METODOLOGIE din 30 ianuarie 2003

de calcul al taxei, garanţiei, contravalorii terenului, chiriei, contravalorii pierderii de creştere şi al celorlalte obligaţii financiare pentru scoaterea definitivă sau temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional

Capitolul 1

Dispoziţii generale

1. Prezenta metodologie reglementează modul de calcul al obligaţiilor băneşti care revin titularilor aprobărilor de scoatere definitivă sau temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional, în conformitate cu prevederile Legii nr. 26/1996 - Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, republicată, modificată şi completată prin Legea nr. 75/2002.

2. Reducerea suprafeţei fondului forestier proprietate publică este interzisă, cu excepţia suprafeţelor destinate obiectivelor şi lucrărilor prevăzute la art. 54 din Legea nr. 26/1996.

3. Reducerea suprafeţei pădurilor din fondul forestier proprietate publică este interzisă, cu excepţia suprafeţelor destinate obiectivelor şi lucrărilor prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. a) şi d) din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998, republicată, modificată şi completată prin Legea nr. 75/2002.

4. Reducerea suprafeţei pădurilor din fondul forestier proprietate privată este interzisă, cu excepţia obiectivelor şi lucrărilor prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. a), b), c), şi d) din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998, republicată, modificată şi completată prin Legea nr. 75/2002.

5. Reducerea suprafeţei pădurilor în scopul executării de către deţinătorii sau proprietarii legali ai acestora de lucrări necesare gospodăririi fondului forestier constituie schimbare a categoriei de folosinţă silvică, se aproba de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura şi este scutită de plată oricăror taxe, conform prevederilor art. 61 din Legea nr. 26/1996 şi ale art. 92 alin. (6) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările ulterioare.

6. Pentru alte situaţii prevăzute de lege, care nu se încadrează în cazurile precizate la pct. 2, 3 şi 4, scoaterea definitivă a unor terenuri din fondul forestier naţional nu poate fi admisă decât cu compensarea anticipata a acestora cu alte terenuri apte a fi împădurite şi echivalente ca suprafaţa şi bonitate.

7. Ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional este reglementată de art. 24 din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998, republicată, modificată şi completată prin Legea nr. 75/2002.

Capitolul 2

Scoaterea definitivă a unor terenuri din fondul forestier naţional, fără compensarea echivalenta ca suprafaţa şi bonitate a acestora

A. Taxa pentru scoaterea definitivă a unor terenuri din fondul forestier naţional

1. Taxa se determina prin aplicarea taxei procentuale prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 18/1991, republicată, asupra valorii masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilitatii.

Pentru calculul acestei taxe se foloseşte formula

T(x) = S x V(EXP) x P(ML) x T(p),

în care

S = suprafaţa terenului scos definitiv din fondul forestier naţional,

exprimată în hectare, cu patru zecimale;

V(EXP) = volumul masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilitatii,

exprimat în mc/ha, prevăzut în anexa nr. 1 la prezenta

metodologie şi stabilit în funcţie de specia principala de baza

corespunzătoare condiţiilor stationale şi de clasa de producţie

a acesteia;

P(ML) = preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior,

exprimat în lei/mc, stabilit periodic prin ordin al conducătorului

autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, ţinând

seama de preţul de piaţa, corectat cu coeficientul prevăzut în

anexa nr. 2 la prezenta metodologie, aferent speciei principale

de baza corespunzătoare condiţiilor stationale;

T(p) = taxa procentuală stabilită conform prevederilor anexei nr. 2 la

Legea nr. 18/1991, republicată.

În cazul ocupării definitive a unor terenuri din fondul forestier naţional, care au, conform prevederilor amenajamentelor silvice, alta categorie de folosinţă decât "padure", specia principala de baza şi clasa de producţie a acesteia vor fi stabilite în funcţie de specia principala din tipul natural fundamental de padure corespunzător tipului de staţiune forestieră.

În cazul ocupării definitive a unor terenuri din fondul forestier naţional, care sunt înregistrate în amenajamentele silvice ca neproductive, se va considera ca specie principala de baza, în funcţie de etajul fitoclimatic în care este localizat terenul, una dintre următoarele specii la clasa a V-a de producţie şi având consistenta arboretului de 0,4

a) mesteacan - în etajul forestier montan [FM(1) - FM(3)];

b) carpen - în etajul forestier deluros [FD(1) - FD(4)];

c) salcie - în etajul forestier de campie, silvostepa şi stepa (CF, SS).

