REGLEMENTARE TEHNICĂ din 28 aprilie 2004 "Ghid privind constituirea, întreţinerea şi utilizarea băncii de date pe suport magnetic (CD-ROM) cuprinzand înregistrări ale miscarilor seismice ale terenului la cutremurele din 1977, 1986 şi 1990, obtinute în reteaua seismica naţionala INCERC" indicativ GT-054-04

Notă

Aprobată prin Ordinul nr. 805 din 28 aprilie 2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 27 septembrie 2004.

ANEXĂ

GHID PRIVIND ADAPTAREA

SCĂRII DE INTENSITĂŢI SEISMICE EUROPENE EMS- 98

LA CONDIŢIILE SEISMICE ALE ROMÂNIEI ŞI LA NECESITĂŢILE INGINEREŞTI

1. GENERALITĂŢI

Lucrarea prezintă elemente metodologice pentru dezvoltarea unei scări de intensităţi seismice de factură tradiţională de aşa natură, încât să se realizeze o apropiere de unele necesităţi actuale de natură ştiinţifică şi tehnică, de importanţă incontestabilă. Dintre scările de intensităţi de factură tradiţională, este adoptată ca referinţă scara EMS-98, [ 2], cea mai evoluată, în prezent însuşită de Comisia Seismologică Europeană. Lucrarea pleacă de la o serie de realizări şi constatări care evidenţiază merite importante ale scării menţionate, dar şi o serie de limitări ale acesteia, ca şi posibilităţi de dezvoltare, având în vedere atât evoluţia cunoştinţelor de bază, cât şi disponibilitatea actuală a unui tezaur de date instrumentale (accelerografice), atât·1a nivel mondial, cât şi în ţara noastră. Trebuie menţionată în acest context, ca un element de importanţă fundamentală, experienţa directă din ţara noastră, determinată de incidenţa cutremurelor puternice recente. În urma cutremurului din 1977.03.04 a devenit disponinbilă o primă înregistrare de bună calitate la nivelul terenului, obţinută la INCERC - Bucureşti. În timpul cutremurelor din 1986.08.30, 1990.05.30 şi 1990.05.31 s-au obţinut numeroase înregistrări, care au oferit o imagine a fenomenelor seismice de o precizie şi o certitudine de neatins în absenţa instrumentării.

Lucrarea are ca obiectiv principal prezentarea unor dezvoltări care urmăresc adaptarea abordării macroseismice la necesităţile inginereşti de precizie şi certitudine, ca şi_ la necesitatea de a se acoperi problemele generate (cu deosebire în ţara noastră) de varietatea de compoziţii spectrale evidenţiată de fondul de date accelerografice disponibile în prezent.

Prezenta lucrare a fost elaborată în cadrul activităţilor care urmăresc perfecţionarea şi dezvoltarea bazei normative privind protecţia antiseismică. Printre elementele metodologice fundamentale, necesare activităţilor de specialitate, se găseşte rară îndoială, în primele

rânduri, problema cuantificării severităţii mişcării seismice a terenului. Importanţa disponibilităţii unor instrumente de măsură adecvate în acest domeniu este cel puţin evidentă. Examinarea retrospectivă a activităţii de specialitate evidenţiază eforturile făcute de cercetători în vederea dezvoltării unor instrumente de măsură adecvate. Se pot identifica două orientări de bază care, din punct de vedere cronologic, se succed în mare măsură

a) abordările specifice perioadei preinstrumentale (iniţiate în Europa practic în secolul 18), care s-au axat în linii mari pe definirea şi cuantificarea intensităţii macroseismice (între aceste abordări se încadrează şi unele tentative, în prezent vechi, de atribuire, pe baza unor elemente de apreciere, pentru diferitele grade de intensitate, a unor valori, sau intervale de valori, ale unor parametri cinematici ai mişcării seismice a terenului);

b) abordările specifice perioadei instrumentale, în care s-a putut beneficia pe de o parte de date instrumentale (accelerografice) de bună calitate şi, pe de altă parte, de un suport analitic coerent (dezvoltările specifice Dinamicii structurilor şi Ingineriei seismice), care au fost caracterizate de introducerea unui număr mare de caracterizări pe baze instrumentale (accelerografice) a severităţii mişcării terenului pentru cazurile în care se dispunea de date instrumentale utillizabile în bune condiţii.

Cele două orientări coexistă în prezent, iar în sprijinul fiecăreia dintre ele există argumente puternice, de necontestat.

În sprijinul orientării (a) există două argumente principale

- pentru dezvoltarea cunoştinţelor din domeniul seismologiei, seismologiei ingenereşti şi ingineriei seismice nu se poate face abstracţie de experienţa trecutului, iar pentru evenimentele din trecut (anterioare, în linii mari, jumătăţii secolului 20) se dispune exclusiv de informaţie macroseismică;

- chiar în prezent, în ciuda faptului că la nivel mondial numărul accelerografelor instalate este de ordinul zecilor de mii, densitatea reţelelor accelerografice se situează, chiar în ţările cele mai avansate, sub necesităţile implicate de necesităţile de cunoaştere detaliată, astfel încât este necesară completarea informaţiei instrumentale cu informaţie de provenienţă macroseismică.

Pe de altă parte, în sprijinul orientării (b) există alte două argumente principale

- informaţia de natură instrumentală prezintă o precizie şi o certitudine care, într-un fel, o apropie de perfecţiune, situând-o într-o categorie mult superioară, din punctul de vedere al exigenţelor ştiinţifice şi tehnice, faţă de informaţia macroseismică;

-informaţia de natură instrumentală este în acord cu conceptele moderne din domeniul Dinamicii structurilor şi Ingineriei seismice.

De pe poziţile orientării moderne se pot aduce mai multe critici stadiului reprezentat de utilizarea exclusivă, în concepţia tradiţională, a criteriilor macroseismice de cuantificare a intensităţii seismice. Deşi nu este singura critică, cea mai importantă se referă la totala neglijare, de către criteriile macroseismice de factură tradiţională, a caracterizării spectrale a mişcării seismice, caracterizare care, în lumina concepţiilor inginereşti actuale, este de importanţă fundamentală. După cum se arată exemplificativ în subcapitolul 2.2, neglijarea caracterizării spectrale a mişcării seismice a terenului a condus în trecut Ia erori evidente de zonare a teritoriului, fapt cu implicaţii sociale serioase.

Avantajele fiecăreia dintre cele două orientări fac ca acestea să aibă un caracter complementar şi să apară necesitatea de utilizare corelată a lor, în vederea dezvoltării cunoştinţelor metodologice de bază, ca şi în vederea acumulării de cunoştinţe concrete privind condiţiile seismice ale diferitelor zone geografice. Din păcate, în prezent se observă continuarea unei separări între activităţile specifice celor două orientări, ca şi o lipsă de comunicare între ele. Prezenta lucrare se constituie într-un ghid în cadrul căruia se urmăreşte o abordare mai generală şi mai nuanţată a scării de intensităţi seismice, de aşa natură încât

- să se tindă spre o compatibilizare cu necesităţile inginereşti de precizie şi certitudine;

- să se acopere (în consecinţă) problemele ridicate (în mod deosebit în ţara noastră) de varietatea de compoziţii spectrale, evidenţiată de datele instrumentale disponibile.

În scopul îmbunătăţirii şi îmbogăţirii fondului de cunoaştere şi de metodologii de specialitate, a fost efectuată traducerea în limba română a textului documentului [2], prezentându-se în paralel, în [7], textul original şi textul românesc. Textul respectiv este însoţit de o prezentare comparativă a scărilor de intensităţi MSK-64 şi EMS-98, de exemple ilustrative referitoare la estimarea gradului de avariere pentru unele clădiri din România afectate de cutremurul din 1977 şi de exemple de atribuire a intensităţii EMS-98 pentru cutremure puternice din trecut (din 1802 şi 1838), pe baza unor însemnări documentare.

Lucrarea îşi are originile în experienţa cutremurului din 1977.03.04, iar în dezvoltările prezentate se dau unele detalii în acest sens, cu privire la dezvoltarea preocupărilor de punere

în valoare, la un nivel cât mai complet, a informaţiei macroseismice, şi de dezvoltare a unor instrumente analitice adecvate problematicii de specialitate (în această direcţie se prezintă dezvoltări referitoare atât la criteriile instrumentale, cât şi la legătura dintre conceptele de vulnerabilitate seismică şi de intensitate seismică, prin care s-a devansat abordarea întâlnită în cadrul scării EMS-98).

În urma cutremurului din 1 977.03.04, s-a efectuat o anchetă macroseismică uzuală, conform metodologiei definite de scara MSK-64. Pe lângă aceasta, a fost iniţiată o anchetă inginerească aprofundată, în cadrul căreia s-a acordat atenţie unui aspect neglijat de toate scările de intensităţi de factură tradiţională, anume compoziţia spectrală a mişcării seismice. Ca rezultat al anchetei inginereşti, s-au determinat pentru câteva zeci de carouri geografice din Bucureşti spectre statistice de avariere, raportate la o succesiune de intervale spectrale. Pe această bază s-au schiţat hărţi de isoseiste raportate la anumite intervale spectrale şi, de asemenea, s-au făcut estimări de vulnerabilitate pentru o serie de categorii de construcţii. Trebuie menţionată în acest context corelaţia încurajatoare constatată între estimările spectrale efectuate pe baza anchetei inginereşti şi caracteristicile spectrale ale mişcării seismice determinate pe baza prelucrării înregistrării de la INCERC - Bucureşti. Această constatare încurajatoare a stat la baza unor lucrări cu caracter analitic, în care au fost propuse măsuri ale intensităţii seismice bazate pe date instrumentale, au fost făcute comparaţii cu estimările macroseismice de intensitate şi au fost efectuate analize statistice privind corelaţiile dintre o serie de măsuri alternative, ca şi calibrări ale unor parametri proprii măsurilor respective [8]. O altă direcţie de dezvoltări analitice a fost aceea a legăturii dintre conceptele de vulnerabilitate seismică şi de intensitate seismică [8]. Aceasta a anticipat atenţia prioritară acordată în cadrul scării EMS-98 conceptului de vulnerabilitate seismică, apreciat ca element fundamental pentru definirea şi estimarea intensităţii seismice.

Deşi scările de intensităţi moderne (în special MSK şi EMS) reprezintă un progres incontestabil în comparaţie cu scările mai vechi, trebuie menţionat faptul că ele sunt afectate şi de unele caracteristici criticabile, dintre care în primul rând: lipsa unei corelări satisfăcătoare între criteriile macroseismice şi cele instrumentale, ca şi lipsa de preocupare pentru compoziţia spectrală a mişcării terenului (a cărei importanţă este larg recunoscută în cadrul ingineriei seismice).

4

O soluţie posibilă şi coerentă a problemei relaţiei dintre criteriile macroseismice şi cele instrumentale, este aceea a unei modificări radicale a raportului dintre criteriile macroseismice şi cele instrumentale, în sensul de a se postula un sistem de criterii instrumentale drept criterii fundamentale de estimare a intensităţii şi de a se considera criteriile macroseismice drept criterii secundare [8]. Implementarea acestei soluţii ar întâmpina însă în prezent obstacole importante. Pe de o parte, densitatea reţelelor accelerografice actuale este încă modestă, chiar în ţările bogate şi avansate, iar acest fapt limitează informaţia instrumentală. Pe de altă parte, un obstacol şi mai puternic ar putea fi constituit de lipsa de disponibilitate a celor interesaţi, de a accepta o astfel de schimbare radicală. Având în vedere aceste fapte, este de aşteptat că introducerea în practică a unei abordări pe linia modificărilor preconizate va fi posibilă numai după un timp relativ îndelungat, în care să se lucreze în regim de colaborare interdisciplinară şi să se acumuleze date şi experienţă directă. Dezvoltările din lucrare sunt concepute în acest spirit.

Ghidul prezintă dezvoltări susceptibile de aplicare în împrejurările în care prezintă interes conceptul de intensitate

- estimarea nivelului de severitate a mişcării seismice produse în timpul cutremurelor puternice, după incidenţa acestora;

- revederea estimărilor nivelului de severitate pentru cutremure anterioare, chiar "istorice";

- precizarea semnificaţiei conceptului de intensitate în documentele normative în care acesta este utilizat;

- precizarea conceptului de vulnerabilitate, din punctul de vedere al cuantificării severităţii mişcării terenului, la care se raportează distribuţiile condiţionate în raport cu gradele de avariere.

Din cele arătate, rezultă că dezvoltările prezentate se adresează cercetătorilor din domeniile seismologiei şi seismologiei inginereşti, ca şi cercetătorilor preocupaţi de analjza vulnerabilităţii construcţiilor.

Lucrarea se adresează astfel cercetătorilor din domeniile seismologiei inginereşti şi ingineriei seismice, ca şi specialiştilor implicaţi în utilizarea scărilor de intensităţi seismice (în mod special a scării EMS-98, în prezent adoptată oficial de Comisia Seismologică

Europeană), având în vedere diferitele funcţiuni ale scărilor de intensităţi seismice, menţionate în continuare.

Prezenta lucrare pleacă de la următoarele premize principale

- scările de factură tradiţională (inclusiv scara EMS-98) prezintă limitări semnalate în continuare, care implică limitări ale satisfacerii rolului atribuit lor;

- dezvoltarea scării de intensităţi seismice implică o activitate de anvergură şi de durată, în care aplicarea experimentală cu ocazia producerii unor cutremure semnificative joacă un rol de primă importanţă.

Scopul lucrării este acela, de a contribui la utilizarea unei mai complete şi consecvente caracterizări a mişcării seismice a terenului, prin intermediul

- prezentării unor elemente metodologice care completează prevederile scărilor de intensităţi seismice de factură tradiţională, oferind posibilitatea unei caracterizări mai complete a mişcării seismice a terenului;

- favorizării aplicării experimentale a unei metodologii adaptate necesităţilor prezentate în lucrare, în vederea acumulării de date şi de experienţă, în special cu ocazia producerii unor viitoare cutremure puternice.

Caracterizarea mai completă, la care se face referire, are în vedere toate funcţiunile conceptului de intensitate seismică.

Adaptarea scării EMS-98 la necesităţile inginereşti şi la condiţiile seismice ale ţării noastre constă în esenţă în

- prezentarea unui sistem de criterii instrumentale care permite o abordare flexibilă a evaluării intensităţii seismice, mergând de la o caracterizare globală, similară celei date de scările de factură tradiţională, până la o caracterizare detaliată, capabilă de a reflecta, după caz, caracteristici de natură spectrală şi direcţională ale mişcării seismice;

- crearea de posibilităţi de caracterizare într-un cadru unitar a intensităţii unor mişc_ări seismice cu caracteristici spectrale considerabil diferite, situaţie specifică ţării noastre;

- crearea de premize pentru extinderea criteriilor macroseismice date în prezent de scara EMS-98 prin considerarea unor sisteme constructive noi, utilizate în trecutul recent pentru dezvoltarea fondului construit din ţara noastră.

Structura lucrării este următoarea: în corpul principal se prezintă elemente de fundamentare şi elemente referitoare la aplicare şi dezvoltarea ghidului; se fac unele referiri la cercetările prezentate în lucrarea [8], unde se prezintă: un sistem de criterii de estimare a intensităţii bazat pe date instrumentale, o variantă simplificată a acestuia, consideraţii privind relaţia dintre conceptele de intensitate seismică şi de vulnerabilitate seismică, precum şi un chestionar destinat în principal urmăririi comportării unor construcţii aparţinând unui eşantion supus mai multor cutremure semnificative succesive, în vederea identificării modului şi măsurii în care evenimentele succesive şi eventualele intervenţii ale omului influenţează vulnerabilitatea seismică şi ar trebui considerate în dezvoltarea sistemului de criterii macrose1sm1ce.

2. ELEMENTE DE FUNDAMENTARE

2.1. Referiri la dezvoltarea scărilor de intensităţi

Preocuparea pentru compararea nivelului de severitate a mişcărilor seismice şi pentru cuantificarea acestei severităţi a apărut în Europa spre sfârşitul secolului al XVIII-lea. Treptat s-au dezvoltat mai multe scări de intensitate seismică, dintre care mai sunt utilizate în prezent

- scara MCS (Mercalli - Cancani - Sieberg), mai mult în Italia;

- scara MM (Mercalli modificată, de Neumann şi Richter), mai mult în America;

- scara MSK (Medvedev - Sponheuer - Karnfk), încă, în Europa şi

- scara EMS (European Macroseismic Scale, elaborată sub coordonarea grupului G. Griinthal - J. Schwarz - R. Musson - M. Stucchi), în perspectivă de utilizare generalizată în Europa.

Scara EMS este însuşită în prezent de Comisia Seismologică Europeană în varianta

EMS-98 [2], după ce şi unele scări precedente fuseseră însuşite anterior. Scările enumerate prezintă o filieră comună şi reprezintă, în mare măsură, continuări şi perfecţionări ale unor începuturi mai vechi, neamintite mai înainte. De notat că în Japonia se utilizează o scară dezvoltată într-o filieră diferită, scara JMA (Japan Meteorological Agency).

O trăsătură comună a scărilor menţionate este faptul că ele acordă prioritate (dacă nu exclusivitate) utilizării criteriilor macroseismice (criterii care corespund observaţiei vizuale în situaţia în care se efectuează anchete după cutremure, în scopul estimării distribuţiei geografice a nivelului de severitate a mişcării terenului). Fără a se aprofunda în acest loc

problematica criteriilor macroseismice, trebuie menţionat faptul că în etapele succesive de dezvoltare a scărilor de intensităţi s-a înregistrat un progres continuu în aprofundarea criteriilor macroseismice de estimare a intenstăţii seismice. Astfel, în scara MSK, criteriile macroseismice pot fi grupate în trei categorii

a) criterii referitoare la reacţia oamenilor şi animalelor;

b) criterii referitoare la comportarea lucrărilor omului (în primul rând, a construcţiilor);

c) criterii referitoare la efectele cutremurului asupra mediului natural, geologic - hidrologic.

Dintre acestea, criteriile din categoria (a) sunt semnificative practic numai pentru intensităţile joase, care nu au efecte din alte categorii. Criteriile din categoria (b) sunt cele mai importante şi elaborate, fiind de importanţă fundamentală în cazul intensităţilor semnificative, ridicate (asupra lor se revine succint în continuare). Criteriile din categoria (c) sunt semnificative de regulă numai pentru intensităţile cele mai ridicate (şi prezintă mai puţină relevanţă pentru ţara noastră).

Criteriile din categoria (b) au la bază următoarele coordonate principale

- definirea categoriei de lucrări la care se referă criteriile;

- descrierea şi cuantificarea gradelor de avariere care pot caracteriza efectele asupra diferitelor categorii de lucrări;

- caracterizarea distribuţiei gradelor de avariere (frecvenţei relative cu care se observă aceste grade în cadrul anchetelor);

- estimarea, pe această bază (cu considerarea ponderată a mai multor categorii de lucrări), a intensităţii.

Aceste criterii sunt formulate de aşa natură, încât ele să fie utilizabile de către persoanele care răspund formularelor de anchetă (pe de o parte, să poată fi înţelese de acestea; pe de altă parte, informaţia cerută să poată fi obţinută rapid, fără eforturi speciale).

După ce scara MSK a înregistrat, în comparaţie cu scările anterioare, un progres remarcabil în ceea ce priveşte formularea criteriilor macroseismice, scara EMS a adus o nouă perfecţionare, care o situează din acest punct de vedere la un nivel superior. Elementul conceptual nou, cel mai semnificativ, al scării EMS (în varianta în prezent oficializată EMS- 98) este reprezentat de utilizarea explicită şi consecventă a conceptului de vulnerabilitate

seismică, făcându-se şi utilizându-se în permanenţă legătura logică între criteriile macroseismice din categoria (b) şi propoziţii (relativ vagi) referitoare la vulnerabilitatea seismică a lucrărilor omului. Trebuie menţionat faptul că textul scării EMS-98 este însoţit de comentarii şi exemplificări elaborate cu un înalt grad de atenţie şi competenţă.

În trecut au fost făcute încercări de a se formula şi criterii instrumentale pentru estimarea intensităţii seismice. Dintre acestea, soluţia cea mai recentă, care s-a încercat să fie şi cea mai completă, este cea corespunzătoare scării MSK, standardizată în ţara noastră în varianta MSK-64 [3]. Criteriile instrumentale, considerate drept criterii secundare, date în anexa standardului, sunt cele din tabelul 1.

Tabelul I. Criterii instrumentale de evaluare a intensităţii seismice, conform scării MSK-64.

Gradul de intensitate

Criterii instrumentale de evaluare

Acceleraţia de vârf a mişcării terenului, cm/s2

Viteza de vârf a mişcării terenului,

emis

Deplasarea de vârf a seismoscopului SBM, mm

VI

25... 50

2... 4

1...2

VII

50... 100

4... 8

2.. .4

VIII

100... 200

8... 16

4... 8

IX

200ă.400

16... 32

8... 16

Notă: seismoscopul SBM (Medvedev) are perioada proprie 0.25s şi decrementul logaritmic 0.5.

Trebuie menţionat că un istoric al acestor tentative de cuantificare evidenţiază faptul că, pentru un grad de intensitate dat, nivelul amplitudinii atribuite mişcării terenului a avut o tendinţă continuă de creştere (spre exemplu, între variantele MSK-64 şi MSK-76 a apărut o creştere medie de cca. 40%; astfel, pentru gradul VIII, după criteriul acceleraţiilor de vârf, valorile erau cuprinse în intervalul 100... 200 cm/s2 în varianta MSK-64, respectiv se considerau în medie de 200 cm/s2 în varianta MSK-76).

De notat că în scara EMS-98 s-a renunţat total la criteriile instrumentale. Se arată în textul scării EMS-98 că o reintroducere a acestora este o problemă a viitorului, pe măsura

sistematizării şi sintezei bogatei informaţii instrumentale care este oferită în prezent şi în perspectivă de înregistrările obţinute în timpul cutremurelor puternice. Se poate aprecia că această renunţare reprezintă un pas înapoi faţă de scara MSK. În loc de a se ocoli dificultăţile create de inadvertenţele criteriilor instrumentale ale scării MSK (semnalate exemplificativ în continuare), ar fi fost de dorit găsirea unei soluţii mai bune, respectiv dezvoltarea unui sistem de criterii instrumentale în cât mai mare măsură satisfăcător. Această filosofie a scării EMS (alături de un caracter vag al unora dintre formulările referitoare la criteriile macroseismice) a fost adoptată în esenţă sub presiunea seismologilor interesaţi în estimarea intensităţilor pentru cutremurele istorice (inclusiv a celor din antichitate), pentru care informaţia disponibilă este vagă şi caracterizată printr-o incertitudine ridicată.

2.2. Referiri la datele instrumentale

În ţara noastră primele înregistrări ale mişcării seismice produse de un cutremur puternic au fost obţinute în timpul cutremurului din 1977.03.04. Cea mai importantă înregistrare (singura completă, la nivelul terenului liber) a fost cea obţinută la INCERC - Bucureşti, cu ajutorul unui accelerograf japonez SMAC - B. Dintre componentele mişcării, cea mai puternică a fost componenta N-S. Tentativa de utilizare a criteriilor instrumentale date de scara MSK în vederea estimării intensităţii seismice pentru această componentă s-a soldat cu următorul rezultat

- după criteriul acceleraţiilor de vârf ale mişcării terenului, VIII;

- după criteriul vitezelor de vârf ale mişcării terenului, X (pe baza extrapolării valorilor date în tabel);

- după criteriul deplasărilor de vârf ale seismoscopului Medvedev, VII.

