MEMORANDUM din 9 februarie 1994

privind politica economica a Guvernului României

I. Introducere

1. În România se afla în plina desfăşurare un program complex de reforme menit sa transforme tara noastra dintr-un sistem de planificare centralizata intr-o economie de piaţa. Guvernul a pus în practica un set de reforme pe scara larga în domeniul legislativ şi instituţional care au contribuit la reducerea substantiala a rolului statului în economie. Subventiile la consumator au fost eliminate şi numai pentru un numar redus de bunuri de consum preturile se afla inca sub control. Restrictiile cantitative la import au fost eliminate, pentru protejarea industriei naţionale folosindu-se doar taxe vamale. A fost realizata în mare măsura reforma sistemului financiar, iar băncile pot opera acum liber în cadrul şi limitele normale de supraveghere şi control definite de Banca Naţionala a României (B.N.R.) Toţi cetatenii au acum dreptul să se lanseze în afaceri, sa concureze pe piaţa, sa achizitioneze, să deţină şi sa dispună de proprietăţi. În sfirsit, Guvernul a inceput sa transfere activele statului către populatie.

2. Pentru realizarea obiectivelor programului de reforma pentru 1994-1995 se impune adoptarea şi aplicarea simultana a unor politici macroeconomice şi structurale ferme. Eforturile Guvernului, din ultimii trei ani, de folosire a mecanismului preturilor, cursului de schimb şi ratei dobinzii pentru alocarea resurselor în economie au fost subminate, inter alia, de probleme structurale perturbatoare, incluzind lipsa disciplinei financiare a întreprinderilor. Acestea, împreună cu socurile externe şi cu lipsa finantarii externe, au contribuit la cresterea inflatiei, devalorizarea puternica a cursului de schimb al leului şi scaderea nivelului rezervelor valutare. Principalul scop al politicii economice în perioada urmatoare este de a rezolva aceste probleme prin combinarea politicilor financiare ferme cu un proces accelerat de privatizare şi de restructurare a întreprinderilor, finalizindu-se astfel etapa de stabilizare a procesului de reforma şi punindu-se bazele unei cresteri durabile.

3. Cea mai stringenta prioritate a programului Guvernului pentru 1994-1995 este de a declansa un atac în forta asupra inflatiei, în condiţiile în care etapa de ajustare a preturilor în întreaga economie este practic incheiata. Pentru a sprijini efectele antiinflationiste ale politicilor fiscale şi monetare, Guvernul intreprinde o serie de măsuri de impunere a unor restrictii bugetare severe întreprinderilor de stat şi regiilor autonome şi de reducere substantiala a volumului real al plăţilor restante între întreprinderi. Pasi importanti au fost facuti în directia îmbunătăţirii disciplinei financiare a întreprinderilor care înregistrează pierderi, incluzind penalităţi asupra arieratelor şi stimulente manageriale, şi accelerarii procesului de privatizare şi restructurare a întreprinderilor de stat. În continuare, în scopul îmbunătăţirii alocarii resurselor şi incurajarii cresterii economice se vor adopta măsuri de liberalizare a cursului de schimb, de accentuare a deschiderii regimului valutar şi comercial, se va continua reforma financiară şi se va urmări intarirea cadrului legal şi instituţional, în vederea facilitarii activităţii sectorului privat şi îmbunătăţirii concurentei.

4. Guvernul considera ca una dintre cele mai bune cai de asigurare a protectiei sociale este o crestere economica sanatoasa în contextul unei inflatii scazute. În acelasi timp Guvernul considera ca reformele economice şi schimbările structurale pot reusi numai dacă se iau măsuri prin bugetul de stat şi alte fonduri speciale pentru a reduce povara transformarilor asupra grupurilor sociale cele mai vulnerabile; în acest sens, un capitol important al acestui program îl constituie masurile specifice de realizare a acestui obiectiv.

5. Obiectivele pe termen mediu ale Guvernului sunt menţinerea sub control a inflatiei, asigurarea condiţiilor pentru relansarea cresterii economice şi o situaţie viabila a balantei de plati. Astfel, o dată cu finalizarea etapei de stabilizare, este de asteptat ca procesul de crestere economica sa continue într-un ritm gradat cu 4% pe an în ultima parte a deceniului, în timp ce rata inflatiei va scadea la niveluri exprimate de o singura cifra. Cresterea economica sustinuta va necesita o crestere substantiala a investitiilor fixe, ceea ce, în contextul dificultatii finantarii externe şi necesităţii de stopare a deficitului contului curent extern, va necesita o mai mare mobilizare a economiilor interne, în special în sectorul public şi în majoritatea societatilor comerciale de stat.

6. Eforturile de largire a bazei exporturilor şi de imbunatatire a eficientei utilizarii importurilor, pe fundalul unei finanţări externe limitate, sunt de asteptat sa reduca deficitul contului curent extern de la circa 8% din P.I.B. în 1992 la mai puţin de 2% în 1997. Datorita incertitudinii perspectivelor pe termen mediu şi a unui "virf" de rambursare a datoriei externe la sfirsitul acestui deceniu, Guvernul intenţionează sa sporeasca rapid rezervele valutare ale sistemului bancar, contribuind astfel la cresterea increderii în cursul de schimb şi reducerea vulnerabilitatii economiei la socurile externe. Obiectivul este de a atinge un nivel echivalent cu acoperirea importurilor pe cel puţin trei luni până la sfirsitul anului 1994 şi aproape patru luni până în 1997. Astfel, desi se intreprind eforturi de mobilizare a resurselor interne şi de a menţine cererea la niveluri rezonabile, nevoile României de finanţare vor ramine totusi semnificative, necesitind finanţare suplimentara masiva în urmatorii ani. Cu toate acestea, Guvernul se asteapta ca necesitatile de finanţare excepţionala sa dispara până în 1998, reflectând îmbunătăţirea prognozata a situaţiei contului curent, cresterea fluxului de investitii straine directe ca răspuns la reforma economica, inclusiv la liberalizarea cursului de schimb şi privatizarea întreprinderilor, ca şi perspectiva unei cresteri potentiale a finantarii prin intermediul pieţei internationale de capital.

7. Guvernul va supune Parlamentului spre aprobare Memorandumul privind politica economica, o schita a bugetului pe anul 1994 şi pachetul de legi privind cresterea veniturilor necesare pentru realizarea bugetului pe 1994.

II. Politici structurale şi macroeconomice pentru 1994 şi 1995

8. Guvernul va implementa un program de politici financiare şi structurale în vederea reducerii substantiale a inflatiei şi a constituirii rezervelor valutare, simultan cu asigurarea condiţiilor pentru relansarea productiei. În ceea ce priveste inflatia, obiectivul este de a-i reduce nivelul de la maximul de 314% înregistrat în cele 12 luni incheiate în octombrie 1993, la circa 75% în anul ce se va incheia în decembrie 1994 şi aproximativ 35% pentru ultimele 12 luni ale acestui aranjament. B.N.R. va desfăşura operaţiuni pe piaţa valutara astfel incit să-şi sporeasca depozitele de rezerve valutare brute la 900 milioane dolari S.U.A. până la sfirsitul anului 1995, iar strategia sa de interventie pe piaţa valutara şi de acumulare a rezervelor va fi directionata în vederea indeplinirii sarcinii indicative pentru rezervele internationale ale B.N.R., prevăzută în anexa nr. I.

Politica fiscala

9. Guvernul a intreprins eforturi susţinute în 1993 pentru a controla deficitul consolidat al bugetului administraţiei centrale, administratiilor locale şi unor fonduri extrabugetare pentru servicii sociale. Astfel, se prevede că deficitul bugetului consolidat în 1993 (inclusiv toate fondurile şi conturile extrabugetare) sa nu depăşească 4,5% din P.I.B., faţă de 5,6% în 1992. Acest rezultat a fost obţinut mai ales pe baza politicilor stricte în privinta cheltuielilor şi îmbunătăţirii colectarii veniturilor. Urmare inlaturarii totale a subventiilor de consum incepind cu 1 mai 1993, se estimeaza ca subventiile totale masurate ca procent în P.I.B. sa scada de 13,6% în 1992 la circa 6% în 1993 şi, de asemenea, şi alte capitole de cheltuieli au fost sever restrinse. Capacitatea de a controla cheltuielile publice a fost intarita şi prin introducerea prevederii de a bloca 40% din cresterile de cheltuieli în trimestrul IV 1993, pentru cazul în care veniturile vor fi sub nivelurile proiectate. În ceea ce priveste veniturile, cea mai importanţa schimbare care a avut loc se referă la introducerea T.V.A. la nivel de 18%, de la 1 iulie 1993, ceea ce a contribuit la cresterea semnificativa a bazei de impozitare pe consum. Cu toate acestea, în 1993, veniturile bugetului consolidat au scăzut în raport cu P.I.B.

10. Pentru a asigură realizarea obiectivelor sale de stabilizare economica, Guvernul considera esenţială continuarea implementarii politicii de austeritate bugetară în 1994 şi, în acest scop, a elaborat măsuri ferme de limitare a deficitului bugetar în 1994. Este, de asemenea, prevăzută continuarea îmbunătăţirii structurii de cheltuieli, care să reflecte economiile ce vor fi obtinute prin politicile la care se angajează fiecare minister şi care va fi însoţită de măsuri fiscale care să largeasca substantial baza de impozitare şi astfel sa contrabalanseze erodarea veniturilor. Guvernul va limita deficitul prevăzut pentru 1994 al bugetului consolidat la cel mult 3,6% din P.I.B.

11. În ceea ce priveste veniturile, Guvernul urmeaza să prezinte Parlamentului un pachet substantial de măsuri de crestere a acestora, de la care se asteapta o crestere a incasarilor de aproximativ 2% din P.I.B. în 1994, oprindu-se astfel scaderea veniturilor bugetare ca procent în P.I.B. Aceste măsuri includ schimbari fundamentale în sistemul de impozitare a profitului, care vor introduce o corectare a bazei de impozitare functie de nivelul inflatiei şi o reducere a impozitului pentru profitul reinvestit, simultan cu eliminarea scutirilor de impozite, inclusiv cele prevăzute pentru societăţile mixte în Legea privind regimul investitiilor straine. În plus, Guvernul a trimis Parlamentului spre aprobare proiecte de legi pentru îmbunătăţirea sistemului de impozitare a veniturilor agricole, cresterea impozitelor locale şi a accizelor, prin introducerea de accize mai mari asupra produselor petroliere şi de noi accize pentru anumite bunuri de folosinţă indelungata, inclusiv masini de lux. De asemenea, în prezent Guvernul elaboreaza măsuri de reducere a evaziunii fiscale prin inasprirea procedurilor de control şi colectarea mai eficienta a taxelor vamale. Luând în considerare aceste măsuri, Guvernul va asigura ca veniturile bugetului consolidat în 1994 sa creasca de la un nivel estimat la circa 29% în P.I.B. în 1993, la un nivel care să nu fie inferior procentajului de 29,6 în P.I.B. în 1994.

12. În ceea ce priveste cheltuielile, Guvernul considera ca este necesară o reducere a cheltuielilor curente, în scopul atingerii obiectivelor prevăzute pentru deficitul bugetar şi al crearii unei marje de resurse necesare pentru accelerarea procesului de restructurare economica şi sprijinire a acestuia prin măsuri precis orientate de protecţie sociala. O schita a bugetului pe 1994, care să reflecte aceste obiective, va fi supusă Parlamentului spre aprobare, împreună cu acest memorandum şi cu pachetul de legi privind veniturile, aliniate politicilor prevăzute în acest memorandum. Guvernul va supune spre aprobare Parlamentului intregul proiect al legii bugetului până la sfirsitul lunii ianuarie 1994. Guvernul intenţionează sa reduca sever cheltuielile curente la bunuri şi servicii, ca şi pe cele pentru salarii, astfel incit, calculate ca un procent din P.I.B., acestea sa reflecte o scadere de la 11,5% în 1993 la 11,4% în 1994, inter alia, prin restrictii salariale şi reducerea în continuare a numarului functionarilor publici (în pofida unor cresteri de personal, necesară pentru derularea reformei). De asemenea, vor fi reduse subventiile pentru agricultori şi alte categorii de producători, care constituiau o distorsiune în procesul de alocare a resurselor şi o povara financiară importanţa pentru buget; subventiile vor scadea de la circa 6% în P.I.B. în 1993 la 3,5% în 1994. Prin îmbunătăţirea orientarii transferurilor sociale, costurile transferurilor se vor reduce de la aproximativ 10,6% în P.I.B. în 1993 la 10,4% în 1994. În proiectul de buget pe 1994 sunt prevăzute masurile care să reduca principalele cheltuieli.

