CONVENŢIE CONSULARA din 24 septembrie 1970

Definiţii

1. În înţelesul prezentei convenţii, expresiile

a) "oficiul consular" înseamnă orice consulat general, consulat, viceconsulat sau agenţie consulară;

b) "circumscripţie consulară" înseamnă teritoriul stabilit pentru exercitarea de către un oficiu consular a funcţiilor sale;

c) "şef al oficiului consular" înseamnă persoana numită să acţioneze în această calitate;

d) "funcţionar consular" înseamnă orice persoană care exercită funcţii consulare, inclusiv şeful oficiului consular;

e) "angajat consular" înseamnă orice persoană care face parte din serviciul administrativ sau tehnic al oficiului consular;

f) "membru al personalului de serviciu" înseamnă orice persoană afectată serviciului domestic al unui oficiu consular;

g) "membru al oficiului consular" înseamnă funcţionarii consulari, angajaţii consulari şi membrii personalului de serviciu;

h) "membru al personalului consular" înseamnă, cu excepţia şefului oficiului consular, funcţionarii consulari, angajaţii consulari şi membrii personalului de serviciu;

i) "membru al personalului privat" înseamnă orice persoană angajată exclusiv în serviciul privat al unui membru al oficiului consular;

j) "membrii de familie" înseamnă soţul (soţia), copiii, părinţii membrului oficiului consular şi ai soţului (soţiei) acestuia, cu condiţia ca aceste persoane să locuiască împreună cu membrul oficiului consular şi să fie întreţinute de acesta;

k) "localuri consulare" înseamnă clădirile sau părţile de clădiri şi terenurile aferente, oricui ar aparţine, care sînt folosite în mod exclusiv pentru scopurile oficiului consular;

l) "arhiva consulară" cuprinde toate hîrtiile, documentele, corespondenţa, cărţile, filmele, benzile de magnetofon şi registrele oficiului consular, precum şi materialul de cifru, cartotecile şi mobilele destinate a le proteja şi a le conserva;

m) "navă a statului trimiţător" înseamnă orice navă fluvială sau maritimă avînd naţionalitatea statului trimiţător, în conformitate cu legile şi regulamentele acestui stat; această expresie nu include navele de război.

2. Prevederile prezentei convenţii referitoare la cetăţenii statului trimiţător se vor aplica în mod corespunzător şi persoanelor juridice, inclusiv societăţilor comerciale, înfiinţate în conformitate cu legile şi regulamentele statului trimiţător pe teritoriul căruia îşi au sediul.

Înfiinţarea oficiilor consulare

1. Fiecare parte contractantă poate stabili oficii consulare pe teritoriul celeilalte părţi contractante, cu consimţămîntul acesteia din urmă.

2. Sediul, rangul, precum şi circumscripţia consulară a oficiului consular se stabilesc prin înţelegere între părţile contractante.

3. Modificări în ceea ce priveşte sediul oficiului consular, rangul său ori circumscripţia consulară se vor face, de asemenea, prin înţelegere între părţile contractante.

Patenta consulară şi exequaturul

1. Statul trimiţător va transmite pe cale diplomatică patenta consulară ministerului afacerilor externe al statului de reşedinţă.

2. Patenta consulară atestă calitatea şefului oficiului consular şi indică numele, prenumele, clasa sa, circumscripţia consulară şi sediul oficiului consular.

3. Şeful oficiului consular este admis să-şi exercite funcţiile, printr-o autorizaţie a statului de reşedinţă, acordată sub formă de exequatur, după prezentarea patentei consulare.

4. Pînă la eliberarea exequaturului, şeful oficiului consular poate fi admis de statul de reşedinţă, printr-o autorizaţie provizorie, la exercitarea funcţiilor consulare. În acest caz îi sînt aplicabile dispoziţiile prezentei convenţii.

Notificarea către autorităţile din circumscripţia consulară

Din momentul în care şeful oficiului consular este admis, chiar cu titlu provizoriu, la exercitarea funcţiilor sale, statul de reşedinţă este obligat să informeze imediat despre aceasta autorităţile competente din circumscripţia consulară. Statul de reşedintă este, de asemenea, obligat să ia măsurile necesare pentru ca şeful oficiului consular să-şi poată exercita funcţiile sale şi să beneficieze de prevederile prezentei convenţii.

Exercitarea funcţiilor consulare

1. Funcţiile consulare vor fi exercitate de către funcţionari consulari ai statului trimiţător, în cadrul circumscripţiei consulare.

2. Funcţiile consulare pot fi exercitate, cînd este cazul, şi de către membrii misiunii diplomatice a statului trimiţător în statul de reşedinţă. În această situaţie, dispoziţiile prezentei convenţii sînt aplicate fără a se aduce atingerea drepturilor şi îndatoririlor membrilor misiunii diplomatice.

3. În afara circumscripţiei consulare, funcţiile consulare vor putea fi exercitate numai cu consimţămîntul prealabil al statului de reşedinţă.

Exercitarea cu titlu temporar a funcţiilor şefului oficiului consular

1. În cazul în care şeful oficiului consular este în imposibilitate să-şi exercite funcţiile sale sau dacă postul este vacant, conducerea oficiului consular poate fi încredinţată temporar unui funcţionar consular din cadrul aceluiaşi oficiu consular, din cadrul altui oficiu consular al statului trimiţător situat pe teritoriul statului de reşedinţă sau unui agent diplomatic din cadrul misiunii diplomatice a statului trimiţător în statul de reşedinţă.

2. Numele şi prenumele persoanei desemnate în calitate de gerant interimar vor fi notificate, în prealabil, ministerului afacerilor externe al statului de reşedinţă.

3. Gerantul interimar se va bucura de facilităţile, drepturile, privilegiile şi imunităţile acordate şefului oficiului consular prin prezenta convenţie.

Numărul membrilor oficiului consular

Statul trimiţător stabileşte numărul membrilor oficiului consular în funcţie de volumul de muncă şi de necesităţile unei normale desfăşurări a activităţii oficiului. Statul de reşedinţă poate cere totuşi ca numărul membrilor oficiului consular să fie menţinut în limitele a ceea ce el consideră rezonabil şi normal, ţinînd seama de condiţiile existente în circumscripţia consulară şi de necesităţile efective ale oficiului consular.