Aceste rezultate prezintă discrepanţe inacceptabil de mari, care evidenţiază lipsuri majore ale sistemului de criterii menţionat. Principala cauză a acestor discrepanţe a fost faptul că principalul autor al scării, S. V. Medvedev, a calibrat criteriile instrumentale plecând de la înregistrările şi spectrele de acceleraţii absolute pentru cutremure californiene, singurele care îi erau accesibile în jurul anului 1960. Criteriile dezvoltate corespund unui spectru standard de acceleraţii absolute, de forma

Sa (T, 0.05) = Sa,max (T< 0.5 s)

Sa (T, 0.05) = Sa,max X 0.5 /T (T?. 0.5 s)

(1)

care este compatibil, statistic vorbind, cu baza de date disponibilă în perioada respectivă. Pe de altă parte, se poate verifica uşor compatibilitatea criteriilor din tabelul 1 cu expresiile (1).

În cele patru decenii care s-au scurs de la elaborarea criteriilor din tabelul 1 s-a acumulat o informaţie instrumentală uriaşă, care evidenţiază varietatea mare a compoziţiei spectrale a mişcării seismice a terenului în timpul diferitelor cutremure, în amplasamente diferite etc.. În particular, examinarea spectrelor determinate pe baza înregistrării din 1977.03.04 de la INCERC - Bucureşti arată marea diferenţă a acestora faţă de expresiile (1). Aceasta constituie cauza esenţială a inadvertenţelor constatate în tentativa de aplicare a criteriilor standardizate conform scării MSK-64.

În perioada imediat următoare cutremurului a fost întreprinsă în ţara noastră, de către Centrul de Fizica Pământului şi Seismologie, în baza prevederilor standardului menţionat, o anchetă macroseismică, pe baza căreia s-au determinat isoseistele cutremurului pentru teritoriul ţării noastre. Astfel de anchete s-au întreprins şi în ţările învecinate, iar isoseistele determinate s- au racordat în general satisfăcător la frontiere. Aceasta evidenţiază aplicarea unitară a criteriilor macroseismice în ţările din regiune.

Pe de altă parte trebuie semnalat, ca un exemplu semnificativ, cazul isoseistelor din zona apropiată municipiului Bucureşti (situaţie regăsită şi în alte cazuri). Pentru teritoriul oraşului s-a estimat intensitatea VIII, pe când pentru zona înconjurătoare s-a estimat intensitatea VII. Situaţia este similară constatărilor rezultate din ancheta efectuată după cutremurul din 1940.11.1O, când în zona capitalei a fost evidenţiată de asemenea o insulă de intensitate mai ridicată decât cea din zona înconjurătoare. Drept urmare, atât în harta de zonare din STAS 2923 - 52, cât şi în harta de zonare din STAS 11100 I 1 - 77, s-a atribuit zonei municipiului Bucureşti intensitatea VIII, pe când zonei înconjurătoare i s-a atribuit intensitatea VII. O astfel de diferenţiere nu este susţinută de datele geologice şi a făcut impresia de a fi determinată de considerente subiective. Un răspuns calificat la această problemă s-a putut da în urma examinării şi prelucrării informaţiei instrumentale obţinute în timpul cutremurelor puternice din 1986.08.30, 1990.05.30 şi 1990.05.31. Examinarea accelerogramelor şi spectrelor în lungul unui aliniament N-S (Văleni, Ploieşti, Periş, Otopeni, Bucureşti - diferite staţii, Giurgiu) şi a unui aliniament E-W (Brăneşti, Bucureşti - diferite

staţii, Bolintin) a arătat că, pentru toate cele trei evenimente, zona municipiului Bucureşti nu a constituit o insulă de intensitate mai ridicată, ci s-a încadrat (cu fluctuaţii inerente) în tendinţa generală (statistică) de scădere a intensităţilor odată cu creşterea distanţei faţă de zona epicentrală. Drept urmare, în hărţile din STAS 11100/1 - 91 şi SR 11100/1 - 93 nu mai există o insulă ca cea menţionată, ci teritoriul Municipiului Bucureşti, ca şi zona înconjurătoare, se situează în zona de grad VIII. Situaţia este aceeaşi Ia nivelul normativului de proiectare antiseismică P.100 - 92. Acest episod evidenţiază efectele serioase ale inadvertenţelor scării de intensităţi seismice.

2.3. Referiri la ancheta inginerească aprofundată din 1977

În Bucureşti a fost organizată, în aceeaşi perioadă, o anchetă inginerească mai detaliată, care a avut Ia bază evaluarea gradelor de avariere suferite de un număr de peste 18000 clădiri, alese după un algoritm special pe întinderea a 62 de carouri stabilite pe întinderea oraşului. Pe baza rezultatelor s-au determinat spectre statistice ale gradelor de avariere, pentru fiecare dintre carourile menţionate (spectrele respective evidenţiau gradul mediu de avariere ca funcţie de perioadele proprii fundamentale ale clădirilor, estimate pe baza unui algoritm simplu). În continuare, pe această bază, au fost schiţate hărţi de isoseiste pentru diferite intervale de perioade de oscilaţie [I]. Spectrele statistice de avariere, ca şi hărţile de isoseiste menţionate, au evidenţiat faptul că intensităţile estimate (manifestate prin efecte asupra construcţiilor) au diferit în funcţie de intervalele de perioade (sau frecvenţe) de oscilaţie pentru care au fost întocmite. Cu alte cuvinte, a fost evidenţiat faptul că intensitatea seismică era în general diferită pentru diferite intervale de perioade (sau de frecvenţe) de oscilaţie. Această constatare a stat la baza unor lucrări de cercetare în care a predominat aspectul analitic şi în care au fost propuse criterii instrumentale care să permită estimarea intensităţii seismice pe baze instrumentale, cu evitarea unor contradicţii ca cele semnalate mai înainte în legătură cu tentativa de utilizare a criteriilor scării MSK, redate în tabelul I. Prezentarea unor dezvoltări în această direcţie constituie unul din obiectele principale ale preocupărilor de specialitate [8].

2.4. Funcţiuni ale conceptului de intensitate seismică

Examinarea domeniilor şi activităţilor în care intervine conceptul de intensitate seismică evidenţiază trei funcţiuni principale ale acestuia

a) instrument de evaluare a intensităţii mişcării seismice a terenului, la un amplasament dat sau într-o zonă dată, în timpul unui cutremur produs;

b) element de referinţă pentru zonarea (respectiv microzonarea) seismică a unm teritoriu (respectiv a unei localităţi, unei zone de activitate umană etc.);

c) element de referinţă pentru caracterizarea vulnerabilităţii seismice a construcţiilor (sau a altor lucrări ale omului).

Considerarea acestor funcţiuni este de primă importanţă pentru a se preciza cerinţele cărora trebuie să le răspundă definirea intensităţii şi precizarea metodelor de cuantificare a ei. În cadrul lucrării se urmăreşte să se răspundă în cât mai mare măsură cerinţelor respective. Dezvoltările analitice prezentate în lucrarea [8] servesc drept suport acestei preocupări.

2.5. Caracteristici ale mişcării seismice a terenului bazate pe date instrumentale

Cunoştinţele actuale din domeniile seismologiei inginereşti şi ingineriei seismice se găsesc într-un stadiu în care criteriile de factură cinematică, referitoare la caracterizarea şi cuantificarea mişcării seismice a terenului, în prezent întru totul compatibile cu datele obtenibile cu mijloace instrumentale, se bucură de o largă aplicare. Analizele inginereşti actuale privind comportarea construcţiilor supuse acţiunii seismice introduc explicit în calcule parametri sau funcţii din această categorie. Doi factori de bază au condus la acest stadiu de dezvoltare

- pe de o parte, dezvoltarea Dinamicii structurilor, disciplină al cărei obiect este reprezentat de analiza mişcării structurilor supuse acţiunilor dinamice;

- pe de altă parte, dezvoltarea aparaturii de măsurare - înregistrare a parametrilor mişcării (acceleraţii, viteze, deplasări); acestea se referă atât la mişcarea unor puncte ale terenului, cât şi la mişcarea unor puncte ale construcţiilor.

Preocupările de specialitate privind caracterizarea mişcării seismice pot avea în vedere două situaţii principial diferite

- pe de o parte, cazul unor mişcări trecute, cu privire la care se dispune de anumite date (în cel mai bun caz, date instrumentale de bună calitate);

- pe de altă parte, cazul unor mişcări posibile (sau aşteptate) în viitor, ale căror caracteristici trebuie anticipate.

Diferenţa dintre cele două situaţii este fundamentală. În timp ce, dacă se dispune de înregistrări de calitate, o mişcare trecută poate fi cunoscută complet şi caracterizată, în consecinţă, cu mijloace deterministe, mişcările viitoare nu pot fi anticipate, în lumina cunoştinţelor actuale, în termeni determinişti. Din acest motiv, în stadiul actual de dezvoltare a cunoaşterii, se utilizează pe scară largă, pentru anticiparea caracteristicilor mişcărilor viitoare, mijloace de factură probabilistică. Acestea trebuie să acopere o gamă largă de probleme, mergând de la caracterizarea unei mişcări individuale până Ia considerarea anticipativă a succesiunilor aşteptate de mişcări seismice de diferite niveluri de severitate, cu diferite compoziţii spectrale etc..

Prezenta lucrare are drept obiect principal cazul mişcărilor seismice trecute, iar din acest motiv nu apare necesitatea utilizării reprezentărilor probabilistice din punctul de vedere al caracterizării detaliate a mişcărilor seismice (problema utilizării unor noţiuni de factură probabilistică apare, totuşi, în legătură cu criteriile macroseismice care, în lumina cunoştinţelor actuale, au la bază conceptul de vulnerabilitate seismică, concept care, la rândul lui, este de factură probabilistică).

Înregistrările de interes ingineresc ale mişcării seismice a terenului, iniţiate încă înainte de jumătatea secolului 20, s au făcut cu două categorii principale de instrumente

- instrumente care înregistrează trasa unui pendul (de regulă sferic), fără a oferi informaţii asupra variaţiei în timp a mişcării, numite seismoscoape;

- instrumente care înregistrează o caracteristică a mişcării seismice (deplasare sau derivată de anumit ordin în raport cu timpul a acesteia) ca funcţie explicită de variabila timp, numite seismografe, accelerografe etc.

Trebuie menţionat în acest sens faptul că seismoscoapele, care, datorită preţului lor modest, s­ au bucurat de o anumită utilizare în urmă cu câteva decenii, sunt în prezent scoase din uz, datorită limitării informaţiei pe care o pot oferi şi datorită faptului că accelerografele au devenit treptat mai accesibile ca preţ, în paralel cu progresul net al performanţelor lor. Instrumentele de bază, utilizate în prezent pe scară largă, sunt accelerografele (care au la bază penduli seismici cu frecvenţe proprii cât mai ridicate posibil). În special dezvoltările recente, în care s-a asociat utilizarea unor captori cu frecvenţe proprii foarte ridicate cu utilizarea tehnicii digitale de măsurare - înregistrare, au condus la instrumente deosebit de performante,

care satisfac la un foarte bun nivel necesităţile de colectare a datelor privind mişcarea seismică la nivelul terenului, la nivelul unor etaje ale construcţiilor etc..

Ţinând seama de cele arătate, în cele ce urmează se consideră caracteristici ale mişcărilor seismice obţinute pe baza accelerogramelor. Nu interesează în acest loc problematica prelucrării primare a accelerogramelor (corecţii, integrări pentru a se obţine istorii în timp ale vitezelor şi deplasărilor), care din punctul de vedere al lucrării se consideră depăşite. Tot astfel, nu interesează anumite detalii ale unor algoritme de calcul.

2.6. Categorii principale de caracteristici

Caracteristicile mişcării seismice deduse pe baza accelerogramelor pot fi împărţite în mai multe categorii. Fără a se încerca o clasificare exhaustivă (care este greu de făcut, datorită numeroaselor concepte introduse în literatură în acest domeniu), pot fi semnalate câteva categorii importante de parametri şi funcţii, care prezintă interes atât datorită frecvenţei cu care sunt utilizate în literatură, cât şi datorită interesului direct pe care acestea îl prezintă pentru prezenta lucrare. Acestea sunt

a) parametri obţinuţi direct din examinarea "vizuală" (practic, în prezent, bazată pe căutare automată în lungul unei înregistrări): valori de vârf ale acceleraţiei terenului, PGA (peak ground acceleration), ale vitezei terenului, PGV, ale deplasării terenului, PGD;

b) caracteristici obţinute din integrări simple în timp: pe lângă vitezele şi deplasările la care s-a făcut referire mai înainte, integrala pătratului acceleraţiilor, propusă de Arias (referinţa [l] din lucrarea [8]) şi utilizată direct în lucrare, caracteristici convenţionale ale duratei mişcării;

c) caracteristici obţinute pe baza unor transformări Fourier (spectre Fourier de amplitudini sau spectre Fourier complexe, pentru acceleraţii, viteze, deplasări, integrale ale pătratului modulului spectrelor Fourier);

d) caracteristici obţinute pe baza unor integrări parametrice ale ecuaţiei de mişcare a unui pendul şi căutării (automate a) unor maxime ale valorilor absolute (spectre 1iniare de acţiune seismică sau de răspuns seismic, pentru acceleraţiile absolute, pseudovitezele relative,

vitezele relative sau absolute, deplasările relative sau absolute; spectre Fourier glisante pentru ferestre succesive de timp);

e) caracteristici obţinute pe baza precedentelor: valori spectrale de vârf pentru acceleraţii, PSA (peak spectral acceleration), viteze, PSV, pseudoviteze PSPVetc.;

f) caracteristici omoloage celor din categoria (d), obţinute pentru modele neliniare de diferite naturi ale unui pendul (spectre neliniare);

g) caracteristici de tipul funcţiilor de autocorelaţie (pentru diferiţi parametri ai mişcării) şi de tipul densităţilor spectrale clasice (practic, caracteristici corespunzând caracterizării unor funcţii aleatoare staţionare şi ergodice, utilizate întrucâtva abuziv, în ciuda caracterului tranzitoriu al mişcării seismice) sau evolutive;

h) caracteristici de tipul spectrului înfăşurător al răspunsului în viteze, spectre de durată etc.

Deşi categoriile menţionate nu acoperă marea varietate reală a metodelor şi căilor de caracterizare a mişcării seismice, ele dau o idee utilă asupra posibilităţilor din acest domeniu.

3. STRATEGIE DE UTILIZARE ŞI DEZVOLTARE PRECONIZATĂ

3.1. Generalităţi

Conform titlului lucrării, obiectul central al acesteia este constituit de dezvoltarea scării de intensităţi seismice EMS-98 de aşa natură, încât prin aceasta să fie acoperite în mod satisfăcător atât necesităţile inginereşti, cât şi situaţiile specifice din ţara noastră. În mod mai concret, aceste obiective revin la

a) asigurarea compatibilităţii şi chiar a corelării (mergând până la integrare) cu concepţiile şi mijloacele inginereşti modeme care privesc caracterizarea mişcării seismice a terenului;

b) acoperirea problemelor ridicate în ţara noastră

- de varietatea de compoziţii spectrale observate (pe baza datelor instrumentale disponibile), ca şi

- de specificul fondului construit existent.

Obiectivele din cele două categorii explicitate sunt strâns corelate. În măsura în care se va asigura compatibilitatea cu concepţiile inginereşti actuale, care fac uz de cunoştinţele de Dinamica structurilor, elementele metodologice specifice vor trebui să facă uz sistematic de aceste cunoştinţe.

În cele ce urmează, sunt urmărite pe rând căile de utilizare şi dezvoltare a metodologiei destinate utilizării la un nivel îmbunătăţit a conceptului de intensitate seismică. Acestea au la bază dezvoltările din lucrarea [8], privind estimarea intensităţii seismice, cu utilizarea drept criterii fundamentale a criteriilor instrumentale.

3.2. Utilizarea criteriilor instrumentale

În cele ce urmează, se examinează modul de utilizare a criteriilor instrumentale având în vedere funcţiunile conceptului de intensitate, enumerate în introducere.

Criteriile instrumentale, bazate pe prelucrarea accelerogramelor, prezentate în Anexa 1 [8], urmează să fie utilizate în primul rând pentru prelucrarea iriformaţiei instrumentale obţinute în timpul cutremurelor. Un exemplu în acest sens este dat în tabelele 5... 8 din Anexa 1 [8], care se referă la prelucrarea a patru înregistrări accelerografice succesive, obţinute la staţia Bucureşti - INCERC. Prelucrarea prezentată se referă numai la intensităţi bazate pe spectru (intensităţi globale ls, respectiv intensităţi mediate pe anumite benzi spectrale (rp', ((J "), cu frecvenţele ((J exprimate în Hz, is*(rp', rp"), de diferite lăţimi de bandă, cu extremităţile ordonate în progresie geometrică). După acest model se pot determina intensităţi globale bazate pe definiţia lui Arias, IA (care sunt identice cu intensităţile bazate pe spectre Fourier, h), ca şi intensităţi mediate pe anumite benzi spectrale (rp', rp"), bazate pe conceptul _de destructivitate, id*( ((J ', rp"), respectiv pe transformata Fourier a accelerogramei, ii*( rp', rp"). De notat că analizele de corelaţie [8] evidenţiază corelaţiile puternice dintre rezultatele aplicării definiţiilor alternative, care fac ca abaterile dintre rezultatele aplicării diferitelor definiţii să fie inferioare unor abateri sesizabile pe baza criteriilor macroseismice.

Având în vedere cele arătate, este recomandabilă aplicarea criteriilor instrumentale în vederea estimărilor de intensitate, în situaţiile în care intensitatea macroseismică este de cel puţin VI, conform scărilor de factură tradiţională, MSK sau EMS. Aplicarea acestor criterii în cazul unor intensităţi mai reduse va servi în principal la acumularea de informaţie destinată examinării posibilităţilor de extindere a utilizării criteriilor instrumentale în acest domeniu.

În situaţiile în care se urmăreşte utilizarea conceptului de intensitate ca element de referinţă pentru zonarea seismică a teritoriului, apare, în lumina dezvoltărilor din Anexa I [8], necesitatea unei definiri mai precise a semnificaţiei intensităţii. O primă cale este aceea, a conversiei intensităţii globale (considerate implicit spre exemplu în standardul SR 11100/1-93 [4]) în parametri de calcul ingineresc (după procedeul adoptat în prezent în normativul P.100- 92, [5], parametrii ks şi Te), Această conversie necesită şi o informaţie suplimentară, care să fie reprezentativă pentru compoziţia spectrală a mişcărilor seismice aşteptate, întrucât în caz contrar apare situaţia unei ecuaţii cu două necunoscute. O altă cale, care poate fi considerată pentru viitor, este aceea, de a se înlocui o zonare raportată la o intensitate unică printr-o zonare reflectată de un sistem de hărţi, referitoare la benzi spectrale succesive. O astfel de soluţie, care în principiu ar fi deosebit de interesantă, ar cere studii speciale de anvergură deosebită, atât sub raportul reexprimării legilor de atenuare în termeni spectrali, cât şi sub raportul unei sinteze satisfăcătoare a cunoştinţelor referitoare la implicaţiile mecanismelor de sursă şi condiţiilor locale asupra radiaţiei seismice şi compoziţiei spectrale a mişcării seismice a terenului. În consecinţă, această soluţie poate fi considerată ca o soluţie pentru un viitor mai îndepărtat.

În situaţiile în care se efectuează analize de vulnerabilitate pentru anumite categorii de lucrări (de regulă, anumite categorii de clădiri), disponibilitatea acestui instrument de analiză şi cuantificare oferă posibilitatea de raportare la severitatea mişcării seismice a terenului pentru benzile spectrale semnificative din punctul de vedere al categoriilor de lucrări considerate. Având în vedere dezvoltările din lucrarea [8], se pot considera, în mod alternativ

a) intensităţi mediate pentru benzile spectrale în care se găsesc frecvenţele fundamentale ale categoriei de lucrări investigate;

b) vectori de intensităţi mediate, pentru diferitele benzi succesive de frecvenţe care sunt incluse în intervalul de referinţă (0.25 Hz, 16.0 Hz).

Dintre cele două căi, calea (a) apare drept cea mai fezabilă, întrucât calea (b) include inevitabil complicaţii considerabile (datorită unei generalizări importante a conceptului de vulnerabilitate) şi disponibilitatea unei mari cantităţi de informaţie (cerută de caracterizarea intensităţii pentru diferitele benzi spectrale succesive). Drept urmare, calea (b) trebuie considerată drept o cale de viitor mai îndepartat, iar pentru viitorul apropiat se poate recomanda procedura corespunzătoare căii (a).

3.3. Utilizarea rezultatelor anchetelor macroseismice inginereşti

În cele ce urmează, se consideră anchete macroseismice inginereşti referitoare la comportarea construcţiilor de diferite categorii. În acest scop este prezentat în lucrarea [8] un chestionar destinat inspecţiilor inginereşti (inspirat de o fişă de anchetă de nivel I, dezvoltată în Italia, sub egida GNDT). Se au în vedere două direcţii de utilizare de bază a datelor culese în acest cadru

a) estimarea intensităţii seismice;

b) estimarea caracteristicilor de vulnerabilitate ale anumitor categorii de construcţii.

În fiecare caz în parte, chestionarul preconizat permite colectarea unei informaţii mai bogate decât cea oferită de anchetele macroseismice standard. Pe de altă parte, spre deosebire de anchetele macroseismice standard, care sunt susceptibile de a beneficia de concursul unor nespecialişti (persoane din administraţia de stat, personal didactic etc.) şi care oferă date pe baza unei priviri de ansamblu, inspecţia detaliată se raportează la construcţii individuale (de tipul unor clădiri) şi are un caracter tehnic, care reclamă prezenţa şi activitatea unor specialişti.

Din punctul de vedere al estimărilor de intensitate, urmează să se utilizeze regulile de estimare a gradului de avariere date de scara EMS-98, cu observaţia că estimările vor trebui raportate la banda de frecvenţe de oscilaţie în care se situează frecvenţele proprii semnificative ale construcţiilor (de regulă, pentru ansamblul structural, frecvenţele proprii fundamentale, dar, pentru anumite componente nestructurale, care prezintă o individualitate marcată ca sisteme dinamice, cum ar fi aticele, coşurile de fum etc., şi banda de frecvenţe în care se situează frecvenţele proprii fundamentale ale acestora). Pe această bază, se vor putea efectua estimări de intensitate raportate la anumite benzi spectrale.

Din punctul de vedere al analizelor de vulnerabilitate, un grad de avariere constatat este de dorit să se raporteze la intensitatea corespunzătoare benzii de frecvenţă relevante (având în vedere cele arătate în alineatul precedent, cu privire la semnificaţia diferitelor benzi de frecvenţă din punctul de vedere al diferitelor categorii de lucrări). Se înţelege, pentru estimarea intensităţii referitoare la o bandă de frecvenţe relevantă, este necesar să se utilizeze date din altă sursă (de preferinţă, când se dispune de date instrumentale fumizate de o staţie accelerografică apropiată, date furnizate de prelucrările la care s-a făcut referire în subcapitolul precedent; în lipsa acestora, estimări de intensitate pe baza inspecţiei de tip macroseismic, efectuate asupra unor categorii de lucrări ale căror caracteristici de vulnerabilitate se consideră cunoscute la un nivel satisfăcător).

