NORME din 31 mai 1993

privind aplicarea Ordonantei Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată

Capitolul 1

Operaţiuni impozabile

Potrivit art. 2 din ordonanţa, în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprind operaţiunile privind

1. Livrarile de bunuri mobile

Livrarea constituie transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor deţinute de proprietar către beneficiar, direct sau prin cei care acţionează în numele acestora.

Livrarea cuprinde toate operaţiunile prin care se realizează transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile corporale, indiferent de forma juridica prin care se realizează: vinzare, schimb, aport în bunuri la capitalul social al societatii comerciale, inchirierea unor bunuri pe baza unui contract cu clauza transferarii proprietăţii asupra bunurilor respective la o anumita data, predarea de către agentii economici a unor bunuri, cu titlu gratuit.

Gazul, energia electrica şi termica şi altele similare sunt considerate ca bunuri mobile corporale.

2. Transferul proprietăţii bunurilor imobiliare între agentii economici, precum şi între acestia şi institutii publice sau persoane fizice

Intra în sfera taxei pe valoarea adăugată operaţiunile privind transferul proprietăţii bunurilor imobiliare, indiferent de forma juridica prin care se realizează, potrivit precizarilor de la pct. 1 alin. 2 de mai sus.

În categoria bunurilor imobiliare, în sensul ordonantei, se cuprind

a) toate constructiile imobiliare prin natura lor, cum sunt: locuintele, vilele, constructiile industriale, comerciale, agricole sau cele destinate exercitarii altor activităţi;

b) terenurile pentru constructii şi cele situate în intravilan, inclusiv cele aferente localitatilor urbane sau rurale pe care sunt amplasate constructiile sau alte amenajari;

c) bunurile de natura mobiliara care nu pot fi detasate fără a fi deteriorate sau fără a antrena deteriorarea imobilelor insesi.

3. Prestarile de servicii

Prin prestare de servicii, în sensul taxei pe valoarea adăugată, se înţelege orice activitate rezultata dintr-un contract prin care o persoană se obliga să execute o munca manuala sau intelectuala în scopul obtinerii unui profit şi care nu reprezinta livrari de bunuri.

Astfel de activităţi pot avea ca obiect

a) lucrari de constructii-montaj;

b) transport de persoane şi marfuri;

c) servicii de posta şi telecomunicatii;

d) închiriere de bunuri mobile sau imobile;

e) operaţiuni de intermediere sau de comision;

f) reparatii de orice natura;

g) cesiuni de bunuri mobile incorporale, precum: dreptul de autor, de brevete, de licente, de marci de fabrica şi de comert; de titluri de participare;

h) operaţiuni de publicitate, consulting, studii, cercetari şi expertize;

i) operaţiuni bancare, financiare, de asigurare sau reasigurare;

j) vinzari pentru consumul pe loc de produse alimentare şi bauturi.

4. Operaţiuni asimilate cu livrari de bunuri şi prestări de servicii

Prevederile art. 2.4 din ordonanţa se aplică de către agentii economici care utilizeaza pentru activitatea proprie bunuri sau servicii destinate în mod curent vinzarii, dacă agentii economici respectivi

- realizează, exclusiv sau parţial, operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată;

- realizează bunuri de natura mijloacelor fixe.

Acelasi regim se aplică şi agentilor economici din reteaua comerciala pentru bunurile preluate din depozitele proprii.

5. Importul de bunuri şi servicii

În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată intra importurile de bunuri şi servicii realizate, direct sau prin intermediari autorizati, de orice persoană fizica sau juridica, în condiţiile prevăzute de Regulamentul vamal al României.

Capitolul 2

Persoane fizice sau juridice care exercită activităţi supuse taxei pe valoarea adăugată

Potrivit art. 2 din ordonanţa, pentru ca operaţiunile privind transferul proprietăţii bunurilor sau prestarilor de servicii efectuate cu plata, precum şi cele asimilate acestora să între în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, trebuie ca acestea să rezulte dintr-o activitate desfăşurată intr-o maniera independenta de către persoanele fizice sau juridice.

Acţionează de o maniera independenta persoanele care exercită o activitate pe propria lor raspundere şi au libertate totala în organizarea şi execuţia lucrărilor pe care le comporta operaţiunile în cauza, cum sunt

- regiile autonome;

- societăţile comerciale;

- unitatile teritoriale din subordinea Administraţiei Naţionale a Rezervelor Materiale;

- societăţile agricole;

- unitatile cooperatiste;

- asociaţiile şi organizaţiile cu scop lucrativ;

- persoanele fizice şi asociaţiile familiale autorizate sa desfasoare activităţi economice pe baza liberei initiative;

- persoanele juridice, precum şi persoanele fizice, indiferent dacă au fost înregistrate sau nu ca agenti economici, pentru importurile de bunuri şi servicii supuse taxei vamale potrivit Regulamentului vamal al României.

Nu sunt supuse taxei pe valoarea adăugată operaţiunile realizate de persoanele care nu acţionează de o maniera independenta, cum este cazul salariatilor şi altor persoane angajate printr-un contract de muncă sau orice alt raport juridic de subordonare prin care se stabilesc condiţiile de muncă, modalitatea de salarizare sau responsabilitatea celui care angajează, cum sunt

- persoane fizice care presteaza munci salarizate sau remunerate de asociaţiile de locatari;

- voiajorii, reprezentantii firmelor sau comis-voiajorii;

- artistii de spectacole;

- manechinii;

- jurnalistii, corespondentii locali de presa.

De asemenea, nu sunt supuse taxei pe valoarea adăugată indemnizatiile primite de persoanele care desfăşoară activităţi în cadrul societatilor comerciale şi regiilor autonome, ca împuterniciţi mandataţi sa reprezinte interesele capitalului de stat, ca membri în consiliile de administratie sau în comisiile de cenzori.

Capitolul 3

Operaţiuni care nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată

Potrivit art. 3 din ordonanţa, nu sunt supuse taxei pe valoarea adăugată operaţiunile privind livrarile de bunuri şi prestarile de servicii rezultate din activitatea specifică autorizata, efectuate de

a) asociaţiile fără scop lucrativ, pentru activităţile având caracter social-filantropic;

b) organizaţiile care desfăşoară activităţi de natura religioasa, politica sau civica;

c) organizaţiile sindicale, pentru activităţile legate direct de apararea colectiva a intereselor materiale şi morale ale membrilor lor;

d) instituţiile publice, pentru activităţile lor administrative, sociale, educative, de aparare, ordine publică, siguranţa statului, culturale şi sportive.

Acelasi regim se aplică şi vinzarii către populatie a imobilelor sau părţilor de imobile construite şi date în folosinţă înainte de introducerea taxei pe valoarea adăugată, precum şi inchirierii de imobile sau părţi ale acestora în scop de locuinta.

Nu sunt supuse taxei pe valoarea adăugată operaţiunile care nu rezultă dintr-o activitate economica având drept scop obtinerea de profit sau care nu sunt executate cu plata sau asimilate platii.

În situaţiile în care din operaţiunile de mai sus rezultă profit, unitatile respective sunt obligate sa-l utilizeze pentru dezvoltarea sau îmbunătăţirea serviciilor prestate.