Cetăţenia membrilor oficiului consular

1. Funcţionarii consulari trebuie să fie cetăţeni numai ai statului trimiţător şi să nu aibă domiciliul pe teritoriul statului de reşedinţă.

2. Ceilalţi membri ai oficiului consular nu pot fi decît cetăţeni ai statului trimiţător sau ai statului de reşedinţă.

Interzicerea unor activităţi

1. Membrii oficiului consular nu vor desfăşura în statul de reşedintă nici o activitate comercială sau o altă profesiune cu caracter lucrativ în afara funcţiilor consulare sau sarcinilor pe care le au la oficiul consular.

2. În raporturile dintre ele, părţile contractante nu vor folosi consuli onorifici.

Documente de identitate

Statul de reşedinţă va elibera fiecărui membru al oficiului consular, cetăţean al statului trimiţător, un document, prevăzut cu o fotografie, prin care atestă identitatea şi calitatea acestuia de membru al oficiului consular.

Notificarea numirilor, sosirilor şi plecărilor

1. Statul trimiţător va notifica, pe cale diplomatică, ministerului afacerilor externe al statului de reşedinţă, următoarele

a) numirea membrilor personalului consular, sosirea lor după numire, plecarea lor definitivă sau încetarea activităţii lor oficiale, precum şi toate celelalte schimbări referitoare la funcţia lor, care au loc în timpul activităţii acestora la oficiul consular;

b) sosirea şi plecarea definitivă a membrilor de familie ai unui membru al oficiului consular şi, după caz, faptul că o persoană devine membru al familiei sau pierde această calitate;

c) sosirea şi plecarea definitivă a membrilor personalului privat, precum şi încetarea activităţii lor;

d) angajarea persoanelor domiciliate în statul de reşedinţă ca membri ai oficiului consular sau ca membri ai personalului privat, care beneficiază de facilităţi, drepturi, privilegii şi imunităţi, precum şi încetarea activităţii acestora.

2. Sosirea şi plecarea definitivă se notifică în prealabil.

Încetarea funcţiilor unui membru al oficiului consular

1. Funcţiile unui membru al oficiului consular încetează mai ales prin

a) notificarea din partea statului trimiţător către statul de reşedinţă despre încetarea funcţiilor persoanei respective;

b) retragerea exequaturului, sau

c) notificarea din partea statului de reşedinţă către statul trimiţător că el a încetat să considere persoana în cauză ca membru al oficiului consular.

2. Statul de reşedinţă poate oricînd să notifice statului trimiţător, pe cale diplomatică, că un funcţionar consular este considerat persona non grata sau că alt membru al oficiului consular este inacceptabil. Într-un astfel de caz, statul trimiţător va rechema pe funcţionarul consular sau va face să înceteze activitatea membrului oficiului consular.

3. Dacă statul trimiţător nu-şi îndeplineşte într-un termen rezonabil obligaţiile ce-i revin potrivit punctului 2, statul de reşedinţă poate, în cazul şefului oficiului consular să-i retragă exequaturul sau, în cazul unui alt membru al oficiului consular, notificînd statului trimiţător pe cale diplomatică hotărîrea luată, să nu mai recunoască acea persoană într-o astfel de calitate.

4. În situaţiile menţionate la punctele 2 şi 3, statul de reşedinţă nu este obligat să comunice statului trimiţător motivele hotărîrii sale.

Scopurile activităţii consulare

Prin activitatea lor, funcţionarii consulari contribuie la întărirea relaţiilor de prietenie şi favorizează dezvoltarea relaţiilor comerciale şi economice dintre cele două părţi contractante.

Apărarea drepturilor şi intereselor statului trimiţător şi ale cetăţenilor săi

1. Funcţionarul consular este îndreptăţit să apere în circumscripţia sa consulară drepturile şi interesele statului trimiţător şi ale cetăţenilor săi. În acest scop, el poate să se adreseze nemijlocit, oral sau în scris, autorităţilor judiciare sau autorităţilor administrative din circumscripţia sa consulară.

2. Dacă intervenţia funcţionarului consular nu are succes sau dacă rezultă că de soluţionarea cauzei respective se ocupă autorităţi judiciare sau autorităţi administrative care nu se află în circumscripţia consulară, misiunea diplomatică poate să se ocupe de rezolvarea cauzei.

Înregistrarea cetăţenilor statului trimiţător

Funcţionarul consular poate să înregistreze pe cetăţenii statului trimiţător care au domiciliul sau reşedinţa în circumscripţia sa consulară.

Reprezentarea cetăţenilor statului trimiţător

1. Respectînd legile şi regulamentele statului de reşedintă, funcţionarul consular este autorizat să ia măsuri în scopul de a asigura reprezentarea corespunzătoare a cetăţenilor statului trimiţător în faţa autorităţilor judiciare sau administrative ale statului de reşedinţă. El poate cere, conform legilor şi regulamentelor statului de reşedinţă, adoptarea măsurilor provizorii în vederea apărării drepturilor şi intereselor cetăţenilor statului trimiţător cînd aceştia, fiind absenţi sau din orice altă cauză, nu-şi pot apăra în timp util drepturile şi interesele.

2. Funcţionarul consular poate cere autorităţii judiciare sau administrative competente ca rezolvarea problemei respective să fie amînată pînă cînd cel în cauză, cetăţean al statului trimiţător, va fi informat şi va avea posibilitatea ca, într-un termen rezonabil, să se prezinte sau să-şi desemneze un reprezentant.

Eliberarea paşapoartelor şi acordarea vizelor

Funcţionarul consular are dreptul

a) să elibereze, să prelungească, să modifice, să extindă sau să retragă paşapoartele şi alte documente de călătorie cetăţenilor statului trimiţător;

b) să acorde vize de intrare-ieşire şi de tranzit persoanelor care doresc să între şi să iasă din statul trimiţător sau să-l tranziteze.

Funcţii privitoare la starea civilă

1. Funcţionarul consular are dreptul să înregistreze naşterea şi decesul cetăţenilor statului trimiţător şi să elibereze certificate corespunzătoare.

2. Dispoziţiile punctului 1 nu scutesc de obligaţia de a se face declaraţiile prevăzute în legile şi regulamentele statului de reşedinţă.