13. După cum este prevăzut şi în proiectul de buget, Guvernul intenţionează sa continue şi în 1994 aplicarea controlului strict asupra cheltuielilor, initiat în ultimul trimestru din anul 1993, care implica reducerea cheltuielilor pe măsura nerealizarii veniturilor proiectate. Acest sistem va fi aplicat de la inceputul anului 1994 şi prevederile legale aferente vor fi incluse în Legea bugetului pe 1994. Cheltuielile bugetare curente în 1994 vor fi astfel reduse la 14.863 miliarde lei în 1994 ridicindu-se la circa 27,7% din P.I.B. (o reducere de 1,1% din P.I.B. faţă de nivelul din 1993), în timp ce cheltuielile de capital vor creşte de la 3,5% la 5% din P.I.B. Cheltuielile definite în sensul limitelor de mai sus vor include toate plăţile de capital sau de dobinda ale Guvernului, care sunt scadente dar neefectuate la data aplicarii acestei limite.

14. Guvernul este hotarit ca, simultan cu eliminarea subventiilor la consumatori şi intensificarea reformelor, sa menţină şi sa imbunatateasca sistemul de protecţie sociala în vederea atenuarii presiunii asupra grupurilor vulnerabile ale populatiei în timpul tranzitiei. În special, Guvernul va continua pregatirile pentru introducerea în 1994 a sistemului de plati pe baza verificării mijloacelor de trai către familiile cu venituri reduse (cu asistenţa din partea Băncii Mondiale). Datorita resurselor limitate, este esenţială îmbunătăţirea directionarii sprijinului social existent. În cadrul proiectului de buget consolidat pe 1994, cheltuielile pentru asigurări sociale (incluzind în special pensii, ajutoare pentru persoane handicapate, ajutoare de boala şi maternitate şi ajutoare de şomaj) sunt prevăzute a reprezenta 8,2% din P.I.B. în anul 1994. Numărul somerilor este prevăzut sa creasca în 1994 şi ajutoarele totale de şomaj sunt anticipate să fie 1,4% din P.I.B. în 1994; dacă aceste ajutoare sunt mai mari, cheltuielile aferente vor fi compensate de economii.

15. În plus faţă de redirectionarea pe termen mediu a prevederilor sociale, Guvernul considera esenţială implementarea unor programe de protecţie sociala care să atenueze impactul imediat al masurilor de restructurare economica asupra populatiei cu venituri reduse, cum ar fi masurile luate în legătură cu eliminarea subventiilor la consumator în mai 1993 sub forma plăţilor speciale de pensii şi salarii, care să se adauge recentei imbunatatiri a regimului alocatiilor pentru copii, în sensul generalizarii lor. Mai mult, măsuri specifice de protecţie sociala sunt implementate în vederea protejarii grupurilor cele mai vulnerabile de efectele masurilor de restructurare care vor fi luate în perioada decembrie 1993 - aprilie 1994, inclusiv pentru compensarea costului incalzirii locuintelor, cu respectarea obiectivelor fiscale generale stabilite în acest memorandum.

16. În plus faţă de politicile de venituri şi cheltuieli planificate a fi aplicate în 1994, Guvernul a pregatit un numar de măsuri suplimentare care să fie aplicate în cazul în care veniturile şi/sau finantarea externa în 1994 se vor situa sub nivelurile proiectate sau dacă evolutii ulterioare neasteptate vor conduce la cheltuieli bugetare mai mari decit cele prevăzute. Aceste măsuri, ale caror efecte sunt estimate la aproximativ 540 miliarde lei (1% din P.I.B.), vor fi pregatite în urmatoarele domenii: accize noi sau majorate la bunurile de folosinţă indelungata şi automobile (55 miliarde lei); accize majorate la produsele petroliere şi gaze naturale (20 miliarde lei); extinderea în continuare a bazei de impozitare T.V.A. (80 miliarde lei), un impozit redus pe veniturile din dobinzi ale persoanelor fizice (95 miliarde lei); reduceri de personal în sectorul de stat în cursul anului 1994 corespunzător unei scaderi de 2% anual (70 miliarde lei); o reducere cu 15% a subventiilor la producător, excepţind producătorii agricoli (165 miliarde lei); reducerea cheltuielilor de capital mai puţin esentiale (55 miliarde lei). În cazul în care deficitul de venituri şi/sau finanţare externa va depăşi 1% din P.I.B., vor fi implementate măsuri suplimentare care să asigure indeplinirea obiectivului privind deficitul bugetar.

17. Programul de investitii publice în 1994 se va concentra asupra necesitatilor esentiale ale infrastructurii, în special în domeniile energetic, transporturi, lucrari edilitare şi telecomunicatii, care vor fi finantate cu respectarea limitelor deficitului bugetului consolidat. Datorita faptului ca resursele pentru investitii sunt reduse, Guvernul va acorda o deosebită atenţie asigurarii concentrarii programului de investitii publice asupra modernizarii şi asupra noilor proiecte cu rentabilitate maxima şi va institutionaliza o planificare adecvata a investitiilor publice. Guvernul a purtat discutii susţinute cu Banca Mondiala asupra prioritatilor investitiilor publice, iar în mai 1993 a avut loc întîlnirea Grupului Consultativ care a avut drept scop solicitarea de fonduri suplimentare pe termen lung pentru acest program. Analizarea de către Banca Mondiala a programului de investitii publice a constituit un element important în evaluarea politicii fiscale proiectate în contextul acestui program. O noua intilnire a Grupului Consultativ este programata pentru iunie 1994, iar evaluarile Băncii Mondiale asupra programului de investitii publice curente şi de perspectiva vor constitui şi ele un element important în evaluarea obiectivelor şi prioritatilor fiscale pentru 1995.

18. Guvernul este ferm hotarit sa accelereze restructurarea economica, dar este deplin constient de faptul ca implementarea cu succes a reformei întreprinderilor şi sistemului bancar necesita analizarea amanuntita a impactului acesteia asupra bugetului. Guvernul intenţionează ca în 1994 să contribuie la finantarea restructurarii majorităţii întreprinderilor de stat, după cum va fi necesar, prin intermediul Fondului Proprietăţii de Stat (F.P.S.), prin utilizarea parţială a dividendelor întreprinderilor şi a sumelor rezultate din privatizare şi vinzarea de active. O agentie autonoma de restructurare din cadrul F.P.S. va contribui la finantarea costurilor de reducere a dimensiunilor, rationalizare sau inchidere a întreprinderilor care nu sunt viabile în forma lor actuala. Cheltuielile şi veniturile F.P.S. trebuie să se incadreze în limitele deficitului bugetului consolidat prevăzute în acest program. Cheltuielile F.P.S., inclusiv cele privind activitatea Agentiei de Restructurare, vor fi limitate la nivelul veniturilor provenind din dividende şi din procesul de privatizare şi, mai mult, nu vor depăşi 0,8% din P.I.B. în 1994; F.P.S. nu va emite garantii. De asemenea, s-a fixat o limita de 0,5% din P.I.B. pentru garantiile guvernamentale la creditele bancare interne necesare pentru micsorarea şi restructurarea întreprinderilor actualmente neviabile şi aceasta limita se referă şi la asumarea datoriei întreprinderilor către bănci, în contextul atenuarii presiunii exercitate de restructurarea economica. Nu se vor intreprinde acţiuni de garantare şi asumare de datorii, cu excepţia celor prevăzute în cadrul planurilor analizate de Agentia de Restructurare şi convenite cu Guvernul. Limita acestor garantii şi asumari de datorii va constitui un criteriu de performanţă în cadrul aranjamentului (anexa nr. II). În sfirsit, Guvernul, în strinsa colaborare cu F.P.S., va asigura disponibilizarea fondurilor în 1994, dacă este necesar, şi mai substantial în 1995 pentru reconstituirea capitalului adecvat faţă de activele ponderate în functie de risc la principalele bănci de stat. Aceasta alocare se va efectua în limitele deficitului bugetului consolidat, stabilite în acest memorandum.

19. Deficitul bugetar de 1.936 miliarde lei va fi finanţat în 1994 prin: credit intern net de 1.035 miliarde lei şi finanţare externa în valoare de 901 miliarde lei. Criteriile de performanţă ale programului se vor stabili pe baza limitelor creditului net al sistemului bancar către bugetul consolidat, corespunzător celor de mai sus (anexa nr. III). Limitele vor fi diminuate cu excedentul finantarii interne nebancare şi al finantarii externe faţă de nivelurile programate şi cu orice obligaţie a bugetului consolidat către întreprinderi sau bănci, scadenta dar neplatita.

20. Pentru 1995, Guvernul intenţionează continuarea reducerii deficitului bugetar până la aproximativ 3% din P.I.B. pentru a asigura îmbunătăţirea prevăzută a situaţiei balantei de plati şi reducerea ratei inflatiei. În vederea indeplinirii acestui obiectiv, va fi realizata o imbunatatire substantiala a structurii bugetului, incluzind, în special, o realocare a cheltuielilor pentru subventii către investiţiile de infrastructura. Mai mult, Guvernul intenţionează să introducă în ianuarie 1995 impozitul pe venitul global. Obiectivele şi conţinutul politicii fiscale guvernamentale în 1995 vor fi discutate în cadrul primei analize a programului şi aprobarea bugetului pentru 1995, care să satisfaca sarcinile cantitative stabilite pentru prima analiza, va constitui un criteriu de performanţă pentru tragerea din februarie 1995.

Politica monetara şi reforma sectorului financiar

21. Guvernul considera ca implementarea consecventa de restrictii monetare severe insotite de rate ale dobinzii real pozitive este esenţială pentru asigurarea credibilitatii programului sau de stabilizare, cresterea increderii pe plan intern în moneda naţionala şi asigurarea unui cadru adecvat liberalizarii cursului de schimb. Politica monetara va constitui, astfel, principala ancora nominala a programului de stabilizare pe 1994, revenindu-i sarcina ca, împreună cu masurile de politica fiscala şi salariala şi cu instruirea unei discipline financiare mai stricte, sa reduca substantial rata inflatiei. În lumina experientei de după 1990, Guvernul şi B.N.R. au intreprins recent un numar de reforme structurale în vederea îmbunătăţirii eficientei politicii monetare, prezentată în continuare.

22. În primul rind, implementarea unei politici monetare stricte a fost subminata în trecut de insuficienta disciplina financiară din intreprinderile de stat, care a dus la cresterea rapida a plăţilor restante, intreprinderile finanţându-şi astfel activitatea din resurse exterioare sistemului bancar. Guvernul considera prioritara reducerea volumului plăţilor restante în timpul procesului de stabilizare. În acest scop, este aplicat un program sustinut în vederea impunerii unei mai stricte discipline financiare în societăţile comerciale de stat şi regiile autonome, asa cum este descris în paragrafele de la 37 la 52 de mai jos, şi este prevăzut ca implementarea ferma a acestor măsuri să contribuie la o reducere reala substantiala a nivelului plăţilor restante. Reducerea plăţilor restante la nivelurile stabilite în anexa nr. 4 va constitui un reper cantitativ în cadrul primei şi celei de-a doua analize; mai mult, obiectivele privind plăţile restante ale întreprinderilor la 30 iunie 1994 vor constitui o sarcina indicativa în cadrul programului şi, dacă aceasta nu va fi realizata, Guvernul se va consulta cu reprezentantii F.M.I. pentru a reexamina obiectivele financiare stabilite în acest memorandum şi va propune modificările necesare ale criteriului de performanţă referitor la nivelul activelor interne nete ale sistemului bancar la 30 septembrie 1994.

23. B.N.R. nu va intreprinde nici o operaţiune de compensare selectiva sau globală şi nu va aplica nici un aranjament special de acordare de credit băncilor sau direct întreprinderilor în vederea facilitarii lichidarii datoriei sau creanţelor acumulate sub forma plăţilor restante între întreprinderi.