3.4. Aspecte suplimentare

Dezvoltările prezentate evidenţiază necesitatea unei activităţi stabile, de urmărire şi de creare a unor baze de date de specialitate. Acestea condiţionează punerea în valoare a elementelor metodologice specifice domeniului, evidenţiate mai înainte.

Dezvoltarea unei activităţi de urmărire implică stabilirea unor categorii de lucrări care să constituie obiect de preocupare şi colectarea informaţiei relevante referitoare la starea lor actuală. Din acest punct de vedere, sunt de avut în vedere precizările conţinute în chestionarul din lucrarea [8]. Pe de altă parte, categoriile de lucrări la care se referă un proiect de urmărire trebuie să constituie eşantioane relevante pentru nişte categorii de lucrări care prezintă importanţă la nivel social şi economic. În crearea şi constituirea de baze de date trebuie să se aibă în vedere o colaborare interdisciplinară, între altele cu autorităţile responsabile de activităţile de recensământ şi de evidenţă cadastrală.

4. ADAPTAREA SCĂRII DE INTENSITĂŢI LA CONDIŢIILE ROMÂNIEI ŞI LA NECESITĂŢILE INGINEREŞTI. STRUCTURĂ PRECONIZATĂ.

Scara de intensităţi macroseismice EMS-98, [2], în prezent însuşită oficial de Comisia Seismologică Europeană, a fost concepută în esenţă în tradiţia scărilor anterioare de intensităţi seismice, în sensul că

- acordă prioritate absolută criteriilor macroseismice (lăsând explicit în sarcina viitorului o corelare cu criteriile instrumentale, în prezent total omise, ceea ce se poate considera ca un pas înapoi faţă de scara MSK);

- adoptă drept criterii cu cea mai mare pondere criteriile referitoare la comportarea

unor categorii tradiţionale de construcţii;

- este orientată implicit, în mare măsură, spre estimarea intensităţilor evenimentelor din trecutul mai îndepărtat, istoric, care prezintă de altfel un interes obiectiv pentru ţările care dispun de un patrimoniu vechi bogat;

- se preocupă de estimarea intensităţii (medii) pentru arii geografice relativ întinse

(eventual părţi ale unor oraşe mari), nefiind recunoscut (cu excepţia unui comentariu prezentat în subsidiar) faptul că intensitatea trebuie concepută în principiu ca o caracteristică a mişcării locale, care poate fi eventual mediată pe anumite zone geografice, zone urbane etcă

Prin aceasta, scara EMS-98 aderă la filosofia scărilor clasice, nearătând deschiderea necesară spre viitor.

Plecând de Ia aceste consideraţii critice, adaptarea scării de intensităţi din punctele de vedere arătate în titlu revine la preocuparea pentru două aspecte de bază

a) pe de o parte, compatibilizarea cu punctul de vedere ingineresc, sau filosofia inginerească, pentru care se poate remarca tendinţa spre o precizie ridicată (dacă se poate, totală); aceasta revine în esenţă la

ai) recunoaşterea faptului că, la bază, intensitatea seismică trebuie considerată drept o caracteristică a mişcării locale (punctuale) a terenului, care poate diferi sensibil chiar între puncte destul de apropiate (chiar dacă aceasta nu se poate pune în evidenţă de datele de observaţie macroseismică, insuficient de detaliate şi certe);

aii) compatibilizarea cu utilizarea informaţiei instrumentale, care tinde în prezent, în toate ţările, să se dezvolte rapid şi să devină bogată, densă;

aiii) compatibilizarea criteriilor macroseismice referitoare la comportarea construcţiilor cu o definiţie de precizie îmbunătăţită a vulnerabilităţii construcţiilor;

aiv) precizări metodologice privind corelarea, compatibilizarea şi reconcilierea informaţiei de diferite provenienţe;

b) pe de altă parte, compatibilizarea cu situaţia în care fondul construit modem (de regulă bazat pe o proiectare antiseismică explicită) reprezintă o fracţiune importantă (de multe ori chiar majoritară) a fondului construit existent; aceasta revine în esenţă la

bi) dezvoltarea în mai mare măsură a criteriilor de estimare a intensităţii seismice pentru cazul clădirilor modeme (de regulă, proiectate inginereşte pentru a rezista acţiunii seismice), mergându-se până la caracterizarea explicită a clădirilor pe baza parametrilor de referinţă avuţi în vedere la proiectare şi la privirea mai analitică asupra gradului de avariere, pe categorii de componente ale construcţiilor;

bii) crearea de mecanisme pentru dezvoltarea în continuare a criteriilor definite de scara de intensităţi, de aşa natură încât informaţia colectată în urma cutremurelor puternice să conducă nu numai la estimări de intensitate, ci şi la dezvoltarea criteriilor de estimare.

Cerinţele exprimate mai înainte sunt, fără îndoială, legitime. Traducerea lor consecventă în realitate reprezintă însă o sarcină de mare dificultate şi amploare, a cărei rezolvare implică eforturi considerabile, în cadrul unui program vast, din unele puncte de vedere chiar la scară internaţională. În orice caz, este de dorit să se facă apel la colaborarea tuturor celor interesaţi şi competenţi. În cele ce urmează, se prezintă totuşi o serie de paşi în direcţiile menţionate. Aceşti paşi este de dorit să fie continuaţi şi amplificaţi în viitor, pe baza mobilizării unor forţe supenoare.

Compatibilizarea cu necesităţile inginereşti revine la preocuparea atât pentru criteriile instrumentale, cât şi pentru criteriile macroseismice. Mai mult, ea revine, plecând de la observaţiile anterioare, la o concepţie diferită a structurii scării de intensităţi, în care criteriile de bază sunt cele de natură instrumentală, iar criteriile macroseismice sunt considerate drept criterii derivate şi drept mijloace de completare a informaţiei instrumentale care, în viitorul previzibil, va rămâne limitată, datorită densităţii limitate a reţelelor accelerografice.

Pe linia arătată, paşii consideraţi la un nivel mai detaliat sunt următorii

a) reconsiderarea structurii scării de intensităţi;

b) formularea explicită a sistemului de criterii instrumentale, conceput ca sistem de bază şi, în acelaşi timp, ca un sistem flexibil, care poate fi utilizat pentru cuantificări de niveluri diferite, dar compatibile, de detaliere, mergând de la estimarea unei intensităţi unice,

globale, pentru un loc dat, până la estimarea unei intensităţi dependente de frecvenţa de oscilaţie sau de direcţie, cu definirea unor procedee de mediere pentru anumite intervale de frecvenţă şi/sau pentru direcţii orizontale ortogonale;

c) plecând de la faptul că criteriile macroseismice sunt echivalente cu propoziţii (vagi) de vulnerabilitate (notă: în scara EMS-98 se fac, în mod justificat, repetate referiri la conceptul de vulnerabilitate), introducerea unor moduri de definire a vulnerabilităţii care să fie în cât mai mare măsură compatibile cu cunoştinţele actuale privind factorii care determină solicitările construcţiilor în regim de oscilaţii seismice şi factorii care caracterizează comportarea (inclusiv avarierea de diferite niveluri de severitate a acestora); între altele, în primul rând, definirea caracteristicilor de vulnerabilitate prin raportare la (mai precis, condiţionare în sens probabilistic în raport cu) intensitatea definită în modul cel mai relevant pentru o categorie de construcţii (relevanţa referindu-se în măsura posibilităţilor la un anumit interval de frecvenţe de oscilaţie, semnificativ pentru tipul de construcţie, eventual şi la direcţia de mişcare a terenului);

d) dezvoltarea de proceduri de comparare şi reconciliere a informaţiei privind intensităţile seismice produse, provenite din diferite surse.

Structura preconizată pentru dezvoltarea scării de intensităţi este în linii mari următoarea

definirea obiectului scării de intensităţi;

definirea calitativă, de principiu, a intensităţii, plecând de la cazul în care se dispune de informaţie instrumentală certă pentru un anumit amplasament, atrăgându-se atenţia asupra direcţiilor în care pot să intervină detalieri sau medieri; prezentarea funcţiunilor conceptului de intensitate;

criterii instrumentale de cuantificare a intensităţii (criterii alternative, valori globale şi valori raportate la frecvenţă, cu reguli de mediere pe intervale de frecvenţă şi pentru direcţii orizontale ortogonale);

criterii macroseismice de diferite categorii, bazate pe conceptul de vulnerabilitate, cu accent pe criteriile corespunzând comportării construcţiilor (definite în moduri alternative, plecând de la modurile de definire a vulnerabillităţii, cu referiri la domeniul de frecvenţe pentru care informaţia macroseismică este relevantă);

reguli şi recomandări privind alegerea eşantioanelor utilizate pentru estimarea intensităţii macroseismice;

reguli de interpretare a estimărilor bazate pe anchete macroseismice, cu considerarea perioadelor de colţ prezumate;

reguli de sinteză pentru informaţia instrumentală, în vederea precizării criteriilor macroseismice şi a extinderii sistemului de criterii macroseismice existente la categorii noi de lucrări.

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

l. Cutremurul de pământ din România de la 4 martie 1977. Ed. Academiei, Bucureşti, 1982. (Bălan, Şt., Cristescu, V., Cornea, I.(coord.)).

2. Cahiers du Centre Europeen de Geodynamique et Seismologie, vol. 15. 1998: European Macroseismic Scale 1998. Luxembourg (ed.: G. Grtinthal).

3. IRS: Scara de intensităţi macroseismice. STAS 3684 - 71.

4. IRS: Zonarea seismică a României. SR 11100 /1 - 93.

5. MLPAT: Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social­ culturale, agrozootehnice şi industriale. Buletinul Construcţiilor, 12, I 992.

6. MLPAT: Regulament privind metodologia de inventariere a construcţiilor tip clădiredin fondul construit existent, din punct de vedere al riscului seismic. Buletinul Construcţiilor, 6, 1995.

7. INCERC şi Institutul de Geodinamică "Sabba S. Ştefănescu" al Academiei Române

Scara Macroseismică Europeană (lucrarea [2] în original şi traducere în limba română).

Eul. Institutului de Geodinamică nr. 1, 2002.

8. INCERC şi Institutul de Geodinamică "Sabba S. Ştefănescu" al Academiei Române: Cercetări privind adaptarea scării de intensităţi seismice europene EMS - 98 la condiţiile seismice ale României şi la necesităţile inginereşti 2002.

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCfiIILOR ȘI TURISMULUI

O R D I N

pentru aprobarea Reglementării tehnice îGhid privind constituirea, întreținerea

și utilizarea băncii de date cuprinzând înregistrări ale cutremurelor puternice, obținute pe clădiri instrumentate seismic în rețeaua seismică națională INCERC“, indicativ GT—055-04

În temeiul prevederilor art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările ulterioare, ale art. 2 pct. 45 și ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului,

având în vedere procesul-verbal de avizare nr. 28 din 16 iulie 2002 al Comitetului tehnic CT-S4 — Risc seismic, acțiuni și siguranța construcțiilor,

ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului emite următorul ordin

Art. 1. — Se aprobă Reglementarea tehnică îGhid privind constituirea, întreținerea și utilizarea băncii de date cuprinzând înregistrări ale cutremurelor puternice, obținute pe clădiri instrumentate seismic în rețeaua seismică națională INCERC“, indicativ GT—055-04, elaborată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții și

Economia Construcțiilor — INCERC București, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. — Direcția tehnică va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

București, 28 aprilie 2004.

Nr. 804.

p. Ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului,

Traian Panait,

secretar de stat

*) Ordinul nr. 804/2004 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 27 septembrie 2004 și este reprodus și în acest

număr bis.

**) Anexa este reprodusă în facsimil.

ANEXĂ

GHID PRIVIND CONSTITUIREA, ÎNTREŢINEREA ŞI UTILIZAREA BĂNCII DE DATE CUPRINZÂND ÎNREGISTRĂRI ALE CUTREMURELOR PUTERNICE, OBŢINUTE PE CLĂDIRI INSTRUMENTATE SEISMIC, ÎN REŢEAUA SEISMICĂ NAŢIONALĂ INCERC

1. INTRODUCERE

Dintre hazardurile naturale, hazardul seismic are efectele cele mai dezastruoase. Cutremurul din 4 martie 1977, cel mai devastator din secolul 20, a avut un impact de durată, resimţit pe parcursul mai multor ani. Dintre zonele seismogene ale României, zona Vrancea are un rol predominant, eliberând în medie, pe secol, peste 95% din energia seismică totală. Activitatea zonei vrâncene, manifestată prin producerea frecventă a unor cutremure puternice (MGR 2': 6), oferă posibilităţi de cercetare şi de cunoaştere remarcabile.

In România s-au obţinut înregistrări accelerografice în timpul mai multor cutremure vrâncene puternice cu magnitudini MGR 2': 6.: 1977.03.04 (MGR = 7.2) , 1986.08.30 (MGR =

7.0) , 1990.05.30 (MGR = 6.7) , 1990.05.3l(MGR = 6.1). Înregistrările seismice obţinute

constituie un valoros tezaur de informaţie, oferind date cu privire la specificul mişcării terenului şi a comportării structurilor instrumentate seismic în timpul unor cutremure semnificative.

Situaţia actuală în Remania este sintetizată, în primul rând, de nivelul prevederilor din baza normativă a proiectării antiseismice a construcţiilor. În prezent există o macrozonare a teritoriului în raport cu doi parametri. Acceleraţiile de referinţă sunt fixe (pentru o singură perioadă de revenire), de asemenea perioadele de colţ sunt specificate fără a se considera dependenţa acestora de magnitudine). Este necesară o îmbunătăţire a acestor reglementări în vederea unei reflectări mai realiste în norme a condiţiilor seismice din ţara noastră.

Primele date accelerografice obţinute de INCERC sunt înregistrările din 1977.03.04: o înregistrare la nivelul terenului la sediul INCERC - Bucureşti şi o înregistrare la ultimul etaj al blocului E5 din Bucureşti - Balta Albă.

Datele instrumentale considerate în prezentul Ghid au fost obţinute prin intermediul unor accelerografe analogice, tip SMA-1 şi SMAC. Informaţia seismică primară a fost digitizată şi prelucrată standard(corecţii şi filtrări), obţinându-se rezultate de utilitate inginerească directă

1. înregistrări numerice de tipul istoriilor în timp (accelerograme, vitezograme, seismograme de deplasări);

2. spectre de răspuns seismic, pentru acceleraţii absolute, viteze relative, pseudoviteze relative, deplasări relative etc.);

3. spectre Fourier complexe, spectre Fourier de amplitudine, etc. rezultate ale unor transformări Fourier numerice;

Înregistrările răspunsului unor construcţii instrumentate seismic în timpul unor cutremure puternice reprezintă una din cele mai valoroase surse de date privind comportarea construcţiilor Ia acţiunea dinamică generată de mişcarea terenului din amplasament.

Aceste înregistrări oferă posibilitatea perfecţionării normelor şi codurilor de proiectare antiseismică. Observaţiile, rezultatele şi concluziile extrase din studiile de caz privind comportarea unor structuri instrumentate seismic pot fi utilizate în dezvoltarea unor metodologii modeme de analiză si reabilitare a construcţiilor existente bazate pe criterii de performanţă.

Există numeroase aplicaţii în care se utilizeaza înregistrări seismice structurale

• validarea şi îmbunătăţirea modelelor dinamice care descriu comportarea construcţiilor expuse acţiunilor dinamice generate de mişcări seismice puternice ale terenului din amplasament prin compararea răspunsului calculat pe baza codurilor de proiectare cu răspunsul seismic măsurat pe construcţii la scară naturală ;

• identificarea unor caracteristici dinamice structurale şi estimarea parametrilor modali (perioade proprii, amortizări, vectori proprii, factori de participare);

• studiul unor fenomene de interacţiune (teren-structură; structura suport-componente nestructurale şi echipamente) ;

• monitorizarea şi diagnoza stării construcţiilor existente pe baza detecţiei avariilor/ degradărilor şi corelarea acestora cu comportarea inelastică structurală;

• fundamentarea şi adoptarea unor decizii raţionale privind soluţiile de intervenţie şi evaluarea eficienţei unor lucrări de reabilitare a construcţiilor afectate de cutremure;

• dezvoltarea unor noi generaţii de echipamente şi tehnici de instrumentare/încercare dinamică a construcţiilor.

Disponibilitatea unui set de înregistrări simultane pe trei direcţii ortogonale ale miscărilor în puncte situate la diferite niveluri ale construcţiei, permite identificarea unor proprietati dinamice structurale condiţionate de caracteristicile actiunii seismice.

Analiza răspunsului înregistrat evidenţiază diferenţe clare între proprietăţile dinamice structurale asociate unor nivele severe ale acţiunii seismice şi proprietăţile dinamice corespunzătoare unor excitaţii seismice cu intensităţi reduse. Proprietăţile dinamice structurale asociate diferitelor nivele de solicitare sunt relevante pentru calculul si proiectarea antiseismică. Înregistrările cu diverse amplitudini: reduse (corespunzătoare agitaţiei microseismice), medii (pentru cutremure moderate) şi mari (pentru cutremure puternice), sunt esenţiale pentru identificarea surselor de neliniaritate, a nivelelor de amplitudini asociate răspunsului liniar/ neliniar şi a cuantificării efectelor neliniare asupra parametrilor structurali.

Numeroase înregistrări seismice au fost obţinute pe construcţii instrumentate de INCERC în timpul cutremurelor Vrâncene subcrustale din 4 martie 1977, 30 august 1986, 30 mai 1990 si 31 mai 1990. Existenţa înregistrărilor discretizate în timp şi corectate uniform printr-o procedură standard de prelucrare impune constituirea unei bănci de date.

Scopul reglementării este elaborarea unui ghid dedicat constituirii, întreţinerii şi utilizării unei bănci de date care cuprinde, pe lînga înregistrările structurale din reţeaua naţională INCERC, atât principalii parametri seismici asociaţi înregistrărilor, cât şi informaţii privind caracteristicile construcţiilor instrumentate şi condiţiile seismice de amplasament.

Ghidul se adresează utilizatorilor potenţiali reprezentaţi de specialişti din cercetare şi proiectare.

2. REŢEAUA SEISMICĂ NAŢIONALĂ INCERC

Iniţiată în anul 1969, când a fost achiziţionat primul aparat de înregistrare automată a cutremurelor puternice, reţeaua seismografică lNCERC include, în prezent, 71 accelerografe SMA-1 (61 amplasate la nivelul solului, 10 montate la partea superioară a construcţiilor (etajele 4 - 11, etajele ultime ale construcţiilor respective)). Staţiile componente ale reţelei accelerografice INCERC sunt amplasate în 47 localităţi, acoperind practic zonele cu seismicitate ridicată ale ţării.

Accelerografele din reţeaua INCERC furnizează înregistrări pe peliculă fotografică. În timpul ultimelor cutremure puternice (cu magnitudine peste 6) s-au obţinut 138 înregistrari fotografice utilizabile, înregistrări care au fost digitizate şi prelucrate (2 înregistrări în 1977, 42 înregistrări în 1986 şi 94 înregistrări în 1990).

Digitizările înregistrărilor accelerografice au fost efectuate în mai multe etape succesive cu mijloace şi proceduri diferite. O primă digitizare, pentru înregistrarea Bucureşti - INCERC din 1977, a fost efectuată la INCERC cu ajutorul unei lupe gradate. Ulterior s-au efectuat digitizări în ţară şi străinătate (în Japonia si SUA, pentru înregistrarea din staţia INCERC din anul 1977). De asemenea, prelucrările numerice au fost efectuate în mai multe etape.

Incepând cu anul 1995, când a fost achiziţionat un pachet modern de programe, elaborat de firma Kinemetrics (SUA), digitizările şi prelucrările au fost realizate cu acest instrument software standard la nivel internaţional. Pentru prelucrările suplimentare au fost utilizate programe elaborate în INCERC şi UTCB.

Din înregistrările la nivelul terenului (fiecare conţinând câte 3 componente: 2 orizontale şi 1 verticală) s-au calculat, pe lângă spectrele de răspuns (pentru fracţiunile din amortizarea critică n=0.00, 0.02, 0.05, 0.10, 0.20) şi parametri cinematici determinaţi din prelucrarea informaţiei instrumentale: acceleraţie "efectivă" de vârf, EPA (m/s2), viteza "efectivă" de vârf, EPV (m/s) şi perioada de colţ Te (s); pentru aceste prelucrări s-au obţinut şi rezultate grafice de calitate (pentru istoriile în timp ale acceleraţiei, vitezei şi deplasării, pentru spectre de răspuns în scara normală şi în scară dublu logaritmică).

Pentru numele fişierelor (NUME.EXT) s-au adoptat următoarele codificări

1. NUME este format din 8 caractere alfanumerice astfel

primele două caractere sunt două cifre care desemnează anul evenimentului seismic înregistrat (astfel: 77 pentru 1977, 86 pentru 1986 şi 90 pentru 1990);

al 3 - lea caracter indică numărul cutremurului puternic înregistrat în anul respectiv ; caracterele 4 - 6 sunt litere care reprezintă codul localităţii de amplasare a staţiei seismice (ALX pentru Alexandria, FTS pentru Feteşti, dar şi INC pentru INCERC, DRS pentru Drumul Sării, etc.);

caracterul al 7 -lea este o cifră care indică numărul staţiei în cadrul localităţii;

caracterul al 8 -lea este o cifră care indică al câtelea aparat a furnizat înregistrarea respectivă: 1 desemnând aparatul montat la partea inferioară a unei construcţii (subsol, parter), 2 desemnând aparatul montat la partea superioară a construcţiei.

2. Extensia fişierelor (.EXT) este formată din cel mult trei caractere alfanumerice şi desemnează

• TIF pentru imaginea scanată;

• FLM pentru imaginea vectorizată a traselor;

• V 1 pentru accelerogramele necorectate;

• V 2 pentru accelerogramele corectate, vitezograme şi deplasograme;

• V 3 pentru spectrele de răspuns;

• PLT pentru editarea grafică cu software-ul Kinemetrics.

Staţiile seismice din componenţa reţelei seismice INCERC au fost clasificate, după destinaţia rezultatelor înregistrărilor, astfel

1. Staţii de înregistrare a miscării seismice a terenului, asimilabile condiţiilor de teren liber (free field); rezultatele prelucrărilor acestui tip de înregistrări dau măsura severităţii mişcării seismice a terenului în diferitele puncte de înregistrare; aparatul de înregistrare pentru astfel de staţii este montat în clădiri joase, care nu afectează semnificativ mişcarea terenului.

2. Staţii de înregistrare a mişcării diferitelor puncte din clădirile în care sunt montate accelerografe. Aceste staţii au fost împărţite în 3 grupe

staţii montate numai la partea inferioară a construcţiei, care furnizează în general o informaţie mai puţin utilizabilă în ingineria de structuri, dar aceste înregistări ale unor

evenimente seismice succesive oferă indicaţii cu privire la unele caracteristici de amplasament;

staţii montate numai la partea superioară a construcţiei, care furnizează informaţie utilizabilă în specificarea condiţiilor seismice pentru echipamente, instalaţii, etc. montate la nivelul respectiv al construcţiei, dar furnizează informaţii şi asupra istoriei în timp a acceleraţiilor, vitezelor şi deplasărilor reale, răspuns înregistrat in timpul evenimentului se1sm1c;

staţii amplasate în clădiri instrumentate seismic, având 2 accelerografe situate la baza construcţiei şi la ultimul nivel al acesteia.