2. Taxa prevăzută la pct. 1 nu se datorează pentru terenurile din fondul forestier naţional care se ocupa cu obiectivele sau lucrările prevăzute la art. 92 alin. (6) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările ulterioare.

B. Contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional

Contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional se determina cu ajutorul următoarei formule

V(T) = S x Cr x n x P(ML) x (1 + N),

în care

V(T) = valoarea terenului, exprimată în lei;

S = suprafaţa terenului care se scoate definitiv din fondul forestier

naţional, exprimată în hectare, cu patru zecimale;

Cr = creşterea medie la exploatabilitate, exprimată în mc/ha, aferentă

speciei principale de baza corespunzătoare condiţiilor stationale

şi la clasa de producţie a acesteia, conform anexei nr. 4 la prezenta

metodologie. În cazul terenurilor din fondul forestier naţional care

au alta folosinţă decât "padure" sau sunt înregistrate în

amenajamentele silvice ca neproductive, specia principala de baza şi

clasa de producţie a acesteia vor fi stabilite conform prevederilor

cuprinse la lit. A;

P(ML) = preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, exprimat

în lei/mc, stabilit periodic prin ordin al conducătorului

autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, ţinând

seama de preţul de piaţa, corectat cu coeficientul prevăzut în

anexa nr. 2 la prezenta metodologie, aferent speciei principale

de baza corespunzătoare condiţiilor stationale;

n = numărul de ani necesari de la înfiinţarea unui arboret şi până la

recoltarea primelor produse secundare care pot fi valorificate. Acest

indicator are următoarele valori

- 10 ani pentru speciile repede crescatoare: salcii şi plopi;

- 30 de ani pentru speciile de cvercinee;

- 20 de ani pentru celelalte specii;

N = coeficientul rezultat prin însumarea notelor prevăzute în anexa nr. 3

la prezenta metodologie, atribuite terenului în cauza.

C. Contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii

Aceasta contravaloare se calculează cu ajutorul formulei

D(VML) = S x P(ML) x [V(EXP) -V(A)] x N(1),

în care

D(VML) = contravaloarea pierderii de creştere, respectiv diferenţa dintre

valoarea masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilitatii şi

valoarea masei lemnoase la data ocupării terenului din fondul

forestier naţional, exprimată în lei;

S = suprafaţa terenului care se scoate definitiv din fondul forestier

naţional, exprimată în hectare, cu patru zecimale;

P(ML) = preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior,

exprimat în lei/mc, stabilit periodic prin ordin al conducătorului

autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, ţinând

seama de preţul de piaţa, corectat cu coeficientul prevăzut în

anexa nr. 2 la prezenta metodologie, aferent speciei principale

majoritare din compozitia arboretului existent;

V(EXP) = volumul masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilitatii,

exprimat în mc/ha, conform anexei nr. 1 la prezenta metodologie,

pentru specia principala majoritara din compozitia arboretului

existent şi clasa de producţie corespunzătoare acesteia;

V(A) = volumul actual al masei lemnoase, exprimat în mc/ha, egal cu

volumul preluat din amenajamentul silvic, la care se adauga

creşterea corespunzătoare numărului de ani scursi de la data

amenajării şi din care se scade volumul extras în aceeaşi perioadă;

N(1) = coeficientul egal cu nota acordată pentru criteriul prevăzut la

nr. crt. 1 din anexa nr. 3 la prezenta metodologie (tipul funcţional

al arboretului existent pe terenul scos definitiv din fondul

forestier).

D. Valoarea obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza ca urmare a scoaterii terenului din fondul forestier naţional

Aceasta valoare se determina ca valoare de înlocuire a obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza, calculată pe bază de deviz şi corectată cu gradul de amortizare a obiectivelor respective.