24. În al doilea rind, în vederea eliminarii totale a obstacolelor în aplicarea politicii monetare, Guvernul şi B.N.R. vor elimina, treptat, până la sfirsitul anului 1993, toate creditele de refinantare subvenţionate (cu excepţia volumului existent de creante conform Legii nr. 7/1992). B.N.R. nu va acorda, pe durata acestui aranjament, nici un credit de refinantare cu dobinda sub nivelul ratei de referinţa, şi nici credite la care dobinda este aminata pentru perioade mai mari de o luna.

25. În al treilea rind, conform convenţiei cu B.N.R., Guvernul a intreprins acţiuni ferme de a limita impactul monetar al finantarii deficitului prin transferarea unei părţi considerabile a creditului sau de la B.N.R. la C.E.C. şi prin transferarea majorităţii depozitelor sale de la băncile comerciale la B.N.R. Pe durata acestui aranjament, Guvernul va intreprinde măsuri pentru ca marimea datoriei sale către B.N.R. sa nu contravina restrictiilor specificate în art. 31 al Legii nr. 34/1991 privind Statutul B.N.R., reducind astfel substantial presiunea pe care finantarea bugetară o exercită asupra administrarii bazei monetare (pasivul B.N.R.). Guvernul şi B.N.R. considera ca rolul B.N.R. în derularea unei politici monetare stricte a fost intarit prin masurile structurale descrise mai sus, care au completat masurile anterioare de eliminare a plafoanelor de credit, de introducere a rezervelor de lichiditati obligatorii şi de imbunatatire a eficientei sistemului rezervelor obligatorii prin largirea bazei acestora, ca urmare a includerii depunerilor populatiei şi aplicarii unor penalizari severe pentru nerespectarea acestuia.

26. În acest context şi luând în considerare scaderea programata a volumului plăţilor restante între întreprinderi, Guvernul a stabilit obiectivele politicii monetare pentru 1994, pornind de la estimari prudente ale evolutiei preturilor şi cererii de bani. În acest scop, programul Guvernului permite o crestere a masei monetare (exprimata în moneda naţionala) de 60% în timpul primului semestru din 1994 şi 36% în cel de-al doilea semestru, în functie de scaderea rapida a nivelului inflatiei. Programul de credit pentru 1994 va tine cont de aceasta crestere monetara şi de cresterea propusa a rezervelor internationale nete, dar, de asemenea, va asigura ca exista în 1994 o crestere corespunzătoare a nivelului real al creditului bancar către sectorul neguvernamental, inclusiv intreprinderile de stat şi private. Activele interne nete ale sistemului bancar sunt proiectate sa creasca cu aproximativ 56% şi 32% în primul şi, respectiv, al doilea semestru ale anului 1994. Plafoanele la stocul de active interne nete ale sistemului bancar constituie un criteriu de performanţă, după cum este prevăzut în anexa nr. 5. Datorita schimbarilor majore care afectează în prezent sistemul financiar din România, inclusiv reforma cursului de schimb şi a ratei dobinzii, este posibil ca cererea de bani să se abata considerabil de la proiectiile cuprinse în acest program. În cazul unei evolutii a cererii de bani substantial diferita de cea anticipata până la 30 iunie 1994 (ca şi în cazul nerealizarii sarcinii indicative pentru arierate la acea data), Guvernul şi B.N.R. se vor consulta cu F.M.I. în vederea reexaminarii obiectivelor financiare stabilite pentru al doilea semestru din 1994, inclusiv a propunerii de modificare, după caz, a criteriilor de performanţă pentru 30 septembrie 1994. La data efectuării primei analize, se vor conveni cu F.M.I. şi obiectivele de politica monetara pentru anul 1995, ca şi criteriile de performanţă privind activele interne nete ale sistemului bancar la 31 decembrie 1994, 31 martie 1995 şi 30 iunie 1995.

27. Desi datele privind distributia creditului bancar sunt insuficiente, B.N.R. va acorda o atenţie deosebită facilitarii accesului sectorului privat în curs de dezvoltare la credite bancare noi, în special prin aplicarea mai eficienta a masurilor prudentiale care să evite dirijarea creditului bancar către intreprinderile neviabile. Initiativele Guvernului şi F.P.S. de a aplica măsuri de restructurare şi instituire a disciplinei financiare în întreprinderi vor constitui o completare esenţială a acestor politici. În plus, la fiecare analiza a programului, F.M.I. va face o evaluare a progreselor înregistrate în identificarea şi supravegherea cresterii creditului către intreprinderile de stat şi sectorul privat.

28. Pentru indeplinirea obiectivelor politicii monetare în 1994, B.N.R. intenţionează sa continue folosirea, în special, a instrumentelor indirecte de control monetar, limitind injectia de lichiditati nete prin operaţiuni de refinantare la niveluri corespunzătoare obiectivelor monetare globale. B.N.R. va stabili, pe durata programului, repere cantitative pentru baza monetara (pasivul B.N.R.), ca jaloane pentru politica monetara. Obiectivul privind masa monetara a fost discutat cu expertii F.M.I. şi corespunde programului privind politica monetara din cadrul aranjamentului, constituind, de asemenea, sarcina indicativa în cadrul programului financiar (anexa nr. 6). La data efectuării primei analize, sarcina indicativa pentru masa monetara va fi stabilita pentru restul perioadei până la expirarea aranjamentului.

29. Reformele prezentate mai sus în vederea intaririi aspectului structural al politicii monetare au ca scop facilitarea mentinerii controlului strict asupra cresterii bazei monetare, contribuind astfel la cresterea semnificativa a ratei nominale a dobinzii. Actiunile recente intreprinse de B.N.R. în aceasta direcţie au inclus reintroducerea licitaţiilor de credit în care rata dobinzii determinata pe piaţa a depasit substantial rata normala de referinţa, ca şi o crestere semnificativa a ratei creditului "overdraft", având drept consecinţa o crestere puternica a ratei medii a dobinzii purtate de credite B.N.R. În ultimele luni, B.N.R. a extins folosirea licitaţiilor de credit, împreună cu aplicarea de penalizari pentru creditul "overdraft", reducind utilizarea liniilor de credit obisnuite şi eliminând practic creditele subvenţionate. În continuare, B.N.R. dezvolta şi intareste aceste modalităţi de refinantare prin solicitarea de garantii pentru fiecare instrument de refinantare şi prin evitarea utilizarii excesive sau a dependentei băncile de creditul "overdraft", prin fixarea de plafoane pentru bănci în ce priveste accesul la aceasta facilitate. În plus, transferarea majorităţii depozitelor publice de la băncile comerciale la B.N.R. a limitat accesul băncilor la credite ieftine din aceasta sursa. B.N.R. supraveghează şi introduce proceduri stricte de control asupra sumelor în tranzit în sistemul bancar prin intermediul penalizarilor financiare la sumele excesive în tranzit aplicate fiecarei bănci.

30. Actiunile de aplicare a restrictiilor monetare se prevad a avea ca rezultat o crestere rapida şi semnificativa a ratei dobinzii la C.E.C. şi la băncile comerciale la niveluri real pozitive, deoarece Guvernul şi B.N.R. considera aceasta esenţială pentru intarirea increderii în activele interne şi pentru acordarea de stimulente corespunzătoare deponentilor interni. Pentru a imbunatati eficienta alocarii creditelor şi a oferi stimulente pentru economii, B.N.R. va asigura o structura flexibila a ratei dobinzii şi niveluri ale ratelor care să reflecte condiţiile pieţei. Dacă ratele dobinzilor băncilor comerciale se adapteaza prea lent la schimbările intervenite în ratele B.N.R., aceasta va aplica un set de măsuri suplimentare în scopul îmbunătăţirii structurii ratei dobinzii. Asemenea măsuri ar putea include, inter alia, transferul depozitelor guvernamentale aflate inca la băncile comerciale, de la acestea la B.N.R., preluarea depunerilor de la C.E.C. şi alte bănci, emiterea de titluri de valoare B.N.R. cu dobinda aliniata la structura ratei B.N.R., în vederea absorbirii lichidităţii, şi, dacă este cazul, măsuri administrative, cum ar fi limitarea accesului la licitatiile de refinantare pentru băncile care nu reusesc să-şi adapteze ratele dobinzii pentru depuneri. Pentru a facilita evaluarea periodica a evolutiei ratei dobinzii, B.N.R. va introduce până la sfirsitul lunii decembrie 1993 un sistem de urmărire sistematica şi regulata a ratei, care va cuprinde evolutiile ratelor la depunerile şi imprumuturile majore la C.E.C. şi la băncile comerciale.

31. Cresterea substantiala a ratei dobinzii înregistrate în ultima perioadă, care a generat profituri importante pentru B.N.R., se asteapta să fie şi în continuare la niveluri mari până la reducerea inflatiei şi diminuarea corespunzătoare a ratei dobinzii. Pentru a sprijini politica de restrictii monetare, B.N.R. intenţionează sa utilizeze o parte a profitului sau în scopul constituirii capitalului şi rezervelor proprii la niveluri care să permită anularea pierderilor majore rezultate din reevaluari înregistrate în cursul ultimilor doi ani. Profitul neutilizat pentru constituirea de rezerve în acest scop, pentru anularea creanţelor restante faţă de administratia centrala sau pentru scopurile curente ale B.N.R., va fi transferat la bugetul de stat.

32. Aplicarea efectiva în 1994 a controlului monetar indirect, ca şi reactia ratei dobinzii la actiunea mecanismelor pietii, va fi usurata de înfiinţarea pieţei titularilor de valoare şi de capital, în special în ce priveste instrumentele negociabile, inclusiv titlurile guvernamentale purtind dobinda la nivelul pieţei. Guvernul intenţionează sa inceapa emiterea titlurilor de valoare până la sfirsitul lunii ianuarie 1994, iar evolutia acestui program va fi discutata în cadrul primei analize.

33. Guvernul şi B.N.R. sunt ferm hotariti sa infiinteze o piaţa moderna de capital care să faciliteze finantarea investitiilor de către agentii economici, ca şi asigurarea unei surse nemonetare pentru finantarea publică. În 1994 va fi aplicat un program care să sprijine dezvoltarea pieţei titlurilor de valoare, iar Guvernul şi B.N.R. vor sustine aprobarea unei legi privind înfiinţarea Bursei de valori în procedura de urgenta, aplicarea acestei legi fiind considerata ca reper structural la data efectuării primei analize. În plus, optimizarea sistemului de plati şi clearing constituie în prezent o prioritate pentru B.N.R. şi se asteapta inregistrarea unor progrese vizibile până la data efectuării primei analize. Ca un prim pas, B.N.R. va incuraja introducerea de către băncile comerciale a unor noi instrumente de plată, care ar putea fi onorate în cel mai scurt timp posibil pentru a accelera plăţile dintre clientii diferitelor bănci. Sub egida B.N.R. va fi înfiinţat un sistem modern de plati; realizarea acestuia constituie, de asemenea, un reper structural la data celei de-a doua analize.

34. O alta măsura avuta în vedere de Guvern şi de B.N.R. este de a determina C.E.C.-ul să fie mai receptiv la condiţiile de piaţa. Guvernul va elabora propuneri detaliate pentru reforma şi restructurarea activităţii C.E.C., inclusiv modificari în legislatie care să clarifice rolul C.E.C. în cadrul sistemului bancar. Stimulentele manageriale vor fi intarite şi va fi introdus un sistem modernizat de prelucrare a datelor, ca premisa pentru largirea gamei de servicii oferite de C.E.C. În plus, Guvernul, împreună cu B.N.R., intenţionează să asigure pe durata programului rate ale dobinzii real pozitive pentru depunerile la termen de la C.E.C., ca şi rate ale dobinzii pentru depunerile la vedere mai apropiate de rata inflatiei decit în trecut. Progresele înregistrate în elaborarea propunerilor pentru reforma structurala a C.E.C. vor fi discutate în cadrul primei analize, iar progresele în implementarea acesteia vor constitui un reper structural în cadrul celei de-a doua analize.