Asociaţiile, organizaţiile şi instituţiile publice de mai sus intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată pentru alte operaţiuni privind livrarile de bunuri şi prestarile de servicii efectuate în mod sistematic, direct sau prin unităţi subordonate, pentru obtinerea de profit.

De asemenea, intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată unitatile teritoriale din subordinea Administraţiei Naţionale a Rezervelor Materiale autorizate sa desfasoare activităţi cu caracter comercial.

Capitolul 4

Teritorialitatea

Conform art. 4 alineatul ultim din ordonanţa, prestarile de servicii sunt impozabile atunci când sunt utilizate în România, independent de locul unde este situat sediul sau domiciliul prestatorului.

În baza prevederilor de mai sus se stabilesc criteriile în functie de care se determina locul de impozitare pentru serviciile executate sau utilizate în România;

1. Locul unde sunt situate bunurile de natura imobiliara

Sunt supuse taxei pe valoarea adăugată lucrarile de constructii-montaj executate pentru realizarea, repararea şi întreţinerea bunurilor imobiliare existente în România, independent de locul unde este situat sediul prestatorului - în tara sau în strainatate.

Acelasi regim se aplică şi serviciilor de arhitectura, proiectare, de coordonare a lucrărilor de constructii, precum şi serviciilor prestate de alti agenti economici cu activitate în domeniul bunurilor imobiliare (studii, expertize, reparatii şi alte prestări ale agentilor imobiliari).

2. Locul unde se presteaza transportul de persoane şi de marfuri

Operaţiunile rezultate din activitatea de transport de persoane şi de marfuri sunt supuse taxei pe valoarea adăugată corespunzător distantelor parcurse în România.

3. Locul unde sunt utilizate serviciile

Taxa pe valoarea adăugată se plateste de beneficiari pentru urmatoarele servicii

- inchirierea de bunuri mobile corporale;

- cesiuni ale dreptului de autor, de brevete, de licente, de marci de fabrica şi de comert şi alte drepturi similare;

- serviciile de publicitate: consulting, studii, cercetari şi expertize, ca şi furnizarea de informaţii în domeniul prelucrarii automate a datelor.

4. Locul unde serviciile sunt prestate efectiv

În această categorie se cuprind urmatoarele activităţi

- culturale, artistice, sportive, stiintifice, educativ, recreative, târguri şi expozitii, inclusiv organizarea şi serviciile accesorii acestor activităţi;

- prestarile accesorii transportului, cum sunt: încărcarea-descarcarea mijloacelor de transport, manipularea, paza şi depozitarea marfurilor etc.;

- activitatea hoteliera, inclusiv în moteluri, vile, cabane, campinguri etc.;

- vânzările pentru consumul pe loc de produse alimentare şi bauturi.

5. Locul unde este situat sediul prestatorului

Sunt supuse taxei pe valoarea adăugată, la locul unde este situat sediul prestatorului, serviciile necuprinse la pct. 1-4 de mai sus.

Capitolul 5

Operaţiuni scutite

Operaţiunile scutite sunt reglementate prin art. 5 lit. c) şi art. 6 din ordonanţa şi nu se admite extinderea lor prin analogie.

În aplicarea prevederilor art. 6 din ordonanţa, se precizeaza

1. Cu privire la livrarile de bunuri şi prestarile de servicii rezultate din activitatea specifică autorizata, efectuate în tara de

a) unitatile sanitare şi de asistenţa sociala

Se încadrează în scutirea prevăzută la lit. a) operaţiunile efectuate de unitatile autorizate sa desfasoare activităţi sanitare, inclusiv veterinare, şi de asistenţa sociala, indiferent de forma lor de organizare: spitale, sanatorii, policlinici, dispensare, cabinete medicale, aziluri, case de copii, salvari şi altele autorizate sa desfasoare activităţi sanitare şi de asistenţa sociala.

Sunt scutite, de asemenea, serviciile funerare prestate de unitatile sanitare sau de alte unităţi special autorizate în acest sens.

În cazul când unitatile de mai sus desfăşoară şi alte activităţi decit cele sanitare şi de asistenţa sociala, incadrarea acestora în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se efectueaza în mod distinct, tinind seama de prevederile normelor legale.

Astfel, operaţiunile economice efectuate în mod sistematic în vederea obtinerii de profit, cum ar fi livrarile de bunuri din gospodariile anexe, prestarile hoteliere, inclusiv pensiunile, activităţile de comert se supun taxei pe valoarea adăugată dacă unitatea în cauza realizează din aceste activităţi un venit total de peste 10 milioane lei anual;

b) unitatile de stiinta şi invatamint, de cultura şi sport

Sunt scutite operaţiunile efectuate de unitatile de invatamint primar, gimnazial, liceal, superior, postuniversitar; scolile profesionale, complementare, de meserii sau postliceale; scolile de maistri; centrele de perfectionare a pregatirii profesionale, de reorientare şi recalificare profesionala;

gradinitele, taberele de copii şi de tineret; unitatile de ocrotire şi invatamint special. Se supun acestor prevederi unitatile de cercetare pentru cercetarile stiintifice fundamentale, pentru programele naţionale de cercetare-dezvoltare finantate din bugetul de stat, precum şi din fondul special.

Activităţile de mai sus sunt scutite, independent de forma juridica şi de proprietate a unităţilor care le efectueaza.

Nu se încadrează în prevederile de mai sus activităţile desfăşurate în domenii cum ar fi

- conducerea auto sau pilotarea navelor şi aeronavelor;

- pregătirea în diverse discipline: sportive, artistice, de agrement etc.

Aceste activităţi, precum şi altele desfăşurate în mod sistematic, în scopul obtinerii de profit, sunt supuse taxei pe valoarea adăugată dacă unitatea în cauza realizează din aceste activităţi un venit total de peste 10 milioane lei anual;

c) liber-profesionistii autorizati care îşi desfăşoară activitatea individual

Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.d), operaţiunile realizate de persoanele fizice autorizate în mod individual în baza Decretului nr. 152/1954 şi Decretului-lege nr. 54/1990, cum sunt

- inginerii, informaticienii, arhitectii, tehnicienii şi desenatorii tehnici şi de modele;

- profesorii de orice specialitate, inclusiv cei de muzica şi dans;

- contabilii, avocatii şi notarii;

- expertii de orice fel;

- dactilografele şi stenografele;

- traducatorii şi interpreţii;

- medicii, inclusiv stomatologi şi veterinari;

- dentistii şi tehnicienii dentari;

- asistenţii medicali, surorile de caritate, moasele şi infirmierii;

- fotografii;

- artistii plastici;

- scriitorii;

- compozitorii;

d) organizaţiile de nevazatori şi de invalizi, asociaţiile persoanelor handicapate şi unitatile economice la care acestia îşi desfăşoară activitatea, potrivit legii

Sunt scutite, potrivit art. 6 lit. f), organizaţiile de nevazatori şi asociaţiile persoanelor handicapate care desfăşoară activităţi în scop social, precum şi unitatile protejate, special organizate în baza Legii nr. 57/1992 privind incadrarea în munca a persoanelor handicapate.