Funcţii în materie de tutelă şi curatelă

1. Funcţionarul consular poate să intervină pe lîngă autorităţile judiciare sau administrative ale statului de reşedinţă pentru apărarea drepturilor persoanelor minore sau ale altor persoane, cetăţeni ai statului trimiţător, pentru care este necesară o curatelă.

2. În cazul în care pentru un cetăţean al statului trimiţător este necesar să se numească un tutore sau un curator, autorităţile judiciare sau administrative ale statului de reşedinţă vor informa despre aceasta oficiul consular al statului trimiţător.

Funcţii notariale

1. În măsura în care legile şi regulamentele statului de reşedinţă permit, funcţionarul consular are dreptul

a) să primească, să întocmească şi să autentifice înscrisuri cuprinzînd declaraţii ale cetăţenilor statului trimiţător;

b) să primească, să întocmească şi să autentifice dispoziţii testamentare şi alte declaraţii în legătură cu succesiunile cetăţenilor statului trimiţător;

c) să primească, să întocmească şi să autentifice înscrisuri privitoare la alte acte juridice ale cetăţenilor statului trimiţător, dacă acestea nu se referă la imobile aflate pe teritoriul statului de reşedinţă sau la drepturi reale grevînd astfel de imobile;

d) să dea data certă înscrisurilor şi să legalizeze semnăturile şi sigiliile de pe înscrisuri ale cetăţenilor statului trimiţător;

e) să legalizeze semnăturile şi sigiliile de pe înscrisurile care emană de la autorităţile judiciare sau administrative ale statului trimiţător;

f) să legalizeze copii, traduceri şi extrase de pe înscrisuri, la cererea cetăţenilor statului trimiţător;

g) să legalizeze semnăturile şi sigiliile de pe înscrisuri care emană de la autorităţile judiciare sau de la autorităţile administrative ale statului de reşedinţă şi care urmează să fie folosite în statul trimiţător;

h) să primească în păstrare înscrisuri de la cetăţenii statului trimiţător sau destinate acestora.

2. Funcţiile enumerate la punctul 1 se vor exercita la oficiul consular sau în alt loc, în cazul în care persoana în cauză este împiedicată din motive temeinice să se prezinte la oficiul consular.

3. Înscrisurile menţionate la punctul 1, dacă sînt întocmite sau legalizate de funcţionarul consular, precum şi copiile, traducerile şi extrasele unor astfel de acte, legalizate de el, sînt considerate în statul de reşedinţă ca acte oficiale sau legalizate oficial şi au aceeaşi valoare juridică şi forţă probantă ca cele întocmite sau legalizate de autorităţile judiciare, administrative sau de persoane oficiale din statul de reşedinţă.

Funcţii în materie de succesiuni

1. Autoritatea statului de reşedinţă, competentă să înregistreze decesul, va transmite funcţionarului consular, cu scutire de taxe şi gratuit, certificatul de deces al unui cetăţean al statului trimiţător.

2. Autorităţile judiciare sau administrative ale statului de reşedinţă, care se ocupă de soluţionarea succesiunii rămase de la un cetăţean al statului trimiţător, vor comunică funcţionarului consular toate informaţiile de care dispun cu privire la activul succesoral, moştenitori, legatari, domiciliul sau reşedinţa lor, precum şi cu privire la eventuala existenţă a unui testament.

3. Autorităţile judiciare sau administrative competente ale statului de reşedinţă vor anunţa fără întîrziere pe funcţionarul consular al statului trimiţător, atunci cînd la o succesiune deschisă pe teritoriul statului de reşedinţă sînt chemaţi moştenitori sau legatari, cetăţeni ai statului trimiţător.

4. Funcţionarul consular are următoarele atribuţii cu privire la o succesiune rămasă de la un cetăţean al statului trimiţător sau cu privire la o succesiune la care sînt chemaţi moştenitori sau legatari, cetăţeni ai statului trimiţător

a) să participe la întocmirea inventarului succesiunii;

b) să ia legătura cu autorităţile judiciare sau cu alte autorităţi competente ale statului de reşedinţă în vederea luării de măsuri de conservare a succesiunii, precum şi pentru a evita degradarea ori distrugerea sau, cînd este cazul, pentru vînzarea bunurilor succesiunii.

Atribuţiile funcţionarului consular pot fi exercitate şi de către împuterniciţi ai acestuia.

5. Dacă după îndeplinirea procedurii succesorale pe teritoriul statului de reşedinţă, mobilele succesiunii sau produsul vînzării imobilelor revin unui moştenitor sau legatar care are domiciliul pe teritoriul statului trimiţător şi care nu a participat personal sau prin împuternicit la procedura succesorală, sus-menţionatele bunuri sau produsul vînzării lor vor fi predate funcţionarului consular al statului trimiţător pentru a fi puse la dispoziţia moştenitorului sau legatarului.

6. Bunurile sau produsul vînzării lor prevăzute la punctul 5 vor fi predate funcţionarului consular după plata datoriilor declarate în termenul prescris de legislaţia statului de reşedinţă sau după garantarea acestora.

7. Bunurile sau produsul vînzării lor vor fi transmise de către funcţionarul consular din statul de reşedinţă în statul trimiţător, cu respectarea dispoziţiilor legale referitoare la restricţiile de export şi a reglementărilor valutare ale statului de reşedinţă.

8. În cazul în care un cetăţean al statului trimiţător care nu are domiciliul în statul de reşedinţă a decedat în acest stat în timpul unei călătorii, bunurile pe care le are cu el vor fi predate fără altă formalitate funcţionarului consular al statului trimiţător, cu excepţia acelora care fac obiectul unei prohibiţii la export în momentul decesului. Bunurile care nu se predau funcţionarului consular urmează regimul prevăzut de legile şi regulamentele statului de reşedinţă.

9. Funcţionarul consular căruia i s-au predat bunuri potrivit punctului 8 urmează să plătească, datoriile făcute de persoana decedată în timpul şederii sale în statul de reşedinţă, pînă la concurenţa valorii bunurilor.