Accelerografele au fost instalate, la nivelurile menţionate pentru fiecare tip de staţie, în locuri accesibile şi sigure. De regulă, în clădirile instrumentate, accelerografele nu au putut fi instalate în lungul unei axe principale, de relativă simetrie dinamică a structurii, ci la distanţe mai mici sau mai mari de această axă, în funcţie de condiţiile specifice, ceea ce impune o anumită atenţie în utilizarea înregistrărilor.

Prin instrumentarea seismică a clădirilor se urmăreşte înregistrarea mişcărilor seismice potenţial distructive în staţii permanente amplasate în construcţii reprezentative.

Datele instrumentale obţinute sunt extrem de utile atât pentru inginerii proiectanţi ai sistemelor structurale cât şi pentru cercetătorii care îşi desfăşoară activitatea în domeniul ingineriei seismice şi seismologiei inginereşti, din institute de cercetare şi universităţi tehnice. Rezultatele obţinute în urma procesării înregistrărilor structurale contribuie la elucidarea comportării dinamice reale a clădirilor în timpul cutremurelor puternice.

Se prezintă in continuare hărţile cu staţiile seismice INCERC care au furnizat înregistrări la cutremurele Vrâncene din 1977, 1986 şi 1990 în clădiri instrumentate seismic.

20'.

21•,

22".

23'!

24•

25••

26"

29•

29'

30"

48°

Legenda

Instrument analogic pe cladiri

o

47''

+*

Epicentru

$

,'

-16 1-, Ic

-44•

•

.,.

,,'ArcV;;,... iu,ESRăÎc., CA •

150

225

34

ROMÂNIA : Staţiile seismice amplasate pe clădiri instrumentate seismic, care au fumizat înregistrări la cel puţin unul din cutremurele vrâncene din 1977, 1986 şi 1990

li

10

11

u

}3

14

1,

16 fan

11· --- Nord -

18 l'loicsli

l'.ASi

im':..

PI.Sl

19

SI.,.

SLJîl

lO

:vI.'o,rl,•

1LC2

21

vtsl

7

BUCUREŞTI

fI

----1---:- -+-l+-::'

Nr.

...........+-=--:--:--+-.........:,i f

1-J.·,

\

\

\

\

i=

mo

(

'

J

o----==2=.5 = 5====:7.:5:::::iK1m0

Staţiile seismice amplasate pe clădiri instrumentate seismic, care au furnizat înregistrări la cel puţin unul din cutremurele vrâncene din 1977, 1986 şi 1990

o

3. BANCA DE DATE CUPRINZÂND ÎNREGISTRĂRI ALE CUTREMURELOR PUTERNICE DIN ANII 1977, 1986 ŞI 1990, OBŢINUTE PE CLĂDIRI INSTRUMENTA TE SEISMIC, ÎN REŢEAUA SEISMICĂ NATIONALĂ INCERC.

În banca de date specifică înregistrărilor pe clădiri s-au inclus fişierele cu extensiile

.V2 şi .V3, care conţin valorile numerice ale istoriilor în timp ale acceleraţiilor, vitezelor şi deplasărilor, respectiv spectrele de răspuns (pentru 5 valori ale fracţiunii din amortizarea critică) şi spectrele Fourier, în format compatibil Kinemetrics.

Pentru înregistrările obţinute în clădiri instrumentate seismic (la nivelul inferior sau la nivelul superior), spectrele de răspuns reprezintă spectre de acţiune (spectre de nivel sau spectre de etaj) pentru echipamente, instalaţii, etc. amplasate la acel nivel al structurii. Trebuie subliniat faptul că aceste spectre nu reprezintă spectre de proiectare.

Reprezentările grafice sunt conţinute în fişierele nume.avdl.gif, nume.avdt.gif, nume.avdv.gif pentru acceleraţiile, vitezele şi deplasările componentei 1, componentei t şi respectiv componentei verticale v. De asemenea, reprezentările grafice corespunzătoare spectrelor de răspuns şi Fourier sunt conţinute în fişierele nume.spel.gif, etc ..

În fişierul Excel SM INCERC clad (Strong Motion INCERC clădiri instrumentate) sunt create 4 tabele

- tabelul Earthq conţine informaţiile referitoare la cele 4 cutremure puternice înregistrate de reţeaua seismică INCERC,

- tabelul Station conţine informaţiile referitoare la cele 24 staţii care au furnizat cel puţin o înregistrare la unul din cele 4 cutremure puternice,

- tabelul Record conţine informaţiile referitoare la cele 71 înregistrări obţinute în clădiri, fiecare înregistrare având 3 componente (2 orizontale, 1 verticală),

- Tabelul Component conţine informaţiile referitoare la cele 213 componente ale înregistrărilor obţinute în clădirile instrumentate.

Se prezintă semnificaţia coloanelor din care sunt alcătuite tabelele bazei de date SM INCERC clad.

Tabelul SM INCERC clad. Earthq. este alcătuit din următoarele coloane: Earthq. Code: cutremurul vrâncean cu magnitudinea Gutemberg- Richter;

Lat. N: latitudinea nordică a epicentrului cutremurului; Long. E: longitudinea estică a epicentrului cutremurului;

Code Earthq.:caracterele 1-3 din numele fişierelor; h (km): adâncimea focarului;

Date: data producerii cutremurului;

Poz înreg Tara: fişierelor grafice ce conţin hărţile cu amplasarea staţiilor ce au înregistrat respectivul cutremur în România;

Poze înreg Buc.: fişierelor grafice ce conţin hărţile cu amplasarea staţiilor ce au înregistrat respectivul cutremur în Bucuresti;

foto clăd: fişier grafic ce conţine fotografia clădirii;

foto ap. jos: fotografia accelerografului amplasat la nivelul inferior al construcţiei; foto ap. sus: fotografia accelerografului amplasat la nivelul superior al construcţiei.

Tabelul SM INCERC clad. Station este alcătuit din următoarele coloane

Station: numele staţiei seismice; Address: adresa staţiei seismice;

Latitude N: latitudinea staţiei seismice (în grade); Longitude E: longitudinea staţiei seismice (în grade); Code Station: caracterele 4-7 din numele fişierelor;

Code record niv. teren: caracterele 4-8 din numele fişierelor; Cod record ultim nivel: caracterele 4-8 din numele fişierelor; Building Height: regimul de înălţime al construcţiei;

Position: amplasarea accelerografelor (accelerografului) în clădire: înregistrări obţinute la respectivul cutremur

4 Martie 1977

30 Aug. 1986

30 Mai. 1990

31 Mai. 1990;

foto clăd: fişier grafic ce conţine fotografia clădirii;

foto ap.jos: fotografia accelerografului amplasat la nivelul inferior al construcţiei; foto ap. sus: fotografia accelerografului amplasat la nivelul superior al construcţiei.

Tabelul SM INCERC clad.record este alcătuit din următoarele coloane: Station: numele staţiei seismice;

Code Earthq.: caracterele 1-3 din numele fişierelor; Code Station: caracterele 4-7 din numele fişierelor; Code record: caracterul 8 din numele fişierelor;

Orientare l: orientarea direcţiei longitudinală a accelerografului (componenta l); ace.max: acceleraţia maximă (cmls2);

vel. max.: viteza maximă (emis); dis. max.: deplasarea maximă (cm);

Orientarea t: orientarea direcţiei transversală a accelerografului (componenta t); Direcţia v: componenta verticală a înregistrării (componenta V).

Tabelul SM INCERC clad. component este alcătuit din următoarele coloane: Station: numele staţiei seismice;

Code Earthq.:caracterele 1-3 din numele fişierelor; Code Station: caracterele 4-7 din numele fişierelor; Code record: caracterul 8 din numele fişierelor;

Code axis: orientarea componentei respective a înregistării (V pentru vertical, celelalte sunt orientări în plan orizontal);

ace.max: acceleraţia maximă (cmls2); vel.max.: viteza maximă (emis); dis.max.: deplasarea maximă (cm);

time histories: fişierul grafic ce conţine istoria în timp a acceleraţiei, vitezei şi deplasării componentei respective a înregistrării;

spectra: fişierul grafic ce conţine spectrele de răspuns pentru 5 valori ale fracţiunii din amortizarea critică, în reprezentare trilogaritmică.

Fişierul SM INCERC clad permite ordonarea în tabele funcţie de mai mulţi (cel mult 3 deodată) parametrii.

S-a creat baza de date SMDB INCERC clad (Strong Motion Data Base INCERC clădiri instrumentate) utilizând MS Access. Tabelele în baza de date au fost importate din fişierul excel SM INCERC clad.

Atât în fişierul excel SM INCERC clad cât şi în baza de date SMDB INCERC clad se pot vizualiza fişierele .gif si .jpeg conţinînd reprezentările grafice.

4. ÎNTREŢINEREA ŞI UTILIZAREA BĂNCII DE DATE SMDB INCERC clad

Întreţinerea băncii de date SMDB INCERC clad (fişierul excel SM INCERC clad şi baza de date SMDB INCERC clad) şi completarea acesteia cu noi înregistrări ce se vor obţine la viitoarele cutremure vrâncene vor fi asigurate de către elaborator.

Potenţialii utilizatori ai băncii de date SMDB INCERC clad, pentru obţinerea acesteia pe suport magnetic (CD-ROM), se vor adresa elaboratorului.

Condiţiile Hardware minime pentru exploatarea bazei de date cuprinzând înregistrările cutremurelor puternice din anii 1977, 1986 si 1990, obţinute pe clădiri instrumentate seismic, în reţeaua seismică naţională INCERC sunt

P.C. Pentium II/ 233 MHz; 32 MB RAM; 5 GB HDD; CD ROM.

Condiţiile Software minime pentru exploatarea bazei de date sunt : MS WINDOWS 98; MS Office 2000.

Pentru exploatarea bazei de date SMDB INCERC clad este suficientă cunoaşterea la nivel elementar a tehnicilor de bază ale lucrului cu Microsoft Access 2000.

Se prezintă tabelele bazei de date SMDB INCERC clad.

SM INCERC cladEarthq.

No.

Earthquake

Lat.N

Long.E

CodeEarthq.

h (km)

Date

poze inreg. Tara

poze inreg. Buc.

1

Vrancea M (G-R) = 7.2

45,34

26,30

771

109

1977.03.04

tara cladiri 77.aif

tara cladiri toate.aif

2

Vrancea M (G-R) = 7.0

45,53

26,47

861

133

1986.08.30

tara cladiri 86.aif

buc cladiri 86.aif

3

Vrancea M (G-R) = 6.7

45,82

26,90

901

91

1990.05.30

tara cladiri 901.oif

buc cladiri 901.gif

4

Vrancea M (G-R) = 6.1

45,83

26,89

902

79

1990.05.31

tara cladiri 902.gif

buc cladiri 902.gif

40

SM INCERC clad Station

No.

Station

Address

Latit. N

Long. E

Code Station

Code record niv.teren

Code record ultim nivel

Building Height

Position

4.mar. 1977

30. aug

1986

30. mai.

1990

31. mai.

1990

foto clad

foto ap ios

foto ap sus

I

Balta Alba

Postavarului 11, bl.E5

44,413

26,169

BLAJ

BLAJ!

BLAI2

B+GF+I0S

B IOS

- x

x -

x x

x x

BLA CL.j12g

BLA APj.jng

BLA APs.inP

2

Carlton

Ion Campineanu, Subsol II

44,436

26,102

CRLI

CRLII

2B+GF+6S

B

X

X

X

3

Colentina

Str Masina de Paine nr. 6, bl. R3 I

44,541

26,125

COLI

COLI2

B+GF+I0S

!OS

- x

- x

- x

COLCL.j12g

COLAPi.irw

COLAPs.inP

4

Rahova

Alexandriei I 14, BIODI

44,401

26,052

RAHI

RAH12

B+GF+I0S

B !IS

- x

- x

- x

RAHCL.jQg

RAHAPs.gif

5

Adjud

I Mai 12, Adm Financiara

46,095

27,181

ADJI

ADJII

GF+2S

GF

X

X

ADJ CL.in"

ADJ ani.in"

6

Alexandria

Str. Republicii - Modul Proiect S.A.

43,960

25,410

ALXI

ALX12

B+GF+I0S*

JOS

- x

- x

ALX cl.jQg

ALX a12s.jQg

7

Bacau

Comisa Bistritei, bi 7B, locuinte

46,554

26,916

BACI

BACII

BACI2

B+GF+I0S

B I0S

x x

8

Braila

Unirii 72,Bloc turn, locuinte

45,269

27,966

BRLI

BRLll

BRLI2

B+GF+I0S

B I0S

x x

x x

x x

9

Brasov

Iuliu Maniu 43, SC Proiect Brasov

46,656

25,652

BRSI

BRSll

B+GF+8S

B

X

BRSCL.ioe

BRS AP.jQg

10

Buzau

N. Balcescu bl.9, locuinte

45,147

26,809

BUZI

BUZll

B+GF+I0S

B

X

X

BUZcl.jQg

BUZ aQj.jQg

11

Campulung Muscel

Negru Voda 164, Hotel

45,272

25,046

CMPI

CMPll

B+GF+6S

B

X

X

12

Constanta

Mircea cel Batrin 104, IMC

44,181

28,650

CNTI

CNTII

B+GF+7S

B

X

13

Craiova

Ioan Maiorescu IO, Proiect SA

44,321

23,798

CRVI

CRVII

CRV12

B+GF+7S

B 7S

x -

x x

14

Focsani

Republicii 9, Vrancea Proiect SA

45,693

27,192

FOC2

FOC21

B+P+3S

B

X

X

X

FOC2(Ljorr

FOC2 AP.inrr

15

Gaiali

Navelor 3, Proiect Galati SA

45,430

28,058

GLT2

GLT21

GLT22

B+GF+9S

B 9S

x x

x x

16

Galati

Brailei bl II ,Cartier Tiglina, locuinte

45,427

28,028

GLTI

GLTll

GLTI2

B+GF+l0S

B IOS

x x

x x

x x

17

Giurgiu

Alexandriei 7-9,Policlinica judeteana

43,893

25,982

GRGI

GRG!l

GF+2S

GF

X

X

GRGcl.jQg

GRGaQj.jQg

18

Iasi

Centru - Alexandru cel Bun

47,190

27,570

IAS2

IAS21

IAS22

B+GF+4S*

B 4S

x x

- x

x -

19

Iasi

Copou 4, Habitat Proiect SA

47,169

27,576

!AS!

!ASll

B+GF+2S

B

X

X

!AS! CL.j12g

IASl a12i-i12g

20

Pitesti - Nord

Sos. Cimpulung 6-8, CN Apele Romane

44,868

24,883

PITI

PITII

B+GF+2S

B

X

21

Ploiesti

Bloc 149 Cartier Vest

44,900

26,040

PLS!

PLSll

PLSI2

B+GF+l0S

B l0S

x x

x x

x x

PLS cl.j12g

22

Slobozia

Garii 3, SACO SA

44,565

27,350

SLBI

SLB!l

GF+4S

GF

X

X

SLB cl.jQg

SLB a12j.j12g

23

Tulcea

Prefectura

45,176

28,804

TLC2

TLC21

B+GF+4S

B

X

X

24

Vaslui

Stefan cel Mare nr. 79

46,637

27,733

VLSI

VLSII

B+GF+4S

GF

X

X

X

VLS CL,jlli;

VLS apjjQg

41

SM INCERC clad Record

No.

Station

Code Earthq.

Code Station

Code record

orientare 1

ace.max

vei.max

dis.max

orientare t

ace.max

vei.max

dis.max

directie v

ace.max

vei.max

dis.max

1

Bucuresti-Balta Alba

771

BLAl

2

N70E

326,00

79,960

19,6200

N20W

363,50

75,220

20,4000

V

99,0500

10,8900

1,8330

2

Bacau

861

BACI

2

NllOE

153,40

10,460

1,1910

N20E

176,80

19,200

1,6250

V

50,4000

2,4380

0,5348

3

Bacau

861

BACI

l

Nl l0E

57,67

4,921

0,9285

N20E

116,50

8,326

1,2420

V

25,1600

3,0480

0,5195

4

Bucuresti-Balta Alba

861

BLAJ

1

N70E

91,96

15,910

3,0340

N20W

89,08

18,350

3,6180

V

33,7800

5,4020

1,1110

5

Braila

861

BRLl

2

E-W

219,90

29,510

5,6970

N-S

274,10

28,930

4,8710

V

51,8100

4,6530

0,7152

6

Braila

861

BRLl

1

N-S

91,55

10,580

1,8200

E-W

61,80

7,190

1,7270

V

44,6200

3,9910

0,6058

7

Campulung Muscel

861

CMPl

I

N-S

73,36

13,640

2,6480

E-W

75,94

13,600

3,6480

V

23,4000

5,1990

1,4610

8

Bucuresti-Colentina

861

COLI

2

Nll0E

260,70

23,750

2,6370

N20E

162,80

25,580

4,8090

V

109,7000

4,5690

0,7965

9

Bucuresti-Carlton

861

CRLl

1

N165E

62,46

9,654

2,4130

N75E

79,59

9,733

2,3540

V

36,8000

3,4160

0,6988

10

Craiova

861

CRVI

1

N05E

112,30

12,390

2,4920

N95E

140,70

12,380

1,8670

V

61,0300

2,3110

0,3898

11

Focsani

861

FOC2

I

N07W

166,80

27,200

5,8990

N97W

237,60

20,730

2,0690

V

91,5100

3,9450

0,5850

12

Galati

861

GLTl

2

N06W

389,70

49,470

8,6270

N84E

298,80

43,340

5,9980

V

128,2000

8,4160

0,8926

13

Galati

861

GLTl

1

N06W

150,70

23,040

4,6930

N84E

157,60

20,740

2,9130

V

81,4900

6,4210

1,0010

14

Iasi

861

IAS2

2

N-S

151,30

IO,180

1,1600

E-W

168,70

13,850

1,4370

V

47,3200

2,0660

0,3194

15

Iasi

861

IAS2

I

N-S

64,10

6,038

0,8947

E-W

146,40

11,750

1,4430

V

36,5000

1,9340

0,1399

16

Ploiesti

861

PLSI

2

Nl00E

588,20

54,310

9,5520

Nl0E

422,60

68,190

13,0600

V

159,5000

7,3360

1,5940

17

Ploiesti

861

PLSl

1

NI0E

219,30

28,440

4,8620

Nl00E

207,20

21,650

3,1620

V

58,1100

4,1930

1,134(]

18

Bucureşti-Rahova

861

RHVl

2

N70E

178,10

20,960

2,6640

N20W

139,70

24,000

5,0970

V

58,9300

3,8720

0,6688

19

Vaslui

861

VLSl

I

N

154,30

7,985

1,8170

s

171,30

18,580

2,4720

V

135,8000

4,2150

0,5363

20

Adjud

901

ADJl

1

N50E

82,14

9,919

2,3790

N40W

89,59

10,440

2,7480

V

105,0000

4,1920

0,6812

21

Alexandria

901

ALXl

2

N45W

264,90

20,860

1,9820

N45E

211,80

17,840

1,9090

V

69,0600

2,6710

0,4908

22

Bucuresti-Balta Alba

901

BLAl

2

N160E

219,60

29,200

5,5280

N70E

112,60

9,246

1,2760

V

127,6000

4,8860

0,9770

23

Bucuresti-Balta Alba

901

BLAl

1

N160E

67,69

14,320

2,5450

N70E

63,13

4,290

0,8152

V

53,5400

3,3390

0,6488

24

Braila

901

BRLl

2

N-S

170,60

19,310

3,3000

E-W

207,10

16,510

2,8610

V

61,7800

2,7720

0,5587

25

Braila

901

BRLl

I

E-W

73,88

8,193

1,3580

N-S

79,62

9,792

1,9800

V

36,5700

3,3120

0,7312

26

Brasov

901

BRSl

1

N16W

38,24

4,017

0,7021

N74E

48,98

53,740

1,3290

V

20,3000

1,4550

0,3523

27

Buzau

901

BUZI

l

Nl35W

155,60

23,130

6,4090

N45W

196,30

19,160

3,9180

V

111,1000

5,9490

1,494(]

28

Campulung Muscel

901

CMPl

I

E-W

46,40

3,708

0,8295

N-S

41,19

4,330

0,9116

V

18,9900

3,2290

0,9321

29

Constanta

901

CNTl

l

Nl48W

33,99

2,431

0,4926

N58W

45,39

3,734

0,5887

V

33,9900

2,4310

0,4926

SM INCERC clad Component

No.

Station

Code Earthq.

Code Station

Code record

Code axis

ace.max

vei.max

dis.max

time histories

spectra

1

Bucuresti-Balta Alba

771

BLAJ

2

N70E

326,00

79,960

19,6200

771BLA12.avdl.aif

771BLA12.soel.aif

2

Bucuresti-Balta Alba

771

BLAJ

2

N20W

363,50

75,220

20,4000

771BLA12.avdt.aif

771BLA12.soet.aif

3

Bucuresti-Balta Alba

771

BLAJ

2

V

99,05

10,8900

1,8330

771BLA12.avdv.aif

771BLA12.soev.aif

4

Bacau

861

BACI

I

NllOE

57,67

4,921

0,9285

861BAC11.avdl.aif

861BAC11.soel.aif

5

Bacau

861

BACI

I

N20E

116,50

8,326

1,2420

861BAC11.avdt.aif

861BAC11.soet.aif

6

Bacau

861

BACI

I

V

25,16

3,0480

0,5195

861BAC11.avdv.aif

861BAC11.soev.aif

7

Bacau

861

BACI

2

NllOE

153,40

10,460

1,1910

861BAC12.avdl.aif

861BAC12.snel.aif

8

Bacau

861

BACI

2

N20E

176,80

19,200

1,6250

861BAC12.avdt.aif

861BAC12.soet.aif

9

Bacau

861

BACI

2

V

50,40

2,4380

0,5348

861BAC12.avdv.aif

861BAC12.soev.oif

10

Bucuresti-Balta Alba

861

BLAI

I

N70E

91,96

15,910

3,0340

861BLA11.avdl.aif

861BLA11.soel.aif

11

Bucuresti-Balta Alba

861

BLAI

I

N20W

89,08

18,350

3,6180

861BLA11.avdt.aif

861BLA11.soet.oif

12

Bucuresti-Balta Alba

861

BLAI

I

V

33,78

5,4020

I,1110

861BLA11.avdv.aif

861BLA11.soev.aif

13

Braila

861

BRLI

I

N-S

91,55

10,580

1,8200

861BRL11.avdl.aif

861BRL11.soel.aif

14

Braila

861

BRLI

I

E-W

61,80

7,190

1,7270

861BRL11.avdt.aif

861BRL11.soet.aif

15

Braila

861

BRLI

I

V

44,62

3,9910

0,6058

861BRL11.avdv.aif

861BRL11.soev.aif

16

Braila

861

BRLI

2

E-W

219,90

29,510

5,6970

861BRL12.avdl.aif

861BRL12.soel.aif

17

Braila

861

BRLI

2

N-S

274,10

28,930

4,8710

861BRL12.avdt.aif

861BRL12.soet.aif

18

Braila

861

BRLI

2

V

51,81

4,6530

0,7152

861BRL12.avdv.aif

861BRL12.soev.aif

19

Campulung Muscel

861

CMPI

I

N-S

73,36

13,640

2,6480

861CMP11.avdl.aif

861CMP11.soel.aif

20

Campulung Muscel

861

CMPI

I

E-W

75,94

13,600

3,6480

861CMP11.avdt.aif

861CMP11.soet.aif

21

Campulung Muscel

861

CMPI

I

V

23,40

5,1990

1,4610

861CMP11.avdv.aif

861CMP11.soev.ai1

22

Bucuresti-Colentina

861

COLI

2

NllOE

260,70

23,750

2,6370

861COL12.avdl.aif

861COL12.soel.aif

23

Bucuresti-Colentina

861

COLI

2

N20E

162,80

25,580

4,8090

861COL12.avdt.aif

861COL12.soet.aif

24

Bucuresti-Colentina

861

COLI

2

V

109,70

4,5690

0,7965

861COL12.avdv.aif

861COL12.soev.aif

25

Bucuresti-Carlton

861

CRLI

I

N165E

62,46

9,654

2,4130

861CRL11.avdl.aif

861CRL11.soel.aif

26

Bucuresti-Carlton

861

CRLI

I

N75E

79,59

9,733

2,3540

861CRL11.avdt.aif

861CRL11.soet.aif

27

Bucuresti-Carlton

861

CRLI

I

V

36,80

3,4160

0,6988

861CRL11.avdv.aif

861CRL11.soev.aif

28

Craiova

861

CRVI

I

N05E

112,30

12,390

2,4920

861CRV11.avdl.aif

861CRV11.soel.aif

29

Craiova

861

CRVI

I

N95E

140,70

12,380

1,8670

861CRV11.avdt.aif

861CRV11.sQet.gif

30

Craiova

861

CRVI

I

V

61,03

2,3110

0,3898

861CRV11.avdv.aif

861CRV11.soev.aif

31

Focsani

861

FOC2

I

N07W

166,80

27,200

5,8990

861FOC21.avdl.aif

861FOC21.sQel.gif

32

Focsani

861

FOC2

1

N97W

237,60

20,730

2,0690

861FOC21.avdt.aif

861FOC21.soet.aif

33

Focsani

861

FOC2

I

V

91,51

3,9450

0,5850

861FOC21.avdv.aif

861FOC21.soev.aif

34

Galati

861

GLTl

I

N06W

150,70

23,040

4,6930

861GLT11.avdl.aif

861GLT11.soel.aif

35

Galati

861

GLTl

I

N84E

157,60

20,740

2,9130

861GLT11.avdt.aif

861GLT11.soet.aif

36

Galati

861

GLTI

I

V

81,49

6,4210

1,0010

861GLT11.avdv.aif

861GLT11.soev.aif

37

Galati

861

GLTI

2

N06W

389,70

49,470

8,6270

861GLT12.avdl.aif

861GLT12.soel.aif

38

Galati

861

GLTI

2

N84E

298,80

43,340

5,9980

861GLT12.avdt.aif

861GLT12.SQet.gif

39

Galati

861

GLTI

2

V

128,20

8,4160

0,8926

861GLT12.avdv.gif

861GLT12.SQev.gif

40

Iasi

861

IAS2

1

N-S

64,10

6,038

0,8947

861IAS21.avdl.aif

861IAS21.soel.aif

No.

