apă ( de ex: prin irigaţii prin picurare);

- sisteme de adăpare a animalelor cu raţionalizarea consumului de apă şi minimalizarea pierderilor de apă ( de ex: adăpători cu nivel constant);

b) Sol - tehnologii de creştere şi menţinere a nivelului de fertilitate a solului (amenajări antierozionale, inerbări etc.);

c) Energie - investiţii În echipamente pentru utilizarea energiilor regenerabile (biogaz, solară, eoliană, geotermală etc.);

d) Investiţii În conservarea resurselor genetice locale (vegetale şi animale);

e) Investiţii În echipamente care să asigure igiena şi bunăstarea animalelor În fermă;

f) Investiţii În proiectarea ergonomico-ecologică a fermelor.

2. Procese În fermă

a) Investiţii În echipamente specifice agro-ecologice (echipament pentru asigurarea managementului integrat de combatere a bolilor şi dăunătorilor);

b) Investiţii În echipamente de conservare a produselor din fermă.

3. Ieşiri din fermă

a) Investiţii În echipamente care asigură managementul deşeurilor organice din fermă (bazine de stocare a purinului, platfonne de compostare a gunoiului de grajd);

b) Echipamente pentru Încărcat, transport şi Împrăştiat gunoiul de grajd pe câmp; c)lnstalaţii de epurare a apelor uzate şi de reciclare a apei epurate;

d)lnstalaţH pentru producerea biogazului.

7. BENEFICIARI

Beneficiarii vor fi

• Producătorii agricoli individuali;

• Asociaţiile agricole familiale;

• Societăţile agricole private/ asociaţiile agricole cu personalitate juridică, prevăzute de Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură;

• Societăţile comerciale agricole cu capital privat de cel puţin egal sau mai mare de 75% constituite în baza Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi a Legii nr.15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, cu modificările şi completările ulterioare;

• Grupuri de producători;

8. LEGISLATIA NATIONALĂ ÎN VIGOARE

Legislaţia în 'curs de' armonizare şi legislaţia naţională în vigoare sunt prezentate în

capitolul ăAnexe legislaţie" din Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

9. DISPOZITII FINANCIARE

Proiectele d'in cadrul acestei măsuri sunt considerate a fi investiţii generatoare de

venituri.

În cadrul acestui program vor putea fi finanţate proiecte a caror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 5000 - 500.000 EURO.

Valoarea totală eligibilă poate să ajunga la 2.000.000 Euro numai pentru proiectele al caror obiectiv este implementarea acquis-lui comunitar în fermele de creştere a animalelor şi pasărilor, dupa realizarea investiţiei.

Gradul de interventie este

- pentru proie' ctele din celelalte zone decât zona montană

50% contribuţie privată,

50% contribuţie publică pentru proiectele aparţinând tinerilor sub 40 de ani din celelalte decât zona montană

45% contribuţie privată,

55% contribuţie publică

- pentru proiectele din zona montană 40% contribuţie privată,

60% contribuţie publică

- pentru proiectele aparţinând tinerilor sub 40 din zona montană 35% contribuţie privată,

65% contribuţie publică

Contribuţia publică se suportă astfel

-75% contribuţie SAPARD

-25% buget national

În cadrul acestei măsuri, beneficiarul poate să primească până la de două ori un sprijin, în perioada de 7 ani, până la suma maximă stabilită în dispoziţiile financiare a măsurii.

Bugetul indicativ al acestei măsurii, defalcat pe ani se gaseşte în Capitolul VI Alocaţii financiare pentru măsurile SAPARD din PNADR.

BUGET INDICATIV PE SUBMĂSURI

SUBMASURI

%din măsură

din care

% în alte zone decât zona

montană

din care

% în zona montană

din care

realizate de tineri

Culturi de câmp

17,2

1,8

Horticultură (din care din floricultură

1,5%)

6,4

1,6

Viticultură

6,4

1,6

Pomicultură

5,12

1,28

0,32

Sere

3,2

0,8

Ferme de vaci de lapte/bivolite

7,84

1,96

3,36

0,84

Creştere şi înorăşare de taurine

7,84

1,96

3,36

0,84

Ferme de oi/capre

1,2

0,3

1,2

0,3

lngrăşatorii de berbecuti

2,4

0,6

Ferme de porci

Ferme de păsări

Alte ferme vegetale şi de creştere a animalelor şi păsărilor specializate în obţinerea de produse pentru

consumul uman.

2,56

0,64

0,16

TOTAL

100

72.16

15.54

9.84

2.46

Cheltuielile eligibile ale activităţilor proiectului se vor realiza numai după semnarea contractului de finanţare, cu excepţia studiului de fezabilitate şi proiectului tehnic, în limita aprobată pentru aceasta măsură.

Plata sprijinului financiar se va face pe baza documentelor justificative care să demonstreze realizarea activităţilor şi eligibilitatea acestora. Luând în considerare opţiunile beneficiarilor, plata poate fi făcută într-o singură tranşă la sfârşitul proiectului sau în maxim cinci tranşe.

Pentru proiectele de investiţii situate în satele identificate în CAP. VIII din PNADR, anexele nr. 76 şi 77, rata de intervenţie este

- 25% contribuţie privată

- 75% contribuţie publică

Pentru contribuţia publică, rata de intervenţie este

- 85% contribuţie UE

- 15% contribuţie buget naţional

Aceste dispoziţii se vor aplica proiectelor aprobate până la data de 30 iunie 2006.

10. ACOPERIRE GEOGRAFICĂ

Proiectul va fi amplasat în spaţiul rural al României, definit conform legislaţiei naţionale în vigoare, cu excepţia modernizării serelor amplasate în zona urbană. Amplasarea proiectelor din zona montană va fi în acord cu legislaţia naţională în vigoare.1

1 Ordinul Comun nr. 328/321/2004 al Ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al Ministrului administraţiei şi internelor (publicat În Monitorul Oficial al României nr. 758/2004. Partea I) pentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană, În baza criteriilor de delimitare a zonei montane aprobate prin Hotararea Guvernului 949/2002: a) zone cu cond1ii climatice deosebit de dificile determinate de altitudini de peste 600 m, b) pante de peste 20°, c) combinaţia dintre

a) şi b).

11. PROMOVAREA PROGRAMULUI

Potenţialii beneficiarii vor fi informaţi despre existenţa/condiţiile eligibilităţii prezentei măsuri prin

• Anunţ public în mass-media;

• Distribuirea de broşuri de informare;

• Seminarii locale;

• Întâlniri cu potenţialii beneficiari.

12. INDICATORI DE REALIZARE, DE REZULTAT ŞI DE IMPACT

Indicatori de realizare

Indicatori generali

Numar de proiecte

11.000

din care ponderea "investiţiilor verzi"*

20%

Numar de beneficiari

11.000

din care numar de tineri agricultori sprijiniţi 2 .400

*"Investiţiile verzi" sunt investiţiile care au ca scop protecţia şi Îmbunătăţirea mediului precum şi a igienei şi bunăstarii animalelor

Repartizare geografică

Numar de proiecte în zone defavorizate definite în conformitate cu Ordonanţa de Urgenţa a Guvernului nr. 24/1998 (republicată) privind zonele defavorizate 2.400

Repartizare pe sectoare de producţie- numar de proiecte

Producţia vegetală

Culturi de câmp Horticultură Viticultură Pomicultură Sere

Ferme de creştere a animalelor şi pasărilor

Animale pentru lapte Creştere şi îngraşare taurine Creştere oi /capre

Îngraşare berbecuţi Porcine

Pasări

Alte tipuri de ferme vegetale, animale şi păsări

Repartizare pe tipuri de investiţii

Construcţii

- grajduri pentru vaci/bivoliţe

- îngrăşătorii porci

- alte grajduri

- sere şi echipamente adecvate

- alte construct,ii în fermă

Utilaje şi echipamente independente

- tractoare

- combine

- alte utilaje

Achiziţii de animale cu valoare genetică ridicată

- vaci de lapte/bivoliţe

- porci

- oi/ capre Plantaţii agricole

- pomicole

- viticole

Şcoli de viţa de vie Sere

- suprafaţă nou construită

- suprafaţă modernizată

2.300

900

800

100

1.500

400

1.100

600

1.000 bucăt,i

400 bucăt,i

800 bucăţi

280 bucăţi

600 bucăt,i

8.000 bucăt,i

600 bucăţi

2.000 bucăţi

15.000 capete

23.000 capete

50.000 capete

1.300 ha

1.700 ha

100 ha

60 ha

200 ha

Indicatori de rezultat

• Mai buna utilizare a factorilor de producţie în ferme

• Raportul dintre ăproducţie" şi ătotal intrări" în fermele asistate este estimat să înregistreze o creştere cu 20%

• Scăderea costului unitar pe produs vândut (EURO/ unitatea de măsură) în ferme care au beneficiat de asistenţă, cu cel puţin 10%

• Raportul dintre cheltuieli şi cifra de afaceri în ferme care au beneficiat de asistentă este estimat să fie mai mic cu 10%

Îmbunătăţirea calităţii produselor de fermă

Raportul dintre preţul produselor de bază îmbunătăţite calitativ ca urmare a asistenţei şi preţul mediu al produselor respective este estimat să fie mai >1 şi în creştere.

Facilitarea metodelor agricole prietenoase faţă de mediu

• Procentul fermelor beneficiare din totalul fermelor asistate având mai mult de 1O% din totalul co-finanţării investiţiilor pentru îmbunătăţirea mediului să fie mai mare de 30%, comparat cu total ferme asistate, din care

- referitoare la gunoi şi exces de îngrăşământ (%)

- referitoare la managementul apei în fermă (%)

- alte practici agricole/ sisteme neprietenoase cu mediul(%)

• Procentul fermelor care au beneficiat de asistenţă şi care îmbunătăţesc capacitatea de depozitare şi împrăştierea pe teren a îngrăşământului (%) este estimat să fie mai mare de 30%, din care

- depozitare (%)

- şi împrăştierea îngrăşământului pe teren (%)

• Raportul dintre capacităţile de depozitare a gunoiului de grajd în fermele care au beneficiat de asistenţă şi totalul cantităţii de gunoi obţinute în fermele asistate să fie >0,8

• Procentul de ferme care au beneficiat de asistentă aliniate standardelor în ceea ce priveste gunoiul de fermă este estimat să fie >30'%

• Să se înregistreze reducerea expunerii la: substanţe toxice, substanţe rău mirositoare, praf, condiţii climatice extreme, ridicarea de încarcături grele, program exagerat de lucru.

• Procentul fermelor care au beneficiat de asistentă aliniate la noile standarde de bunăstare a animalelor este estimat să fie mai mar' e de 90%

• Procentul de animale adăpostite în condiţii care întrunesc standardele comunitare în fermele care au beneficiat de asistentă este estimat să fie mai mare de 90%

Indicatori de impact

• Creşterea veniturilor

ăVenitul brut al fermei" în cadrul fermelor care au beneficiat de asistenţă (EURO) este estimat să fie mai mare cu 20%

Numar de locuri de muncă echivalente normă întreagă menţinute

16 800

Numar de locuri de muncă echivalente normă întreagă nou create

3 200

Creşterea numarului tinerilor stabiliţi în mediul rural

2 400

- din care, proprietari de ferme

600

• Crearea de locuri de muncă şi impactul social

Indicatorii de rezultat şi de impact vor fi îmbunătăţiţi ulterior în colaborare cu serviciile Comisiei.

13. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE

• Potentialul beneficiar va trebui să anexeze la cererea de finantare următoarele

docum'ente: '

• Memoriu justificativ sau studiu de fezabilitate (numai pentru proiecte care includ lucrări de construcţii) întocmit conform Ordinului comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 1013/873/2001 privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei Standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia

publică de servicii, cu completările ulterioare, cuprinzând devizul general elaborat potrivit prevederilor Hotarârii Guvernului nr. 1179/2002, cu completările ulterioare;

• Copie după actul de proprietate al terenului, contractul de arendare, contractul de concesiune sau orice alt document care să certifice dreptul de folosinţă al terenului şi actul de proprietate sau cel de atribuire în folosinţă gratuită conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcţiilor zootehnice dezafectate, destinate creşterii, îngrăşării şi exploatării animalelor, precum şi a fabricilor de nutreţuri combinate dezafectate, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.387/2002, pentru celelalte bunuri imobiliare conform legislaţiei în vigoare;

• Certificatul de urbanism, dupa caz;

• Fişa tehnică (anexa la certificatul de urbanism) privind condiţiile de protecţia mediului, necesare pentru obţinerea acordului unic, pe care s-a aplicat, dupa caz, ştampila tip A sau tip B, care conţine în anexă, după caz, acordul de mediu emis de autorităţile competente pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în legislaţia naţională conformă cu legislaţia Uniunii Europene.

• Certificatul de înregistrare a comerciantului (copie), după caz;

• Dovada din partea Direcţiei Generale pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală judeteană că suprafaţa de viţă de vie ce urmează să fie reabilitată este evidenţiată în Registrul plantaţiilor viticole, conform Ordinului comun al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului administraţiei publice nr. 64/144/2003 pentru aprobarea modelului Registrului plantaţiilor viticole şi implementarea acestuia în teritoriu, care confirmă existenţa unei suprafeţe iniţiale (viţă de vie îmbătrânită şi/sau hibridă) şi cu menţiunea că această suprafaţă nu va fi crescută prin proiect.

• Planul de afaceri este necesar demonstrării viabilităţii fermei în cazul proiectelor cu valoare totală eligibilă mai mare de 50.000 Euro;

• După caz, un bilant din ultimii trei ani precedenti anului depunerii proiectului, în care producţia nu fost calamitată. În cazul în care beneficiarul nu a avut activitate anterioară depunerii proiectului va depune un act doveditor în acest sens eliberat de autoritatea fiscală;

• După caz, certificatele care să ateste că beneficiarul proiectului nu are obligaţii restante către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bănci, altele decât pentru care este respectat graficul de rambursare;

• Declaraţie pe propria raspundere din care să rezulte ca aplicantul nu beneficiază de finanţare prin alte programe pentru proiectul care face obiectul spijinului SAPARD;

• Certificat care să ateste că beneficiarul proiectului are cazier judiciar onest;

• Existenţa contribuţiei financiare proprii a beneficiarului trebuie dovedită printr-un document emis de bancă şi/sau alte instituţii financiare autorizate care să ateste existenţa cofinanţării şi modul de asigurare a acesteia ;

• Pentru achiziţia de animale se va prezenta pedigree sau certificat de origine şi praductivitate;

• Pregatire profesională în domeniu dovedită prin copie a diplomei de studii sau certificat de formare sau declaraţie pe propria răspundere care să menţioneze că beneficiarul proiectului şi/sau responsabilul tehnic de proiect va /vor urma un curs de pregatire profesională, până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plăţi a ajutorului;

• După caz, avizul sanitar veterinar şi/sau fitosanitar şi/sau sanitar eliberat de institutiile abilitate care să ateste că investitia este în conformitate cu normele de

igienă 'şi bunăstare a animalelor ale Uniuni E' uropene;

• După caz, documente justificative pentru desfacerea a 70% din volumul producţiei realizată în cadrul proiectului;

• Pentru potenţialii beneficiari, cu vârsta sub 40 de ani, o copie legalizată după certificatul de naştere.

• Potenţialii beneficiari cu proiecte amplasate în satele cu un grad de afectare între 10% şi 30% vor depune un document emis de Comitetul local pentru situaţii de urgenţă* - de la nivel comună - care atestă că potenţialul beneficiarul - a suferit pagube ca urmare a inundaţiilor produse în perioada aprilie - septembrie 2005 şi va realiza proiectul într-un sat inclus în CAP. VIII din PNADR, anexa nr. 76.

14. CONDITII DE FINANTARE

• Beneficia' rul poate sol'icita sprijin financiar pentru un nou proiect după finalizarea

completă a proiectului anterior;

• Beneficiarul va colabora şi va prezenta orice informaţie solicitată de structurile autorizate să controleze şi să auditeze implementarea proiectului;

• Suportul acordat va fi recuperat dacă obiectivele finanţate nu sunt utilizate conform scopului declarat sau dacă obiectivele respective au fost vândute sau închiriate pe o perioada de 5 ani de la încheierea proiectului (data ultimei tranşe) ;

• În cazul în care costul unui serviciu sau unui bun depăşeşte valoarea unitară totală de 1O.OOO Euro, beneficiarul trebuie să prezinte oferte de la cel puţin trei furnizori.

15. AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE

• Agenţia SAPARD, care reprezintă în România Autoritatea de Implementare

• Serviciile tehnice delegate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

Anexa nr. 1

la fişa tehnică pentru măsura 3.1

PRINCIPALELE TIPURI DE FERME, PE DIMENSIUNI, RECOMANDATE PENTRU SECTORUL VEGETAL

BENEFICIARI

TIPURI DE FERME

DIMENSIUNEA FERMEI ( ha)

Producători agricoli individuali

CEREALE ŞI PLANTE TEHNICE

Zona de câmpie

10-50

Zona de deal

5-30

Zona de munte

5-15

LEGUMICOLE

1- 20

POMICOLE

5 - 30

VITICOLE

5 - 25

SERE

0,2 - 1,5

Asociatii familiale

CEREALE ŞI PLANTE TEHNICE

Zona de câmpie

50-200

Zona de deal

30-150

LEGUMICOLE

4- 40

POMICOLE

25 - 60

VITICOLE

25 - 50

SERE

1,5 - 3

Asociaţii agricole, societăţi agricole,

CEREALE ŞI PLANTE TEHNICE

societăţi comerciale din sectorul privat

Zona de câmpie

200-1000

Zona de deal

150-500

LEGUMICOLE

10-110

POMICOLE

80 - 150

VITICOLE

50 - 250

SERE

10 - 20

Anexa nr. 2

la fişa tehnică pentru măsura 3.1

PRINCIPALELE TIPURI DE FERME, PE DIMENSIUNI, RECOMANDATE PENTRU SECTORUL ANIMAL

BENEFICIARI

TIPURI DE FERME

DIMENSIUNILE FERMEI

(capete)

Producători agricoli

- Ferme vaci de lapte/bivoliţe (pentru zona montană)

12 - 25 (6 - 1O)

individuali

- Ferme taurine la îngrăşat (pentru zona montană )

50 - 100 (25 - 50)

- Ferme oi/sau capre

150 - 300

- Ferme miei/berbecuţi la îngrăşat sau oi reforma pentru reconditionare

300 - 1OOO

- Ferme pentru scroafe matcă şi categoriile aferente în circuit închis

30 -50

- Ferme pentru porci la îngrăşat în circuit închis

200 - 1OOO

- Ferme pentru gaini outoare

1OOO - 2000

- Ferme pentru pui broiler

5000 - 15000

Asociatii familiale

- Ferme vaci de lapte/bivoliţe (pentru zona montană)

- Ferme taurine la îngrăşat (pentru zona montană )

25-50 (20 - 40)

100-200 (50 -100)

- Ferme oi/sau capre

300-500

- Ferme miei/berbecuţi la îngrăşat sau oi reformă pentru reconditionare

500-1500

- Ferme pentru scroafe matcă şi categoriile aferente în circuit închis

50-100

- Ferme pentru porci la îngrăşat în circuit închis

1000-3000

- Ferme pentru găini outoare

2000-10000

- Ferme pentru pui broiler

15000-30000

Asociatii agricole, societăti

- Ferme vaci de lapte /bivoliţe

50-150

agricole' , societăţi '

- Ferme taurine la îngrăşat

200-500

comerciale din sectorul

- Ferme oi/sau capre

500-1500

privat

- Ferme miei/ berbecuţi la îngrăşat sau oi reformă pentru reconditionare

1500-7500

- Ferme pentru scroafe matcă şi categoriile aferente în circuit închis

100-200

- Ferme pentru porci la îngrăşat în circuit închis

3000-10000

- Ferme pentru găini outoare

10000-20000

- Ferme pentru pui broiler

30000-60000

Anexa nr. 3

la fişa tehnică pentru măsura 3.1

Zonarea amplasării principalelor investiţii în ferme

A) mecanizare, modernizări şi/sau construcţii noi în ferme vegetale Cultura cerealelor

a) cu potential ridicat: Timiş, Călăraşi, Constanţa, Ialomiţa, Teleorman, Olt,

Arad, Brăila, Dolj, Buzău, Mureş, Galaţi, Giurgiu, Ilfov, Mun. Bucureşti.

b) cu potential mediu: Botoşani, Satu Mare, Bihor, Tulcea, Neamţ, Bacău, Vrancea, Vaslui, Cluj, Argeş, Prahova, Alba, Vâlcea, Covasna, Dâmboviţa, laşi, Mehedinţi, Sălaj.

c) cu potential scăzut: Caraş Severin, Suceava, Hunedoara, Bistriţa Năsăud, Gorj, Sibiu, Braşov, Maramureş, Harghita,

Plante tehnice-floarea soarelui

a) cu potential ridicat: Constanţa, Ialomiţa, Brăila, Călăraşi, Buzău, Tulcea, Teleorman, Galaţi,Giurgiu, Ilfov, Olt, Mun. Bucureşti.

b) cu potential mediu: Satu Mare, Vaslui, Dolj, Botoşani, laşi, Bihor, Vrancea, Arad, Prahova, Argeş, Caraş Severin, Dâmboviţa, Mehedinţi, Neamţ, Timiş, Vaslui.

c) cu potential scăzut: Sălaj, Cluj, Bacău, Suceava, Maramureş, Mureş, Alba, Bistriţa Năsăud, Braşov, Covasna, Gorj, Sibiu, Hunedoara, Vâlcea.

Soia

a) cu potential ridicat: Brăila, Călăraşi, Galaţi, Timiş, Arad, laşi, Ialomiţa, Giurgiu, Ilfov, Olt, Teleorman, Mun. Bucureşti.

b) cu potential mediu: Dolj, Botoşani, Constanţa, Neamţ.Argeş, Bihor, Buzău, Dâmboviţa, Mehedinţi, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Vaslui, Vrancea.

c) cu potential scăzut: Alba, Bacău, Bistriţa Năsăud, Braşov, Caraş Severin, Cluj, Covasna, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Sibiu, Suceava, Tulcea, Vâlcea.

ln pentru ulei

a) cu potential ridicat : laşi, Bacău, Vaslui, Tulcea, Constanţa, Dâmboviţa, Argeş, Vâlcea, Olt, Mehedinţi, Timiş, Arad, Bihor, Sălaj, Călăraşi, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Teleorman, Mun. Bucureşti.

b) cu potenţial mediu: Botoşani, Brăila, Buzău, Neamţ, Prahova, Satu Mare, Vrancea.

c) cu potenţial scăzut: Alba, Bistriţa Năsăud, Braşov, Caraş Severin, Cluj, Covasna, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Sibiu, Suceava.

ln şi cânepă pentru fibră

a) cu potential ridicat :Satu Mare, Suceava, Neamţ, Bacău, Buzău, Braşov, Sălaj, Ialomiţa, Ilfov, Olt, Mun. Bucureşti.

b) cu potenţial mediu: Alba, Arad, Argeş, Botoşani, Brăila, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Covasna, Harghita, laşi, Hunedoara, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Teleorman, Timiş, Vaslui.Vrancea.

c) cu potenţial scăzut: Bistriţa Năsăud, Caraş Severin, Gorj, Tulcea, Vâlcea.

Sfeclă de zahăr

a) cu potential ridicat: Suceava, Botoşani, Satu Mare, Neamţ, laşi, Galaţi, Covasna, Arad, Buzău, Călăraşi, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Mun. Bucureşti.

b) cu potential mediu: Bihor, Braşov, Vaslui, Bacău, Alba,Brăila, Cluj, Constanţa, Ialomiţa, Mehedinţi, Mureş, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vâlcea, Vrancea.

c) cu potential scăzut: Harghita, Hunedoara, Prahova, Bistriţa Năsăud, Caraş Severin, Gorj, Maramureş.

Legumicultură

a) cu potential ridicat: Galaţi, Olt, Arad, , Dolj, Brăila, Buzău, Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Teleorman, Mun. Bucureşti.

b) cu potential mediu: Botoşani, Vrancea, Satu Mare, Neamţ, Gorj, Bihor, Constanţa, Alba, Argeş, Bacău, Cluj, Dâmboviţa, laşi, Mehedinţi, Mureş, Prahova, Suceava, Timiş, Tulcea, Vaslui.

c) cu potential scăzut: Hunedoara, Sălaj, Caraş Severin, Sibiu, Bistriţa Năsăud, Maramureş, Covasna, Harghita, Braşov, Vâlcea.

Cartofi

a) cu potential ridicat: Suceava, Covasna, Maramureş, Braşov, Harghita, Bistriţa Năsăud, Neamţ, Cluj, Hunedoara, Călăraşi, Ialomiţa, Ilfov, Olt, Mun. Bucureşti.

b) cu potential mediu: Botoşani, Bihor, Timiş, Dâmboviţa, Bacău, Alba, Caraş Severin, Sălaj, Sibiu, Satu Mare, Arad, Brăila, Buzău, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Prahova, Teleorman, Vrancea.

c) cu potential scăzut: Argeş, Vâlcea, Prahova, Constanţa, Gorj, Tulcea, Vaslui, Mehedinţi, , laşi.

Pomicultură

a) cu potential ridicat: Dâmboviţa, Vâlcea, laşi, Sălaj, Timiş, Constanţa, Neamţ, Vrancea, Vaslui.

b) cu potential mediu: Bistriţa Năsăud, Bacău, Mureş, Bihor, Hunedoara, Satu Mare, Prahova, Gorj, Suceava, Arad, Buzău, Olt, Argeş, Botoşani, Bacău, Caraş Severin, Cluj, Covasna, Călăraşi, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Sibiu, Teleorman, Tulcea., Mun. Bucureşti.

c) cu potential scăzut: Harghita, , Braşov,

Viticultură

a) cu potential ridicat: Vrancea, Galaţi, Constanţa, Buzău, Vaslui, Prahova, laşi, Tulcea, Dolj, Alba, Mehedinţi.

b) cu potential mediu: Bacău, Olt, Arad, Timiş, Bihor, Mureş, Argeş, Brăila, Sălaj, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Teleorman, Mun. Bucureşti.

c) cu potential scăzut: Caraş Severin, Satu Mare, Neamţ, Cluj, Botoşani, Bistriţa Năsăud, Gorj, Hunedoara, Braşov, Covasna, Harghita, Maramureş, Sibiu, Suceava, Vâlcea.

Tutun

a) cu potential ridicat: Ilfov, Giurgiu, Olt, Călăraşi, Ialomiţa, Teleorman, Mun. Bucureşti.

b) cu potenţial mediu: Arad, Argeş, Bihor, Botoşani, Brăila, Buzău, Caraş Severin, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, laşi, Mehedinţi, Neamţ, Prahova, Satu Mare, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vrancea.

c) cu potenţial scăzut: Alba, Bacău, Bistriţa Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Sălaj, Sibiu, Suceava, Vâlcea.

Orez

a) cu potential ridicat: (în lunca Dunării) Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj.

B) Achiziţii de animale, modernizări şi/sau construcţii noi de grajduri şi ferme

Bovine

a) cu potential ridicat: Suceava, laşi, Argeş, Bacău, Maramureş, Bihor, Botoşani, Neamţ, Cluj, Buzău, Arad, Brăila, Călăraşi, Constanţa, Covasna, , Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Teleorman, Timiş, Vrancea, Mun. Bucureşti.

b) cu potential mediu: Hunedoara, Alba, Bistriţa Năsăud, Mureş, Braşov, Harghita, Caraş Severin, Sibiu, Mehedinţi, Gorj, Tulcea, Vâlcea, Vaslui.

Porcine

a) cu potential ridicat: Timiş, Cluj, Arad, Bihor, Mureş, Bacău, Satu Mare, Teleorman, Brăila, Călăraşi, Vâlcea, Ilfov, Dolj, Gorj, Botoşani, Buzău, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Suceava, Vrancea, Mun. Bucureşti.

b) cu potential mediu: Argeş, laşi, Maramureş, Braşov, Alba, Caraş Severin, Harghita, Mehedinţi, Sibiu, Tulcea, Vaslui.

c) cu potential scăzut: Bistriţa Năsăud, Hunedoara.

Ovine şi caprine

a) cu potential ridicat: toate judetele.

Pasări

a) cu potential ridicat: Bacău, Teleorman, Dolj, Dâmboviţa, Gorj, Olt, Buzău, Galaţi, Constanţa, Călăraşi, Botoşani, Alba, laşi, Bihor, Arad, Brăila, Covasna, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Neamţ, Timiş, Mun. Bucureşti.

b) cu potential mediu: Prahova, Braşov, Vâlcea, Sibiu, Suceava, Argeş, Hunedoara, Vrancea, Mureş, Bistriţa Năsăud, Caraş Severin, Cluj, Harghita, Maramureş, Mehedinţi, Sălaj, Satu Mare, Tulcea, Vaslui.

Anexa nr. 5

la fişa tehnică pentru măsura 3.1

Repartizarea zonelor tradiţionale ale podgoriilor

1. Regiunea de nord est

Cotnari, laşi, Huşi, Răcăciuni

2. Regiunea de sud est

Nicoreşti, Panciu, Odobeşti, Coteşti, Dealurile Buzăului, Dealurile Bujorului, Ostrov, Murflatlar, Istria, Babadag, Sarica Niculiţel

3. Regiunea de sud a Munteniei

Dealu Mare, Pietroasa, Valea Călugărească, Ştefăneşti.

4. Regiune de sud vest a Olteniei

Sâmbureşti, Drăgăşani, Segarcea, Sadova Corabia, Dealurile Craiovei, Calafat.

5. Regiunea de vest

Buziaş, Dealurile Tirolului, Moldova Nouă, Teremia, Miniş Măderat, Recaş, Şilagiu.

6. Regiunea de nord vest

Diosig, Valea lui Mihai, Silvana, Lechinţa.

7. Regiunea Centrala

Târnave, Alba, Sebeş, Apold, Aiud.

Anexa nr. 6

la fişa tehnică pentru măsura 3.1

CELE MAI BUNE SOIURI DE VITĂ-DE-VIE CULTIVATE

Ozana

Muscadelle 1 ls

Aromat de laşi

Mustoasă de Măderat 79 Mn

Oporto

Novac

Pinot gris 13 Mf

Pandur

Pinot gris 34 BI

Raluca

Pinot noire

Roşioara 8 Tb

Pinot noire 5 IV

SanQiovese (selectii)

Alb aromat

SauviQnon Qros 9 BI

Busuioacă de Bohotin

Sauvignon petit 62 Dg

Donaris

Selena

Ezerfurtu (selectii)

Şarbă

Fetească albă

Traminer roz 60 BI

Fetească neagră

Unirea

Muscat Ottonel

ZQhihara

Muscat Ottonel 12 BI

Astra

Negru de Drăgăşani

Balada

Neuburger 1O BI

Cabernet Sauvignon 4 ls

Neurburger

Cabernet Sauvignon 7 Dg

Tămâioasă românească

Carbernet Sauvignon 33 VI

Tămâioasă românească 5 t

Codana

Tămâioasă românească 36 Pt

Fetească reQală

Tămâioasă românească 104 DQ

Fetească reQală 21 BI

ZweiQelt (selectii)

Frâncuşa Furmint

Aligate

Furmint de Miniş

Arcas

Galbenă de Odobeşti 33 Od

Blasius

Galbenă de Odobeşti 50 Od

BurQund Mare

lordana

Chardonay

Negru aromat

Columna

Plavaie 16 Od

Crâmpoşie selectionată

Riesling italian

Creata

Riesling italian 3 BI

Cristina

Riesling de Rin

Grasă de Cotnari

Rikatiteli (selectii)

Grasă de Cotnari 4 Pt

Roz de Miniş

Grasă de Cotnari 45 Pt

Saint Emilion

Haiduc

Steinschiller

Mamaia

Amurg

Majarca

Băbească gri

Merlot

Babească neagră 94 Pt

Merlot 8 VI

Cadarcă 123 Mn

Merlot 17 Od

Miorita

Anexa nr. 5

FIŞA TEHNICĂ PENTRU MĂSURA 3.2.

CONSTITUIREA GRUPURILOR DE PRODUCĂTORI

1. MOTIVATIE

• Chiar da'că agricultura a fost primul sector al economiei naţionale în care s-au

pus bazele proprietăţii private (Legea nr.18/1991), se constată, totuşi, o profundă criză, care afectează toate elementele sistemului agricol

- structurile de organizare economico-socială a proprietarilor şi producătorilor agricoli;

- structurile de producţie;

- randamentul de conversie şi nivelurile producţiei;

- managementul agricol etc.

• Agricultura privată este caracterizată în prezent printr-o fărâmiţare excesivă a sistemului de producţie agricolă. Piaţa pământului nu este operaţională.

• Tendinţa de cooperare în activităţi de comercializare şi chiar de producţie este scăzută afectând veniturile gospodăriilor ţărăneşti.

• Organizarea eficientă în grupuri de producători depinde în principal de amplasarea în spaţiul geografic a exploataţiei agricole, materializată în structuri şi ponderi diferite ale culturilor agricole, precum şi de dotarea cu mijloace de producţie.

• Necesitatea organizării producătorilor agricoli în scopuri economice în vederea mai bunei gestionări a capitalului şi a forţei de muncă, protejarea intereselor producătorilor pe piaţă şi în relaţiile cu statul.

• Situaţia în sectoarele considerate ca fiind prioritare în aplicarea prezentei măsuri este

- Suprafaţa cultivată cu cereale în anul 2002 a fost de 6.038.077 ha, din care

5.826.061 ha (96%) în sectorul privat. Asociaţiile private ocupă suprafaţa de

1.314.387 ha reprezentând 22%. Gradul de asociere este redus faţă de posibilităţile reale de asociere, de aceea se impune cu stringenţă constituirea grupurilor de producători;

- Plantele medicinale s-au cultivat pe o suprafaţă de 10,6 mii ha, din care în sector privat 8,3 mii ha (78,3%). Producţia totală realizată în anul 2002 a fost de 5,4 mii tone, din care 3,9 mii tone în sectorul privat (72,2%);

- În anul 2002 suprafaţa cultivată cu tutun a fost de 9,1 mii ha, din care 8,9 mii ha (97,8%) în sectorul privat. Producţia totală de tutun obţinută în anul 2002 a fost de 16,0 mii tone, din care 15,8 mii tone (98,8%) în sectorul privat. Pentru o bună valorificare a producţiei este necesară organizarea producătorilor de tutun din sectorul privat în grupuri de producători;

- Suprafaţa totală cultivată cu hamei în anul 2002 a fost de 196 ha, întreaga suprafaţă aflându-se în sectorul privat. Producţia totală realizată în anul 2002 a fost de 142 tone (date operative MAPDR);

- Suprafaţa cultivată cu legume în anul 2002 a fost de 235,3 mii ha din care sectorul privat ocupa 233,6 mii ha (99,2%). Asociaţiile reprezintă 3% din totalul suprafeţei cultivate de sectorul privat. Caracteristic pentru legumicultura actuală este cultura pe loturi mici, cantităţile obţinute fiind scăzute. Este necesar să se organizeze grupuri de producători, care să cultive o suprafaţă diferenţiată, în funcţie de structura şi destinaţia producţiei;

- Cultura cartofului ocupă o suprafaţă de 282,4 mii ha, din care 280,3 mii ha (99,9%) reprezintă sectorul privat. Asociaţiile private reprezintă 4% din totalul

suprafeţei cultivate de sectorul privat. Gradul de asociere fiind foarte redus, este necesară constituirea de grupuri de producători;

- Livezile ocupă o suprafată de 203 mii ha din care 180,6 mii ha (88%) reprezintă sectorul privat. În acest'sector forma asociativă este nesemnificativă, fiind necesar, pentru îmbunătăţirea calităţii producţiei şi eficientizarea sectorului să se organizeze grupuri de producători;

- Cultura viţei de vie ocupă o suprafaţă de 233,1 mii ha, din care 90% în sectorul privat. Este necesară constituirea grupurilor de producători în scopul obţinerii unei producţii stabile din punct de vedere cantitativ şi calitativ. În 2002 din totalul patrimoniului viticol, 116,6 mii ha sunt reprezentate de varietăţi de Vitis vinifaera şi diferenţa de 116,5 mii ha sunt reprezentate de varietăţi de hibrizi interspecifici, la care se adaugă 30,0 mii ha hibrizi direct producători;

- Florile şi plantele ornamentale cultivate în

- câmp: suprafaţa totală cultivată în anul 2002 a fost de 158 ha, din care 99 ha în sectorul privat (62,6%). Producţia totală realizată în anul 2002 a fost de 17.376 mii fire, din care în sectorul privat 6.581 mii fire (37,9%);

- seră: suprafaţa totală cultivată în anul 2002 a fost de 160 ha, iar producţia totală realizată a fost de 70.013 mii fire (date operative MAPDR);

- Lapte: în 2002 efectivul de vaci de lapte a fost de 1.627 mii capete din care sectorul privat a deţinut 1.616 mii capete ceea ce reprezintă 99,3% din total. Producţia de lapte obţinută în 2002 a fost de 52.761 mii hi din care peste 99% în sectorul privat. Ca urmare, este necesară organizarea crescătorilor de taurine în grupuri de producători în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de colectare şi de creştere a gradului de valorificare a producţiei obţinute;

- Organizarea în grupuri a producătorilor de carne va avea ca rezultat îmbunătăţirea indicilor calitativi ai producţiei animale. În prezent, structura efectivelor de animale destinate producţiei de carne este următoarea

Tipul de animale

Număr capete

Tone carne greutate vie

Total

Privat

Total

Privat

Bovine

2 878 OOO

2 847 OOO

318 600

314 800

Păsări

77 379 OOO

76 547 OOO

431 600

425 700

Ovine şi caprine

7 945 OOO

7 898 OOO

118 300

117 600

Porcine

5 058 OOO

4 876 OOO

634 900

613 400

(Anuarul statistic al României 2003)

-Ouă de consum: în anul 2002 numărul total de păsări ouătoare a fost de 44.667 mii capete, din care în sectorul privat 44.399 mii capete. Producţia totală de ouă obtinută în anul 2002 a fost de 6.432 mii. bucăti, din care 6.360 mii. bucăti

(98,9%)' în sectorul privat. Ca urmare este necesară ' organizarea crescătorilor de'

păsări ouătoare în grupuri de producători în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de colectare şi de creştere a gradului de valorificare a productiei obtinute;

- În anul 2002 numărul total de familii de albine a fost de 781, mii familii din care

sectorul privat a detinut 775 mii familii. Productia totală de miere obtinută în anul 2002 a fost de 13.434 tone, din care 13.398 tone (99,7%) în sect rul privat. În vederea îmbunătăţirii condiţiilor de valorificare a producţiei obţinute este necesară organizarea în acest sector a grupurilor de producători;

- În prezent în România se poate practica piscicultura pe cca. 100 mii ha amenajări piscicole, din care 40 mii ha în Delta Dunării. De asemenea se poate practica pescuitul în scop comercial pe 300 mii ha bălţi, lacuri naturale şi de acumulare şi 1.075 Km2 zona economică exclusivă a Mării Negre. Aceste suprafeţe date în concesiune pentru administrare şi exploatare privată, au furnizat în anul 2002 o producţie de 16.227,5 tone peşte; din care acvacultură 9.248

tone(57%). În acest sector se impune constituirea de grupuri de producători, pentru îmbunătăţirea indicilor cantitativi şi calitativi ai producţiei piscicole;

- Suprafaţa fondului forestier naţional este de 6,4 milioane ha, din care 1,8 milioane ha (28% din total) se află în proprietate privată individuală sau obştească. Pentru cca. 600 mii ha au fost înfiinţate asociaţii pentru gospodărirea în regim silvic, prin ocoale silvice private. Producţia medie anuală de masă lemnoasă, recoltată de pe aceste suprafeţe este de 16 - 17 milioane mc., adică de 2.7 mc./an/ha. Producţia silvică nelemnoasă este variabilă, atât ca structură, cât şi cantitativ, valoarea sa fiind de cca. 1,5% din valoarea produselor lemnoase. Valorificarea produselor forestiere (aşa cum sunt definite în Legea Codului silvic nr.26/1996) lemnoase şi nelemnoase, se face greoi, fără a exista o politică de grup, fapt care generează obţinerea de venituri mici, insuficiente pentru acoperirea fondurilor necesare unui act de administrare durabilă a pădurilor private. Se impune constituirea de grupuri de producători pentru valorificarea produselor lemnoase şi nelemnoase şi pentru îmbunătăţirea indicilor calitativi ai producţiei forestiere.