Unitatile economice apartinind organizaţiilor de mai sus, care nu se încadrează în reglementarile prevăzute la alineatul precedent, sunt supuse taxei pe valoarea adăugată dacă realizează un venit total de peste 10 milioane lei anual;

e) cantinele organizate pe linga unitatile de invatamint, agentii economici şi sociali, instituţiile publice (cu excepţia celor care funcţionează cu regim de alimentatie publică)

Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată vânzările de preparate culinare care fac parte din meniul propriu servit personalului care îşi desfăşoară activitatea în unitatile respective.

Vinzarea preparatelor culinare proprii la alte persoane decit cele de mai sus, precum şi a altor produse achiziţionate în vederea revinzarii, care nu sunt cuprinse în meniul propriu, este supusă taxei pe valoarea adăugată dacă aceste operaţiuni depasesc plafonul de scutire de 10 milioane lei venit total anual;

f) instituţiile bancare, financiare, de asigurări şi reasigurari, Regia Autonoma a Loteriilor şi Pronosticurilor Sportive din România, Regia Autonoma "Monetaria Statului" pentru producerea de medalii, insigne şi monede

Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată operaţiunile efectuate de

- Banca Naţionala a României, băncile comerciale şi alte persoane juridice autorizate pentru activităţile reglementate prin Legea nr. 33/1991 privind activitatea bancara;

- societăţile de asigurare şi/sau reasigurare, inclusiv cele de intermediere în astfel de activităţi;

- Regia Autonoma "Monetaria Statului" pentru producere de monede, în sortimentele şi cantitatile solicitate de Banca Naţionala a României, de medalii şi insigne;

- Regia Autonoma a Loteriilor şi Pronosticurilor Sportive din România;

- regiile autonome "Monitorul Oficial", "Imprimeria Băncii Naţionale a României" şi "Imprimeria Naţionala".

Sunt scutite, de asemenea, operaţiunile financiare referitoare la acţiuni, obligaţiuni şi alte titluri de valoare;

g) activitatea de tiparire şi vinzare a timbrelor la valoarea declarata

Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată operaţiunile de

- tiparire a timbrelor;

- vinzare a timbrelor la valoarea declarata .

Nu sunt scutite vânzările de timbre filatelice pentru colectii la alte valori decit cele declarate;

h) operaţiunile de vinzare a deseurilor din industrie şi a materialelor recuperate, precum şi cele de intermediere, de comision sau de alta natura legate de acestea

Sunt scutite

- vinzarea de deseuri rezultate din activitatea industriala;

- vinzarea de materiale recuperate din casări, dezmembrari, demolari, de bunuri mobile şi imobile;

- vinzarea materialelor recuperate, colectate de la populatie;

- prestarile de servicii legate de operaţiunile de mai sus, cum sunt cele privind: sortarea, prestarea, balotarea, manipularea, depozitarea, transportul etc.

Prevederile de mai sus nu se aplică vinzarilor de produse obtinute din prelucrarea deseurilor;

i) produsele şi serviciile livrate în reteaua de desfacere către populatie, prevăzute în anexa la ordonanţa

Scutirea de taxa pe valoarea adăugată se aplică astfel

- pozitiile 1-7, atit la producători, importatori, oficii farmaceutice şi unităţi sanitare, cit şi în reteaua de desfacere cu ridicata, mic-gros şi cu amanuntul, exclusiv vânzările prin unitatile de alimentatie publică şi cele care practica adaosul comercial de alimentatie publică.

La pozitia 1, scutirea se aplică la carne de animale şi păsări domestice, inclusiv organe şi maruntaie, la peste, exclusiv icre, vindute în stare proaspata, refrigerata sau congelata, independent de forma de prezentare (în carcasa, preambalata, dezosata etc.), destinate consumului populatiei.

Prevederile de mai sus nu se aplică vinzarilor de animale şi păsări vii.

Pozitia 2 cuprinde vânzările de lapte de consum şi lapte praf către populatie. Nu se aplică scutirea la livrarile de lapte destinat industrializarii.

Pozitia 6 cuprinde livrarile de medicamente, inclusiv substante farmaceutice şi plante medicinale, efectuate de producător către unitatile sanitare, oficiile farmaceutice, farmacii sau alte unităţi comerciale, autorizate sa desfaca astfel de produse, şi vânzările acestora către populatie.

Vânzările de substante farmaceutice între unitatile producătoare de medicamente, precum şi importurile de astfel de produse sunt scutite, de asemenea, de taxa pe valoarea adăugată;

- pozitia 8, numai la agentii economici din reteaua de desfacere către populatie;

- pozitia 9, la unitatile care distribuie energia electrica către populatie;

- pozitia 10, la unitatile de distribuire către populatie a energiei termice achiziţionate sau produse în centralele proprii;

- pozitia 11, la unitatile care presteaza transportul în comun urban de calatori.

2. Cu privire la operaţiunile de import

Potrivit art. 6 lit. B.a), importurile de bunuri care, potrivit legii, sunt scutite de taxa vamala, cu excepţia celor prevăzute la art. 13 din Legea nr. 35/1991, sunt scutite şi de taxa pe valoarea adăugată.

În aceasta situaţie sunt

- bunurile dobindite prin succesiuni testamentare, dovedite pe baza unor documente oficiale;

- ajutoarele şi donatiile, cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv, didactic, primite de organizaţii sau asociaţii cu caracter umanitar sau cultural, ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice, sindicate şi partide politice, organizaţii de cult, federatii, asociaţii sau cluburi sportive, institutii de invatamint, fără a fi destinate sau a fi folosite pentru subventionarea campaniei electorale sau a unor activităţi ce pot constitui amenintari la siguranţa naţionala;

- materialele pentru probe, experimentari sau cercetari;

- bunurile straine care devin, potrivit legii, proprietatea statului;

- mostrele fără valoare comerciala, materialele publicitare, de reclama şi documentare.

Pentru a beneficia de scutire, bunurile respective trebuie să indeplineasca urmatoarele condiţii

- să fie trimise de expeditor către destinatar fără nici un fel de obligaţii de plată;

- sa nu faca obiectul unor comercializari ulterioare;

- sa nu fie utilizate pentru prestatii către terti, aducatoare de venituri;

- să fie cuprinse în patrimoniul persoanei juridice şi înregistrate în evidenţa contabilă proprie.

În cazul schimbarii condiţiilor de mai sus, importatorii sunt obligati sa achite taxa pe valoarea adăugată, concomitent cu plata taxelor vamale.

De asemenea, sunt scutite urmatoarele categorii de bunuri

- bunurile de origine română;

- bunurile care au fost reparate sau inlocuite de partenerii externi, în perioada de garantie;

- bunurile care se inapoiaza în tara ca urmare a unei expedieri eronate;

- bunurile introduse în tara de către persoanele fizice, misiunile diplomatice şi oficiile consulare acreditate în România, precum şi de membrii acestora, şi care, potrivit Regulamentului vamal în vigoare, sunt scutite de plată taxelor vamale;

- aeronavele civile şi produsele scutite de taxa vamala potrivit Acordului privind comertul cu aeronave civile.

Capitolul 6

Operaţiuni impozabile prin optiune

Potrivit art. 7 din ordonanţa, agentii economici, precum şi unitatile economice din cadrul altor persoane juridice, care efectueaza operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.f), i)8 şi i)12, pot opta pentru plata acestei taxe pentru întreaga activitate sau numai pentru o parte a acesteia.