Station

Code Eartha

Code

. Station

Code record

Code axis

ace.max

vei.max

dis.max

time histories

soectra

41

Iasi

861

IAS2

1

E-W

146,40

11,750

1,4430

861IAS21.avdt.nif

861IAS21.snet.aif

42

Iasi

861

IAS2

1

V

36,50

1,9340

0,1399

861IAS21.avdv.aif

861IAS21.soev.aif

43

Iasi

861

IAS2

2

N-S

151,30

10,180

1,1600

861IAS22.avdl.nif

861IAS22.soel.aif

44

Iasi

861

IAS2

2

E-W

168,70

13,850

1,4370

861IAS22.avdt.aif

861IAS22.soet.aif

45

Iasi

861

IAS2

2

V

47,32

2,0660

0,3194

861IAS22.avdv.aif

861IAS22.soev.aif

46

Ploiesti

861

PLSl

1

Nl0E

219,30

28,440

4,8620

861PLS11.avdl.aif

861PLS11.snel.aif

47

Ploiesti

861

PLSI

1

NI00E

207,20

21,650

3,1620

861PLS11.avdt.nif

861PLS11.snet.aif

48

Ploiesti

861

PLSl

1

V

58,11

4,1930

1,1340

861PLS11.avdv.aif

861PLS11.soev.aif

49

Ploiesti

861

PLSI

2

NI00E

588,20

54,310

9,5520

861PLS12.avdl.aif

861PLS12.snel.aif

50

Ploiesti

861

PLSI

2

N!0E

422,60

68,190

13,0600

861PLS12.avdt.aif

861PLS12.soet.aif

51

Ploiesti

861

PLSl

2

V

159,50

7,3360

1,5940

861PLS12.avdv.aif

861PLS12.snev.aif

52

Bucureşti-Rahova

861

RHVI

2

N70E

178,10

20,960

2,6640

861RHV12.avdl.nif

861RHV12.sRel.gif

53

Bucureşti-Rahova

861

RHVI

2

N20W

139,70

24,000

5,0970

861RHV12.avdt.aif

861RHV12.sRet.gif

54

Bucureşti-Rahova

861

RHVl

2

V

58,93

3,8720

0,6688

861RHV12.avdv.aif

861RHV12.soev.aif

55

Vaslui

861

VLSI

1

N-S

154,30

7,985

1,8170

861VLS11.avdl.aif

861VLS11.snel.aif

56

Vaslui

861

VLSI

1

E-W

171,30

18,580

2,4720

861VLS11.avdt.aif

861VLS11.soet.aif

57

Vaslui

861

VLSI

1

V

135,80

4,2150

0,5363

861VLS11.avdv .nif

861VLS11.snev.aif

58

Adiud

901

ADJI

1

N50E

82,14

9,919

2,3790

901ADJ11.avdl.aif

901ADJ11.snel.aif

59

Adjud

901

ADJl

1

N40W

89,59

10,440

2,7480

901ADJ11.avdt.nif

901ADJ11.snet.aif

60

Adiud

901

ADJl

1

V

105,00

4,1920

0,6812

901ADJ11.avdv.aif

901ADJ11.soev.aif

61

Alexandria

901

ALXI

2

N45W

264,90

20,860

1,9820

901ALX12.avdl.nif

901ALX12.snel.aif

62

Alexandria

901

ALXI

2

N45E

211,80

17,840

1,9090

901ALX12.avdt.aif

901ALX12.soet.aif

63

Alexandria

901

ALXI

2

V

69,06

2,6710

0,4908

901ALX12.avdv.nif

901ALX12.soev.aif

64

Bucuresti-Balta Alba

901

BLAJ

I

N160E

67,69

14,320

2,5450

901BLA11.avdl.aif

901BLA11.snel.aif

65

Bucuresti-Balta Alba

901

BLAJ

1

N70E

63,13

4,290

0,8152

901BLA11.avdt.aif

901BLA11.soet.aif

66

Bucuresti-Balta Alba

901

BLAJ

I

V

53,54

3,3390

0,6488

901BLA11.avdv.nif

901BLA11.snev.aif

67

Bucuresti-Balta Alba

901

BLAJ

2

NI60E

219,60

29,200

5,5280

901BLA12.avdl.aif

901BLA12.sRel.gif

68

Bucuresti-Balta Alba

901

BLAJ

2

N70E

112,60

9,246

1,2760

901BLA12.avdt.aif

901BLA12.snet.aif

69

Bucuresti-Balta Alba

901

BLAl

2

V

127,60

4,8860

0,9770

901BLA12.avdv.nif

901BLA12.sRev.gif

70

Braila

901

BRL!

1

E-W

73,88

8,193

1,3580

901BRL11.avdl.nif

901BRL11.snel.aif

71

Braila

901

BRLI

I

N-S

79,62

9,792

1,9800

901BRL11.avdt.aif

901BRL11.soet.aif

72

Braila

901

BRL!

1

V

36,57

3,3120

0,7312

901BRL11.avdv.aif

901BRL11.snev.aif

73

Braila

901

BRLI

2

N-S

170,60

19,310

3,3000

901BRL12.avdl.aif

901BRL12.snel.aif

74

Braila

901

BRLI

2

E-W

207,10

16,510

2,8610

901BRL12.avdt.nif

901BRL12.snet.aif

75

Braila

901

BRLI

2

V

61,78

2,7720

0,5587

901BRL12.avdv.aif

901BRL12.snev.aif

76

Brasov

901

BRSI

I

NI6W

38,24

4,017

0,7021

901BRS11.avdl.nif

901BRS11.snel.aif

77

Brasov

901

BRSI

I

N74E

48,98

53,740

1,3290

901BRS11.avdt.aif

901BRS11.sQet.gif

78

Brasov

901

BRSI

I

V

20,30

1,4550

0,3523

901BRS11.avdv.aif

901BRS11.snev.aif

79

Buzau

901

BUZI

I

N135W

155,60

23,130

6,4090

901BUZ11.avdl.nif

901BUZ11.soel.aif

80

Buzau

901

BUZI

I

N45W

196,30

19,160

3,9180

901BUZ11.avdt.aif

901BUZ11.snet.aif

81

Buzau

901

BUZI

1

V

111,!0

5,9490

1,4940

901BUZ11.avdv.nif

901BUZ11.snev.aif

82

Camoulung Muscel

901

CMPl

1

E-W

46,40

3,708

0,8295

901CMP11.avdl.aif

901CMP11.soel.aif

83

Campulung Muscel

901

CMPI

I

N-S

41,19

4,330

0,9116

901CMP11.avdt.nif

901CMP11.soet.aif

84

Camoulung Muscel

901

CMPI

I

V

18,99

3,2290

0,9321

901CMP11.avdv.aif

901CMP11.soev.ai

85

Constanta

901

CNTI

I

Nl48W

33,99

2,431

0,4926

901CNT11.avdl.nif

901CNT11.snel.aif

86

Constanta

901

CNTl

l

N58W

45,39

3,734

0,5887

901CNT11.avdt.nif

901CNT11.snet.aif

87

Constanta

901

CNTl

I

V

33,99

2,431O

0,4926

901CNT11.avdv.aif

901CNT11.snev.aif

88

Bucuresti-Colentina

901

COLI

2

N20E

151,40

20,700

3,6920

901COL12.avdl.nif

901COL12.soel.aif

No.

Station

Code Earthq.

Code Station

Code record

Code axis

ace.max

vel.max

dis.max

time histories

spectra

89

Bucuresti-Colentina

901

COLI

2

NllOE

237,30

25,650

4,3930

901COL12.avdt.aif

901COL12.soet.aif

90

Bucuresti-Colentina

901

COLI

2

V

96,66

5,6570

0,791I

901COL12.avdv.aif

901COL12.soev.aif

91

Bucuresti-Carlton

901

CRLI

I

N75E

99,94

6,533

1,3900

901CRL11.avdl.aif

901CRL11.soel.aif

92

Bucuresti-Carlton

901

CRLJ

I

N165E

114,70

21,170

3,8910

901CRL11.avdt.aif

901CRL11.soet.aif

93

Bucuresti-Carlton

901

CRLl

1

V

99,44

3,8690

0,8883

901CRL11.avdv.aif

901CRL11.soev.aif

94

Craiova

901

CRVI

I

N95E

48,54

3,670

0,4795

901CRV11.avdl.aif

901CRV11.soel.aif

95

Craiova

901

CRVI

I

N05E

62,41

4,950

0,6371

901CRV11.avdt.aif

901CRV11.soet.aif

96

Craiova

901

CRVI

I

V

23,26

1,4880

0,2708

901CRV11.avdv.aif

901CRV11.soev.aif

97

Craiova

901

CRVI

2

N05E

112,50

10,090

1,4400

901CRV12.avdl.aif

901CRV12.soel.aif

98

Craiova

901

CRVI

2

N95E

49,24

1,850

0,2227

901CRV12.avdt.aif

901CRV12.soet.aif

99

Craiova

901

CRVI

2

V

102,40

7,9470

0,8816

901CRV12.avdv.aif

901CRV12.soev.aif

100

Focsani

901

FOC2

I

N07W

117,90

17,090

4,4150

901FOC21.avdl.aif

901FOC21.soel.aif

101

Focsani

901

FOC2

I

N83E

71,02

11,330

2,7170

901FOC21.avdt.aif

901FOC21.soet.aif

102

Focsani

901

FOC2

I

V

163,90

4,9390

1,0590

901FOC21.avdv.aif

901FOC21.soev.aif

103

Galati

901

GLTJ

I

N84E

155,00

14,260

3,5880

901GLT11.avdl.aif

901GLT11.soel.aif

104

Galati

901

GLTI

I

N06W

139,50

11,600

1,9290

901GLT11.avdt.aif

901GLT11.soet.aif

105

Galati

901

GLTI

I

V

94,48

6,5850

0,9526

901GLT11.avdv.aif

901GLT11.soev.aif

106

Galati

901

GLTI

2

N84E

278,50

28,310

5,5400

901GLT12.avdt.aif

901GLT12.soel.aif

107

Galati

901

GLTI

2

N06W

261,50

31,243

4,0670

901GLT12.avdt.aif

901GLT12.soet.aif

108

Galati

901

GLTI

2

V

114,20

6,6070

0,9462

901GLT12.avdv.aif

901GLT12.soev.aif

109

Galati

901

GLT2

I

E-W

97,47

15,010

4,0760

901GLT21.avdl.aif

901GLT21.soel.aif

I 10

Galati

901

GLT2

I

N-S

74,23

9,874

1,6980

901GLT21.avdt.aif

901GLT21.soet.aif

III

Galati

901

GLT2

I

V

80,63

4,2820

0,9267

901GLT21.avdv.aif

901GLT21.soev.aif

112

Galati

901

GLT2

2

E-W

195,50

22,140

6,8150

901GLT22.avdl.aif

901GLT22.soel.aif

113

Galati

901

GLT2

2

N-S

182,10

29,850

4,9310

901GLT22.avdt.aif

901GLT22.soet.aif

114

Galati

901

GLT2

2

V

139,20

5,4560

0,8034

901GLT22.avdv.aif

901GLT22.soev.aif

115

Giurgiu

901

GRGI

1

N-S

108,50

9,208

1,1190

901GRG11.avdl.aif

901GRG11.soel.aif

I 16

Giurgiu

901

GRGl

I

E-W

50,08

4,125

0,5575

901GRG11.avdt.aif

901GRG11.soet.aif

117

Giurgiu

901

GRGJ

I

V

41,69

2,2030

0,2663

901GRG11.avdv.aif

901GRG11.soev.ai

118

Iasi

901

IASl

I

N150E

135,60

6,012

0,8776

901IAS11.avdl.aif

901IAS11.soel.aif

119

Iasi

901

IASI

I

N60E

89,96

6,793

0,8899

901IAS11.avdt.aif

901IAS11.soet.aif

120

Iasi

901

IASJ

I

V

83,87

4,4500

0,9415

901IAS11.avdv.aif

901IAS11.soev.aif

121

Iasi

901

IAS2

2

N-S

170,50

10,760

3,0540

901IAS22.avdl.aif

901IAS22.soel.aif

122

Iasi

901

IAS2

2

E-W

202,40

13,510

2,7070

901IAS22.avdt.aif

901IAS22.soet.aif

123

Iasi

901

IAS2

2

V

89,55

3,5430

0,6040

901 IAS22.avdv.aif

901IAS22.soev.aif

124

Pitesti - Nord

901

PITI

I

E-W

47,14

3,257

0,3446

901PIT11.avdl.aif

901PIT11.soel.aif

125

Pitesti - Nord

901

PITI

I

N-S

46,50

3,580

0,5197

901PIT11.avdt.aif

901PIT11.soet.aif

126

Pitesti - Nord

901

PITI

I

V

13,34

1,0930

0,2981

901PIT11.avdv.aif

901PIT11.soev.aif

127

Ploiesti

901

PLSI

I

NlO0E

81,41

11,850

2,7650

901PLS11.avdl.gif

901PLS11.soel.aif

128

Ploiesti

901

PLSl

I

NI0E

72,62

10,800

2,6790

901PLS11.avdt.aif

901PLS11.soet.aif

129

Ploiesti

901

PLSI

I

V

32,50

2,8810

0,8698

901PLS11.avdv.aif

901PLS11.soev.aif

130

Ploiesti

901

PLSI

2

NI0E

378,60

24,600

3,3600

901PLS 12.avdl.aif

901PLS12.soel.aif

131

Ploiesti

901

PLSI

2

NlO0E

362,30

44,930

6,9200

901PLS12.avdt.aif

901PLS12.soet.aif

132

Ploiesti

901

PLSI

2

V

80,10

5,0560

0,9488

901PLS12.avdv.aif

901PLS12.soev.aif

133

Bucuresti-Rahova

901

RAHI

2

N70W

383,20

25,000

3,7510

901RHV12.avdl.aif

901RHV12.soel.aif

134

Bucuresti-Rahova

901

RAHl

2

N20E

275,00

25,780

2,8730

901RHV12.avdt.aif

901RHV12.soet.aif

135

Bucuresti-Rahova

901

RAHI

2

V

115,80

9,4700

2,1900

901RHV12.avdv.aif

901RHV12.soev.aif

136

Slobozia

901

SLBI

I

N-S

139,10

19,290

2,8430

901SLB11.avdl.aif

901SLB11.soel.aif

No.

Station

Code Eartha.

Code Station

Code record

Code axis

ace.max

vei.max

dis.max

time histories

soectra

137

Slobozia

901

SLBI

1

E-W

85,54

15,270

3,8560

901SLB11.avdt.aif

901SLB11.soet.aif

138

Slobozia

901

SLBl

1

V

74,80

4,6660

0,9001

901SLB11.avdv.aif

901SLB11.soev.aif

139

Tulcea

901

TLC2

I

N-S

89,00

7,468

1,4200

901TLC21.avdl.aif

901TLC21.soel.aif

140

Tulcea

901

TLC2

1

E-W

51,39

3,477

0,4721

901TLC21.avdt.aif

901TLC21.soet.aif

141

Tulcea

901

TLC2

I

V

52,22

2,7900

0,5932

901TLC21.avdv.aif

901TLC21.soev.aif

142

Vaslui

901

VLSI

I

E-W

130,00

12,640

2,7310

901VLS11.avdt.aif

901VLS11.soel.aif

143

Vaslui

901

VLSl

I

N-S

133,60

11,080

1,9360

901VLS11.avdt.aif

901VLS11.soet.aif

144

Vaslui

901

VLSl

1

V

112,10

3,9820

0,6954

901VLS11.avdv.aif

901VLS11.soev.aif

145

Adjud

902

ADJl

1

N40W

35,14

2,040

0,3453

902ADJ11.avdl.aif

902ADJ11.soel.aif

146

Adjud

902

ADJl

1

N50E

36,46

2,630

0,2978

902ADJ11.avdt.aif

902ADJ11.soet.aif

147

Adjud

902

ADJl

I

V

33,01

1,0610

0,2665

902ADJ11.avdv.aif

902ADJ11.soev.aif

148

Alexandria

902

ALXl

2

N135E

38,00

3,141

0,4403

902ALX12.avdl.aif

902ALX12.sQel.gif

149

Alexandria

902

ALXl

2

N45E

37,25

3,055

0,2977

902ALX12.avdt.aif

902ALX12.sQet.gif

150

Alexandria

902

ALXI

2

V

11,47

0,8999

0,1994

902ALX12.avdv.aif

902ALX 12.soev.aif

151

Bucuresti-Balta Alba

902

BLAJ

1

N70E

16,47

1,426

0,2373

902BLA11.avdl.aif

902BLA11.soel.aif

152

Bucuresti-Balta Alba

902

BLAJ

I

N20W

15,93

0,822

0,1585

902BLA11.avdt.aif

902BLA11.soev.aif

153

Bucuresti-Balta Alba

902

BLAJ

I

V

11,86

0,7224

0,2068

902BLA11.avdv.aif

902BLA11.soev.aif

154

Bucuresti-Balta Alba

902

BLAJ

2

N70E

37,27

3,690

0,5397

902BLA12.avdl.aif

902BLA12.soel.aif

155

Bucuresti-Balta Alba

902

BLAJ

2

N20W

32,05

3,728

0,5645

902BLA12.avdt.aif

902BLA12.soet.aif

156

Bucuresti-Balta Alba

902

BLAJ

2

V

26,09

1,6160

0,2508

902BLA12.avdv.aif

902BLA12.soev.aif

157

Braila

902

BRLI

I

N-S

46,80

4,138

0,6652

902BRL11.avdl.aif

902BRL11.soel.aif

158

Braila

902

BRLI

I

E-W

62,17

4,491

0,5303

902BRL11.avdt.aif

902BRL11.soet.aif

159

Braila

902

BRLI

I

V

19,30

1,7790

0,2870

902BRL11.avdv.aif

902BRL11.soev.aif

160

Braila

902

BRLI

2

E-W

70,76

10,230

1,2860

902BRL12.avdl.aif

902BRL12.soel.aif

161

Braila

902

BRLI

2

N-S

92,05

7,052

1,4210

902BRL12.avdt.aif

902BRL12.soet.aif

162

Braila

902

BRLl

2

V

28,77

2,0720

0,3884

902BRL12.avdv.aif

902BRL12.s12ev.gif

163

Buzau

902

BUZJ

I

N135W

47,17

3,263

0,5740

902BUZ11.avdl.aif

902BUZ11.soel.aif

164

Buzau

902

BUZI

I

N45E

95,81

3,410

0,4926

902BUZ11.avdt.aif

902BUZ11.soet.aif

165

Buzau

902

BUZI

I

V

32,92

1,4920

0,4056

902BUZ11.avdv.aif

902BUZ11.soev.aif

166

Bucuresti-Colentina

902

COLI

2

Nll0E

33,18

3,306

0,5436

902COL12.avdl.aif

902COL12.soel.aif

167

Bucuresti-Colentina

902

COLI

2

N20E

48,11

4,332

0,5242

902COL12.avdt.aif

902COL12.soet.aif

168

Bucuresti-Colentina

902

COLI

2

V

16,73

1,0760

0,3031

902COL12.avdv.aif

902COL12.soev.aif

169

Bucuresti-Carlton

902

CRLI

I

N165E

22,56

1,629

0,3875

902CRL11.avdl.aif

902CRL11.soel.aif

170

Bucuresti-Carlton

902

CRLI

1

N75E

19,48

1,791

0,2606

902CRL11.avdt.aif

902CRL11.sQet.gif

171

Bucuresti-Carlton

902

CRLJ

I

V

17,27

1,0910

0,2275

902CRL11.avdv.aif

902CRL11.soev.aif

172

Focsani

902

FOC2

1

N07W

87,69

11,760

1,7880

902FOC21.avdl.aif

902FOC21.soel.aif

173

Focsani

902

FOC2

1

N97W

161,80

17,800

2,7820

902FOC21.avdt.aif

902FOC21.soet.aif

174

Focsani

902

FOC2

1

V

44,89

1,7480

0,3680

902FOC21.avdv.aif

902FOC21.soev.aif

175

Galati

902

GLTI

1

N06W

65,13

7,943

1,4810

902GLT11.avdl.aif

902GLT11.soel.aif

176

Galati

902

GLTI

I

N84E

74,18

6,436

0,8281

902GLT11.avdt.aif

902GLT11.sQet.gif

177

Gaiali

902

GLTI

I

V

35,77

2,8010

0,4793

902GLT11.avdv.aif

902GLT11.s12ev.gif

178

Galati

902

GLTJ

2

N06W

180,40

18,020

3,0650

902GLT12.avdl.aif

902GLT12.soel.aif

179

Galati

902

GLTl

2

N84E

134,40

12,460

1,7830

902GLT12.avdt.aif

902GLT12.soet.aif

180

Galati

902

GLTl

2

V

71,22

3,0230

0,6280

902GLT12.avdv.aif

902GLT12.soev.aif

181

Galati

902

GLT2

1

N-S

71,86

7,600

1,8130

902GLT21.avdl.aif

902GLT21.soel.aif

182

Galati

902

GLT2

2

N-S

123,40

14,580

3,1690

902GLT22.avdl.aif

902GLT21.soel.aif

183

Galati

902

GLT2

I

E-W

47,11

5,141

0,6694

902GLT21.avdt.aif

902GLT21.soet.aif

No.