Având în vedere necesitatea diversificării activităţilor şi faptul că, în sectoarele menţionate ponderea este deţinută de producătorii privaţi, pentru o mai bună valorificare a producţiei şi creşterea veniturilor este necesară organizarea lor în grupuri de producători.

Constituirea grupurilor de producători va contribui la creşterea eficienţei economice a exploataţiilor agricole, piscicole şi silvice, având un rol important în îmbunătăţirea calităţii produselor, a protecţiei mediului, a reţelelor de aprovizionare şi desfacere, precum şi în stabilirea unui echilibru între cerere şi ofertă.

Constituirea grupurilor de producători în vederea comercializării în comun, în conformitate cu anumite reguli de producţie, va asigura creşterea veniturilor producătorilor care sunt membri ai grupurilor de producători şi menţinerea sau crearea de locuri de muncă în spaţiul rural şi îmbunătăţirea calitativă a produselor oferite pieţei.

2. OBIECTIVE

Obiectiv general

Sprijinirea financiară a constituirii în grupuri de producători a producătorilor agricoli, silvici şi piscicoli, prin asociere la libera inţiativă.

Obiective specifice

• Concentrarea, specializarea şi eficientizarea comercializării produselor agricole, silvice şi piscicole, atât din punct de vedere economic, cât şi al calităţii produselor oferite pieţei;

• Promovarea transparenţei pe piaţă;

• Adoptarea standardelor specifice produselor;

• Adaptarea de comun acord a unor reguli unitare privind producţia, pregătirea şi distribuirea acesteia pe piaţă, precum şi a unor reguli privind protecţia mediului în zonele rurale.

Obiective operaţionale

- Stimularea constituirii grupurilor de producători pentru comercializarea produselor agricole, silvice şi piscicole, prin susţinerea financiară a activităţii administrative de înfiinţare şi funcţionare.

3. CORELAREA CU ALTE MĂSURI

Această măsură va fi aplicată în paralel cu următoarele măsuri SAPARD

- 1.1 Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole;

- 3.1 Investiţii în exploataţiile agricole;

- 3.4 Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative;

- 3.5 Silvicultură;

- 4.2 Asistentă tehnică;

- 2.1 Dezvolta' rea şi îmbunătătirea infrastructurii rurale;

- 4.1 Îmbunătăţirea pregătirii profesionale.

4. CÂMPUL DE ACTIUNE AL MĂSURII

• Stimularea cons'tituirii grupurilor de producători prin acordarea unui ajutor

financiar în sumă fixă, destinat susţinerii activităţii de înfiinţare şi funcţionare a grupurilor recunoscute conform legislaţiei naţionale.

5. CRITERII DE ELIGIBILITATE

a) Condiţii de recunoaştere

• Să se constituie la libera iniţiativă a producătorilor interesaţi pentru o activitate comercială comună;

• Să aibă personalitate juridică şi statut propriu, unanim adoptat de membri grupului;

• Să adapteze producţia şi output-rile membrilor grupului, la cerinţele cantitative, calitative, de prezentare şi preţ ale pieţei, pe baza unor reguli comune de informare asupra producţiei, nivelului stocurilor şi evoluţiei pieţei;

• Să aibă reguli comune pentru realizarea producţiei, cu referire la practicile de obţinere a acesteia, prin care să se asigure pe lângă un nivel calitativ corespunzător şi protecţia mediului;

• Să aibă reguli comune de marketing şi de gestionare internă a producţiei, destinate comercializării;

• Numărul producătorilor privaţi, persoane fizice şi/sau juridice, cuprinşi într-un grup de producători să fie de cel puţin 30 membri, pentru produsele agricole şi silvice şi de cel puţin 7 membri, pentru produsele pescăreşti;

• Grupul de producători să aibă o cifră de afaceri anuală de cel puţin 150.000 Euro;

• Grupul de producători să deţină, în proprietate sau administrare privată o bază de producţie;

• Grupul de producători să realizeze o producţie marfă anuală, cel puţin la nivelul baremurilor din tabelul de mai jos

Nr. Crt.

Produs

Producţie marfă sau Bază de producţie minimă minimă

PRODUSE VEGETALE

1.1

Cereale şi plante tehnice

1OOO t materie primă

/an

300 ha

1.2

Plante medicinale şi aromatice

75 t/an

25 ha

1.3

Culturi specializate: tutun, hamei (uscate)

20 t/an

15 ha

1.4

Legume şi cartofi

600 t/an

45 ha

1.5

Fructe, inclusiv struguri de masă

400 t/an

40 ha

1.6

Struguri de vin

580 t struguri/an

50 ha

1.7

Ciuperci de cultură

120 t/an

0.6 ha

1.8

Flori şi plante ornamentale

530 mii fire/an

8 ha

PRODUSE ANIMALIERE

2.1

Lapte

11.900 hi/an

(1.225 t/an)

350 capete

2.2

Carne de

2.2.1

- vacă

11O t viu/an

275 capete

2.2.2

- porc

150 t viu/an

1.500 capete

2.2.3

- oaie şi capră

150 t viu/an

6.300 capete

2.2.4

- pasăre

145 t viu/an

72.500 capete

2.2.5

- amestec de specii

ln acest caz grupul de producători trebuie să

aibă o cifră de afaceri anuală de cel puţin

150.000 Euro

2.3

Ouă consum

2.350 mii /an

18.300 capete

2.4

Miere de albine şi produse apicole

74 tone/an

4.100 fam. albine

PRODUSE PESCĂREŞTI

600 t/an

600 ha

PRODUSE SILVICE

4.1

- lemnoase şi nelemnoase (cel putin 1% din cifra de afaceri)

echivalent a 7.300 mc lemn brut /an

2.700 ha

• Recunoaşterea unui grup de producători poate fi retrasă dacă

- nu mai are dimensiunea şi nu mai sunt îndeplinite criteriile de recunoaştere;

- avizul de recunoaştere a fost obţinut prin prezentarea de date neconforme realităt,ii;

- în activitatea sa, grupul de producători nu respectă dimensiunile şi criteriile

care au stat la baza eliberării avizului de recunoaştere.

b. Condiţii pentru acordarea ajutorului

• Grupul de producători este eligibil pentru acordarea ajutorului doar dacă a fost recunoscut de către MAPDR începând cu 1 ianuarie 2004;

• La data solicitării ajutorului şi pe toată durata acordării acestuia, grupul de producători respectă condiţiile de recunoaştere;

• Să aibă un program de comercializare în comun a produselor pentru o perioadă de 5 ani, fundamentat pe un plan de producţie al membrilor grupului de producători, conform cerinţelor cantitative şi calitative ale pieţei, care conferă siguranţa realizării unei cifre de afaceri anuale, de cel puţin 150.000 Euro;

• Responsabilul grupului de producători trebuie să aibă pregătire de specialitate, superioară sau cel puţin medie, în domeniul activităţii grupului de producători,

sau să prezinte o declaraţie pe propria sa răspundere, că până la prima plată a ajutorului va urma şi absolvi un stagiu de pregătire, atestat oficial, conform legislaţiei naţionale.

6. PROCEDURI DE RECUNOAŞTERE

Procedurile de recunoaştere naţională a grupurilor de producători referitoare la instituţia competentă şi serviciile responsabile, condiţiile pentru retragerea recunoaşterii şi mecanismul de recurs sunt prevăzute în legislaţia naţională în vigoare.

6.1 Autorităţi competente pentru recunoaşterea grupurilor de producători

• Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, prin următoarele autorităţi teritoriale competente

• Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală judeţene pentru produsele agricole vegetale şi animale;

• Inspecţia piscicolă teritorială pentru produsele pescăreşti;

• Direcţiile teritoriale de regim silvic şi de vânătoare pentru produsele silvice lemnoase şi nelemnoase.

• Direcţia de Dezvoltare Rurală monitorizează întreaga activitate de recunoaştere a grupurilor de producători şi înscrie grupurile de producători recunoscute într-un Registru special de evidenţă a grupurilor de producători constituite pentru comercializarea produselor agricole, piscicole şi silvice în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare;

• În cazul nerespectării condiţiilor de recunoaştere, grupului de producători i se poate retrage recunoaşterea printr-o Decizie de retragere a recunoaşterii pentru emiterea căreia este urmată aceeaşi procedură ca la recunoaştere, de către aceleaşi autorităţi teritoriale competente.

6.2 Ajutorul va fi acordat de către Agenţia SAPARD pe baza documentelor justificative depuse de grupul de producători care îndeplineşte condiţiile de eligibilitate.

7. BENEFICIARI

Grupuri de producători agricoli, silvici şi piscicoli legal constituite şi recunoscute de MAPDR începând cu data de 1 ianuarie 2004 şi care îndeplinesc condiţiile de acordare a ajutorului.

8. LEGISLATIA NATIONALĂ ÎN VIGOARE

Lista actelor 'normati've referitoare la această măsură este prezentată în Capitolul

,,Anexe legislaţie" din Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

9. DISPOZITII FINANCIARE

• Sprijinul p' entru susţinerea financiară a activităţii administrative de înfiinţare şi

funcţionare, se acordă tuturor grupurilor de producători care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate (cap. 5);

• Sprijinul destinat grupurilor de producători va fi acordat în rate fixe, în funcţie de costurile de constituire şi funcţionare a grupului;

• Sprijinul va fi determinat anual, pentru fiecare grup de producători, pe baza producţiei anuale comercializate astfel

a) pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea şi al cincilea an de 5%, 5%, 4%, 3% şi 2% din valoarea producţiei de piaţă de până la 200 OOO de EURO/an;

b) pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea şi al cincilea an de 2.5%, 2.5%, 2%,1.5% şi 1.5% din valoarea producţiei de piaţă ce depăşeşte 200 OOO de EURO/an sprijinul va fi plătit în rate anuale pentru fiecare grup de producători şi va avea un plafon maxim de

- 20 OOO EURO pentru primul an

- 20 OOO EURO pentru al doilea an

- 16 OOO EURO pentru al treilea an

- 12 OOO EURO pentru al patrulea an

- 1O OOO EURO pentru al cincilea an

Plata primei rate va fi făcută la un an după data semnării contractului pentru sprijinul financiar.

10. ACOPERIRE GEOGRAFICĂ

Proiectul trebuie să fie amplasat în spaţiul rural definit conform legislaţiei în vigoare.

11. INDICATORI DE REALIZARE, REZULTAT ŞI DE IMPACT

Indicatori de realizare

• Număr de grupuri de producători sprijinite: 700 din care

A. Produse vegetale: 600, din care

- Cereale şi plante tehnice 330

- Plante medicinale şi aromatice

- Culturi specializate

- Legume şi cartofi

- Fructe inclusiv struguri de masă

- Struguri de vin

- Ciuperci

- Flori şi plante ornamentale

170

B. Produse animaliere

85, din care

- Lapte

- Carne

- Ouă pentru consum

- Miere

C. Produse piscicole

D. Produse silvice

Număr de membri din grupurile de producători 22.950

Indicatori de rezultat

Adaptarea la cerinţele pieţei

Volumul producţiei primare minime comercializate de grupurile de producători pe an

- Cereale şi plante tehnice

- Plante medicinale şi aromate

- Culturi specializate

- Legume şi cartofi

- Fructe inclusiv struguri de masă

- Struguri de vin

- Ciuperci

- Flori şi plante ornamentale

- Lapte

- Carne

- Ouă

- Miere

- Produse piscicole

- Produse silvice

330.000 tone

750 tone

40 tone

102.000 tone

20.000 tone

17.400 tone

600 tone

1.590 mii fire

55.125 tone (535.500 hi)

3.200 tone

7.050 mii buc.

1.258 tone

3.000 tone

73.000 mc.

Raportul dintre produsele agricole primare comercializate de către grupurile de producători faţă de totalul produselor agricole primare comercializate este de minim 70 %.

Indicatori de impact

Creşterea venitului

Creşterea veniturilor producătorilor raportat la situaţia precedentă 10%

Impact social şi asupra tortei de muncă

Numărul minim de locuri de muncă echivalente cu normă întreagă (ENI)

- mentinute în conditii mai bune 20.850

create

' '- nou 2.100

12. PROMOVAREA PROGRAMULUI

Potenţialii beneficiari vor fi informaţi despre existenţa şi condiţiile de eligibilitate ale prezentei măsuri prin

• Anunţ public în mass-media

• Distribuirea de broşuri de informare

• Seminarii

• Întâlniri cu potenţialii beneficiari

13. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE

• Avizul de recunoaştere al grupului de producători în conformitate cu legislaţia natională;

• ' Actul de înregistrare al grupului de producători la Registrul Comerţului ;

• Acte doveditoare (anuale) privind originea producţiei obţinute şi comercializate pentru a stabili suma forfetară a ajutorului financiar în fiecare an;

• Documente justificative ale comercializării produselor necesare stabilirii valorii anuale a contractului de ajutor financiar pentru activitatea de înfiinţare şi funcţionare a grupurilor de producători.

14. CONDITII DE FINANTARE

• Grupul t'rebuie să res'pecte condiţiile minime de recunoaştere şi condiţiile de

primire a ajutorului ;

• Un grup poate primi anual, un singur ajutor în cadrul acestei măsuri pentru activitatea recunoscută în perioada 2004 - 2006

• Grupurile de producători pot derula concomitent proiecte de investiţii în cadrul măsurii 1.1 ă Îmbunătăţirea prelucrării marketingului produselor agricole şi piscicole sau a măsurii 3.1 ă Investiţii în exploataţiile agricole";

• Beneficiarul va colabora şi va prezenta orice informaţie solicitată de oficialii Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Agenţiei SAPARD, Comisiei

U.E sau alte structuri autorizate să controleze şi să auditeze implementarea proiectului ;

• Sprijinul nu se va mai acorda dacă recunoaşterea a fost retrasă.

• Sprijinul se suspendă la retragerea recunoaşterii şi se recuperează dacă se constată că recunoaşterea şi/sau sprijinul acordat a avut la bază o fraudă.

15. AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE

• Agenţia SAPARD care reprezintă în România Autoritatea de Implementare;

• Serviciile tehnice delegate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

Anexa nr. 6

FIŞA TEHNICĂ PENTRU MĂSURA 3.3.

METODE AGRICOLE DE -PRODUCT,_IE DESTINATE SĂ PROTEJEZE MEDIUL ŞI SA MENTINA PEISAJUL RURAL

1. MOTIVATIE

Agricultura a' avut o influenţă majoră asupra mediului rural din România. Multe

secole de agricultură tradiţională au creat un peisaj variat şi habitate semi-naturale importante, de mare valoare naţională şi internaţională. Totuşi, intensificarea şi specializarea agriculturii, începând cu mijlocul ultimului secol a avut ca rezultat importante pierderi şi pagube în mediul rural, adică

Sol

- practicarea agriculturii intensive a condus la scăderea fertilităţii solului, reducerea diversităţii biologice şi genetice şi la o creştere a riscului de poluare a mediului înconjurător;

- fragmentarea accentuată a proprietăţii agricole a dus la imposibilitatea aplicării unor practici agricole cu rol benefic asupra mediului, cu efecte negative asupra stării de fertilitate a solurilor;

- aproximativ 7 milioane de hectare din solurile României sunt actualmente afectate de eroziune, efectul fiind pierderea unei cantităţi de sol de 150 mii. t/an din care 1,5 milioane tone humus (la aceasta se adaugă o suprafaţă de 702 OOO ha de alunecări de teren). Indicele riscului erozional determinat variază de la 24.9 m3/ha/an în Depresiunea Transilvaniei la

39.4 m3/ha/an în Podişul Central Moldovenesc şi atinge cel mai mare grad de 55.9 m3/ha/an în Podişul Getic.

- deprecierea puternică a nivelului de elemente nutritive din sol datorită declinului bunelor practici agricole tradiţionale în ceea ce priveşte utilizarea îngrăşămintelor organice;

- până la retrocedarea/privatizarea terenurilor agricole, pe aproximativ o treime din totalul amplasamentelor ameninţate de eroziune, s-au efectuat lucrări de protecţie împotriva eroziunii, în general se aplică aratul pe curba de contur. După privatizare, fostele suprafeţe arabile mari au fost fragmentate într-un număr mare de parcele mici, ele fiind orientate din deal în vale şi astfel fac imposibilă practicarea de lucrări agricole pe contur.

În prezent în zona colinară şi montană datorită defrişărilor, degradării sau lipsei drumurilor de acces, a distanţelor mari faţă de locuinţele agricultorilor şi a cultivării ca arabil a terenurilor marginale, astfel de terenuri au fost abandonate. Pe aceste amplasamente s-a amplificat sau s-a dezvoltat eroziunea solului. Eroziunea solului în multe cazuri este asociată şi cu alte procese de degradare, excesul de apă şi/sau alunecările de teren - noi sau reactivate - precum şi cu colmatări şi aluvionări ale cursurilor de apă şi ale terenurilor. Protecţia împotriva eroziunii, colmatărilor şi poluării necesită măsuri urgente de prevenire şi combatere a eroziunii solului şi a colmatărilor, adaptate la condiţiile de relief, sol şi climă, în corelare cu tradiţiile locale, pentru dezvoltarea durabilă a agriculturii şi a spaţiului rural, precum şi pentru protejarea mediului şi conservarea peisajului.

Cum această măsură este una pilot, au fost selectate ca acţiuni de combatere a eroziunii solului patru din cele considerate prioritare. Cauzele privind defrişările sau abandonarea terenurilor sunt combătute prin programe speciale prevăzute în politica Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

Biodiversitate

- ecosistemele de pajişte sunt o componentă importantă a capitalului natural. Acestea reprezintă un grup important de tipuri de habitate cu o valoare inestimabilă pentru diversitatea plantelor şi a altor grupe de organisme. Multe păşuni sunt afectate de activităţile agricole care au determinat scăderea diversităţii biologice la nivelul acestor ecosisteme, necesitând luarea unor măsuri de reabilitare şi reconstrucţie. Dezvoltarea intensivă a agriculturii din perioada 1945-1989 a determinat numeroase efecte negative şi cumulative ce au dus la modificarea structurii comunitătilor de plante, a bogătiei specifice şi a reprezentativitătii acestor tipuri de habitate aturale la nivelul ţării.' În această perioadă aproximati; 50% din suprafaţa pajiştilor din România au fost afectate de: transformarea în terenuri agricole, utilizarea amestecurilor de hibrizi, fertilizare intensivă, supra-păşunat, eroziunea solului. După 1990, suprafeţe însemnate de pajişti dependente de păşunat sunt ameninţate, în special datorită dezvoltării speciilor invazive sau oportuniste şi arbuştilor.

- pierderea a aproximativ 300 OOO de ha de habitate naturale, inclusiv a unora de importanţă internaţională mare;

- utilizarea terenului pentru agricultura intensivă a condus la degradarea a 2,4

- 2,5 mii. ha (distrugerea unor ecosisteme şi crearea de mari suprafeţe de zone vulnerabile care necesită un management special).

- pentru conservarea şi utilizarea durabilă a pajiştilor, importante datorită diversităţii lor biologice mari, este necesară dezvoltarea unor planuri speciale de management care să conţină măsuri specifice de îngrijire şi întreţinere, recoltarea la momentul optim a fâneţelor, folosirea raţională a păşunilor ca durată de păşunat, încărcarea cu animale, circulaţie, etc.

Pajiştile naturale din zonele deluroase (300-800 m) reprezintă o moştenire de importanţă Europeană, deoarece majoritatea păşunilor de altitudine medie şi bogate floristic au fost pierdute în întreaga Europă. Diversitatea botanică a acestor zone este excepţională - mai mult de 1OOO de tipuri de plante fiind identificate în zonele studiate prin programe pilot. Aceste păşuni şi fâneţe sunt foarte vulnerabile pentru abandon şi intensificare/fertilizare, fiecare dintre aceste activităţi putând aduce rapid prejudicii în ceea ce priveşte flora şi fauna asociată.

Apă

- astăzi, este practic unanim acceptat că agricultura intensivă poate conduce

la poluarea solului şi apei prin utilizarea excesivă a îngrăşămintelor, a pesticidelor, a apei de irigaţie necorespunzătoare calitativ şi cantitativ, în special pe terenurile arabile excesiv afânate prin diferite lucrări ;

- agenţii poluanţi, respectiv substanţele toxice şi/sau nocive, se pot acumula în cantităţi ce depăşesc limitele maxim admisibile, atât în sol, cât şi în apele de suprafaţă şi subterane. Printre aceşti agenţi poluanţi pot fi considerate: reziduurile zootehnice, nămolurile orăşeneşti (de canalizare şi menajere) nămolurile provenite de la procesarea sfeclei de zahăr, a inului şi cânepii, a celulozei etc., care pot conţine peste limitele maxime admisibile metale grele, substanţe organoclorurate din clasa HCH şi DDT, triazine, compuşi ai azotului şi fosforului (nitraţi şi fosfaţi) etc. dar şi diferiţi agenţi patogeni.

- nitraţii pot genera nitriţi care în cantităţi mari au efecte nocive asupra sănătăţii umane. De asemenea, dacă fosfaţii şi nitraţii ajung pe diferite căi în apele stătătoare, contribuie la producerea şi intensificarea procesului de eutrofizare, care în final determină degradarea acestora şi distrugerea parţială sau chiar totală a faunei prin eliminarea oxigenului şi formarea unor compuşi chimici nocivi.

- poluarea solului şi apei de suprafaţă prin practici agricole s-a redus semnificativ şi monitorizarea recentă a datelor arată o îmbunătăţire generală a calităţii apei. Totuşi, poluarea apei freatice rămâne o problemă în unele zone datorită administrării greşite a gunoiului de grajd şi aici continuă să se raporteze fântâni publice şi private cu standarde bacteriologice inacceptabile şi niveluri excesive de nitraţi/nitriţi.

Deşi managementul apei în cadrul politicii de agromediu este foarte important nu există o submăsură distinctă privind apa în cadrul prezentei măsuri. Cu toate acestea submăsurile incluse privind eroziunea solului şi agricultura ecologică au efect pozitiv semnificativ asupra calităţii apei. În cadrul Programului naţional de agro-mediu (în prezent în faza de elaborare) apa va fi prezentată ca o acţiune distinctă.

Pe de altă parte există şi unele tendinţe pozitive. Ca şi în alte ţări europene, agricultura ecologică, cu contribuţia sa majoră la dezvoltarea durabilă a agriculturii, are în România un potential considerabil de dezvoltare. Suprafetele cultivate după modelul de producţie eco'logic au crescut considerabil în ultimii ni. În anul 2003 suprafata totală s-a triplat, fiind de 57200ha, fată de 17438 ha cultivată în anul 2000. În anul 2004 suprafeţele cultivate după modelul de producţie ecologic sunt de 75500 ha, ceea ce reprezintă o creştere cu 31 % faţă de anul 2003.

Pajiştile naturale din spaţiul montan, situate la peste 800 m altitudine, ocupă o suprafaţă de cca. 1562 mii ha, reprezentând 32 % din suprafaţa totală a pajiştilor. Acestea sunt utilizate în principal pentru păşunat sau sunt cosite. Din această suprafaţă, 200 mii ha sunt situate la o altitudine de peste 1500 m. Majoritatea păşunilor alpine şi subalpine din România au rămas într-o stare foarte apropiată de cea naturală şi sunt caracterizate de o mare diversitate biologică cuprinzând numeroase specii locale.

În vederea aderării la Uniunea Europeană, ca parte a adoptării acquis-ului comunitar, România trebuie să implementeze un Program naţional de agro-mediu. Măsura 3.3 din Planul naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală, prin acţiunile sale pilot, oferă sprijin pentru acest proces şi constituie un pas important pentru elaborarea Programului naţional de agro-mediu. În cadrul acestei măsuri şi în acord cu obiectivele PNADR se asigură încurajarea practicilor agricole nedăunătoare mediului, utilizând acele metode care menţin solul, resursele naturale, diversitatea speciilor, peisagistica şi caracteristicele tradiţionale.

2. OBIECTIVE

Obiective generale

Obiectivele generale ale măsurii sunt orientate către

• promovarea introducerii şi utilizării continue a practicilor agricole prietenoase cu mediul şi care merg dincolo de Bunele practici agricole, menţionate în Anexa 3;

• dezvoltarea experienţei practice, a abilităţilor şi capacităţilor pentru implementarea măsurilor de agromediu, atât la nivel administrativ, cât şi la nivelul fermei;

• intensificarea conştientizării noţiunii de agromediu de către fermieri.

Obiective specifice

Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri va promova

• prevenirea şi reducerea poluării apei şi solului datorată uzual practicilor agricole neadecvate;

• conservarea solului în zonele afectate de procese de eroziune, prin prevenirea pierderilor de sol şi menţinerea fertilităţii solului;

• conservarea biodiversităţii biologice şi a habitatelor semi-naturale, prin încurajarea utilizării practicilor agricole tradiţionale;

• o creştere a ponderii terenurilor care respectă standardele agriculturii ecologice;

Obiective operaţionale

• Sprijinul va fi acordat fermierilor sub forma unei prime compensatorii pentru: implementarea submăsurilor pilot pentru agricultura ecologică, conservarea solului şi protecţia împotriva eroziunii şi conservarea biodiversităţii prin practici agricole tradiţionale.

3. CORELAREA CU ALTE MĂSURI

Această măsură va conlucra cu alte măsuri din Planul naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală pentru sprijinirea implementării dezvoltării rurale integrate în România. Această măsură va fi corelată cu următoarele măsuri

• Măsura 3.5 Silvicultură, prin dezvoltarea raţională, reîmpădurirea şi împădurirea suprafetelor agricole degradate;

• Măsura' 1.1 Îmbunătăţirea prelucrării şi a marketingului produselor agricole şi piscicole prin creşterea performanţelor de mediu şi a calităţii lor;

• Măsura 1.2 Îmbunătăt,irea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea alimentelor şi protecţia consumatorilor, pentru promovarea produselor de calitate şi a siguranţei alimentare;

• Măsura 3.4 Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice, generatoare de venituri alternative şi activităţi multiple pentru creşterea gradului de angajare a populaţiei din mediul rural prin aplicarea metodelor extensive cu consumuri ridicate de manoperă, şi diversificarea producţiei prin includerea componentei ecologice;

• Măsura 3.1 Investiţii în exploataţiile agricole prin îmbunătăţirea performanţei de mediu a fermelor, condiţiilor de igienă şi standardelor de întreţinere a animalelor;

• Măsura 3.2 Constituirea grupurilor de producători, în special pentru produse organice;

• Măsura 2.2 Managementul resurselor de apă prin protecţia calităţii acesteia şi/sau prin reintegrarea în regimul natural al acestora;

• Măsura 4.1 Îmbunătăţirea pregătirii profesionale prin includerea obiectivelor măsurilor agro-ambientale în programele de instruire.

• Măsura 4.2. Asistentă tehnică.

Prin PNADR s-a propus ca toate măsurile SAPARD să respecte standardele Bunei Practici Agricole.

Lista activităţilor care sunt supuse procedurii de evaluare a impactului acesteia asupra mediului pentru eliberarea acordului şi/sau autorizaţiei de mediu conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2005 privind protecţia mediului.

Nr. Crt.

Activităţi supuse procedurii de evaluare a impactului asupra

mediului

Măsura

1.1

1.2

2.1

2.2

3.1

3.2

3.3

3.4

3.5

Abatoare şi măcelării cu o capacitate de producţie mai mare

de 5 OOO tone I an

Unităţi industriale pentru

fabricarea produselor alimentare şi aQrotehnice

Utilizarea substanţelor periculoase şi a pesticidelor

Depozitarea produselor chimice

lmbunătăţiri funciare realizate prin lucrări de artă, precum şi intervenţiile pe suprafeţe care sunt mai mari de 200 ha şi/sau acompaniate de măsuri tehnice în scopuri agricole, ca irigarea sau desecarea terenurilor agricole pe suprafeţe mai mari de 20 ha, ca şi proiecte generale de

scoatere din circuitul agricol

Construcţii şi instalaţii pentru creşterea animalelor de fermă, cu capacităţi mai mari de

-100 locuri pentru bovine de carne

-6 OOO locuri pentru găini ouătoare

-1500 locuri pentru curcani de carne

Instalaţii destinate triajului,

tratării, reciclării sau incinerării deşeurilor

Depozite pentru deşeuri sub

formă lichidă, solidă sau păstoasă

lnstalatii de tratare a apelor uzate

Amenajări piscicole

Defrişări de vegetaţie forestieră în afara fondului forestier

Instalaţii pentru prelucrarea lemnului

Planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului

- 500 locuri pentru porcii de carne

- 6 OOO locuri pentru puii de carne

Lista activităţilor care se supun procedurii de evaluare a impactului asupra mediului pentru obţinerea acordului şi/sau autorizaţiei de mediu se va completa de către

autoritatea centrală pentru protecţia mediului (MAPPM) cu orice activitate nouă, necunoscută la data întocmirii listei.

Va fi întreprinsă o procedură de evaluare a impactului estimat al proiectelor asupra mediului, implicând autorităţile competente, în toate cazurile în care un impact semnificativ ar putea fi în limite rezonabile anticipat. Aceasta va decide dacă este sau nu necesară elaborarea unui studiu de impact asupra mediului. Această procedură de evaluare se poate baza pe o examinare a fiecărui caz în parte, sau pe anumite criterii - limită ce vor fi puse la dispoziţia Comisiei Europene. În orice caz, proiectele prezentate în anexa I şi li a Directivei 97/11 (care amendează directiva 85/337) vor fi supuse unui studiu de impact asupra mediului.

În cazul proiectelor în care un impact negativ semnificativ asupra mediului ar putea fi prevăzut în limite rezonabile, şi mai ales pentru acelea care acoperă măsurile 1.1, 1.2, 2.1, 2.2, 3.1, 3.4 şi 3.5 trebuie obţinut un acord asupra proiectului de la autoritatea competentă de mediu (inclusiv la nivel local). Este necesar a se oferi informaţii cu privire la potenţialele efecte negative asupra mediului (respectiv utilizarea terenului, utilizarea substanţelor chimice, emisiuni atmosferice, poluare a apei şi solului) şi la metodele de atenuare a acestor efecte, în special în zonele sensibile din punct de vedere al mediului.

În plus, această măsură poate fi privită ca un instrument în sprijinul implementării pe termen lung a altor elemente ale acquis-ului comunitar care va avea impact asupra relaţiei dintre agricultură şi mediu în România - mai ales Directiva Nitraţi, Directiva cadru pentru Ape, Directiva Păsări şi habitate precum şi obligaţiile asociate cu Natura 2000.

4. CÂMPULDEACTIUNEALMASU I

Măsura constă într-un' număr de activităţi pilot voluntare la care fermierii vor fi invitaţi

să participe în schimbul unor plăţi anuale pe o perioada de 5 ani. Acordul care va rezulta va lua forma unui contract semnat de fermier şi Agenţia SAPARD. Fiecare contract va fi specific pentru fiecare fermier în parte.

În cadrul acestei măsuri vor fi oferite fermierilor, următoarele 3 submăsuri pilot

- A: conservarea solului şi protecţia împotriva eroziunii;

- B: conservarea biodiversităţii prin practici agricole tradiţionale;

- C: agricultură ecologică.

În funcţie de amplasarea geografică a submăsurilor (vezi capitolul 1O) fermierii pot participa concomitent la una sau toate submăsurile pilot şi activităţile menţionate.

Combinarea activitătilor

Combinaţiile posibile' ale submăsurilor de agro-mediu pe aceeaşi parcelă de

pământ sunt prezentate în tabelul următor

Conservarea solului şi protejarea împotriva eroziunii

Protecţia Biodiversitătii

Agricultură organică

,,+" - combinaţie posibilă;

,,- ,, - nu e posibilă combinaţia

Atunci când se combină diferite submăsuri, totalul plăţilor pe hectar nu trebuie să depăşească maximul plafonului prevăzut în anexa Regulamentului CE nr. 1783/2003. Acest fapt va fi verificat pe parcursul proiectului de către Agenţia SAPARD.

Se anticipează că mai multe submăsuri similare vor fi propuse pentru Programul national de agro-mediu care trebuie implementat după aderarea României la Uniunea Europeană.

Toţi fermierii participanţi vor avea nevoie de o instruire relevantă în domeniul protecţiei mediului şi a tehnologiilor împotriva poluării. Fermierii participanţi la submăsura C. Agricultură Organică vor face o instruire suplimentară. Instruirea se va putea realiza în cadrul măsurii 4.1 "Îmbunătăţirea pregătirii profesionale" pentru implementarea cu succes a măsurii 3.3. Cadrul legislativ pentru formarea profesională continuă a adulţilor în România este reglementat prin Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 375/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Se vor organiza două categorii de cursuri, după cum urmează

• cursuri de pregătire de maxim o săptămână şi care pot avea un număr de cursanţi cuprins între 25-50 persoane/modul pentru dobândirea cunoştinţelor teoretice şi practice din cadrul măsurii şi submăsurilor pilot componente ;

• cursuri specializate de management (ex. managementul durabil al resurselor de apă cu utilizare agricolă în strânsă corelaţie cu refacerea şi conservarea calităţii mediului din zonele rurale), marketing, pregătirea unor planuri de agro-mediu la nivelul fermei, contabilitate, etc.

Conţinutul cursurilor de instruire care se vor organiza după acreditarea măsurii 3.3 vor avea în vedere următoarele obiective

• îmbunătăţirea pregătirii profeşionale a fermierilor pentru aplicarea metodelor de protecţie a mediului şi a practicilor prietenoase cu mediul;

• îmbunătăţirea pregătirii profeşionale a fermierilor, pentru creşterea nivelului cunoştinţelor de management şi de marketing, necesare administrării unei afaceri viabile, bazate pe practicile de producţie prietenoase cu mediul.

• îmbunătăţirea cunoaşterii standardelor verificabile prevăzute de Buna Practică Agricolă, care trebuie să fie respectate;

Implementarea instruirii va fi asigurată la nivelul MAPDR de către Direcţia de Dezvoltare Rurală (DDR) şi Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă (ANCA).

- DDR va coordona implementarea cursurilor de instruire, inclusiv elaborarea procedurilor administrative, stabilind bugetul alocat pentru fiecare curs de instruire şi fixarea obiectivelor programului de instruire, va întocmi fişele standard pentru ofertele de instruire şi va organiza şi participa la evaluarea şi selecţia ofertelor primite de la furnizorii de instruire. De asemenea ROD va asigura controlul implementării programului de instruire şi a documentelor de plată.

- ANCA va participa la întocmirea termenilor de referinţă pentru fiecare curs de formare, va participa la evaluarea şi selecţia ofertelor, va asigura verificarea documentelor şi verificarea pe teren.

• În cadrul acestei măsuri sunt eligibile următoarele tipuri de acţiuni pilot de agromediu

Sub- măsura A. Conservarea solului şi protecţia Împotriva eroziunii

Obiective

Obiectivele acestei sub măsuri sunt

• reducerea riscului de pierdere a terenului din suprafaţa agricolă datorită unor eroziuni severe cauzate de apă şi/sau vânt;

• menţinerea sau intensificarea fertilităţii solului prin încurajarea utilizării asolamentelor adecvate.

Cerinte

În cadrul acestei submăsuri sunt eligibile următoarele lucrări

• A1.Transformarea terenului arabil în pajişti (grassland). Cultivarea terenului arabil cu amestecuri de ierburi perene, exceptând prăşitoarele. (Amestecurile obligatorii de ierburi se vor recomanda pentru fiecare

amplasament tinând cont de volumul şi distributia precipitatiilor şi conditH/e pedologice J . Nu se păşunează în primul an - actiuni care merg dincolo de Bunele practici agricole. În anii următori se practică păşunatul raţional pentru a

asigura regenerarea anuală a pajiştii. Nu se folosesc îngrăşăminte de sinteză şi pesticide - acţiuni conforme cu Bunele practici agricole.

• A2. Amenajarea de benzi înierbate (aplicabilă la terase în culturi perene când panta e mai mare de 8%) Amplasarea de benzi înierbate orientate pe direcţia generală a curbelor de nivel. Pentru zonele cu precipitaţii medii anuale peste 650 mm benzile vor fi înclinate cu 1 - 1,5 % faţă de curbele de nivel, spre emisari sau debuşee - înclinate spre josul pantei pentru a crea scurgeri de apă

- acţiuni care merg dincolo de Bunele practici agricole. Acestea nu vor fi păşunate şi nu se vor utiliza pesticide şi îngrăşăminte chimice -acţiuni conforme cu Bunele practici agricole. Lăţimea minimă a benzii înierbate este de 5 m. Distanţa maximă între benzile înierbate este de 80 m - acţiuni care merg dincolo de Bunele practici agricole.

• A3. Înfiinţarea de cultură verde ascunsă pe teren arabil după recoltat.

Culturile verzi ascunse care vor fi utilizate ca îngrăşăminte verzi sau furaje, trebuie înfiinţate imediat (nu mai târziu de 30 zile) după recoltarea culturii principale. După aceste culturi aratul se efectuează nu mai târziu de 2 săptămâni înainte de semănatul următoarei culturi. Se folosesc amestecuri de culturi anuale

(graminee, leguminoase, rapiţă, muştar, etc.). Înierbarea se face cu lucrări superficiale prin discuit, renunţând la lucrarea de arat - acţiuni în plus faţă de Bunele practici agricole.

Impact aşteptat

Se aşteaptă ca implementarea acestor acţiuni să

• reducă riscul pierderilor de teren datorită eroziunii apei şi vântului;

• diminueze riscul poluării apei datorită eroziunii şi scurgerii elementelor nutritive;

• reducă riscul inundaţiilor datorită eroziunii;

• îmbunătăţească fertilitatea solului prin conţinutul de materii organice şi protejarea împotriva riscului de degradare a solului;

• mărească biodiversitatea terenurilor agricole cultivate.

Rate de plată

A1.

Transformarea terenului arabil în pajişti (grassland)

Anul 1: 217 EURO/ha/an

Anii următori: 91 EURO/ha/an

A2.

Amenajarea de benzi înierbate

(plata este numai pentru suprafaţa acoperită de benzile înierbate)

Anul 1: 245 EURO/ha/an Anii următori: 193 EURO/ha/an

A3.

Înfiinţarea de cultură verde ascunsă pe

teren arabil după recoltare

129 EURO/ha/ an

Submăsura B. Conservarea biodiversităţii prin practici agricole tradiţionale

Obiective

Obiectivul acestei submăsuri este de a încuraja menţinerea şi adoptarea metodelor agricole tradiţionale pentru promovarea conservării diversităţii biologice în două habitate semi-naturale contrastante

• stoparea pierderilor biodiversităţii

• orezul cultivat în zone joase ale Deltei Dunării;

• păşunile şi pajiştile munţilor Carpaţi şi din zonele deluroase intra-Carpatice.

Cerinte

În cadrul acestei submăsuri sunt eligibile următoarele lucrări

• B1. Menţinerea unor zone temporar umede prin cultivarea tradiţională a orezului. Se vor introduce asolamente de cel puţin 33% orez - acţiuni în plus faţă de

Bunele practici agricole, şi fără utilizarea fertilizanţilor minerali pe bază de azot şi pesticide - acţiuni conforme Bunelor practici agricole.