Capitolul 3

Scoaterea definitivă a unor terenuri din fondul forestier naţional, cu compensarea echivalenta ca suprafaţa şi bonitate a acestora

A. Taxa pentru scoaterea definitivă a unor terenuri din fondul forestier naţional

1. Pentru terenurile din fondul forestier naţional, pe care se realizează lucrările sau obiectivele prevăzute la art. 23 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998, republicată, modificată şi completată prin Legea nr. 75/2002, taxa este egala cu valoarea masei lemnoase la exploatabilitate pentru specia principala de baza corespunzătoare staţiunii.

Pentru calculul acestei taxe se foloseşte formula

T X = S x V(EXP) x P(ML),

în care semnificatia termenilor este cea prevăzută la cap. II lit. A.

2. Pentru alte situaţii prevăzute de lege privind terenurile pe care se realizează lucrări şi obiective care nu sunt prevăzute la art. 23 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998, republicată, modificată şi completată prin Legea nr. 75/2002, taxa se determina prin aplicarea taxei procentuale prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 18/1991, republicată, asupra valorii masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilitatii.

Pentru calculul acestei taxe se foloseşte formula

T(X) = S x V(EXP) x P(ML) x T(p),

în care semnificatia termenilor este cea prevăzută la cap. II lit. A.

3. Taxa prevăzută la pct. 1 şi 2 nu se datorează pentru terenurile din fondul forestier naţional care se ocupa cu obiectivele sau lucrările prevăzute la art. 92 alin. (6) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările ulterioare.

4. În situaţia în care se realizează compensări parţiale (permise numai în cazul obiectivelor pentru care este admisă reducerea suprafeţei fondului forestier naţional), taxa se va calcula astfel

- pentru terenurile din fondul forestier naţional compensate cu terenuri echivalente ca suprafaţa şi bonitate, se va achită taxa calculată potrivit prevederilor pct. 1;

- pentru diferenţa de terenuri, taxa este calculată potrivit prevederilor cap. II lit. A.

B. Contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional şi a celor care se preiau în compensare echivalenta ca suprafaţa şi bonitate

1. Atât contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional, cat şi a celor care se preiau în compensare se determina cu ajutorul următoarei formule

V(T) = S x Cr x n x P(ML) x (1 + N),

în care semnificatia termenilor este cea prevăzută la cap. II lit. B.

Calculul contravalorii celor două categorii de terenuri se face în scopul stabilirii şi asigurării echivalentei acestora.

În situaţia în care se realizează compensări parţiale (permise numai în cazul obiectivelor pentru care este admisă reducerea suprafeţei fondului forestier naţional), titularul aprobării va achită diferenţa dintre contravalorile celor două categorii de terenuri.

2. Terenurile care se preiau în fondul forestier proprietate publică trebuie să fie limitrofe acestuia şi echivalente ca suprafaţa şi bonitate, respectiv ca valoare [V(T)], cu cele care se scot definitiv.

3. Stabilirea speciei principale de baza şi a clasei de producţie a acesteia pentru terenurile care se preiau în compensarea fondului forestier naţional şi care nu sunt cartate stational din punct de vedere silvic se face pe bază de studii pedostationale.

4. Terenurile neproductive pentru speciile forestiere principale nu pot face obiectul preluării în compensarea celor scoase definitiv din fondul forestier naţional.

C. Contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii

Aceasta contravaloare se calculează cu ajutorul formulei

D(VML) = S x P(ML) x [V(EXP)-V(A)] x N(1),

în care semnificatia termenilor este cea prevăzută la cap. II lit. C.

D. Cheltuielile de instalare a vegetatiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv pe terenurile preluate în compensare, calculate în conformitate cu metodologia cuprinsă în anexa nr. 2 la prezentul ordin.

E. Valoarea obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza ca urmare a scoaterii terenului din fondul forestier naţional

Se determina ca valoare de înlocuire a obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza, calculată pe bază de deviz şi corectată cu gradul de amortizare a obiectivelor respective.