Platitorii de taxa prin optiune beneficiaza de dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferenta bunurilor sau serviciilor achiziţionate sau realizate în unitatile proprii destinate realizării operaţiunilor impozabile, potrivit reglementarilor cuprinse în cap. VI din ordonanţa şi precizarilor din prezentele norme.

Aprobarea se da de către Ministerul Finanţelor prin directiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat, pe bază de cerere şi justificare economica, prezentate de solicitant, numai în condiţiile în care includerea operaţiunilor respective în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată nu influenţează negativ alte operaţiuni sau produse scutite de taxa pentru protectia sociala sau a unor activităţi specifice.

Agentii economici, precum şi unitatile economice din cadrul altor persoane juridice sunt obligati, ca pentru activitatea sau partea acesteia din care rezultă operaţiuni supuse taxei pe valoarea adăugată prin optiune, sa organizeze un sector distinct din punct de vedere al evidentei contabile şi al dreptului de deducere.

Aprobarea este irevocabila până la 31 decembrie al celui de-al patrulea an următor anului în care s-a introdus plata taxei pe valoarea adăugată prin optiune şi se prelungeste, de drept, pentru inca 5 ani, dacă în cursul perioadei initiale agentul economic platitor prin optiune a beneficiat de rambursarea taxelor aferente bunurilor de natura mijloacelor fixe cumparate.

Capitolul 7

Faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată

Potrivit prevederilor art. 10 alin. 1 şi art. 12 din ordonanţa, faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată iau nastere, de regula, în momentul efectuării livrarii bunurilor mobile, transferului proprietăţii bunurilor imobiliare sau prestarii serviciilor.

Prin art. 10 alineatul ultim şi art. 11 din ordonanţa se reglementeaza condiţiile în care ia nastere faptul generator al taxei pe valoarea adăugată

aferenta unor operaţiuni specifice, condiţii care determina şi exigibilitatea

taxei.

În ceea ce priveste bunurile din import aflate în regim de tranzit, antrepozit sau de introducere temporara în tara, potrivit Regulamentului vamal al României, faptul generator ia nastere la data când bunurile în cauza sunt scoase din regimul de mai sus şi s-au întocmit formalitatile vamale corespunzătoare noii destinatii.

Pentru bunurile exportate care s-au returnat, faptul generator intervine la data când bunurile respective au fost valorificate către beneficiarii interni.

Exigibilitatea este anticipata faptului generator atunci când

- factura este emisa inaintea efectuării livrarii bunurilor sau prestarii serviciilor;

- contravaloarea bunurilor sau serviciilor se încasează inaintea efectuării livrarii bunurilor sau prestarii serviciilor;

- se încasează avansuri sau se fac decontari succesive.

Pentru livrarile de bunuri şi prestarile de servicii, inclusiv lucrarile imobiliare, care se efectueaza continuu sau succesiv, precum şi pentru cele la care se încasează, de regula, avansuri, cu autorizarea direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judetene şi a municipiului Bucureşti, exigibilitatea intervine la data stabilirii debitului clientului, pe bază de factura sau alt document legal inlocuitor.

Antreprenorii de lucrari imobiliare pot sa opteze pentru plata taxei pe valoarea adăugată la efectuarea livrarilor, pentru lucrarile şi în condiţiile urmatoare

1. Lucrari ce pot fi supuse platii taxei pe valoarea adăugată la efectuarea livrarii

- lucrarile imobiliare cu caracter deosebit, executate în cadrul unui contract unic care prevede obligaţia antreprenorului de a asigura procurarea, instalarea sau incorporarea bunurilor mobile în lucrarea respectiva;

- lucrarile imobiliare, la care materialele şi aparatele indispensabile pentru functionarea instalaţiilor sau incorporate în lucrare depasesc 50% din preturile negociate între antreprenor şi beneficiar.

2. Condiţii şi modalităţi de optiune

Opţiunea se aproba de directiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judetene şi a municipiului Bucureşti, pe baza unei declaratii prin care antreprenorul se obliga sa achite, la efectuarea livrarilor, taxa pe valoarea adăugată aferenta lucrărilor, ce se încadrează în prevederile pct. 1 de mai sus, contractate după data declaraţiei respective.

După obtinerea aprobării optiunii se interzice antreprenorilor facturarea taxei pe valoarea adăugată înainte de efectuarea livrarii, iar beneficiarilor, sa deduca taxa înainte de receptionarea lucrării.

Opţiunea platii taxei pe valoarea adăugată la livrarea lucrării se comunică beneficiarilor în termen de 10 zile de la aprobare.

Nerespectarea condiţiilor de mai sus atrage anularea optiunii şi obligaţia platii taxei pe valoarea adăugată, în condiţiile prevăzute de art. 12 din ordonanţa.

Antreprenorul poate renunta oricând la opţiunea primita. În aceasta situaţie, are obligaţia achitarii taxei pe valoarea adăugată aferenta avansurilor încasate.

Capitolul 8

Baza de impozitare

Ca regula generală, baza de impozitare este constituita pentru livrarile de bunuri şi prestarile de servicii, din toate sumele, valorile, bunurile sau serviciile primite sau ce urmeaza a fi primite de furnizor sau prestator în contrapartida pentru livrarile sau prestarile efectuate, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.

În cazul platii în natura, trebuie să se tina seama de valoarea tuturor bunurilor sau serviciilor care constituie contravaloarea livrarii de bunuri sau prestarii de servicii.

Baza de impozitare se determina integral la livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sau, după caz, la intocmirea facturilor, chiar dacă în contract se prevede plata în rate sau prin decontari succesive.

Agentii economici care realizează atit livrari de bunuri şi prestări de servicii, cit şi operaţiuni de intermediere determina baza de impozitare corespunzător fiecarei categorii de operaţiuni, potrivit prevederilor art. 13 din ordonanţa.

Astfel, pentru vânzările de bunuri în regim de consignaţie, baza de impozitare se determina după cum urmeaza

a) suma obtinuta din vinzarea bunurilor cumparate de la agentii economici sau încredinţate de acestia pentru a fi vindute. Pentru bunurile încredinţate, vindute, agentii economici respectivi sunt obligati sa emita facturi continind elementele prevăzute în art. 25 lit. B. din ordonanţa, cel mai tirziu în ultima zi a lunii în care s-a efectuat vinzarea;

b) suma reprezentind comisionul aplicat asupra vinzarilor de bunuri apartinind persoanelor fizice neinregistrate ca agenti economici sau persoanelor juridice necuprinse în sfera de aplicare sau scutite de plată taxei pe valoarea adăugată.

Pentru activitatea de intermediere în turism se aplică un regim specific în care baza de impozitare o constituie diferenţa dintre preţul total, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, platit de client agentiilor de turism sau organizatorilor de circuite turistice, şi preţul efectiv, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, facturat de prestatorii serviciilor de transport, hoteliere, de restaurant şi alti prestatori care executa material serviciile utilizate de client.

Din taxa calculată pe baza cotei de 15,254%, aplicata asupra bazei de impozitare determinate potrivit alineatului precedent, se scade taxa pe valoarea adăugată aferenta bunurilor şi serviciilor achiziţionate, destinate necesitatilor proprii de functionare ale agentiei de turism sau organizatorilor de circuite turistice.