• B2. Conservarea păşunilor şi fâneţelor montane şi din zonele deluroase intra carpatice prin asigurarea exploatării raţionale a acestora cu o încărcătură de

0,3 - 0.5 UVM / hectar - acţiune conformă Bunelor practici agricole; eliminarea efectelor eroziunii prin supraînsămânţare cu specii autohtone, întreţinerea suprafeţelor prin cosit cel puţin o dată pe an, nu înainte de data de 15 iunie, prevenirea acidifierii solului, prin neutilizarea a cel puţin 20 % din suprafaţa păşunii neutilizate prin rotaţie timp de un an - acţiuni în plus faţă de Bunele practici agricole, şi renunţarea la fertilizarea cu îngrăşăminte minerale, pesticide sau insecticide - acţiuni în plus faţă de Bunele practici agricole.

Impact aşteptat

Implementarea acestor acţiuni vor

• restaura parţial modelele tradiţionale de cultivare a orezului în Câmpia Dunării ceea ce va duce la creşterea diversităţii şi abundenţei florei şi faunei,

reducerea degradării solului şi crearea de beneficii locale socio-economice datorită creşterii posibilităţilor de angajare a forţei de muncă specializată în producţia de orez.

• ajuta la conservarea valorii naturale şi a peisajelor montane tradiţionale ale Carpaţilor şi din zonele deluroase intra-Carpatice cu efecte pozitive asupra

biodiversităţii şi turismului;

• elimină suprapăşunatul păşunilor montane şi din zonele deluroase intra carpatice, fapt ce va determina o creştere a gradului de acoperire cu

vegetaţie, o reducere a numărului de specii adventive ce se instalează ca urmare a creşterii cantităţii de azot din sol, reducerea modificării structurii covorului vegetal prin menţinerea unei densităţi vegetale optime.

Rate de plată

B1.

Menţinerea de zone temporar inundate prin cultivarea traditională a orezului

206 EURO/ha/an

B2.

Conservarea păşunilor şi fâneţelor alpine şi din zonele deluroase intra-Carpatice

95 EURO/ha/an

Submăsura C.Agricultură ecologică

Obiective

Obiectivele acestei submăsuri sunt

• Sprijinirea dezvoltării agriculturii ecologice ca o metodă prietenoasă cu mediul de producere a alimentelor în cele cinci zone pilot selectate;

• Satisfacerea creşterii cererii de produse ecologice (notabilă la export) şi promovarea dezvoltării unei pieţe interne;

• Sprijinirea şi creşterea competitivităţii agriculturii ecologice în cele 5 zone pilot.

Cerinte

În cad'rul acestei submăsuri sunt eligibile următoarele acţiuni

• conversia la metode ecologice de producţie agricolă;

• menţinerea metodelor de producţie ecologică existente.

Deoarece aceasta este o acţiune pilot, sprijinul va fi limitat pentru culturile care sunt considerate de importanţă economică şi au un bun potenţial de piaţă (unde este cazul), astfel

-C1. Legume ;

-C2. Fructe;

-C3. Plante aromatice şi medicinale;

-C4. Culturi furajere (orz furajer);

-C5. Păşuni naturale;

În România, în 2004, suprafaţa cultivată prin practica uzuală (prin utilizarea fertilizatorilor, pesticidelor, etc.) cu legume reprezintă 26 % din suprafaţa arabilă, iar pentru livezi 13,5 % din suprafaţa agricolă. Fară a beneficia de suport financiar majoritatea producătorilor de fructe şi legume nu utilizează substanţe chimice şi

fertilizatori în procesul de producţie. Prin urmare ei pot trece foarte uşor la producţia organică.

Pentru a încuraja producerea laptelui ecologic, ca o actiune în cadrul acestei submăsuri, au fost selectate păşuni naturale. În acest moment există 4 unităţi de procesare a furajelor verzi care produc furaje certificate pentru hrana bovinelor.

Pe piaţa românească există procesatori care utilizează plante medicinale şi aromatice obţinute din cultură proprie cât şi din flora spontană. Având în vedere că produsele procesate sunt utilizate ca substituenţi nutritivi şi în practici fito terapeutice, este o condiţie obligatorie ca aceste plante să fie cultivate în sistem ecologic. Sprijinul oferit intenţionează să compenseze fermierii pentru

- pierderile de producţie pe durata perioadei de conversie;

- pierderile de producţie asociate cu interzicerea utilizării de substanţe chimice, folosite ca îngrăşăminte şi pesticide;

- modificările în rotatia culturilor;

creşterea costurilo' r lucrărilor manuale şi mecanice pentru controlul

buruienilor;

- cheltuielile suplimentare pentru certificarea produselor

Primele compensatorii pentru conversie vor fi acordate pe durata conversiei, atât cât producţia este certificată.

• Producătorii din agricultura ecologică care solicită prima compensatorie vor trebui să respecte legislaţia elaborată în acest domeniu şi anume

a) să deţină calitatea de producător în agricultura ecologică (fişa de înregistrare aprobată de DADR şi avizată de MAPDR) şi să aibă un contract cu un organism de inspecţie şi certificare acreditat de MAPDR (Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 527/2003 pentru aprobarea Regulilor privind sistemul de inspecţie şi certificare şi condiţiile de acreditare a organismelor de inspecţie şi certificare în agricultura ecologică), în vederea controlului şi certificării;

b) certificatul de produs ecologic emis de un organism de control acreditat de MAPDR (pentru producătorii certificaţi).

Menţionăm că legislaţia naţională este integral armonizată cu legislaţia UE (Regulamentul CEE nr. 2092/1991) şi a fost creată şi structura instituţională necesară pentru implementarea acestei legislaţii. (Cap. VII din PNADR - Anexe Legislaţie).

Impact aşteptat

Implementarea acestei submăsuri estimează;

• reducerea riscurilor pentru mediu şi sănătate folosind îngrăşăminte organice şi produse pentru protecţia plantelor care ajută la menţinerea fertilităţii solului şi la sporirea biodiversităţii;

• creşterea suprafeţelor cultivate după modul de producţie ecologic pentru crearea unei pieţe interne de produse agroalimentare ecologice, cu calitatea

garantată de un organism de inspecţie şi certificare şi crearea unei oportunităţi pentru export;

• creşterea valorii adăugate a produselor ecologice .

Rate de plată

C1.

Legume

329 EURO/ha/an - perioadă de conversie

273 EURO/ha/an - perioadă certificată

Fructe

320 EURO/ha/an - perioadă de conversie 181 EURO/ha/an - perioadă certificată

C3.

Plantele aromatice şi medicinale

287 EURO/ha/an - perioadă de conversie 190 EURO/ha/an - perioadă certificată

C4.

Culturi furajere (orz furajer)

123 EURO/ha/an - perioadă de conversie

92 EURO/ha/an - perioadă certificată

C5.

Păşuni naturale

35 EURO/ha/an - perioadă de conversie 28 EURO/ha/an - perioadă certificată

5. CRITERII DE ELIGIBILITATE

Generale

• Sprijinul va fi acordat potenţialilor beneficiari care intră voluntar într-o schemă de agro-mediu şi care încheie contracte pentru aplicarea obligaţiilor privind măsurile de agro-mediu pe o perioadă de cinci ani

• Potenţialii beneficiari vor prezenta un plan de agromediu al întregii ferme.

• De asemenea potenţialii beneficiari vor dovedi ţinerea registrelor de fermă şi pregătirea contabilităţii fermei (detaliat în procedură de implementare).

• Potenţialii beneficiari vor face dovada proprietăţii terenului, arendării, concesionării sau a altui document care să certifice dreptul de utilizare a terenului conform legislaţiei în vigoare pentru o perioadă de 5 ani de la data depunerii proiectului, prin măsura 3.3, în vederea realizării acţiunilor de agromediu. Solicitantul trebuie să prezinte planuri sau schiţele cadastrale ale întregii suprafeţe agricole pe care o administrează, nu numai pentru suprafaţa pentru care s-a solicitat sprijin financiar prin aceasta măsură. Dacă cererea este aprobată, beneficiarul acestei măsuri trebuie să îndeplinească standardele verificabile ale Bunei Practici Agricole (Anexa nr. 3) pe întreaga suprafaţă agricolă pe care o administrează. Acest plan sau schiţa cadastrală poate fi solicitat de la primaria locală şi trebuie aprobat de către Oficiul judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. Acesta este un document obligatoriu care va sprijini activitatea organismului de control pentru a stabili un sistem de control transparent şi real.

• Responsabilul legal şi/sau tehnic al proiectului trebuie să dovedească experienţă profesională în domeniu dovedită prin copie a diplomei de studii sau document care dovedeşte o experienţă profesională de minimum 3 ani în domeniu (copie a cărţii de muncă) şi/sau un angajament scris că acesta sau unul din angajaţi va urma un curs de pregătire profesională în cadrul măsurii 4.1 (îmbunătăţirea pregătirii profesionale) înainte de efectuarea primei plăţi a primei compensatorii.

• Beneficiarii trebuie să-şi dea acordul în scris că vor oferi cunoştinţe despre metode agricole de producţie proiectate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural la cererea altor producători agricoli şi vor organiza întâlniri în cadrul fermei (ferma demonstrativă) pentru alţi producători agricoli interesaţi de proiect. Ca o condiţie de eligibilitate, standardele verificabile ale Bunelor practici agricole (menţionate în Anexa nr. 3), trebuie să fie respectate pe întreaga suprafaţă a fermei.

• Toţi fermierii participanţi la proiectele pilot trebuie să respecte standardele Bunelor practici agricole pe suprafaţa întregii ferme. Cum proprietatea terenului este fragmentată, Bunele practici agricole vor fi respectate eficient dacă se vor

aplica pe toată suprafaţă deţinută şi administrată de fermierii participanţi la acţiunile pilot. Aceste standarde reprezintă cerinţe minime pentru fermieri. Astfel se va evita riscul ca fermierii să fie plătiţi pentru o parte din suprafaţa fermei în timp ce restul suprafeţei poate fi prejudiciată.

Introducerea Bunelor practici agricole în cadrul măsurii de agromediu pentru România se bazează pe 3 elemente cheie

• Legislaţia de Mediu - obligatorie pentru toţi fermierii din România.

• Standardele Verificabile ale Bunelor practici agricole - obligatorii pentru toţi fermierii participanţi la schema de agromediu.

• Recomandări suplimentare privind protecţia apei - care sunt recomandate pentru toţi fermierii participanţi la schema de agromediu, dar nu obligatorii.

România are deja Codul bunelor practici agricole, aprobat prin Ordinului comun al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1182/1270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, emis potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, cu modificările ulterioare.

Codul bunelor practici agricole cuprinde definiţii ale sistemelor agricole convenţionale şi ecologice; principii şi recomandări ale codului atât pentru biodiversitate, cât şi pentru resursele de apă, scurgeri de suprafaţă şi eroziunea solului, tasarea şi distrugerea structurii solului, modul de aplicare a fertilizanţilor chimici şi organici; planuri de fertilizare şi registrul evidenţei utilizării fertilizanţilor în exploataţiile agricole; măsuri şi lucrări de conservare şi îmbunătăţire a calităţii solului; protecţia plantelor şi regimul deşeurilor.

Specifice

Submăsura A. Conservarea solului şi protecţia Împotriva eroziunii

Pentru această submăsură, suprafaţa pentru care se acordă prima compensatorie este cuprinsă între 1 şi 50 ha, pentru care este obligat să respecte cerinţele acţiunilor.

Fermierii din zonele pilot vor fi eligibili pentru această submăsură conform următoarelor criterii: 1) panta terenului este mai mare de 8%; 2) cel puţin 50% din suprafaţa terenului este afectată de eroziune.

Pentru aceste criterii se utilizează o cartare pedologică cu zonarea erodabilităţii solului. Această cartare se emite de către Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice judeţean.

Submăsura B. Conservarea biodiversităţii prin practici agricole tradiţionale Pentru această submăsură, suprafaţa pentru care se acordă prima compensatorie este cuprinsă între 5 şi 50 ha, pentru care este obligat să respecte cerinţele acţiunilor.

Submăsura C. Agricultură ecologică

Pentru agricultura ecologică suprafeţele minime şi maxime pentru care se acordă prime compensatorii sunt

• C1.legume0.1-1 ha

• C2. fructe 1- 1O ha

• C3. plante aromatice şi medicinale 0.1 - 2 ha

• C4. culturi furajere (orz furajer) 0.5 - 1O ha

• C5. păşuni naturale 2 - 30 ha

Pentru toate cele 5 acţiuni, fermierii trebuie să respecte cerinţele pentru fiecare act,iune în baza acestei submăsuri.

Producătorii din agricultura ecologică care solicită prima compensatorie vor trebui să respecte legislaţia elaborată în acest domeniu şi anume

b) certificatul de produs ecologic emis de un organism de control acreditat de MAPDR (pentru producătorii certificaţi).

6. CRITERII DE SELECTIE

Datorită caracterului pilo' t al măsurii şi ţinând cont de bugetul total şi de sub-

bugetele fiecărei submăsuri în parte care sunt limitate, prima compensatorie acordată beneficiarilor va fi asigurată pe baza principiului "primul venit, primul servit", în funcţie de ziua în care îşi vor depune cererea la Agenţia SAPARD, cu condiţia ca potenţialii beneficiari să respecte întocmai cerinţele acestei măsuri (Agenţia SAPARD are un sistem unic de acordare a numerelor de înregistrare la nivel naţional) .

7. BENEFICIARI

Beneficiarii pot fi proprietarii de teren sau persoane care au teren în arendă/concesiune sau alt drept de utilizare a terenului conform legislaţiei în vigoare pe o perioadă de cel puţin 5 ani de la data depunerii proiectului, în zonele geografice (zone pilot) listate în capitolul 1O. Ei pot avea următoarele forme de organizare

• Producători individuali - persoane fizice

• Asociaţii agricole fără personalitate juridică

• Grupuri de producători cu personalitate juridică

• Asociaţii familiale cu personalitate juridică

• Societăţi agricole cu personalitate juridică

• Societăţi comerciale private, cu capital privat, cu cel puţin egal/mai mare de 75%.

8. LEGISLATIA NATIONALĂ ÎN VIGOARE

• O listă a' actelor' normative în vigoare referitoare la măsura şi submăsurile în

cauză este prezentata în Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală

- Cap. VII Anexe legislaţie.

9. DISPOZITII FINANCIARE

• Prima co'mpensatorie publică acordată prin această măsură este de 100%

cheltuieli publice, din care

- 75 % contribuţia Comunităţii Europene

- 25% contribuţie publică naţională

• Prima compensatorie oferită fermierilor va fi plătită anual, ca o rată fixă exprimată în EURO, şi este calculată pe baza

- costurilor nete crescute datorate respectării cerinţelor submăsurii de agro mediu adoptată (costuri totale suplimentare - economii);

- pierderii de venit estimată, cauzată de respectarea cerinţelor submăsurii de agro-mediu adoptată;

• Plăţile pentru fermieri vor fi efectuate în lei (ROL). Aceste plăţi pot varia pe durata celor 5 ani, în funcţie de rata de schimb în fiecare an.

• Fermierii vor primi sprijin doar pentru costurile suplimentare sau pierderile asociate acţiunilor de agro-mediu care implică activităţile standardelor verificabile ale ăBunei Practici Agricole" şi acţiunile adiţionale, definite în Anexa 3.

• Primele compensatorii anuale vor fi acordate fermierilor care depun cerere de plată şi depun o declaraţie scrisă precum că respectă condiţiile din contract.

• Cazurile de forţă majoră care pot interveni în derularea unei acţiuni de agro mediu sunt menţionate în Capitolul 14 - Dispoziţii financiare .

•

BUGET ORIENTATIV PE SUBMĂSURI

SUBMĂSURA

Conservarea solului şi protectia împotriva eroziunii

Conservarea biodiversităţii prin practici agricole traditionale

Agricultură ecologică

TOTAL

100

Bugetul indicativ al acestei măsuri, defalcat pe ani, este prezentat la Cap.6 Alocaţii financiare pentru măsurile SAPARD, pag. 358 din PNADR.

10. ACOPERIREA GEOGRAFICĂ

Datorită caracterului pilot al măsurii, pentru fiecare submăsură au fost alese criterii de selecţie specifice.

CRITERIILE DE SELECTIE PENTRU ZONELE PILOT

SUB MĂSURA

ACŢIUNEA

CRITERII DE SELECTIE

A: ,,Combaterea şi prevenirea eroziunii solului"

A1 Transformarea terenului arabil în păşune; A2 Amenajarea de benzi înierbate (plata este numai pentru suprafaţa acoperită de benzile

înie bate)

A3 lnfiint,area de cultură verde ascunsă pe teren

arabil după recoltare

- suprafeţe cu cel mai ridicat coeficient de eroziune

B: ,,Conservarea biodiversităţii prin practici agricole

tradiţionale"

B1: ,,Ment,inerea de zone temporar inundate prin

cultivarea tradiţională a orezului"

- potenţial agricol datorită condiţiilor geografice specifice;

- tradiţie în cultura orezului

B2: ,,Conservarea păşunilor şi fâneţelor alpine şi din zonele deluroase intra-Carpatice"

-existenţa unui plan de management acceptat de către proprietarii de pajişti;

corespunzătoare.

C: ,,Agricultură

C1 Legume

- suprafaţa angajată în

ecologică"

C2 Fructe

agricultura ecologică;

C3 Plante aromatice şi

- potenţialul de acoperirea a

medicinale

cât mai multe din culturile

C4 Culturi furajere (orz

selectate prin măsură;

furajer)

- existenţa experienţei pentru

C5 Păşuni naturale

practicarea agriculturii

ecologice.

- valoare ridicată şi diversitate floristică cuprinzând cele mai reprezentative varietăţi din flora spontană de fâneaţă ;

- existent,a unei baze de date

Submăsurile detaliate mai sus sunt acţiuni pilot de agromediu şi vor fi amplasate astfel

• Sub măsura A: ,,Combaterea şi prevenirea eroziunii solului" Din totalul de 42 de judeţe ale României, eroziunea solului peste limita admisibilă este prezentă în 34 judeţe. Ţinând cont de forma şi intensitatea eroziunii solului s-a propus ca implementarea submăsurii A să se realizeze în următoarele 7 judeţe: Vrancea (17 tone/ha/an), Alba (14,3 tone/ha/an), Prahova (14,2 tone/ha/an), Dâmboviţa

(14 tone/ha/an), Vâlcea (12 tone/ha/an) , Buzău (12 tone/ha/an) şi Bacău (12 tone/ha/an) (vezi harta din anexa nr.2a).

Conform datelor publicate, la 31.12. 2003, suprafaţa agricolă a României era de 14717,4 mii hectare, din care cele şapte judete selectate detineau 14% (2077,4 mii hectare). În aceste judeţe conform tabelului de mai jos 'suprafaţa afectată de eroziune reprezintă 54 % din totalul suprafeţei agricole (1114,8 mii hectare). Defalcarea suprafeţei degradate pe clase de eroziune este următoarea

Judeţul

Suprafaţa

Din care afectată de eroziune

agricolă la 31.12.2003

% din total agricol

Suprafaţa agricolă degradată

prin

Neapreciabilă până la slabă cu pericol de

accentuare

Moderat

puternică

Foarte puternică

excesivă

eroziune

1).

Vrancea

255,6

101,7

21,8

62,9

2).

Alba

328,3

210,4

104,8

85,5

20,1

3).

Prahova

271,6

134,7

59,1

38,5

37,1

4).

Dâmbovita

249,3

84,9

32,6

39,5

12,8

5).

Vâlcea

246,3

181,5

111

58,3

12,2

6).

Buzău

402,9

176,6

54,6

72,8

49,2

7).

Bacău

323,4

225

117,9

104,5

2,6

TOTAL

2077,4

1114,8

497

420,9

196,9

• Submăsura B: ,,Conservarea biodiversităţii prin practici agricole tradiţionale" pentru acţiunea pilot ăMenţinerea de zone temporar umede prin cultivarea tradiţională a orezului" s-au selectat 7 judeţe ca zone pilot din Lunca Dunării: Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, Constanţa, Teleorman, Olt, Dolj, conform Anexei nr. 2 b

Ţara noastră se găseşte amplasată la limita nordică de cultură, motiv pentru care cultivarea orezului este concentrată numai în zona considerată favorabilă, în sudul şi sud-estul Câmpiei Române, în imediata apropiere a Dunării. În acest areal, se realizează pe o perioada de 150-160 zile (20 aprilie -1O octombrie), o sumă a temperaturilor medii de peste 0° C de 2800-3200 ° C şi o luminozitate de peste 1200 ore.

Amenajările orezicole sunt de tip ameliorativ, având ca scop valorificarea solurilor slab productive şi ameliorarea solurilor salinizate şi alcalinizate. Exploatarea parţială sau deloc a acestor amenajări duce la extinderea procesului de salinizare şi alcalinizare pe suprafeţele limitrofe (după trei ani de neexploatare aceste amenajări revin la modul de folosinţă iniţial, fără nici un potenţial agricol).

Principala sursă de apă pentru amenajările de orezării este Dunărea, pentru judeţele Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, Constanţa, Teleorman iar pentru unele judeţe, pe anumite suprafeţe şi râurile interioare : Jiul în Dolj, Oltul în Olt şi Teleorman.

În aceste judeţe se realizează

- condiţiile climatice favorabile, izoterma medie de vară 21-22° C şi constanta termică între 2800-3200° C ;

- concentrarea suprafeţelor de orez în perimetre mari ;

- garanţia asigurării volumului de apă, fiind situate în apropierea sursei de apă.

De asemenea, în aceste zone există o tradiţie, s-au format specialişti şi alte categorii de forţă de muncă cu înaltă calificare care pot exploata permanent amenajările existente, având astfel o conotaţie deosebit de importantă de ordin social : crearea unui număr semnificativ de locuri de muncă în zone mai greu accesibile.

• Pentru acţiunea pilot ăConservarea păşunilor şi fâneţelor montane şi din zonele deluroase intra-Carpatice" s-au selectat ca zone pilot Parcul Naţional Retezat şi zona cu pajişti de altitudine medie propusă pentru Natura 2000 din SE Transilvanei Uudetele Sibiu, Braşov şi Mureş). Aceste 2 zone pilot oferă un contrast util în ceea ce priveşte managementul de agro-mediu: o zonă montană cu câteva habitate, cel mai mult folosită pentru păşunatul oilor şi stabilită ca zonă protejată şi una de altitudine mai joasă cu un număr important de locuitori dar care are păşuni cu o excepţională diversitate floristică, dar care nu este inclusă în zonele protejate. Ambele zone au planuri de management acceptate de către fermieri. Parcul Naţional Retezat este delimitat în 3 zone funcţionale: zona cu protecţie strictă; zona cu protecţie specială şi zona tampon. S-a selectat zona tampon ca zonă pilot, în care sunt permise activităţi economice, incluzând activităţi agricole tradiţionale desfăşurate de către proprietarii terenurilor. Parcul Naţional Retezat (zona tampon) este situat la limita dintre următoarele 3 judeţe: Hunedoara, Gorj şi Caraş-Severin ( vezi anexa nr. 2b).

Scopul principal al Parcului Naţional Retezat Rezervaţie a Biosferei este cel de conservare a diversităţii biologice. De asemenea se urmăreşte excluderea şi prevenirea activităţilor de exploatare sau utilizare a resurselor naturale care

contravin obiectivului de conservare, precum şi asigurarea de condiţii pentru activităţile educaţionale, recreative şi de cercetare ştiinţifică. Se permit activităţi tradiţionale desfăşurate de proprietarii terenurilor, cu reglementarea acestora de către Administraţia Parcului Naţional Retezat.

Terenurile din PNR se împart pe următoarele categorii de foloşinţă: 49% păduri şi 51% zonă montană, incluzând păşunile montane, jnepeniş, grohotiş, stâncărie. După 1990 condiţiile socio-economice şi retrocedarea unor terenuri din Parc au determinat o schimbare de atitudine la deţinătorii/utilizatorii de terenuri, presiunea asupra resurselor naturale crescând în mod semnificativ.

Pajiştile din zona montană constituie o zonă de importanţă aparte aici regăşindu-se majoritatea speciilor din flora alpină. Cea mai mare ameninţare pentru flora Parcului Naţional Retezat o reprezintă suprapăşunatul.

Zona propusă pentru Natura 2000 din SE Transilvanei are o suprafaţă de 95000 ha, incluzând 1O comune şi 30 sate mici. Aproximativ 18% din suprafaţa zonei este reprezentată de pajişti, 20% fâneaţă, 38% pădure, 25% teren arabil. Studiile ştiinţifice realizate în această zonă au arătat că aceasta intruneşte criteriile de zonă cu înaltă valoare naturală, având o bogată valoare floristică şi de faună, incluzând multe specii internaţionale ameninţate cu dispariţia, inclusiv habitate pentru specii de floră şi faună menţionate în Directiva Habitate, Anexele li, li* şi IV, precum şi peste 40 de specii de păsări menţionate în Directiva Păsări Anexa I. Mai mult de 50 de specii de plante sunt înrudite cu specii de plante Europene şi reprezintă importanţă din punct de vedere al agro-biodiversităţii. Metodele tradiţionale de păşunat şi de intoarcere a fânului au condus la o dezvoltare a păşunilor care acoperă cea mai mare parte a zonei pilot. Pajiştile bogate în specii conţin un amestec de floră de stepă, mediteraneană şi carpatică. Mai mult de 1OOO de tipuri de plante au fost înregistrate în zonă şi reprezintă peste 30% din flora României. Multe din aceste plante şi asocierile în care se dezvoltă sunt recunoscute în cadrul Directivei UE Habitate. Fâneţele cu floră sălbatică sunt de asemenea o resursă genetică pentru viitoarea selecţie a culturilor furajere, în special lucernă, trifoi şi alte legume. Pajiştile uscate conţin mai mult de 20 de specii incluse în lista Roşie a României şi cel puţin 9 dintre ele sunt listate în Anexa 2 a Directivei Habitate.

• Submăsura C: "Agricultură ecologică" - va fi aplicabilă în cinci judeţe: Suceava (12,4 mii ha), Galaţi (16 mii ha), Timiş (7,4 mii ha), Călăraşi (8 mii ha), Arad (3 mii ha) (vezi harta din Anexa nr. 2c).

Suceava - situată în partea de nord-est a ţării cu o suprafaţă agricolă de 349,9 mii ha, din care arabil 180,5 mii ha, cu un număr de exploataţii de 469 din care 29 în producţia vegetală. Această zonă furnizează rezerve adecvate de hrană care acoperă nevoile consumatorilor. Existenţa păşunilor naturale oferă condiţii favorabile de creştere a animalelor după modelul de producţie ecologic.

Galaţi - zonă situată în partea de sud-est cu o suprafaţă agricolă de 358,7 mii ha din care 289,1 mii ha teren arabil, cu un număr de exploatatii de 20808 din care 523 în producţia vegetală. În zonă există condiţii favorabile pentru cultivarea legumelor, viţei de vie, cereale şi livezi.

Arad - situată în partea de vest a ţării cu soluri fertile de tip cernoziom cu o suprafaţă agricolă de 511,6 mii ha din care arabil 348,9 mii ha cu un număr de

exploataţii agricole de 7434 din care 483 în producţia vegetală, şi din punct de vedere economic cu o diversitate dinamică .

Timiş - situată în partea de vest a ţării cu soluri preponderent de tip cernoziom, cu o suprafaţă agricolă de 702,1 mii ha şi cu o suprafaţă arabilă de 533,1 mii ha. Bine organizată în 9124 exploataţii agricole din care 2717 în producţia vegetală. Zonă favorabilă pentru cultivarea cerealelor, plantelor oleaginoase, legume, fructe. Este o zonă bine dezvoltată economic cu posibilităţi reale de furnizare de hrană pentru consumatori.

Călăraşi - zonă situată în sud-estul Câmpiei Române, cu sol predominant cernoziom, extrem de favorabil culturilor agricole. Are o suprafaţă agricolă de 426,8 mii ha cu o suprafaţă arabilă de 416,2 mii ha. Este o zonă bine organizată în 29084 exploataţii din care 28870 exploataţii în producţia vegetală.

11. INDICATORI DE REALIZARE, REZULTAT ŞI DE IMPACT

Monitorizarea şi evaluarea progresului şi performanţei măsurii va fi o prioritate importantă şi va fi îndeplinită, cât mai mult posibil, conform standardelor de raportare relevante ale UE. Aceasta este recunoscută ca informaţie asupra înţelegerii şi impactului acestei măsuri pilot de agromediu care va fi necesară pentru dezvoltarea efectivă a viitorului program naţional de agromediu.

MAPDR va elabora proceduri de monitorizare şi evaluare adecvate şi va selecta organizaţiile competente.

Indicatori de realizare (şi scopurile) - corespunzători obiectivelor operaţionale ale măsurii

Numărul total de proiecte de agromediu

600

din care

Submăsura A: Combaterea şi prevenirea eroziunii solului

250

Submăsura B: Conservarea biodiversităţii prin practici agricole tradiţionale

100

Submăsura C: Agricultură ecologică

250

Suprafaţa totală (ha) acoperită de proiectele de agromediu

19100

Submăsura A: Combaterea şi prevenirea eroziunii solului

7000

Submăsura B: Conservarea biodiversităţii prin practici agricole tradiţionale

3500

Submăsura C: Agricultură ecologică , din care

8600

- Legume

1500

- Fructe

600

- Plante aromatice şi medicinale

300

- Culturi furajere (orz furajer)

2000

- Păşuni naturale

4200

Indicatori de rezultat - corespunzători obiectivelor specifice ale măsurii

Submăsura A: Conservarea solului şi protecţia Împotriva eroziunii

• Ponderea terenului care beneficiază de submăsura de agromediu, ca % din totalul terenului din zonele pilot care este vulnerabil la eroziune.

Submăsura B: Conservarea biodiversităţii prin practici agricole tradiţionale

• Ponderea terenului temporar inundat care beneficiază de submăsura de agromediu, ca % din totalul suprafeţei zonelor pilot optime pentru cultura orezului.

• Ponderea terenului pentru administrarea pajiştilor care beneficiază de submăsura de agromediu, ca % din totalul suprafeţei pajiştilor alpine şi a pajistilor din zonele deluroase din zona pilot.

Submăsura C: Agricultură ecologică

• Creşterea numărului total de fermieri cu producţii certificate ecologic (%)

• Creşterea suprafeţei de teren cultivat după modelul agriculturii ecologice din total suprafaţă (%)

• Numărul de fermieri care realizează conversia către metodele de producţie ale agriculturii ecologice

Indicatori de impact - corespunzători obiectivelor generale ale măsurii

Se vor stabili indicatori de impact corespunzători şi necesari măsurării pe termen lung a efectelor de mediu şi socio-economice rezultate prin aplicarea măsurii, în limitele resurselor şi expertizei adecvate. Prima schiţă a acestor indicatori este următoarea

Obiectivele generale ale măsurii 3.3

Indicatori

prietenoase cu mediul;

Cum toţi participanţii respectă Buna Practică Agricolă pe întreaga suprafaţă a fermei şi au un contract de administrare, numărul de participanţi la măsură, ca procent din numărul total de fermieri din zona pilot indică suprafaţa implicată ca procent din terenul agricol utilizat în zona

pilot.

nivel administrativ, cât şi la nivelul fermei;

Odată pusă în practică măsura 3.3, se va dezvolta experienţa administrativă şi cea la nivelul fermei. Calitatea Programului Naţional de Agromediu, care este acum în faza de elaborare se va realiza prin indicarea a ceea ce trebuie extins din cele învăţate prin

măsura SAPARD 3.3

Cum Buna Practică Agricolă este o parte a măsurii 3.3, conştientizarea noţiunii de agromediu de către fermieri va spori după implementarea acestei măsuri. Un indicator este numărul fermierilor participanţi în proiect ca procent din numărul total al fermierilor din zona pilot. Alt indicator este diseminarea experienţei participanţilor la măsura 3.3 către alţi fermieri şi acest efect pozitiv va constitui participarea la Programul

National de Agromediu.

• promovarea introducerii şi utilizării continue a practicilor agricole

• dezvoltarea experienţei practice pentru implementarea PAE atât la

• intensificarea conştientizării noţiunii de agromediu de către fermieri;

12. Promovarea Programului

Potenţialii beneficiari vor fi informaţi despre existenţa/condiţiile eligibilităţii prezentei măsuri prin

• Publicitate în mass-media

- Emisiuni TV care prezintă acoperire naţională pentru lansarea măsurii şi furnizarea informaţiilor de interes general pentru potenţialii beneficiari;

- Odată cu începerea derulării măsurii şi a obţinerii unor rezultate cuantificabile, vor fi realizate emisiuni în cadrul cărora vor fi prezentate proiectele de succes;

- În cadrul emisiunilor radio;

- În ziare locale şi reviste de profil ;

• Editarea şi distribuirea Ghidului Solicitantului Măsura 3.3;

• Distribuirea de pliante, broşuri de informare (tip ăBuletin Informativ SAPARD");

• Seminarii locale organizate preponderent în zonele pilot indicate la capitolul 1O

,,Acoperirea geografică";

• Întâlniri cu reprezentanţi ai Agenţiei SAPARD, MAPDR, ANCA şi potenţialii beneficiari.

13. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE

Potenţialul beneficiar trebuie să anexeze cererii de finanţare următoarele documente

• Un plan de agromediu al întregii ferme pe perioada de implementare a proiectului;

• Un angajament asupra respectării obligaţiilor definite prin măsura de agromediu timp de 5 ani;

• Documente justificative de ţinere a registrelor de fermă şi pregătirea contabilităţii fermei;

• Copie după titlul de proprietate al terenului, contractul de arendare, contractul de concesiune, sau alt document care să certifice dreptul de utilizare a terenului conform legislaţiei în vigoare;

• Planuri sau schiţe cadastrale ale întregii suprafeţe agricole pe care o administrează, nu numai pentru suprafaţa pentru care s-a solicitat sprijin financiar prin această măsură. Dacă cererea este aprobată, beneficiarul acestei măsuri trebuie să îndeplinească standardele verificabile ale Bunei Practici Agricole (Anexa nr. 3) pe întreaga suprafaţă agricolă pe care o administrează. Acest plan sau schiţă cadastrală se eliberează de către primăria locală şi se aprobă de către Oficiul judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară;

• Responsabilul legal şi/sau tehnic al proiectului trebuie să dovedească experienţă profesională în domeniu prin copie a diplomei de studii, sau a unui document care să certifice o experienţă de cel puţin 3 ani în domeniu (copie după cartea de muncă) şi/sau un angajament scris, la data depunerii cererii de finanţare, prin care acesta sau unul din angajaţi va urma un curs de instruire în cadrul măsurii

4.1 (îmbunătăţirea pregătirii profesionale), şi îl va absolvi înainte de efectuarea primei plăţi a primei compensatorii;

• Certificate care să ateste faptul că beneficiarul proiectului nu are obligaţii restante către bugetul de stat;

• Declaraţie pe propria răspundere care să ateste că solicitantul nu este finanţat din alte programe pentru proiectul care face obiectul asistentei prin SAPARD;

• Cazierul judiciar onest al responsabilului de proiect;

• Angajament scris prin care beneficiarul acceptă controlul asupra proiectului la cererea organismelor autorizate. Pentru submăsura C: ,,Agricultură ecologică" -

a) Fişa de înregistrare a producătorului ca producător în agricultura ecologică aprobată de DADR şi avizat de MAPDR şi b) Contractul încheiat între producătorul din agricultura ecologică şi un organism de inspecţie şi certificare acreditat de MAPDR; c) Certificatul de produs ecologic emis de un organism de control acreditat de MAPDR (pentru producătorii certificaţi).

• Angajamentul scris al beneficiarului ca va organiza întâlniri în cadrul fermei (ferma demonstrativă) pentru alţi producători agricoli interesaţi de proiect pentru diseminarea informaţiilor rezultatelor proiectului.

14. CONDITII DE FINANTARE

Participarea' fermierilor la'măsura de agromediu va fi voluntară, dar odată acceptaţi

ei vor semna un angajament pentru o perioadă de 5 ani. Plăţile vor fi acordate numai acelor beneficiari care realizează activitătile în termen, conform contractului

de agromediu. '

Agenţia SAPARD va implementa un sistem efectiv de control pentru măsura de agromediu cu următoarele obiective: a) asigurarea că prin măsură se îndeplinesc principalele obiective ale acesteia; b) prevenirea fraudei sau a unor plăţi mai mari decât cele prevăzute; c) asigurarea respectării regulamentelor naţionale şi ale UE privind utilizarea co-finanţării SAPARD; d) furnizarea datelor pentru monitorizare şi implementarea submăsurilor pilot la nivelul fermei.

În conformitate cu procedurile UE, pentru măsura de agromediu, se vor aplica două tipuri de controale: controale administrative şi controale în teren. Controlul administrativ va cuprinde o verificare completă a tuturor documentelor prezentate de către beneficiar înainte de efectuarea plăţii.

Scopul verificării pe teren este de a controla toate prevederile contractului, care pot fi verificate în timpul inspecţiei, inclusiv respectarea standardelor verificabile ale Bunei Practici Agricole.

Sancţiuni şi penalizări

Dacă se constată că beneficiarul nu îşi îndeplineşte obligaţiile contractuale, Agenţia SAPARD este îndreptăţită să: a) reducă valoarea iniţială a cererii de plată anuală; b) revendicarea rambursării plăţilor deja făcute. Valoarea diminuării plăţii şi/sau rambursării va fi stabilită în funcţie de gradul de neîndeplinire a contractului. MAPRD şi Agenţia SAPARD vor defini cel mai adecvat sistem de penalizare.

Conform legislaţiei naţionale în vigoare la fiecare rambursare solicitată de la fermieri se va aplica dobândă.

Forţa Majoră

Restituirea finanţării nu se va efectua în următoarele cazuri de forţă majoră

• Moartea proprietarului;

• Incapacitate de lucru a proprietarului pe o perioadă îndelungată;

• Exproprierea unei părţi semnificative a exploataţiei, în măsura în care aceasta nu a putut fi previzionată în momentul depunerii cererii;

• Calamităţi naturale grave care afectează semnificativ suprafaţa agricolă a exploataţiei;

• Distrugerea accidentală a clădirilor zootehnice din exploataţie.

Cazurile de forţă majoră vor fi notificate în scris autorităţii competente împreună cu documentele relevante pentru edificarea acesteia, în termen de 1O zile lucrătoare de la data producerii evenimentului.

15. AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE

• Agenţia SAPARD care reprezintă în România Autoritatea de Implementare prin Serviciile tehnice delegate ale

- Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale împreună cu organismele de inspecţie şi certificare acreditate de către MAPDR

- Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă.

LOCALIZAREA ZONELE PILOT -Submăsura A

oentru imolementarea măsurii 3.3

112

Anexa nr. 1a

CJ Zone pilot pentru

sub-măsura conservarea solului şi protecţia împotriva eroziunii solului

Criteriul de selectare al celor 7 judeţe l-a constituit indicele eroziunii de suprafaţă

LOCALIZAREA ZONELE PILOT - Submăsura B

Conservarea biodiversităţii prin metode agricole tradiţionale

Anexa nr. 1b

Principala sursă de apă pentru amenajările de orezării este Dunărea, pentru judeţele Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, Constanţa, Teleorman iar pentru unele judeţe, pe anumite suprafeţe, şi râurile interioare : Jiul în Dolj, Oltul în Olt şi Teleorman.

113

Zone pilot pt. cultivarea orezului

Zona pilot pentru conservarea păşunilor şi f'aneţelor montane şi a pajiştilor din zonele deluroase

Parcul Naţional Retezat-zona pilot selectată pentru acţiunea B2. Parcul Naţional Retezat este delimitat în 3 zone funcţionale: zona cu protecţie strictă; zona cu protecţie specială şi zona tampon. S-a selectat zona tampon ca zona pilot, în care sunt permise activităţi economice, inclusiv activităţi agricole tradiţionale desfăşurate de către proprietarii terenurilor.