Capitolul 4

Ocuparea temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional, cu defrişare de vegetaţie forestieră

A. Garanţia pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional

Pentru ocuparea temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional garanţia este egala cu cheltuielile necesare pentru readucerea terenului în condiţii apte de impadurire (evacuarea construcţiilor sau instalaţiilor amplasate, refacerea calităţii şi fertilitatii solului la parametrii iniţiali etc.). Aceste cheltuieli vor fi stabilite prin devize elaborate de către beneficiarii terenurilor, în funcţie de obiectivele care se vor amplasa pe terenurile în cauza, conform proiectelor de execuţie. Devizele vor fi verificate şi însuşite de direcţiile silvice, respectiv de către ceilalţi deţinători sau proprietari ai terenurilor din fondul forestier naţional care se ocupa temporar. Grosimea şi calitatea stratului fertil se stabilesc pe bază de măsurători în teren şi prelevări în prezenta personalului delegat de administratorul terenului, pe cheltuiala solicitantului ocupării temporare, atât înainte de predarea către beneficiar, cat şi cu ocazia reprimirii terenului ocupat temporar.

B. Chiria pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional

1. Chiria anuală se determina folosindu-se formula

CH(A) = S x Cr x P(ML) x (1 + N),

în care

CH(A) = chiria anuală, exprimată în lei;

S = suprafaţa terenului care se ocupa temporar în fondul forestier

naţional, exprimată în hectare, cu patru zecimale;

Cr = creşterea medie la exploatabilitate, exprimată în mc /ha, aferentă

speciei principale de baza corespunzătoare condiţiilor stationale şi

la clasa de producţie a acesteia, conform anexei nr. 4 la prezenta

metodologie. În cazul terenurilor din fondul forestier naţional care

au alta folosinţă decât "padure" sau sunt înregistrate în

amenajamentele silvice ca neproductive, specia principala de baza şi

clasa de producţie a acesteia vor fi stabilite conform prevederilor

cuprinse în cap. II lit. A;

P(ML) = preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, exprimat

în lei/mc, stabilit periodic prin ordin al conducătorului

autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, la

propunerea Regiei Naţionale a Pădurilor, pe baza datelor din ultima

raportare statistica, şi publicat în Monitorul Oficial al României,

Partea I, corectat cu coeficientul prevăzut în anexa nr. 2 la

prezenta metodologie, aferent speciei principale de baza

corespunzătoare condiţiilor stationale;

N = coeficientul rezultat prin însumarea notelor prevăzute în anexa nr. 3 la prezenta metodologie, atribuite terenului în cauza.

2. Chiria se calculează şi se încasează anticipat ocupării terenurilor. În cazul ocupării temporare a unor terenuri din fondul forestier naţional pe o perioadă de mai mulţi ani, chiria se calculează şi se încasează anticipat pentru fiecare an. În cazul ocupării temporare a unor terenuri din fondul forestier naţional pe o perioadă mai mica de un an, chiria calculată cu formula prevăzută la pct. 1 se diminuează proporţional.

C. Contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii

Aceasta contravaloare se determina potrivit prevederilor cap. II lit. C.

D. Cheltuielile de reinstalare a vegetatiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv, calculate în conformitate cu metodologia cuprinsă în anexa nr. 2 la prezentul ordin

E. Valoarea obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza ca urmare a ocupării temporare a terenurilor din fondul forestier naţional

Se determina ca valoare de înlocuire a obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza, calculată pe bază de deviz şi corectată cu gradul de amortizare a obiectivelor respective.

Capitolul 5

Ocuparea temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional, fără defrişare de vegetaţie forestieră

A. Garanţia pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional

Se determina potrivit prevederilor cuprinse la cap. IV lit. A.

B. Chiria pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional

Se determina potrivit prevederilor cuprinse la cap. IV lit. B.

C. Valoarea obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza ca urmare a ocupării terenurilor din fondul forestier naţional

Se determina ca valoare de înlocuire a obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza, calculată pe bază de deviz şi corectată cu gradul de amortizare a obiectivelor respective.

Capitolul 6

Repartizarea sumelor de bani datorate de beneficiarii scoaterilor definitive sau temporare ale terenurilor din fondul forestier naţional

A. Pentru scoaterea definitivă a unor terenuri din fondul forestier naţional, titularii aprobărilor sunt obligaţi sa achite, înainte de ocuparea terenurilor, sumelor datorate, astfel

1. în Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, fond aflat la dispoziţia autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura

- taxa pentru folosirea definitivă a terenurilor forestiere în alte scopuri decât producţia forestieră, determinata potrivit prevederilor cap. II lit. A şi cap. III lit. A pct. 1 şi 2, care se achită anticipat depunerii documentaţiei. Documentaţia conţine obligatoriu copia documentului de plată;