10. Dispoziţiile punctului 7 se aplică în mod corespunzător şi în cazurile prevăzute la punctele 8 şi 9.

Funcţii privitoare la navigaţia maritimă şi fluvială

1. Funcţionarul consular poate să acorde asistenţă navelor statului trimiţător care intră într-un port sau într-un alt loc de ancorare din circumscripţia sa consulară. El poate, de asemenea, să primească declaraţii şi să elibereze documente privind

a) înmatricularea unei nave în registrul statului trimiţător sau radierea ei din registrul de înmatriculare;

b) armarea sau dezarmarea unei nave a statului trimiţător;

c) cumpărarea navelor destinate a fi înmatriculate în registrul statului trimiţător sau vînzarea navelor acestui stat în străinătate;

d) dezmembrarea navelor statului trimiţător.

În ceea ce priveşte armarea, dezarmarea şi dezmembrarea unei nave a statului trimiţător în statul de reşedinţă, funcţionarul consular va consulta autorităţile competente ale statului de reşedinţă.

2. Funcţionarul consular poate să ia legătura cu echipajele navelor statului trimiţător, să le viziteze, să verifice şi să confirme documentele de bord, precum şi documentele cu privire la încărcătură şi să asigure aplicarea legilor şi a altor reglementări privind navigaţia, ale statului trimiţător. El poate de asemenea, să ia măsuri pentru a asigura ordinea şi disciplina pe navă.

3. În cazul cînd autorităţile judiciare sau administrative ale statului de reşedinţă intenţionează să ia măsuri de asigurare, executare sau orice alte măsuri de constrîngere pe o navă a statului trimiţător, vor înştiinţa în prealabil pe funcţionarul consular, pentru ca acesta să poată asista la luarea unor astfel de măsuri. Dacă, în cazurile urgente, înştiinţarea funcţionarului consular nu a fost posibilă, iar acesta nu a fost prezent la luarea măsurilor, autorităţile judiciare sau administrative ale statului de reşedinţă vor informa neîntîrziat pe funcţionarul consular despre măsurile luate.

4. Funcţionarul consular va fi informat în cazul în care membrii echipajului navei urmează să fie interogaţi de către autorităţile judiciare sau administrative ale statului de reşedinţă. În cazurile urgente, cînd nu a fost posibilă înştiinţarea, funcţionarul consular va îi informat ulterior fără întîrziere.

5. Dispoziţiile punctelor 3 şi 4 nu se aplică controlului paşapoartelor, controlului vamal şi sanitar.

6. Dacă o navă a statului trimiţător este naufragiată, eşuată sau în alt mod avariată în apele teritoriale sau naţionale ale statului de reşedinţă, autorităţile competente ale acestui stat vor înştiinţa neîntîrziat pe funcţionarul consular despre aceasta şi îl vor informa despre măsurile luate pentru a salva şi ocroti pasagerii, echipajul, nava, încărcătura şi proviziile, precum şi despre împrejurările în care asemenea măsuri au fost luate. Aceste autorităţi vor acorda, de asemenea, funcţionarului consular sprijinul necesar pentru luarea măsurilor ce se impun ca urmare a naufragiului, eşuării sau altor avarii şi îl vor invita să asiste la constatarea cauzelor acestora şi la strîngerea dovezilor. Funcţionarul consular poate să solicite autorităţilor statului de reşedinţă luarea măsurilor necesare în vederea salvării şi ocrotirii pasagerilor, echipajului, navei, încărcăturii şi proviziilor.

7. În cazul naufragiului, eşuării sau avariei unei nave a unui stat terţ, avînd la bord o încărcătură aparţinînd unui cetăţean al statului trimiţător, autorităţile competente ale statului de reşedinţă vor informa fără întîrziere oficiul consular respectiv asupra măsurilor întreprinse pentru salvarea şi conservarea încărcăturilor. Funcţionarul consular poate să ceară autorităţilor competente ale statului de reşedinţă să ia măsurile corespunzătoare în vederea salvării şi conservării încărcăturii.

8. În cazul în care prevederile punctului 6 se aplică unei nave a statului trimiţător în absenţa proprietarului sau a altei persoane autorizate, funcţionarul consular va avea dreptul să ia în numele acestuia măsuri pentru conservarea şi administrarea navei şi proviziilor. El poate, de asemenea, în absenţa proprietarului sau a altei persoane autorizate, să ia în numele acestuia aceleaşi măsuri în cazurile în care încărcătura unei astfel de nave aparţine unui cetăţean al statului trimiţător.

9. În cazul cînd încărcătura aparţinînd cetăţeanului statului trimiţător este adusă de pe o navă a unui stat terţ, căreia prevederile punctului 7 îi sînt aplicabile, fiind găsită pe sau aproape de coasta statului de reşedinţă sau este adusă într-un port al acestuia şi proprietarul sau altă persoană autorizată este absentă, funcţionarul consular va avea dreptul să ia în numele acestuia măsuri de conservare şi administrare a încărcăturii.

Funcţii privitoare la navigaţia aeriană

Prevederile articolului 22 sînt aplicabile în mod corespunzător şi aeronavelor.

Alte funcţii consulare

Funcţionarii consulari pot exercita orice alte funcţii consulare încredinţate de statul trimiţător şi la care statul de reşedinţă, fiind încunoştinţat în prealabil, nu se opune.

Facilităţi pentru activitatea oficiului consular

Statul de reşedinţă acordă toate facilităţile pentru îndeplinirea funcţiilor oficiului consular.

Folosirea stemei de stat şi a drapelului naţional

1. Pe clădirea oficiului consular, la intrare, precum şi la reşedinţa Şefului oficiului consular, poate fi aşezată stema statului trimiţător.

2. Drapelul statului trimiţător poate fi arborat pe clădirea oficiului consular, la reşedinţa şefului oficiului consular şi pe mijloacele de transport folosite de şeful oficiului consular în exercitarea activităţii sale oficiale.

3. Pe clădirea oficiului consular cît şi la intrarea acesteia poate fi aşezată o inscripţie cu denumirea oficiului consular.

4. În exercitarea dreptului acordat de prezentul articol se va ţine seama de legile, regulamentele şi uzanţele statului de reşedinţă.

Facilităţi pentru procurarea localurilor şi locuinţelor

1. Statul de reşedinţă va facilita, potrivit legilor şi regulamentelor sale, achiziţionarea pe teritoriul său, de către statul trimiţător, a localurilor necesare oficiului consular, sau va sprijini statul trimiţător să-şi procure aceste localuri într-un alt mod.