Zona propusa pentru Natura 2000 din SE Transilvanei are o suprafaţă de 95000 ha, incluzând 1O comune şi 30 sate mici. Aproximativ 18% din suprafaţa zonei este reprezentată de pajişti, 20% f'aneaţă, 38% pădure, 25% teren arabil. Studiile ştiinţifice realizate în această zonă au aratat că aceasta intruneşte criteriile de zonă cu înaltă valoare naturală, având o bogată valoare floristică şi de faună, incluzând multe specii internaţionale ameninţate cu dispariţia, inclusiv habitate pentru specii de flora şi faună menţionate în Directiva Habitate, Anexele II, II* si IV,

LOCALIZAREA ZONELE PILOT - Submăsura C

Agricultură ecologică

114

Anexa nr. 1c

O,.

Agricultură ecologică

Criteriile de selecţie a zonelor pilot

- nr. hectare acoperite de agricultura ecologică;

- nr. de producători

certificaţi din zonele selectate

Anexa nr. 2

la fişa tehnică pentru măsura 3.3

BUNE PRACTICI AGRICOLE

Toţi fermierii care primesc sprijin în baza măsurii 3.3 trebuie să îndeplinească standardele verificabile ale bunelor practici agricole pe durata proiectului lor de agromediu. Aceste standarde trebuie să fie îndeplinite pe toată suprafaţa agricolă administrată de către deţinătorul proiectului.

Sprijinul de agromediu va compensa numai fermierii care aplică măsurile pentru trecerea dincolo de bunele practici agricole. Aceasta este asigurată, deoarece, cerinţele fiecărei submăsuri, implică mai mult decât oricare dintre activităţile identificate ale bunei practici agricole .

În cadrul legislaţiei Uniunii Europene "buna practică agricolă" este definită în baza art.23(2) din Regulamentul (CE) nr. 1257/1999 ca "standard de fermă pe care un fermier rezonabil trebuie să-l îndeplinească în regiunea menţionată". În România, standardul minim al bunei practici agricole este interpretat în conformitate cu legislaţia de mediu legată de activităţile agricole, respectiv conform Ordinului comun al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1182/1270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, emis potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, cu modificările ulterioare.

Codul bunelor practici agricole este o publicaţie cu caracter consultativ care are ca scop recomandarea celor mai folositoare practici, măsuri şi metode care să fie utilizate de către fiecare fermier astfel încât să protejeze mediul. Prevederile specifice ale Codul bunelor practici agricole vor deveni obligatorii pentru fermieri din zonele desemnate ca fiind cu conţinut ridicat de nitraţi ca urmare a implementării Directivei CE Nitraţi 91/776 privind protecţia apelor împotriva poluării cauzate de nitraţii din sursele agricole.

Buna practica agricolă este un concept nou care se aplică în România şi este esenţial să se asigure ca standardele verificabile propuse să fie a) relevante pentru actualele probleme de mediu; b) clare şi practice pentru fermieri pentru a le adopta în actualul context agronomic şi socio-economic, şi c) uşor de controlat. Implementarea programelor pilot de agromediu prin măsura 3.3 furnizează o oportunitate importantă pentru a testa care dintre standardele de bună practică se potrivesc României şi, care pot fi cel mai clar definite şi uşor de controlat la nivelul fermei.

Au fost identificate 4 domenii pentru bunele practici agricole care au derivat din legislaţia de agromediu specifică, referitoare la activităţile fermierilor din România şi anume

• Protecţia apei;

• Protectia solului;

• Protecţ'ia plantelor;

• Conservarea biodiversităţii.

Deşi nu există un act normativ special pentru protecţia solului, prevederile legale cu privire la aceasta se găsesc în Legea nr. 18/1991 - Legea Fondului funciar, articolele 53-88 şi în Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr.195/2005 privind protecţia mediului - Capitolul XI Protecţia solului, subsolului şi a ecosistemelor terestre, art.65-69. De asemenea, în Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr.195/2005 privind protecţia mediului sunt stipulate prevederi legale şi pentru conservarea biodiversitătii.

Obligaţiile legate de ' îndeplinirea acestor standarde de bune practici agricole

verificabile vor fi explicate clar în ghidul de informaţii/materiale, furnizat fermierilor. Ghidul asupra îndeplinirii bunelor practici agricole va fi, de asemenea, inclus în instruirea fermierilor care primesc sprijin pentru agromediu sub formă de plăţi.

Autoritătile de Supraveghere şi Control

În funcţie de competenţa lor, la controlul standardelor verificabile ale Bunelor practici agricole vor participa următoarele autorităţi de supraveghere

-Agenţia SAPARD;

- Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală judeţene;

- Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului;

- Agenţiile de protecţie a Mediului judeţene;

- Inspectoratele de protecţie a plantelor;

- Agenţia Naţională Veterinară şi Siguranţa Alimentelor;

- Administraţia parcului Retezat

Standarde verificabile

PROTECŢIA APEI

Legislaţie

• Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare

• Hotărârea Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de Acţiune pentru protecţia apei împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, cu modificările şi completările ulterioare

• Legislaţia naţională privind protecţia apelor faţă de poluanţii agricoli va fi armonizată printre altele cu următoarele acte ale UE

• Directiva 2000/60/EC a Parlamentului European şi a Consiliului, care stabileşte un cadru legal pentru acţiunile Comunităţii în domeniul politicii apei

• Directiva Consiliului 91/676/EEC privitoare la protecţia apei împotriva poluării cauzate de către nitraţii din sursele agricole

• Directiva Consiliului 76/464/EEC privitoare la poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase vărsate în mediul acvatic al

Comunitătii

Standarde verificabile

1)Fermierii trebuie să ţină un registru pentru înregistrarea tuturor aplicărilor de fertilizanţi, pesticide şi gunoi de grajd (inclusiv sedimentele din ape reziduale) în fermă.

Metode de verificare: inspecţie în teren şi comparare cu alte ferme (ex. achiziţionarea de pesticide şi îngrăşăminte)

2)Se interzice fermierilor aplicarea cantităţilor mai mari de 170 kg N/ha/an, sub formă de gunoi de grajd pe terenurile cultivate (li se vor oferii fermierilor tabelele de conversie necesare pentru calcularea conţinutul de nitraţi al gunoiului de grajd produs în fermă).

Metode de verificare: verificarea la locul de productie şi verificarea

registrelor câmpului.

3) Se interzice fermierilor aplicarea fertilizanţilor, pesticidelor sau sedimente din ape reziduale tratate (noroi din canalizare) într-o zonă de protecţie a apei. Sedimentele din apele reziduale netratate (nămol) este interzis a se utiliza pe toate terenurile agricole.

Metode de verificare: verificarea registrelor câmpului, verificarea erenurilor agricole la faţa locului în zonele de protecţie a apelor.

4) Se interzice fermierilor construirea unui nou depozit sau stocare de gunoi de grajd într-o zonă de protecţie a apei.

Metode de verificare: verificarea la faţa locului a terenurilor agricole din izonele cu ape protejate.

PROTECŢIA SOLULUI

Legislaţie

• Legea nr. 18/1991 - Legea fondului funciar (art. 53-88)

• Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr.195/2005 privind protecţia mediului (Capitolul XI Protecţia solului, subsolului şi a ecosistemelor terestre, art.65-69).

• Legislaţia naţională privitoare la protecţia resurselor agricole ale solului se va armoniza, printre altele, şi cu următorul act european

• Directiva Consiliului 86/278/EC privitoare la protecţia mediului,

şi în mod deosebit a solului, atunci când se folosesc nămolurile de canalizare în agricultură.

Standarde verificabile

5) Fermierilor li se interzice utilizarea terenului agricol în scopuri non agricole fără autorizaţie din partea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR)

Metode de verificare: verificări la locul de desfăşurare a activităţii agricole şi dubla verificare cu MAPDR

6) Fermierii trebuie să raporteze orice problemă de poluare care afectează calitatea solului la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) prin Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală judeţene

Metode de verificare: se poate verifica prin compararea registrelor fermei de către MAPDR

7) Fermierii nu au voie să utilizeze sedimentele apelor reziduale netratate (nămol de canalizare) pe nici un teren agricol.

Metode de verificare: la fata locului

8) Fermierilor li se interz'ice degradarea terenurilor şi culturilor prin

depozitarea de materiale sau deşeuri

Metode de verificare: La faţa locului

9) Fermierii ar trebui să evite să producă daune solului sau să îl suprapăşuneze prin limitarea numărului de animale păşunate la un număr adecvat pentru specia de animal, suprafaţa de pământ şi

calitatea păşunilor. Se va stabili o rată minimă de animale pe ha

pentru taurine şi ovine/caprine. Rata de animale pe ha este de 0.3 -

0.5 UVM/ha, iar pentru oi şi capre este de 2 - 3.5 capete /ha pentru păşunile alpine.

Metode de verificare: la faţa locului sau comparare a registrelor fermei şi terenurilor

1O) Pe terenurile în pantă cu unghiul de înclinaţie mai mare de 8%, aratul sau alte lucrări trebuie să fie orientate în direcţia generală a curbei de nivel.

Metoda de verificare: la faţa locului sau comparare a registrelor fermei şi terenurilor

PROTECŢIA PLANTELOR

Legislaţie

• Ordonanţa Guvernului nr. 4/1995 privind producerea, comercializarea şi utilizarea produselor fito-sanitare pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor în agricultură şi silvicultură, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 85/1995

• Legislaţia naţională legată de utilizarea pesticidelor agricole va fi armonizată printre altele şi cu următoarele acte europene

• Directiva consiliului 91/414/EEC cu privire la plasarea produselor pentru protecţia plantelor pe piaţă şi strategii tematice asupra

utilizării durabile a pesticidelor.

Standarde verificabile

11) Fermierii trebuie să fie capabili să demonstreze că toate pesticidele din fermă sunt aplicate de către personal autorizat, ţinând cont de toate informaţiile despre buruieni, dăunători şi boli, şi

respectarea condiţiilor specificate pe etichetă.

Metode de verificare la faţa locului şi inspecţia registrelor terenului

12) Fermierii trebuie să utilizeze numai pesticide aprobate pentru buruieni, dăunători şi boli, inclusiv tratamente fito-sanitare. Nu se

permite utilizarea produselor din grupele I şi li de toxicitate.

Metode de verificare: verificare la faţa locului şi inspecţia registrelor

fermei (cumpărarea pesticidelor).

13) Condiţiile tehnice ale echipamentelor pentru protecţia tuturor

culturilor, utilizate de fermieri, trebuie să fie inspectate la fiecare 3 ani.

Metode de verificare: verificare la faţa locului a echipamentului şi

registrelor fermei

CONSERVAREA BIODIVERSITĂTII

Legislaţie

• Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr.195/2005 privind protecţia mediului (Capitolul VIII Conservarea biodiversităţii şi arii naturale

protejate, art. 49-54).

• Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea

462/2001.

• Legea nr. 347/2004 a muntelui

Legislaţia naţională privitoare la conservarea biodiversităţii va fi printre altele armonizată cu următoarele acte ale UE care folosesc ca bază pentru reţeaua NATURA 2000 a statelor membre UE.

• Directiva Consiliului 92/43/EEC privitoare la conservarea habitatelor naturale şi a florei sălbatice şi a faunei

• Directiva Consiliului 79/409/EEC privitoare la conservarea păsărilor sălbatice

Standarde verificabile

14) Fermierii nu trebuie să permită arderea miriştei, stufului, tufărişurilor sau vegetaţiei ierboase, fără autorizaţia autorităţii competente pentru protecţia mediului.

Metoda de verificare: la faţa locului sau compararea când este nevoie de autoritatea respectivă.

15) Fermierii nu trebuie să permită, pe terenul lor, vânătoarea sau colecţia speciilor protejate (plante sau animale).

Metode de verificare: verificarea la fat,a locului

16) Fermierilor li se interzice desfăşurarea acţiunilor care cauzează

daune ămonumentelor naturale" aflate pe terenul lor.

Metode de verificare: verificarea la faţa locului şi evaluarea vizuală de către autoritatea relevantă a ămonumentelor naturale" de pe terenul agricol.

17) Fermierilor le este interzisă folosirea păşunilor montane dintr-o arie naturală protejată, fără avizul administraţiei ariei protejate.

Metode de verificare: verificare la faţa locului şi compararea atunci când este necesar de către autoritatea corespunzătoare.

Anexa nr. 4

la fişa tehnică pentru măsura 3.3

Plătile detaliate pentru măsura 3.3

Observaţii generale privind calcularea plăţilor

• Calcularea plăţilor pentru Măsura SAPARD de Agromediu 3.3 este destinată în general situaţiei specifice din România şi acolo unde este necesar, situaţiei specifice unei regiuni relevante. Comparaţia este făcută între practica de producţie convenţională şi cea de agromediu, ţinând cont de diferenţele de cost şi de venit.

• Nu sunt luate în considerare măsurile (sau o parte din măsuri), care nu sunt în concordanţă cu Bunele practici agricole.

• Acolo unde este cazul, pentru una din submăsuri s-au elaborat două tipuri de plăţi de ex: când situaţia se schimbă pentru primul an sau ceilalţi ani. Această situaţie priveşte agricultura ecologică unde situaţia din primii ani de convesie este total diferită de anii când ferma este certificată.

• Producţiile sunt la nivelul recoltelor din anul 2004 din Raportul anual al MAPDR.

• Costurile prezentelor calculaţii sunt evaluate în preţurile anului 2004, luând în calcul rata inflat,iei.

• Sursa pentru cifrele furnizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din Bucureşti, DADR Constanţa şi MAPDR. Informaţiile de bază utilizate în calculaţiile plăţilor se găsesc la Direcţia de Dezvoltare Rurală din MAPDR.

• Toate calculaţiile de plată se bazează pe informaţiile publicate în Raportul Institutului de Economie Agrară din 2004, disponibile pentru fermieri prin Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală ale MAPDR.

Submasura A: Conservarea solului şi protecţia împotriva eroziunii

A1 Transformarea terenului arabil În pajişti anul 1

Practica conven onală

Metoda conven onală de produc e a porumbului

Practica de agromediu

Transformarea terenului arabil în pajişti (iarbăland)

25% pierdere de produc e, 30% creştere cost forţă de muncă

datorită împrăştierii manuale a îngraşămintelor naturale

Diferenţa de venit între Practica conven onală şi Practica de agromediu

Cost

Venit

Cost

Venit

Actiune

Unităti

Actiune

Unităti

porumb

3.500 kg /ha

(4.200

lei/kq)

14.700 mii lei/ha

Fân

1.700 kg/ha

(3.000 lei/kg)

5100mii lei/ha

-9.600 mii lei/ha

Total diferentă

-9.600 mii lei/ha

Seminţe

pentru porumb

2.400 mii lei/ha

Seminţe pentru iarbă

3.000 mii lei/ha

Fertilizan

pentru porumb

2.097 mii lei/ha

Fertilizatori

organici pentru iarbă

3.000 mii lei/ha

lriga i

Pesticide

pentru porumb

895 mii lei/ha

Pesticide

Lucrări mecanizare

pentru porumb

4.696 mii lei/ha

Lucrări mecanizare

1.454 mii lei/ha

Fartă de

mu că pentru porumb

2.129mii lei/ha

Fartă de

mu că pentru fân (30% mai mult)

3.614mii lei/ha

Toiai costuri

variabile/ha

pentru porumb

12.217 mii

lei/ha

Toiai costuri

variabile /ha pentru fân

11.068 mii

lei/ha

1.149mii lei

Total diferentă costuri variabile

1.149 mii lei/ha

Total diferentă venit

-9.600 mii lei/ha

Primă compensatorie cerută în RO lei în Ro lei

8.451 mii lei/ha

Rata de schimb

39 mii lei/EURO

Rata compensatorie în EURO

217 EURO

Estimări

Potrivit caracteristicilor zonelor pilot selectate (eroziunea solului), preţul fânului este de 3000 lei/kg, mai scăzut decât media din restuI ţarii ( 4000 lei/kg);

Zonele pilot selectate nu sunt caracterizate de irigaţii;

Producţia medie de porumb este de 3500 kg/ha, datorită situării în zonele afectate de eroziune şi a lipsei de irigaţii;

În primul an, când se înfiinţează pajiştile, necesarul de sămânţă pentru iarbă a fost reanalizat (30 kg/ha, 100.000 lei/kg), iar în următorii ani va fi mai redusă deoarece necesarul de sămânţă constă numai în completarea golurilor de iarbă şi întreţinerea pajiştilor (15 kg/ha, 100.000 lei/kg);

Pentru a compensa lipsa de irigaţii, cantitatea de gunoi de grajd a crescut;

Datorită începerii întârziate a producţiei de fân în practicile de agromediu, acesta a scazut cu 25 %, comparativ cu cea obţinută prin metoda convenţională (2267kg/ha);

Împrăştierea manuală a gunoiului de grajd a determinat creşterea cu 30 % a costului privind forţa de muncă, comparativ cu cea folosită prin metoda convenţională (2780 mii lei/ha);

Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din Bucureşti şi MAPDR. Informaţiile de bază utilizate în calculaţiile plăţilor se găsesc la Direcţia Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR.

Practica conven onală

Metoda conven onală de produc e a porumbului

Practica de agromediu

Transformarea terenului arabil în pajişti (anul 2-5)

Produc a de fân este recuperată, seminţele şi fertilizatorii sunt reduşi pentru a mentine cultura

Diferenţa de venit între Practica conven onală şi Practica de agromediu

Cost

Venit

Cost

Venit

Actiune

Unităti

Actiune

Unităti

Porumb

3.500 kg /ha

(4.200

lei/kg)

14.700 mii lei/ha

Fân

2.500 kg/ha

(3.000 Lei/kg)

7.500 mii lei/ha

-7.200 mii lei/ha

Total diferentă

-7.200 mii lei/ha

Seminţe pentru

porumb

2.400 mii lei/ha

Seminte

pentru iarbă

1.500 mii lei/ha

Fertilizan pentru porumb

2.097 mii lei/ha

Fertilizatori organici pentru iarbă

2.000 mii lei/ha

lriga i pentru porumb

lriga i

Pesticide pentru

porumb

895mii lei/ha

Pesticide

Lucrări mecanizare pentru

porumb

4.696 mii lei/ha

Lucrări mecanizare

1.454 mii lei/ha

Forţă de muncă pentru porumb

2.129 mii lei/ha

Forţă de muncă pentru fân (30% mai

mult)

3.614 mii lei/ha

Toiai costuri variabile/ha pentru porumb

12.217mii lei/ha

Total costuri variabile/ha pentru iarbă

8.568 mii lei/ha

3.649 mii lei/ha

Total diferentă de costuri variabile

3.649 mii Lei/ha

Total diferentă de venit

-7.200 mii Lei/ha

Prima compensatorie cerută în RO lei în RO lei

3.551 mii Lei/ha

Rata de schimb

39 mii Lei/EURO

Rata compensatorie în EURO

91 EURO

A1 7iransf,armarea terenuI w•ara I mpa

•,•şt"I anu••2 -5

Estimări

Potrivit caracteristicilor zonelor pilot selectate (eroziunea solului), preţul fânului este de 3000 lei/kg, mai scăzut decât media din restul ţării ( 4000 lei/kg);

Zonele pilot selectate nu sunt caracterizate de irigaţii;

Producţia medie de porumb este de 3500 kg/ha, datorită situării în zonele afectate de eroziune şi a lipsei de irigaţii;

în primul an, când se înfiinţează pajiştile, necesarul de sămânţă pentru iarbă a fost reanalizat (30 kg/ha, 100.000 lei/kg), iar în următorii ani va fi mai redusă deoarece necesarul de sămânţă constă numai în completarea golurilor de iarbă şi întreţinerea pajiştilor ( 15 kg/ha, 100.000 lei/kg);

Pentru a compensa lipsa de irigaţii, cantitatea de gunoi de grajd a crescut;

împrăştierea manuală a gunoiului de grajd a determinat creşterea cu 30 % a costului privind forţa de muncă, comparativ cu cea folosită prin metoda convenţională (2780 mii lei/ha) ;

Reducerea costurilor seminţelor şi fertilizanţilor pentru întreţinerea nivelului pajiştilor;

A2 Amenajarea de benzi Înierbate- anul 1

Practica conventională

Metoda conven 'onală de produc e a porumbului (condi i nefavorabile)

Practica de agromediu

Amenajarea de benzi înierbate (anul 1)

Se înfiinţează benzi înierbate şi iarbă ( costuri mai mari) este semănată pentru acoperire (anti eroziune), nu se folosesc

fertilizanti

Diferenta de venit între Practic conven onală şi Practica de agromediu

Cost

Venit

Cost

Venit

Actiune

Unităti

Actiune

Unităti

porumb (condi i nefavorabile)

2.000 kg /ha

(4.200 lei/ka)

8.400 mii lei/ha

Nu există venit rezultat din înfiintarea benzilor înierbate' pentru controlul eroziunii solului

Total diferentă

-8.400 mii lei/ha

Seminţe pentru porumb

2.400 mii lei/ha

Seminte pentru 'iarbă

4.000 mii lei/ha

Fertilizan pentru

porumb

1.097mii

lei/ha

Fertilizan

lriga i

Pesticide

Lucrări mecanizare pentru porumb

2.600 mii lei/ha

Lucrări mecanizare pentru înfiintarea

benzilor

1.780 mii lei/ha

Forţa de muncă pentru porumb

2.129mii lei/ha

Forţa de muncă pentru

înfiintarea benzilor

3.614mii lei/ha

Total costuri

variabile/ ha porumb

8.226 mii lei/ha

Total costuri variabile/ha

9.394 mii lei/ha

-1.168 mii lei/ha

Total diferentă de costuri variabile

-1.168 mii Lei/ha

Total diferentă de venit

-8.400 mii Lei /ha

Prima compensatorie cerută în RO lei în RO lei

9.568 mii Lei/ha

Rata de schimb

39 mii Lei/EU RO

Rata comoensatorie în EURO

245 EURO

Estimări

Producţia medie pentru porumb este de 2000 kg/ha în condiţii nefavorabile (panta terenului este mai mare de 8 %);

în primul an lucrările constau în înfiinţarea benzilor înierbate. Nu se obţine venit din înfiinţarea benzilor înierbate pentru controlul eroziunii;

Se înfiinţează benzile înierbate (sămânţa pentru iarbă este mai scumpă) este semănată pentru acoperire, dar nu se utilizează fertilizanţi în scopul obţinerii producţiei.

Costul cu forţa de muncă constă în lucrări pentru înfiinţarea benzilor;

A2 Înfiin.tarea benzilor Înierbate (Anii 2-5)

Practica conventională

Metoda conven 'onală de produc e a porumbului (condi i nefavorabile)

Deşi metoda conven onală pentru porumb prevede iriga i, acestea nu se aplică în zonele selectate

practica de agromediu

lnfiinţarea benzilor înierbate pe teren în pantă (anii 2-5) Men nerea benzilor de iarbă; necesarul de sămânţă este redus pentru menţinere

Diferen ta de venit între

Practica conven onală şi Practica de agromediu

Cost

Venit

Cost

Venit

Actiune

Unităti

Actiune

Unităti

porumb

(condi i nefavorabile) 2,000 kg /ha

(4,200 lei/kg)

8,400 mii

lei/ha

Nu există venit rezultat din

înfiintarea benzilor înierbate pentru controlul eroziunii solului

Total

diferentă

-8,400 mii lei/ha

Seminţe

pentru porumb

2,400 mii

lei/ha

Seminţe

pentru iarbă

1,950mii

lei/ha

Fertilizan

pentru porumb

1,097 mii

lei/ha

Fertilizant

organic

lriga i pentru

porumb

lriga i

Pesticide

pentru porumb

Pesticide

Lucrări

mecanizare pentru porumb

2,600 mii

lei/ha

Lucrări

mecanizare pentru mentinerea ben ilor

1,780mii

lei/ha

Forţa de

muncă pentru porumb

2,129mii

lei/ha

Forţa de

muncă pentru mentinerea ben ilor

3,614mii

lei/ha

Total costuri

variabile/ ha porumb

8,226 mii

lei/ha

Total costuri

variabile/ha

7,344 mii

lei/ha

882 mii lei/ha

Total diferentă de costuri variabile

882 mii Lei/ha

Total diferentă de venit

-8,400 mii Lei/ha

Prima compensatorie cerută în RO lei în Ro lei

7,518 mii Lei/ha

Rata de schimb

39 mii Lei/EURO

Rata compensatorie în EURO

193 EURO

Estimări

Producţia medie pentru porumb este de 2000 kg/ha în condiţii nefavorabile (panta terenului este mai mare de 8 %);

începând cu anul 2 lucrările constau în menţinerea benzilor de iarbă, Nu se obţine venit din menţinerea benzilor de iarbă pentru controlul eroziunii;

Costurile cu forţa de muncă constă în lucrări pentru întreţinerea benzilor; Necesarul de sămânţă este redus, doar pentru întreţinere;

Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din Bucureşti şi MAPDR, Informaţiile de bază utilizate în calculaţiile plăţilor se găsesc la Direcţia Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR,

A3. Înfiin.tarea de culturi verzi ascunse pe teren arabil după recoltat

Practica conven onală

ractica de agromediu

lnfiinţarea de cultură verde ascunsă pe teren arabil după recoltat

Diferentă de venit între

Practic conven onală

şi Practica de aqromediu

Cost

Venit

Cost

Venit

Actiune

Unităti

Actiune

Unităti

Nu există venit din

înfiintarea de cultură verde ascu să pe teren arabil după recoltat utilizată pentru controlul eroziunii

Nu există venit din înfiinţarea

de cultură verde ascunsă pe teren arabil după recoltat utilizată pentru controlul eroziunii

Nu există diferenţă de

venit

Total

diferentă

Nu există diferenţă de

venit

Discuire

450mii

lei/ha

lnsămânţare

cultură verde

600mii

lei/ha

Seminte: 25

kg/ha; 160 mii lei/kq

4.000 mii

lei/ha

Total costuri variabile/ ha

Total costuri variabile/ha

5.050 mii lei/ha

Total diferentă de costuri variabile

5.050 mii lei/ha

Total diferentă de venit

O mii lei/ha

Prima compensatorie cerută în RO lei

5.050 mii lei/ha

Rata de schimb

39 mii lei/EURO

Rata compensatorie în EURO

129 EURO

Estimări

Nu există venit din înfiinţarea de cultură verde ascunsă pe teren arabil după recoltat utilizată pentru controlul eroziunii;

Submăsura B: Conservarea biodiversităţii prin practici agricole tradiţionale

B1 Menţinerea unor zone temporar umede prin cultivarea traditionala a orezului

Practica convenţională

Metoda conven onală de produc e a orezului

Practica de agromediu

Metoda ecologică de produc e a orezului (20% pierderi de produc e)

Inundări ( de 8 ori fată de 6 ori în practica conventională)

Diferenţă de venit între Practica conventională şi Practica de agromediu

Costuri

Venit

Costuri

Venit

Actiunea

Unităti

Actiunea

Unităti

Orez

4.800 kg /ha

(13.500 lei/kg)

64.800 mii lei/ha

Orez

3.840 kg/ha

(14.000 Lei/kg)

53.760 mii lei/ha

-11.040 mii lei/ha

Total

diferentă

-11.040 mii lei/ha

Seminţe

6.000 mii lei/ha

Seminţe

6.000 mii lei/ha

Fertilizan

4.140 mii lei/ha

Fertilizanti

(Fertiliza ! verde)

2.500 mii lei/ha

lriga i (6 ori)

14.400 mii lei/ha

lriga i (8 ori)

19.200 mii lei/ha

Protec a plantelor

6.772 mii lei/ha

Protec a plantelor

Lucrări mecanizate

8.745 mii lei/ha

Lucrări mecanizate

8.745 mii lei/ha

Cheltuieli cu Forţa de muncă

2.074 mii lei/ha

Cheltuieli cu Forţa de muncă (30% mai mult)

2.696 mii lei/ha

Total costuri

variabile/ ha orez

42.131 mii

lei/ha

Total

costuri variabile/

ha orez

39.141 mii

lei/ha

2.990 mii lei/ha

Diferentă totală a costurilor variabile

2.990 mii lei/ha

Diferen tă totală de venit

-11.040 mii lei/ha

Prima compensatorie cerută în RO lei

8.050 mii lei/ha

Rata de schimb

39 mii lei/EURO

Rata compensatorie în EURO

206 EURO

Estimări

Producţia medie de orez este de 4800 kg /ha;

Nu se folosesc fertilizanţi chimici şi pesticide astfel că producţia a scăzut cu 20 %; Aplicarea mai multor inundări ( de 8 ori faţă de 6 ori);

Costul cu Forţa de muncă a crescut cu 30 % datorită combaterii manuale a buruienilor şi algelor;

B2 ConseNarea păşunilor şi fâneţelor alpine

Practica conventională

Metoda conven 'onală de produc e pentru pajişti naturale

Practica de agromediu

Metoda ecologică de produc e pentru pajişti naturale (25 % pierderi de produc e; 25 % preţ mai redus; 39% creştere cost fartă de muncă)

Diferentă de venit între Practica conven onală şi Practica de agromediu

Costuri

Venit

Costuri

Venit

Actiunea

Unităti

Actiunea

Unităti

Fân

2,500 kg /ha

(4,000

lei/kg)

10,000 mii lei/ha

Fan 1,875kglha 3,OOO lei/kg)

5,625 mii lei/ha

-4,375 mii lei/ha

Total diferentă

-4,375 mii lei/ha

Seminte pentru 'iarbă

Seminţe pentru

iarbă

800 mii lei/ha

Fertilizanti pentru iarbă

2,653 mii lei/ha

Fertilizant organic

lriga i pentru iarbă

lriga i

Protectia

plantel r pentru iarbă

Protectia plantel r

Lucrări mecanizate

pentru iarbă

1,454 mii lei/ha

Lucrări mecanizate

pentru fan

1,454 mii lei/ha

Cheltuieli cu

Forţa de muncă pentru iarbă

3,013 mii

lei/ha

Cheltuieli

cu Forţa de muncă pentru fân (20 % mai

mult)

4,188mii

lei/ha

Total costuri variabile/ ha iarbă

7,120 mii lei/ha

Total costuri variabile

/ha

6,439 mii lei/ha

681 mii lei/ha

Diferentă totală a costurilor variabile

681 mii lei/ha

Diferentă totală de venit

-4,375 mii lei/ha

Prima comoensatorie cerută în RO lei

3,694 mii lei/ha

Rata de schimb

39 mii lei/EURO

Rata compensatorie în EURO

95 EURO

Estimări

Producţia medie pentru paşuni alpine naturale este de 2500 kg/ha;

Scăderea de producţie de 25 % datorită lipsei de utilizare a fertilizanţilor chimici;

Creşterea costului cu Forţa de muncă cu 39 % datorită efectuării unui număr mai mare de operaţiuni specifice (împrăştierea manuală a gunoiului de grajd, nivelări, manipularea fânului pentru uscare naturală, încărcare, transport cu mijloace specifice zonei montane);

Preţ mai scăzut cu 25 % datorită unei valori nutritive mai reduse;

Submasura C: Agricultura ecologică

C1 Legume ecologice - perioada de conversie

Practica conventională

Metoda convenională de producere a legumelor

Practica de agromediu

Metoda ecologică de producere a legumelor (10% pierderi de productie; pre! normal; 20% Farta de muncă în plus)

Diferentă de venit între Practic conventională

şi Practica de agromediu

Costuri

Venit

Costuri

Venit

Actiunea

Unităti

Actiunea

Unităti

Roşii (0,3

ha) 30.000

kg/ha (6.000

lei/kg)

54.000 mii lei/ha

Roşii (0.3 ha)

27.000 kg /ha

(6.000 Lei/kg)

48.600 mii lei/ha

-5.400 mii lei/ha

Ardei gras (0.2 ha)

25.000

kg/ha (10.000

Lei/kg)

50.000 mii lei/ha

Ardei gras (0.2 ha)

22.500 kg /ha

(10.000

Lei/kg)

45.000 mii lei/ha

-5.000 mii lei/ha

Castrave (0.2 ha)

30.000

kg/ha (6.000

Lei/kg)

36.000 mii lei/ha

Castrave (0.2 ha)

27.000 kg/ha

(6.000 Lei/kg)

32.400 mii lei/ha

-3.600 mii lei/ha

Cartofi (0.3 ha)

25.000

kg/ha (7.200

lei/kg)

54.000 mii lei/ha

Cartofi (0.1 ha)

22.500 kg/ha

(7.200 lei/kg)

16.200 mii lei/ha

-37.800 mii lei/ha

Furaje leguminoase ecologice (0.2 ha)

15.000 kg/ha

(3500 lei/kg)

10.500 mii lei/ha

+10.500 mii lei/ha

Total

diferentă

-41.300 mii lei/ha

Seminţe pentru Roşii

97.000 mii lei/ha

Seminţe

pentru Roşii

97.000 mii lei/ha

Fertilizanti pentru R şii

4.190 mii lei/ha

Fertilizan

lriga i pentru Roşii

2.500 mii lei/ha

lriga i

2.500 mii lei/ha

Protectia plantel r

pentru Roşii

12.805 mii lei/ha

Protectia plantel r

Lucrări

mecanizate pentru Roşii

13.719mii lei/ha

Lucrări mecanizate

13.719 mii lei/ha

Cheltuieli cu Forţa de muncă pentru Roşii

43.459 mii lei/ha

Cheltuieli cu Forţa de muncă pentru

Roşii (20% mai mult)

52.151 Mii

lei/ha

Toiai costuri variabile pentru 0.30 ha Roşii

173.673

mii lei/ha x

0.3 ha=

52.102 mii

lei

Total costuri variabile pentru 0.30

ha Roşii

165.370 mii

lei/ha x 0.3

ha= 49.611

mii lei

2.491 mii lei/ha

Seminţe pentru Ardei gras

132.000

mii lei/ha

Seminţe pentru Ardei gras

132.000 mii lei/ha

Fertilizanti pentru Ardei

gras

4.190 mii lei/ha

Fertilizan pentru

Ardei gras

lriga i pentru

Ardei gras

2.500 mii

lei/ha

lriga i

pentru Ardei gras

2.500 mii

lei/ha

Protectia plantel r pentru Ardei gras

4.805 mii lei/ha

Protectia plantel r pentru Ardei gras

Lucrări

mecanizate

pentru Ardei

13.773 mii

lei/ha

Lucrări

mecanizate

pentru

13.773 mii

lei/ha

gras

Ardei gras

Cheltuieli cu Forţa de muncă pentru Ardei gras

31.515 mii lei/ha

Cheltuieli cu Forţa de muncă pentru Ardei gras

(20 % mai mult)

37818 mii lei/ha

Toiai costuri variabile pentru 0.2 ha Ardei gras

188.783

mii lei/ha x

0.2 ha=

37.757 mii lei

Total costuri variabile pentru produc a

de 0.2 ha Ardei gras

186091 mii

lei/ha x 0.2

ha= 37218

mii lei

539 mii lei/ha

Seminţe pentru

Castraveti

60.000 mii lei/ha

Seminţe pentru

Castraveti

60.000 mii lei/ha

Fertilizan pentru Castraveti

3.694 mii lei/ha

Fertilizan pentru Castraveti

Irigai pentru Castrave

2.500 mii lei/ha

lriga i pentru Castraveti

2.500 mii lei/ha

Protec a plantelor pentru

Castraveti

9.270 mii lei/ha

Protec a plantelor pentru

Castraveti

Lucrări mecanizate pentru

Castraveti

13.803 mii lei/ha

Lucrări mecanizate pentru

Castraveti

13.803

mii lei/ha

Cheltuieli cu Forţa de muncă pentru Castrave

25.438 mii lei/ha

Cheltuieli cu Forţa de muncă pentru Castrave

(20 % mai mult)

30.525 mii lei/ha

Total costuri variabile pentru 0.2 ha Castrave

114.705

mii lei/ha x

0.2 ha=

22.941 mii lei

Total costuri variabile pentru 0.2

ha Castraveti

106.828 mii

lei/ha x 0.2

ha= 21.366

mii lei

1.575 mii lei/ha

Seminte pentru·Cartofi

75.600 mii lei/ha

Seminţe

pentru Cartofi

75.600 mii lei/ha

Fertilizan pentru Cartofi

4.439 mii lei/ha

Fertilizan

pentru Cartofi

Irigai pentru Cartofi

3.000 mii lei/ha

lriga i pentru Cartofi

3.000 mii lei/ha

Protectia plantel r pentru Cartofi

15.368 mii lei/ha

Protectia plantel r pentru

Cartofi

Lucrări mecanizate pentru Cartofi

Lucrări mecanizate pentru

Cartofi

11.688 mii lei/ha

Cheltuieli cu Forţa de muncă pentru Cartofi

8.650 mii lei/ha

Cheltuieli cu Forţa de muncă pentru Cartofi

(20 % mai mult)

10.380 mii lei/ha

Toiai costuri variabile pentru 0.3 ha Cartofi

118.745

mii lei/ha x

0.3 ha=

35.626 mii lei

Total costuri variabile

pentru 0.3 ha Cartofi

100.668 mii

lei/ha x 0.1

ha= 10.067

mii lei

25.559 mii lei/ha

Seminţe pentru furaje leguminoase

1.802 mii lei/ha

Seminţe pentru furaje

ecologice

1.802 mii lei/ha

Fertilizanti pentru fu aje

Fertilizan pentru

leguminoase

furaje

ecoloaice

lriga i pentru furaje leguminoase

lriga i pentru furaje

ecologice

Protectia

plantel r pentru furaje leguminoase

Protectia

plantel r pentru

furaje ecologice

Lucrări mecanizate pentru furaje leguminoase

6.688 mii lei/ha

Lucrări mecanizate pentru

furaje ecologice

6.688 mii lei/ha

Cheltuieli cu Forţa de muncă pentru furaje leguminoase

33mii lei/ha

Cheltuieli cu Forţa de muncă pentru furaje ecologice

(20% mai mult)

40 mii lei/ha

Total costuri variabile pentru O ha furaje leguminoase*

6.688 mii lei/ha pentru O ha= O mii lei')

Total costuri variabile pentru 0.2 ha furaje

ecologice

8.530 mii

lei/ha x 0.2

ha= 1.706

mii lei

-1.706 mii lei/ha

Diferentă totală a costurilor variabile

28.458 mii lei/ha

Diferentă totală de venit

-41.300 mii lei/ha

Prima compensatorie cerută în RO lei

12.842 mii lei/ha

Rata de schimb

39 mii lei/EURO

Rata compensatorie în EURO

329 EURO

* Costul pentru furaJele leguminoase din practica conven onală a fost 1nd1cat doar pentru compararea cu costul de producţie din metoda de agromediu

Estimări

Perioada de conversie pentru legume este de 2 ani

Producţia medie pentru roşii este de 30000 kg/ha; pentru ardei gras 25000 kg/ha; castraveţi 30000 kg/ha; cartofi 25000 kg/ha şi furaje leguminoase 20000 kg/ha;

Producţia a scăzut cu 20 % datorită neutilizării fertilizanţilor chimici în procesul de producţie; Costul cu Forţa de muncă a crescut cu 20 % datorită combaterii manuale a buruienilor;

Seminţe

pentru Ardei gras

132.000

mii lei/ha

Seminţe

pentru Ardei gras

132.000 mii lei/ha

Fertilizanti pentru Ardei

aras

4.190mii lei/ha

Fertilizan pentru

Ardei aras

Irigai pentru Ardei gras

2.500 mii lei/ha

lriga i pentru

Ardei gras

2.500 mii lei/ha

Protec a plantelor pentru Ardei

gras

4.805 mii lei/ha

Protec a plantelor pentru

Ardei gras

Lucrări mecanizate pentru Ardei

gras

13.773 mii lei/ha

Lucrări mecanizate pentru

Ardei gras

13.773 mii lei/ha

Cheltuieli cu Forta de muncă pentru Ardei gras

31.515 mii lei/ha

Cheltuieli cu Forţa de muncă pentru Ardei gras (20 % mai

mult)