2. în Fondul de conservare şi regenerare a pădurilor, aflat la dispoziţia Regiei Naţionale a Pădurilor, pentru terenurile scoase din fondul forestier proprietate publică a statului

- contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier, determinata potrivit prevederilor cap. II lit. B şi cap. III lit. B pct. 2;

- contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii, determinata potrivit prevederilor cap. II lit. C şi cap. III lit. C;

3. la Regia Naţionala a Pădurilor, pentru terenurile scoase din fondul forestier proprietate publică a statului

- cheltuielile de instalare a vegetatiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la încheierea stării de masiv, determinate potrivit prevederilor cap. III lit. D;

- valoarea obiectivelor dezafectate, determinata conform prevederilor cap. II lit. D şi cap. III lit. E;

4. în contul proprietarului de teren, pentru terenurile forestiere care nu fac parte din fondul forestier proprietate publică a statului

- contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier, în cazul în care acesta nu a fost compensat cu un alt teren echivalent;

- contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii;

- contravaloarea cheltuielilor de instalare a vegetatiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la încheierea stării de masiv, determinate potrivit prevederilor cap. III lit. D;

- valoarea obiectivelor dezafectate, determinata conform prevederilor cap. II lit. D şi cap. III lit. E.

B. Pentru ocuparea temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional, titularii aprobărilor sunt obligaţi sa achite, înainte de ocuparea terenurilor, sumele datorate, astfel

1. în Fondul de ameliorare a fondului funciar, fond aflat la dispoziţia autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura

- garanţia pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional, determinata potrivit prevederilor cap. IV lit. A şi cap. V lit. A, care se achită anticipat depunerii documentaţiei. Documentaţia conţine obligatoriu copia documentului de plată. După îndeplinirea integrală, de către beneficiarii care au ocupat temporar terenuri din fondul forestier naţional, a îndatoririlor legale care le revin, respectiv achitarea obligaţiilor băneşti şi readucerea terenurilor la starea iniţială sau în condiţii apte pentru a fi împădurite, după caz, la termenul prevăzut în aprobarea legală, şi după reprimirea terenurilor de către deţinătorii sau proprietarii acestora, garanţia se restituie titularului aprobării, conform prevederilor art. 93 din Legea nr. 18/1991, republicată;

2. în fondul extrabugetar pentru construirea de drumuri forestiere, fond gestionat de Regia Naţionala a Pădurilor, pentru terenurile ocupate temporar din fondul forestier proprietate publică a statului

- chiria anuală pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional, determinata potrivit prevederilor cap. IV lit. B şi cap. V lit. B;

- contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii, determinata potrivit prevederilor cap. IV lit. C;

3. la Regia Naţionala a Pădurilor, pentru terenurile ocupate din fondul forestier proprietate publică a statului

- cheltuielile de reinstalare a vegetatiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la încheierea stării de masiv, determinate potrivit prevederilor cap. IV lit. D;

- valoarea obiectivelor dezafectate, determinata potrivit prevederilor cap. IV lit. E şi cap. V lit. C;

4. în contul proprietarului terenului forestier, pentru terenurile forestiere care nu fac parte din fondul forestier proprietate publică a statului

- chiria anuală pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier;

- contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii;

- contravaloarea cheltuielilor de reinstalare a vegetatiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la încheierea stării de masiv;

- valoarea obiectivelor dezafectate.

C. În cazul terenurilor din fondul forestier proprietate publică a statului, aflat în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor, determinarea valorilor prevăzute în prezenta metodologie se face de către ocolul silvic. Verificarea şi aprobarea valorilor se realizează de conducerea direcţiei silvice, respectiv de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice pentru ocoalele silvice din subordinea acestuia.

D. În cazul terenurilor din fondul forestier care nu sunt proprietate publică a statului, calculul taxei pentru scoaterea definitivă, calculul garanţiei pentru ocuparea temporară a acestora şi calculul cheltuielilor de instalare a vegetatiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la încheierea stării de masiv se verifica şi se aproba de specialiştii din inspectoratul teritorial de regim silvic şi cinegetic.