2. Dacă este cazul, statul de reşedinţă va sprijini, de asemenea, oficiul consular în obţinerea de locuinţe corespunzătoare pentru membrii oficiului consular.

Inviolabilitatea localurilor consulare şi a reşedinţei şefului oficiului consular

1. Localurile consulare şi reşedinţa şefului oficiului consular sînt inviolabile.

2. Autorităţile judiciare şi administrative ale statului de reşedinţă nu pot pătrunde în localurile consulare sau în reşedinţa şefului oficiului consular decît cu consimţămîntul şefului oficiului consular, al unei persoane desemnate de acesta sau al şefului misiunii diplomatice a statului trimiţător.

3. Statul de reşedinţă are obligaţia de a lua toate măsurile corespunzătoare pentru a împiedica pătrunderea cu forţa în localurile consulare, deteriorarea acestora, tulburarea liniştii sau atingerea prestigiului oficiului consular.

4. Localurile consulare, mobilierul lor, precum şi alte bunuri ale oficiului consular, inclusiv mijloacele de transport, nu pot face obiect de rechiziţie pentru scopuri de apărare naţională sau utilitate publică.

Scutiri fiscale privind localurile consulare şi locuinţele membrilor oficiului consular

1. Localurile consulare şi locuinţele membrilor oficiului consular, proprietate a statului trimiţător sau închiriate, sînt scutite de impozite şi taxe de orice fel - naţionale, regionale sau comunale - cu excepţia taxelor percepute pentru remunerarea serviciilor prestate.

2. Scutirile fiscale prevăzute la punctul 1 nu se aplică impozitelor şi taxelor care, conform legilor şi regulamentelor statului de reşedinţă, sînt în sarcina persoanei care a contractat cu statul trimiţător.

Inviolabilitatea arhivelor consulare

Arhivele şi documentele consulare sînt inviolabile în orice moment şi oriunde s-ar afla ele.

Libertatea de comunicare

1. Statul de reşedinţă va permite şi înlesni libertatea de comunicare a oficiilor consulare ale statului trimiţător pentru orice scopuri oficiale. Pentru comunicarea cu guvernul său, precum şi cu misiunile diplomatice şi cu alte oficii consulare ale statului trimiţător, oriunde s-ar afla acestea, oficiul consular poate folosi toate mijloacele legale de comunicare, inclusiv curieri diplomatici sau consulari, valiza diplomatică sau consulară şi mesajele în clar sau cifrate. Totuşi, oficiul consular nu poate instala sau utiliza un post emiţător de radio decît cu consimţămîntul statului de reşedinţă.

2. Corespondenţa oficiului consular şi valiza consulară sînt inviolabile; ele nu pot fi deschise, examinate sau reţinute. În cazul în care autorităţile competente ale statului de reşedinţă au motive temeinice să presupună că acestea conţin altceva decît corespondenţă, documente oficiale şi obiecte în sensul punctului 3, ele vor fi returnate la locul de origine.

3. Valiza consulară sau coletele ei, dacă este alcătuită din mai multe colete, trebuie să fie sigilate, să aibă semne exterioare vizibile ale caracterului lor şi nu pot conţine decît corespondenţă oficială, documente şi obiecte destinate exclusiv pentru scopuri oficiale.

4. Curierul consular trebuie să posede un document oficial care să ateste calitatea sa şi numărul coletelor care constituie valiza consulară. El trebuie să fie cetăţean al statului trimiţător şi să nu aibă domiciliul pe teritoriul statului de reşedinţă. În exercitarea atribuţiilor sale, curierul consular este protejat de statul de reşedinţă. El se bucură de inviolabilitate personală, neputînd fi reţinut sau supus oricărei alte forme de limitare a libertăţii personale.

5. Valiza consulară poate fi încredinţată comandantului unei aeronave aparţinînd aviaţiei civile, al cărei loc de destinaţie este un aeroport autorizat. Comandantul aeronavei trebuie să posede un document oficial atestînd numărul coletelor care formează, valiza consulară; el nu este considerat curier consular. Oficiul consular poate trimite un membru al său să preia nemijlocit şi nestînjenit valiza consulară de la comandantul aeronavei. Dispoziţiile punctului 2 privind retrimiterea valizei consulare se aplică în mod corespunzător.

Comunicarea cu cetăţenii statului trimiţător şi protecţia lor

1. Funcţionarul consular are dreptul să comunice cu cetăţenii statului trimiţător, să-i viziteze şi să-i îndrume. Cetăţenii statului trimiţător au dreptul să comunice cu funcţionarul consular şi să-l viziteze.

2. Cînd în circumscripţia consulară un cetăţean al statului trimiţător a fost arestat sau supus oricărei forme de limitare a libertăţii personale, autorităţile judiciare sau administrative ale statului de reşedinţă vor încunoştinţa despre aceasta oficiul consular al statului trimiţător la cererea celor interesaţi, fără întîrziere şi în orice caz nu mai tîrziu de 5 zile din momentul arestării sau luării măsurii de limitare a libertăţii personale. După ce s-a făcut comunicarea prevăzută mai sus, autorităţile judiciare sau administrative ale statului de reşedinţă vor transmite, fără întîrziere oficiului consular corespondenţa sau alte comunicări adresate acestuia de către o asemenea persoană. Aceste autorităţi vor informa fără întîrziere pe cetăţeanul în cauză despre dreptul pe care îl are de a comunică cu funcţionarul consular.

3. Funcţionarul consular are dreptul să primească corespondenţă sau alte comunicări din partea cetăţeanului statului trimiţător supus oricărei forme de limitare a libertăţii personale, să-l viziteze şi să comunice cu el. Acest drept poate fi exercitat cel mai tîrziu de la împlinirea termenului de 7 zile de cînd s-a luat măsura limitării libertăţii personale sub orice formă ar fi aceasta.

Funcţionarul consular se va abţine să intervină pentru un cetăţean supus oricărei forme de privare sau limitare a libertăţii personale, dacă acesta se opune în mod expres în prezenţa funcţionarului consular şi a unui reprezentant al autorităţii unde este deţinut.