Station

Code Eartha.

Code Station

Code record

Code axis

ace.max

vei.max

dis.max

time histories

soectra

184

Galati

902

GLT2

1

V

32,94

3,8880

0,6030

902GLT21.avdv.aif

902GLT21.snev.aif

185

Galati

902

GLT2

2

E-W

67,65

12,210

2,2060

902GLT22.avdt.nif

902GLT22.snet.aif

186

Galati

902

GLT2

2

V

47,98

3,8190

0,5074

902GLT22.avdv.aif

902GLT22.snev.aif

187

Giurgiu

902

ORGI

1

N-S

11,76

0,624

0,8094

902GRG11.avdl.nif

902GRG11.snel.aif

188

Giurgiu

902

ORGI

I

E-W

10,28

0,909

0,2753

902GRG11.avdt.aif

902GRG11.soet.aif

189

Giurgiu

902

ORGI

I

V

7,60

0,7329

0,2137

902GRG11.avdv.nif

902GRG11.snev.ai

190

lasi

902

IASI

I

N150E

75,98

4,143

0,6054

902IAS11.avdl.aif

902IAS11.snel.aif

191

lasi

902

IASI

I

N60E

31,23

1,980

0,3514

902IAS11.avdt.nif

902IAS11.snet.aif

192

lasi

902

IASI

I

V

41,01

1,1370

0,1366

902IAS11.avdv.aif

902IAS11.snev.aif

193

Iasi

902

IAS2

I

N-S

36,82

2,196

0,3830

902IAS21.avdl.aif

902IAS21.snel.aif

194

Iasi

902

IAS2

I

E-W

45,76

3,668

0,6062

902IAS21.avdt.aif

902IAS21.snet.aif

]95

Iasi

902

IAS2

I

V

30,85

1,1080

0,2091

902IAS21.avdv.aif

902IAS21.soev.aif

]96

Ploiesti

902

PLSI

I

Nl0E

12,12

1,627

0,4482

902PLS11.avdl.gif

902PLS11.sQel.gif

197

Ploiesti

902

PLSl

1

Nl00E

16,42

1,041

0,2015

902PLS11.avdt.aif

902PLS11.snet.aif

198

Ploiesti

902

PLSl

1

V

8,95

0,7095

0,2437

902PLS11.avdv.nif

902PLS11.snev.aif

199

Ploiesti

902

PLSl

2

NlO0E

30,14

2,536

0,3380

902PLS12.avdl.aif

902PLS12.snel.aif

200

Ploiesti

902

PLSl

2

Nl0E

41,06

5,367

0,7060

902PLS12.avdt.nif

902PLS12.snet.aif

201

Ploiesti

902

PLSI

2

V

18,23

1,2430

0,3155

902PLS12.avdv.nif

902PLS12.snev.aif

202

Bucuresti-Rahova

902

RAHl

2

N70W

72,08

5,610

0,6419

902RHV12.avdl.aif

902RHV12.snel.aif

203

Bucuresti-Rahova

902

RAHl

2

N20E

46,69

2,312

0,3579

902RHV12.avdt.aif

902RHV12.snet.aif

204

Bucuresti-Rahova

902

RAHl

2

V

14,60

0,7908

0,1885

902RHV12.avdv.aif

902RHV12.snev.aif

205

Slobozia

902

SLBI

I

N-S

30,13

2,410

0,3670

902SLB11.avdl.aif

902SLB11.snel.aif

206

Slobozia

902

SLBI

I

E-W

38,17

3,434

0,5640

902SLB11.avdt.aif

902slb11.snet.aif

207

Slobozia

902

SLBI

I

V

23,02

1,3200

0,3408

902SLB11.avdv.nif

902SLB11.snev.aif

208

Tulcea

902

TLC2

I

N-S

20,09

1,888

0,3053

902TLC21.avdl.aif

902TLC21.snel.aif

209

Tulcea

902

TLC2

1

E-W

19,59

0,870

0,1250

902TLC21.avdt.aif

902TLC21.snet.aif

210

Tulcea

902

TLC2

I

V

19,25

0,9371

0,1552

902TLC21.avdv.aif

902TLC21.snev.aif

211

Vaslui

902

VLSI

I

N-S

49,28

3,076

0,5160

902VLS11.avdl.nif

902VLS11.soel.aif

212

Vaslui

902

VLSI

I

E-W

51,27

2,606

0,4746

902VLS11.avdt.aif

902VLS11.snet.aif

1213

Vaslui

902

VLSI

I

V

40,35

2,2790

0,4386

902VLS11.avdv.gif

902VLS11.sQev.gif

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCfiIILOR ȘI TURISMULUI

O R D I N

pentru aprobarea Reglementării tehnice îGhid privind constituirea, întreținerea

și utilizarea băncii de date pe suport magnetic (CD-ROM) cuprinzând înregistrări ale mișcărilor seismice ale terenului la cutremurele din 1977, 1986 și 1990, obținute în rețeaua seismică națională INCERC“, indicativ GT—054-04

În temeiul prevederilor art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările ulterioare, ale art. 2 pct. 45 și ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului,

având în vedere procesul-verbal de avizare nr. 27 din 16 iulie 2002 al Comitetului tehnic CT-S4 — Risc seismic, acțiuni și siguranța construcțiilor,

ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului emite următorul ordin

Art. 1. — Se aprobă Reglementarea tehnică îGhid privind constituirea, întreținerea și utilizarea băncii de date pe suport magnetic (CD-ROM) cuprinzând înregistrări ale mișcărilor seismice ale terenului la cutremurele din 1977, 1986 și 1990, obținute în rețeaua seismică națională INCERC“, indicativ GT—054-04, elaborată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții și Economia

Construcțiilor — INCERC București, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. — Direcția tehnică va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

p. Ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului,

Traian Panait,

secretar de stat

București, 28 aprilie 2004.

Nr. 805.

*) Ordinul nr. 805/2004 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 27 septembrie 2004 și este reprodus și în acest

număr bis.

**) Anexa este reprodusă în facsimil.

ANEXĂ

GHID PRIVIND CONSTITUIREA, ÎNTREŢINEREA ŞI UTILIZAREA BĂNCII DE DATE PE SUPORT MAGNETIC (CD-ROM) CUPRINZÂND ÎNREGISTRĂRI ALE MIŞCĂRILOR SEISMICE ALE TERENULUI LA CUTREMURELE DIN 1977, 1986 SI 1990, OBŢINUTE ÎN REŢEAUA SEISMICĂ NAŢIONALĂ INCERC.

1. INTRODUCERE

Toate reţelele seismice din ţările cu seismicitate ridicată au întocmite bănci de date pe suport magnetic (CD-ROM), cuprinzând înregistrări ale miscărilor seismice ale terenului la cutremurele resimţite pe teritoriile respective, împreună cu prelucrările acestora.

Banca de date cuprinzând înregistrările miscărilor seismice ale terenului Ia cutremurele vrâncene din 1977, 1986 si 1990 va constitui un instrument indispensabil pentru studiile privind identificarea unor caracteristici ale mişcării seismice a terenului în timpul cutremurelor vrâncene, dependenţa de magnitudine a intensitătii, acceleraţiilor şi vitezelor de vârf, a acceleraţiilor şi vitezelor spectrale, a perioadelor de colţ etc., ca şi a unor perioade de oscilaţie specifice diferitelor amplasamente.

Constituirea, întreţinerea si completarea băncii de date cu noi înregistrări şi/sau noi prelucrări sunt necesare proiectării avansate în zonele cu seismicitate ridicată şi în activitatea de elaborare şi armonizare cu normele europene a codurilor de proiectare antiseismică.

Banca de date pe suport magnetic (CD-ROM), cuprinzând înregistrări ale mişcărilor seismice ale terenului la cutremurele din 1977, 1986, 1990 cuprinde datele numerice si grafice ale accelerogramelor înregistrate, prelucrările efectuate şi rezultatele acestora şi permite interogarea după mai mulţi parametrii definitorii: cutremur, coordonate geografice, valori de vârf ale acceleraţiei, vitezei şi deplasării, etc.

2. CARACTERISTICI ALE MIŞCĂRII SEISMICE A TERENULUI

Mişcarea seismică a terenului este o entitate de o complexitate deosebită. Una dintre problemele importante care se pun din punctul de vedere ingineresc este aceea a comparării severităţii diferitelor mişcări seismice. În acest scop este necesară o caracterizare pe cât se poate sintetică a mişcării seismice, de aşa natură încât compararea să fie fezabilă şi, în acelaşi

timp, concludentă. Acesta este principalul mobil al numeroaselor propuneri făcute de cercetătorii de specialitate pentru a introduce diferite caracteristici ale mişcărilor seismice.

Printre cele mai simple caracterizări ale severităţii unei mişcări seismice înregistrate sunt mărimile

pga : valoarea maximă a acceleraţiei ; pgv : valoarea maximă a vitezei ;

pgd : valoarea maximă a deplasării,

mărimi obţinute direct din istoriile în timp ale acceleraţiei, vitezei si deplasării, precum şi mărimile

epa : valoarea « efectivă » a acceleraţiei maxime ; epv : valoarea « efectivă » a vitezei maxime ;

epd : valoarea « efectivă » a deplasării maxime,

mărimi obţinute prin medieri ale spectrelor de răspuns pentru fracţiunea din amortizarea critică n=5%.

Cu notaţiile

Saa pentru spectrul de răspuns în acceleraţii absolute ; Svr pentru spectrul vitezelor relative, şi

Sdr pentru spectrul deplasărilor relative,

valorile « efective » au fost calculate cu ajutorul relaţiilor : epa=maxSaa( O.4s)/2.5

epv=maxSrv(0.4s)/2.5 epd=maxSrd(0.4s)/2.5,

unde (0.4s) semnifică medierea pe câte un interval de perioadă de lungime 0.4 s, reţinându-se valoarea maximă dintre valorile calculate pentru fiecare interval de lungime 0.4 s între 0.1 s - 4.0 s.

Perioadele de colţ (de control) Te (viteză/acceleraţie) şi Td (deplasare/viteză), introduse şi în legătură cu spectrul de normativ, au fost calculate urmând relaţiile

Te= 2 n epv / epa Td = 2 n epd I epv .

Pentru caracterizarea sintetică a severităţii unei mişcări înregistrate (pentru fiecare

componentă orizontală), se utilizează intensitatea globală bazată pe spectru, Is, definită astfel

Is = log4 [maxy (Saa/2.5) x maxy (Saa*T/(2n)/2.5)] + 8.0

3. REŢEAUA SEISMICĂ NAŢIONALĂ INCERC

Iniţiată în anul 1969, an în care a fost achiziţionat primul aparat de înregistrare automată a cutremurelor puternice, reţeaua seismografică INCERC dispune în prezent de 71 accelerografe SMA-1 (61 montate Ia nivelul solului, 10 montate la partea superioară a construcţiilor (etajele 4 - 11, etajele ultime ale construcţiilor)). Staţiile componente ale reţelei accelerografice INCERC sunt amplasate în 47 localităţi, acoperind practic zonele cu seismicitate ridicată ale ţării.

Accelerografele SMA-1 din staţiile componente ale reţelei INCERC furnizează înregistrări pe peliculă fotografică. În timpul ultimelor cutremure puternice (cu magnitudine peste 6) s-au obţinut 138 înregistrari fotografice utilizabile, înregistrări care au fost digitizate şi prelucrate (2 înregistrări în 1977, 42 înregistrări în 1986 şi 94 înregistrări în 1990).

Pentru aceste înregistrări (fiecare conţinând câte 3 componente: 2 orizontale şi I

verticală) s-au calculat, pe lângă spectrele de răspuns (pentru fracţiunile din amortizarea critică n=0.00, 0.02, 0.05, O.I O, 0.20) şi parametri cinematici determinaţi din prelucrarea informaţiei instrumentale: acceleraţie "efectivă" de vârf, EPA (m/s2), viteza "efectivă" de

vârf, EPV (m/s) şi perioada de colţ Te (s); pentru aceste prelucrări s-au obţinut şi ieşiri grafice de calitate (pentru istoriile în timp ale acceleraţiei, vitezei şi deplasării, pentru spectre de răspuns în scara normală şi în scara dublu logaritmică).

Pentru numele fişierelor (NUME.EXT) s-au adoptat următoarele codificări

1. NUME este format din 7 caractere alfanumerice astfel

- primele două caractere sunt două cifre care desemnează anul evenimentului seismic înregistrat (astfel: 77 pentru 1977, 86 pentru 1986 şi 90 pentru 1990);

- caracterul al 3-lea desemneaza al catelea eveniment seismic puternic este înregistrat de retea in anul respectiv ;

- caracterele 4-6 sunt litere care reprezintă codul localităţii de amplasare a staţiei seismice (ALX pentru Alexandria, FTS pentru Feteşti, dat şi INC pentru INCERC, DRS pentru Drumul Sării, etc.);

- caracterul al 7-lea este o cifră care indică numărul staţiei în cadrul localităţii;

2. Extensia fişierelor (.EXT) este formată din cel mult trei caractere alfanumerice şi desemnează

TIF pentru imaginea scanată;

FLM pentru imaginea vectorizată a traselor;

V 1 pentru accelerogramele necorectate;

V 2 pentru accelerogramele corectate, vitezograme şi deplasograme; V 3 pentru spectrele de răspuns;

PLT pentru editarea grafică cu softul Kinemetrics.

4. BANCA DE DATE CUPRINZÂND ÎNREGISTRĂRI ALE MIŞCĂRILOR SEISMICE ALE TERENULUI LA CUTREMURELE PUTERNICE DIN ANII 1977, 1986 şi 1990. GHID.

In banca de date specifică înregistrărilor asimilabile condiţiei de câmp liber (free field) s-au reţinut fişierele cu extensiile .V2 şi .V3, care conţin istoriile în timp (valori numerice) ale acceleraţiilor, vitezelor şi deplasărilor, respectiv spectrele de răspuns (5 amortizări) şi spectrele Fourier (valori numerice), în format Kinemetrics, precum si reprezentările grafice ale istoriilor în timp ale acceleraţiilor, vitezelor şi deplasărilor, şi respectiv spectrele, pentru fiecare componentă orizontală I (longitudinal) şi t (transversal) şi pentru componenta verticală V.

Reprezentările grafice corespunzătoare spectrelor de răspuns (5%) sunt conţinute în fişierele nume.Saa5%.jpg .

În fişierul Excel SM INCERC FF (Strong Motion INCERC free field) sunt create 4 tabele

tabelul Earthq conţine informaţiile referitoare la cele 4 cutremure puternice înregistrate de reţeaua seismică INCERC,

tabelul Station conţine informaţiile referitoare la cele 28 staţii care au fumizat cel puţin o înregistrare la unul din cele 4 cutremure puternice,

tabelul Record conţine informaţiile referitoare la cele 63 înregistrări obţinute în condiţii

Reţeaua seismică naţională INCERC de înregistrare a cutremurelor puternice

20"

48',i

21

22°Î

25•1

26".

29"1.

30"i

',

. -····-··· ---

i

Legenda

Instrument analogic freefield

4t

..

Epicentru

*·•.·

•

45

' l ···I•··· l# ·"l:H.

44--.·...1··--i;;·1,-··-; :::: :\:::. I f.;m; I

53

Staţiile care au înregistrat mişcările seismice ale terenului la cutremurele vrâncene din 1977, 1986 si 1990

Reţeaua seismică naţională INCERC de înregistrare a cutremurelor puternice Staţiile care au înregistrat mişcările seismice ale terenului în Bucureşti la cutremurele

vrâncene din 1977, 1986 şi 1990

Freefleld

analog instrument

•

----===:::::a ===:::::iKm

o 2.5 5 7.5 10

ArcVlew 8.1, ESRI Inc., CA © UTCB INCERC

asimilabile cu condiţia de teren liber (free field), fiecare înregistrare având 3 componente; tabelul Component conţine informaţiile referitoare la cele 189 componente ale

înregistrărilor obţinute în condiţii asimilabile cu condiţia de teren liber (free field).

Semnificaţia datelor conţinute în tabelele fişierului SM INCERC FF este următoarea : Tabelul Earthq

nr. crt. : numerotarea înregistrărilor în tabel;

Earthquake : Definirea seismului (zona epicentrală, magnitudinea Gutenberg - Richter); LatN : Latitudinea nordică a epicentrului, în grade;

LongE : Longitudinea estică a epicentrului, în grade;

CodeEarthq: cod cutremur, ex:. 901 pentru seismul din 30 mai 1990; H(km) : adâncimea focarului; km;

Date : data producerii seimului puternic înregistrat; Mw : magnitudinea din moment;

Tarafree : harta staţiilor din teritoriu care au înregistrat seismul; Bucfree : harta staţiilor din Bucureşti care au înregistrat seismul;

Tabelul Station

nr. crt. : numerotarea înregistrărilor în tabel; Station : numele staţiei seimice (oraş); Address : adresa staţiei seimice;

LatN : latitudinea nordică a amplasamentului staţiei; LongE : longitudinea estică a amplasamentului staţiei;

CodeStation : codul staţiei, ex.: VLMI pentru staţia amplasată în oraşul Vălenii de Munte;

BuildingHeight : regimul de înălţime al clădirii în care este amplasat accelerograful;

Position : locul de amplasare al aparatului în clădire;

4.Mar.1977: este semnalat prin "x" dacă staţia a înregistrat seismul de la 04.03.1977;

30. Aug. 1986: este semnalat prin "x" dacă staţia a înregistrat seismul de la 30.08.1986; 30 May 1990: este semnalat prin "x" dacă staţia a înregistrat seismul de la 31.05.1990; building's pictures : fotografiile clădirilor în care sunt amplasate accelerografele; apparatus pictures : fotografiile a paratelor care au fumizat înregistrările cutremurelor

puternice;

Tabelul Record

nr. crt. : numerotarea înregistrărilor în tabel; Station : Numele staţiei seismice ( oraş);

CodeEarthq: cod cutremur, ex.: 861 pentru seismul din 30 august 1986;

CodeStation : cod staţie, ex.: INCl pentru staţia INCERC, RMS2 pentru a doua staţie seismică amplasată în Râmnicu Sărat;

Saa5% : reprezentarea grafică a spectrelor de răspuns în acceleraţii (n=5%) pentru cele 2 componente orizontale;

Duration : Durata înregistrării (comună pentru cele 3 componente ale unei înregistrări); secunde;

Tabelul Component

nr. crt. : numerotarea înregistrărilor în tabel; Station : Numele staţiei seismice ( oraş);

CodeEarthq : cod cutremur, ex.: 902 pentru seismul din 31 mai 1990;

CodeStation : cod staţie, ex.: DRSl pentru staţia Drumul Sării din Bucureşti, CMN2 pentru a doua staţie seismică amplasată în oraşul Câmpina;

CodeAxis : codul componentei înregistrării: V pentru direcţia verticală, NS, EW sau de exemplu N20E pentru cele 2 componente (direcţii) orizontale;

Pga : valoarea de vârf a acceleraţiei; m/s2; Pgv: valoarea de vârf a vitezei; m/s;

Pgd : valoarea de vârf a deplasării; m;

Epa : valoarea "efectivă" a acceleraţiei maxime, m/s2;

maxSaa/2.5 : valoarea maximă a spectrului de răspuns în acceleraţii absolute împărţită la valoarea convenţională 2.5, m/s2;

Epv : valoarea "efectivă" a vitezei maxime, m/s; Epd : valoarea "efectivă" a deplasării maxime, m; Te: valoarea perioadei de control (de colţ) Te, sec.; Td: valoarea perioadei de control (de colţ) Td, sec.; Is : valoarea intensităţii bazată pe spectru;

TimeHistories : reprezentările grafice ale istoriilor în timp ale acceleraţiei, vitezei şl deplasării;

Spectra : reprezentările grafice ale spectrelor de răspuns, pentru 5 fracţiuni din amortizarea critică, în reprezentare tri-logaritmică.

Fişierul SM INCERC FF permite ordonarea componentelor înregistrărilor funcţie de mai mulţi (cel mult 3 deodată) parametri.

S-a creat baza de date SMDB INCERC ff (Strong M otion Data Base INCERC free

field) utilizând MS Access. Tabelele în baza de date au fost importate din fişierul excel SM INCERCFF.

Atât în fişierul excel SM INCERC FF cât şi în baza de date SMDB INCERC ff se pot vizualiza fişierele cu extensiile .gif si .jpg conţinînd reprezentările grafice şi fotografii ale staţiilor seismice şi ale accelerografelor SMA-1 care au furnizat înregistrările.

5. ÎNTREŢINEREA ŞI UTILIZAREA BĂNCII DE DATE SMDB INCERCff

Întreţinerea băncii de date SMDB INCERC Jf(fişierul excel SM INCERC FF şi baza de date SMDB INCERC ff) şi completarea acesteia cu noi înregistrări ce se vor obţine la viitoarele cutremure vrâncene vor fi asigurate de către elaborator.

Potenţialii utilizatori ai băncii de date SMDB INCERC ff, pentru obţinerea acesteia pe suport magnetic (CD-ROM), se vor adresa elaboratorului.

Condiţiile Hardware minime pentru exploatarea bazei de date cuprinzând înregistrările mişcărilor seismice ale terenului la cutremurele vrâncene din 1977, 1986 şi din 1990 sunt

P.C. Pentium II/ 233 MHz; 32 MB RAM; 5 GB HDD; CD ROM.

Condiţiile Software minime pentru exploatarea bazei de date sunt : MS WINDOWS 98; MS Office 2000.

Pentru exploatarea bazei de date SMDB INCERC ff este suficientă cunoaşterea la nivel elementar a tehnicilor de bază ale lucrului cu Microsoft Access 2000.

Se prezintă tabelele bazei de date SMDB INCERC.ff

SM INCERC FF Earthq.

No

Earthquake

LatN

LongE

Code Earthq

h(km)

Date

Mw

Ro maps Buc maps _

1 Vrancea M (G-R) = 7.2

45,34

26,30

771

109

1977.03.04

7,5

tara free 77 c.aif

-

2

Vrancea M (G-R) = 7.0

45,53

26,47

861

133

1986.08.30

7,3

tara free 86 c.aif

Buc free 86 c.aif

3

Vrancea M (G-R) = 6.7

45,82

26,90

901

91

1990.05.30

7,0

tara free 901 c.aif

Buc free 901 c.aif

4

Vrancea M (G-R) = 6.1

45,83

26,89

902

79

1990.05.31

6,4

tara free 902 c.aif

Buc free 902 c.aif

ltara free toate r- 11i1

Bur. free to::itP. c.ai1

SM INCERC FF Record

No

Station

CodeEarthq

CodeStation

Saa5%

Duratior

I

INCERC

771

INC!

