DECRET-LEGE nr. 4 din 5 ianuarie 1990

Academia Română, cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al tarii, reuneste personalitatile de o deosebită valoare ale ştiinţei, tehnicii, învăţămîntului, culturii şi artei române, reprezentind spiritualitatea creatoare a naţiunii.

Academia Română va funcţiona autonom şi este finanţată de la bugetul de stat.

Academia Română îşi întemeiază întreaga activitate pe principiul promovării şi dezvoltării adevaratelor valori, urmărind să contribuie la aşezarea pe baze noi, democratice, a ştiinţei şi culturii române, la afirmarea acestora pe plan naţional şi internaţional.

Academia Română se compune din membri de onoare, membri titulari şi membri corespondenti.

Academia Română are un număr de maximum 181 membri titulari şi corespondenti.

Membrii titulari ai Academiei Române sînt actualii membri ai Academiei R.S.R. şi acei membri corespondenti care vor fi aprobaţi cu votul a 2/3 din membrii titulari, în cel mult 15 zile de la data prezentului decret-lege.

Organul suprem de conducere al Academiei Române este adunarea generală, care reuneste membrii săi titulari şi corespondenti.

Adunarea generală a academiei alege pe preşedintele academiei pe o durată de 4 ani. Preşedintele academiei poate fi reales o singură dată, pe durata unui nou mandat, dar nu în continuarea celui precedent.

Membrii Academiei Române sînt aleşi dintre oamenii de ştiinţa şi cultura de înaltă ţinuta cetateneasca şi morala, care s-au distins prin lucrări originale de mare valoare teoretică sau practica şi contribuie activ la progresul spiritual al tarii şi propăşirea naţiunii.

Membrii Academiei Române se aleg de adunarea generală pe baza propunerilor prezentate de unităţile de cercetare, învăţămînt şi producţie, de instituţiile de cultura, precum şi de membrii titulari ai academiei, potrivit criteriilor şi procedurilor aprobate de adunarea generală.

Adunarea generală a Academiei Române poate exclude din rindurile sale pe acei membri care au desfăşurat activităţi potrivnice intereselor tarii şi poporului român, dovedite şi recunoscute public.

Academia Română are filiale în principalele centre ştiinţifice şi culturale ale tarii stabilite de adunarea generală.

În subordinea Academiei Române pot funcţiona unităţi ştiinţifice, de cercetare fundamentală şi de cercetări avansate, cu avizul guvernului. Unităţile academiei pot depăşi finanţarea de la buget prin contracte cu alte unităţi.

De asemenea, în subordinea sa funcţionează, ca unităţi cu personalitate juridică, Biblioteca academiei şi Editura academiei.

Academia Română întreţine relaţii directe cu academii şi instituţii similare din alte tari.

Academia Română va decerna premii pentru stimularea cu prioritate a creatiei ştiinţifice şi culturale a tineretului.

În termen de cel mult 30 de zile de la data prezentului decret-lege va fi convocată adunarea generală a academiei, care va alege preşedintele academiei. Începînd cu anul 1990 se vor organiza alegeri de noi membri ai academiei.

Academia Română are un aparat propriu.

Numărul şi structura personalului din aparatul propriu se stabilesc de adunarea generală a academiei, cu avizul guvernului.

Activitatea Academiei Române şi a organelor sale se stabileşte prin statut aprobat de adunarea generală a academiei.

Pe data prezentului decret-lege se abroga Decretul nr. 97/1984 privind măsuri de reorganizare a aparatului central al Academiei Republicii Socialiste România şi a unităţilor din subordine.

PREŞEDINTELE

CONSILIULUI FRONTULUI SALVĂRII NAŢIONALE

ION ILIESCU

-------------------

privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române

Ţinînd seama de necesitatea organizării, pe baze noi, a întregii activităţi ştiinţifice şi culturale a tarii, a reuniunii celor mai de seama forte creatoare ale naţiunii în scopul servirii intereselor poporului, al propasirii patriei, precum şi în vederea renasterii celei mai înalte instituţii de ştiinţa şi cultura a tarii,

Consiliul Frontului Salvării Naţionale decretează