Obligaţiile băneşti aferente terenurilor care nu fac parte din fondul forestier proprietate publică a statului se calculează, contra cost, la cererea proprietarilor, de către unităţi silvice autorizate.

E. Masa lemnoasă prevăzută a fi defrisata de pe terenurile din fondul forestier naţional, pentru care exista aprobarea de a fi ocupate definitiv sau temporar, constituie produse accidentale, se precompteaza şi se valorifica de Regia Naţionala a Pădurilor, respectiv de proprietarii terenurilor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Capitolul 7

Dispoziţii tranzitorii şi finale

A. Pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţii referitoare la întocmirea documentaţiilor tehnice, promovarea, analiza şi aprobarea acestora, precum şi pentru punerea în aplicare a aprobărilor emise se vor aplica următoarele măsuri

1. încheierea proceselor-verbale privind predarea-primirea terenurilor care fac obiectul aprobărilor de ocupare definitivă sau temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional se va face numai după plata anticipata şi integrală de către beneficiarii aprobărilor a taxei prevăzute de lege, respectiv a garanţiei, în Fondul de ameliorare a fondului funciar, fond aflat la dispoziţia autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura, precum şi a celorlalte obligaţii băneşti care revin titularilor aprobărilor;

2. în cazul în care în intervalul dintre data la care este întocmită documentaţia şi data la care se face predarea terenului către beneficiar intervin modificări ale preţului mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, care sta la baza determinării indicatorului P(ML), se vor recalcula toate obligaţiile băneşti care revin beneficiarilor respectivi;

3. documentaţiile având ca obiect terenuri din fondul forestier proprietate publică a statului, aprobate până la intrarea în vigoare a prezentei metodologii şi pentru care nu s-au încheiat procesele-verbale privind predarea-primirea terenurilor, sau cele aflate în curs de verificare la Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor ori la inspectoratele de regim silvic şi cinegetic vor fi analizate şi aprobate în forma în care au fost promovate, cu calculul obligaţiilor băneşti conform vechii metodologii, dacă sunt îndeplinite condiţiile legale necesare, urmând ca, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei metodologii, direcţiile silvice sa recalculeze, în mod obligatoriu, toate obligaţiile băneşti datorate de beneficiari. Ocoalele silvice predau terenurile cu încheierea proceselor-verbale de predare-primire a acestora, numai după achitarea de către titularii aprobărilor a diferenţelor băneşti rezultate din recalculari. În termen de 5 zile acestea vor transmite Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor copie de pe documentul de plată prin care titularii aprobărilor au făcut dovada achitării diferenţelor;

4. începând cu data intrării în vigoare a prezentei metodologii este interzisă promovarea oricărei documentaţii tehnice care cuprinde calcule neconforme cu prevederile acesteia.

B. Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta metodologie.

Anexa 1

la metodologie

--------------

VOLUMUL

masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilitatii

pe clase de producţie pentru principalele

specii forestiere*)

- mc/ha -

Nr. SPECIA CLASELE DE PRODUCŢIE

crt.

I II III IV V

1. Molid 1.039 859 668 507 350

2. Brad 986 838 672 508 386

3. Pin silvestru 695 531 360 209 96

4. Pin negru 553 427 283 190 93

5. Larice 953 796 602 395 252

6. Fag din samanta 813 652 492 355 259

7. Mesteacan 352 294 195 141 94

8. Gorun din samanta 768 600 453 335 232

9. Gorun din lastari 533 448 343 238 164

10. Stejar din samanta 875 733 584 447 346

11. Stejar din lastari 565 462 375 283 201

12. Cer din samanta 516 405 321 255 183

13. Garnita din samanta 498 418 332 250 193

14. Stejar brumariu 334 292 208 113 81

15. Stejar pufos 261 188 141 99 65

16. Carpen din samanta 334 291 217 145 108

17. Tei din samanta 518 449 356 256 163

18. Salcam din plantaţii 495 331 192 116 48

19. Salcam din lastari 333 224 128 63 34

20. Plop alb şi negru 529 405 272 155 92

21. Salcie din renis (şi plantaţie) 534 391 295 172 107

22. Salcie din lastari 360 289 209 153 73

23. Salcie din sulinari 360 289 209 153 73

24. Anin 483 415 325 233 163

25. Plop selecţionat 629 407 310 207 114

---------------

Notă *) Volumele sunt stabilite conform "Biometriei arborilor şi arboretelor din România", editia 1972, la varstele exploatabilităţii, prevăzute în Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor. Aceste volume vor putea fi revizuite în cazul modificării vârstei exploatabilitatii şi a tabelelor de producţie pentru arboreturi.