35. Tinind seama de influenţa pe care un sistem bancar sanatos o poate exercita asupra cresterii economice, B.N.R. intreprinde măsuri pentru intarirea activităţii sale curente de supraveghere bancara. În acest scop B.N.R. primeste asistenţa tehnica de la C.E. - PHARE şi din alte surse. Până la sfirsitul lunii ianuarie 1994 vor fi emise directive prudentiale pentru sistemul bancar în privinta clasificarii şi acordarii imprumuturilor, ca şi în ce priveste constituirea de rezerve, adecvarea capitalului şi riscul valutar. Incepind cu luna decembrie 1993, B.N.R. initiaza inspecţii lunare la sediile băncilor de stat şi private, în vederea asigurarii soliditatii financiare a acestor institutii, ca şi a respectarii de către acestea a legilor şi regulamentelor în vigoare. Succesul reformei bancare presupune cresterea personalului B.N.R. implicat în activitatea de supraveghere, pentru a asigura aplicarea directivelor prudentiale de către bănci şi a permite un program corespunzător de inspecţii pe teren. De asemenea, B.N.R. şi Guvernul vor incuraja băncile importante să-şi infiinteze sectoare care să faciliteze restructurarea întreprinderilor şi sa intreprinda acţiuni care să intareasca disciplina financiară în cadrul acestor întreprinderi. După definitivarea programului de restructurare a întreprinderilor mari care înregistrează pierderi şi începerea implementarii acestei operaţiuni, creditele neperformante rămase la bănci vor fi complet provizionate, iar provizioanele vor fi neimpozabile cel mai tirziu până în anul fiscal 1995. Supravegherea stricta de către B.N.R. are drept scop sa contracareze eventuala lipsa de incredere în sistemul financiar; mai mult, în cazul aparitiei de dificultati în sistemul financiar, Guvernul şi B.N.R. vor limita sprijinul acordat la onorarea garantiilor guvernamentale pentru depunerile din sistemul C.E.C., ca şi la facilitarea B.N.R. de acordare de credite de ultima instanţa.

36. Paralel cu restructurarea întreprinderilor, Guvernul şi B.N.R. vor adopta o strategie de privatizare şi restructurare a băncilor comerciale şi vor pregati un plan corespunzător pentru aceasta, care va constitui un reper structural pentru prima analiza a programului. Restructurarea băncilor va fi realizata pe baza unor expertize detaliate ale bilanturilor băncilor, efectuate de firme independente de expertiza. Pe baza rezultatelor desprinse din rapoartele anuale privind activitatea de supraveghere pentru 1993 şi 1994, B.N.R. va pregati evaluari în scris asupra necesităţii volumului şi esalonarii recapitalizarii băncilor. Bilantul băncilor comerciale de stat va fi restructurat în timp printr-o combinaţie adecvata de titluri guvernamentale şi capital nou, incluzind mai ales o injectie de capital privat, în vederea cresterii capitalului bancar la niveluri suficiente pentru indeplinirea standardelor convenite pe plan international. Implementarea primului stadiu al planului de restructurare şi recapitalizare a băncilor, care este prevăzut sa includa şi privatizarea a doua bănci de stat până în mai 1995, va constitui un reper structural în cadrul celei de-a doua analize a programului. Acestea, împreună cu alte măsuri de reforma a sectorului financiar, vor fi elaborate împreună cu reprezentantii Băncii Mondiale, în contextul viitorului credit pentru reforma sectorului financiar şi a întreprinderilor (F.E.S.A.L.).

Privatizarea, reforma intreprinderii şi disciplina financiară

37. Guvernul priveste privatizarea activelor proprietate de stat ca esenţială pentru îmbunătăţirea eficientei şi competitivitatii economiei româneşti şi relansarea cresterii economice. Progrese insemnate s-au înregistrat în procesul de vinzare a întreprinderilor mici către sectorul privat, ca şi în domeniul transferului proprietăţii pământului şi locuintelor. Guvernul a vindut către populatie majoritatea locuintelor. De asemenea, au fost privatizate cele mai multe cooperative agricole, prin distribuirea pământului către tarani. Aproximativ 80% din terenul arabil este în proprietate privată, restul de 20% apartinind fostelor întreprinderi de stat, transformate în societăţi comerciale, şi care vor fi privatizate în timp. Cu toate acestea, procesul de înregistrare, care ar facilita vinzarea terenurilor, nu este finalizat; finalizarea sa este prevăzută pentru jumatatea anului 1994. În acelasi timp, Parlamentul dezbate legea privind dreptul posesorilor de pamint de a-l arenda sau ipoteca, ceea ce va duce la sporirea productiei agricole; adoptarea şi promulgarea acestei legi sunt prevăzute pentru februarie 1994. Ca o consecinţa a acestor măsuri, s-a produs deja o orientare a forţei de muncă către sectorul privat, care, la sfirsitul anului 1992, detinea 37% din totalul forţei de muncă (inclusiv sectorul privat agricol) ; în prezent, sectorul privat contribuie cu 26% la realizarea P.I.B.

38. Guvernul a creat, de asemenea, cadrul instituţional pentru schimbarea formei de proprietate a întreprinderilor. În anul 1992, cele cinci F.P.P. au distribuit certificate de proprietate populatiei adulte. Fiecare dintre cele cinci F.P.P. detine 30% din aproximativ o cincime din numărul societatilor comerciale. Certificatele au fost ridicate de aproximativ 95% din cei 18 milioane cetăţeni care aveau dreptul la ele. Certificatele pot fi transformate direct în acţiuni la diferite întreprinderi sau utilizate la licitatii pentru cumpararea de acţiuni în cadrul procesului de privatizare. În 1992 a fost înfiinţat şi F.P.S., ca organism independent, răspunzător faţă de Parlament. Sarcina acestuia este de a sprijini finalizarea rapida a privatizarii şi este răspunzător pentru administrarea, controlul financiar şi vinzarea sau lichidarea celor 70 procente rămase din capitalul societatilor comerciale. F.P.S. a preluat aproximativ 95% din cele peste 6.000 întreprinderi de stat; restul va fi preluat până în martie 1994.

39. Pentru desfăşurarea operativa a privatizarii, intreprinderile de stat au fost provizoriu impartite de F.P.S. în trei categorii, functie de marimea lor. F.P.S. intenţionează sa desfasoare o privatizare paralela (simultana); pentru fiecare categorie vor fi aplicate măsuri specifice de accelerare a procesului. Intreprinderile mici vor fi privatizate prin metoda M.E.B.O. sau printr-o procedură de licitaţie competitiva simpla, similar cu procedura competitiva utilizata pentru vinzarea activelor întreprinderilor şi vor fi destinate, în principal, investitorilor români. Mai mult de 130 din cele aproximativ 2.600 de societăţi comerciale clasificate drept "mici" au fost privatizate până la sfirsitul lunii noiembrie 1993. Pentru intreprinderile mijlocii, în numar de aproximativ 2.850, responsabilitatea dirijarii privatizarii a fost acordată F.P.S. şi F.P.P. Incepind cu august 1991, un proiect de privatizare pilot a fost intreprins de Agentia Naţionala de Privatizare (A.N.P), implicind 32 societăţi, din care 22 au fost deja privatizate. Privatizarea băncilor şi a societatilor comerciale mari va fi în sarcina F.P.S. şi F.P.P., intr-o abordare caz cu caz. În primele 10 luni ale anului 1993, F.P.S. a publicat trei liste cuprinzind peste 100 întreprinderi mijlocii şi mari care urmeaza a fi privatizate cu prioritate.

40. Guvernul considera accelerarea privatizarii ca fiind esenţială pentru restructurarea economiei româneşti atit ca dovada a hotărârii autorităţilor de a actiona pe termen lung în vederea instalarii economiei de piaţa, cit şi ca mijloc de atragere a increderii investitorilor. Certificatele de proprietate fiind distribuite populatiei şi metodologia de privatizare a întreprinderilor de diferite marimi fiind elaborata, Guvernul este în curs de a reanaliza caile de a sprijini simplificarea procedurilor în scopul accelerarii ritmului privatizarii.

41. F.P.S. a pregatit un program de privatizare pentru 1994, precum şi un raport financiar anual asupra activităţilor sale din 1993. Aceste documente au fost supuse Parlamentului şi puse la dispoziţia F.M.I. F.P.S. intenţionează sa privatizeze inca 1.930 de întreprinderi mici până la sfirsitul lunii decembrie 1994, cu un capital social de 280 miliarde lei la 31 decembrie 1992. De asemenea, F.P.S. îşi propune sa privatizeze, în anul 1994, 403 întreprinderi mijlocii cu un capital social de 443 miliarde lei la 31 decembrie 1992. În sfirsit, F.P.S. intenţionează sa realizeze privatizarea a 35 întreprinderi mari până la sfirsitul anului 1994 cu un capital social de 442 miliarde lei la 31 decembrie 1992.

42. Având în vedere privatizarile propuse în program pentru intreprinderile mici, mijlocii şi mari, se apreciaza ca un numar de întreprinderi reprezentind aproximativ o zecime din capitalul social al actualelor societăţi comerciale cu capital majoritar de stat vor fi privatizate în 1994. Progresul semnificativ realizat în indeplinirea obiectivelor privatizarii în 1994, prevăzute mai sus, vor constitui un reper structural pentru prima analiza în cadrul programului, când, de asemenea, vor fi discutate obiectivele pentru privatizare în 1995. Realizarile efective în domeniul privatizarii în anul 1994, precum şi obiectivele şi progresele initiale semnificative în 1995, vor constitui un reper structural pentru a doua analiza în cadrul programului.

43. Guvernul considera ca progresele rapide în privatizarea întreprinderilor reprezinta calea cea mai rapida de imbunatatire a administrarii şi disciplinei financiare a întreprinderilor. Pentru sprijinirea acestei prioritati pe termen scurt, datorita duratei mari a procesului de privatizare, Guvernul, în colaborare cu F.P.S., în calitate de acţionar principal, intenţionează sa ia de urgenta măsuri de imbunatatire a administrarii şi performantei financiare în majoritatea societatilor comerciale cu capital majoritar de stat. Aceasta se va realiza atit prin acţiuni specifice de restructurare, de reducere a dimensiunilor sau de inchidere a întreprinderilor neviabile şi cu pierderi, cit şi prin stabilirea unor înţelegeri cu intreprinderile, pe baza contractelor de management. Aceasta va avea ca efect îmbunătăţirea disciplinei financiare a întreprinderilor, a alocarii resurselor în economie şi va crea premisele accelerarii procesului de transferare a proprietăţii. Legea contractului de management pentru întreprinderilor de stat, aprobata de Parlament în octombrie 1993, ofera cadrul juridic pentru activitatea F.P.S. în aceasta direcţie.

44. Deoarece restructurarea şi reorientarea majorităţii întreprinderilor vor fi realizate, în timp, de F.P.S. şi F.P.P., de actionarii privati şi de sistemul bancar, Guvernul considera ca este necesar sa joace un rol important în restructurarea, micsorarea sau închiderea unui numar semnificativ de întreprinderi cu pierderi şi/sau arierate mari. Acestea sunt întreprinderi ale caror dificultati au un impact social sau sectorial prea puternic pentru a putea fi rezolvate corespunzător de actionarii privati sau de sectoarele specializate ale băncilor comerciale. Citeva dintre actiunile prezente şi viitoare în aceasta direcţie sunt prezentate în paragrafele urmatoare.

45. În primul rind, în septembrie 1993, Ministerul Finanţelor şi B.N.R., de comun acord, au declarat în incapacitate de plată, conform Legii nr. 76/1992, 20 întreprinderi de stat cu volume mari de arierate, în timp ce F.P.S. a initiat procedurile de lichidare pentru inca o intreprindere de stat.

46. În al doilea rind, ca un pas important în reinstaurarea disciplinei financiare în asemenea întreprinderi, au fost "izolate" faţă de creditul bancar 30 întreprinderi aflate sub supravegherea Comitetului de Restructurare, compus din reprezentanti ai Ministerului Finanţelor, Ministerului Industriilor, B.N.R. şi F.P.S. Acest comitet este insarcinat sa decida în ce măsura garantiile de credite sau resursele de la F.P.S. sau de la bugetul de stat vor fi disponibilizate pe baza planurilor de restructurare propuse de comisii pentru aceste întreprinderi. Actiunile recomandate de aceste planuri - care pot fi modificate de comun acord cu Comitetul de Restructurare - au inceput să fie aplicate în ultimul trimestru al anului 1993. În toate cazurile în care situaţia financiară a acestor întreprinderi nu se imbunatateste semnificativ în urma aplicarii acestor planuri, comisiile la nivel de intreprindere vor recomanda masurile de conservare sau de lichidare necesare pentru închiderea intreprinderii. Asemenea recomandari vor fi prezentate Comitetului de Restructurare în termen de 180 de zile de la prezentarea planurilor de restructurare. În plus, Comitetul de Restructurare a identificat 3 întreprinderi pentru care lichidarea reprezinta singura optiune. În scopul iniţierii acestui program, în ianuarie 1994, a fost convenit cu Banca Mondiala un grafic precis pentru închiderea sau lichidarea acestor întreprinderi, completat cu o protecţie sociala adecvata.