37.818 mii lei/ha

Total costuri variabile pentru 0.2 ha Ardei gras

188.783

mii lei/ha x

0.2 ha=

37.757 mii lei

Total costuri variabile pentru produc a de 0.2 ha

Ardei gras

186.091 mii

lei/ha x 0.2

ha= 37.218

mii lei

539 mii lei/ha

Seminţe pentru

Castraveti

60.000 mii lei/ha

Seminţe pentru

Castraveti

60.000 mii lei/ha

Fertilizan

pentru Castraveti

3.694 mii lei/ha

Fertilizan

pentru Castraveti

Irigai pentru Castrave

2.500 mii lei/ha

lriga i

pentru Castraveti

2.500 mii lei/ha

Protectia plantel r

pentru Castraveti

9.270 mii lei/ha

Protectia plantel r

pentru Castraveti

Lucrări mecanizate pentru

Castraveti

13.803 mii lei/ha

Lucrări mecanizate pentru

Castraveti

13.803

mii lei/ha

Cheltuieli cu Forţa de muncă pentru Castrave

25.438 mii lei/ha

Cheltuieli cu Forţa de muncă pentru Castrave (20 % mai

mult)

30.525 mii lei/ha

Total costuri

variabile pentru 0.2 ha Castrave

114.705

mii lei/ha x

0.2 ha=

22.941 mii lei

Total

costuri variabile pentru 0.2 ha

Castraveti

106.828 mii

lei/ha x 0.2

ha= 21.366

mii lei

1.575 mii lei/ha

Seminte pentru·Cartofi

75.600 mii lei/ha

Seminţe pentru

Cartofi

75.600 mii lei/ha

Fertilizan pentru Cartofi

4.439 mii lei/ha

Fertilizan pentru

Cartofi

Irigai pentru Cartofi

3.000 mii lei/ha

lriga i pentru

Cartofi

3.000 mii lei/ha

Protectia plantel r pentru Cartofi

15.368 mii lei/ha

Protectia plantel r pentru

Cartofi

Lucrări mecanizate pentru Cartofi

11.688 mii lei/ha

Lucrări mecanizate

pentru Cartofi

11.688 mii lei/ha

Cheltuieli cu Forta de

mu că pentru Cartofi

8.650 mii lei/ha

Cheltuieli cu Forţa de muncă pentru Cartofi (20

%mai mult)

10.380 mii lei/ha

Toiai costuri variabile pentru 0.3 ha Cartofi

118.745

mii lei/ha x

0.3 ha=

35.624 mii lei

Total costuri variabile pentru 0.3

ha Cartofi

100.668 mii

lei/ha x 0.1

ha= 10.067

mii lei

25.557 mii lei/ha

Seminte

pentru furaje leguminoase

1.802 mii lei/ha

Seminţe pentru furaje

ecologice

1.802 mii lei/ha

Fertilizan pentru furaje leguminoase

Fertilizan pentru

furaje ecologice

lriga i pentru furaje leguminoase

lriga i pentru furaje

ecologice

Protec a plantelor pentru furaje leguminoase

Protec a plantelor pentru furaje

ecologice

Lucrări mecanizate pentru furaje leguminoase

6.688 mii lei/ha

Lucrări mecanizate pentru

furaje ecologice

6.688 mii lei/ha

Cheltuieli cu Forta de

mu că pentru furaje leguminoase

33mii lei/ha

Cheltuieli cu Forţa de muncă pentru furaje ecologice

(20 % mai mult)

40 mii lei/ha

Total costuri variabile pentru O ha furaje leguminoase'

6.688 mii lei/ha

pentru O ha= O mii lei')

Total costuri variabile pentru 0.2

ha furaje ecoloaice

8.530 mii

lei/ha x 0.2

ha= 1.706

mii lei

-1.706 mii lei/ha

Diferentă totală a costurilor variabile

28.456 mii lei/ha

Diferentă totală de venit

-39.100 mii lei/ha

Prima compensatorie cerută în RO lei

10.644 mii lei/ha

Rata de schimb

39 mii lei/EURO

Rata compensatorie în EURO

273 EURO

*) Costurile din metoda conven onală pentru furaje leguminoase au fost indicate numai pentru compararea cu costurile pentru produc a ecologică

Estimări

Producţia medie pentru roşii este de 30000 kg/ha; pentru ardei gras 25000 kg/ha; castraveţi 30000 kg/ha; cartofi 25000 kg/ha şi furaje leguminoase 20000 kg/ha;

Producţia a scăzut cu 20 % datorită neutilizării fertilizanţilor chimici în procesul de producţie;

Preţul pentru roşii este mai mare cu 15 %; iar pentru cartofi, castraveţi, ardei şi furaje ecologice preţul a rămas la acelaşi nivel;

Costul cu Forţa de muncă a crescut cu 20 % datorită combaterii manuale a buruienilor;

C2 Fructe ecologice- perioada de conversie

Practica conventională

Metoda conven 'onală de produc e a fructelor (mere)

Practica de agromediu

Metoda ecologică de producere a fructelor (mere) în conversie (20% pierderi de produc e; preţ normal; 20% Forţa

de muncă în plus)

Diferentă de venit între Practic conventională şi Practica de agromediu

Costuri

Venit

Costuri

Venit

Actiunea

Unităti

Actiunea

Unităti

Mere

15.000 kg/ha

(9000 Lei/kq)

135.000

mii lei/ha

Mere

12000 kg/ha

(9000 Lei/kq)

108.000

mii lei/ha

-27.000 mii lei/ha

Total diferentă

-27.000 mii lei/ha

Seminte

Fertilizan

2.633 mii lei/ha

Fertilizan

lriga i

Protectia plantel r

14.276 mii lei/ha

Protectia plantel r

Lucrări mecanizate

11.723 mii lei/ha

Lucrări mecanizate

11.723 mii lei/ha

Cheltuieli cu Forţa de muncă

11.878 mii lei/ha

Cheltuieli cu Forţa de muncă

(20% mai mult)

14.254 mii lei/ha

Total costuri variabile/ ha mere

40.510 mii lei/ha

Total costuri variabile

/ha mere

25.977 mii lei/ha

14.533 mii lei/ha

Diferentă totală a costurilor variabile

14.533 mii lei/ha

Diferentă totală de venit

-27.000 mii lei/ha

Prima compensatorie cerută în RO lei

12.467 mii leiha

Rata de schimb

39 mii lei/EURO

Rata compensatorie în EURO

320 EURO

Estimări

Perioda de conversie pentru fructe este de 3 ani; Producţia medie pentru mere este de 15000 kg/ha;

Scăderea producţiei cu 20 % faţă de metoda convenţională se datorează neutilizării fertilizanţilor chimici şi a pesticidelor;

Pentru mere s-a luat în calcul nivelul unui preţ normal;

Creşterea costului cu Forţa de muncă cu 20 % datorita împrăştierii manuale a gunoiului de grajd;

C2 Fructe ecologice- perioada certificată

Practica conventională

Metoda conven 'onală de produc e a fructelor (mere)

Practica de agromediu

Produc a ecologică de fructe (mere) certificat (20% pierderi

de produc e; 5% preţ mai mare, 20% Forţa de muncă în plus)

Diferentă de venit între Practic conven onală şi Practica de agromediu

Costuri

Venit

Costuri

Venit

Actiunea

Unităti

Actiunea

Unităti

Mere

15,000 kg/ha

(9,000 Lei/kg)

135,000

mii lei/ha

Mere

12,000 kg/ha

(9,450 Lei/kg)

113,400

mii lei/ha

-21,600 mii lei/ha

Total diferentă

-21,600 mii lei/ha

Seminte

Fertilizan

2,633 Mii

lei/ha

Fertilizan

lriga i

Protectia plantel r

14,276 Mii

lei/ha

Protectia plantel r

Lucrări mecanizate

11,723 Mii

lei/ha

Lucrări mecanizate

1U23Mii

lei/ha

Cheltuieli cu Forţa de muncă

11.878 Mii

lei/ha

Cheltuieli cu Forţa de muncă

(20% mai mult)

14,253 Mii

lei/ha

Toiai costuri variabile/ ha mere

40,510 Mii

lei/ha

Total costuri variabile

/ha mere

25,976 Mii

lei/ha

14,534 mii lei/ha

Diferentă totală a costurilor variabile

14,534 mii lei/ha

Diferentă totală de venit

-21,600 mii lei/ha

Prima compensatorie ceruta în RO lei

7,066 mii leiha

Rata de schimb

39 mii lei/EURO

Rata compensatorie în EURO

181 EURO

Estimări

Producţia medie pentru mere este de 15000 kg/ha;

Scăderea producţiei cu 20 % faţă de metoda convenţională se datorează neutilizării fertilizanţilor chimici şi a pesticidelor;

Preţul a crescut cu 5 %;

Creşterea costului cu Forţa de muncă cu 20 % datorită împrăştierii manuale a gunoiului de grajd;

C3 Plante aromatice şi medicinale ecologice - perioada de conversie

Practica conventională

Metoda conven 'onală a produc ei de coriandru

Practica de agromediu

Metoda ecologică a produc ei de coriandru - conversie (5% pierderi de produc e; preţ normal; 20% Forţa de muncă în plus)

Diferen tă de venit între Practica conven onală şi Practica de agromediu

Costuri

Venit

Costuri

Venit

Actiunea

Unităti

Actiunea

Unităti

Coriandru 14,000

kg/ha (18,000

lei/kg)

252,000 mii lei/ha

Coriandru 13,300 kg/ha

(18,000

Lei/kg)

239,400 mii lei/ha

-12,600 mii lei/ha

Total diferentă

-12,600 mii lei/ha

Seminţe

1,440mii

lei/ha

Seminţe

1,440mii

lei/ha

Fertilizan

1,080mii

lei/ha

Fertilizan

lriga i

Protectia olantel r

345 mii lei/ha

Protectia olantel r

Lucrări

mecanizate

10,300 mii

lei/ha

Lucrări

mecanizate

10,300 mii

lei/ha

Cheltuieli cu Forţa de muncă

70 mii lei/ha

Cheltuieli cu Forţa de muncă

(20% mai mult)

84 mii lei/ha

Total costuri variabile/ ha coriandru

13,235 mii lei/ha

Total costuri variabile

/ha

coriandru

11,824Mii

lei/ha

1,411 mii lei/ha

Diferentă totală a costurilor variabile

1,411 mii lei/ha

Diferentă totală de venit

-12,600 mii lei/ha

Prima compensatorie cerută în RO lei

11.189 mii leiha

Rata de schimb

39 mii lei/EURO

Rata compensatorie în EURO

287 EURO

Estimări

Perioada de conversie pentru plante medicinale şi aromatice este de 2 ani; Producţia medie pentru coriandru este de 14000 kg/ha;

Producţia în metoda ecologică scade cu 5 % datorită neutilizării fertilizanţilor chimici şi a pesticidelor; Preţuri normale;

Costul cu Forţa de muncă a crescut cu 20 % datorită combaterii manuale a buruienilor;

C3 Plante aromatice şi convent-ionale ecologice - perioada certificată

Practica conven onală

Metoda conven onală de produc e la coriandru

Practica de agromediu

Metoda ecologică de produc e la coriandru - certificat (10% pierderi de produc e; preţ mai mare cu 7 %; 20% Forţa de muncă în plus)

Diferenţă de venit între

Practica conven onală

şi Practica de agromediu

Costuri

Venit

Costuri

Venit

Actiunea

Unităti

Actiunea

Unităti

Coriandru

14.000

kg/ha (18.000

lei/kg)

252.000 mii

lei/ha

Coriandru

12.600 kg/ha

(19.300

Lei/kg)

243.180 mii

lei/ha

-8.820 mii lei/ha

Total

diferentă

-8.820 mii lei/ha

Seminţe

1.440 mii

lei/ha

Seminţe

1.440 mii

lei/ha

Fertilizan

1.080 mii

lei/ha

Fertilizan

lriga i

Protec a plantelor

345 mii

lei/ha

Protec a plantelor

Lucrări

mecanizate

10.300 mii

lei/ha

Lucrări

mecanizate

10.300 mii

lei/ha

Cheltuieli cu

Forţa de muncă

70 mii

lei/ha

Cheltuieli

cu Forţa de muncă (20% mai mult)

84 mii lei/ha

Total costuri

variabile/ ha coriandru

13.235 mii

lei/ha

Total

costuri variabile

/ha coriandru

11.824 mii

lei/ha

1.411 mii lei/ha

Diferentă totală a costurilor variabile

1.411 mii lei/ha

Diferentă totală de venit

-8.820 mii lei/ha

Prima compensatorie cerută în RO lei

7.409 mii leiha

Rata de schimb

39 mii lei/EURO

Rata compensatorie în EURO

190 EURO

Estimări

Producţia medie pentru coriandru este de 14000 kg/ha;

Producţia în metoda ecologică scade cu 1O % datorită neutilizării fertilizanţilor chimici şi a pesticidelor; Preţurile au crescut cu 7 %;

Costul cu Forţa de muncă a crescut cu 20 % datorită combaterii manuale a buruienilor;

C4 Orz furajer ecologic- perioada de conversie

Practica conventională

Metoda convenională a produc ei de orz furajer

Practica de agromediu

Metoda ecologică a produc ei de orz furajer (25% pierderi de produc e; preţuri normale; Protec a plantelor dupa model

ecologic, 20% Farta de muncă în plus)

Diferentă de venit între Practic conventională

şi Practica de agromediu

Costuri

Venit

Costuri

Venit

Actiunea

Unităti

Actiunea

Unităti

Orz furajer

4.000 kg/ha

(4.000

lei/kg)

16.000 mii lei/ha

Orz furajer 3000 kg/ha

(4000 Lei/kg)

12.000 mii lei/ha

-4.000 mii lei/ha

Total diferentă

-4.000 mii lei/ha

Seminţe

1.500 mii lei/ha

Seminţe

1.500 mii lei/ha

Fertilizan

2.556 mii lei/ha

Fertilizant organic

lriga i

Protectia plantel r

1.192 mii lei/ha

Protectia

plantel r (sulfurare)

4.480 mii lei/ha

Lucrări

mecanizate

7.263 mii

lei/ha

Lucrări

mecanizate

7.263 mii

lei/ha

Cheltuieli cu Forţa de muncă

264mii lei/ha

Cheltuieli cu Forţa de muncă (20% mai mult)

317 mii lei/ha

Total costuri variabile/ ha orz furajer

12.775 mii lei/ha

Total costuri variabile

/ha orz furajer

13.560 mii lei/ha

-785 mii lei/ha

Diferentă totală a costurilor variabile

-785 mii lei/ha

Diferentă totală de venit

-4.000 mii lei/ha

Prima compensatorie ceruta în RO lei

4.785 mii lei/ha

Rata de schimb

39 mii lei/EURO

Rata compensatorie în EURO

123 EURO

Estimări

Perioada de conversie pentru orz furajer este de 2 ani; Producţia medie este de 4000 kg/ha;

Producţia scade cu 25 % datorită neutilizării fertilizanţilor chimici; Preţuri normale;

Costul forţei de munca mai mare cu 20 % datorită combaterii manuale a buruienilor;

C4 Orz furajer ecologic - perioada certificată

Practica conventională

Metoda conven 'onală a produc ei de orz furajer

Practica de agromediu

Metoda ecologică a produc ei de orz furajer certificat (25%

pierderi de produc e, preţ mai mare 1O%, Protec a plantelor dupa modelul ecologic, 20% Forta de muncă în plus)

Diferentă de venit între Practic conven onală şi Practica de agromediu

Costuri

Venit

Costuri

Venit

Actiunea

Unităti

Actiunea

Unităti

Orz furajer 4,000 kg/ha

(4,000

lei/kg)

16,000 mii lei/ha

Orz furajer 3,000 kg/ha

(4,400 Lei/kg)

13,200 mii lei/ha

-2,800 mii lei/ha

Total

diferentă

-2,800 mii lei/ha

Seminţe

1,500mii

lei/ha

Seminţe

1,500mii

lei/ha

Fertilizan

2,556 mii lei/ha

Fertilizant organic

lriga i

Protec a plantelor

1,192mii lei/ha

Protec a plantelor

(sulfurare)

4,480 mii lei/ha

Lucrări mecanizate

7,263 mii

lei/ha

Lucrări mecanizate

7,263 mii

lei/ha

Cheltuieli cu Forţa de muncă

264 mii lei/ha

Cheltuieli cu Forta de muncă' (20

%mai mult)

317mii lei/ha

Toiai costuri variabile/ ha orz furajer

12,775 mii lei/ha

Total costuri variabile

/ha orz

furajer

13,560 mii lei/ha

-785

Diferentă totală a costurilor variabile

-785 mii lei/ha

Diferentă totală de venit

-2,800 mii lei/ha

Prima compensatorie cerută în RO lei

3,585 mii lei/ha

Rata de schimb

39 mii lei/EURO

Rata compensatorie în EURO

92 EURO

Estimări

Producţia medie este de 4000 kg/ha;

Producţia scade cu 25 % datorită neutilizării fertilizanţilor chimici; Preţuri mai mari cu 1O% ;

Costul forţei de muncă mai mare cu 20 % datorită combaterii manuale a buruienilor;

C5 Paşuni naturale ecologice - perioada de conversie

Practica conven onală

Metoda conven onală de produc e a păşunilor naturale

Practica de agromediu

Metoda ecologică de produc e a păşunilor naturale (35%

pierderi de produc e, preţuri normale; 20% Forţă de muncă în plus)

Diferenţă de venit între Practica conven onală

şi Practica de agromediu

Costuri

Venit

Costuri

Venit

Actiunea

Unităti

Actiunea

Unităti

Paşuni naturale 20.000

kg/ha (360

lei/kg)

7.200 mii lei/ha

Paşuni naturale

13.000 kg/ha

(360 Lei/kg)

4.680 mii lei/ha

-2.520 mii lei/ha

Total diferentă

-2.520 mii lei/ha

Seminte

Fertilizan

1.300 mii lei/ha

Fertilizant organic

lriga i

Protec a plantelor

Lucrări mecanizate

1.041 mii lei/ha

Lucrări mecanizate

1.041 mii lei/ha

Cheltuieli cu Forţa de muncă

603mii lei/ha

Cheltuieli cu Forta de muncă (20

%mai mult)

724mii lei/ha

Total costuri variabile/ ha paşuni naturale

2.944 mii lei/ha

Total costuri variabile

/ha paşuni naturale

1.765 mii lei/ha

1.179

Diferentă totală a costurilor variabile

1.179 mii lei/ha

Diferentă totală de venit

-2.520 mii lei/ha

Prima compensatorie ceruta în Ro lei

1.341 mii lei/ha

Rata de schimb

39 mii lei/EURO

Rata compensatorie în EURO

35 EURO

Estimări

Perioada de conversie pentru paşuni naturale este de 3 ani; Producţia media la paşuni naturale este de 20000 kg/ha;

Scăderea producţiei cu 35 % datorită neutilizării fertilizanţilor chimici; Preţuri normale;

Costul forţei de muncă a crescut cu 20 % datorită împrăştierii manuale a gunoiului de grajd;

C5 Păşuni naturale ecologice-perioada certificată

Practica conventională

Metoda conven 'onală de produc e a păşunilor naturale

Practica de agromediu

Metoda ecologică de produc e a păşunilor naturale (35%

pierderi de produc e; preţ mai mare cu 5 %, 20% mai multă fartă de muncă)

Diferentă de venit între Practic conven onală şi Practica de agromediu

Costuri

Venit

Costuri

Venit

Actiunea

Unităti

Actiunea

Unităti

Paşuni naturale 20,000

kg/ha (360 lei/kg)

7,200 mii

lei/ha

Pasuni naturale 13,000 kg/ha

(378 Lei/kg)

4,914mii

lei/ha

-2,286 mii lei/ha

Total diferentă

-2,286 mii lei/ha

Seminte

Fertilizan

1,300 mii lei/ha

Fertilizani organic

lriga i

Protec a plantelor

Lucrări

mecanizate

1,041 mii

lei/ha

Lucrări

mecanizate

1,041 mii

lei/ha

Cheltuieli cu Forţa de muncă

603 mii lei/ha

Cheltuieli cu Forţa de muncă (20% mai mult)

724mii lei/ha

Toiai costuri variabile/ ha paşuni naturale

2,944 mii lei/ha

Total costuri variabile

/ha paşuni

naturale

1,765 mii

lei/ha

1,179

Diferentă totală a costurilor variabile

1.179 mii lei/ha

Diferentă totală de venit

-2,286 mii lei/ha

Prima compensatorie cerută în RO lei

1.107 mii lei/ha

Rata de schimb

39 mii lei/EURO

Rata compensatorie în EURO

28 EURO

Estimări

Producţia medie la păşuni naturale este de 20000 kg/ha;

Scăderea producţiei cu 35 % datorită neutilizării fertilizanţilor chimici; Preţuri mai mari cu 5 %;

Costul forţei de muncă a crescut cu 20 % datorită împrăştierii manuale a gunoiului de grajd;

Anexa nr. 7

FIŞA TEHNICĂ PENTRU MĂSURA 3.4.

DEZVOLTAREA ŞI DIVERSIFICAREA ACTIVITĂTILOR ECONOMICE CARE SĂ GENEREZE ACTIVITĂTI MULTIPLE ŞI VENITURI

ALTER' NATIVE

1. MOTIVATIE

Dezv' oltarea durabilă se bazează pe introducerea unor sisteme economice

integrate noi ce trebuie să se implementeze în zonele rurale.

Dezvoltarea economică şi socială se bazează şi pe crearea unor activităţi de producţie şi servicii alternative secundare (altele decât activitatea principală) care vor contribui la

- înlăturarea proceselor şi fenomenelor cauzate de restructurarea sistemelor socio-economice;

- stoparea depopulării spaţiului rural.

- îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă.

Diversificarea activităţilor economice va determina pluriactivitate, noi locuri de muncă, venituri suplimentare non agricole şi o mai mare implicare a tinerilor şi femeilor.

Necesitatea înfiinţării şi/sau extinderii serviciilor pentru populaţie şi pentru producţia agricolă, utilizând eficient resursele umane, materiale şi financiare locale.

Potenţialul turistic deosebit, datorat condiţiilor variate de clima şi relief, poate permite crearea de noi locuri de muncă şi deci venituri suplimentare

Valorificarea potenţialului piscicol al României prin dezvoltarea acvaculturii . Valorificarea şi dezvoltarea meşteşugurilor traditionale (artizanatului).

În mediul rural există premise de activar a unor numeroase ocupaţii tradiţionale, care la rândul lor pot contribui la îmbunătăţirea veniturilor fermierilor, piscicultorilor şi proprietarilor de păduri (apicultura, sericicultura, cultivarea ciupercilor).

- Agricultura ecologică, are o contribuţie majoră la dezvoltarea durabilă a agriculturii, iar în România un potenţial considerabil de dezvoltare. Suprafeţele cultivate după modelul de producţie ecologic au crescut considerabil în ultimii ani, astfel în anul 2004 această suprafaţă a ajuns la

75.500 ha fiind de 4,3 ori mai mare decât cea din anul 2000. La acest potenţial se adaugă şi pajiştile naturale din spaţiul montan, situate la peste 800 m altitudine, care ocupă o suprafaţa de cca. 1562 mii ha, reprezentând 32 % din suprafaţa totala a pajiştilor. Acestea sunt utilizate în principal pentru păşunat sau sunt cosite.

- În anul 2004, efectivul de animale din zona montană era de 719,3 mii bovine, 17,5 mii bubaline, 1 860,3 mii ovine, 130,4 mii caprine, 821,6 porcine şi 138,2 mii familii de albine (date operative MAPDR, ANZM). Din suprafata totală a ţării zona montană reprezintă 1/3. În această zonă agricultura eco'logică are un potenţialul cel mai ridicat (suprafeţe întinse cu sol fertil şi nepoluat).

- În zonele muntoase din România datorită faptului că mecanizarea modernă nu a putut fi aplicată în cultura pamântului şi a faptului că în perioada 1950-

1990 gospodăriile agricole colective nu au putut fi organizate sistemele agricole tradiţionale au ramas neschimbate. Ca rezultat, această parte a ţării este păstrătoarea patrimoniului cultural având o mare importanţă în conservarea naturii, peisajului, culturii şi meseriilor tradiţionale şi a proceselor de producţie tradiţionale legate de ferme. Una dintre cele mai reprezentative activităţi practicate în aceste regiuni este creşterea oilor. De asemenea, tradiţional se produc brânzeturi din lapte de vacă şi brânzeturi mixte în diverse regiuni. Producţia acestor brânzeturi se realizează cu unelte specifice, cu precădere din lemn, utilizând diferite metode de închegare, presare, maturare, păstrare şi în unele cazuri folosind adaosuri naturale de plante specifice zonei.

- În prezent, se realizează produse după reţete tradiţionale în toate regiunile ţării. Cantităţile realizate sunt mici, cu posibilităţi limitate de comercializare. Sprijinirea procesării acestora va contribui la o mai bună reprezentare a acestor produse, o mai bună valorificare a resurselor locale şi la organizarea pietei destinată consumatorilor autohtoni.

În anul 2005 în România au avut loc cele mai severe inundaţii din ultimii 20 de ani care au afectat toate judeţele. Perioadele în care s-au produs acestea au fost 1O - 30 aprilie, 1-31 mai, 1-7 iunie şi 11-17 iunie, 14-25 august, 19 -25 septembrie 2005, subliniind faptul ca au existat numeroase cazuri de localităţi afectate de inundaţii de mai multe ori.

Estimarea pagubelor datorate inundaţiilor produse în perioada aprilie - septembrie 2005 se situează la 5.975 milioane lei (1,6 miliarde EURO), reprezentând aproximativ 3,4% din PIB (nivel 2003).

Pentru a sprijini activitatea economică din zonele rurale inundate şi pentru a asigura cadrul legal necesar aplicării prevederilor art.16 Secţiunea A, din Acordul Multianual de Finanţare autorităţile romane au decis ca lista localităţilor (satele) afectate de inundaţii în perioada aprilie-septembrie 2005 şi gradul lor de afectare să fie aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 1512/29 noiembrie 2005.

Pentru determinarea gradului fizic de afectare a fost întocmită o fişă de evaluare pentru fiecare localitate (sat) şi modalitatea de calcul, luându-se în considerare următoarele elemente: locuinţe (15 puncte), anexe gospodăreşti (1O puncte), infrastructură rurală (35 puncte), suprafaţa agricolă şi forestieră (20 puncte), obiective socio-economice (1O puncte), infrastructură forestieră şi de protecţie împotriva inundaţiilor (1O puncte).

Datele existente au arătat ca au fost afectate 3755 sate, din 1277 comune acoperind toate judeţele ţării, cu gradul de afectare după cum urmează

Gradul de afectare

5% -10%

27,1

10%-30%

29,6

mai mare de 30%

3,1

Pentru a explica datele din tabelul de mai sus şi ca rezultat al analizei fişelor de evaluare pentru fiecare localitate se constată că în cazul unui grad de afectare de peste 30% au fost înregistrate pagube semnificative la toate elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, cu influenţe substanţiale negative asupra desfăşurării activităţii economice şi a nivelului de trai a locuitorilor din zona respectivă.

În situaţia unui grad de afectare cuprins între 10 şi 30% au fost înregistrate pagube semnificative doar la o parte din elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, dar care influenţează negativ desfăşurarea activităţii economice şi nivelul de trai a locuitorilor din zona respectivă.

• Prevederile Art.16(1), si 16 (1)(a), Secţiunea A din Acordul Multi-annual de Finanţare (MAFA) se vor aplica pentru toţi potenţialii beneficiari ai măsurii, care îşi desfăşoară activitatea în satele cu grad de afectare mai mare de 30 % şi vor realiza proiectul într-un sat inclus in Capitolul VIII din P.N.A.D.R Anexa nr. 77

• Prevederile Art.16(1), si 16 (1)(a Secţiunea A din Acordul Multi-anual de Finanţare (MAFA) se va aplica pentru toţi potenţialii beneficiari care îşi desfăşoară activitatea în satele cu grad de afectare cuprins între 10 şi 30% şi care prezintă un document prin care atestă că au suferit pagube, document emis de Comitetul local pentru situaţii de urgenţă*, la nivel comună. Comitetul local pentru situaţii de urgenţă atestă că potenţialul beneficiar a suferit pagube ca urmare a inundaţiilor produse în perioada aprilie - septembrie 2005 şi va realiza proiectul într-un sat inclus in Capitolul VIII din P.N.A.D.R Anexa nr. 76

• Comitetul local pentru situaţii de urgenţă este constituit În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă.

2. OBIECTIVE

Obiective generale

- Sprijinirea creării şi/sau menţinerii de locuri de muncă şi generării de venituri alternative prin diversificarea activităţilor rurale legate de agricultura şi silvicultura prin turism rural, alte tipuri de activităţi turistice în spaţiul rural, acvacultura, meşteşuguri tradiţionale, sericicultura, apicultura, procesarea fructelor de padure şi de arbuşti fructiferi, melci şi broaşte şi a plantelor medicinale şi aromatice şi de asemenea sprijinirea şi dezvoltarea activităţilor de procesare a produselor tradiţionale atestate şi/sau ecologice certificate realizate în cadrul fermelor.

Obiective specifice

Diversificarea activităţilor agricole şi forestiere şi a celor strâns legate de agricultură, care să asigure activitaţi multiple.

- O mai bună valorificare a potenţialului existent pentru producerea la nivelul fermei a produselor tradiţionale atestate şi/sau ecologice certificate, menţinerea şi continuarea acestor activităţi specifice cu rol multifuncţional.

Obiective operaţionale

• Susţinerea activităţilor agricole în mediul rural prin realizarea de servicii specifice.

- Susţinerea activităţilor specifice turismului rural, silvoturismului şi a ecoturismului.

Menţinerea şi dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti tradiţionale (artizanale). Creşterea veniturilor alternative şi a oportunităţilor de angajare pentru tinerii şi femeile din mediul rural;

Dezvoltarea acvaculturii.

Dezvoltarea apiculturii, sericiculturii , cultivării ciupercilor, procesării fructelor de pădure şi de arbuşti fructiferi, melci şi broaşte şi a plantelor medicinale şi aromatice. Dezvoltarea unui sistem integrat de producţie şi procesare a produselor tradiţionale atestate şi/sau ecologice certificate de origine vegetală şi animală.

- Susţinerea proiectelor iniţiate de tineri şi de femei pentru toate activităţile menţionate mai sus.

3. CORELAREA CU ALTE MĂSURI

În scopul realizării dezvoltării rurale integrate această măsură va fi corelată cu măsurile

- investiţii în exploataţii agricole;

- metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural;

- dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale;

- silvicultura;

- îmbunătăţirea pregătirii profesionale;

- prelucrarea şi marketingul produselor agricole şi piscicole;

- controlul sanitar veterinar;

- asistenta tehnica.

4. CÂMPUL DE ACTIUNE AL MĂSURII

Servicii Agricole - Cercuri de maşini agricole

Organizaţii non-profit intitulate "Cercuri de maşini agricole" înfiinţate pe baza de voluntariat în scopul protejării agricultorilor individuali pentru evitarea investiţiilor neeconomice şi pentru utilizarea raţională a maşinilor agricole de către membrii, constând în:;

• Achiziţionarea de maşini şi echipamente agricole ;

• Construcţia sau modernizarea de centre de reparaţii, remize şi spaţii de întreţinere pentru maşinile şi echipamentele agricole.

Turism rural

Sprijin acordat pentru turism în spaţiul rural privind

- Construirea şi modernizarea de pensiuni turistice rurale;

- Creşterea investiţiilor şi a dezvoltării serviciilor în domeniul agrementului în aer liber (zone de campare, baze sportive şi de recreere, echitaţie, ciclism montan şi altele asemenea).

Alte tipuri de activităti de turism În spatiul rural

Sprijinul financiar va fi acordat pentru

- turism montan, turism pentru pescuit, turism ecvestru, cicloturism,

- crearea de ferme pentru creşterea vânatului în semilibertate în vederea repopularii, pentru parcuri de vânatoare şi alte forme de activitate din domeniu, cu respectarea legislaţiei privind protecţia mediului şi a normelor de igienă privind mediul de viaţă al populaţiei

Activităti meşteşugăreşti

Revitalizarea meşteşugurilor, crearea sau extinderea unor unităti meşteşugăreşti, cum ar fi ateliere de prelucrare lemn, de confecţionat obiecte artizanale, de confecţionat ceramică, de croitorie, broderie, tricotaje, de fierărie, de prelucrare a pieilor, papurei şi răchitei, instrumente muzicale ;

Acvacultura

Sprijin pentru dezvoltarea şi modernizarea activităţilor de acvacultură

- Construcţia sau modernizarea de ferme piscicole ;

Investiţii pentru crearea sau modernizarea fermelor piscicole, mecanizarea furajării, recoltării mecanizate, depozitării, prelucrării şi marketingului la nivelul fermei piscicole;

Alte activităti: sericicultura. apicultura. cultivarea şi procesarea ciupercilor. procesarea fructelor de pădure şi de arbuşti fructiferi, şi a plantelor medicinale şi aromatice. melci şi broaşte

- Sprijin financiar pentru dezvoltarea

a) Sericiculturii

plantarea de duzi ;

înfiinţarea şi/sau modernizarea fermelor de creştere a viermilor de mătase şi a unităţilor de depozitare şi prelucrare.

b) Apiculturii

înfiinţarea şi/sau modernizarea fermelor apicole, precum şi a unităţilor de depozitare şi procesare.

c) Cultivarea şi procesarea ciupercilor

achiziţionarea de material biologic numai pentru înfiinţarea culturii;

investitii noi şi/sau modernizarea ciupercăriilor, inclusiv a unitătilor pentru depozitare/refrigerare şi procesare ;

d) lnvestitii noi şi/sau modernizarea colectării, depozitării/refrigerării, procesării şi marketingului fructelor de pădure şi de arbuşti fructiferi la nivelul fermei

e) lnvestitii noi şi/sau modernizarea colectării, depozitării şi procesării plantelor medicinale şi aromatice.

f) Melci si broaşte

- Noi investiţii şi/sau modernizarea fermelor de melci şi broaşte, precum şi a unităţilor de depozitare/refrigerare şi procesare.

Procesarea, la nivelul fermei, a produselor traditionale atestate şi/sau ecologice certificate

Investiţii noi pentru clădiri, maşini şi echipamente, şi/sau modernizarea unor spaţii

existente pentru depozitare, sortare, condiţionare, refrigerare, congelare, procesare, ambalare şi marketing;

- Investiţii pentru îmbunătăţirea calităţii şi igienei produselor;

- Investiţii pentru protecţia mediului.

5. CRITERII DE ELIGIBILITATE

Generale

• Proiectul va fi amplasat în spaţiul rural, definit conform legislaţiei naţionale în vigoare.

• Proiectul trebuie să demonstreze viabilitatea economico-financiară*

*Prin viabilitatea economică se înţelege obţinerea de performanţe financiare eficiente şi abilitatea de a opera fără a recurge la sprijin public în activitatea sa operatională.Beneficiarul trebuie să demonstreze ca îşi poate plătii obligaţiile şi datoriile în mod regulat, fără să supună la nici un risc desfăşurarea normală a activităţii agentului economic şi că generează un venit net semnificativ (numai puţin de 5%).

• Investiţiile referitoare la procesare trebuie să fie în conformitate cu standardele U.E .

• Existenţa co-finanţării trebuie certificată;

• Nu va fi eligibil solicitantul care are pierderi financiare şi datorii fiscale, obligaţii restante faţă de bugetul asigurărilor sociale, faţă de bugetul de stat şi bănci (altele decât cele pentru care este respectat graficul de rambursare), conform ultimelor declaratii fiscale sau a altor declaratii emise de către autoritatile fiscale.

• Benefici'arii (persoane fizice şi/sau' responsabilii tehnici) t'rebuie să dovedească

pregătire profesională în raport cu proiectul pe care doresc să îl iniţieze, printr-un document eliberat de autorităţile competente care să certifice faptul că beneficiarul are cunoştinţe profesionale în domeniu: diplomă sau certificat de formare, sau declaraţie pe propria răspundere, că responsabilul tehnic al proiectului va urma un curs de pregătire profesională, până la finalizarea proiectului,înaintea ultimei plăţi a ajutorului.

• Pentru proiectele de turism rural şi alte tipuri de turism din spaţiul rural, meşteşuguri tradiţionale şi cercuri de maşini proiectul trebuie să aibă acces la infrastructura de bază (drumuri rurale, alimentare cu apă, electricitate).

• Pentru proiectele de procesare, la nivelul fermei, a produselor tradiţionale atestate şi/sau ecologice certificate, cel puţin 50% din materia primă provine din producţia proprie.

• În satele cu un grad de afectare mai mare de 30% (capitolul VIII din PNADR, Anexa nr. 77 vor fi aplicate prevederile articolului 16 (1) si 16 (1) (a) fiind eligibile urmatoarele tipuri de investitii

• Modernizare şi investiţii noi pentru toţi beneficiarii acestei măsuri

• În satele cu grad de afectare cuprins între 10% si 30% (capitolul VIII din PNADR, Anexa nr. 76 vor fi aplicate prevederile articolului 16 (1) si 16 (1) (a) sectiunea A din MAFA, fiind eligibile urmatoarele tipuri de investiţii

o Modernizare şi investiţii noi pentru toţi beneficiarii acestei măsuri care depun un document ce atestă ca au suferut pagube în urma inundaţiilor.Documentul va fi emis de Comitetul Local pentru Situatii de Urgenţă* la nivel de comună.Comietul Local pentru Situaţii de Urgenţă demonstrează că potenţialul beneficiar a suferit pagube în urma inundaţiilor din perioada aprilie- septembrie 2005

Specifice

Servicii agricole- Cercuri de maşini agricole

• Proiectul trebuie să conţină statutul de funcţionare al organizaţiei non profit "Cercuri de maşini agricole";

• Proiectele trebuie să demonstreze necesitatea şi oportunitatea implementării lor.

Turism rural

• Aviz de specialitate eliberat de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT) pentru modernizare sau construcţie, după caz ;

• Angajamentul pe propria răspundere a beneficiarului că va introduce obiectivul în circuitul turistic, în cadrul unei agenţii de turism licenţiate de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT). ;

• Prezentarea unei strategii de marketing pentru turism pentru proiectul pe care beneficiarul doreste să-l promoveze, conform modelului prezentat în Ghidul Solicitantului.

• Capacităţile de cazare prevăzute a fi respectate de către pensiunile turistice se vor încadra în criteriile de clasificare prevăzute în Anexa nr. 1.5 la Normele de clasificare a structurilor de primire turistice, respectiv vor avea minim 4 camere (8 locuri) şi până la 1O camere 20 locuri);

• Pentru investiţii noi şi pentru modernizări, nivelul de confort şi calitatea serviciilor prestate trebuie să fie echivalent cu minimum 3 flori;

• Proiectele care au ca scop crearea de capacităţi noi trebuie să se încadreze în prevederile Planului General de Urbanism şi a Planului de Urbanism Zonal, ;

• Pentru modernizarea pensiunilor turistice rurale este necesar certificatul de clasificare eliberat de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT) pentru pensiunea respectivă;

Alte tipuri de activităti de turism in spatiul rural turism montan, turism pentru pescuit turism ecvestru, cicloturism

• Aviz de specialitate eliberat de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT) pentru modernizarea/construcţia obiectivului, după caz, pentru structuri turistice de recepţie .

• Angajamentul pe propria răspundere a beneficiarului că el/ea va introduce obiectivul în circuitul turistic, în cadrul unei agenţii de turism licenţiate de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT);

Prezentarea unei strategii de marketing pentru turism pentru proiectul pe care beneficiarul doreste să-l promoveze, conform modelului prezentat în Ghidul Aplicantului.

• Pentru invesţitii noi şi modernizări, nivelul de confort şi calitatea serviciilor prestate trebuie să fie echivalent cu minimum 2 flori;

• Pentru modernizarea obiectivului este necesară existenţa unui certificat de clasificare eliberat de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT) ;

Pentru parcurile de vânătoare

• Beneficiarul trebuie să fie deţinătorul legal al terenului .