Agentii economici care presteaza serviciile de turism folosind mijloace proprii sau inchiriate (mijloace de transport, hoteluri, restaurante etc.) determina baza de impozitare potrivit art. 13 lit. b) din ordonanţa.

În cazul în care anumite elemente accesorii ale pretului nu sunt determinate în mod precis în momentul desfacerii marfurilor, toate sumele percepute ulterior livrarii bunurilor dau loc la impozitare din momentul facturarii.

Reprezinta cheltuieli accesorii ale livrarilor de bunuri sau prestarilor de servicii comisioanele, cheltuielile de ambalare, de transport, de asigurare şi altele de asemenea natura datorate de cumparator, în măsura în care nu au fost cuprinse în preturile negociate.

În baza art. 14 din ordonanţa, nu se cuprind în baza de impozitare urmatoarele

a) remizele şi alte reduceri de pret acordate de către furnizor direct clientului, inclusiv cele acordate după facturarea bunurilor sau serviciilor.

Pentru a putea fi excluse din baza de impozitare, remizele şi alte reduceri de pret trebuie să indeplineasca urmatoarele condiţii

- să fie efective şi în sume exacte în beneficiul clientului;

- sa nu constituie, în fapt, remunerarea unui serviciu sau o contrapartida pentru o prestatie oarecare;

- să fie reflectate în facturi sau alte documente legale, iar pentru cele acordate după facturare să se respecte prevederile art. 28 din ordonanţa;

b) penalizarile pentru neindeplinirea totala sau parţială a obligaţiilor contractuale.

Excluderea din baza de impozitare se face numai dacă sunt percepute peste preturile şi tarifele negociate.

Nu se exclud din baza de impozitare sumele încasate pentru acoperirea prejudiciilor provocate de distrugerea, deteriorarea, nerestituirea în termen a bunurilor inchiriate sau altele similare, care în fapt reprezinta contravaloarea bunurilor livrate;

c) dobinzile percepute pentru plăţile cu întârziere;

d) sumele achitate de furnizor sau prestator în contul clientului şi care apoi se deconteaza acestora. Exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferenta sumelor respective se face numai de către clientul în contul caruia s-au achitat sumele respective;

e) ambalajele care circulă între furnizorii de marfa şi clienti prin schimb, fără facturare;

f) sumele încasate de către agentii economici de la persoanele fizice sau juridice cărora li s-a acordat locatie de gestiune;

g) primele încasate de la buget pentru animale şi păsări vii destinate taierii şi pentru lapte de vaca.

În baza art. 15 din ordonanţa, baza de impozitare va fi redusa corespunzător în situaţia

- refuzurilor totale sau partiale rămase definitive;

- ambalajelor în care s-a expediat marfa, restituite şi facturate de clienti;

- neincasarii totale sau partiale a contravalorii bunurilor sau serviciilor de la clienti, declarati insolvabili prin hotărâri judecătorești definitive.

Capitolul 9

Cotele de impozitare

În conformitate cu art. 17 din ordonanţa, pentru operaţiunile impozabile obligatoriu privind livrarile de bunuri, transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor imobiliare şi prestarile de servicii, din tara sau din import, se aplică o cota unica de 18%. Operaţiunile de export sau asimilate exportului de bunuri şi servicii sunt supuse cotei zero.

1. Cota de 18%

Se aplica, potrivit prevederilor art. 17 lit. A, asupra operaţiunilor privind

a) vânzările de bunuri mobile şi imobile, efectuate de către persoanele fizice sau juridice autorizate, către beneficiari cu sediul sau domiciliul în România, cu excepţia bunurilor scutite potrivit legii.

Aceeasi cota se aplică şi vinzarilor de bunuri către persoanele fizice nerezidente în România;

b) importul de bunuri mobile, precum şi vinzarea acestora către beneficiari, în condiţiile prevăzute la lit. a) de mai sus;

c) prestarile de servicii pentru care locul de impozitare este situat în România, potrivit prevederilor cap. IV din prezentele norme.

2. Cota zero

Se aplica, potrivit prevederilor art. 17 lit. B, pentru operaţiunile de export de bunuri şi servicii efectuate de agentii economici cu sediul în România

a) Export de bunuri

Cuprinde livrarile de bunuri efectuate de agenti economici cu sediul în România către beneficiari cu sediul în strainatate şi care sunt transportate în afara teritoriului tarii, cu indeplinirea formalitatilor vamale pentru export.

Cota zero se aplică şi prestarilor de servicii legate direct de exportul bunurilor, cum sunt

- serviciile prestate de comisionari sau alti intermediari care intervin în operaţiunile de export;

- transportul marfurilor exportate la destinatie în strainatate;

- prestarile accesorii la transportul bunurilor exportate: incarcari-descarcari ale mijloacelor de transport, manipulari ale marfurilor;

- inchirierea mijloacelor de transport, inclusiv cele dotate cu materiale necesare pentru protectia marfurilor exportate;

- paza şi depozitarea marfurilor exportate;

- operaţiunile de prezentare şi ambalare ale produselor destinate exportului.

Prestatorii de servicii beneficiaza de cota zero numai în condiţiile în care prezinta documentaţia din care să rezulte ca operaţiunile în cauza sunt direct legate de exportul de bunuri.

În cazul în care nu se indeplineste condiţia de mai sus, prestatorul factureaza serviciile aplicind cota de 18%, urmind ca exportatorul să aplice prevederile art. 5 lit. b) din ordonanţa.

Justificarea realitatii exportului se face prin

a) declaratia de export, vizata de organele vamale;

b) documentele de transport international;

c) poliţa de asigurare şi/sau de reasigurare;

d) orice alte documente specifice prestarilor efectuate în porturi, aeroporturi, gari şi autogari, după caz.

b) Export de servicii

Sunt supuse cotei zero prestarile de servicii efectuate de agenti economici cu sediul în România, în favoarea beneficiarilor cu sediul în strainatate, şi care sunt folosite în afara României, cum sunt

- inchirierea de bunuri mobile corporale;

- cesiuni şi concesiuni ale dreptului de autor, de brevete, de licente, de marci de fabrica şi comert şi alte drepturi similare;

- serviciile de publicitate, consulting, studii, cercetari şi expertize, ca şi furnizarea de informaţii în domeniul prelucrarii automate a datelor;

- serviciile de arhitectura, proiectare, studii, expertize şi alte prestări ale agentilor imobiliari, pentru bunurile imobiliare situate în strainatate;

- reparatiile, transformarile, întreţinerea şi alte prestări, efectuate la navele de comert maritim sau pe fluvii internationale, precum şi la aeronave.

Sunt supuse, de asemenea, cotei zero

- prestarile de servicii efectuate în porturi şi aeroporturi, aferente navelor de comert maritim şi pe fluvii internationale, precum şi aeronavelor, apartinind companiilor de transport straine;

- transportul de marfa şi de persoane, în şi din porturile şi aeroporturile din România, cu nave şi aeronave româneşti comandate de beneficiari cu sediul în strainatate;

- transportul international de persoane în şi din strainatate, efectuat cu mijloace de transport maritim, aerian şi feroviar.