47. În al treilea rind, în privinta altor întreprinderi de stat cu pierderi foarte mari, F.P.S. şi Agentia de Restructurare, actionind în colaborare cu Guvernul, intenţionează să se asigure ca deciziile operative luate de întreprinderi corespund criteriilor financiare, în principal folosind pârghia contractelor de management. În prima parte a anului 1994, acest proces va fi extins pentru a cuprinde cel puţin 250 societăţi comerciale care, împreună cu un grup de circa 50 regii autonome la care se face referire mai jos, înregistrează peste 30% din plăţile restante faţă de creditorii bancari şi nebancari şi aproximativ 50% din pierderile nete ale sectorului de stat. Progresul semnificativ în implementarea acestui plan, ca şi analiza progreselor înregistrate în restructurarea celor 30 întreprinderi "izolate", menţionate în paragraful 46 de mai sus, vor constitui un reper structural în cadrul primei analize a programului. Progresele semnificative ulterioare şi reducerea pierderilor şi arieratelor întreprinderilor menţionate în prezentul paragraf, asa cum sunt prevăzute pentru momentul primei analize, vor constitui un reper structural pentru cea de-a doua analiza, când se vor stabili şi obiectivele pentru 1995. În aceasta privinta, reperele cantitative privitor la pierderile întreprinderilor sunt stabilite în anexa nr. 7.

48. Regiile autonome sunt considerate o categorie aparte de întreprinderi datorita faptului că nu sunt constituite ca societăţi pe acţiuni şi nu exista intentia privatizarii lor într-un viitor apropiat. Prin Ordonanţa Guvernului nr. 15/1993, Guvernul a stabilit o noua definiţie a regiilor autonome, conform careia acestea se vor limita la realizarea activităţii lor de baza. Un numar de asemenea regii, cum este "Renel", intreprindere de stat din domeniul energiei electrice, a inceput aplicarea prevederilor acestei ordonante prin transferarea functiilor şi activelor nestrategice către alte societăţi comerciale. A fost înfiinţat un grup de lucru insarcinat cu continuarea aplicarii prevederilor acestei ordonante, în special analizarea regiilor existente şi stabilirea activelor care vor fi predate. Ministerele respective, împreună cu Ministerul Finanţelor, vor institui controlul managerial al acestor întreprinderi şi vor solicita intocmirea de planuri financiare eficiente, în prima etapa pentru 50 regii autonome importante. Modalitatile de restructurare şi reforma a acestor regii sunt stabilite corespunzător principiilor Băncii Mondiale. Implementarea masurilor de reducere substantiala a numarului acestor regii - în prezent 900 - şi de impunere a unor restrictii bugetare severe cu pastrarea unei corespondente între venituri şi cheltuielile curente şi de capital va fi, de asemenea, luata în considerare în cadrul primei analize a programului.

49. În ceea ce priveste cadrul legal de asigurare a administrarii eficiente a întreprinderilor, Guvernul a intreprins o serie de acţiuni pentru a impune penalizari mai severe întreprinderilor care nu respecta disciplina financiară. În acest scop, Legea nr. 76/1992, aprobata în iulie 1992, prevede posibilitatea creditorilor de a confisca activele interne ale debitorilor. În iulie 1993, această lege a fost amendata în vederea intaririi prevederilor sale, inter alia, prin aplicarea unei dobinzi la plăţile restante faţă de alte întreprinderi şi o prevedere similara se aplică impozitelor neachitate la scadenta; ratele acestor dobinzi vor fi majorate şi redefinite drept marje procentuale peste dobinda de refinantare practicata de B.N.R. la licitatiile sale, până la sfirsitul lunii ianuarie 1994. În acelasi timp, o penalizare substantiala sub forma unor reduceri ale salariilor conducerii va fi aplicata întreprinderilor creditoare care continua sa vinda companiilor care nu-şi achita oblibaţiile, ci contribuie la cresterea arieratelor.

50. Legea falimentului, considerata de Guvern parte integrantă a cadrului juridic desemnat sa sprijine disciplina financiară, este prevăzută a fi adoptata de Parlament cu maxima prioritate şi Guvernul va face eforturi pentru aprobarea acestei legi până la jumatatea lunii februarie 1994. Până atunci, creditorii initiaza în mod efectiv acţiuni de declarare a debitorilor în stare de faliment în cadrul Codului comercial existent. Este în pregatire un proiect de lege privind înfiinţarea tribunalelor comerciale în vederea facilitarii aplicarii Legii falimentului şi simplificarii procesului de obtinere a drepturilor creditorilor conform Legii nr. 76/1992 ; adoptarea şi aplicarea acestei legi constituie o prioritate de prim ordin pentru Guvern şi este de asteptat să aibă loc până la jumatatea anului 1994. Până la adoptarea acestei legi, Ministerul Justiţiei a aprobat o procedură de reorganizare a tribunalelor civile existente în sensul crearii unor sectii speciale care să se ocupe de litigiile comerciale; implementarea acestei proceduri a inceput în ultima parte a anului 1993. Guvernul cauta în prezent surse de asistenţa tehnica pentru pregătirea judecatorilor care vor rezolva aceste probleme.

51. B.N.R. elaboreaza propuneri de incurajare a aparitiei pieţei creditului comercial pentru a creşte transparenta şi eficienta creditului între întreprinderi şi progresele în acest sens vor fi discutate în cadrul primei analize a programului. Guvernul intenţionează ca prin aceste măsuri sa reduca progresiv practica întreprinderilor de a-şi finanta activitatea prin arierate.

52. Dacă masurile descrise mai sus se vor dovedi ineficiente în încercarea de a reduce arieratele, Guvernul va intreprinde acţiuni suplimentare directe pentru a se asigura ca intreprinderile publice din sectorul real (regiile autonome) nu acorda noi credite întreprinderilor debitoare şi ca îşi platesc la timp datoriile către furnizori şi va aplica asemenea măsuri şi societatilor comerciale aflate sub controlul sau conform Legii nr. 76/1992. Penalizarile financiare aferente arieratelor vor fi majorate pentru a preveni o eventuala extindere a acestora.

Preţuri şi salarii

53. Procesul liberalizarii preturilor este în prezent aproape finalizat în ce priveste comertul cu amanuntul, cu excepţiile prezentate mai jos, şi pe durata acestui program nu vor fi introduse noi controale asupra preturilor. Mai mult, Guvernul va intreprinde noi acţiuni pentru a-şi reduce participarea în procesul de negociere a preturilor, cu scopul final al inlaturarii tuturor controalelor şi notificarilor prealabile ale modificarilor preturilor. De la 1 mai 1993 Guvernul a inlaturat practic toate subventiile de consum; totusi ramine în vigoare un sistem de control al preturilor pentru un numar redus de bunuri de consum. Guvernul este hotarit sa reduca subventiile la producător în 1994 corelat cu proiectul de buget şi din nou în 1995. Controlul asupra preturilor pentru bunurile de consum care au fost subvenţionate până la 1 mai 1993 va fi inlaturat până la 1 martie 1994 şi sistemul existent de supraveghere a preturilor pentru produsele menţionate în Hotărârea Guvernului nr. 206/1993 va fi limitat în continuare la produsele şi serviciile realizate de monopolurile naturale şi la produsele şi serviciile subvenţionate.

54. Guvernul recunoaste importanţa protectiei consumatorilor împotriva practicilor neloiale şi de monopol, ca şi necesitatea rezolvarii urgente a problemei concurentei reale, inclusiv în ceea ce priveste achiziţiile şi vinzarea de produse agricole, prin majorarea stimulentelor acordate producătorilor evitând astfel aparitia unor preţuri de consum prea ridicate. În viitorul apropiat, stimularea mecanismelor de piaţa va continua să se faca prin proceduri ad-hoc, dar se intenţionează ca, până la sfirsitul anului 1993, să fie prezentat Parlamentului un proiect de lege a concurentei după modelul vest-european şi american şi să se creeze un organism insarcinat cu aplicarea acestei legi. O dată cu crearea acestei autorităţi va inceta responsabilitatea Ministerului Finanţelor în domeniul supravegherii preturilor, aceasta trecind în sarcina noii unităţi. Promulgarea Legii concurentei şi înfiinţarea organismului mentionat vor constitui un reper structural în cadrul primei analize a programului.

55. Guvernul considera ca fiind foarte importanţa introducerea în preturile practicate de întreprinderi a costurilor reale ale importurilor din import, pentru a se evita variatii mari ale preturilor şi aparitia efectelor perturbatoare ale unei treceri lente. În special, Guvernul este decis ca în viitorul apropiat sa continue ajustarea preturilor tuturor produselor energetice livrate agentilor economici pentru a se menţine paritatea cu preturile internationale.

56. O politica a veniturilor bazata pe impozite este considerata de Guvern ca fiind esenţială pentru stoparea presiunii inflationiste şi promovarea concurentei în economia naţionala. Guvernul intenţionează sa continue aplicarea schemei de indexare prospectiva a salariilor pentru realizarea cresterilor permise de lege pentru fondul de referinţa al salariilor pentru toate intreprinderile de stat şi funcţionarii publici. Se va continua aplicarea unui impozit suplimentar asupra întreprinderilor pentru cresterea excesiva a fondului de salarii peste nivelul de referinţa (cu cote mergind până la 500%). Pentru a se evita spirala preţuri-salarii, în special cresterea inflatiei datorita reflectarii cresterilor corective de preţuri, coeficientul de indexare va asigura numai o compensare parţială a cresterilor de preţuri. În plus, Guvernul va continua sa urmareasca indeaproape evolutia fondului de salarii al întreprinderilor, acolo unde se va dovedi necesar, pentru a se asigura ca plafoanele salariale funcţionează într-un mod care stimuleaza reducerea excesului de personal.

Sectorul extern

57. Pentru îmbunătăţirea situaţiei balantei de plati şi acordarea de stimulente adecvate sectoarelor exportatoare, Guvernul intreprinde o serie de acţiuni pentru reforma pieţei valutare şi unificarea cursului de schimb, în contextul aplicarii unei politici financiare restrictive. Elementele initiale ale reformei, care vor fi implementate în ianuarie 1994, includ modificari ale mecanismului de determinare a cursului de schimb prin licitatii, astfel incit să se asigure echilibrul deplin cerere-oferta; canalizarea tuturor tranzactiilor comerciale oficiale, inclusiv a celor pentru importul de petrol, spre sistemul de licitatii; asigurarea accesului liber la licitatiile valutare al întreprinderilor; şi autorizarea băncilor comerciale naţionale şi straine din România de a cumpara săptămânal valuta în nume propriu, în cadrul limitelor prudentiale instituite asupra pozitiilor lor valutare deschise. B.N.R. va evita sa intervina direct pe piaţa, cu excepţia cumpararilor ocazionale pentru constituirea rezervelor oficiale şi pentru efectuarea de operaţii de reglare a pieţei şi nu va exercita niciodata presiuni asupra participantilor la tranzactii, astfel incit cursul de schimb să fie determinat exclusiv de piaţa. Functionarea pieţei valutare va fi strict supravegheata pentru a se asigura reflectarea deplina a fortelor pieţei. Vor face obiectul acestei supravegheri în special primele acordate de oficiile de schimb, volumul tranzactiilor efectuate pe piaţa, accesul liber al întreprinderilor pe piaţa valutara fără interventii sau intirzieri, acoperirea lipsei de valuta pentru plăţile curente ale întreprinderilor şi competitivitatea cursului de schimb. Autorităţile vor informa F.M.I. despre evolutiile pieţei, inclusiv prin participarea reprezentantului F.M.I. la licitatii şi prin consultaţii periodice ale reprezentantilor Fondului cu participantii asupra experientei lor în domeniul evolutiei pieţei. În perioada anterioara reformei mecanismului de licitaţie descris mai sus, politica valutara şi monetara va fi directionata spre eliminarea treptata a diferenţei dintre cursul determinat prin licitaţie şi cursul paralel neoficial. După reformarea pieţei valutare, aceste politici vor avea drept scop micsorarea diferenţei dintre cursul stabilit la licitaţie şi cel al oficiilor de schimb.

