DECIZIE nr. 164 din 28 februarie 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. 3 din Codul de procedură penală

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokâr Gâbor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Marinela Mincă - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Gavrilă Morar şi Florea Chelu în Dosarul nr. 4.672/2005 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.

La apelul nominal sunt prezenţi autorii excepţiei, asistaţi de avocat Daniela Stan. Sunt prezente, de asemenea, părţile: Gabriela Cârlescu, Alexandru Dragomir, Mioara Pârloagă, Marius Mitrache, Aurel Furtună. Pentru partea Stelian Luiceanu, decedat, se depune la dosarul cauzei certificatul de deces de către soţia defunctului, Ioana Luiceanu. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Avocatul autorilor excepţiei solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că textul de lege criticat este neconstituţional în măsura în care se încalcă dreptul inculpaţilor de a solicita introducerea în cauză şi a celorlalte părţi care au participat la producerea prejudiciului. Depune la dosarul cauzei concluzii scrise.

Având cuvântul, părţile Gabriela Cârlescu, Alexandru Dragomir, Mioara Pârloagă şi Aurel Furtună lasă la aprecierea Curţii soluţionarea excepţiei, solicitând "să se facă dreptate", respectiv să se finalizeze procesul în care sunt implicaţi. Partea Marius Mitrache solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, criticile formulate în motivarea acesteia nefiind de competenţa Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele

Prin Încheierea din 5 octombrie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 4.672/2005, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Gavrilă Morar şi Florea Chelu în dosarul menţionat.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că art. 24 alin. 3 din Codul de procedură penală contravine dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21, privind accesul liber la justiţie, "în măsura în care se încalcă dreptul inculpaţilor de a răspunde potrivit cotei lor de contribuţie la producerea unui accident de muncă, precum şi de a introduce în procesul penal şi celelalte persoane ce se fac vinovate de săvârşirea altor fapte din culpă prin omisiune [...], cu consecinţa exonerării fără nici un temei a celorlalte persoane ale căror fapte au concurat în mod necesar la producerea accidentului [...]".

Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu încalcă prevederile constituţionale invocate.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate nu contravin normelor constituţionale invocate ca fiind încălcate.

Avocatul Poporului consideră că excepţia este neîntemeiată, întrucât art. 24 alin. 3 din Codul de procedură penală, prin care este definită una dintre părţile procesului penal, nu pune în discuţie restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale şi, de asemenea, nu îngrădeşte dreptul părţilor interesate de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2) şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 24 alin. 3 din Codul de procedură penală, potrivit căruia "Persoana chemată în procesul penal să răspundă, potrivit legii civile, pentru pagubele provocate prin fapta învinuitului sau inculpatului, se numeşte parte responsabilă civilmente".

În motivarea excepţiei se susţine că aceste prevederi legale sunt contrare dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiţie şi în art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea reţine următoarele

În fapt, în cauză, instanţa de judecată a respins ca neîntemeiată cererea inculpaţilor privind introducerea în cauză, în calitate de părţi responsabile civilmente, a persoanelor faţă de care au fost pronunţate soluţii de neurmărire penală prin rechizitoriu. Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că, în sensul dispoziţiilor art. 24 alin. 3 din Codul de procedură penală, "poate dobândi calitate de parte responsabilă civilmente persoana care, potrivit prevederilor dreptului material civil, este ţinută să răspundă pentru fapta altei persoane conform art. 1000 din Codul civil [...]". Inculpaţii critică această interpretare a textului de lege ce face obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că "neintroducerea în cauză a celorlalte părţi responsabile civilmente constituie o restrângere a exercitării unor drepturi subiective civile, reprezentând o gravă încălcare a drepturilor fundamentale consfinţite de Constituţie [...]". Se apreciază că "actuala dispoziţie a art. 24 alin. 3 din Codul de procedură penală este mai elastică şi se bazează pe o viziune mai largă decât reglementarea tradiţională din Codul civil, astfel încât să poată fi cuprinse răspunderi derivate şi din alte prevederi legale".

Examinând aceste susţineri, Curtea constată că, în realitate, ele nu reprezintă critici de neconstituţionalitate, ci autorii excepţiei sunt nemulţumiţi de modul de interpretare şi de aplicare a prevederilor art. 24 alin. 3 din Codul de procedură penală de către instanţa de judecată, pe care le consideră în contradicţie cu prevederile art. 21 şi art. 53 din Constituţie. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, "Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată". Prin urmare, nu intră în competenţa Curţii interpretarea şi aplicarea legii în raport de situaţiile de fapt, acestea realizându-se de către instanţele judecătoreşti, în cadrul căilor de atac prevăzute de lege.

De altfel, textul de lege criticat, care defineşte partea responsabilă civilmente ca parte în procesul penal, nu conţine nici o prevedere de natură să aducă atingere liberului acces la justiţie sau să restrângă exerciţiul unor drepturi sau libertăţi.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Gavrilă Morar şi Florea Chelu în Dosarul nr. 4.672/2005 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 februarie 2006.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Marieta Safta

----