3. Cota ce se aplică asupra preturilor cu amanuntul sau asupra tarifelor practicate pentru serviciile prestate populatiei sau altor consumatori, care cuprind şi taxa pe valoarea adăugată

Cota de 18% prevăzută de art. 17 din ordonanţa se aplică asupra bazei de impozitare, determinata potrivit art. 13 din ordonanţa, în care nu este cuprinsa taxa pe valoarea adăugată.

Pentru bunurile comercializate prin comertul cu amanuntul (magazine comerciale, consignatii, unităţi de alimentatie publică sau alte unităţi care au relatii directe cu populatia), precum şi pentru unele prestări de servicii (transport, posta, telefon, telegraf etc.), preturile sau tarifele practicate cuprind şi taxa pe valoarea adăugată.

În aceste condiţii, taxa pe valoarea adăugată se determina prin aplicarea unei cote recalculate după formula 18:118X100 asupra sumei obtinute din vinzarea bunurilor şi din prestarea serviciilor respective.

Capitolul 10

Regimul deducerilor

Potrivit art. 18 din ordonanţa, platitorii taxei pe valoarea adăugată au dreptul la deducerea taxei aferente intrarilor de bunuri sau servicii destinate realizării de operaţiuni impozabile.

Prin bunuri şi servicii achiziţionate pentru realizarea de operaţiuni impozabile se înţeleg materiile prime şi materialele, combustibilul şi energia, piesele de schimb, obiectele de inventar şi de natura mijloacelor fixe, precum şi alte bunuri şi servicii ce urmeaza a se reflecta în cheltuielile de productie sau, după caz, de circulatie.

Nu poate fi dedusa, potrivit legii, taxa pe valoarea adăugată aferenta intrarilor referitoare la

a) bunuri şi servicii destinate realizării de operaţiuni scutite;

b) bunuri şi servicii destinate folosirii în scop personal sau punerii la dispoziţia altor persoane fizice sau juridice în mod gratuit;

c) bunuri şi servicii achiziţionate de furnizor sau prestator în contul clientului şi care apoi se deconteaza acestuia;

d) servicii de transport, hoteliere, de restaurant şi altele efectuate pentru activitatea de intermediere în turism şi care sunt utilizate sau consumate de turisti;

e) alte cheltuieli care nu au legătură directa şi exclusiva cu activitatea firmei, cum ar fi cele pentru: distractie, divertisment, achizitionarea şi întreţinerea autoturismelor folosite pentru activităţi ce nu au drept scop obtinerea de profit.

Exercitarea dreptului de deducere nu se face pentru fiecare operaţiune în parte, ci pentru ansamblul operaţiunilor realizate în cursul unei luni.

În situaţia în care un agent economic realizează atit operaţiuni impozabile, cit şi operaţiuni scutite de plată taxei pe valoarea adăugată, dreptul de deducere se determina, potrivit art. 20 din ordonanţa, în raport cu participarea bunurilor sau serviciilor achiziţionate la realizarea operaţiunilor impozabile.

Gradul de participare a bunurilor şi serviciilor achiziţionate la realizarea de operaţiuni impozabile se determina lunar, ca raport între suma reprezentind contravaloarea bunurilor livrate şi serviciilor prestate supuse taxei pe valoarea adăugată şi totalul operaţiunilor realizate în luna respectiva.

Taxa pe valoarea adăugată aferenta marfurilor cumparate în vederea revinzarii ca atare sau sub forma de preparate culinare prin unitatile din reteaua comerciala nu se supune recalcularii prevăzute la alineatul precedent. Taxa respectiva se deduce integral, cu condiţia respectarii prevederilor art. 19 din ordonanţa.

Taxa pe valoarea adăugată aferenta mijloacelor fixe, materiilor prime, altor bunuri şi servicii achiziţionate înainte de punerea în functiune a unui obiectiv de investitii, dedusa potrivit prevederilor de mai sus, se recalculeaza la expirarea primului an de functionare, în condiţiile prevăzute de art. 20 din ordonanţa.

Prin art. 19 din ordonanţa se stabilesc condiţiile în care agentii economici pot beneficia de dreptul la deducerea taxei pe valoarea adăugată aferenta intrarilor, şi anume

a) să justifice prin documente legal intocmite cuantumul taxei.

Documentele legale sunt

- facturile sau alte documente inlocuitoare, pentru bunurile şi serviciile cumparate de la furnizorii din tara;

- declaratia vamala de import, vizata de organele vamale pentru taxa plătită la importuri;

- documentul care confirma achitarea taxei de către agentul economic, pentru livrarile către sine;

b) să justifice ca bunurile în cauza sunt destinate pentru nevoile firmei şi sunt proprietatea acesteia.

Modalitatile de exercitare a dreptului de deducere sunt reglementate prin art. 21 din ordonanţa, şi anume

a) prin retinerea din suma reprezentind taxa pe valoarea adăugată, pentru livrarile de bunuri şi serviciile prestate, a taxei aferente intrarilor;

b) prin rambursarea de către organul fiscal a sumei reprezentind diferenţa dintre taxa aferenta intrarilor şi taxa facturata de agentul economic pentru livrarile de bunuri sau serviciile prestate.

Termenele pentru regularizarea cu bugetul de stat a diferentelor de taxa sunt urmatoarele

- diferenţa rezultata potrivit art. 21 lit. a) se achită până la data de 25 a lunii urmatoare;

- diferenţa rezultata potrivit art. 21 lit. b) se regularizeaza astfel

a) pentru unitatile care realizează operaţiuni de export, prin rambursare lunara, în termen de maximum 30 de zile de la data depunerii documentatiei şi cererii transmise organului fiscal competent;

b) pentru unitatile care realizează atit operaţiuni supuse taxei, cit şi operaţiuni scutite de la plata taxei, prin compensarea minusului dintr-o luna cu taxa pe valoarea adăugată datorata bugetului de stat în lunile urmatoare.

În situaţia în care sumele datorate bugetului de stat, exigibile în lunile urmatoare, nu acopera integral taxa deductibila, diferenţa se ramburseaza de organul fiscal competent, astfel

- în termen de 30 de zile de la data depunerii documentatiei şi cererii de rambursare transmise organului fiscal competent, în situaţia în care din deconturile intocmite pe o perioadă de 3 luni consecutiv rezultă taxa de rambursat;

- în termen de 30 de zile de la data depunerii documentatiei şi cererii de rambursare transmise organului fiscal competent de către societăţile agricole, unitatile care prelucreaza sezonier produse agricole vegetale şi de către cele care depozitează la nivel naţional produse agricole vegetale pentru taxa pe valoarea adăugată de rambursat rezultata din decontul lunar.

Sumele sub 100.000 lei nu se ramburseaza, urmind a fi regularizate prin reportare în perioadele urmatoare.

Intreprinderile cu productie sezoniera pot cere rambursarea sumelor cuvenite la finele lunii urmatoare incheierii sezonului.

După intocmirea documentatiei şi prezentarea cererii de rambursare la organul fiscal competent, suma respectiva nu mai poate fi inclusa în decont şi retinuta din taxa pe valoarea adăugată aferenta bunurilor sau serviciilor facturate în perioada urmatoare celei pentru care s-a solicitat regularizarea.