4. Drepturile prevăzute în alineatele 1, 2 şi 3 se exercită potrivit legilor şi regulamentelor statului de reşedinţă.

Comunicarea cu autorităţile statului de reşedinţă

În exercitarea funcţiilor ce-i revin potrivit prezentei convenţii, funcţionarul consular poate să se adreseze

a) autorităţilor judiciare şi administrative locale din circumscripţia consulară;

b) autorităţilor centrale competente ale statului de reşedinţă, dacă şi în măsura în care legile şi regulamentele acestui stat sau acordurile internaţionale permit aceasta.

Libertatea de deplasare

Sub rezerva legilor şi regulamentelor referitoare la zonele în care accesul este interzis sau supus unor reguli speciale din motive de securitate naţională, statul de reşedinţă asigură membrilor oficiului consular libertatea de deplasare şi de circulaţie pe teritoriul său.

Drepturi şi taxe consulare

1. Oficiul consular poate, pe teritoriul statului de reşedinţă, realiza drepturile şi percepe taxele pe care legile şi regulamentele statului trimiţător le prevăd pentru actele consulare.

2. Sumele încasate cu titlu de drepturi şi taxe prevăzute la punctul 1 sînt scutite de orice impozite şi taxe în statul de reşedinţă.

Facilităţi ale membrilor oficiului consular

Statul de reşedinţă va lua toate măsurile pentru a asigura membrilor oficiului consular posibilitatea de a-şi desfăşura activitatea şi de a se bucura de facilităţile, drepturile, imunităţile şi privilegiile acordate prin prezenta convenţie.

Protecţia funcţionarilor consulari

Statul de reşedinţă va trata pe funcţionarii consulari cu respectul care li se cuvine şi va lua toate măsurile necesare pentru a împiedica orice atingere adusă persoanei, libertăţii şi demnităţii lor.

Imunitatea şi inviolabilitatea personală a şefului oficiului consular

1. Şeful oficiului consular nu este supus jurisdicţiei civile, penale şi administrative a statului de reşedinţă.

2. Dispoziţiile alineatului precedent nu se aplică în caz de acţiune civilă

a) care rezultă din încheierea unui contract pe care şeful oficiului consular nu l-a încheiat în mod expres sau împuternicit în numele statului trimiţător;

b) intentată de un terţ pentru pagube rezultate dintr-un accident cauzat în statul de reşedinţă de un vehicul terestru, o navă sau aeronavă.

3. Persoana şefului oficiului consular este inviolabilă. Nici o măsură de executare nu poate fi luată împotriva acesteia, în afară de cazurile prevăzute la literele a şi b de la punctul 2 şi numai dacă executarea poate avea loc fără a se aduce atingerea inviolabilităţii persoanei sau locuinţei sale.

Imunitatea de jurisdicţie a membrilor oficiului consular

1. Funcţionarii consulari, alţii decît şeful oficiului consular, şi angajaţii consulari nu sînt supuşi jurisdicţiei autorităţilor judiciare sau administrative ale statului de reşedintă pentru activităţile desfăşurate în exercitarea atribuţiilor lor oficiale.

2. Totuşi, dispoziţiile punctului 1 nu se aplică în caz de acţiune civilă;

a) care rezultă din încheierea unui contract făcut de un funcţionar consular sau angajat consular, care nu a fost încheiat în mod expres sau implicit în numele statului trimiţător;

b) intentată de un terţ pentru pagube rezultate dintr-un accident cauzat în statul de reşedinţă de un vehicul terestru, o navă sau aeronavă.

Inviolabilitatea personală a funcţionarilor consulari, alţii decît şeful oficiului consular

1. Funcţionarii consulari, alţii decît şeful oficiului consular, nu pot fi supuşi pentru activităţile desfăşurate în afara atribuţiilor legate de calitatea pe care o au

a) unor măsuri de reţinere sau de arestare preventivă, decît în cazul comiterii unei infracţiuni grave şi numai ca urmare a unei hotărîri a autorităţilor judiciare competente ale statului de reşedinţă;

b) altor măsuri privative de libertate, decît în cazul executării unei hotărîri judecătoreşti definitive.

2. Prin infracţiune gravă se înţelege, în sensul prezentului articol, orice infracţiune pentru care legile statului de reşedinţă prevăd o pedeapsă privativă de libertate de 5 ani sau mai mare.

3. În cazul în care se porneşte acţiunea penală împotriva unui funcţionar consular, acesta este obligat să se prezinte în faţa autorităţilor judiciare sau administrative competente. În timpul desfăşurării acţiunii penale, funcţionarul consular trebuie tratat cu consideraţia cuvenită calităţii sale oficiale şi, cu excepţia cazului prevăzut la punctul 1, în aşa fel încît să stînjenească cît mai puţin posibil exercitarea funcţiilor consulare.

Dacă în împrejurările menţionate la punctul 1 s-a ivit necesitatea punerii unui funcţionar consular în stare de detenţie preventivă, acţiunea penală îndreptată contra lui trebuie să fie pornită în termenul cel mai scurt posibil.

Notificarea în caz de urmărire penală sau de măsuri privative de libertate

În caz de urmărire penală sau de luare a unor măsuri privative de libertate împotriva unui membru al personalului consular sau împotriva unui membru de familie al acestuia autorităţile judiciare sau administrative ale statului de reşedinţă vor informa fără întîrziere despre aceasta oficiul consular.

Depunerea de mărturie

1. Membrii oficiului consular pot fi citaţi să depună mărturie în cursul unei proceduri judiciare sau administrative. Dacă un funcţionar consular refuză să se prezinte sau să depună mărturie, nici o măsură coercitivă sau altă sancţiune nu-i va fi aplicată. Angajaţii consulari şi membrii personalului de serviciu al oficiului consular nu pot refuza să depună mărturie decît în cazurile prevăzute la punctul 3 al prezentului articol.

2. Autoritatea judiciară sau administrativă care cere mărturia va evita ca un funcţionar consular să fie stînjenit în îndeplinirea funcţiilor sale. Această autoritate poate primi mărturia unui funcţionar consular la reşedinţa lui sau la oficiul consular sau să accepte o declaraţie scrisă din partea acestuia, în toate cazurile cînd acest lucru este posibil.

3. Membrii oficiului consular nu sînt obligaţi să depună mărturie asupra faptelor legate de exercitarea funcţiilor lor şi să prezinte corespondenţă şi documente oficiale referitoare la acestea. Ei au, de asemenea, dreptul de a refuza să depună mărturie în calitate de experţi asupra legislaţiei statului trimiţător.