58. De asemenea, vor fi intreprinsi pasi în vederea dezvoltării progresive a tranzactiilor directe între bănci şi între acestea şi oficiile de schimb, cu asistenţa tehnica din partea F.M.I., astfel incit până în aprilie 1994 sa functioneze pe deplin piaţa valutara interbancara directa şi să se permita participarea directa pe piaţa a oficiilor de schimb şi a băncilor comerciale. Functionarea acestei piete va avea urmatoarele caracteristici: Toţi participantii autorizati, respectiv toate băncile autorizate sa deruleze operaţii valutare şi toate oficiile de schimb autorizate, vor putea sa cumpere sau sa vinda valuta, direct de la orice alt participant autorizat, la cursuri liber negociabile, fără limitari (cu condiţia ca autorităţile sa impuna limite prudentiale pentru volumul net al valutei deţinute de agentii autorizati). Înfiinţarea pieţei interbancare până la 30 aprilie 1994 constituie criteriu de performanţă pentru tragerea din mai 1994.

59. Persoanele juridice vor putea cumpara valuta de la orice banca autorizata în scopul efectuării de plati pentru tranzactii internationale curente permise de lege. Recent, B.N.R. a marit limita instituita asupra accesului la valuta pentru rezidentii persoane fizice în vederea realizării calatorilor în strainatate la 500.000 lei anual. B.N.R. intenţionează ca în viitorul apropiat sa modifice aceste limite, asa incit să fie stabilite la un nivel de 500 dolari S.U.A. Sumele care depasesc aceasta limita vor fi puse la dispoziţie cu prezentarea dovezilor ca persoanele respective au nevoie de valuta pentru anumite tranzactii curente autorizate, cum ar fi pentru calatorii, studii sau ingrijire medicală. Guvernul intenţionează sa anuleze până la sfirsitul perioadei acestui aranjament toate acordurile bilaterale de plati în vigoare şi sa lichideze soldurile cu B.I.C.E./C.A.E.R. care constituie restrictii valutare conform art. XIV al Statutului F.M.I. Ca un criteriu de performanţă, în perioada în care acordul stand-by este în vigoare, Guvernul nu va incheia acorduri bilaterale de plati care nu respecta prevederile art. VIII al Statutului F.M.I. În plus, tot ca un criteriu de performanţă, Guvernul nu va introduce noi restrictii valutare sau practici valutare multiple şi nici nu le va intensifica pe cele existente, după cum nu va institui sau intensifica nici restrictii la import pentru îmbunătăţirea situaţiei balantei de plati, pe perioada aranjamentului.

60. Guvernul a liberalizat în mare măsura sistemul comercial. Toate interdicţiile şi contingentele la export au fost inlaturate, cu excepţia unei liste restrinse de bunuri supuse controlului intern al preturilor sau deficitare, poluante, considerate strategice sau pentru care exista restrictii din partea tarilor importatoare. Interdicţiile se vor menţine temporar la cereale, unt, unele minerale iar contingentele la ingrasaminte chimice şi unele uleiuri minerale. Guvernul, conform angajamentelor sale internationale, este ferm hotarit sa elimine aceste interdictii şi contingente până la sfirsitul lui 1995, pe măsură ce controlul preturilor la respectivele produse este inlaturat sau oferta interna se imbunatateste. În vederea intaririi concurentei, accizele pentru anumite bunuri cum ar fi bauturile alcoolice, tutun şi televizoare vor fi modificate la inceputul anului 1994 pentru a se elimina discriminarea bunurilor straine. Guvernul a eliminat suprataxa la import de 30% în octombrie 1993. Pentru a se asigura deplina participare a tarii noastre la sistemul comercial multilateral, pe baza principiilor de piaţa, Guvernul a solicitat renegocierea Protocolului de aderare la G.A.T.T. şi negocierea unui Protocol standard cu angajamente bazate pe o lista de concesii tarifare.

61. Se estimeaza ca exporturile au crescut cu 5% în 1993, datorita, în parte, reorientarii comerţului către pieţele occidentale, iar importurile au scăzut usor, reflectând parţial scaderea importurilor de cereale datorita unei recolte foarte bune. Cu o imbunatatire semnificativa a situaţiei balantei comerciale, deficitul contului curent este proiectat sa scada cu 0,2 miliarde dolari, ajungind la 1,3 miliarde dolari (aproximativ 5% din P.I.B.) în 1993. În 1994-1995, se prognozeaza cresterea exporturilor cu aproximativ 8% anual, reflectând devalorizarea leului, efectul incheierii acordului interimar de asociere cu C.E.E., devenit efectiv în mai 1993 şi acordarea clauzei natiunii celei mai favorizate de către S.U.A. în octombrie 1993. Importurile sunt prognozate sa creasca foarte puţin în această perioadă, reflectând devalorizarea reala a leului şi impactul politicilor financiare restrictive. Deficitul contului curent este prognozat la aproximativ 0,8 miliarde dolari (circa 3,5% din P.I.B.) în 1994 şi 0,6 miliarde dolari (2,6% din P.I.B.) în 1995.

62. Se asteapta ca investiţiile straine sa joace un rol important în restructurarea economiei, ca şi în limitarea acumularii de datorie externa. Pentru a atrage investitorii straini, România a liberalizat substantial regimul investitiilor straine, cum ar fi limitarile asupra repatrierii dividendelor şi veniturilor, permitind efectuarea de investitii straine directe în practic toate sectoarele şi eliminând limitele asupra participării cu capital strain intr-o societate comerciala infiintata în România. Ca o consecinţa a continuarii şi extinderii acestei politici liberale şi a eforturilor în directia accelerarii privatizarii, se asteapta o crestere a fluxurilor de investitii straine cu 80% în 1994 şi o crestere şi mai substantiala în urmatorii ani.

63. Guvernul îşi propune o crestere anuală a rezervelor valutare brute ale sistemului bancar cu 0,4 miliarde dolari S.U.A. în perioada 1994-1995 şi la un nivel care să acopere 3,5 luni de importuri la sfirsitul anului 1995. În concordanta cu acest obiectiv, au fost stabilite obiectivele trimestriale privind nivelul rezervelor internationale nete, care vor reprezenta un criteriu de performanţă (anexa nr. 8). În plus, rezervele internationale nete ale B.N.R. sunt programate sa creasca cu 200 milioane dolari în 1994 şi 450 milioane dolari în 1995 şi aceste obiective trimestriale vor constitui sarcini indicative conform anexei nr. 1.

64. Luând în seama şi cresterea planificata a rezervelor valutare, necesitatile totale de finanţare sunt proiectate la un nivel de 2,0 miliarde dolari în 1994 şi 1,3 miliarde dolari în 1995. Au fost identificate surse de finanţare în valoare de aproximativ 1,8 miliarde dolari în 1994 şi de 1,2 miliarde dolari în 1995, în principal de la F.M.I., B.I.R.D. (transa a doua S.A.L. şi împrumutul F.E.S.A.L.), B.E.R.D./B.E.I. şi surse bilaterale, altele decit membrii G-24/C.E. În consecinţa, va exista necesitatea unei finanţări suplimentare de aproximativ 300 milioane dolari în 1994-1995. Guvernul a solicitat recent noi angajamente din partea C.E./G-24 pentru acoperirea diferenţei.

65. Efectuarea la timp a tragerilor din imprumuturile externe constituie o componenta esenţială a programului guvernamental de reforma şi stabilizare. Evolutia tragerilor aferente finantarii externe, în special împrumutul F.E.S.A.L. şi creditele C.E./G-24 vor fi urmarite în cadrul ambelor analize. În cazul aparitiei unui deficit al finantarii externe, Guvernul va actiona rapid în directia inaspririi politicilor fiscale şi monetare pentru a se asigura indeplinirea obiectivelor din acest program.

66. Guvernul îşi propune sa urmareasca o politica prudenta de gestionare a datoriei în vederea limitarii cresterii datoriei externe în concordanta cu capacitatea de plată a României, acordindu-se atenţie deosebită structurii datoriei şi vârfului serviciului datoriei prevăzut pe anul 1999. Astfel, Guvernul a stabilit limite maxime la contractarea şi garantarea datoriei publice externe cu scadente de 1-5 ani şi de 1-12 ani, inclusiv datoria contractata sau garantata de băncile comerciale cu capital de stat, care constituie criterii de performanţă conform anexei nr. IX. Vor fi stabilite, de asemenea, criterii de performanţă în ce priveste plafoanele imprumuturilor garantate sau contractate public cu scadente sub un an, cu excepţia finantarii normale a importurilor, după cum este prevăzut în anexa nr. X. În sfirsit, va constitui criteriu de performanţă neacumularea de arierate externe ale bugetului consolidat, B.N.R., regiilor autonome şi băncilor comerciale cu capital de stat. Pentru a se asigura incadrarea în aceste limite, Guvernul va urmări indeaproape contractarea sau garantarea datoriei externe a sectorului public.

Anexa 1

Sarcini indicative privindnivelurile minime ale rezervelor internaţionale nete ale B.N.R.

Sarcini indicative

(milioane dolari S.U.A.)

Volum la

30 septembrie 1993 - 732

31 decembrie 1993 - 732

31 martie 1994 - 731

30 iunie 1994 - 664

30 septembrie 1994 - 621

31 decembrie 1994 - 532

Rezervele internationale nete ale B.N.R. constau din diferenţa dintre activul şi pasivul acestora.

Pentru scopurile programului, activul rezervelor este definit ca: aur monetar, disponibilitati în DST, orice pozitie a rezervelor la F.M.I. şi disponibilitatile în valută convertibila ale B.N.R. Sunt excluse din rezervele brute activele pe termen lung, activele în moneda neconvertibila şi metalele pretioase, altele decit aurul. Aurul monetar va fi evaluat la preţul scriptic de 362,18 dolari S.U.A. pe uncie. La 30 septembrie 1993, activul rezervelor B.N.R., conform definitiei de mai sus, avea valoarea de 913 milioane dolari S.U.A., inclusiv aur evaluat la 852 milioane dolari S.U.A.

Pentru scopurile programului, pasivul rezervelor este definit ca: obligaţii ale B.N.R. în moneda convertibila privind credite, depuneri, operaţiuni de swap şi alte obligaţii către rezidenti şi nerezidenti, care au o scadenta initiala de până la un an inclusiv, ca şi oblibaţiile decurgind din creditele F.M.I., creditul releu de la B.R.I., indiferent de data scadentei. La 30 septembrie 1993, pasivul rezervelor B.N.R., conform definitiei de mai sus, avea valoarea de 1645 milioane dolari S.U.A.

Toate activele şi pasivele exprimate în alta moneda decit dolarii S.U.A., inclusiv DST, vor fi convertite în dolari S.U.A. la cursul de schimb valabil la 30 septembrie 1993. Toate modificările în definirea şi evaluarea activelor sau pasivelor, ca şi detaliile operaţiunilor de vinzare, cumparare sau swap cu aur vor fi, de asemenea, comunicate reprezentantilor F.M.I.

Sarcinile vor fi ajustate în sus cu suma cu care tragerile din imprumuturile externe pentru bugetul consolidat depasesc nivelurile specificate în anexa nr. 3.

Indeplinirea acestor sarcini va fi urmarita pe baza datelor din conturile B.N.R., transmise lunar Fondului de aceasta, în forma prevăzută într-un memorandum tehnic separat.

Anexa 2

Limite privind preluarea la bugetul consolidat a datorieiîntreprinderilor către bănci şi emiterea garanţiilor guvernamentalela creditul bancar către întreprinderi

Datoria preluată şi garanţiile acordate de Guvern Limite maxime

(miliarde lei)

Cumulativ de la

30 septembrie 1993 până la

31 decembrie 1993 (indicativ) 42

31 martie 1994 (criteriu de performanţă) 95

30 iunie 1994 (criteriu de performanţă) 158

30 septembrie 1994 (criteriu de performanţă) 231

31 decembrie 1994 (indicativ) 311

Pentru scopurile programului, preluarea la bugetul consolidat a datoriei întreprinderilor către bănci şi emiterea de garantii pentru preluarea acestei datorii în circumstanţe viitoare precis formulate, sunt considerate echivalente ca sens. La 30 septembrie 1993, volumul creditelor bancare interne către întreprinderi, garantate de stat, se ridica la 128,4 miliarde lei, exclusiv creditele prevăzute în proiectul de lege referitoare la preluarea la buget a datoriei întreprinderilor, transmis Parlamentului anterior datei de 10 decembrie 1993.

