CONVENŢIE nr. 89 din 9 iulie 1948

1. În sensul prezentei convenţii, vor fi considerate ca "întreprinderi industriale"

a) minele, carierele şi industriile extractive de orice fel;

b) întreprinderile în care produsele sînt fabricate, modificate, curatite, reparate, ornate, finisate, pregătite pentru vînzare, distruse sau darimate, sau în care materialele suferă o transformare, inclusiv întreprinderile de construcţii de vapoare, de producere, transformare şi transmitere a electricitatii şi a forţei motrice în general;

c) întreprinderile de construcţii şi proiectari civile inclusiv lucrările de construcţii, de reparaţii, de întreţinere, de transformare şi de darimare.

2. Autoritatea competenţa va stabili linia de demarcatie între industrie, pe de o parte, şi agricultura, comerţ şi celelalte munci neindustriale, pe de altă parte.

În sensul prezentei convenţii, termenul "noapte" înseamnă o perioadă de cel puţin 11 ore consecutive, cuprinzînd un interval fixat de autoritatea competentă, de cel puţin 7 ore consecutive cuprins între orele 10 seara şi 7 dimineata; autoritatea competentă va putea sa prescrie intervale diferite pentru diferite regiuni, industrii, întreprinderi sau ramuri industriale sau de întreprinderi, dar înainte de a stabili un interval începînd după orele 11 seara va consulta organizaţiile de patroni şi muncitori interesate.

Femeile, fără deosebire de vîrsta, nu vor putea fi folosite în timpul nopţii în nici o întreprindere industriala, publică sau particulară şi în nici o unitate a acestor întreprinderi, cu excepţia întreprinderilor unde sînt folosiţi numai membrii aceleiaşi familii.

Articolul 3 nu va fi aplicat

a) în caz de forta majoră, cînd într-o întreprindere se produce o întrerupere a exploatării care nu se poate prevedea şi care nu are caracter periodic;

b) în cazul în care munca se efectuează fie la materii prime, fie la materii în stare de preparare susceptibile alterarii foarte rapide şi cînd aceasta munca este necesară pentru a salva aceste materii de la o pierdere inevitabila.

1. Cînd, din cauza unor împrejurări deosebit de grave, interesul naţional o cere, interzicerea muncii de noapte a femeilor va putea fi suspendată printr-o hotărîre a guvernului, în urma consultării cu organizaţiile de patroni şi muncitori interesate.

2. Aceasta suspendare va trebui să fie notificată Directorului General al Biroului Internaţional al Muncii, de către guvernul interesat, în raportul sau anual privind aplicarea convenţiei.

În întreprinderile industriale supuse influentei anotimpurilor şi în toate cazurile în care împrejurările excepţionale o cer, durata perioadei de noapte indicată la articolul 2 va putea fi redusă la 10 ore timp de 60 de zile pe an.

În ţările în care clima face ca munca de zi să fie deosebit de grea, perioada de noapte poate fi mai scurta decît cea fixată în articolele de mai sus, cu condiţia să se acorde în timpul zilei un repaus de compensaţie.

Prezenta convenţie nu se aplică

a) femeilor care deţin posturi de conducere sau cu caracter tehnic şi care implica o răspundere;

b) femeilor ocupate în servicii de igiena şi sănătate şi care nu efectuează normal o munca manuală.

În ţările în care nici un regulament public nu se aplică la munca femeilor în timpul nopţii în întreprinderile industriale, termenul "noapte" va putea desemna în mod provizoriu şi pe o perioadă de maximum 3 ani, la aprecierea guvernului, o perioadă de numai 10 ore, care va cuprinde un interval fixat de autoritatea competentă, de cel puţin 7 ore consecutive cuprinse între orele 10 seara şi 7 dimineata.

1. Dispoziţiile prezentei convenţii se aplică în India, sub rezerva modificărilor prevăzute în prezentul articol.

2. Aceste dispoziţii se aplică tuturor teritoriilor pe care puterea legislativă din India este competenţa să le aplice.

3. Termenul "întreprinderi industriale" va cuprinde

a) fabricile definite ca atare de legea cu privire la fabricile din India (India Factories Act);

b) minele la care se aplică legea minelor din India (Indian Mines Act).

1. Dispoziţiile prezentei convenţii se aplică în Pakistan sub rezerva modificărilor prevăzute în prezentul articol.

2. Dispoziţiile amintite se aplică tuturor teritoriilor în care puterea legislativă a Pakistanului este competenţa să le aplice.

3. Termenul "întreprinderi industriale" va cuprinde

a) fabricile definite ca atare în legea privitoare la fabrici (Factories Act);

b) minele la care se aplică legea minelor (Mines Act).

1. Conferinţa Internationala a Muncii, poate, la orice sesiune unde materia este cuprinsă în ordinea de zi, sa adopte cu o majoritate de 2/3, proiecte de amendamente la unul sau mai multe din articolele precedente ale părţii a doua a prezentei convenţii.

2. Un astfel de proiect de amendament va trebui sa indice Membrul sau Membrii cărora li se aplică şi va trebui ca în termen de un an sau, în urma unor împrejurări excepţionale, în termen de 18 luni, începînd de la închiderea sesiunii conferintei, să fie supus de către Membrul sau Membrii cărora li se aplică, autorităţii sau autorităţilor în competinţa cărora intra materia, în vederea transformarii acestuia în lege, sau luării de măsuri de alt ordin.