4. Funcţionarii consulari care depun mărturie nu pot fi obligaţi să presteze jurămînt.

Scutirea de prestaţii personale şi de alte obligaţii

1. Membrii oficiului consular sînt scutiţi în statul de reşedinţă de obligaţii şi orice alte măsuri cu caracter militar, de prestaţii personale de orice natură, precum şi de orice contribuţie ce s-ar datora în locul acestora.

2. Membrii oficiului consular sînt scutiţi, de asemenea, de orice obligaţii prevăzute de legile şi regulamentele statului de reşedinţă în materie de înregistrare a străinilor şi de permis de şedere.

Scutiri fiscale

1. Funcţionarii consulari şi angajaţii consulari sînt scutiţi de orice impozite şi taxe, personale sau reale, naţionale, regionale şi comunale, cu excepţia

a) impozitelor indirecte care sînt în mod normal cuprinse în preţul mărfurilor sau al serviciilor;

b) impozitelor şi taxelor asupra bunurilor imobile proprietate personală, situate pe teritoriul statului de reşedinţă;

c) impozitelor şi taxelor succesorale, precum şi a acelora privind transmiterea bunurilor, percepute de statul de reşedinţă, sub rezerva dispoziţiilor literei b a articolului 46;

d) impozitelor şi taxelor asupra cîştigurilor private care îşi au sursa în statul de reşedinţă, precum şi asupra unor elemente ale patrimoniului, aflate în acest stat;

e) impozitelor şi taxelor percepute ca remuneraţii pentru servicii particulare prestate;

f) taxelor de înregistrare, de grefă, de ipotecă şi de timbru.

2. Membrii personalului de serviciu al oficiului consular sînt scutiţi de impozite şi taxe asupra salariilor pe care le primesc.

3. Membrii oficiului consular care angajează persoane ale căror retribuţii sau salarii nu sînt scutite de impozitul pe venit în statul de reşedinţă trebuie să respecte obligaţiile pe care legile şi regulamentele acestui stat le impun celor ce angajează, în materie de percepere a impozitului pe venit.

Scutiri de taxe vamale şi de control vamal

1. Statul de reşedinţă va acorda, în conformitate cu legile şi regulamentele sale, scutiri de plată oricăror taxe vamale pentru importul sau reexportul de pe teritoriul acestuia al obiectelor destinate

a) uzului oficial al oficiului consular;

b) folosinţei personale a funcţionarilor consulari şi membrilor familiilor lor, inclusiv bunurile destinate instalării lor; articolele de consum nu trebuie să depăşească cantităţile necesare pentru folosirea directă de către cei interesaţi.

Scutirile astfel recunoscute nu privesc cheltuielile de depozit, transport şi alte servicii similare.

2. Angajaţii consulari beneficiază de privilegiile şi scutirile prevăzute la punctul 1 pentru obiectele importate cu ocazia primei lor instalări.

3. Bagajele personale însoţite de funcţionarii consulari sînt scutite de control vamal. Acestea nu pot fi supuse controlului decît dacă există motive serioase să se presupună că ar conţine alte obiecte decît cele indicate la punctul 1 sau obiecte interzise la export sau import de către legile şi regulamentele statului de reşedinţă, ori supuse carantinei. În aceste cazuri, controlul vamal trebuie să aibă loc în prezenţa funcţionarului consular.

Bunurile unui membru decedat al oficiului consular

În caz de deces al unui membru al oficiului consular sau al unui membru de familie al acestuia, statul de reşedinţă este obligat

a) să permită exportarea bunurilor mobile ale defunctului, cu excepţia acelora care au fost dobîndite în statul de reşedinţă şi care fac obiectul unei prohibiţii la export în momentul decesului;

b) să nu perceapă taxe naţionale, regionale sau comunale de succesiune nici de transmitere asupra bunurilor mobile a căror existenţă în statul de reşedinţă se datorează exclusiv prezenţei în acest stat a defunctului în calitate de membru al oficiului consular sau de membru de familie al acestuia.

Scutirea de regimul asigurărilor sociale

1. Sub rezerva dispoziţiilor punctului 3 din prezentul articol, membrii oficiului consular sînt exceptaţi, în ceea ce priveşte serviciile pe care ei le aduc statului trimiţător, de la dispoziţiile privind asigurările sociale în vigoare în statul de reşedinţă.

2. Scutirea prevăzută la punctul 1 se aplică şi membrilor personalului privat care sînt în serviciul exclusiv al membrilor oficiului consular, în măsura în care aceştia

a) nu sînt cetăţeni ai statului de reşedinţă şi nu domiciliază în acest stat şi

b) sînt supuşi prevederilor legale ale statului trimiţător sau ale unui stat terţ, privind asigurările sociale.

3. Membrii oficiului consular care au în serviciul lor persoane cărora scutirea prevăzută la punctul 2 nu li se aplică trebuie să respecte obligaţiile pe care dispoziţiile privind asigurările sociale ale statului de reşedinţă le impun celui care angajează.

Renunţarea la privilegii şi imunităţi

1. Statul trimiţător poate renunţa, în ceea ce priveşte un membru al oficiului consular, la privilegiile şi imunităţile prevăzute în articolele 38, 39, 40 şi 42.

2. Renunţarea trebuie să fie întotdeauna expresă şi să fie comunicată în scris statului de reşedinţă.

3. Dacă un funcţionar consular sau un angajat consular angajează o procedură într-o materie în care ar beneficia de imunitate de jurisdicţie potrivit articolelor 38 şi 39, el nu poate invoca imunitatea faţă de nici o cerere reconvenţională legată direct de cererea principală.

4. Renunţarea la imunitatea de jurisdicţie pentru o acţiune civilă sau administrativă nu implică renunţarea la imunitatea de executare a hotărîrii, pentru care este necesară o renunţare distinctă.

Membrii de familie ai membrilor oficiului consular

1. Membrii de familie ai şefului oficiului consular se bucură de imunitate de jurisdicţie penală şi inviolabilitate personală cu condiţia să nu fie cetăţeni ai statului de reşedinţă, să nu aibă domiciliul pe teritoriul statului de reşedinţă şi să nu exercite vreo activitate cu caracter lucrativ în statul de reşedinţă.