771INC1.Saa5%.inn

60,650

2

Ramnicu Sarat

861

RMS2

861RMS2.Saa5%.inn

79,765

3

Focsani

861

FOCI

861FOC1.Saa5%.ioa

72,630

4

Cemavoda

861

CVDl

861CVD1.Saa5%.ioa

70,170

5

Metalurgiei/Berceni

861

METI

861MET1.Saa5%.ioa

67,375

6

Ramnicu Sarat

861

RMSl

861RMS1.Saa5%.ioa

66,600

7

Peris

861

PRSl

861PRS1.Saa5%.ioa

66,030

8

Onesti

861

ONSl

861ONS1.Saa5%.inn

63,300

9

Valeni de Munte

861

VLMl

861VLM1.Saa5%.ioa

62,295

10

Branesti

861

BRNl

861BRN1.Saa5%.inn

60,590

11

Otopeni

861

OTPl

861OTP1.Saa5%.ioa

59,305

12

Tulcea

861

TLCl

861TLC1.Saa5%.inn

58,605

13

Militari

861

MLTl

861MLT1.Saa5%.ioa

56,650

14

Panduri

861

PNDl

861PND1.Saa5%.ioa

51,795

15

Bolintin Vale

861

BLVl

861BLV1.Saa5%.ina

50,130

16

Baia -Tulcea

861

BAAl

861BAA1.Saa5%.inn

49,490

17

Titulescu

861

TITI

861TIT1.Saa5%.ioa

48,865

18

INCERC

861

INCl

861INC1.Saa5%.ioa

47,975

19

Metrou IMGB-1

861

MTRl

861MTR1.Saa5%.inn

42,915

20

Barlad

861

BIRl

861BIR1.Saa5%.ioa

42,615

21

Piatra Neamt

861

PNTI

861PNT1.Saa5%.inn

28,265

22

Botosani

861

BTSl

861BTS1.Saa55.ioa

26,155

23

Buc-EREN

861

EXPl

861EXP1.Saa5%.inn

14,490

24

Fetesti

901

FETI

901FET1.Saa5%.ioa

79,130

25

Baia -Tulcea

901

BAAl

901BAA1.Saa5%.inn

78,405

26

Ramnicu Sarat

901

RMS2

901RMS2.Saa5%.ina

76,145

27

Ramnicu Sarat

901

RMSl

901RMS1.Saa5%.ioa

70,715

28

Tulcea

901

TLCl

901TLC1.Saa5%.ioa

70,655

29

Peris

901

PRSl

901PRS1.Saa5%.ina

68,130

30

Panduri

901

PNDl

901PND1.Saa5%.ioa

67,635

31

Calarasi

901

CLSl

901CLS1.Saa5%.ioa

59,155

32

Drumul Sarii/Ghencea

901

DRSl

901DRS1.Saa5%.ioa

59,145

33

Militari

901

MLTl

901MLT1.Saa5%.ina

58,255

34

Branesti

901

BRNl

901BRN1.Saa5%.ioa

57,010

35

Onesti

901

ONSl

901ONS1.Saa5%.ioa

56,650

36

Cemavoda

901

CVDl

901CVD1.Saa5%.ioa

56,170

37

Titulescu

901

TITI

901TIT1.Saa5%.ioa

54,640

38

Valeni de Munte

901

VLMl

901VLM1.Saa5%.inn

54,100

39

Metalurgiei/Berceni

901

METI

901MET1.Saa5%.ioa

53,650

40

INCERC

901

INCl

901INC1.Saa5%.inn

52,480

41

Metrou IMGB-1

901

MTRl

901MTR1.Saa5%.ina

51,185

42

Campina

901

CMNl

901CMN1.Saa5%.inn

50,525

43

Turnu Magurele

901

TRMl

901TRM.Saa5%.ina

45,730

44

Bolintin Vale

901

BLVl

901BLV1.Saa5%.inn

44,125

45

Barlad

901

BIRl

901BIR1.Saa5%.inn

42,120

46

Campina

901

CMN2

901CMN2.Saa5%.ioa

22,155

No

Station

CodeEarthq

CodeStation

Saa5%

Duration

47

Fetesti

902

FETI

902FET1.Saa5%.inn

49,135

48

Ramnicu Sarat

902

RMS2

902RMS2.Saa5%.ioa

44,625

49

Calarasi

902

CLSI

902CLS1.Saa5%.inn

42,735

50

Panduri

902

PNDI

902PND1.Saa5%.ioa

40,115

51

Branesti

902

BRNI

902BRN1.Saa5%.inn

36,770

52

Onesti

902

ONSI

902ONS1.Saa5%.inn

35,500

53

Drumul Sarii/Ghencea

902

DRSI

902DRS1.Saa5%.ina

33,155

54

Baia -Tulcea

902

BAAI

902BAA1.Saa5%.inn

31,365

55

Valeni de Munte

902

VLMI

902VLM1.Saa5%.inn

30,035

56

Tulcea

902

TLC!

902TLC1.Saa5%.ioa

29,150

57

Barlad

902

BIRl

902B!R1.Saa5%.inn

27,620

58

Cernavoda

902

CVDl

902CVD1.Saa5%.ioa

21,510

59

Bolintin Vale

902

BLVI

902BLV1.Saa5%.inn

15,205

60

Metrou IMGB-1

902

MTRI

902MTR1.Saa5%.ioa

14,665

61

Metalurgiei/Berceni

902

METl

902MET1.Saa5%.inn

14,215

62

Campina

902

CMNl

902CMN1.Saa5%.inn

14,200

63

Titulescu

902

TITI

902TIT1.Saa5%.ioa

13,930

SM INCERC FF Component

61

No

Station

Code Earthq

Code Station

CodeAxis

pga

pgv

pgd

epa

maxSaa/2.5

epv

epd

Te

Td

Is I

TimeHistories I spectra

I

INCERC

771

INC!

EW

1,8840

0,3030

0,0922

1,5897

1,7930

0,3301

0,1278

1,30

2,43

7,64

771inc1.avdl.aif

771inc1.soel.aif

2

INCERC

771

INC!

NS

2,0690

0,6795

O,1619

2,5329

2,6010

0,6275

0,1940

1,56

1,94

8,3î

771inc1.avdt.aif

771inc1.soet.aif

3

INCERC

771

INC!

V

1,3010

0,1145

0,0249

771inc1.avdv.aif

771inc1.soev.aif

4

Baia - Tulcea

861

BAAl

N175W

0,3127

0,0255

0,0042

0,3591

0,5191

0,0271

0,0072

0,47

1,66

5,H

861BAA1.avdl.qif

861BAA1.soel.aif

5

Baia -Tulcea

861

BAAl

N85W

0,3294

0,0317

0,0058

0,4258

0,6182

0,0317

0,0072

0,47

1,43

5,47

861BAA1.avdt.aif

861BAA1.soet.aif

6

Baia - Tulcea

861

BAAl

V

0,1554

0,0125

0,0033

861BAA1.avdv.aif

861BAA1.soev.aif

7

Barlad

861

BIR!

EW

1,6860

0,2282

0,0436

1,7989

2,6350

o,1538

0,0430

0,54

1,76

7,43

861BIR1.avdl.aif

861BIR1.soel.aif

8

Barlad

861

BIR!

NS

1,5220

O,1612

0,0237

1,6908

2,1500

0,1407

0,0231

0,52

1,03

7,32

861BIR1.avdt.aif

861BIR1.soet.aif

9

Barlad

861

BIR!

V

0,6017

0,0450

0,0069

861BIR1.avdv.aif

861BIR1.soev.aif

10

Bolintin Vale

861

BLVl

N65E

0,9018

0,1448

0,0342

0,7719

1,0310

0,1877

0,0506

1,53

1,69

6,85

861BLV1.avdl.aif

861BLV1.soel.aif

11

Bolintin Vale

861

BLVl

Nl55E

0,8372

0,0913

0,0177

0,8566

1,1730

0,0789

0,0261

0,58

2,08

6,39

861BLV1.avdt.aif

861BLV1.soet.aif

12

Bolintin Vale

861

BLVl

V

0,3167

0,0264

0,0053

861BLV1.avdv.aif

861BLV1.soev.aif

13

Branesti

861

BRNl

Nl63E

0,7529

0,1330

0,0230

0,9341

1,1730

0,1199

0,0304

0,81

1,59

6,60

861BRN1.avdl.aif

861BRN1.soel.aif

14

Branesti

861

BRNl

Nl07W

0,9330

0,1675

0,0313

0,8543

1,1830

0,1533

0,0391

1,13

1,60

6,80

861BRN1.avdt.aif

861BRN1.soet.aif

15

Branesti

861

BRNl

V

0,4430

0,0401

0,0095

861BRN1.avdv.aif

861BRN1.soev.aif

16

Botosani

861

BTSl

Nl20W

O,1147

0,0138

0,0033

0,1447

0,1983

0,0217

0,0063

0,94

1,83

4,17

861BTS1.avdl.aif

861BTS1.soel.aif

17

Botosani

861

BTSl

Nl50E

0,0987

0,0113

0,0022

0,1127

0,1644

0,0153

0,0046

0,85

1,91

3,80

861BTS1.avdt.aif

861BTS1.soet.aif

18

Botosani

861

BTSl

V

0,0730

0,0930

0,0023

861BTS1.avdv.aif

861BTS1.soev.aif

19

Cernavoda

861

CVDl

EW

0,5426

0,0373

0,0045

0,7100

1,0220

0,0461

0,0056

0,41

0,76

6,05

861CVD1.avdl.aif

861CVD1.soel.aif

20

Cernavoda

861

CVDl

NS

0,4289

0,0389

0,0080

0,4936

0,7427

0,0429

0,0112

0,55

1,64

5,64

861CVD1.avdt.aif

861CVD1.soet.aif

21

Cernavoda

861

CVDl

V

0,5527

0,0219

0,0031

861CVD1.avdv.aif

861CVD1.soev.aif

22

Buc-EREN

861

EXPl

Nl62E

1,5600

0,1513

0,0309

1,3852

1,650

O,1582

0,0407

0,72

1,62

7,11

861EXP1.avdl.ioa

861EXP1.soel.ioa

23

Buc-EREN

861

EXPl

Nl08W

1,0580

0,1446

0,0279

1,0702

1,326

0,1210

0,0299

0,71

1,55

6,84

861EXP1.avdt,inn

861EXP1.soet.inn

24

Focsani

861

FOCI

N7W

1,9880

0,2671

0,05813

1,7410

2,479

0,2381

0,0757

0,86

2,00

7,71

861FOC l .avdl ,gif

86 lFOC l .snel,gjf

25

Focsani

861

FOCI

N97W

2,8780

0,2013

0,0250

2,5221

3,0400

0,1952

0,0249

0,49

0,80

7,73

861FOC1.avdt.aif

861FOC1.soet.aif

26

Focsani

861

FOCI

V

1,1110

0,0359

0,0104

861FOC1.avdv.aif

861FOC1.soev.aif

27

INCERC

861

INC1

EW

1,0910

O,1131

0,0256

0,8922

1,0160

O,1190

0,0338

0,84

1,79

6,48

861INC1.avdl.aif

861INC1.soel.aif

28

INCERC

861

INCl

NS

0,9696

O,1551

0,0365

0,8392

1,0160

0,1909

0,0487

1,43

1,60

6,84

861INC1.avdt.aif

861INC1.soet.aif

I

No

Station

Code Earthq

Code Station

CodeAxis

pga

pgv

pgd

epa

maxSaa/2.5

epv

epd

Te

Td

ls

TimeHistories

spectra

29

INCERC

861

INC!