Activităti meşteşugăreşti

• Proiectul trebuie să demonstreze valorificarea resurselor locale (in, cânepă, stuf, papură, lână, lemn etc.);

Acvacultura

• Existent,a autorizat,iei de acvacultură;

• Pentru fermele piscicole, sunt eligibile proiectele care prevăd o producţie minimă de 500kg/ha/an.

• Pre/Contract de achiziţie material biologic pentru prima populare.

Alte activităti: sericicultura. apicultura. cultivarea şi procesarea ciupercilor. procesarea fructelor de padure şi de arbuşti fructiferi, şi a plantelor medicinale şi aromatice. melci şi broaşte

• Solicitantul trebuie să demonstreze capacitatea de a putea folosi minim 10 grame ouă de viermi de mătase; .

• Achiziţie de minim 20 stupi/familii de albine

• Ciupercăria trebuie să aibă minim 30 mp de cultură;

Melci şi broaşte

• Existenţa unei tehnologii specifice de creştere.

• Existenţa unui pre/contract pentru 30% din produsele obţinute.

Procesarea. la nivelul fermei. a produselor traditionale atestate şi/sau ecologice certificate

• Dimensiunea proiectului trebuie să fie în funcţie de tehnologia specifică aplicată şi trebuie să asigure viabilitatea economico financiară a investiţiei, dar nu poate să depăşească

12.000 hi/an materie primă procesată pentru lapte şi produse lactate 250 t/an materie primă procesată pentru carne şi produse din carne 100 t/an materie primă procesată pentru legume şi fructe

500 t struguri (numai viţă de vie nobilă)/ campanie recoltare, pentru vin 100 t/an materie primă procesată pentru peşte şi produse din peşte

• Pentru obţinerea de produse ecologice întreaga materie primă procesată trebuie să fie certificată ca produs ecologic;

• Vor fi finanţate numai proiecte pentru procesarea produselor ecologice certificate pentru care producătorul este înregistrat în Registrul unic al operatorilor din agricultura ecologică şi are un contract încheiat cu un organism de inspecţie şi certificare atestat. (Ordinul ministrului nr. 527/2003 pentru aprobarea Regulilor privind sistemul de inspecţie şi certificare şi condiţiile de acreditare a organismelor de inspecţie şi certificare în agricultura ecologică, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din din 29 august 2003).

• Pentru obţinerea de produse tradiţionale materia primă procesată trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de legislaţia Uniunii Europene şi produsul final trebuie să fie atestat ca produs tradiţional.

• Vor fi finanţate numai proiecte pentru procesarea produselor tradiţionale atestate cuprinse în Lista produselor tradiţionale aprobată anual prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, aşa cum este prevăzut art.8 din Norma privind condiţiile şi criteriile pentru atestarea produselor tradiţionale, anexă la

Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 690/2004 pentru aprobarea Normei privind condiţiile şi criteriile pentru atestarea produselor tradiţionale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 938 din 14 octombrie 2004.

lnvestitii eligibile sunt

Genera'le

• Toate investiţiile prevăzute la paragraful 4" Câmpul de acţiune al măsurii"

• Pot fi cheltuieli eligibile

a) Construirea de noi clădiri şi instalaţii şi modernizarea celor existente;

b) Utilaje şi echipamente noi, soft-uri pentru computer, inclusiv costurile de instalare şi montaj bazate pe contracte cu terţe părti;

c) Acea parte a costurilor reprezentând plata arhitecţilor, inginerilor şi consultanţilor, taxelor legale, a studiilor de fezabilitate, achiziţionarea de licenţe şi patente pentru pregătirea şi/sau implementarea proiectului, direct legate de măsura, care nu depaşesc 12 % din costul total eligibil al proiectului, exceptând cazurile cand nu sunt prevăzute construcţii când nu depăşesc 5%;

d) Achiziţii de mijloace de transport noi, specializate, ca rezultat al identificării lor în studiul de fezabilitate/memoriu justificativ.

lnvestitiile în diversificare trebuie să respecte prevederile Art. 64, punctul 4 (b) al Acordului European care înfiinţează o asociere între Comunitatea Economică Europeană şi statele ei membre, pe de o parte, şi România, pe de altă parte.

Numai cheltuielile plătite de către Agenţia SAPARD de la data acreditării Agenţiei pentru această măsură, sau data (tele) specificate în această privinţă, vor fi eligibile pentru sprijinul Comunitar.

Pentru că proiectul să fie eligibil pentru sprijinul Comunitar, toate serviciile, echipamente şi achiziţiile trebuie să fie originare din Comunitatea Europeană sau din Ţările menţionate la Art. 4, Secţiunea B din Acordul Multianual de Finanţare (MAFA), cu modificarile şi completările ulterioare.

Specifice

Servicii agricole- cercuri de maşini agricole

• Achiziţionarea de echipamente şi maşini agricole;

• Construcţia şi modernizarea clădirilor operaţionale;

• Dotarea clădirilor pentru propriile maşini şi echipamente (hangare şi adăposturi), atelierelor de reparaţii pentru depozitarea inputurilor pentru maşinile agricole (uleuri, unsori, piese de schimb etc.)

Turism rural

• Construcţia, modernizarea şi dotarea pensiunilor rurale;

• Construcţia şi modernizarea spaţiilor de campare, terenurilor de sport şi distracţie, echitaţie şi alte tipuri de servicii de recreere;

Alte tipuri de activităţi turistice in spaţiul rural

• Construcţia şi modernizarea de cabane turistice, pentru vânătoare şi pescuit, cantoane forestiere, sărării, sate de vacanţă; spaţii de campare înfiinţate în

gospodării, spaţii pentru turism piscicol, anexe specifice staţiunilor turistice: platforme, spaţii de parcare, toalete, adăposturi .

• Achiziţia sau modernizarea (înlocuirea motoarelor şi a sistemelor de aer condiţionat) a bărcilor fluviale şi pontoanelor echipate şi licenţiate pentru transportul şi cazarea turiştilor (2sau 3 stele);

• Construirea şi modernizarea de infrastructură specifică proiectului (poteci turistice, aducţiuni de apă, generatoare de energie şi căldură, pichete de incendiu, observatoare, marcatoare, panouri de ghidare etc.)

Parcurile de vânătoare

• Construcţia sau modernizarea de ferme de creştere a vânatului în semi-libertate, inclusiv achiziţionarea de animale salbatice în vederea repopularii parcurilor de vânătoare ;

• Construcţia de adăposturi, sărării, împrejmuiri, adăpatoare şi spaţii de hrănire etc.

Activităţi meşteşugăreşti

• Construcţia sau modernizarea şi dotarea atelierelor cum ar fi : procesarea lemnului, obiecte artizanale manuale, olărit, brodat, împletit, pielărie, papură şi răchita, instrumente muzicale ;

Acvacultura

• Construcţia sau modernizarea fermelor, spaţiilor şi utilităţilor pentru procesarea şi marketingul peştelui si a altor vieţuitoare acvatice produse în cadrul fermei;

• Achiziţionarea de ehipamente şi utilaje pentru fermele piscicole

• Achiziţionarea de mijloacele de transport (echipate cu bazine, spaţii de refrigerare, echipamente de oxigenare etc;) ;

• Achiziţionarea de mici bărci în folosul fermei sau modernizarea lor (înlocuirea motoarelor) şi de pontoane plutitoare;

• Achiziţionarea de material biologic pentru prima populare;

Alte activităţi: sericicultura, apicultura, cultivarea şi procesarea ciupercilor, procesarea fructelor de pădure şi de arbuşti fructiferi, şi a plantelor medicinale şi aromatice, melci şi broaşte

• Achiziţionarea de material săditor pentru plantaţiile de duzi şi plantarea lui;

• Achiziţionarea de echipamente pentru creşterea viermilor de mătase, depozitare şi unităţi de procesare;

• Construirea de capacitaţi de depozitare, procesare şi ambalare a produselor apicole;

• Achiziţionarea de matei selecţionate pentru prima populare;

• Achiziţionarea de stupi/familii de albine;

• Achiziţionarea de mijloace de transport specializate pentru albine (remorci);

• Echipamente pentru analiza calităţii mierii şi a produselor piscicole;

• Construirea şi modernizarea spaţiilor pentru cultivarea ciupercilor (spaţii pentru creştere, procesare şi ambalare);

• Instalaţii pentru producerea compostului şi achiziţionarea de echipamente necesare pentru fermele de ciuperci;

• Construcţia sau modernizarea şi dotarea spaţiilor pentru colectarea, depozitarea/condiţionarea, procesarea şi marketingul fructelor de pădure, a fructelor de arbuşti, a plantelor medicinale şi aromatice.

Melci si broaşte

• Construcţia sau modernizarea fermelor, spaţiilor şi utilităţiilor pentru creşterea, procesarea şi marketingul melcilor şi broaştelor;

• Achiziţionarea de echipamente şi unelte pentru producţie şi procesare şi de mijloace de transport specializate ;

Procesarea, la nivelul fermei, a produselor tradiţionale atestate şi/sau ecologice certificate

• Construcţia sau modernizarea spaţiilor şi utilitaţiilor pentru procesarea, depozitarea condiţionarea şi marketingul produselor tradiţionale şi/sau ecologice_lapte şi produse lactate, carne, produse din carne, peşte şi produse din peşte, fructe şi legume;

• Achiziţionarea de echipamente şi instalaţii specifice pentru procesare ;

• Achiziţionarea de mijloace de transport specializate pentru transportul produselor alimentare a căror necesitate şi capacitate sunt demonstrate prin studiul de fezabilitate.

Nu sunt eligibile

• Investiţiile eligibile şi neeligibile respectă prevederile art.4, Secţiunea B din MAFA, cu modificările şi completările ulterioare şi sunt detaliate în Ghidul Solicitantului.

• Investiţiile în comerţul cu amănuntul

6. CRITERII DE SELECTIE

Proiectul va fi selecţionat 'în funcţie de următoarele criterii

Nr. Crt

Criterii de evaluare a proiectelor

Punctaj (daca da)

Proiecte care promovează alte activităti fată de activitatea de

bază '

Proiecte de investiţii care vizează

- lnvestitii noi/

Proiecte promovate de femei

Proiecte promovate de tineri (sub 40 ani)

Beneficiarul sau responsabilul de proiect a obtinut deja un

certificat de calificare pentru activitatea propusă ; '

Beneficiarul proiectului este

Max.20 10

Investiţiile vor fi amplasate în zonele mai puţin dezvoltate din punct de vedere economic

Total

100

- Persoana fizică autorizată (PFA)

- Asociatie/societate comercială

Notă

Criteriile de selectie nu se aplică în cazul potenţialilor beneficiari care îndeplinesc conditiile de accesare

a art. 16 (1) (a), Secţiunea A din MAFA.

7. BENEFICIARI

Beneficiarii proiectelor vor aparţine sectorului privat, dupa cum urmează: Persoane fizice ;

- Asociaţii familiale înregistrate, asociaţii şi grupuri de producători;

- ONG-uri ( cercuri de maşini agricole);

- Societăţi cu capital privat cel puţin egal sau mai mare de 75 %;

- Cooperative de consum;

- Cooperative mestesugaresti.

Pentru "Procesarea, la nivelul fermei, a produselor tradiţionale atestate şi/sau ecologice certificate"

- Persoane fizice autorizate;

- Asociaţii familiale înregistrate;

- Asociaţii şi grupuri de producători;

- Societăţi cu capital privat cel puţin egal sau mai mare de 75 %.

8. LEGISLATIA NATIONALĂ ÎN VIGOARE

Legislaţia în c' urs de' armonizare şi legislaţia naţională în vigoare sunt prezentate în

capitolul ăAnexe legislaţie" din Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

9. DISPOZITII FINANCIARE

• Proie' ctele din cadrul acestei măsuri sunt considerate a fi generatoare de profit.

În cadrul acestei măsuri vor fi finanţate proiecte a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 5.000 - 200.000 EURO şi pânâ la 500.000 Euro pentru submăsurile Acvacultura şi procesarea, la nivelul fermei, a produselor tradiţionale atestate şi/sau ecologice certificate.

Bugetul indicativ al acestei măsuri împărţit pe ani este regăsit în Capitolul VI - Alocaţii Financiare ale măsurilor SAPARD.

BUGET ORIENTATIV SUBMĂSURI

SUBMASURA

Servicii agricole

Turism rural

Alte tipuri de activităti turistice în spatiul rural

Meşteşuguri

Acvacultura

Alte activităti

Procesarea, la nivelul fermei, a produselor traditionale atestate şi/sau ecologice certificate

TOTAL

100

Gradul de intervenţie pentru proiectele de interes privat

- 50% contribuţie privată;

- 50% contribuţie publică, din care

- 75% contribuţie UE

- 25% de la bugetul naţional

Plata sprijinului financiar va fi facută pe baza de documente justificative care să probeze realizarea activităţilor şi eligibilitatea acestora. Luând în considerare opţiunile beneficiarilor, plata poate fi facută într-o singură tranşă la sfârşitul proiectului sau în maximum trei tranşe.

Pentru proiectele de investiţii situate în satele identificate în Capitolul VIII din P.N.A.D.R anexele nr. 76 şi 77, rata de intervenţie este

- 25% contribuţie privată

- 75% contribuţie publică

Pentru contribuţia publică, rata de intervenţie este

- 85% contribut,ie UE

- 15% contribuţie buget naţional

Aceste dispoziţii se vor aplica la proiectele aprobate până la data de 30 iunie 2006.

10. ACOPERIRE GEOGRAFICĂ

Întregul spaţiu rural al României definit conform legislaţiei naţionale în vigoare. Proiectele pentru care se aplică prevederile art.16 (1) (a) secţiunea A din MAFA vor fi amplasate în satele afectate de inundaţii conform capitolului VIII din PNADR anexele nr. 76 si 77.

11. INDICATORI DE REALIZARE, DE REZULTAT ŞI DE IMPACT

Indicatori de realizare Număr de proiecte: 7150 Număr de beneficiari: 7150

Servicii agricole-Cercuri de maşini agricole

Număr de proiecte: 1OOO Număr de beneficiari: 1OOO

lnvestit,ii noi:90% modernizări: 10%

Turism rural

Număr de proiecte : 2200 Număr de beneficiari: 2200

lnvestit,ii noi: 30%

număr de camere 1900

număr de paturi 3800 modernizări: 70%

număr de camere 4700

număr de paturi 9400 Alte tipuri de activităţi turistice În spaţiul rural Număr de proiecte: 1500

Număr de beneficiari: 1500

lnvestit,ii noi: 60%

modernizări: 40%

Activităţi meşteşugăreşti

Număr de proiecte: 1300

Număr de beneficiari: 1300 lnvestitii noi: 60%

modern' izări: 40%

Acvacultura

Număr de proiecte: 400

Număr de beneficiari: 400

Investiţii noi: 30%

modernizări: 70%

Număr de proiecte: 600

investiţii noi: 60%

modernizări: 40%

numar beneficiari: 600

Procesarea, la nivelul fermei, a produselor tradiţionale atestate şi/sau ecologice certificate

Număr de proiecte: 150 investiţii noi: 75%

modernizări: 25% Număr de beneficiari: 150

Indicatori de rezultat

Producţia de peşte (tone/an) 250

Producţia de Broaşte (tone/an) 10

Producţia de Crabi (tone/an) 3

Producţia de Stridii (tone/an) 2

Producţia de Scoici (tone/an) 3

Producţia de Melci (tone/an) 5

Producţia de Miere şi alte produse apicole (tone/an) 150 Producţia de Viermi de mătase (tone/an) 0,5

Producţia de Ciuperci (tone/an) 30

Numărul de noi capacităţi cu fructe de pădure şi arbuştilor fructiferi procesaţi la nivelul fermei 20

Numărul de capacităţi modernizate cu fructe de pădure şi arbuştilor fructiferi procesaţi la nivelul fermei 25

Numărul de noi capacităţi cu plante aromatice procesate la nivelul fermei 20

Numărul de capacităţi modernizate cu plante aromatice procesate la nivelul furmei 10

Indicatori de impact

Cresterea venitului

Ponderea venitului brut a beneficiarilor realizat (generat) din afara fermei ca urmare a asistenţei (euro/beneficiar): 20%, din care

- privitor la turism 12 (%)

- privitor la meşteşuguri şi produse locale 8 (%)

Ponderea populaţiei rurale neagricole care are un venit obţinut din tranzacţii/locuri de muncă generate de asistenţa în afara fermei (mecanici agricoli şi furnizori de servicii în agricultură)(%)

-Creşterea cu (5%) a nr. de pensiuni turistice

-Creşterea cu (7%) a producţiei de peşte

-Creşterea cu (7%) a producţiei de miere

-Creşterea cu (5%) a producţiei de viermi de mătase

-Creşterea cu (5%) a producţiei de ciuperci

- Creşterea cu (7%) a producţiei de fructe de padure şi arbuşti fructiferi procesate

-Creşterea cu (7%) a producşiei de plante aromatice procesate Crearea de locuri de muncă şi impactul social

Număr de locuri de muncă echivalente cu norma întreagă: 35000 menţinute în condiţii mai bune 14 200

- create 21300

12. PROMOVAREA PROGRAMULUI

Potenţialii beneficiari vor fi informaţi despre existenţa/condiţiile eligibilităţii prezentei măsuri prin

- Anunţ public în mass-media

- Distribuirea de broşuri de informare

- Seminarii

- Întâlniri cu beneficiarii potenţiali

13. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE

Potenţialul beneficiar va trebui să anexeze la cererea de finanţare următoarele documente

• Memoriu justifcativ pentru proiectele care prevăd numai achiziţie de bunuri şi servicii;

• Studiu de fezabilitate pentru proiectele care prevăd atât construcţii cât şi modernizări de construcţii, întocmit conform Ordinului comun nr 1013/873/2001 al Ministrului de Finanţe şi al Ministrului Lucrărilor Publice Transportului şi Locuinţei privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei, pentru achiziţia publică de servicii, cu completările ulterioare, cuprinzând devizul general elaborat potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1179/2002, cu completările ulterioare;

• Copie dupa actul de proprietate al terenului şi a luciului de apă, contractul de arendare, contractul de concesiune sau orice alt document care să justifice dreptul de folosinţă al terenului şi dupa caz actul de proprietate pentru celelalte bunuri imobiliare conform legislaţiei în vigoare pentru proiectele care prevăd lucrări de construct,ie;

• Certificatul de urbanism pentru proiectele care prevăd construcţii şi/sau modernizări

de construcţii;

• Fişa tehnică ( anexa la certificatul de urbanism) privind condiţiile de protecţia mediului necesare pentru obţinerea acordului unic, pe care s-a aplicat, dupa caz, stampila tip A sau tip B, care poate conţine în anexă, dupa caz, acordul de mediu emis de autorităţile competente pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în legislaţia naţională elaborată în conformitate cu legislaţia UE;

• Certificatul de înregistrare a comerciantului, pentru societăţile private (copie);

• Pentru proiecte >= 50.000 Euro, planul de afaceri care să demonstreze viabilitatea proiectului;

• Pentru societăţile comerciale, ultimul bilanţ precedent anului depunerii proiectului. În cazul în care beneficiarul nu a avut activitate anterioară depunerii proiectului va depune un act doveditor în acest sens, eliberat de autoritatea fiscală;

• Avizul care să ateste că beneficiarul proiectului nu are obligaţii restante către bugetul de stat,bugetul asigurărilor sociale şi bănci, altele decât cele pentru care este respectat graficul de rambursare;

• Declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul nu beneficiază de finanţare prin alte programe pentru proiectul care face obiectul sprijinului SAPARD;

• Cazier judiciar al responsabilului de proiect;

• Existenţa contribuţiei financiare proprii a beneficiarului va fi dovedită printr-un document emis de bancă şi/sau alte instituţii financiare autorizate care să ateste existenţa cofinanţării şi modul de asigurare al acesteia ;

• Pregatire profesională în domeniu dovedită prin copie a diplomei de studii/certificat de formare sau declaraţie pe propria raspundere care să menţioneze că beneficiarul proiectului şi/sau responsabilul de proiect va/vor urma un curs de pregătire profesională până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plăţi a ajutorului;

• Avizul sanitar veterinar eliberat de institutia abilitată care să ateste ca proiectul este în conformitate cu legislaţia natională cu excepţia investiţiilor pentru procesare la care avizul sanitar veterinar trebuie să fie în acord cu UE;

• Pentru investiţiile de procesare la nivelul fermei, a produselor tradiţionale atestate şi/sau ecologice certificate dovada existenţei a cel puţin 50% din materia primă, din producţie proprie.

• Pentru investiţiile de procesare la nivelul fermei, a produselor ecologice certificate se vor prezenta, înainte de prima plată, următoarele documente

- fişa de înregistrare ca procesator în agricultură ecologică;

- copie după contractul încheiat cu organismul de inspecţie şi certificare;

- certificatul de produs ecologic emis de organismul de inspecţie şi certificare.

• Pentru investiţiile de procesare la nivelul fermei, a produselor tradiţionale atestate, se va prezenta, înaintea primei plăţi un atestat prin care se confirmă că produsul întruneşte elementele de tradiţionalitate.

• Potenţialii beneficiari cu proiecte amplasate în satele cu grad de afectare cuprins între 10% si 30% depun un document emis de Comitetul local pentru situaţii de urgenţă* - de la nivel comună care atestă că potenţialul beneficiar a suferit pagube ca urmare a inundaţiilor produse în perioada aprilie - septembrie 2005 şi va realiza proiectul într-un sat inclus în capitolul VIII din PNADR, anexa nr.76.

14. CONDITII DE FINANTARE

• Benefici'arii vor trebui 'să poata identifica clar în cadrul evidenţelor lor contabile toate

operaţiunile care ţin de investiţia respectivă, să pregătească o declaraţie anuală de venit şi să ofere informaţii, daca sunt cerute de către autorităţile îndreptăţite;

• Beneficiarul poate să primească de doua ori un sprijin, în perioada de 7 ani până la suma maximă stabilită în dispoziţiile financiare ale măsurii.

• Beneficiarul va colabora şi va oferi orice informaţie ce i se cere de către structurile autorizate să controleze şi să auditeze implementarea proiectului;

• Cheltuielile eligibile proiectului vor fi plătite numai după data la care beneficiarul a fost notificat de către Agenţia SAPARD despre eligibilitatea proiectului, cu excepţia cheltuielilor legate de pregătirea proiectului, care pot fi rambursate numai daca beneficiarul a respectat instrucţiunile pentru achiziţiile private, în limita prevăzută în măsură.

• Beneficiarul poate solicita o nouă finanţare dupa terminarea proiectului anterior;

• În cazul în care costul serviciilor, sau bunurilor depaseste valoarea totală de 1O.OOO EURO, beneficiarul trebuie să prezinte oferte de la cel puţin trei furnizori.

• Toate plaţile făcute de către beneficiari în cadrul proiectului trebuie să respecte prevederile MAFA, Sectiunea A, Art. 14, cu modificările şi completările ulterioare.

• Rambursarea ajutorului financiar se va face pe baza documentelor justificative, într una până la trei tranşe pe parcursul implementarii proiectului.

• Dubla finanţare nu este acceptată în cadrul programului.

• Pentru investiţiile în diversificare trebuie să se respecte prevederile Art. 64, punctul

4 (b) al Acordului European care înfiinţează o asociere între Comunitatea Economică Europeană şi statele ei membre, pe de o parte, şi România, pe de altă parte.

15. AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE

• Agenţia SAPARD, care reprezintă în România Autoritatea de Implementare

• Serviciile tehnice delegate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR).

Sistemul de controlVerificarea calităţii şi siguranţei alimentare a produselor se face de organisme abilitate.

Produse tradiţionale atestate

MAPDR prin compartimentele de produse tradiţionale constituite la nivel central şi la nivel judeţean controlul conformitatea elementelor de tradiţionalitate ale produsului atestat şi consemnează rezultatul verificării într-un proces verbal. Controlul se face înaintea primei plăţi şi anual pe o perioadă de cinci ani.

Produse ecologice certificate

Controlul întregului ciclu de producţie a produselor ecologice este făcut de organismele de inspecţie şi certificare, atestate de MAPDR. Controlul se efectuează în vederea asigurării transabilităţii, în conformitate cu procedura de inspecţii şi certificare elaborată de fiecare organism de inspecţie şi certificare. MAPDR ca autoritate responsabilă prin Compartimentul de agricultură ecologică controlează activitatea organismelor de inspecţii şi certificare acreditate.

Anexa nr. 8

FIŞA TEHNICĂ PENTRU MĂSURA 3.5.

SILVICULTURĂ

1. MOTIVATIE

• În prezent', aproape o treime, 26,7% (aprox. 6,4 mii. ha) din suprafaţa ţării este

acoperită de păduri. Repartizarea în teritoriu a pădurilor este neuniformă (7 % în zonele de câmpie, 28 % la coline şi dealuri şi 65 % la munte).

• Din cele cca. 6,4 mii. ha. fond forestier1, 5 mii. ha aparţin statului, iar restul de 1,4 milioane ha. (21% din total) se află în proprietate privată sau în proprietatea comunelor. În baza Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr.169/1997, o suprafaţă de circa 1 milion hectare va fi retrocedată foştilor proprietari (proprietarii publici - comunele şi asociaţiile lor şi proprietarii privaţi - persoane fizice şi asociaţiile lor).

• Situaţia moştenită şi noile forme de proprietate necesită restructurarea sectorului forestier, cu prioritate a managementului resurselor forestiere în conformitate cu conceptul gestionării durabile a resurselor naturale, în condiţiile diversificării formei de proprietate a terenurilor forestiere.

• Legislaţia naţională în vigoare cea mai reprezentativă privind protecţia pădurilor cuprinde: Legea nr. 26/1996 Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare şi Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic2 şi administrarea fondului forestier naţional, republicată.

• În studiul elaborat, în colaborare cu Banca Mondială : "Politica şi strategia de dezvoltare a sectorului forestier din România (2000-201O) în scopul creşterii contribuţiei acestuia la ridicarea nivelului calităţii vieţii, pe baza gestionării durabile a pădurilor" au fost fundamentate obiective şi acţiuni în acord cu prevederile acquis ului comunitar.

• Sprijinirea deţinătorilor de terenuri forestiere în vederea gestionării durabile a pădurilor urmărindu-se ca cel puţin 50% din suprafeţele care vor fi retrocedate (peste 1mil.ha) să beneficieze de şansa unei administraţii în regim silvic care să respecte legislaţia aferentă în vigoare.

• Acţiuni strategice pentru împădurirea pe termen mediu şi lung a terenurilor agricole productive şi neproductive (aprox. 2 mii. ha) prin acordarea de facilităţi şi stimulente proprietarilor de terenuri, în scopul împăduririi acestora pentru

- extinderea suprafeţei pădurilor;

- sprijinirea realizării de plantaţii forestiere pe acele terenuri agricole care nu se mai folosesc în producţia agricolă cu prevederea că aceste plantaţii sunt adaptate la condiţiile locale şi sunt compatibile cu mediul;

Fondul Forestier Naţional = păduri, suprafeţe de teren destinate pentru împădurire, cele servind necesităţilor de cultivare şi producere a lemnului, sau administrarea pădurilor, iazuri, albia pârâurilor, precum şi suprafeţe de teren neproductiv incluse în planificarea forestrieră, indiferent de natura dreptului de proprietatate, în condiţiile stabilite prin lege (citat din Legea Codului Silvic nr. 26 / 1996).

2 Regim Forestier= sistem de reglementări tehnice, economice şi juridice privind amenajarea, cultivarea, exploatarea, protejarea şi siguranţa Fondului Naţional Forestier, menit să asigure gestionarea durabilă a eco-sistemelor pădurilor.

- sprijinirea împăduririi terenurilor în zonele deficitare în vegetaţie forestieră prin asigurarea sprijinului tehnic şi a materialului de plantare;

- sprijinirea înfiinţării de perdele forestiere, a aliniamentelor şi a altor categorii de plantaţii în afara fondului forestier existent;

- măsuri de sprijinire a creşterii gradului de protecţie a pădurilor împotriva incendiilor prin dotare cu echipamente şi mijloace pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.

• Faţă de potenţialul de producţie al pădurilor (masa lemnoasă ce poate fi recoltată) la nivelul anului 2002, stabilit prin amenajamentele silvice, a fost de 16,5 mii. mc., din care 1,9 mii. mc. este localizat în fondul forestier inaccesibil, volumul exploatat a fost de doar 13 mii. mc.

• Producţia industriei prelucrătoare are o tendinţă de descreştere datorită pierderii unor pieţe tradiţionale, exportului de materii prime (buşteni) şi tehnologiilor învechite folosite.

• Reţeaua căilor de acces în interiorul pădurilor este slab dezvoltată. Indicele de densitate al infrastructurii de transport este în prezent de 6,5 m/ha, existând în fondul forestier mai mult de 2 mii. ha păduri inaccesibile, în care recoltarea masei lemnoase şi efectuarea lucrărilor de regenerare nu se pot executa în condiţii de eficientă economică.

• În Ro ânia, documentele de referinţă pentru stabilirea priorităţilor acestui domeniu sunt Programul de Guvernare 2005 - 2008 şi Planul de acţiune al Programului de Guvernare 2005 - 2008 vor contribui în mod substanţial la realizarea următoarelor obiective

modernizarea pepinierelor existente şi înfiinţarea altora noi, în vederea sprijinirii efortului de împădurire a proprietarilor privaţi şi publici de pădure;

împădurirea terenurilor agricole atât productive cât şi neproductive de către proprietarii privaţi sau asociaţiile lor sau de către municipalităţi sau asociaţiile lor;

mărirea accesibilităţii fondului forestier, prin modernizarea, refacerea drumurilor forestiere existente şi construirea altora noi;

- creşterea valorii adăugate în procesarea primară a lemnului.

Suportul financiar pentru sectorul forestier este motivat de necesitatea gestionării durabile a pădurilor din spaţiul rural, prin atragerea resurselor forestiere în circuitul economic şi prin îndeplinirea angajamentelor pe care România şi le-a asumat ca ţară semnatară a tuturor rezoluţiilor Conferinţei Pan-Europene (Strassbo urg 1990, Helsinki 1993, Lisabona 1998, Viena 2003) pentru protecţia pădurilor.

2. OBIECTIVE

Obiective generale

• Menţinerea şi dezvoltarea funcţiilor economice, ecologice şi sociale ale pădurilor în zonele rurale, în conformitate cu prevederile Regulamentului 1268/1999/CE adoptat de Consiliul Europei şi Articolului 7 al Regulamentului nr. 2759/1999/CE adoptat de Comisia Europeană;

• Promovarea unei administrări şi dezvoltări durabile a pădurilor, întreţinerea resurselor forestiere (Lista speciilor acceptate pentru împăduriri este prevăzută în Anexa nr.1);

• Atingerea obiectivelor prevăzute în Planul Naţional de Dezvoltare şi în Programul de Guvernare 2005-2008.

Obiective specifice

• Creşterea accesibilităţii pădurilor în cadrul fondului forestier existent, pentru eficientizarea economică a recoltării masei lemnoase, reducerea impactului asupra mediului, efectuarea lucrărilor corespunzătoare de întreţinere;

• Extinderea suprafeţei împădurite, creşterii valorii adăugate pentru produsele silvice şi a venitului proprietarilor de păduri private crearea de noi locuri de muncă, obţinerea de profit, stabilizarea populaţiei în zonă, dezvoltarea, modernizarea şi retehnologizarea utilajelor specifice activităţilor din submăsuri, micşorarea presiunii sociale asupra pădurilor existente;

• Creşterea rolului pădurilor în redresarea mediului, împădurirea terenurilor agricole productive şi neproductive, diminuarea efectelor secetei şi limitarea deşertificării prin măsuri silvo-tehnice specifice, inclusiv prin constituirea perdelelor forestiere ;

• O mai bună utilizare a terenurilor agricole, protejarea culturilor agricole, a căilor de comunicaţie şi a aşezărilor rurale, a lucrărilor hidroenergetice de gospodărire a apelor şi a altor obiective sociale şi economice prin crearea de perdele forestiere (împotriva vânturilor, zăpezilor, alunecărilor de teren, inundaţiilor şi eroziunii solului);

• Încurajarea investiţiilor făcute de asociaţiile de proprietari privaţi şi de asociaţiile consiliilor locale, în scopul scăderii costurilor administrării forestiere.

Obiective operaţionale

• Suport financiar pentru persoane fizice, autorităţi locale şi structuri asociative, deţinătorii de păduri şi terenuri agricole precum şi pentru societăţile private de exploatare, prelucrare primară a lemnului şi a deşeurilor rezultate;

• Sprijinirea investiţiilor în exploataţiile forestiere aparţinând proprietarilor privaţi sau consiliilor locale;

• Îmbunătăţirea exploatării lemnului, transportării lemnului şi produselor lemnoase, prelucrării primare şi marketingului produselor forestiere;

• Investiţii în scopul îmbunătăţirii valorii ecologice, economice şi sociale a pădurii;

• Sprijinirea costurilor de plantare şi de întreţinere a plantaţiilor forestiere;

• Sprijinirea investiţiilor făcute de asociaţii de proprietari privaţi de păduri.

3. CORELAREA CU ALTE MĂSURI

Această măsură, prin acţiunile specifice, va fi complementară cu alte măsuri SAPARD: Măsura 3.4: "Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative" ;

Măsura 2.1: "Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurilor rurale";

Măsura 3.3: "Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să mentină peisajul rural";

Măs ra 4.1: "Îmbunătăţirea pregătirii profesionale";

Măsura 4.2: "Asistentă tehnică";

Măsura 3.2: "Constit'uirea grupurilor de producători"

4. CÂMPUL DE ACTIUNE AL MĂSURII

Sprijinul acordat silvi'culturii se referă la următoarele submăsuri

Împăduriri

Investiţii pentru împădurirea de terenuri agricole productive şi neproductive şi, de asemenea, crearea perdelelor forestiere (pe orice tip de teren agricol) - pe terenuri aflate în proprietate sau deţinute legal de către persoane fizice, asociaţiile lor precum şi de consiliile locale şi asociaţiile acestora.

Sprijinul va fi acordat în cadrul următoarelor limitări

beneficiarilor privaţi, pentru înfiinţarea de plantaţii noi cât şi pentru lucrări de întreţinere pe o perioadă de maximum 5 ani;

beneficiarilor publici (consilii locale), numai pentru plantare.

Pepiniere

Investiţii pentru crearea de pepiniere noi şi/sau modernizarea celor existente, inclusiv pentru dotarea cu maşini şi utilaje specifice.

Investiţii pentru imbunătăţirea prelucrării primare a lemnului şi marketingului produselor forestiere

Construcţia şi/sau modernizarea clădirilor operaţionale pentru procesare şi a birourilor. Modernizare sau investiţii noi în maşini, echipamente şi instalaţii pentru: procesarea primară a lemnului, depozitarea şi marketingul produselor forestiere precum şi utilizarea / procesarea deşeurilor lemnoase, efectuate de către deţinătorii de păduri şi societăţile private.

Drumuri forestiere

Investiţii pentru: construirea şi/sau modernizarea drumurilor forestiere publice şi/sau private, inclusiv realizarea lucrărilor de artă a platformelor primare, construirea de sisteme de marcare, semnalizare şi avertizare, orizontale şi verticale.

Gospodărirea păduri/or(inclusiv exploatarea forestieră)

Investiţii pentru protecţia pădurilor împotriva incendiilor (perdele,bazine, instalaţii). Investiţii în clădiri operaţionale, computere, soft-uri, mijloace de comunicare, maşini şi echipamente speciale, mijloace de transport specializate făcute de asociaţii de proprietari de pădure pentru sprijinirea membrilor asociaţi să-şi îmbunătăţească managementul eficient şi durabil al propriilor păduri.

Pentru exploatare forestieră

- dotarea cu utilaje, maşini şi instalaţii pentru recoltarea lemnului şi pentru încărcatul şi transportul lemnului;

- construirea şi/sau modernizarea hangarelor, remizelor şi a spaţiilor de lucru pentru întreţinerea utilajelor.

5. CRITERII DE ELIGILIBILITATE

Generale

Proiectele vor fi amplasate în zona rurală, definită în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare.

Beneficiarul trebuie să dovedească dreptul legal de proprietate sau de folosinţă al terenului pe care se va implementa proiectul, valabil pe o perioadă de cel puţin 10 ani de la data depunerii cererii la Agenţia SAPARD.

Existenţa cofinanţării trebuie certificată.

Nu este eligibil solicitantul care are pierderi financiare sau datorii fiscale neplătite, sau obligaţii financiare, faţă de bugetul de stat, sau faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat sau bănci (altele decât cele pentru care este respectat graficul de rambursare), conform ultimelor declaraţii fiscale eliberate de către autorităţile fiscale.

Beneficiarii (persoane fizice şi/sau responsabili tehnici de proiect) trebuie să dovedească pregătirea profesională, în raport cu proiectul pe care doresc să-l iniţieze, printr-un document eliberat de autorităţile competente, care să certifice faptul că are cunoştinţe profesionale în domeniu: diploma sau certificat de formare sau declaraţie pe propria răspundere că va urma un curs de pregătire profesională până la sfârşitul proiectului, înaintea ultimei plăţi a ajutorului, sau printr-un contract de asistenţă tehnică cu un consultant specializat, prezentat înainte de prima plată a ajutorului.

- Proiectele trebuie să respecte legislaţia în vigoare privind protecţia mediului.

Specifice

Împăduriri

Existenţa unei decizii a Consiliului local, pentru împădurirea suprafeţei respective de teren, în cazul beneficiarilor publici (consilii locale sau asociaţiile acestora); Proiectul va respecta normele metodologice privitoare la schemele şi tehnologia de împădurire şi întreţinere a plantaţiei, până la realizarea stării de masiv;

Speciile utilizate şi soluţiile tehnice vor fi adaptate condiţiilor ecologice locale şi compatibile cu mediul (conform Anexei nr.1);

Achiziţionarea de puieţi să se facă cu respectarea prevederii MAFA privind cele trei oferte pentru beneficiarii privaţi, iar pentru beneficiarii publici conform procedurilor de achiziţie publică;

Beneficiarul va prezenta avizul de schimbare a categoriei de folosinţă a terenului (din agricol în forestier), emis de autoritatea competentă;

Proiectul trebuie să demonstreze utilitatea şi eficienţa investiţiei privind protecţia mediului (îmbunătăţirea calităţii solului, reglarea regimului hidric, îmbunătăţirea calităţii aerului), prin studiu de fezabilitate întocmit conform legii pentru proiectele conţinând construcţii sau prin memoriu tehnic justificativ, conform modelului inclus în Ghidul solicitantului;

Nu este eligibilă împădurirea terenurilor situate pe pante mai mari de 25°, exceptând cazurile în care proiectul include lucrări complementare, conform tehnologiei aplicabile (executarea de terase, împrejmuiri, garduri cu stâlpi de lemn şi panouri, lucrări de corectare a torenţilor, stăvilare, construcţia de praguri);

Conservarea biodiversităţii specifice zonei se va realiza prin utilizarea speciilor locale pentru împăduriri (prezentate în anexa nr.1).

Numărul de puieţi forestieri ce se plantează depinde de încadrarea în grupa ecologică şi variază între 625 buc./ha şi 10.000 buc./ha.

Pepiniere

Suprafaţa minimă a pepinierei trebuie să fie

• 3,0 hectare pentru pepinierele care produc în majoritate puieţi din speciile foioase;

• 1,5 hectare pentru pepinierele care produc în majoritate puieţi din amestec de specii;

• 0,5 hectare pentru pepinierele care produc în majoritate puieţi din speciile răşinoase.

Beneficiarul trebuie să depună un angajament că va utiliza material forestier de reproducere din surse aprobate, conform legislaţiei în vigoare.

Sursa de apă pentru irigarea culturilor din pepiniere trebuie să fie asigurată.