Limitele se aplică tuturor acţiunilor de preluare la bugetul consolidat a datoriei întreprinderilor către bănci, care cad sub incidenţa proiectelor legislative inaintate Parlamentului după data de 9 decembrie 1993, ca şi tuturor garantiilor noi acordate pentru creditul bancar intern către între- prinderi. Bugetul consolidat este definit în anexa nr. 3.

Datele pentru urmarirea acestui obiectiv vor fi furnizate F.M.I. lunar de Ministerul Finanţelor, în forma stabilita în memorandumul tehnic separat.

Anexa 3

Limite ale creditului net al sistemului bancarcătre bugetul consolidat

Limite

(în miliarde lei)

Stoc la 30 septembrie 1993 - 423

Stoc la

31 decembrie 1993 (indicativ) 525

31 martie 1994 (criteriu de performanţă) 547

30 iunie 1994 (criteriu de performanţă) 738

30 septembrie 1994 (criteriu de performanţă) 765

31 decembrie 1994 (indicativ) 1.560

Bugetul consolidat se defineste ca bugetul de stat, bugetele autorităţilor locale, fondurile asigurarilor sociale, alte fonduri extrabugetare prevăzute în Legea bugetului pe 1993, fondul de reevaluare a stocurilor, fondul de reevaluare a stocului de aur şi argint, alte fonduri extrabugetare administrate de Ministerul Finanţelor în afara cadrului bugetar, fondurile aferente contravalorii în lei a importurilor externe, F.P.S. şi Agentiei de Restructurare, ca şi operaţiile extrabugetare ale ministerelor finantate prin credite externe. Orice noi fonduri create pe durata programului în vederea derularii unor operaţiuni de natura fiscala (asa cum sunt definite în manualul G.F.S. al F.M.I.) vor fi incluse în definitia bugetului consolidat.

Creditul net al sistemului bancar către bugetul consolidat se defineste ca toate creantele sistemului bancar asupra bugetului, mai puţin depozitele statului în sistemul bancar. Creantele băncilor asupra Guvernului rezultind din prevederile Legii nr. 7/1992 sunt excluse din definitia creanţelor asupra Guvernului. Imprumuturile Guvernului către bănci pentru finantarea creditarii agentilor economici sunt excluse din definitia depozitelor guvernamentale; o lista convenita a conturilor care vor fi considerate în cadrul acestui program drept depozite guvernamentale va fi prezentată într-un memorandum tehnic separat.

Pentru scopurile programului, limitele creditului net către bugetul consolidat la 31 martie, 30 iunie, 30 septembrie şi 31 decembrie 1994 vor fi, fiecare dintre ele, ajustate în jos la paritate cu suma cu care valoarea actuala a acestui credit la 31 decembrie 1993 este mai mica decit sarcina indicativa pentru această dată.

Pentru scopurile programului, limitele creditului net către bugetul consolidat vor fi ajustate în jos la paritate, ca răspuns la transferurile din contul tranzitoriu de reevaluare a aurului, deschis la B.N.R., către orice alt cont decit contul permanent corespunzător de reevaluare din bilantul B.N.R.

Pentru scopurile programului, limitele creditului net către bugetul consolidat vor fi ajustate în jos la fiecare data de verificare cu suma cu care volumul plăţilor restante ale Guvernului către rezidentii interni depăşeşte volumul acestora la 30 septembrie 1993.

Pentru scopurile programului, limitele creditului net către bugetul consolidat vor fi ajustate în jos cu cresterea cumulativa a stocului datoriei guvernamentale către sectorul nebancar. Datoria guvernamentala către acest sector se ridica la 30 septembrie 1993 la 1,7 miliarde lei. În plus, limitele creditului net către bugetul consolidat vor fi ajustate în jos cu contravaloarea în lei a tragerilor din imprumuturile externe către stat care depăşeşte 150 milioane dolari în primele şase luni ale anului 1994, 295 milioane dolari în primele noua luni ale anului 1994 şi 391 milioane dolari pentru intregul an.

Datele referitoare la creantele şi debitele sistemului bancar către bugetul consolidat sunt preluate din bilanturile B.N.R. şi ale băncilor comerciale şi vor fi furnizate lunar F.M.I. intr-o formă stabilita în memorandumul tehnic separat. Datele referitoare la transferurile aferente conturilor de reevaluare a aurului vor fi furnizate lunar F.M.I. de către B.N.R. Datele referitoare la volumul arieratelor şi al datoriei publice către sectorul nebancar vor fi furnizate lunar F.M.I. de către Ministerul Finanţelor, ca şi datele referitoare la creditul extern net către bugetul consolidat.

Anexa 4

Repere cantitative pentru volumul de plăţi restanteale întreprinderilor de stat

Reper

(miliarde lei)

Volum la 30 septembrie 1993 3.012

Volum la

31 decembrie 1993 3.721

31 martie 1994 4.550

30 iunie 1994 4.325

30 septembrie 1994 4.009

31 decembrie 1994 4.009

Plăţile restante ale întreprinderilor de stat sunt definite ca suma obligaţiilor de plată cu termene depăşite ale întreprinderilor de stat către creditorii interni (indiferent de forma de proprietate), dar excluzând oblibaţiile de plată cu termene depăşite către bănci. Oblibaţiile de plată cu termene depăşite sunt definite ca totalitatea obligaţiilor de plată scadente dar neonorate, înregistrate de o intreprindere în cadrul termenilor unui contract sau, dacă nu este specificat nici un termen contractual, de la 30 zile în sus, fără reducere pentru sumele datorate intreprinderii debitoare. Intreprinderile cu capital de stat sunt definite ca totalitatea regiilor autonome, a societatilor comerciale şi a oricăror alte întreprinderi în care Guvernul sau F.P.S. au o participare majoritara de capital.

În scopul urmaririi programului, volumul plăţilor restante va fi ajustat în sus cu orice suma decurgind din aplicarea oricărui program global sau parţial de compensare a volumului plăţilor restante ale întreprinderilor. Un program de compensare a volumului plăţilor restante este definit ca orice activitate organizata de acordare de credit sau subventii către bănci în scopul permiterii întreprinderilor sa imprumute cu dobinzi mai mici decit cele ale pieţei pentru a-şi plati oblibaţiile restante către orice creditor.

Obiectivele vor fi urmarite prin intermediul datelor colectate trimestrial de Directia generală a contabilitatii din Ministerul Finanţelor şi transmise F.M.I. în forma convenita. Ori de cite ori vor aparea schimbari în practicile contabile ale întreprinderilor care raporteaza Directiei generale a contabilitatii care ar putea induce modificari în definitia datelor, Ministerul Finanţelor va transmite o notificare F.M.I. şi va furniza acestuia un raport trimestrial, calculat atit pe baza vechii definitii, cit şi a celei noi.

Anexa 5

Limitele activelor interne nete ale sistemului bancar

Limite

(în miliarde lei)

Stoc la 30 septembrie 1993 3.146

Stoc la

31 decembrie 1993 (sarcină indicativă) 3.943

31 martie 1994 (criteriu de performanţă) 5.153

30 iunie 1994 (criteriu de performanţă) 6.164

30 septembrie 1994 (criteriu de performanţă) 7.194

31 decembrie 1994 (sarcină indicativă) 8.149

Activele interne nete ale sistemului bancar (inclusiv băncile nou-înfiinţate) sunt definite ca diferenţa între oblibaţiile sistemului bancar faţă de sectorul nebancar (bani în sens larg) şi rezervele internationale nete, ambele exprimate în moneda naţionala. Banii în sens larg includ depozitele în valută ale rezidentilor dar exclud toate depozitele guvernamentale, ca şi depozitele instituţiilor monetare straine sau ale altor nerezidenti. Rezervele internationale nete sunt definite în anexa nr. 8.

Pentru scopurile programului, rezervele internationale nete şi acele componente ale banilor, în sens larg, care sunt exprimate în valută, vor fi transformate în lei la cursuri de schimb scriptice convenite de comun acord.

Limitele vor fi ajustate în jos cu suma cu care tragerile nete din imprumuturile externe pentru bugetul consolidat depasesc nivelurile specificate în anexa nr. 3. Tinind cont de efectele practicilor contabile ale C.E.C. asupra masei monetare înregistrate, limitele indicative pentru 31 decembrie 1993 vor fi ajustate în sus cu 200 miliarde lei dacă depozitele la termen şi la vedere la C.E.C. depasesc suma de 600 miliarde lei la 31 decembrie 1993. Dacă este necesară aceasta ajustare, limitele pentru 31 martie 1994 şi toate datele ulterioare vor fi ajustate în sus cu suma cu care depozitele la vedere şi la termen la C.E.C. la 31 ianuarie 1994 depăşeşte cifra de 425 miliarde lei, sub rezerva ca aceasta ajustare sa nu depăşească 200 miliarde lei.

Limitele vor fi urmarite pe baza datelor din conturile sistemului bancar, furnizate lunar F.M.I. de către B.N.R., în forma convenita.

Anexa 6

Sarcini indicative privind masa monetară (pasivul B.N.R.)

Sarcina indicativă

(miliarde lei)

Volum la 30 septembrie 1993 1.009

Volum la

31 decembrie 1993 1.280

31 martie 1994 1.560

30 iunie 1994 1.922

30 septembrie 1994 2.284

31 decembrie 1994 2.477

Masa monetara (pasivul B.N.R.) este definita ca fiind suma monedei în circulatie în afara B.N.R. şi a depozitelor băncilor comerciale la B.N.R. Pentru scopurile programului, depozitele băncilor la B.N.R. nu includ oblibaţiile B.N.R. prezentate ca: (i) fondul de stat în valută; (îi) depozite la bănci pentru fixing; şi (iii) contul general al trezoreriei.

Datele despre masa monetara vor fi colectate din bilantul lunar al B.N.R., care va fi furnizat F.M.I. în forma convenita. La 30 septembrie 1993, moneda în circulatie în afara B.N.R. va avea un volum de 882,3 miliarde lei, iar depozitele băncilor comerciale la B.N.R. se ridicau la 127,2 miliarde lei. Estimarile volumului masei monetare pe baza datelor din conturile B.N.R. vor fi furnizate F.M.I. săptămânal.

Anexa 7

Repere cantitative privind nivelurile cumulative maxime alepierderilor nete înregistrate de un grup de întreprinderi de stat

Reper

(miliarde lei)

Schimbări cumulative de la 1 ianuarie 1993 până la

30 septembrie 1993 (volum actual) 59,2

31 decembrie 1993 102,2

31 martie 1994 157,6

30 iunie 1994 220,6

30 septembrie 1994 287,8

31 decembrie 1994 356,5

Pierderile nete ale grupului de mari întreprinderi care înregistrează pierderi sunt definite ca pierderile unui grup stabilit de 300 întreprinderi de stat selectate anterior aprobării Consiliului executiv al F.M.I., întreprinderi care înregistrează cel puţin 50% din pierderile nete ale tuturor întreprinderilor de stat în primele noua luni ale anului 1993. Pierderile nete sunt definite ca suma tuturor cheltuielile, impozitelor pe circulatia marfurilor, taxelor pe valoarea adăugată, accizelor şi cheltuielilor de protocol (mese, cadouri etc.) din care se scade suma tuturor veniturilor şi subventiilor primite pentru pierderi aferente productiei vindute şi neincasate, exprimata în moneda naţionala. Definitia întreprinderilor de stat include toate societăţile comerciale sau alte întreprinderi cu capital majoritar de stat (inclusiv F.P.S. şi orice alta agentie guvernamentala) şi regiile autonome.

Nivelurile maxime menţionate mai sus vor fi cumulative şi vor fi urmarite pe baza datelor colectate lunar de către Directia generală a contabilitatii din Ministerul Finanţelor. Ori de cite ori apar schimbari în practicile contabile ale întreprinderilor care raporteaza Directiei generale a contabilitatii şi care induc modificari în seriile de date, Ministerul Finanţelor va notifica F.M.I. şi va furniza acestuia un raport trimestrial, calculat atit pe baza vechii definitii, cit şi a celei noi.

Anexa 8

Sarcini privind nivelurile minime ale rezervelor internaţionale neteale sistemului bancar

Sarcina

(în milioane $ S.U.A.)