V

0,2066

0,0271

0,0058

861INC1.avdv.oif

861INC1.soev.aif

30

Metalurgiei/Berceni

861

METl

N37W

0,4067

0,0482

0,0101

0,5300

0,7443

0,0624

0,0163

0,74

1,64

6,70

861MET1.avdl.aif

861MET1.soel.oif

31

Metalurgiei/Berceni

861

METl

Nl27W

0,7171

0,1475

0,0312

0,7343

0,8877

O,1751

0,0447

1,50

1,60

6,70

861MET1.avdt.aif

861MET1.soet.aif

32

Metalurgiei/Berceni

861

METl

V

0,3439

0,0315

0,0072

861MET1.avdv.oif

861MET1.soev.aif

33

Militari

861

MLTl

Nl78E

0,7210

0,0842

0,0226

0,9023

1,2080

0,0940

0,0262

0,65

1,75

6,45

861MLT1.avdl.aif

861MLT1.soel.oif

34

Militari

861

MLTl

N92W

1,0060

0,1397

0,0325

1,0651

1,4420

0,1623

0,0437

0,96

1,69

6,98

861MLT1.avdt.qif

861MLT1.soet.aif

35

Militari

861

MLTl

V

0,4113

0,0330

0,0075

861MLT1.avdv.oif

861MLT1.soev.aif

36

Metrou IMGB-1

861

MTRl

N30W

0,6928

0,1278

0,0283

0,7845

0,8420

0,1876

0,0471

1,50

1,58

6,73

861MTR1.avdl.aif

861MTR1.soel.aif

37

Metrou IMGB-1

861

MTRl

Nl20W

0,5945

0,0706

0,0159

0,5908

0,8766

0,0831

0,0194

0,88

1,47

6,14

861MTR1.avdt.oif

861MTR1.soet.oif

38

Metrou IMGB-1

861

MTRl

V

0,2954

0,0244

0,0062

861MTR1.avdv.aif

861MTR1.soev.aif

39

Onesti

861

ONSl

N290E

1,0210

O,1116

0,0260

1,0912

1,4420

0,0964

0,0216

0,56

1,41

6,7C

8610NS1.avdl.oif

8610NS1.soel.oif

40

Onesti

861

ONSI

N200E

1,4790

0,1096

0,0123

2,0003

2,4440

0,1455

0,0134

0,46

0,58

7,35

861ONS1.avdt.aif

861ONS1.soet.aif

41

Onesti

861

ONSl

V

0,8204

0,0408

0,0066

861ONS1.avdv.oif

861ONS1.soev.aif

42

Otopeni

861

OTPl

EW

2,1980

0,2617

0,0413

2,0110

2,7300

0,2032

0,0514

0,63

1,59

7,62

861OTP1.avdl.aif

861OTP1.soel.oif

43

Otopeni

861

OTPl

NS

1,2360

O,1115

0,0188

1,1496

1,6430

0,0719

0,0241

0,39

2,11

6,5(

861OTP1.avdt.qif

861OTP1.soet.aif

44

Otopeni

861

OTPl

V

0,6102

0,0377

0,0086

861OTP1.avdv.aif

8610TP1.soev.aif

45

Panduri

861

PNDl

V

0,6413

0,0540

0,0081

861PND1.avdv.oif

861PND1.soev.oif

46

Panduri

861

PNDl

Nl39W

0,9616

0,1503

0,0283

0,9717

1,3500

0,1612

0,0400

1,04

1,56

6,92

861PND1.avdl.aif

861PND1.soel.aif

47

Panduri

861

PNDl

Nl31E

0,8943

0,0815

0,0144

0,9193

1,1540

0,1015

0,0182

0,69

1,13

6,6'i

861PND1.avdt.aif

861PND1.soet.aif

48

Piatra Neamt

861

PNTl

N45W

0,0812

0,0084

0,0029

0,0885

0,1282

0,0116

0,0060

0,82

3,26

3,3t

861PNT1.avdl.oif

861PNT1.soel.aif

49

Piatra Neamt

861

PNTl

Nl35W

0,1242

0,0120

0,0021

0,1376

0,2048

0,0092

0,0048

0,423,29

3,65

861PNT1.avdt.aif

861PNT1.soet.aif

50

Piatra Neamt

861

PNTl

V

0,0921

0,0087

0,0024

861PNT1.avdv.aif

861PNT1.soev.aif

51

Peris

861

PRSl

NlOW

1,1670

0,1050

0,0320

1,0622

1,6800

0,1360

0,0396

0,80

1,83

6,9t

861PRS1.avdl.aif

861PRS1.soel.oif

52

Peris

861

PRSl

N80E

1,5010

0,2378

0,0399

1,5378

1,9310

0,2258

0,0561

0,92

1,56

7,44

861PRS1.avdt.aif

861PRS1.soet.aif

53

Peris

861

PRSl

V

1,0040

0,0441

0,0097

861PRS1.avdv.aif

861PRS1.soev.aif

54

Ramnicu Sarat

861

RMSl

N55E

1,4030

0,1620

0,0231

1,2839

1,6200

0,1339

0,0523

0,66

2,46

6,9S

861RMS1.avdl.aif

861RMS1.soel.aif

55

Ramnicu Sarat

861

RMSl

N145E

1,0510

0,0759

0,0156

1,0652

1,7200

0,0917

0,0305

0,54

2,09

6,78

861RMS1.avdt.aif

861RMS1.soet.aif

56

Ramnicu Sarat

861

RMSl

V

0,9383

0,0396

0,0123

861RMS1.avdv.oif

861RMS1.soev.ai

57

Ramnicu Sarat

861

RMS2

Nl02W

0,8352

0,0523

0,0165

0,7447

1,2140

0,0743

0,0255

0,63

2,15

6,35

861RMS2.avdl.aif

861RMS2.soel.aif

58

Ramnicu Sarat

861

RMS2

Nl68E

0,8892

0,1451

0,0325

0,8250

1,7490

0,1434

0,0489

1,09

2,14

7,oc

861RMS2.avdt.aif

861RMS2.soet.aif

62

No

Station

Code Earthq

Code Station

CodeAxis

pga

pgv

pgd

epa

maxSaa/2.5

epv

epd

Te

Td

1s

TimeHistories

spectra

59

Ramnicu Sarat

861

RMS2

V

0,4874

0,0304

0,0111

861RMS2.avdv.aif

861RMS2.soev.ai1

60

Titulescu

861

TITl

N55W

0,8378

0,0753

0,0137

0,7856

1,0100

0,0780

0,0241

0,62

1,94

6,31

861TIT1.avdl.aif

861TIT1.soel.aif

61

Titulescu

861

TITI

Nl45W

0,8754

0,1538

0,0323

0,8843

1,2330

0,1574

0,0407

1,12

1,62

6,84

861TIT1.avdt.aif

861TIT1.soet.aif

62

Titulescu

861

TITI

V

0,5290

0,0503

0,0091

861TIT1.avdv.aif

861TIT1.soev.aif

63

Tulcea

861

TLCl

NS

0,3532

0,0258

0,0048

0,4572

0,8972

0,0254

0,0072

0,35

1,78

5,7C

861TLC1.avdl.aif

861TLC1.soel.aif

64

Tulcea

861

TLCl

EW

0,5726

0,0288

0,0029

0,5768

1,6090

0,0264

0,0060

0,29

1,43

6,45

861TLC1.avdt.aif

861TLC1.soet.aif

65

Tulcea

861

TLCl

V

0,2829

0,0190

0,0041

861TLC1.avdv.aif

861TLC1.soev.aif

66

Valeni de Munte

861

VLMl

N84W

1,8690

0,2273

0,0385

1,8178

2,0340

0,2247

0,0476

0,78

1,33

7,51

861VLM1.avdl.aif

861VLM1.soel.aif

67

Valeni de Munte

861

VLMl

Nl74W

1,6240

0,2079

0,0379

1,9138

2,3000

0,2072

0,0543

0,68

1,65

7,5'i

861VLM1.avdt.aif

861VLM1.soet.aif

68

Valeni de Munte

861

VLMl

V

1,3950

0,0453

0,0162

861VLM1.avdv.aif

861VLM1.soev.aif

69

Baia -Tulcea

901

BAAl

Nl75W

0,8928

0,0522

0,0067

0,9212

1,2690

0,0743

0,0107

0,51

0,91

6,64

901BAA1.avdl.aif

901BAA1.soel.aif

70

Baia - Tulcea

901

BAAl

N85W

0,7774

0,0630

0,0084

0,9796

1,4070

0,0884

0,0105

0,57

0,75

6,7c

901BAA1.avdt.aif

901BAA1.soet.aif

71

Baia - Tulcea

901

BAAl

V

0,1305

0,0111

0,0034

901BAA1.avdv.aif

901BAA1.soev.aif

72

Barlad

901

BIRl

EW

1,4370

0,1453

0,0385

1,3951

1,9240

0,1522

0,0550

0,69

2,27

7,12

901BIR1.avdl.aif

901BIR1.soel.aif

73

Barlad

901

BIRl

NS

1,5190

0,1460

0,0221

1,3945

1,7350

0,1369

0,0258

0,62

1,19

7,11

901BIR1.avdt.aif

901BIR1.soet.aif

74

Barlad

901

BIRl

V

0,6527

0,0303

0,0049

901BIR1.avdv.aif

901BIR1.soev.aif

75

Bolintin Vale

901

BLVl

N65E

2,1830

0,1284

0,0143

2,0389

2,9270

0,1314

0,0144

0,41

0,69

7,57

901BLV1.avdl.aif

901BLV1.soel.aif

76

Bolintin Vale

901

BLVl

Nl55E

2,1500

0,1379

0,0266

2,3757

3,1780

0,1521

0,0290

0,40

1,20

7,57

901BLV1.avdt.aif

901BLV1.soet.aif

77

Bolintin Vale

901

BLVl

V

0,8960

0,0345

0,0043

901BLV1.avdv.aif

901BLV1.soev.aif

78

Branesti

901

BRNl

Nl63E

1,2600

0,1305

0,0225

1,4113

1,8750

0,0887

0,0321

0,40

2,28

6,87

901BRN1.avdl.aif

901BRN1.soel.aif

79

Branesti

901

BRNl

V

0,7850

0,0324

0,0094

901BRN1.avdv.aif

901BRN1.soev.aif

80

Branesti

901

BRNl

N107W

1,4220

o,1160

0,0122

1,3998

1,8850

0,0882

0,0120

0,40

0,86

6,92

901BRN1.avdt.aif

901BRN1.soet.aif

81

Calarasi

901

CLSl

Nl50W

1,1180

0,1097

0,0246

0,9477

1,4100

0,1197

0,0236

0,79

1,24

6,78

901CLS1.avdl.aif

901CLS1.soel.aif

82

Calarasi

901

CLSl

Nl20E

0,8951

0,1322

0,0230

1,0391

1,1630

0,1114

0,0253

0,67

1,42

6,65

901CLS1.avdt.aif

901CLS1.soet.aif

83

Calarasi

901

CLSl

V

0,7232

0,0309

0,0047

901CLS1.avdv.aif

901CLS1.soev.aif

84

Campina

901

CMNl

N52W

2,7060

0,2736

0,0504

2,4287

2,6260

0,2440

0,0330

0,63

0,85

7,71

901CMN1.avdl.aif

901CMN1.soel.aif

85

Campina

901

CMNl

N142W

2,2660

0,1908

0,0230

2,7251

4,9310

0,1833

0,0263

0,42

0,90

8,34

901CMN1.avdt.aif

901CMN1.soet.aif

86

Campina

901

CMNl

V

0,6125

0,0622

0,0097

901CMN1.avdv.aif

901CMN1.soev.ai

87

Campina

901

CMN2

NS

1,5820

0,1497

0,0188

1,5944

2,3200

0,1584

0,0237

0,62

0,94

7,34

901CMN2.avdl.aif

901CMN2.soel.aif

88

Campina

, 901

CMN2

EW

2,0500

0,1936

0,0329

2,1236

2,3920

0,2464

0,0345

0,73

0,88

7,70

901CMN2.avdt.aif

901CMN2.soet.aif

63

No

Station

Code Earthq

Code Station

CodeAxis

pga

pgv

pgd

epa

maxSaa/2.5

epv

epd

Te

Td

Is

TimeHistories

spectra

89

Campina

901

CMN2

V

0,6424

0,0509

0,0065

901CMN2.avdv.ai

901CMN2.soev.ai

90

Cernavoda

901

CVDl

EW

1,0090

0,0888

0,0172

1,2613

1,6850

0,0992

0,0148

0,49

0,94

6,92

901CVD1.avdl.aif

901CVD1.snel.aif

91

Cernavoda

901

CVDl

NS

0,9259

0,0864

0,0113

1,2386

1,6770

0,0941

0,0111

0,48

0,74

6,93

901CVD1.avdt.aif

901CVD1.soet.aif

92

Cernavoda

901

CVDl

V

0,3566

0,0200

0,0055

901CVD1.avdv.aif

901CVD1.soev.aif

93

Drumul Sarii/Ghencea

901

DRSl

N84W

0,9792

0,0543

0,0095

1,0741

1,5210

0,0612

0,0146

0,36

1,50

6,46

901DRS1.avdl.aif

901DRS1.snel.aif

94

Drumul Sarii/Ghencea

901

DRSl

N174W

1,1250

0,1382

0,0195

0,8718

1,5910

0,0862

0,0217

0,62

1,58

6,61

901DRS1.avdt.aif

901DRS1.soet.aif

95

Drumul Sarii/Ghencea

901

DRSl

V

0,8773

0,0253

0,0054

901DRS1.avdv.aif

901DRS1.soev.aif

96

Fetesti

901

FETI

Nl58W

0,9574

0,1273

0,0225

0,8522

1,5170

0,0969

0,0227

0,71

1,47

6,66

901FET1.avdl.aif

901FET1.soel.aif

97

Fetesti

901

FETI

N68W

1,0110

0,0621

0,0135

0,7982

1,5860

0,0748

0,0149

0,59

1,25

6,50

901FET1.avdt.aif

901FET1.soet.aif

98

Fetesti

901

FETI

V

0,8547

0,0393

0,0056

901FET1.avdv.aif

901FET1.soev.aif

99

INCERC

901

INCl

EW

0,9891

0,1697

0,0291

0,9417

1,0870

O,1191

0,0373

0,79

1,97

6,55

901INC1.avdl.aif

901INC1.snel.aif

100

INCERC

901

INCl

NS

0,6621

0,0635

0,0106

0,7679

0,9331

0,0559

0,0129

0,46

1,45

6,02

901INC1.avdt.aif

901INC1.soet.aif

101

INCERC

901

INCl

V

0,2797

0,0275

0,0056

901INC1.avdv.aif

901INC1.soev.aif

102

Metalurgiei/Berceni

901

METl

N37W

0,7494

0,1024

0,0205

0,5632

0,6909

0,0840

0,0242

0,94

1,81

5,98

901MET1.avdl.aif

901MET1.soel.aif

103

Metalurgiei/Berceni

901

METI

Nl27W

0,5539

0,0886

0,0166

0,6343

0,8737

0,0708

0,0181

0,70

1,60

6,05

901MET1.avdt.aif

901MET1.soet.aif

104

Metalurgiei/Berceni

901

METI

V

0,3958

0,0251

0,0071

901MET1.avdv.aif

901MET1.soev.aif

105

Militari

901

MLTI

N92W

0,8393

0,1008

0,0164

0,8616

1,0220

0,0854

0,0148

0,62

1,09

6,34

901MLT1.avdl.aif

901MLT1.soel.aif

106

Militari

901

MLTI

N178E

0,5062

0,0381

0,0108

0,5539

0,7727

0,0391

0,0127

0,44

2,04

5,63

901MLT1.avdt.aif

901MLT1.snet.aif

107

Militari

901

MLTI

V

0,5213

0,0295

0,0067

901MLT1.avdv.aif

901MLT1.soev.aif

108

Metrou IMGB-1

901

MTRl

N30W

0,8273

0,1142

0,0201

0,8443

1,0470

0,0963

0,0209

0,72

1,36

6,40

901MTR1.avdt.aif

901MTR1.soel.aif

109

Metrou IMGB-1

901

MTRl

N120W

0,5985

0,0829

0,0126

0,6775

0,8376

0,0767

0,0157

0,71

1,29

6,08

901MTR1.avdt.aif

901MTR1.snet.aif

110

Metrou IMGB-1

901

MTRl

V

0,4735

0,0293

0,0063

901MTR1.avdv.aif

901MTR1.soev.aif

111

Onesti

901

ONSl

N290E

1,2380

0,1192

0,0239

1,1836

1,6180

0,0875

0,0230

0,46

1,65

6,67

901ONS1.avdl.aif

901ONS1.soel.aif

112

Onesti

901

ONSl

N200E

2,4160

0,1400

0,0207

2,6824

3,6490

0,1513

0,0315

0,35

1,31

7,71

901ONS1.avdt.aif

901ONS1.soet.aif

113

Onesti

901

ONSl

V

1,0070

0,0654

0,0145

901ONS1.avdv.aif

901ONS1.soev.aif

114

Panduri

901

PNDl

N139W

1,5110

0,1061

0,0139

1,7051

2,4240

0,0976

0,0156

0,36

1,01

7,15

901PND1.avdl.aif

901PND1.soel.aif

115

Panduri

901

PNDl

Nl31E

1,3130

0,0960

0,0139

1,3215

2,3290

0,0801

0,0182

0,38

1,43

6,94

901PND1.avdt.aif

901PND1.soet.aif

116

Panduri

901

PNDl

V

0,8103

0,0292

0,0058

901PND1.avdv.aif

901PND1.soev.aif

117

Peris

901

PRSl

NlOW

1,8480

0,0927

0,0132

1,6791

2,9120

0,0871

0,0247

0,33

1,78

7,28

901PRS1.avdt.aif

901PRS1.snet.aif

118

Peris

901

PRSl

V

0,9957

0,0299

0,0043

901PRS1.avdv.aif

901PRS1.soev.aif

64

No

Station

Code Earthq

Code Station

CodeAxis

pga

pgv

pgd

epa

maxSaa/2.5

epv

epd

Te

Td

Is

TimeHistories

spectra

119

Peris

901

PRSl

N80E

2,4140

0,1492

0,0233

2,3226

4,3360

O,1188

0,0209

0,32

1,10

7,97

901PRS1.avdv.aif

901PRS1.soel.aif

120

Ramnicu Sarat

901

RMSl

Nl02W

1,2520

0,2835

0,0813

1,0356

1,2510

0,3105

0,1203

1,88

2,43

7,33

901RMS1.avdl.aif

901RMS1.soel.aif

121

Ramnicu Sarat

901

RMSl

Nl68E

1,6040

0,2891

0,0561

1,3808

1,8220

0,2426

0,0837

1,10

2,17

7,42

901 RMS 1.avdt.aif

861RMS1.soet.aif

122

Ramnicu Sarat

901

RMSl

V

0,9776

0,0646

0,0170

901RMS1.avdv.aif

901RMS1.soev.ai1

123

Ramnicu Sarat

901

RMS2

Nl45E

0,9913

0,1584

0,0366

0,9417

1,0350

0,1569

0,0477

1,05

1,91

6,7C

901RMS2.avdl.aif

901RMS2.soel.aif

124

Ramnicu Sarat

901

RMS2

N55E

1,5590

0,3551

0,0902

1,1140

1,3490

0,3452

0,1340

1,95

2,44

7,46

901 RMS2.avdt.aif

901RMS2.soet.aif

125

Ramnicu Sarat

901

RMS2

V

0,6476

0,0517

0,0151

901RMS2.avdv.aif

901RMS2.soev.ai1

126

Titulescu

901

TITI

N55W

0,6744

0,0963

0,0166

0,6385

1,0100

0,0701

0,0193

0,69

1,73

6,11

901TIT1.avdl.aif

901TIT1.soel.aif

127

Titulescu

901

TITI

Nl45W

0,5684

0,0666

0,0128

0,5998

0,8508

0,0524

0,0157

0,55

1,88

5,78

901TIT1.avdt.aif

901TIT1.soet.aif

128

Titulescu

901

TITI

V

0,4869

0,0488

0,0141

901TIT1.avdv.aif

901TIT1.soev.aif

129

Tulcea

901

TLCl

NS

0,6944

0,0770

0,0103

0,8198

1,2900

0,0723

0,0118

0,55

1,02

6,51

901TLC 1.avdl.aif

901TLC1.soel.aif

130

Tulcea

901

TLCl

EW

0,6757

0,0524

0,0058

0,8226

1,3270

0,0539

0,0138

0,41

1,61

6,47

901TLC1.avdt.aif

901TLC1.soet.aif

131

Tulcea

901

TLCl

V

0,3041

0,0207

0,0046

901 TLC1.avdv.aif

901TLC1.soev.aif

132

Turnu Magurele

901

TRMl

Nl58E

1,1270

0,0386

0,0048

0,9496

2,0600

0,0378

0,0077

0,25

1,28

6,63

901TRM1.avdl.aif

901TRM1.soel.aif

133

Turnu Magurele

901

TRMl

Nll2W

0,7037

0,0287

0,0059

0,6711

1,2280

0,0302

0,0092

0,28

1,92

5,9(

901TRM1.avdt.aif

901TRM1.soet.aif

134

Turnu Magurele

901

TRMl

V

0,6495

0,0195

0,0026

901TRM1.avdv.aif

901TRM1.soev.aif

135

Valeni de Munte

901

VLMl

N84W

1,3360

O,1101

0,0239

1,3211

2,0300

0,1026

0,0436

0,49

2,67

7,01

901VLM1.avdl.aif

901VLM1.soel.aif

136

Valeni de Munte

901

VLMl

Nl74W

1,4820

0,1259

0,0160

1,7037

2,2800

0,1452

0,0303

0,54

1,31

7,42

901VLM1.avdt.aif

901VLM1.soet.aif

137

Valeni de Munte

901

VLMl

V

0,5570

0,0386

0,0105

901VLM1.avdv.aif

901VLM1.soet.aif

138

Baia -Tulcea

902

BAAl

Nl75W

0,6060

0,0396

0,0042

0,6777

1,0470

0,0602

0,0058

0,56

0,61

6,37

902BAA1.avdl.aif

901BAA1.soel.aif

139

Baia -Tulcea

902

BAAl

N85W

0,3875

0,0345

0,0041

0,6218

1,0520

0,0588

0,0062

0,59

0,67

6,3c

902BAA1.avdt.aif

902BAA 1.soet.aif

140

Baia -Tulcea

902

BAAl

V

0,4131

0,0085

0,0041

902BAA1.avdv.aif

902BAA1.soev.aif

141

Barlad

902

BIRl

EW

0,9126

0,0661

0,0074

1,0797

1,4100

0,0889

0,0085

0,52

0,60

6,61

902BIR1.avdl.aif

902BIR1.soel.aif

142

Barlad

902

BIRl

NS

0,8806

0,0618

0,0135

0,9273

1,2590

0,0782

0,0123

0,53

0,98

6,45

902BIR1.avdt.aif

902BIR1.soet.aif

143

Barlad

902

BIRl

V

0,3501

0,0182

0,0033

902BIR1.avdv.aif

902BIR1.soev.aif

144

Bolintin Vale

902

BLVl

N65E

0,2678

0,0137

0,0019

0,2377

0,3289

0,0143

0,0024

0,38

1,07

4,27

902BLV1.avdl.aif

902BLV1.soel.aif

145

Bolintin Vale

902

BLVl

N155E

0,3556

0,0187

0,0019

0,3750

0,6184

0,0231

0,0022

0,39

0,61

5,11

902BLV1.avdt.aif

902BLV1.soet.aif

146

Bolintin Vale

902

BLVl

V

0,1694

0,0044

0,0008

902BLV1.avdv.aif

902BLV1.soev.aif

147

Branesti

902

BRNl

Nl63E

0,2444

0,0184

0,0036

0,2625

0,4733

0,0162

0,0066

0,39

2,58

4,6A

902BRN1.avdl.aif

902BRN1.soel.aif

148

Branesti

902

BRNl

Nl07W

0,2377

0,0214

0,0041

0,2227

0,3109

0,0149

0,0067

0,42

2,81

4,25

902BRN1.avdt.aif

902BRN1.soet.aif

65

No

Station

Code Earthq

Code Station

CodeAxis

pga

pgv

pgd

epa

maxSaa/2.5

epv

epd

Te

Td

1s

TimeHistories

spectra

149

Branesti

902

BRNl

V

O,1681

0,0103

0,0026

902BRN1.avdv.aif

902BRN1.soev.aif

150

Calarasi

902

CLSl

Nl50W

0,1586

0,0183

0,0045

0,1948

0,2722

0,0218

0,0077

0,70

2,20

4,38

902CLS1.avdl.aif

902CLS1.soel.aif

151

Calarasi

902

CLSl

Nl20E

0,2360

0,0187

0,0042

0,2110

0,3038

0,0223

0,0093

0,66

2,61

4,44

902CLS1.avdt.aif

902CLS1.soet.aif

152

Calarasi

902

CLSl

V

0,1030

0,0122

0,0033

902CLS1.avdv.aif

902CLS1.soev.aif

153

Campina

902

CMNl

N52W

0,2614

0,0174

0,0032

0,2647

0,4237

0,0167

0,0041

0,40

1,55

4,72

902CMN1.avdl.aif

902CMN1.soel.aif

154

Campina

902

CMNl

N142W

0,4133

0,0252

0,0032

0,3547

0,4570

0,0176

0,0050

0,31

1,77

4,77

902CMN1.avdt.aif

902CMN1.soet.aif

155

Campina

902

CMNl

V

0,1234

0,0079

0,0023•

902CMN1.avdv.aif

902CMN1.soev.ai

156

Cernavoda

902

CVDl

EW

0,6822

0,0569

0,0055

0,8706

1,3110

0,0744

0,0071

0,54

0,60

6,55

902CVD1.avdl.aif

902CVD1.soel.aif

157

Cernavoda

902

CVDl

NS

0,3170

0,0243

0,0030

0,4032

0,6961

0,0313

0,0043

0,49

0,85

5,57

902CVD1.avdt.aif

902CVD1.soet.aif

158

Cernavoda

902

CVDI

V

0,1466

0,0090

0,0015

902CVD1.avdv.aif

902CVD1.soev.aif

159

Drumul Sarii/Ghencea

902

DRSl

N84W

0,1809

0,0153

0,0033

0,1781

0,3315

0,0147

0,0089

0,52

3,80

4,18

902DRS1.avdl.aif

902DRS1.soel.aif

160

Drumul Sarii/Ghencea

902

DRSl

N174W

0,3066

0,0140

0,0032

0,2102

0,4919

0,0160

0,0097

0,48

3,81

4,55

902DRS1.avdt.aif

902DRS1.soet.aif

161

Drumul Sarii/Ghencea

902

DRSl

V

0,1376

0,0102

0,0026

902DRS1.avdv.aif

902DRS1.soev.aif

162

Fetesti

902

FETI

Nl58W

0,4470

0,0436

0,0046

0,3862

0,5139

0,0335

0,0071

0,55

1,33

5,17

902FET1.avdl.aif

902FET1.soel.aif

163

Fetesti

902

FETI

N68W

0,2825

0,0185

0,0035

0,2594

0,4087

0,0186

0,0084

0,45

2,84

4,58

902FET1.avdt.aif

902FET1.soet.aif

164

Fetesti

902

FETI

V

0,2658

0,0141

0,0035

902FET1.avdv.aif

902FET1.soev.aif

165

Metalurgiei/Berceni

902

METl

N37W

0,1278

0,0142

0,0026

0,1172

0,1557

0,0128

0,0053

0,68

2,63

3,55

902MET1.avdl.aif

902MET1.soel.aif

166

Metalurgiei/Berceni

902

METI

Nl27W

0,1207

0,0102

0,0024

O,1088

0,1439

0,0119

0,0052

0,69

2,77

3,46

902MET1.avdt.aif

902MET1.soet.aif

167

Metalurgiei/Berceni

902

METI

V

0,7212

0,0101

0,0030

902MET1.avdv.aif

902MET1.soev.aif

168

Metrou IMGB-1

902

MTRl

N30W

0,1627

0,0112

0,0023

0,1426

0,2038

0,0154

0,0042

0,68

1,72

3,94

902MTR 1.avdl.aif

902MTR 1.soel.aif

169

Metrou IMGB-1

902

MTRl

N120W

0,1419

0,0166

0,0026

0,1462

0,2125

0,0130

0,0043

0,56

2,09

3,82

902MTR1.avdt.aif

902MTR1.soet.aif

170

Metrou IMGB-1

902

MTRl

V

0,1084

0,0099

0,0021

902MTR1.avdv.aif

902MTR1.soev.aif

171

Onesti

902

ONSl

N290E

0,5911

0,0449

0,0059

0,4948

0,8358

0,0311

0,0074

0,39

1,50

5,5C

902ONS1.avdl.aif

902ONS1.soel.aif

172

Onesti

902

ONSl

N200E

1,1360

0,0754

0,0060

1,3684

1,8650

0,0821

0,0062

0,38

0,47

7,0C

902ONS1.avdt.aif

902ONS1.soet.aif

173

Onesti

902

ONSl

V

0,5002

0,0269

0,0029

902ONS1.avdv.aif

902ONS1.soev.aif

174

Panduri

902

PNDl

Nl39W

0,3856

0,0198

0,0033

0,2806

0,4613

0,0183

0,0067

0,41

2,31

4,66

902PND1.avdl.aif

902PND1.soel.aif

175

Panduri

902

PNDl

Nl31E

0,3303

0,0246

0,0036

0,3251

0,6171

0,0193

0,0072

0,37

2,33

4,92

902PND1.avdt.aif

902PND1.soet.aif

176

Panduri

902

PNDI

V

0,2463

0,0127

0,0032

902PND1.avdv.aif

902PND1.soev.aif

177

Ramnicu Sarat

902

RMS2

Nl45E

0,5018

0,0820

0,0169

0,5779

0,8382

0,0657

0,0190

0,71

1,81

5,93

902RMS2.avdl.aif

902RMS2.soel.aif

178

Ramnicu Sarat

902

RMS2

N55E

0,6642

0,0630

0,0097

0,5838

0,9131

0,0367

0,0138

0,40

2,36

5,67

902RMS2.avdt.aif

902RMS2.soet.aif

66

No

Station

Code Earthq

Code Station

CodeAxis

pga

pgv

pgd

epa

maxSaa/2.5

epv

epd

Te

Td

1s

TimeHistories

spectra

179

Ramnicu Sarat

902

RMS2

V

0,4042

0,0187

0,0097

902RMS2.avdv.aif

902RMS2.soev.ai

180

Titulescu

902

TITI

N55W

0,1638

0,0121

0,0029

O,1261

0,2094

0,0131

0,0060

0,65

2,88

3,77

902TIT1.avdl.aif

902TIT1.soel.aif

181

Titulescu

902

TITI

V

0,0717

0,0099

0,0026

902TIT1.avdv.aif

902TIT1.soev.aif

182

Titulescu

902

TITI

Nl45W

0,1073

0,0107

0,0026

O,1105

0,1854

0,0116

0,0049

0,66

2,65

3,60

902TIT1.soet.aif

902TIT1.soet.aif

183

Tulcea

902

TLCl

NS

0,2909

0,0287

0,0051

0,3615

0,6867

0,0280

0,0062

0,49

1,40

5,58

902TLC1.avdl.aif

902TLC1.soel.aif

184

Tulcea

902

TLCl

EW

0,3567

0,0225

0,0036

0,3789

0,6376

0,0262

0,0071

0,43

1,70

5,47

902TLC1.avdt.aif

902TLC1.soet.aif

185

Tulcea

902

TLCl

V

0,1690

0,0124

0,0035

902TLC1.avdv.aif

902TLC1.soev.aif

186

Valeni de Munte

902

VLMl

N84W

0,1760

0,0106

0,0031

0,1778

0,2698

0,0149

0,0066

0,53

2,79

4,08

902VLM1.avdl.aif

902VLM1.soel.aif

187

Valeni de Munte

902

VLMI

Nl74W

o,1339

0,0144

0,0033

0,1489

0,1999

0,0167

0,0063

0,70

2,37

3,96

902VLM1.avdt.aif

902VLM1.soet.aif

188

Valeni de Munte

902

VLMl

V

0,0764

0,0105

0,0025

902VLM1.avdv.aif

902VLM1.soev.aif

67

P R E fi U R I L E

publicațiilor legislative pentru anul 2004

— pe suport tradițional —

Valoarea Valoarea

crt. anual — lei —

Nr. Denumirea publicației abonamentului abonamentului trimestrial

— lei —

Trim. I

Trim. II

Trim. III

Trim. IV

1. Monitorul Oficial, Partea I, în limba română

9.875.000

2.468.750

2.715.750

2.987.500

3.286.000

2. Monitorul Oficial, Partea I, în limba română, numere bis*)

1.780.000

—

—

—

—

3. Monitorul Oficial, Partea I, în limba maghiară

7.900.000

1.975.000

1.975.000

1.975.000

1.975.000

4. Monitorul Oficial, Partea a II-a

12.500.000

3.125.000

3.125.000

3.125.000

3.125.000

5. Monitorul Oficial, Partea a III-a

2.530.000

632.500

632.500

632.500

632.500

6. Monitorul Oficial, Partea a IV-a

10.680.000

2.670.000

2.670.000

2.670.000

2.670.000

7. Monitorul Oficial, Partea a VI-a

9.850.000

2.462.500

2.462.500

2.462.500

2.462.500

8. Colecția Legislația României

2.500.000

625.000

687.500

756.500

832.500

9. Colecția de hotărâri ale Guvernului și alte acte normative

4.150.000

1.038.000

1.141.500

1.255.500

1.381.500

10. Repertoriul actelor normative

625.000

—

—

—

—

11. Decizii ale Curții Constituționale

470.000

—

—

—

—

12. Ediții trilingve

2.500.000

—

—

—

—

*) Cu excepția numerelor bis în care se publică acte cu un volum extins și care interesează doar un număr restrâns de utilizatori.

Toate publicațiile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ sunt purtătoare de T.V.A. în cotă de 9%, aceasta fiind inclusă în prețul de abonament.

Pentru siguranța clienților, abonamentele la publicațiile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ se pot efectua prin următorii difuzori

u COMPANIA NAfiIONALĂ îPOȘTA ROMÂNĂ“ — S.A. — prin oficiile sale poștale

u RODIPET — S.A. — prin toate filialele

u INTERPRESS SPORT — S.R.L. — București, str. Hristo Botev nr. 6 (telefon/fax: 313.85.07; 313.85.08; 313.85.09)

u PRESS EXPRES — S.R.L. — Otopeni, str. Flori de Câmp nr. 9 (telefon/fax: 221.05.37; 0745.133.712)

u M.T. PRESS IMPEX — S.R.L. — București, bd. Basarabia nr. 256 (telefon/fax: 255.48.15; 255.48.16)

u INFO EUROTRADING — S.A. — București, Splaiul Independenței nr.202A (telefon/fax: 212.73.54)

u ACTA LEGIS — S.R.L. — București, str. Banul Udrea nr. 10, (telefon/fax: 411.91.79)

u CURIER PRESS — S.A. — Brașov, str. Traian Grozăvescu nr. 7 (telefon/fax: 0268/47.05.96)

u MIMPEX — S.R.L. — Hunedoara, str. Ion Creangă nr. 2, bl. 2, ap. 1 (telefon/fax: 0254/71.92.43)

u CALLIOPE — S.R.L. — Ploiești, str. Candiano Popescu nr. 36 (telefon/fax: 0244/51.40.52, 0244/51.48.01)

u ASTOR-MED — S.R.L. — Iași, str. Sucidava nr. 2, bl. U2, sc. C, ap. 2 (telefon/fax: 0232/27.91.76, 0232/25.84.27)