Investiţii pentru imbunătăţirea prelucrării primare a lemnului şi marketingului produselor forestiere

- Beneficiarul (unitatea) trebuie să demonstreze că este în totalitate privat;

- Proiectele trebuie să demonstreze utilitatea şi eficienţa economică* prin studiu de fezabilitate (în cazul construcţiilor) sau printr-un memoriu tehnic justificativ şi prin plan de afaceri (planul de afaceri este necesar pentru proiecte cu valori mai mari de 50.000 Euro);

*Eficienţa (viabilitatea) economică: abilitatea beneficiarului de a obţine performanţe financiare, fără a recurge la sprijin public pentru activitatea operaţională. Beneficiarul trebuie să demonstreze că Îşi poate plăti obligaţiile şi datoriile În mod regulat, fără să supună la nici un risc desfăşurarea normală a activităţii, care generează un un profit net semnificativ (nu mai puţin de 5%).

Drumuri forestiere

Proiectele se vor realiza numai pe terenuri aparţinând beneficiarilor privaţi sau consiliilor locale ori asociaţiilor acestora, constituite în acest scop;

Proiectele trebuie să demonstreze utilitatea investiţiei prin studiu de fezabilitate (care să indice în special necesitatea creşterii accesibilităţii zonei);

Proiectul trebuie să prezinte acceptul scris al tuturor proprietarilor de terenuri (persoane fizice şi juridice) pe care va trece drumul pentru executarea lucrărilor de construire şi întreţinere a acestuia de către beneficiar, nerestricţionând accesul populaţiei sau proprietarilor, după caz, care respectă normele tehnice de trafic (de exemplu condiţii climatice, greutatea mijloacelor de transport).

Gospodărirea pădurilor (inclusiv exploatarea forestieră)

Asociaţiile vor dovedi dreptul de proprietate asupra terenurilor pe care se va implementa proiectul. Asociaţiile de proprietarii a căror drept de proprietate individuală a fost restabilit vor încheia contracte asociative valabile pe minim 10 ani de la data prezentării cererii de finanţare ;

Proiectele trebuie să demonstreze utilitatea şi eficienţa investiţiei prin memoriu tehnic justificativ;

Se vor prezenta copii legalizate privind înfiinţarea, pentru asociaţiile existente (asociaţiile sunt înfiinţate în baza Legii nr. 21/1924 pentru persoanele juridice, a Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, sau a Legii nr.1/2000, cu modificările ulterioare);

Proiectele trebuie să dovedească realizarea cumulativă a următoarelor condiţii pentru realizarea investiţiei

• suprafaţa de pădure deţinută de o asociaţie trebuie să fie de minimum

- 100 de hectare ;

• zona forestieră compactă* deţinută de o asociaţie trebuie să fie de minimum

- 1O de hectare în zona de câmpie ;

- 30 de hectare în zona de deal;

- 100 de hectare în zona de munte;

• prezentarea hărţii amenajistice (de la ultima amenajare) cu delimitarea proprietăţilor care participă la constituirea asociaţiei (scara 1:10000 sau 1: 20000 sau 1: 5000);

*Zonă forestieră compactă = suprafaţa acoperită cu pădure, creată prin alăturarea mai multor proprietăţi care au În comun cel puţin o latură.

Proiectele cu o valoare de peste 50.000 Euro trebuie să demonstreze viabilitatea economică (generare de profit) printr-un plan de afaceri.

lnvestitiile eligibile sunt

Toate in' vestiţiile prevăzute la capitolul 4" Câmpul de acţiune al măsurii";

Pot fi cheltuieli eligibile

a) Construirea de noi clădiri specifice şi/sau modernizarea celor existente;

b) Achiziţia de noi instalaţii, utilaje, echipamente şi unelte, echipamente IT şi soft uri pentru computer, inclusiv costurile de instalare şi montaj a acestora;

c) Acea parte a costurilor reprezentând plata arhitecţilor, inginerilor şi consultanţilor, taxelor legale, studiilor de fezabilitate, achiziţionarea de patente şi licenţe, costuri pentru pregătirea şi/sau implementarea proiectului, direct legate de măsură (incluzând costurile pentru elaborarea planurilor cadastrale şi actualizarea planurilor de management al pădurilor), care nu depăşesc 12% din costul total eligibil al proiectului exceptând cazurile unde nu sunt prevăzute construcţii, când aceste costuri nu vor depăşi 5%;

d) Achiziţii de mijloace de transport noi, specializate, ca rezultat al identificării lor în studiul de fezabilitate/memoriul tehnic justificativ;

e) Investiţii pentru construcţii specifice, instalaţii şi echipamente pentru protecţia împotriva incendiilor, inclusiv de protecţie a clădirilor (pichete de incendiu, rezervoare de apă, echipamente şi unelte pentru stingerea incendiilor).

Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru ajutor, dacă îndeplinesc cerinţele Art. 4, Secţiunea B din MAFA, cu modificările şi completările uterioare.

Numai cheltuielile plătite de către Agenţia SAPARD de la data acreditării pentru această măsură, sau datele specificate, vor fi eligibile pentru sprijinul Comunitar.

În vederea eligibilităţii pentru sprijinul Comunitar, toate achiziţiile de servicii, lucrări şi bunuri vor fi originare din Comunitatea Europeană sau din Ţarile menţionate la Art. 4, Secţiunea B din MAFA, cu modificările şi completările ulterioare.

Specifice Împăduriri

- Achiziţii de puieţi;

- Executarea drumurilor tehnologice de acces la şantierele de împădurire ;

- Transportul materialelor, puieţilor şi forţei de muncă pe şantier şi punerea la şanţ a puieţilor;

- Pregătirea terenului şi a solului în vederea împăduririi de către terţe părţi specializate (pregătirea terenului include şi executarea de lucrări de îmbunătăţiri funciare: terase, lucrări de desecare, cleionaje, garnisaje);

- Executarea plantaţiei (pichetare, transport puieţi prin purtat direct, executare gropi, plantare puieţi, recepare puieţi);

- Executarea gardului de împrejmuire a plantaţiei şi a unui gard viu (dublură) - al cărui cost nu trebuie să depăşească 20% din valoarea totală a investiţiei;

Numai pentru beneficiarii privaţi: executarea lucrărilor de întreţinere (revizuiri, mobilizări manuale şi mecanizate, descopleşiri de alte specii ierboase şi lemnoase, etc.) şi completare a plantaţiilor, până la realizarea stării de masiv, dar maximum 5 ani. Costurile pentru aceste lucrări se rambursează 50%, depind de condiţiile locale ale zonei împădurite şi de speciile utilizate pentru împădurire şi nu trebuie să depăşească 200 EURO/ha pentru anii 2 şi 3 după plantare, respectiv 150 EURO/ha pentru anii 4 şi

5. Sprijinul va fi acordat pe baza costurilor reale de piaţă, conform facturilor pentru bunurile achiziţionate şi pentru lucrările şi serviciile furnizate de terţe părţi specializate, în conformitate cu metodologia specifică, aprobată de legislaţia în vigoare.

Pepiniere

- Construirea sistemelor de irigaţii, aprovIzIonarea cu apă, construcţia serelor şi a solariilor pentru producerea puieţilor în mediul controlat, a spaţiilor pentru conservarea şi depozitarea seminţelor, sortarea şi depozitarea puieţilor, instalaţii pentru controlul umidităţii în sere, construirea de clădiri operaţionale, lucrări de amenajare a câmpului pepinierei;

- Realizarea împrejmuirii;

- Achiziţii de maşini, echipamente şi instalaţii, etc.

Investiţii pentru imbunătăţirea prelucrării primare a lemnului şi marketingului produselor forestiere

- Achiziţii de utilaje şi echipamente pentru prelucrarea primară a lemnului (uscare, aşchiere, despicare, tratare) şi pentru utilizarea/prelucrarea deşeurilor (ardere, brichetare).

Drumuri forestiere

- Construcţia de noi drumuri şi îmbunătăţirea celor existente, inclusiv a lucrărilor de artă, a sistemelor de semnalizare şi avertizare.

Gospodărirea pădurilor (inclusiv exploatarea forestieră)

Pentru activitatea de exploatare forestieră

Achiziţionarea utilajelor pentru recoltarea lemnului (fierăstraie mecanice), maşini, animale şi echipamente pentru tăierea şi transportarea lemnului (mototrolii, tractoare forestiere, combine forestiere, funiculare), utilaje pentru încărcatul şi transportul lemnului (autotrenuri forestiere, încărcătoare frontale), inclusiv construirea sau modernizarea hangarelor şi/sau remizelor.

Nu sunt eligibile

Ansamblul cheltuielilor menţionate în art. 4, "Eligibilitatea cheltuielilor "paragraful 2 din secţiunea B "Managementul, Monitorizarea şi Evaluarea Programului" din anexa Acordului Multianual de Finanţare, la care se adaugă

• Investiţiile în sectorul de comercializare cu amănuntul;

• Investiţiile pentru construirea şi/sau modernizarea locuinţelor;

• Cheltuielile privind promovarea produselor prin expoziţii, reclame şi publicitate;

• Achiziţionarea de mijloace de transport cu excepţia celor specializate;

• Achiziţionarea de terenuri agricole;

• Plantaţii pentru producerea pomilor de Crăciun;

• Împăduriri pe terenuri cu destinaţie forestieră;

• Împăduriri cu specii repede crescătoare.

6. CRITERII DE SELECTIE

Specifice

Împăduriri

Criterii pentru evaluarea proiectelor

Punctaj

Max. 30

2. Numărul de specii în compoziţie

- cel putin două specii (5 puncte pentru fiecare specie)

Max. 30

3. Amplasarea proiectului într-una din zonele de

Max. 20

- câmpie şi luncă

- deal

4. Plantatii care au rolul de perdele de protectie împotriva eroziunii

TOTAL

100

1. Suprafaţa împădurită

- pentru beneficiari privaţi : 3 puncte pentru fiecare 5 ha

- pentru benficiari publici (comune): 1 punct pentru fiecare 10 ha

Pepiniere

Criterii pentru evaluarea proiectelor

Punctaj

1. Producerea puietilor într-un asortiment de specii variat ( 1O pct./ specie)

Max. 60

2. Solicitantul este o asociatie de proprietari

TOTAL

100

lnvestitii pentru îmbunătătirea prelucrării primare a lemnului şi marketingului

produs'elor forestiere '

Criterii pentru evaluarea proiectelor

Punctaj

Max. 50

2. Înfiintarea prin proiect a unui depozit în afara pădurii, pentru valorificare

3. Beneficiarul este o asociaţie de proprietari de pădure sau o societate

comercială de prelucrare a lemnului în care asociaţia de proprietari de pădure este actionar majoritar.

4. Beneficiarul este proprietarul sau deţinătorul legal a minim 50 hectare de pădure

TOTAL

100

1. Proiectul asigură tehnologie şi echipamente cu randament ridicat de prelucrare a lemnului şi pentru utilizarea/prelucrarea deşeurilor

- utilizarea/prelucrarea deşeurilor (producerea de brichete sau ardere)

- pentru prelucrarea lemnului

Drumuri forestiere

Criterii pentru evaluarea proiectelor

Punctaj

1. Proiectul să fie amplasat în una din zonele

Max. 40

- bazinete înfundate (fără acces) din zona montană

- bazinete din zona montană

demonstrat prin prezentarea unui plan de amplasament, poate consta din

Max. 40

Max. 20

TOTAL

100

2. Caracterul multifunct,ional - mai mult decât caracterul silvic

a) infrastructură rurală (accesul populaţiei la diverse folosinţe - şcoli, locuri de agrement, târguri, magazine de aprovizionare, etc.)

b) infrastructură pentru turism (accesul turiştilor la punctele turistice din zonă - cabane, trasee turistice etc.) acordându-se prioritate astfel

- existent,a ambelor funct,iuni

- existenta unei functiuni

3. Numărul de locuitori şi de proprietari deserviţi

- peste 50 persoane

- sub 50 persoane

Gospodărirea pădurilor (inclusiv exploatarea forestieră)

Criterii pentru evaluarea proiectelor

Punctaj

1. Pentru promovarea tehnologiilor ecologice de exploatare solicitantul va

folosi prin proiect următoarele

Max. 40

a. funiculare

b. combine forestiere

2 Beneficiarul este proprietar sau deţinător legal de pădure

Max. 30

3. Beneficiarul este o asociat,ie de proprietari de pădure sau o societate comercială de exploatare forestieră în care asociaţia de proprietari de

pădure este actionar majoritar .

4.Beneficiarul este o asociaţie de proprietari de pădure cu un număr de

Max. 20

TOTAL

100

• 10-50 hectare

• 51-100 hectare

• peste 100 hectare

• 10-20 membri

• peste 20 membri

7. BENEFICIARI

Beneficiarii finali vor fi

persoane fizice, proprietari/deţinători de terenuri cu destinaţie forestieră sau de terenuri agricole;

persoane juridice, proprietari/deţinători de terenuri cu destinaţie forestieră sau de terenuri agricole, din care

- unităţi de cult* (biserici, mănăstiri);

- unităţi de învăţământ** (şcoli);

- forme asociative sau asociaţii de proprietari din domeniu;

- consilii locale ale comunelor sau municipalităţilor şi asociaţiile acestora;

- agenţi economici privaţi, din domeniu.

Unităţile de cult şi de învăţământ numai pentru submăsura Împăduriri.

* Unitătile de cult sunt persoane juridice (conform art.186 din Statutul nr.4593/1949 pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, aprobat de Decretul nr.233/1949, modificat prin Hot. Adunării Naţionale Bisericeşti nr.857611 O iulie 1973), cu finanţare privată.

**Unităţile de învătământ sunt persoane juridice (cu excepţia şcolilor care au numai clase I-IV, conform art. 7, alin. (8) din Legea nr.84/1995 - Legea Învăţământului cu modificările şi completările ulterioare), cu finanţare din bugetul de stat şi bugetele locale.

8. LEGISLATIA NATIONALĂ ÎN VIGOARE

' '

Lista privind legislaţia naţională în vigoare referitoare la această măsură este prezentată în Capitolul ăAnexe legislaţie" din Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

9. DISPOZITII FINANCIARE

Bugetul indicativ al Măsurii 3.5 conţinând alocaţiile anuale, se găseşte în Capitolul 6. Alocaţii financiare pentru măsurile SAPARD din Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

BUGETUL INDICATIV PE SUBMĂSURI

SUBMĂSURA

% din măsura

Împăduriri

Pepiniere

Investiţii pentru îmbunătăţirea prelucrării primare a lemnului şi marketingului produselor forestiere

Drumuri forestiere

Gospodărirea pădurilor (inclusiv exploatarea forestieră )

TOTAL

100

Sprijinul acordat pentru proiectele consiliilor locale sau ale asociaţiilor acestora, numai pentru submăsura Drumuri forestiere cu acces public, va fi 100% valoarea totală a cheltuielilor eligibile.

Gradul de intervenţie pentru aceste proiecte este

- 75 % contribut,ie UE

- 25 % buget naţional

În toate cazurile, cu excepţia drumurilor forestiere realizate de către consiliile locale sau asociaţiile acestora, pentru toate submăsurile, sprijinul acordat este 50% din valoarea totală eligibilă a proiectului.

Gradul de intervenţie pentru aceste proiecte este

- 50 % contribuţie privată

- 50 % contribuţie publică, din care

- 75 % contribuţie UE

- 25 % buget naţional

Împăduriri

Suma maximă a valorii totale eligibile a proiectului: 500.000 EURO. Suma minimă a valorii totale eligibile a proiectului: 10.000 EURO.

Costurile pentru executarea lucrărilor de întreţinere şi completare a plantaţiei, la proiectele private pentru împăduriri, sunt cheltuieli eligibile şi nu sunt cuprinse în calculaţia valorii totale eligibile a proiectului. Rambursarea a 50% din costurile totale anuale pentru executarea acestor lucrări se face pe baza costurilor reale de piaţă, conform facturilor plătite pentru bunurile achiziţionate şi pentru lucrările şi serviciile furnizate de terţe părţi specializate, în conformitate cu metodologia specifică, aprobată de legislaţia în vigoare, până la realizarea stării de masiv, dar maximum 5 ani. Aceste costuri nu trebuie să depăşească 200 EURO/ha pentru anii 2 şi 3 după plantare, respectiv 150 EURO/ha pentru anii 4 şi 5.

Pepiniere

Suma maximă a valorii totale eligibile a proiectului: 500.000EURO Suma minimă a valorii totale eligibile a proiectului: 10.000EURO

Investiţii pentru imbunătăţirea prelucrării primare a lemnului şi marketingului produselor forestiere

Suma maximă a valorii totale eligibile: 500.000 EURO Suma minimă a valorii totale eligibile: 10.000 EURO

Drumuri forestiere

Suma maximă a valorii totale eligibile: 1.000.000 EURO Suma minimă a valorii totale eligibile: 50.000 EURO

Gospodărirea pădurilor (inclusiv exploatarea forestieră)

Suma maximă a valorii totale eligibile: 800.000 EURO

Pentru proiectele care privesc numai activitatea de recoltare, suma maximă a valorii totale eligibile este de 500.000 euro.

Suma minimă a valorii totale eligibile: 6.000 EURO

Valoarea asistenţei solicitate trebuie să reflecte costurile reale, calculate pe baza facturilor plătite

10. ACOPERIRE GEOGRAFICĂ

Proiectul va fi amplasat în spaţiul rural, definit conform legii.

Vor fi prioritizate pentru submăsura ăîmpăduriri" proiectele din zona de câmpie şi luncă, aşa cum s-a stabilit prin criteriile specifice de selecţie.

11. INDICATORI DE REALIZARE, DE REZULTAT ŞI DE IMPACT

Indicatori de realizare

Indicatori generali

• Număr de proiecte

• Număr de beneficiari

Împădurire

Număr de ha.

2400

40.000

Număr de beneficiari 1.290, din care: privaţi: 860

publici: 430

Număr de proiecte: 1.290

Pepiniere

Număr de ha

Număr de proiecte

Număr de beneficiari

Investiţii privind Îmbunătăţirea prelucrării primare a lemnului şi marketingului produselor forestiere

Număr de proiecte: Număr de beneficiari

400

Drumuri forestiere

Număr de km

450

Număr de proiecte

200

Număr de beneficiari

200

Gospodărirea pădurilor

Număr de proiecte: 470

Număr de proprietari asociaţi: 2000

Indicatori de rezultat

- Creşterea suprafeţei de teren agricol împădurit - 40.000 ha;

- Creşterea numărului de puieţi obţinuţi în pepiniere proprii - 8.000 mii bucăţi ;

- Creşterea capacităţii de prelucrare primară a lemnului care respectă condiţiile tehnice de protecţia mediului - 20% ;

- Creşterea lungimii drumurilor forestiere - 5% ;

- Creşterea suprafeţelor de păduri administrate de asociaţiile proprietarilor de păduri - 10%;

- Creşterea numărului de proprietari de păduri asociaţi - 20%.

Indicatori de impact

Mentinerea si dezvoltarea locurilor de munca si alte tunetu socio-economice

- Creşterea suprafeţei împădurite, prin proiectele SAPARD, faţă de suprafaţa existentă (de pădure privată şi publică a consiliilor locale): 2%;

- Creşterea cu 200 a numărului de localităţi deservite de drumurile forestiere ;

- Creşterea suprafeţei pădurilor private administrate pe baza planurilor de amenajare cu 10%;

- Creşterea productivităţii în sectorul exploatării forestiere cu 3%;

- Creşterea numărului de locuri de muncă cu 3%.

12. PROMOVAREA PROGRAMULUI

Potenţialii beneficiari vor fi informaţi despre existenţa/condiţiile de eligibilitate a prezentei măsuri prin

• Anunţ în mass-media;

• Distribuirea de broşuri de informare;

• Seminarii;

• Întâlniri organizate;

13. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE

Potentialul beneficiar va trebui să anexeze la cererea de finantare următoarele

docum'ente: '

Memoriu tehnic justificativ sau studiu de fezabilitate întocmit conform Ordinului comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 1013/873/2001 privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei Standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de servicii, cu completările ulterioare, cuprinzând devizul general elaborat potrivit prevederilor Hotarârii Guvernului nr. 1179/2002, cu completările ulterioare.

- Copii ale actului de proprietate a terenului, sau orice alt document care să certifice dreptul de folosinţă a terenului, sau ale actelor de proprietate pentru celelalte bunuri imobiliare, conform legislaţiei în vigoare, după caz;

- Certificat de urbanism, după caz;

Fişa tehnică privind condiţiile de protecţia mediului, necesare pentru obţinerea acordului unic, pe care s-a aplicat, după caz, ştampila tip A sau tip B, care conţine în anexă, după caz, acordul de mediu emis de autorităţile competente pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în legislaţia naţională conformă cu legislaţia UE;

Existenţa contribuţiei financiare proprii a beneficiarului privat trebuie dovedită printr un document emis de bancă şi/sau alte instituţii financiare autorizate care să ateste existenţa cofinanţării şi modul de asigurare a acesteia;

Decizia Consiliului Local care să asigure condiţii financiare corespunzătoare pentru realizarea proiectului conform graficului de execuţie propus pentru proprietarii publici (consiliile locale sau asociaţiile acestora);

- Copii ale documentelor de înregistrare legală a beneficiarului, după caz;

Ultimul bilanţ anual precedent anului depunerii proiectului. În cazul în care beneficiarul nu a avut activitate anterioară depunerii proiectului, va depune un act doveditor în acest sens, eliberat de autoritatea fiscală, după caz;

- Certificatul direcţiei financiare, care să ateste că beneficiarul proiectului nu are obligaţii neplătite către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi către bănci, altele decât cele pentru care este respectat graficul de plată, după caz;

Declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că aplicantul nu beneficiază de finanţare prin alte programe ale U.E. pentru proiectul care face obiectul sprijinului SAPARD;

- Certificat care să ateste că responsabilii proiectului au caziere judiciare oneste; Document care să dovedească pregătirea profesională în domeniu a beneficiarului, (persoana fizică sau responsabilul tehnic de proiect), prin copia diplomei de studii, a certificatului de formare sau declaraţia pe propria răspundere arătând că beneficiarul/responsabilul tehnic al proiectului va urma un curs de pregătire profesională înainte de ultima plată a ajutorului sau printr-un contract de asistenţă tehnică cu un consultant specializat, prezentat înainte de prima plată a ajutorului;

- Avizul schimbării categoriei de folosinţă a terenului, după caz;

- Copie după harta amenajistică (de la ultima amenajare) cu delimitarea proprietăţilor, după caz;

- Copie după planul cadastral al proprietăţii, după caz.

14. CONDITII DE FINANTARE

Beneficia' rii trebuie să 'întocmească balanţe lunare detaliate pe conturile de investiţii

în curs, bilanţul contabil la jumătatea anului şi bilanţul contabil la sfârşitul anului ;

Un beneficiar poate primi ajutor maximum de două ori în perioada 2000 - 2006, în cadrul măsurii, dar valoarea totală eligibilă a fiecărui proiect nu trebuie să depăşească limita sumei maxime eligibile a submăsurii respective;

Beneficiarul poate solicita sprijin pentru un nou proiect după finalizarea completă a proiectului anterior;

Beneficiarul va colabora şi va prezenta toate informaţiile solicitate de către structurile autorizate să controleze şi să auditeze implementarea proiectului;

- Sprijinul acordat va fi recuperat dacă obiectivele sprijinite nu sunt folosite conform scopului declarat sau în cazul în care acestea au fost vândute sau închiriate pe o perioadă de 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei tranşe);

În cazul în care costul unui serviciu sau unui bun depăşeşte valoarea unitară totală de 10.000 EURO, beneficiarul privat trebuie să prezinte oferte de la cel puţin trei furnizori.

- Achiziţiile publice de bunuri, servicii şi lucrări, în cadrul proiectului, se vor efectua în conformitate cu legislaţia în vigoare privind achiziţiile publice;

Plăţile în cadrul proiectului se vor efectua numai după data la care solicitantul a fost informat de Agenţia SAPARD în legătură cu eligibilitatea proiectului, cu excepţia cheltuielilor privind pregătirea proiectului care pot fi rambursate numai dacă beneficiarul a respectat procedura de achiziţii a Agenţiei SAPARD, în limita aprobată pentru această măsură;

- Toate plăţile făcute de beneficiar în cadrul proiectului vor urma prevederile MAFA, Secţiunea A, Art. 14, cu modificările ulterioare;

Plata sprijinului financiar se va efectua pe baza documentelor justificative de plată, în una sau cinci tranşe, pe toată durata proiectului.

15. AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE

• Agenţia SAPARD reprezintă în România Autoritatea de Implementare.

• Serviciile tehnice delegate ale direcţiilor teritoriale de regim silvic şi de vânătoare din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale - MAPDR

LISTA

Anexa nr.1

la fişa tehnică pentru măsura 3.5

arborilor şi arbuştilor pentru împăduriri

Nr. crt.

Denumire latină

Denumire populară

Forma

TAXUS BACCAT A

Tisă

Arbore

ABIES ALBA

Brad alb

Arbore

ABIES CONCOLOR

Brad argintiu

Arbore

PSEUDOTSUGA MENZIESII

Duqlas verde

Arbore

PICEA EXCELSA

Molid

Arbore

PICEA PUNGENS

Molid întepător

Arbore

PICEA ENGELMANNI

Molid de Arizona

Arbore

PICEA ORIENTALIS

Molid de Caucaz

Arbore

PICEA OMORIKA

Molid sârbesc

Arbore

10.

LARIX DECIDUA

Larice

Arbore

11.

LARIX LEPTOLEPIS

Larice japonez

Arbore

12.

PINUS SYLVESTRIS

Pin silvestru

Arbore

13.

PINUS MONTANA

Pin de munte

Arbore

14.

PINUS NIGRA

Pin neqru

Arbore

15.

PINUS PONDEROSA

Pin galben

Arbore

16.

PINUS STROBUS

Pin strob

Arbore

17.

PINUS EXCELSA

Pin de Himalaia

Arbore

18.

PINUS CEMBRA

Zîmbru

Arbore

19.

TAXODIUM DISTICHUM

Chiparos de baltă

Arbore

20.

THUJA OCCIDENT ALIS

Tuia

Arbore

21.

THUJA PLICATA

Tuia gigantică

Arbore

22.

THUJA ORIENTALIS

Biata

Arbore

23.

CUPRESSUS SEMPERVIRENS

Chiparos

Arbore

24.

CHAMAECYPARIS

Chiparos de California

Arbore

25.

JUNIPERUS COMMUNIS

Ienupăr

Arbust

26.

JUNIPERUS SIBIRICA

Ienupăr pitic

Arbust

27.

JUNIPERUS SABINA

Cetină de negi

Arbust

28.

JUNIPERUS VIRGINIANA

Ienupăr de Virqinia

Arbore

29.

CARPINUS BETULUS

Carpen

Arbore

30.

CARPINUS ORIENTALIS

Cărpinită

Arbust

31.

CORYLUS AVELLANA

Alun

Arbust

32.

CORYLUS COLURNA

Alun turcesc

Arbore

33.

BETULA VERRUCOSA

Mesteacăn

Arbore

34.

BETULA PUBESCENS

Mesteacăn pufos

Arbore

35.

BETULA NANA

Mesteacăn pitic

Arbust

36.

ALNUS GLUTINOSA

Anin negru

Arbore

37.

ALNUS INCANA

Anin alb

Arbore

38.

ALNUS VIRIDIS

Anin de munte

Arbust

39.

FAGUS SILVATICA

Fag

Arbore

40.

FAGUS ORIENTALIS

Faq oriental

Arbore

41.

CASTANEA SATIVA

Castan bun

Arbore

42.

QUERCUS BOREALIS

Stejar roşu

Arbore

43.

QUERCUS PALUSTRIS

Stejar de baltă

Arbore

44.

QUERCUS CERRIS

Cer

Arbore

45.

QUERCUS PETRAEA

Gorun

Arbore

46.

QUERCUS ROBUR

Stejar

Arbore

47.

QUERCUS PEDUNCULIFLORA

Stejar brumăriu

Arbore

48.

QUERCUS FRAINETTO

Gârnită

Arbore

49.

QUERCUSPUBESCENS

Stejar pufos

Arbore

50.

JUGLANS REGIA

Nuc comun

Arbore

51.

JUGLANS NIGRA

Nuc american

Arbore

52.

JUGLANS CINEREA

Nuc american cenuşiu

Arbore

53.

POPULUS ALBA

Plop alb

Arbore

54.

POPULUS TREMULA

Plop tremurător

Arbore

55.

POPULUSCANESCENS

Plop cenuşiu

Arbore

56.

POPULUS NIGRA

Plop nemu

Arbore

57.

SALIXALBA

Salcie albă

Arbore

58.

SALIX FRAGILIS

Salcie fraqedă

Arbore

59.

SALIX PENTANDRA

Salcie

Arbore

60.

SALIX CINEREA

Zălog

Arbust

61.

SALIX VIM INALIS

Răchită

Arbust

62.

SALIX INCANA

Răchită albă

Arbust

63.

SALIX PURPUREA

Răchită roşie

Arbust

64.

SALIX ROSMARINIFOLIA

Salcie târâtoare

Arbust

65.

SALIX HERBACEA

Salcie pitică

Arbust

66.

MORUS ALBA

Dud alb

Arbore

67.

MORUS NIGRA

Dud negru

Arbore

68.

MACLURA AURANTIACA

Maclură

Arbore

69.

ULMUS FOLIACEA

Ulm de câmp

Arbore

70.

ULMUS PROCERA

Ulm de câmp

Arbore

71.

ULMUS MINOR

Ulm mărunt

Arbore

72.

ULMUS MONTANA

Ulm de munte

Arbore

73.

ULMUS LEVIS

Velniş

Arbore

74.

ULMUS PUMILA

Ulm de Turkestan

Arbore

75.

BUXUS SEMPERVIRENS

Merişor

Arbust

76.

TAMARIX RAMOSISSIMA

Cătină roşie

Arbust

77.

RIBES ALPINUM

Coacăz de munte

Arbust

78.

ELAEAGNUS ANGUSTIFOLIA

Salcie mirositoare

Arbore

79.

HIPPOPHAE RHAMNOIDES

Cătină albă

Arbust

80.

SPIRAEA ULMIFOLIA

Cununită

Arbust

81.

COTONEASTER INTEGERRIMA

Bârcoace

Arbust

82.

CYDONIA OBLONGA

Gutui

Arbore

83.

PIRUS PYRASTER

Păr păduret

Arbore

84.

MALUS SYLVESTRIS

Măr păduret

Arbore

85.

SORBUS AUCUPARIA

Scoruş de munte

Arbore

86.

SORBUS DOMESTICA

Scoruş

Arbore

87.

SORBUS TORMINALIS

Sorb

Arbore

88.

CRATAEGUS MONOGYNA

Păducel

Arbore

89.

ROSA CANINA

Măceş

Arbust

90.

ROSA GALLICA

Măceş de câmp

Arbust

91.

PRUNUS SPINOSA

Porumbar

Arbust

92.

PRUNUS CERASIFERA

Corcoduş

Arbore

93.

CERASUS FRUTICOSA

Cireş pitic de Bărăgan

Arbust

94.

CERARUS AVIUM

Cireş păduret

Arbore

95.

PADUS MAHALEB

Vişin turcesc

Arbore

96.

PADUS RACEMOSA

Mălin

Arbore

97.

PADUS SEROTINA

Mălin american

Arbore

98.

GLEDITSIA TRIACANTHOS

Glădită

Arbore

99.

SOPHORA JAPONICA

Salcâm japonez

Arbore

100.

LABURNUM ANAGYROIDES

Salcâm qalben

Arbust

101.

CYTISUS NIGRICANS

Drob

Arbust

102.

AMORPHA FRUTICOSA

Salcâm mic

Arbust

103.

ROBINIA PSEUDACACIA

Salcâm

Arbore

104.

ROBINIA HISPIDA

Salcâm roşu

Arbore

105.

ROBINIA VISCOSA

Salcâm roşu vâscos

Arbore

106.

TILIA CORDATA

Tei de deal

Arbore

107.

TILIA PLATYPHYLLOS

Tei cu frunza mare

Arbore

108.

TILIA TOMENTOSA

Tei alb

Arbore

109.

AILANTHUS ALTISSIMA

Cenuşer

Arbore

110.

COTINUS COGGYGRIA

Scumpie

Arbust

111.

RHUS TYPHINA

otetar roşu

Arbust

112.

ACER PSEUDOPLATANUS

Paltin de munte

Arbore

113.

ACER PLATANOIDES

Artar

Arbore

114.

ACER CAMPESTRE

Juqastru

Arbore

115.

ACER MONSPESSULANUM

Jugastru de Banat

Arbore

116.

ACES TATARICUM

Artar tătărăsc

Arbore

117.

ACER NEGUNDO

Artar american

Arbore

118.

AESCULUS HIPPOCASTANUM

Castan porcesc

Arbore

119.

ILEX AQUIFOLIUM

Laur

Arbore

120.

EUONYMUSVERRUCOSA

Salbă râioasă

Arbust

121.

EUONYMUSEUROPAEA

Salbă moale

Arbust

122.

RHAMNUS FRANGULA

Cruşin

Arbust

123.

CORNUS SANGUINEA

Sânqer

Arbust

124.

CORNUS MAS

Corn

Arbust

125.

FRAXINUS ORNUS

Mojdrean

Arbore

126.

FRAXINUS EXCELSIOR

Frasin comun

Arbore

127.

FRAXINUS PALLISAE

Frasin pufos

Arbore

128.

FRAXINUS OXYCARPA

Frasin de Turkestan

Arbore

129.

FRAXINUS PENNSYLVAN ICA

Frasin de Pensilvania

Arbore

130.

SYIRINGA VULGARIS

Liliac

Arbust

131.

SYIRINGA JOSIKAEA

Liliac transilvănean

Arbust

132.

VIBURNUM LANTANA

Dîrmox

Arbust

133.

VIBURNUM OPULUS

Călin

Arbust

134.

PLATANUS CCCIDENTALIS

Platan american

Arbore

135.

PLATANUS ORIENTALIS

Platan oriental

Arbore

136.

CERCIS SILIQUASTRUM

Arborele ludei

Arbore

137.

GYMNOCLADUS DIOICA

Roşcov de Canada

Arbore

NOTA : Densitatea estimativă a puieţilor pentru Împădurire, depinde de Încadrarea acestora În grupa ecologică şi variază Între 625 şi 10000 buc/ha, În conformitate cu legislaţia În vigoare. Densitatea reală a speciilor utilizate trebuie să fie prezentată În studiul de fezabilitate I memoriul tehnic, justificativ, al proiectului.

Anexa nr. 9

FIŞA TEHNICĂ PENTRU MĂSURA 4.1.

ÎMBUNĂTĂTIREA PREGĂTIRII PROFESIONALE

1. CADRU GENERAL

• În condiţiile actuale din România, în care se implementează economia de piaţă, în care au loc transformări structurale radicale, investitiile în resursele umane sunt esenţiale pentru implementarea Planului Naţional pen' tru Agricultură şi Dezvoltare

Rurală şi evoluţia spaţiului rural.

• O treime din populaţia rurală a absolvit numai şcoala primară; o altă treime a absolvit cursurile gimnaziale, iar 3,1% (nivel 2000) 1 nu a absolvit nici o formă de educatie.

• Absenţ' a diversificării activităţilor agricole şi piscicole, neaplicarea tehnologiilor

moderne şi performante, starea igienico-sanitară precară, reclamă de asemenea îmbunătăţirea pregătirii profesionale.

• Slaba pregătire a producătorilor agricoli şi piscicoli în domeniul activităţilor ne agricole şi piscicole.

• Absolvenţii de şcoli cu profil agricol sunt într-un num[r scăzut faţă de nevoile actuale şi viitoare ale agriculturii româneşti.

• În urma aplicării Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările ulterioare şi a Legii nr. 1/2000, cu modificările ulterioare, spaţiul rural a concentrat un număr mare de persoane care au început să practice activităţi agricole şi alte activităţi complementare, fără nici o pregătire de specialitate, bazându-se doar pe practicarea acestor activităţi în mod tradiţional.

• Necesitatea instruirii producătorilor agricoli, piscicoli şi silvici în domeniul protecţiei mediului, în domeniul tehnologiilor nepoluante precum şi în domeniul prelucrării produselor prin practici ecologice, reprezintă o cerinţă reală pentru spaţiul rural românesc.

• Formarea profesională a adulţilor, parte integrantă a educaţiei permanente, înregistrează o nouă extindere către producătorii agricoli şi se adresează persoanelor ce nu au făcut obiectul şcolarizării obligatorii.

• Noua reformă a sistemului de învăţământ profesional (începută în 1999), necesită organizarea şi extinderea acestuia în spaţiul rural.

• Formarea profesională continuă a adulţilor în România este reglementată prin Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.375/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

2. OBIECTIVE

Obiectiv general

• asistenţa este acordată pregătirii profesionale pentru a contribui la îmbunătăţirea cunoştinţelor şi competenţelor profesionale ale fermierilor şi ale altor persoane implicate în activităţi agricole, piscicole şi forestiere, de procesare a produselor

1Studiu iniţiat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării în 1998 şi aprobat de Guvern în cadrul Programului de relansare a învăţământului rural, 1999-2000

agricole, piscicole şi de acvacultură, precum şi la conversia acestora către activităţi neagricole. Acest obiectiv este în conformitate cu articolul 2 din Regulamentul nr. 1268/1999/CE adoptat de Consiliul Uniunii Europene, cu articolul 5 din Regulamentul nr. 2759/1999/CE adoptat de Comisia Europeană şi cu prevederile capitolului III, titlul li din Regulamentul nr. 1257/1999/CE adoptat de Consiliul Uniunii Europene.

Obiective specifice

• Îmbunătăţirea pregătirii profesionale a producătorilor agricoli, piscicoli, silvici şi de acvacultură, precum şi a angajaţilor unităţilor de procesare a produselor agricole şi piscicole pentru reorientarea calitativă a producţiei;

• Îmbunătăţirea pregătirii profesionale a producătorilor agricoli, silvici, piscicoli şi de acvacultură, pentru aplicarea metodelor de producţie compatibile cu conservarea şi îmbunătăţirea peisajului;

• Îmbunătăţirea pregătirii profesionale a producătorilor agricoli, piscicoli, silvici şi de acvacultură, pentru aplicarea metodelor de protecţie a mediului şi a normelor privind igiena şi bunăstarea animalelor;

• Îmbunătăţirea pregătirii profesionale a producătorilor agricoli, piscicoli şi a proprietarilor de pădure precum şi a şefilor de exploataţii agricole, forestiere şi piscicole, pentru creşterea nivelului cunoştinţelor de management şi de marketing, necesare administrării unei exploataţii viabile economic, social şi din punct de vedere al mediului;

• Pregătirea proprietarilor de pădure şi a altor persoane implicate în activităţi forestiere pentru a utiliza practici de management al pădurilor care să permită îmbunătăţirea funcţiilor: economică, ecologică şi socială ale pădurii;

• Pregătirea producătorilor agricoli, piscicoli, de acvacultură şi a proprietarilor de pădure, în vederea diversificării sau reconversiei activităţilor lor de bază agricole sau silvice în vederea practicării altor ocupaţii şi/sau meserii (agroturism, meşteşuguri, creşterea albinelor, acvacultură, etc);

• Pregătirea producătorilor agricoli, piscicoli şi proprietari de pădure în vederea stimulării înfiinţării grupurilor de producători şi îmbunătăţirea cunoştinţelor membrilor grupurilor existente de producători, precum şi pregătirea membrilor în vederea recunoaşterii lor oficiale;

• Pregătirea producătorilor agricoli în vederea stimulării înfiinţării asociaţiilor utilizatorilor de apă şi îmbunătăţirea cunoştinţelor membrilor asociaţiilor existente ale utilizatorilor de apă, pentru asigurarea unui management durabil al resurselor de apă în strânsă corelaţie cu refacerea şi conservarea calităţii mediului din zonele rurale.