Stoc la

30 septembrie 1993 240

31 decembrie 1993 (sarcină indicativă) 219

31 martie 1994 (criteriu de performanţă) 182

30 iunie 1994 (criteriu de performanţă) 243

30 septembrie 1994 (criteriu de performanţă) 276

31 decembrie 1994 (sarcină indicativă) 370

Rezervele internationale nete cuprind activul rezervelor, mai puţin oblibaţiile (pasivul) asupra rezervelor.

Pentru scopurile programului, activul rezervelor va fi definit ca incluzind aurul monetar, disponibilitatile în D.S.T., pozitia de rezerva la F.M.I. şi disponibilitatile de valute liber convertibile ale B.N.R. şi ale băncilor comerciale. Din activul rezervelor vor fi excluse : activele pe termen lung, activele exprimate în monede neconvertibile, metalele pretioase, altele decit aurul. Aurul monetar va fi evaluat la un pret scriptic de 362,18 dolari S.U.A pe uncie. La 30 septembrie 1993, activul rezervelor internationale ale sistemului bancar se ridica la 1.675 milioane dolari S.U.A., inclusiv aurul evaluat la 852 milioane dolari S.U.A.

Pentru scopurile programului, oblibaţiile asupra rezervelor se definesc ca obligaţii, exprimate în valute convertibile, ale B.N.R. şi ale băncilor comerciale faţă de nerezidenti, cu o scadenta initiala de până la 1 an inclusiv obligaţii aferente creditelor primite de la F.M.I. şi creditului-releu de la B.R.I., indiferent de scadenta. La 30 septembrie 1993, pasivul rezervelor internationale ale României, asa cum este definit mai sus, se ridica la suma de 1.435 milioane dolari S.U.A.

Toate activele şi pasivele exprimate în alte valute decit dolarul S.U.A., inclusiv D.S.T., vor fi transformate în dolari S.U.A. la cursurile de schimb faţă de dolar la 30 septembrie 1993. Orice modificare în definirea şi evaluarea activului sau pasivului, precum şi detaliile oricăror operaţiuni reprezentind vinzari, cumparari sau operaţiuni de swap cu aur vor fi, de asemenea, comunicate reprezentantilor F.M.I.

Sarcinile vor fi ajustate în sus cu suma cu care tragerile nete din împrumuturi externe pentru bugetul consolidat depasesc nivelurile specificate în anexa nr. 3.

Indeplinirea sarcinilor va fi urmarita pe baza datelor din conturile sistemului bancar, furnizate lunar Fondului de către B.N.R., în forma convenita.

Anexa 9

Limitele pentru contractarea şi garantarea de datorii externe

Datorie externă contractată sau garantată Limite maxime (în milioane $ S.U.A.)

cu scadenţa între 1 - 5 ani cu scadenţa între 1 - 12 ani

Cumulativ de la 30 septembrie 1993 până la

31 decembrie 1993 (indicativ) 60 220

31 martie 1994 (criteriu de performanţă) 180 415

30 iunie 1994 (criteriu de performanţă) 235 615

30 septembrie 1994 (criteriu de performanţă) 290 810

31 decembrie 1994 (indicativ) 345 1.060

Limitele se aplică la contractarea şi garantarea de datorii externe în monede convertibile de către bugetul consolidat, B.N.R., regiile autonome şi băncile comerciale la care Guvernul sau F.P.S. are participare majoritara de capital, care au scadente initiale între un an şi 12 ani. Referirea la bugetul consolidat se face conform definitiei din anexa nr. 3. Limitele nu se aplică la schimbările (modificările) în pasivul rezervelor internationale, asa cum este definit acesta în anexa nr. 8. Datoria care este sub incidenţa acestor limite va fi evaluata în dolari S.U.A. la cursul de schimb de la data la care contractul sau garantia intră în vigoare.

Incadrarea în aceste limite va fi urmarita pe baza datelor furnizate lunar F.M.I., în forma convenita, de către B.N.R. şi Ministerul Finanţelor.

Anexa 10

Limitele datoriei externe pe termen scurt

Limite

(în milioane $ S.U.A.)

Datoria efectivă la 30 septembrie 1993 101

Datorie efectivă la data de

31 decembrie 1993 (indicativ) 80

31 martie 1994 (criteriu de performanţă) 70

30 iunie 1994 (criteriu de performanţă) 60

30 septembrie 1994 (criteriu de performanţă) 40

31 decembrie 1994 (indicativ) 12

Limitele se aplică la volumul datoriei pe termen scurt, contractata sau garantata de bugetul consolidat (definit în anexa nr. 3), B.N.R., regiile autonome şi băncile comerciale în care statul are participare majoritara de capital, care are scadenta initiala de până la 1 an inclusiv. Datoria pe termen scurt include toate oblibaţiile pe termen scurt, altele decit creditele de import obisnuite; soldurile aranjamentelor bilaterale de plati sunt incluse în datoria pe termen scurt. Limitele nu se aplică pasivului rezervelor, asa cum este definit în anexa nr. 8. Datoria care cade sub incidenţa acestor limite va fi exprimata în dolari S.U.A la cursul de schimb de la data la care contractul sau garantia intră în vigoare.

Incadrarea în aceste limite va fi urmarita pe baza datelor furnizate lunar F.M.I. de către B.N.R. şi Ministerul Finanţelor, în forma convenita.

Anexa 11

Rezumatul criteriilor de performanţă şi reperelor cantitative şi structurale

Criterii de performanţă

Limite pentru activele interne nete ale sistemului bancar

Niveluri minime pentru rezervele internationale nete ale sistemului bancar

Limite pentru creditul net al sistemului bancar către bugetul consolidat

Limite pentru volumul datoriei externe pe termen mediu şi lung, contractata sau garantata de Guvern

Limite pentru datoria externa pe termen scurt

Limite pentru asumarea la bugetul consolidat a datoriei întreprinderilor către bănci şi pentru emiterea de garantii guvernamentale la creditele bancare către întreprinderi

Neacumularea de plati restante la datoria externa

Neintroducerea de: restrictii la schimbul valutar practici valutare multiple sau restrictii asupra importurilor în vederea sprijinirii balantei de plati şi nici intensificarea celor existente

Înfiinţarea pieţei valutare interbancare până la sfirsitul lunii aprilie 1994

Aprobarea de către Parlament, până în luna februarie 1995, a bugetului pe anul 1995, întocmit conform cadrului convenit pentru prima analiza

Repere structurale pentru prima analiza (noiembrie 1994)

Aprobarea de către Parlament şi aplicarea prevederilor Legii de înfiinţare a Bursei de valori

Promulgarea Legii concurentei şi înfiinţarea agentiei insarcinate cu aplicarea prevederilor sale

Elaborarea planurilor privind restructurarea şi privatizarea băncilor comerciale

Realizarea unor progrese semnificative în procesul de privatizare a întreprinderilor în 1994

Analiza celor 30 de întreprinderi "izolate"; extinderea supravegherii financiare pentru a cuprinde cel puţin 250 întreprinderi, care, împreună cu circa 50 regii autonome, înregistrează cel puţin 50% din pierderile nete şi 30% din arieratele sectorului de stat; realizarea unor programe de către F.P.S. şi departamentul sau de restructurare (actionind în cooperare cu Guvernul) în asigurarea aplicarii deciziilor operationale stabilite în cadrul acestor întreprinderi în conformitate cu criteriile financiare, în special prin aplicarea contractelor de management; stabilirea obiectivelor în aceasta direcţie pentru 1995

Repere structurale pentru cea de-a doua analiza

Înfiinţarea unui sistem modern de plati sub egida B.N.R.

Realizarea unor progrese semnificative în implementarea reformei structurale a C.E.C.

Implementarea primei faze a planului de restructurare şi recapitalizare a băncilor, care este de asteptat sa includa şi privatizarea a doua bănci cu capital de stat

Rezultatul final al privatizarii întreprinderilor de stat în 1994 şi stabilirea obiectivelor şi realizarea unor progrese initiale semnificative în 1995 Realizarea în continuare a unor progrese semnificative în directia restructurarii şi reducerii volumului pierderilor şi arieratelor grupului de 250 întreprinderi şi 50 regii autonome incluse în obiectivele primei analize

Repere cantitative pentru analizele programului

Volumul arieratelor întreprinderilor de stat

Volumul pierderilor nete ale grupului de întreprinderi de stat

Sarcini indicative

Masa monetara (pasivul B.N.R.)

Rezervele internationale nete ale B.N.R.

Anexa 12

Principalii indicatori economici

1990 1991 1992 1993 proiecţii 1994 progr. 1995 progr.

(modificări procentuale)

PIB în preţuri constante -7,4 -15,1 -15,4 - - +2

Preţuri cu amănuntul (sf. per.) ... 222,8 198,5 287 77 29

Preţuri cu amănuntul (medie)1) 4,7 161,1 210,3 253 152 38

(procent în PIB)

Sold bugetar2)

Sold 1,2 0,6 -5,6 -3,5 -3,6 -3,0

Venituri 40,5 41,0 37,6 29,0 29,6 29,5

Cheltuieli 39,3 40,4 43,2 32,5 33,2 32,5

(modificări procentuale)

Masa monetară (sf. per.) 22,0 101,2 74,8 128 118 45

(în miliarde dolari S.U.A., dacă nu se indică altfel)

Importuri3) 5,4 4,9 5,4 5,4 5,3 5,5

Exporturi3) 3,6 3,5 4,3 4,5 4,9 5,3

Cont curent extern -1,8 -1,3 -1,5 -1,3 -0,8 -0,6

(% în PIB)3) -7,9 -4,7 -7,5 -4,8 -3,3 -2,6

Datoria externă brută4) 1,1 2,1 3,5 4,4 5,8 6,3

din care: la F.M.I. - 0,8 1,0 1,1 1,6 1,3

Rezerve valutare brute5) 0,5 0,5 0,7 0,8 1,5 1,6

(în luni de import) 1,2 1,2 1,7 1,8 3,4 3,5

^1) Media ponderata a preturilor bunurilor şi serviciilor vindute şi,

respectiv, prestate de întreprinderi de stat şi cooperative şi preturilor

practicate pe piaţa taraneasca până la sfirsitul anului 1990; indicele

preturilor de consum incepind cu ianuarie 1991.

^2) Bugetul consolidat.

^3) Exclusiv devize convertibile.

^4) Devize convertibile, inclusiv acreditive şi plati datorate pentru

importurile primite.

^5) Inclusiv bănci comerciale, în afara lichiditatilor lor pe termen scurt.

Schita bugetului consolidat pe anul 1994

Miliarde lei Bugetul consolidat din care: Bugetul consolidat ca % din PIB

Bugetul de stat şi alte fonduri*) Fondurile asigurărilor sociale Fondul proprietăţii de stat

Venituri totale 15.868,1**) 9.852,8 4.581,2 408,0 29,6

Venituri curente 15.834,8 9.847,8 4.581,2 408,0 29,6

Venituri din impozite 15.079,7 9.700,0 4.398,3 - 28,2

Venituri din alte surse 755,1 147,8 182,9 408,0 1,4

Venituri din capital 33,3 5,0 - - 0,1

Cheltuieli totale 17.804,1**) 11.976,3 4.393,7 408,0 33,2

Cheltuieli curente 14.863,0**) 9.773,8 4.393,7 173,8 27,7

Bunuri şi servicii 6.114,9 4.892,7 248,3 - 11,4

Salarii 3.354,2 3.109,6 34,6 - 6,3

Alte bunuri şi servicii 2.760,7 1.783,1 213,7 - 5,1

Alte cheltuieli curente 50,0 50,0 - - 0,1

Subvenţii 1.897,1 1.633,3 - - 3,5

Transferuri 5.573,3**) 2.001,7 4.145,4 142,2 10,4

Dobânzi 1.227,7 1.196,1 - 31,6 2,3

Cheltuieli de capital 2.667,5 1.961,7 - 201,4 5,0

Împrumuturi minus rambursări 273,6 240,8 - 32,8 0,5

Surplus (+)/Deficit (-) - 1.936,0 - 2.123,5 + 187,5 - 3,6

*) Cheltuielile din fondul de reevaluare a aurului şi argintului vor

fi zero în 1994.

**) Excluzând 716 miliarde lei care reprezinta transferul de la bugetul

de stat.

--------