3. Membrul care va obţine consimţămîntul autorităţii sau autorităţilor competente, va comunică Directorului General al Biroului Internaţional al Muncii, ratificarea sa formala a amendamentului, în scopul înregistrării.

4. Un astfel de proiect de amendament, odată ratificat de către Membrul sau Membrii cărora li se aplică, va intra în vigoare ca amendament la prezenta convenţie.

Ratificarile formale ale prezentei convenţii vor fi comunicate Directorului General al Biroului Internaţional al Muncii şi înregistrate de către acesta.

1. Prezenta convenţie nu va obliga decît pe acei Membri ai Organizaţiei Internaţionale a Muncii a căror ratificare a fost înregistrată de Directorul General.

2. Ea va intra în vigoare după douasprezece luni de la înregistrarea ratificărilor a doi Membri de către Directorul General.

3. După aceea, aceasta convenţie va intra în vigoare pentru fiecare Membru după douasprezece luni de la data înregistrării ratificării ei.

1. Orice Membru care a ratificat prezenta convenţie poate s-o denunţe la expirarea unei perioade de zece ani de la data intrării iniţiale în vigoare a convenţiei, printr-un act comunicat Directorului General al Biroului Internaţional al Muncii şi înregistrat de acesta. Denunţarea nu va avea efect decît după un an de la înregistrarea ei.

2. Orice Membru care a ratificat prezenta convenţie şi care, în termen de un an după expirarea perioadei de zece ani menţionată la paragraful precedent, nu va face uz de facultatea de denunţarea prevăzută de prezentul articol, va fi obligat pentru o noua perioada de zece ani şi, prin urmare, va putea sa denunţe prezenta convenţie la expirarea fiecărei perioade de zece ani, în condiţiile prevăzute de prezentul articol.

1. Directorul General al Biroului Internaţional al Muncii va notifica tuturor membrilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii înregistrarea tuturor ratificărilor şi denuntarilor care îi vor fi comunicate de către Membrii Organizaţiei.

2. Notificînd Membrilor Organizaţiei înregistrarea celei de a doua ratificări care i-a fost comunicată, Directorul General va atrage atenţia Membrilor Organizaţiei asupra datei la care prezenta convenţie va intra în vigoare.

Directorul General al Biroului Internaţional al Muncii va comunică Secretarului general al Naţiunilor Unite, pentru a fi înregistrate, conform articolului 102 din Carta Naţiunilor Unite, date complete în legătură cu toate ratificarile şi toate actele de denunţare pe care le-a înregistrat conform articolelor precedente.

La expirarea fiecărei perioade de zece ani de la intrarea în vigoare a prezentei convenţii, Consiliul de Administraţie al Biroului Internaţional al Muncii va trebui să prezinte Conferintei Generale un raport privind aplicarea prezentei convenţii şi va hotărî dacă este cazul sa înscrie pe ordinea de zi a Conferintei problema revizuirii ei totale sau parţiale.

1. În cazul în care Conferinţa ar adopta o noua convenţie privind revizuirea totală sau parţială a prezentei convenţii, şi în afară de cazul cînd noua convenţie nu prevede altfel

a) ratificarea de către un Membru a noii convenţii revizuite, va atrage de plin drept, neţinîndu-se seama de dispoziţiile articolului 15 de mai sus, denunţarea imediata a prezentei convenţii, sub rezerva ca noua convenţie revizuită sa fi intrat în vigoare;

b) începînd de la data intrării în vigoare a noii convenţii revizuite, prezenta convenţie va inceta de a mai fi deschisă ratificării Membrilor.

2. Prezenta convenţie va rămîne în orice caz în vigoare în forma şi conţinutul sau pentru acei Membri care au ratificat-o şi care nu au ratificat convenţia revizuită.

Versiunile franceza şi engleza ale textului prezentei convenţii sînt deopotrivă valabile.

──────────────

privind munca de noapte a femeilor care lucrează în industrie (revizuită în 1948)*)

___________

Notă *) Traducere.

Conferinţa Generală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, convocată la San Francisco de către Consiliul de Administraţie al Biroului Internaţional al Muncii şi care s-a întrunit aici la 17 iunie 1948 în cea de a treizeci şi una sesiune a sa,

După ce a hotărît sa adopte diferite propuneri referitoare la revizuirea parţială a convenţiei asupra muncii de noapte (a femeilor), 1919, adoptată de conferinţa în prima sa sesiune şi la revizuirea convenţiei asupra muncii de noapte (a femeilor) (revizuită), 1934, adoptată de conferinţa în cea de a optsprezecea sesiune a sa, problema care constituie punctul 9 de pe ordinea de zi a sesiunii,

Considerind ca aceste propuneri trebuie să ia forma unei convenţii internaţionale,

adopta astăzi noua iulie, una mie noua sute patruzeci şi opt, următoarea convenţie, care va fi denumita Convenţie asupra muncii de noapte (a femeilor) (revizuită), 1948

Partea I Dispoziţii generale

Partea a II-a Dispoziţii speciale referitoare la anumite tari

Partea a III-a Dispoziţii finale