Obiective operaţionale

Susţinerea pregătirii prin cursuri de formare profesională pentru următoarele domenii

• Reorientarea calitativă a producţiei, inclusiv înfiinţarea grupurilor de producători;

• Practici de producţie compatibile cu menţinerea peisajului, protecţia mediului, standardele de igienă şi bunăstarea animalelor;

• Îmbunătăţirea managementului fermelor agricole şi silvice viabile economic, în vederea asigurării viabilităţii lor economice, sociale şi din punct de vedere al mediului;

• Alte forme de pregătire profesională: silvicultură, diversificarea activităţilor rurale, şi altele asemenea.

• Alte activităţi din sectoarele care sunt acoperite de măsurile din Programul SAPARD.

3. CORELAREA CU ALTE MĂSURI

Această măsură este obligatorie pentru implementarea cu succes a altor măsuri prevăzute în program, cum sunt

• îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole;

• investiţii în exploataţiile agricole;

• metode agricole de producţie proiectate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural;

• dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice pentru generarea de activităţi multiple şi venituri alternative;

• înfiinţarea grupurilor de producători ;

• managementul resurselor de apă pentru agricultură (în afara fermei);

• silvicultura, inclusiv împădurirea zonelor agricole, investiţii în exploataţiile forestiere deţinute în proprietate silvică privată;

• asistenţă tehnică.

4. CÂMPUL DE ACTIUNE AL MĂSURII

Această măsură se 'aplică în scopul pregătirii profesionale a producătorilor agricoli,

silvici, piscicoli, acvacultorilor, a angajaţilor unităţilor de procesare a produselor agricole şi piscicole şi a altor activităţi de diversificare care-şi desfăşoară activitatea în spaţiul rural în diferite domenii, precum

• Îmbunătăţirea pregătirii profesionale a producătorilor agricoli, piscicoli şi silvici, ca şi a şefilor de fermă în managementul producţiei, marketingul produselor, aplicarea de tehnologii competitive nepoluante şi respectarea standardelor sanitare veterinare, fito-sanitare, de sănătate, de protecţia mediului şi de calitatea produselor;

• Pregătire în vederea stimulării înfiinţării grupurilor de producători;

• Îmbunătăţirea pregătirii profesionale a producătorilor agricoli şi a proprietarilor privaţi de pădure în vederea revigorării unor tradiţii şi meşteşuguri ce folosesc resurse locale;

• Îmbunătăţirea pregătirii profesionale a membrilor asociaţiilor utilizatorilor de apă pentru aplicarea unor tehnologii eficiente şi nepoluante, compatibile cu menţinerea calităţii solului şi pentru asigurarea unui management durabil al resurselor de apă cu destinaţie agricolă.

În cadrul acestei măsuri vor putea fi finanţate următoarele forme de pregătire, în funcţie de domeniul şi obiectivul formării

• formare în domeniul practicilor de producţie agricolă şi piscicolă (din sectorul vegetal şi sectorul creşterii animalelor), a practicilor de producţie silvică, precum şi a celor de procesare a produselor agricole şi piscicole în conformitate cu tehnologiile specifice;

• pregătire în domeniul practicilor de producţie agricolă compatibile cu protecţia mediului şi a conservării peisajelor naturale, precum şi pregătire legată de conversia la agricultura biologică;

• pregătire în vederea reorientării calitative a producţiei;

• pregătire în vederea respectării normelor de igienă, de bunăstare a animalelor şi a sănătăţii plantelor;

• pregătirea proprietarilor privaţi de pădure în vederea managementului pădurilor pentru îmbunătăţirea funcţiilor lor economice, ecologice şi sociale;

• pregătire în domeniile managementului şi marketingului exploataţiilor viabile din punct de vedere economic, social şi de mediu;

• pregătire în domeniul sistemelor informaţionale, transfer de tehnologie şi know how;

• pregătirea şefilor de exploataţii agricole şi silvice în domeniile: economic, tehnic, juridic, fiscal şi al protecţiei mediului;

• pregătirea producătorilor agricoli pentru înfiinţarea grupurilor de producători şi pentru promovarea obiectivelor, principiilor şi modalităţilor de funcţionare a acestora, precum şi pregătirea membrilor grupurilor de producători recunoscute, în vederea îmbunătăţirii activităţii acestora;

• pregătirea tinerilor în faza de instalare şi/sau în faza transmiterii exploataţiei agricole sau silvice în familie;

• pregătirea proprietarilor privaţi de exploataţii agricole şi silvice în vederea diversificării sau a reconversiei acestor activităţi în spaţiul rural (agroturism, acvacultură, creşterea albinelor, şi altele asemenea).

Cursurile de pregătire se pot organiza pe module care pot dura maxim trei săptămâni şi pot avea un număr de cursanţi maxim de 50 persoane pe modul. Se pot organiza pentru dobândirea cunoştinţelor teoretice şi practice din cadrul măsurilor şi submăsurilor Programului SAPARD, dar pot fi şi cursuri specilizate de management, marketing, etc.

Pentru elaborarea conţinutului cursurilor de pregătire vor fi finanţate activităţi specifice prin măsura "Asistenţă tehnică" a Programului SAPARD.

5. CRITERII DE ELIGIBILITATE

• furnizorii de pregătire trebuie să fie entităţi cu personalitate juridică implicate în ştiinţă, studii, educaţie, consultanţă îndreptăţite să furnizeze pregătire şi care au autorizaţie de furnizor de pregătire emisă de către o instituţie competentă în acest scop, din România, statele membre ale Uniunii Europene sau ţările candidate;

• proiectele propuse trebuie să se încadreze în obiectivele şi câmpul de acţiune al măsurii;

• sprijinul acordat pentru pregătire profesională, în cadrul acestei măsuri, nu va include cursurile de instruire sau specializare care fac parte din programele sau

sistemele normale ale învăţământului agricol, silvic sau piscicol de la nivel mediu sau superior;

• gradul de acoperire teritorială pentru implementarea unui proiect de pregătire profesională să fie minim o regiune.

Criteriile de eligibilitate specifice şi tipurile de cheltuieli eligibile vor fi precizate în termenii de referinţă care va sta la baza licitaţiei de proiecte şi vor fi în concordanţă cu prevederile Acordului Multianual de Finanţare, cu modificările şi completările uiterioare.

Cheltuielile eligibile

• Acţiunile de pregătire vor consta în servicii de pregătire, aşa cum sunt ele detaliate în specificaţiile autorităţilor responsabile şi/sau în termenii de referinţă şi care respectă procedurile de achiziţii publice aplicabile.

• Costul selectării şi aprobării acţiunilor de pregătire va fi în conformitate cu prevederile Acordului Multianual de Finanţare, programului şi regulilor de achiziţii publice aplicabile.

• Cheltuielile aferente participării cursanţilor la cursurile de pregătire. Rata de ajutor poate fi de 100% pentru activităţile de mai sus.

Fundamentarea elementelor pentru caietele de sarcini se va face prin studii elaborate

în cadrul măsurii 4.2 Asistentă tehnică.

6. CRITERII DE SELECTIE

Criteriile de selecţie pent'ru furnizorii de pregătire vor fi precizate în caietul de sarcini.

7. BENEFICIARI

Beneficiarul acestei măsuri este Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Prin această măsură sunt eligibili furnizorii de formare profesională, persoane juridice de drept public sau privat (experţi independenţi şi persoane juridice, române/străine sau cu capital mixt).

Furnizorii de formare profesională, vor fi desemnaţi ca rezultat al unei licitaţii organizate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pe baza unor caiete de sarcini elaborate de acesta.

Cursurile de formare se pot face pentru toate măsurile Programului SAPARD, cu excepţia măsurii 4.2 Asistenţă tehnică şi măsurii 4.1 Îmbunătăţirea pregătirii profesionale.

Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale va organiza licitaţii de achiziţii de servicii de pregătire, conform prevederilor procedurii de achiziţii publice elaborată în concordanţă cu reglementările comunitare care sunt stipulate în Manualul de instrucţiuni al Comisiei Europene "Contracte de lucrări, bunuri şi servicii, încheiate în cadrul cooperării comunitare cu ţări terţe", specificat la pct. 2.6 art. 14 din Secţiunea A a Acordului Multianual de Finanţare, cu modificările şi completările uiterioare.

8. LEGISLATIA NATIONALĂ

Proiectele f'inanţate' în cadrul acestei măsuri trebuie să respecte prevederile

Acordului Multianual de Finanţare, cu modificările şi completările ulterioare inclusiv legislaţia specifică referitoare la achiziţia publică.

Formarea profesională continuă a adulţilor este prevăzută în Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.375/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

9. DISPOZITII FINANCIARE

• Proiectel'e din această măsură nu sunt generatoare de profit.

• Ajutorul public acordat pentru această măsură este de până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile, din care 75% reprezintă contribuţia Uniunii Europene şi 25% contribuţia bugetară naţională.

• În cadrul acestei măsuri vor putea fi finanţate proiecte a căror valoare totală minimă eligibilă este 50.000 Euro.

• Planul financiar şi sursele de finanţare totale, alocate acestei măsuri, sunt prezentate în capitolul V Alocaţii financiare pentru măsurile SAPARD din Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, pag.361.

Activităţile eligibile ale proiectului pot să înceapă după semnarea contractului cu furnizorul de pregătire.

10. ACOPERIRE GEOGRAFICĂ

Această măsură se va aplica la nivelul întregii ţări.

11. INDICATORI DE REALIZARE, DE REZULTAT ŞI DE IMPACT

Indicatori de realizare

Indicatori generali

Număr de acţiuni pentru cursurile de pregătire

• Număr de acţiuni de pregătire (25 - 200 de participanţi/acţiune de pregătire): 305

• Număr de participanţi: 35.000, din care: număr de tineri participanţi şi femei: 7.000

Număr mediu de zile de pregătire per participant: 15 zile lucrătoare

• Număr de participanţi pe tipuri de pregătire

Cursuri de pregătire de scurtă durată(nivel regional)

• Număr de acţiuni de pregătire: 280

• Număr de participanţi: 30.000

Cursuri de pregătire de lungă durată(nivel naţional)

• Număr de acţiuni de pregătire: 25

• Număr de participanţi: 5.000

Indicatori de rezultat

• Ponderea cursanţilor care au proiecte finanţate prin SAPARD din numărul total de cursanţi ?.70%

• Ponderea tinerilor fermieri din numărul total de cursant,i ?.30%

• Ponderea femeilor din numărul total de cursant,i ?.30%

Indicatori de impact

• Ponderea absolvenţilor cursurilor de pregătire care depun proiecte în cadrul SAPARD în primul an după absolvire (%)

12. PROMOVAREA PROGRAMULUI

Potenţialii cursanţi şi furnizorii trebuie informaţi despre condiţiile de participare la programul SAPARD prin

• Anunţ public în mass-media,

• Distribuirea de broşuri de informare,

• Seminarii,

• Întâlniri cu potenţialii cursanţi şi participanţi.

13. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE

Lista care conţine documentele ce vor fi transmise participanţilor la licitaţie va fi precizată în termenii de referinţă şi se va referi la aptitudinile formatorilor, experienţa în domeniu, capacitatea administrativă de a asigura: cursurile, cazare, masa, accesul la ferme demonstrative existente şi altele asemenea.

Pentru formatori

Toţi participanţii la licitaţi vor trebui să prezinte în dosarul de licitaţie documentul care atestă autorizarea ca furnizor de formare, eliberat de organele competente conform reglementărilor în vigoare.

Ofertanţii străini trebuie să prezinte traducerile legalizate ale documentelor care atestă autorizarea lor ca furnizor de pregătire.

Pentru participanţii la pregătire

Solicitantul trebuie să prezinte: o cerere, copie după certificatul de naştere, copie după diploma ultimei forme de pregătire absolvite şi un certificat medical care atestă starea de sănătate. După caz, dovada că cursantul este beneficiarul unui proiect finanţat prin SAPARD.

14. CONDITII DE FINANTARE

Cursurile de' formare treb'uie să contribuie la asimilarea cunoştinţelor teoretice şi a

deprinderilor practice pentru toate sectoarele acoperite de măsurile Programului SAPARD, cu excepţia măsurii de asistenţă tehnică şi a pregătirii profesionale.

Sprijinul pentru formare profesională nu va include cursurile de instruire sau formare care fac parte din programele normale sau sistemele educaţionale pentru agricultură, silvicultură, piscicultură şi de acvacultură, de nivel mediu sau superior.

15. AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE

Evaluarea tehnică şi financiară a ofertelor se va face în conformitate cu criteriile stabilite de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

Pentru desemnarea altor participanţi la pregătire decât cei care au proiecte finanţate prin Programul SAPARD, se vor utiliza o serie de criterii de selecţie (vârsta, zona rurală din care provin, deţinerea unei exploataţii, şi altele asemenea)

Implementarea măsurii va fi asigurată la nivelul Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale de către Direcţia Generală Dezvoltare Rurală (DGDR) şi Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă (ANCA).

• DGDR va coordona implementarea măsurii, va elabora procedura administrativă de implementare a măsurii, va stabili suma totală alocată pentru fiecare curs de formare, precum şi obiectivele programului de formare, va întocmi fişele standard de proiect, va participa la evaluarea ofertelor.

• ANCA va întocmi termenii de referinţă şi caietele de sarcini pentru fiecare curs de formare, va organiza licitaţiile, va participa la evaluarea ofertelor, va asigura verificarea documentelor şi verificarea pe teren, va asigura verificarea derulării programelor de pregătire şi a documentelor de plată.

Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale va asigura conform contractelor încheiate cu Agenţia SAPARD, plata furnizorilor de pregătire şi va întocmi cererile de plată către Agenţia SAPARD.

Agenţia SAPARD va verifica pentru fiecare etapă îndeplinirea de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a cerinţelor procedurale şi va autoriza efectuarea plăţilor.

Anexa nr. 10

FIŞA TEHNICĂ PENTRU MĂSURA 4.2.

ASISTENTĂ TEHNICĂ

1. CADRU GENERAL

Măsura acoperă furnizarea de servicii de asistenţă tehnică. Acest servIcIu este justificat pentru a sprijini costurile legate de implementarea Programului după cum sunt specificate în paragraful 4 de mai jos.

Măsura se referă numai la asistenţă tehnică furnizată în baza articolului 2 paragraful 15 din Regulamentul nr. 1268/1999/CE adoptat de Consiliul Uniunii Europene (cu alte cuvinte, nu priveşte cea urmărită prin articolul 7 (4) al aceluiaşi Regulament).

2. OBIECTIVE

Scopul acestei măsuri este de a sprijini în special implementarea şi monitorizarea Programului şi a posibilelor sale modificări ulterioare. Pentru a sprijini aceste scopuri, obiectivele includ

• furnizarea suportului pentru monitorizare,

• asigurarea unui flux adecvat al informaţiei şi publicităţii,

• finanţarea de studii, vizite şi seminarii,

• furnizarea suportului pentru expertiza externă,

• furnizarea suportului pentru evaluarea Programului.

3. CORELAREA CU ALTE MASURI

Această măsură va asigura acoperirea nevoilor de asistenţă tehnică pentru toate măsurile Programului.

4. CÂMPULDEACTIUNEALMĂSU I

În cadrul acestei măsuri' următoarele activităţi sunt eligibile cu condiţia ca în toate

cazurile ele să fie aprobate de Preşedintele Comitetului de Monitorizare

a) Cheltuieli cu întâlnirile Comitetului de Monitorizare inclusiv costurile pentru toţi experţii şi alţi participanţi, în cazul în care prezenţa acestora este considerată a fi necesară pentru activitatea efectivă a comitetului.

b) Alte cheltuieli necesare pentru îndeplinirea responsabilităţilor Comitetului de Monitorizare care se încadrează în una din următoarele categorii

- asistenţa experţilor pentru studierea şi revizuirea cadrului general şi a indicatorilor programului ;

- experţi care să asiste sau să acorde consultanţă Comitetului de Monitorizare referitor la implementarea şi funcţionarea procedurilor de monitorizare ;

- cheltuieli asociate întâlnirilor şi sarcinilor auxiliare ale grupurilor de lucru, precum şi seminariilor.

c) Cheltuieli cu campaniile de informare şi publicitate, incluzând costurile tipăririi şi distribuirii lor.

d) Costul traducerilor şi interpretărilor furnizate ca răspuns la cererile Comisiei, care nu includ pe cele cerute în baza articolului 5 (1) şi 5 (2) prima propoziţie din Acordul Multianual de Finanţare.

e) Cheltuieli asociate vizitelor şi seminariilor care nu sunt realizate din iniţiativa Comisiei. Fiecare vizită şi seminar va necesita înaintarea în prealabil a unui raport scris către Comitetul de Monitorizare.

f) Cheltuieli asociate vizitelor şi seminariilor organizate din iniţiativa Comisiei.

g) Cheltuieli asociate pregătirii măsurilor din program pentru a asigura eficacitatea acestora incluzând acele măsuri a căror aplicare este prevăzută pentru o etapă ulterioară.

h) Cheltuieli pentru evaluare pe termen mediu cerută în baza prevederilor

articolului 1O din Sectiunea B, din anexa la Acordul Multianual de Finantare.

' '

Această listă este alcătuită pe baza recomandării Comisiei. Pe baza experienţei acumulate din implementarea măsurii, autorităţile române vor revizui lista de acţiuni de mai sus şi pot căuta o extindere, ceea ce va necesita modificarea ulterioară a Programului.

În toate cazurile pentru ca cheltuielile să fie eligibile, trebuie respectate prevederile paragrafului 5.

5. CRITERII DE ELIGIBILITATE

Cheltuielile eligibile vor fi raportate în cadrul raportului anual. Cheltuielile pot fi efectuate şi pe baza de sume fixe (cum ar fi diurna), în concordanţă cu termenii şi tarifele aplicate în sectorul public din România pentru acţiuni similare în care nu este implicată cofinanţarea din partea Comunităţii. Toate cheltuielile referitoare la experţi şi alţi participanţi vor fi limitate la aceia care provin şi se deplasează din/în ţările candidate şi statele membre.

Pentru această măsura activităţile finanţate, sau care se prevăd a fi finanţate în cadrul convenţiilor de înfrăţire sau a altor proiecte PHARE sau ISPA, nu sunt eligibile.

6. BENEFICIARI

Beneficiarii finali ai activităţilor din cadrul măsurii pentru Asistenţă Tehnică sunt Autoritatea de Management pentru subparagrafele a), b), d) şi h) ale paragrafului 4 şi Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale în ce priveşte subparagrafele c), e), f) şi g) ale aceleiaşi paragraf 4.

7. DISPOZITII FINANCIARE

Cu toate că sum' a pentru asistenţă tehnică din tabelul de mai jos este pentru sume

mai mari, contribuţia Comunităţii la cheltuielile prevăzute la subparagrafele a)-e) şi g) din paragraful 4 va fi limitată la 80% din totalul cheltuielilor publice dar nu mai mult de

150.000 Euro pe an plus 0,3% din contribuţia Comunităţii prevăzuta în Acordul(rile) Anual(e) de Finanţare încheiat(e). Cuantumul determinat după formula de mai sus se va adapta în funcţie de experienţa aplicării măsurii Asistenţă Tehnică şi de posibilele modificări ale paragrafului 4.

În ce priveşte cheltuielile de la subparagraful h) contribuţia Comunităţii se va limita la 80% din totalul cheltuielilor publice. În cazul cheltuielilor de la subparagraful f) contribuţia Comunităţii va fi de 100% din totalul cheltuielilor publice în cadrul oricăror limite şi condiţii, care pot fi stabilite de către Comisie pentru iniţiativa respectivă.

Tabel Financiar Indicativ pentru măsura nr. 4.2.

Anii

Costuri totale

Total cheltuieli publice

Contribuţia UE

Contribuţie publică naţională

)('iJ

..o

oC o.

Total naţional

Bugetul central

(lJ

::::,

·5,

Total

Art. 7(4) R.1268/99

Art. 2 ultima lin. R. 1268/99

ultim a lin.

Art. 2

ultima lin.

R1268/9

ultima lin.

Art. 2 ultima lin.

R. 1268/99

3+13

4+8

5+6

6/6+

6/6+8

2000

761250

609000

152250

2001

761250

609000

152250

2002

3658096

3505846

2896846

609000

152250

2003

4158096

3905846

2896846

1009000

152250

2004

3658096

3505846

2896846

609000

152250

2005

3658096

3505846

2896846

609000

152250

2006

3658096

3505846

2896846

609000

152250

Total

20312980

19147230

14484230

4663000

1165750

8. INDICATORI

Câţiva posibili indicatori

• numărul materialelor promoţionale pentru informarea generală a tuturor părţilor (fluturaşi, broşuri etc.)

• numărul campaniilor de publicitate

• numărul de convocări ale experţilor suportate

• numărul de ateliere, conferint,e, seminarii

• numărul de reuniuni ale Comitetului de Monitorizare

• numărul de studii privind pregătirea şi implementarea măsurilor din Program

• numărul de rapoarte de evaluare a Programului

188

Anexa nr. 11

Alocare financiară Program SAPARD 2000 - 2006 Cost total

(Pentru anii 2000 -2004 cifrele sunt conform AFA respective. Pentru anii 2005-2006 cifrele sunt conform Road Map Romania - Bulgaria în€. preturi 2003)

Nr. crt.

Măsuri

Cost total 2000

Cost total 2001

Cost total 2002

Cost total 2003

Cost total 2004

Cost total 2005

Cost total 2006

Prioritatea 1: Îmbunătăţirea competitivităţii în prelucrarea produselor agricole şi piscicole

110.542.497

42,20

113.652. 099

42,45

65.984.000

20,58

70.255.41 O

21,76

89.825.366

27,63

119.771.252

38,76

102.315.695

33,73

1.1

Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingul produselor agricole şi piscicole

110.542.497

42,20

113.652. 099

42,45

60.078.667

18,74

62.467.235

19,35

82 002 559

25,23

109.929.919

35,57

92.474.361

30,49

în zone afectate de inundati

O 00

31.915.231

10 33

32.258.213

10 63

în zone neafectate de inundati

110.542.497

42 20

113.652.099

42,45

60.078.667

18,74

62.467.235

19 35

82.002.559

2523

78.014.688

25 24

60.216.148

19 85

1.2

Îmbunătăţirea structurilor pentru calitate, controlul veterinar şi fitosanitar şi al calităţii produselor

0,00

5.905.333

1,84

7.788.175

2.41

7.822.807

2.41

9.841.333

3,18

9.841.333

3,24

Prioritatea 2:Îmbunătăţirea infrastructurilor pentru agricultura şi dezvoltare rurala

150.666.667

57,51

153.333. 333

57,27

92.667.905

28,90

93.262.008

28,88

83.379.751

25,65

72.371.515

23,42

75.017.365

24,73

2.1

Dezvoltarea infrastructurilor rurale

150.666.667

57,51

153.333. 333

57,27

92.667.905

28,90

93.262.008

28,88

83.379.751

25,65

72.371.515

23.42

75.017.365

24,73

în ,,,,,,, ,,-,,,,..1,,1,, de ir,i;ndati

OOO

n nn

OOO

72371515

?'l 42

75017365

?J 73

în zone neafectate de inundati

150.666.667

57 51

153.333. 333

5727

92.667.905

28 90

93.262.008

2888

83.379.751

25 65

O 00

2.2

Managementul resurselor de apă

0,00

Prioritatea 3: Dezvoltarea economiei rurale

0,00

160.320.287

50,00

154.683.625

47,91

150.782.722

46,39

115.826.849

37,48

123.925.017

40,85

3.1

Investiţii în exploataţii agricole

0,00

96.954.954

30,24

100.404.847

31,10

99.965.127

30,75

71.588.315

23,16

84.062 042

27,71

în zone afectate de inundaţi

0,00

35.388.883

11,45

37.808.511

12,46

în zone neafectate de inundati

O 00

OOO

96.954.954

3024

100.404.847

3110

99.965.127

30 75

36.199.432

11 71

46.253.531

15 25

3.2

Constituirea grupurilor de producători

0,00

1.102.960

0,34

790.685

0,24

657.353

0,21

188.976

0,06

3.3

Metode agricole de producţie proiectate să protejeze mediul înconjurător şi să menţină peisajul rural

0,00

4.223.524

1,31

4.466.776

1,37

4.466.775

1,45

3.066.776

1,01

3.4

Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice pentru generarea de venituri şi activităţi multiple

0,00

63.365.333

19,76

26.941.349

8,34

27.365.333

8.42

18.319.606

5,93

18.477.885

6,09

în zone afectate de inundati

O 00

OOO

O 00

9.112.944

2 95

9.230.179

3,04

în zone neafectate de inundati

O 00

OOO

63.365.333

19 76

26.941.349

8 34

27365.333

8 42

9.206.661

2 98

9.247.707

3 05

3.5

Silvicultura

0,00

22.010.945

6,82

18.194.800

5,60

20.794.800

6,73

18.129.337

5,98

Prioritatea 4 : Dezvoltarea resurselor umane

761.250

0,29

761.250

0,28

1.677.590

0,52

4.678.950

1,45

1.070.917

0,33

1.070.917

0,35

2.073.550

0,68

4.1

Îmbunătăţirea pregătirii profesionale

0,00

916.340

0,29

4.042.700

1,25

934.667

0,29

934.667

0,30

887.300

0,29

4.2.1

Asistenţa tehnică

761.250

0,29

761.250

0,28

761.250

0,24

636.250

0,20

136.250

0,04

136.250

0,04

136.250

0,04

4.2.2

Asistenta tehnică (CE)*

0,00

1.050.000

0,35

TOTAL

261.970.414

100

267.746. 682

100

320.649. 782

100

322.879.993

100

325.058.755

100

309.040.533

100

303.331.626

100

Nota (*) Indicativă şi incluzând resursele conform art. 7.4 din Reglementarea nr. 1268/1999 destinată finanţării măsurilor luate din iniţiativa Comisiei pentru studii preliminare, schimburi, vizite, evaluări şi controale care pot fi disponibile pentru program.

Alocare financiară Program SAPARD 2000 - 2006 Contribuţia Comunităţii Europene

Pentru anii 2000 -2004 cifrele sunt conform AFA respective. Pentru anii 2005-2006 cifrele sunt conform Road Map Romania - Buloaria în€. preturi 2003)

Nr. crt.

Măsuri

Contribuţie

2000

Contribuţie

2001

Contribuţie

2002

Contribuţie

2003

Contribuţie

2004

Contribuţie

2005

Contribuţie

2006

Prioritatea 1: Îmbunătăţirea competitivităţii în prelucrarea produselor agricole şi piscicole

39.605.194

25,85

40.719.303

26,05

25.954.000

16,16

28.221.908

17,28

35.247.003

22,21

55.645.916

31,76

49.406.000

28,20

1.1

Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingul produselor agricole şi piscicole

39.605.194

25,85

40.719.303

26,05

21.525.000

13.40

22.380.777

13,70

29.379.898

18,51

48.264.916

27,55

42.025.000

23,99

în zone afectate de inundati

O 00

20.345.960

11 61

20.564.611

11 74

în zone neafectate de inundati

39.605.194

2585

40.719.303

26,05

21.525.000

13.40

22.380.777

13 70

29.379.898

18 51

27.918.956

15 93

21.460.389

12 25

1.2

Îmbunătăţirea structurilor pentru calitate. controlul veterinar şi fitosanitar şi al calităţii produselor

0,00

4.429.000

2.76

5.841.131

3,58

5.867.105

3,70

7.381.000

4,21

7.381.000

4,21

Prioritatea 2:Îmbunătăţirea infrastructurilor pentru agricultura şi dezvoltare rurala

113.000.000

73,75

115.000.000

73,56

69.500.928

43,27

69.946.506

42,82

62.534.813

39,41

61.515.788

35,11

63.764.760

36,39

2.1

Dezvoltarea infrastructurilor rurale

113.000.000

73,75

115.000.000

73,56

69.500.928

43,27

69.946.506

42,82

62.534.813

39.41

61.515.788

35,11

63.764.760

36,39

în zone afectate de inundati

O 00

OOO

O 00

61.515.788

35 11

63.764.760

36 39

în zone neafectate de inundati

113.000.000

73 75

115.000.000

7356

69.500.928

43 27

69.946.506

4282

62.534.813

39 41

O 00

2.2

Managementul resurselor de apă

0,00

Prioritatea 3: Dezvoltarea economiei rurale

0,00

63.878.936

39,77

61.629.637

37,73

60.098.184

37,87

57.238.296

32,67

60.214.765

34,37

3.1

Investiţii în exploataţii agricole

0,00

40.116.936

24,97

39 066.177

23,92

38.895.088

24,51

36.135.200

20,62

41.448.000

23,66

în zone afectate de inundaţi

0,00

22.560.413

12,88

24.102.926

13,76

în zone neafectate de inundati

O 00

OOO

40.116.936

24 97

39.066.177

23 92

38.895.088

24 51

13.574.787

775

17.345.074

9 90

3.2

Constituirea grupurilor de producători

0,00

827.220

0,51

593.014

0,37

493.015

0,28

141.732

0,08

3.3

Metode agricole de producţie proiectate să protejeze mediul înconjurător şi să menţină peisajul rural

0,00

3.167.643

1,94

3.350.082

2,11

3.350.081

1,91

2.300.082

1,31

3.4

Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice pentru generarea de venituri şi activităţi multiple

0,00

23.762.000

14.79

10.103.006

6,19

10.262.000

6.47

9.262.000

5,29

9.352.129

5,34

în zone afectate de inundati

0,00

5.809.502

3,32

5.884.239

3,36

în zone neafectate de inundati

O 00

0,00

23.762.000

14,79

10.103.006

6 19

10.262.000

6 47

3.452.498

1 97

3.467.890

1 98

3.5

Silvicultura

0,00

8.465.591

5,18

6.998.000

4.41

7.998.000

4,56

6.972.822

3,98

Prioritatea 4 : Dezvoltarea resurselor umane

609.000

0,40

609.000

0,39

1.296.255

0,81

3.541.025

2,17

81O.OOO

0,51

81O.OOO

0,46

1.824.475

1,04

4.1

Îmbunătăţirea pregătirii profesionale

0,00

687.255

0.43

3.032.025

1,86

701.000

0.44

701.000

0.40

665.475

0,38

4.2.1

Asistenţa tehnică

609.000

0.40

609.000

0,39

609.000

0,38

509.000

0,31

109.000

0.07

109.000

0,06

109.000

0,06

4.2.2

Asistenta tehnică (CE)*

0,00

1.050.000

0,60

TOTAL

153.214.194

100

156.328.303

100

160.630.119

100

163. 339.076

100

158.690.000

100

175. 21O.OOO

100

175.21 O.OOO

100

189

Nota (*) Indicativă şi incluzând resursele conform art. 7.4 din Reglementarea nr. 1268/1999 destinată finanţării măsurilor luate din iniţiativa Comisiei pentru studii preliminare. schimburi. vizite. evaluări şi controale care pot fi disponibile pentru program.

190

Anexa nr. 13

Alocare financiară Program SAPARD 2000 - 2006 Contribuţie publică naţională

Pentru anii 2000 -2004 cifrele sunt conform AFA respective. Pentru anii 2005-2006 cifrele sunt conform Road Mao Romania - Bulaaria în€. oreturi 2003)

Nr. crt.

Măsuri

Contribuţie publică naţ.

2000

Contribuţie publică naţ.

2001

Contribuţie publică naţ.

2002

Contribuţie publică naţ.

2003

Contribuţie publică naţ.

2004

Contribuţie publică naţ.

2005

Contribuţie publică naţ.

2006

Prioritatea 1: Îmbunătăţirea competitivităţii în prelucrarea produselor agricole şi piscicole

13.201.731

25,88

13.573.101

26,07

8.651.333

16,17

9.407.303

17,29

11.749.001

22,22

15.357.116

37,36

13.242.845

33,01

1.1

Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingul produselor agricole şi piscicole

13.201.731

25,88

13.573.101

26,07

7.175.000

13.41

7.460.259

13.71

9.793.299

18,52

12.896.782

31,38

10.782.512

26,88

în zone afectate de inundati

O 00

3.590.464

8 74

3.629.049

9 05

în zone neafectate de inundati

13.201.731

2588

13.573.101

26,07

7.175.000

13.41

7.460.259

13 71

9.793.299

18 52

9.306.319

22 64

7.153.463

17 83

1.2

Îmbunătăţirea structurilor pentru calitate. controlul veterinar şi fitosanitar şi al calităţii produselor

0,00

1.476.333

2.76

1.947.044

3,58

1.955.702

3.70

2.460.333

5,99

2.460.333

6,13

Prioritatea 2:Îmbunătăţirea infrastructurilor pentru agricultura şi dezvoltare rurala

37.666.667

73,83

38.333.333

73,63

23.166.976

43,31

23.315.502

42,86

20.844.938

39,41

10.855.727

26,41

11.252.605

28,05

2.1

Dezvoltarea infrastructurilor rurale

37.666.667

73,83

38.333.333

73,63

23.166.976

43,31

23.315.502

42,86

20.844.938

39.41

10.855.727

26.41

11.252.605

28,05

în zone afectate de inundati

O 00

OOO

O 00

10.855 727

26 41

11 252.605

2805

în zone neafectate de inundati

37 666.667

7383

38.333.333

73 63

23.166.976

43 31

23.315.502

4286

20.844.938

39 41

O 00

11.927.301

29 73

2.2

Managementul resurselor de apă

0,00

Prioritatea 3: Dezvoltarea economiei rurale

0,00

21.292.979

39,81

20.543.212

37,76

20.032.728

37,88

14.629.249

35,59

15.367.719

38,31

3.1

Investiţii în exploataţii agricole

0,00

13.372.312

25,00

13.022.059

23,94

12.965.029

24,51

8.506.178

20,69

10.035.149

25,02

în zone afectate de inundaţi

0,00

3.981.249

9,69

5.781.691

14,41

în zone neafectate de inundati

O 00

OOO

13.372.312

2500

13.022.059

23 94

12.965.029

24 51

4.524.929

11 01

4.172.068

10 40

3.2

Constituirea grupurilor de producători

0,00

275.740

0,51

197.671

0,37

164.338

0.40

47.244

0,12

3.3

Metode agricole de producţie proiectate să protejeze mediul înconjurător şi să menţină peisajul rural

0,00

1.055.881

1,94

1.116.694

2,11

1.116.694

2.72

766.694

1,91

3.4

Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice pentru generarea de venituri şi activităţi multiple

0,00

7.920.667

14,81

3.367.669

6,19

3.420.667

6.47

2.176 039

5,29

2.194.358

5.47

în zone afectate de inundati

0,00

1.025.206

2,49

1.038.395

2,59

în zone neafectate de inundati

O 00

OOO

7.920.667

14 81

3.367.669

6 19

3.420.667

6 47

1.150.833

2 80

1.155.963

2 88

3.5

Silvicultura

0,00

2.821.864

5,19

2.332.667

4.41

2.666.000

6.49

2.324.274

5.79

Prioritatea 4 : Dezvoltarea resurselor umane

152.250

0,30

152.250

0,29

381.335

0,71

1.137.925

2,09

260.917

0,49

260.917

0,63

249.075

0,62

4.1

Îmbunătăţirea pregătirii profesionale

0,00

229.085

0.43

1.010.675

1,86

233.667

0.44

233.667

0,57

221.825

0,55

4.2.1

Asistenţa tehnică

152.250

0,30

152.250

0,29

152.250

0,28

127.250

0,23

27.250

0,05

27.250

0,07

27.250

0.07

4.2.2

Asistenta tehnică (CE)*

0,00

TOTAL

51.020.648

100

52.058.684

100

53.492.623

100

54.403.942

100

52.887.583

100

41.103.009

100

40.112.244

100

Nota (*) Indicativa şi incluzând resursele conform art. 7.4 din Reglementarea nr. 1268/1999 destinată finanţării măsurilor luate din iniţiativa Comisiei pentru studii preliminare. schimburi. vizite. evaluări şi controale care pot fi disponibile pentru program.

Alocare financiară Program SAPARD 2000 - 2006 Contribuţie privată

Pentru anii 2000 -2004 cifrele sunt conform AFA respective. Pentru anii 2005-2006 cifrele sunt conform Road Map Romania - Bulaaria în€. preturi 2003

Nr. crt.

Măsuri

Contribuţie privată

2000

Contribuţie privată

2001

Contribuţie privată

2002

Contribuţie privată

2003

Contribuţie privată

2004

Contribuţie privată

2005

Contribuţie privată

2006

Prioritatea 1: Îmbunătăţirea competitivităţii în prelucrarea produselor agricole şi piscicole

57.735.572

100

59.359.695

100

31.378.667

29,46

32.626.199

31,03

42.829.362

37,74

48.768.221

52,59

39.666.849

45,07

1.1

Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingul produselor agricole şi piscicole

57.735.572

100

59.359.695

100

31.378.667

29.46

32.626.199

31.03

42.829.362

37.74

48.768.221

52.59

39.666.849

45.07

în zone afectate de inundati

O 00

7.978.808

8 60

8.064.553

9 16

în zone neafectate de inundati

57.735.572

100

59.359.695

100

31.378.667

29.46

32.626.199

3103

42.829.362

3774

40.789.413

43 99

31.602.296

35 91

1.2

Îmbunătăţirea structurilor pentru calitate. controlul veterinar şi fitosanitar şi al calităţii produselor

o.oa

Prioritatea 2:Îmbunătăţirea infrastructurilor

pentru agricultura şi dezvoltare rurala

0,00

2.1

Dezvoltarea infrastructurilor rurale

o.oa

în zone afectate de inundati

O 00

OOO

O 00

în zone neafectate de inundati

O 00

OOO

O 00

2.2

Managementul resurselor de apă

o.oa

Prioritatea 3: Dezvoltarea economiei rurale

0,00

75.148.373

70,54

72.510.776

68,97

70.651.81 O

62,26

43.959.304

47,41

48.342.532

54,93

3.1

Investiţii în exploataţii agricole

o.oa

43.465.706

40.80

48.316.611

45.96

48.105.01 O

42.39

26.946.937

29.06

32.578.893

37.02

în zone afectate de inundaţi

0,00

8.847.221

9,54

9.452.128

10,74

în zone neafectate de inundati

O 00

43.465.706

4080

48.316.611

45 96

48.105.010

4239

18.099.716

19 52

23.126.765

26 28

3.2

Constituirea grupurilor de producători

o.oa

3.3

Metode agricole de producţie proiectate să protejeze mediul înconjurător şi să menţină peisajul rural

o.oa

3.4

Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice pentru generarea de venituri şi activităţi multiple

o.oa

31.682.667

29.74

13.470.675

12.81

13.682.667

12.06

6.881.567

7.42

6.931.398

7.88

în zone afectate de inundati

0,00

2.278.236

2,46

2.307.545

2,62

în zone neafectate de inundati

O 00

31.682.667

29 74

13.470.675

12 81

13.682.667

12 06

4.603.331

4 96

4.623.853

5 25

3.5

Silvicultura

o.oa

10.723.490

10.20

8.864.133

7.81

10.130.800

10.93

8.832.241

10.04

Prioritatea 4 : Dezvoltarea resurselor umane

0,00

4.1

Îmbunătăţirea pregătirii profesionale

o.oa

4.2.1

Asistenţa tehnică

o.oa

4.2.2

Asistenta tehnică (CE)*

o.oa

TOTAL

57.735.572

100

59.359.695

100

106.527.040

100

105.136.97 5

100

113.481.172

100

92.727.524

100

88.009.382

100

191

Nota(*) Indicativa şi incluzând resursele conform art. 7.4 din Reglementarea nr. 1268/1999 destinată finanţării măsurilor luate din iniţiativa Comisiei pentru studii preliminare. schimburi. vizite. evaluări şi controale care pot fi disponibile pentru program.

ANEXE din 14 iunie 2006

Statutory Text (1 Articles)

Need to analyze how this provision applies to your matter?