În baza art. 24 din ordonanţa se stabilesc urmatoarele cazuri în care organele Ministerului Finanţelor pot cere agentilor economici garantii personale sau solidare pentru eventualele sume incorect rambursate sau incorect solicitate la rambursare;

- când suma de rambursat depăşeşte 1 milion lei, ca urmare a livrarii produselor la export;

- când din documentaţia prezentată rezultă ca s-a ajuns în situaţia de a solicita rambursarea diferenţei de taxa pe valoarea adăugată, ca urmare a unor aprovizionari excesive sau nelivrarii produselor executate sau serviciilor prestate;

- când din verificări au rezultat abateri de la prevederile legii cu privire la oblibaţiile platitorilor.

Garantiile vor fi constituite de către agentii economici din bunuri şi alte valori, până la nivelul sumelor solicitate a fi rambursate, pe termen de maximum 30 de zile de la data restituirii.

În cadrul acestui termen, organele fiscale sunt obligate sa verifice corecta determinare a sumelor rambursate şi sa regularizeze eventualele diferente.

Capitolul 11

Oblibaţiile platitorilor

Persoanele fizice şi juridice care realizează livrari de bunuri sau prestări de servicii ce se încadrează în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată au oblibaţiile prevăzute de art. 25 din ordonanţa.

A. Cu privire la inregistrarea la organele fiscale

Agentii economici în functiune la data aplicarii taxei pe valoarea adăugată vor fi luati în evidenta ca platitori de taxa pe valoarea adăugată pe baza datelor raportate prin bilantul întocmit pentru anul 1992 şi, după caz, pe baza declaraţiei depuse în anul 1993 în vederea atribuirii codului fiscal. Agentii economici care nu au functionat intreg anul 1992 şi au raportat prin bilant un volum de activitate de până la 10 milioane lei sunt obligati să depună la organul fiscal competent, în termen de 30 de zile de la data aprobării prezentelor norme, o declaratie privind cifra de afaceri prevăzută pentru anul 1993.

Agentii economici care nu au depus declaratia de înregistrare prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 349/1992, precum şi cei infiintati după data de 1 iunie 1993 depun declaratia de înregistrare la termenele şi potrivit modelului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 224/1993.

Organele fiscale vor remite agentilor economici care au declarat o cifra de afaceri de peste 10 milioane lei pe 12 luni, în termen de 15 zile de la data primirii declaraţiei, instiintarea de luare în evidenta ca platitori de taxa pe valoarea adăugată concomitent cu transmiterea codului fiscal.

Agentii economici care în cursul anului au depasit plafonul de scutire prevăzut la art. 6 lit. A.i) 12 din ordonanţa sunt obligati să solicite luarea în evidenta ca platitori de taxa pe valoarea adăugată incepind cu data de 1 a lunii a doua celei în care plafonul a fost depasit.

Cererea se depune organului fiscal care i-a atribuit codul fiscal, până la data de 15 a lunii urmatoare celei în care au realizat depăşirea, şi va cuprinde

- datele de identificare cuprinse în declaratia de înregistrare pentru atribuirea codului fiscal;

- cifra de afaceri realizata;

- data depasirii plafonului de scutire de taxa pe valoarea adăugată.

La încetarea activităţii, agentii economici sunt obligati să solicite, în termen de 15 zile de la data actului legal în care se consemneaza situaţia respectiva, scoaterea din evidenta ca platitor de taxa pe valoarea adăugată, concomitent cu depunerea declaraţiei prevăzute la art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 224/1993.

B. Cu privire la intocmirea documentelor de vinzare

Persoanele fizice şi juridice care realizează operaţiuni impozabile sunt obligate sa consemneze livrarile de bunuri şi prestarile de servicii în facturi sau documente inlocuitoare, în condiţiile prevăzute la art. 25 lit. B. din ordonanţa şi în Hotărârea Guvernului nr. 768/1992.

În baza prevederilor de mai sus, sunt scutiti de obligaţia emiterii unei facturi agentii economici care realizează urmatoarele operaţiuni impozabile

1. transport cu taximetre, precum şi transport de persoane pe bază de bilete de calatorie şi abonamente;

2. folosirea de către agentii economici a unor bunuri şi servicii executate în unitatile proprii;

3. vinzari de bunuri şi prestări de servicii către populatie pe bază de documente fără nominalizari privind cumparatorul.

Agentii economici care se încadrează în situaţiile de mai sus sunt obligati sa reflecte operaţiunile realizate în documentele tehnico-operative prevăzute în normele metodologice în vigoare.

Agentii economici beneficiari de produse şi servicii, în condiţiile prevăzute mai sus, îşi exercită dreptul de deducere, cu respectarea prevederilor art. 18 şi art. 19 lit. a) şi b) din ordonanţa, pe baza chitantei fiscale emise de furnizor sau prestator ori în baza documentului prin care s-a efectuat plata şi care contine certificarea expresa a furnizorului sau prestatorului privind includerea taxei pe valoarea adăugată în pret sau în tarif.

Suma taxei pe valoarea adăugată aferenta operaţiunilor respective se determina potrivit prevederilor din cap. IX pct. 3 din prezentele norme.

C. Cu privire la evidenta operaţiunilor

a) sa tina în mod regulat evidenţa contabilă potrivit normelor în vigoare, care să-i permita sa determine suma impozabila şi taxa pe valoarea adăugată datorata pentru livrarile şi serviciile efectuate, precum şi a celei deductibile aferente intrarilor sau să aibă un registru cu pagini numerotate în care să inscrie zilnic, fără ştersături şi spatii neutilizate, elementele necesare pentru determinarea taxei pe valoarea adăugată datorata pentru vinzari şi deductibila pentru intrari.

Modul de reflectare în evidenţa contabilă sau în registre a operaţiunilor prevăzute la alineatul precedent se stabilesc potrivit art. 4 din Legea nr. 82/1991;

b) sa intocmeasca şi să depună lunar la organul fiscal, până la data de 25 a lunii urmatoare, deconturi privind operaţiunile realizate şi taxa pe valoarea adăugată aferenta. Formularul se procura de la organul fiscal, se completeaza cu toate datele solicitate, se semneaza de persoanele autorizate şi i se aplică stampila care angajează firma.

Persoanele juridice care au subunitati înregistrate în baza art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 224/1993 pot atribui acestora, cu avizul organului fiscal competent, calitatea de platitori de taxa pe valoarea adăugată, situaţie în care le revin toate oblibaţiile şi drepturile rezultate din normele legale referitoare la taxa pe valoarea adăugată;

c) sa furnizeze organelor fiscale care efectueaza verificări sau investigatii privind respectarea normelor legale toate documentele necesare stabilirii taxei pe valoarea adăugată aferente operaţiunilor efectuate atit la sediul principal, cit şi la sucursale sau agentii.

D. Cu privire la plata taxei pe valoarea adăugată

a) sa achite taxa datorata potrivit decontului întocmit, lunar, până la data de 25 a lunii urmatoare, prin virament, cec sau numerar la organul fiscal la care s-a înregistrat ca platitor sau la banca comerciala, după caz;

b) sa achite taxa pe valoarea adăugată aferenta produselor din import la organul vamal, concomitent cu plata taxelor vamale. Taxa datorata se determina de către importator prin completarea datelor din formularul pe care îl procura de la organul vamal. Taxa achitata se confirma prin semnatura şi stampila ce angajează organul vamal.