2. Facilităţile şi privilegiile acordate funcţionarilor consulari şi angajaţilor consulari potrivit articolelor 43, 44, 45 şi 47 din prezenta convenţie vor fi acordate şi membrilor de familie ai acestora cu condiţia ca aceştia să nu fie cetăţeni ai statului de reşedinţă, să nu aibă domiciliul în statul de reşedinţă şi să nu exercite vreo activitate cu caracter lucrativ în statul de reşedinţă.

3. Facilităţile şi privilegiile acordate membrilor personalului de serviciu potrivit articolelor 43 şi 47 vor fi acordate şi membrilor de familie ai acestora cu condiţia ca aceştia să nu fie cetăţeni ai statului de reşedinţă, să nu aibă domiciliul în statul de reşedinţă şi să nu exercite vreo activitate cu caracter lucrativ în statul de reşedinţă.

Membrii ai oficiului consular, cetăţeni ai statului de reşedinţă

Membrii oficiului consular, cetăţeni ai statului de reşedinţă sau domiciliaţi în acest stat, beneficiază, cu privire la activităţile lor oficiale, de imunitatea şi inviolabilitatea personală prevăzută în articolele 39 şi 40, precum şi de privilegiul prevăzut în articolul 42 punctul 3.

Începutul şi sfîrşitul imunităţilor şi privilegiilor

1. Membrii oficiului consular beneficiază de privilegiile şi imunităţile prevăzute în prezenta convenţie din momentul intrării pe teritoriul statului de reşedinţă pentru a-şi ocupa postul sau din momentul cînd încep să-şi exercite funcţiile, dacă se găsesc pe acest teritoriu.

2. Membrii de familie ai persoanelor menţionate la punctul 1, precum şi membrii personalului privat, beneficiază de privilegiile prevăzute de prezenta convenţie

a) din momentul în care membrii oficiului consular încep să se bucure de imunităţi şi privilegii potrivit punctului 1;

b) din momentul intrării pe teritoriul statului de reşedinţă, dacă au intrat pe acest teritoriu ulterior datei prevăzute la litera "a";

c) din momentul cînd au devenit membri de familie sau membri ai personalului privat al membrului oficiului consular, dacă au dobîndit această calitate ulterior momentului prevăzut la litera "b".

3. Dacă activitatea oficială a unui membru al oficiului consular încetează, privilegiile şi imunităţile sale precum şi ale celorlalte persoane, membri ai familiei sale sau ai membrilor personalului privat al acestuia, încetează în momentul plecării persoanei respective din statul de reşedinţă sau după expirarea unui termen rezonabil acordat în acest scop. Privilegiile şi imunităţile persoanelor menţionate la punctul 2 încetează în momentul pierderii calităţii lor de membru al familiei sau de membru al personalului privat al unui membru al oficiului consular. Totuşi, dacă aceste persoane înţeleg să părăsească teritoriul statului de reşedinţă într-un termen rezonabil, privilegiile şi imunităţile subzistă pînă la plecarea lor.

4. Pentru activităţile întreprinse de un funcţionar consular sau de un angajat al personalului tehnic sau administrativ în îndeplinirea sarcinilor lor oficiale, imunitatea de jurisdicţie subzistă totuşi pe timp nelimitat.

5. În cazul decesului unui membru al oficiului consular, membrii familiei sale continuă să se bucure de privilegiile şi imunităţile care le sînt recunoscute prin prezenta convenţie, pînă la părăsirea teritoriului statului de reşedinţă, sau la expirarea unui termen rezonabil acordat în acest scop.

Asigurarea de răspundere civilă

1. Pentru vehiculele terestre, navele şi aeronavele proprietate a statului trimiţător, folosite de oficiul consular, precum şi pentru cele aparţinînd membrilor oficiului consular sau membrilor familiilor acestora, este obligatorie asigurarea în mod corespunzător pentru pagube ce s-ar cauza terţilor.

2. În măsura în care nu se prevede astfel prin legile şi regulamentele statului de reşedinţă, dispoziţiile punctului 1 nu sînt aplicabile persoanelor care sînt cetăţeni ai statului de reşedinţă sau care îşi au domiciliul în acest stat.

Respectarea legilor şi regulamentelor statului de reşedinţă

1. Fără a aduce atingerea imunităţilor şi privilegiilor prevăzute în prezenta convenţie, persoanele care beneficiază de aceste imunităţi şi privilegii au obligaţia de a respecta legile şi regulamentele statului de reşedinţă şi de a nu se amesteca în treburile interne ale acestui stat.

2. Localurile consulare nu vor fi utilizate într-un mod incompatibil cu exercitarea funcţiilor consulare.

Ratificarea

Prezenta convenţie va fi supusă ratificării, iar instrumentele de ratificare vor fi schimbate la Bucureşti, cît mai curînd posibil.

Intrarea în vigoare şi denunţarea

Prezenta convenţie va intra în vigoare în a treizecea zi de la data schimbului instrumentelor de ratificare şi va rămîne în vigoare pînă cînd una dintre părţile contractante o va denunţa cu un preaviz scris notificat cu un an înainte, în orice caz nu înainte de cel de-al zecelea an de la data intrării sale în vigoare.

Încheiată la Viena la 24 septembrie 1970, în două exemplare originale, fiecare în limba română şi limba germană, ambele texte fiind autentice.

---------

dintre Republica Socialistă România şi Republica Austria

Republica Socialistă România şi Republica Austria

în dorinţa de a reglementa relaţiile lor consulare şi de a contribui astfel la dezvoltarea raporturilor dintre cele două ţări pe baza respectării principiilor suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc,

au hotărît să încheie o convenţie consulară, în care scop au numit ca împuterniciţi ai lor

preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, pe Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe;

preşedintele federal al Republicii Austria, pe dr. Rudolf Kirchschlager, ministrul federal al afacerilor externe,

care, după schimbul deplinelor lor puteri, găsite în bună şi cuvenită formă, au convenit asupra celor ce urmează

Capitolul I

Relaţii consulare

Capitolul II

Funcţii consulare

Capitolul III

Facilităţi, drepturi, privilegii şi imunităţi ale oficiilor consulare

Capitolul IV

Facilităţi, drepturi, privilegii şi imunităţi ale membrilor oficiului consular

Capitolul V

Dispoziţii finale