Pentru bunurile din import exceptate de taxe vamale potrivit normelor legale privind tariful vamal de import, precum şi pentru cele scutite de taxe vamale în baza art. 13 din Legea nr. 35/1991, importatorii sunt obligati sa intocmeasca declaratia vamala de import şi sa determine, potrivit legii, valoarea în vama, taxele şi accizele datorate de acestia şi, pe baza acestora, sa calculeze taxa pe valoarea adăugată datorata bugetului de stat.

Taxa pe valoarea adăugată datorata se plateste la organul vamal conform reglementarilor în vigoare privind plata taxelor vamale.

Pentru bunurile din import la care se acordă liber de vama cu caracter provizoriu, precum şi pentru cele aflate în regim de tranzit, antrepozit sau de introducere temporara în tara, importatorul sau reprezentantul sau autorizat este obligat să depună o garantie egala cu valoarea taxei vamale, plus accizele şi taxa pe valoarea adăugată aferente bunurilor respective.

Importatorul are dreptul de deducere a taxei achitate organului vamal din taxa pe valoarea adăugată datorata după vinzarea bunurilor din import. În cazul importurilor realizate direct de către beneficiari, dreptul de deducere a taxei achitate organului vamal se exercită potrivit prevederilor cap. VI din ordonanţa;

c) sa achite taxa datorata bugetului de stat concomitent cu declaratia inaintata organului fiscal pentru scoaterea din evidenta ca platitor de taxa pe valoarea adăugată în termenul reglementat prin art. 25 lit. A. b) din ordonanţa.

Capitolul 12

Dispozitii finale

În baza art. 26 din ordonanţa, formularele pentru facturi, documentele inlocuitoare, borderourile zilnice de vinzare, încasare şi alte documente necesare aplicarii prevederilor legale privind taxa pe valoarea adăugată se stabilesc de Ministerul Finanţelor şi sunt obligatorii pentru platitorii de taxa pe valoarea adăugată.

Potrivit art. 27 din ordonanţa, agentii economici care realizează operaţiuni impozabile au obligaţia asigurarii condiţiilor necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea informaţiilor şi conducerea evidentelor prevăzute de reglementarile în domeniul taxei pe valoarea adăugată, iar cei care au ca obiect de activitate comertul cu amanuntul, activităţi hoteliere, prestări de servicii către populatie şi alte activităţi de asemenea natura au şi obligaţia instalarii aparatelor de marcat, care să corespunda cerințelor privind aplicarea taxei pe valoarea adăugată.

În acest scop, agentii economici vor asigura pregătirea adecvata a personalului propriu şi dotarea cu aparatura tehnica necesară realizării în condiţii optime a lucrărilor prevăzute de normele legale în domeniul taxei pe valoarea adăugată.

Corectarea erorilor de înregistrare se va face conform prevederilor regulamentului de aplicare a Legii contabilitatii, iar corectarea taxei pe valoarea adăugată facturata în mod eronat, potrivit art. 28 din ordonanţa, prin emiterea unei noi facturi, în rosu, pentru sumele ce urmeaza a fi scazute, şi în negru, pentru cele de adaugat.

Conform art. 31 din ordonanţa, taxa pe valoarea adăugată se aplică pentru toate livrarile de bunuri şi prestarile de servicii efectuate după intrarea în vigoare a ordonantei, indiferent de data incheierii contractelor, executarii produselor sau prestarii serviciilor.

Produsele livrate şi serviciile prestate până la data introducerii taxei pe valoarea adăugată, justificate cu documente de expeditie şi transport, procese verbale de receptie sau alte documente similare din care să rezulte ca livrarea şi, respectiv, prestarea s-au efectuat anterior aplicarii Ordonantei Guvernului nr. 3/1992, vor fi facturate potrivit metodologiei legale în vigoare la data efectuării operaţiunilor respective.

Impozitul pe circulatia marfurilor cuprins în valoarea materiilor prime, a materialelor şi utilajelor aflate în stoc sau incorporate în producţia neterminata, semifabricate, în produse finite sau mijloace fixe existente în unitatile producătoare la data aplicarii Ordonantei Guvernului nr. 3/1992 nu este deductibil din taxa pe valoarea adăugată datorata pentru livrarile de bunuri şi prestarile de servicii efectuate după această dată.

Bunurile aflate pe drum, expediate şi facturate de furnizori înainte de data intrarii în vigoare a Ordonantei Guvernului nr. 3/1992 şi receptionate de beneficiari după această dată, se considera în stoc la beneficiari şi urmeaza reglementarile prevăzute la alineatul precedent.

Pentru produsele exportate se va restitui impozitul pe circulatia marfurilor, potrivit autorizarii şi metodologiei în vigoare până la data aplicarii taxei pe valoarea adăugată.

Impozitul pe circulatia marfurilor cuprins în facturile sau documentele inlocuitoare emise, dar neincasate până la data aplicarii Ordonantei Guvernului nr. 3/1992, se varsă la bugetul de stat potrivit metodologiei în vigoare la data efectuării operaţiunilor respective.

Sumele rămase de incasat la data aplicarii Ordonantei Guvernului nr. 3/1992 pentru livrari de bunuri şi prestări de servicii cu plata în rate nu se supun taxei pa valoarea adăugată la termenele scadente după intrarea în vigoare a ordonantei.

Avansurile încasate de furnizori şi prestatori până la data introducerii taxei pe valoarea adăugată se impoziteaza potrivit reglementarilor legale existente la data efectuării operaţiunilor respective, urmind ca la facturarea bunurilor livrate şi a serviciilor prestate baza de impozitare să se diminueze corespunzător.

Preturile de cumparare aferente marfurilor existente în stoc la data introducerii taxei pe valoarea adăugată vor fi corectate de către agentii economici platitori de taxa pe valoarea adăugată din reteaua comerciala, prin eliminarea impozitului pe circulatia marfurilor cuprins în facturile emise de furnizori.

Corectarea preturilor şi regularizarea diferentelor se vor efectua potrivit normelor metodologice ce vor fi emise de Ministerul Finanţelor în termen de 30 de zile de la data aprobării prezentelor norme.

Art. 32-34 din ordonanţa reglementeaza dreptul organelor fiscale de a controla modul cum se respecta prevederile normelor legale, de a calcula majorări pentru plăţile cu întârziere şi de a aplica amenzi pentru abaterile constatate care constituie contraventie.

În situaţiile prevăzute de art. 32 alineatul ultim, organele fiscale sunt autorizate sa procedeze la stabilirea taxei pe valoarea adăugată datorata bugetului de stat prin estimare. Estimarea se va face tinindu-se seama de volumul activităţii din perioada precedenta şi prin comparatie cu taxa pe valoarea adăugată raportata de alti agenti economici cu profil similar.

Concomitent cu stabilirea taxei datorate bugetului de stat prin estimare, organele fiscale vor aplica majorarile şi amenzile prevăzute de art. 34 şi 36 din ordonanţa, după caz.

Constatarea contraventiei şi aplicarea amenzii se fac conform Legii nr. 32/1968, cu excepţia art. 25, 26 şi 27.

Ca urmare, contravenientii nu beneficiaza de prevederile articolelor de mai sus privind plata pe loc sau, după caz, în cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal, a jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ pentru fapta savirsita.

-----------------