Anexa 2

-------

la metodologie

--------------

DEFALCAREA

pe specii şi pe grupe de specii a coeficientului de corectie

a preţului mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior,

stabilit periodic prin ordin al conducătorului autorităţii publice

centrale care răspunde de silvicultura, la propunerea

Regiei Naţionale a Pădurilor, şi publicat în

Monitorul Oficial al României, Partea 1

Nr. crt. Specia sau grupa de specii Coeficientul care se aplica preţului mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior

1. Rasinoase 0,95

2. Fag 1,00

3. Cvercinee, frasin 1,65

4. Diverse specii tari 0,75

5. Diverse specii moi 0,70

NOTĂ

Indicatorul P(ML) pentru speciile sau grupele de specii înscrise în coloana 1 se determina prin înmulţirea coeficientului din coloana 2 cu preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, stabilit periodic prin ordin al ministrului responsabi de domeniul silviculturii, ţinând seama de preţul de piaţa.

Anexa 3

-------

la metodologie

--------------

CRITERII

pe baza cărora se determina coeficienţii N şi N(1),

utilizaţi la calculul contravalorii terenurilor [V(T)],

al chiriei [CH(A)] şi, respectiv, al contravalorii

pierderii de creştere determinate de exploatarea masei

lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii [D(VML)]

Nr. crt. CRITERII NOTA ACORDATĂ

0 1 2

1. Categorii de arboreturi pe tipuri functionale Arboreturile la care sunt interzise orice fel de intervenţii pentru extragerea de masa lemnoasă sau de alte produse nelemnoase (tipul funcţional T(I) parcuri naţionale, rezervaţii naturale şi ştiinţifice, monumente ale naturii). Arboreturile la care nu este permisă sau nu este posibila decât executarea taierilor de igiena sau a lucrărilor speciale de conservare [tipul funcţional T(II)]. Arboreturile la care sunt permise tratamente intensive, ca cele de codru gradinarit sau cvasigradinarit [tipul funcţional T(III)]. Arboreturile la care sunt permise tratamente cu perioada de regenerare normală sau mai mare, dar cu restrictii în executarea taierilor [tipul funcţional T(IV)]. Arboreturile cu funcţii de producţie şi de protecţie la care nu sunt restrictii privind tratamentele aplicate [tipul funcţional T(V) şi T(VT)]. NOTĂ: pentru terenurile fără vegetaţie forestieră nota va fi 0 3,0 2,5 2,0 1,5 1,0

2. 3. Amplasarea terenului faţă de localităţi A. Teren în intravilan şi până la 2 km de la limita perimetrului construibil: - municipiul Bucureşti şi staţiuni balneare, climaterice sau turistice - municipii-reşedinţa de judeţ - municipii - oraşe - sate reşedinţa de comuna - sate B. Teren în extravilan 1. Între 2 şi 5 km de la limita perimetrului construibil: - municipiul Bucureşti şi staţiuni balneare, climaterice sau turistice - municipii-reşedinţa de judeţ - municipii - oraşe - sate reşedinţa de comuna - sate 2. Între 5 şi 10 km de la limita perimetrului construibil: - municipiul Bucureşti şi staţiuni balneare, climaterice sau turistice - municipii-reşedinţa de judeţ - municipii - oraşe - sate reşedinţa de comuna - sate 3. Peste 10 km de la limita perimetrului construibil - municipiul Bucureşti şi staţiuni balneare, climaterice sau turistice - municipii-reşedinţa de judeţ - municipii - oraşe - sate reşedinţa de comuna - sate NOTĂ: se ia în considerare distanta fasa de localitatea de cea mai mare categorie Amplasarea terenului faţă de reţelele de transport A. Transport rutier (terenul este amplasat la o distanta de cel mult 1 km faţă de calea de transport: - autostrăzi şi drumuri naţionale europene - alte drumuri naţionale - drumuri judeţene - drumuri comunale - drumuri forestiere, industriale şi alte asemenea NOTĂ: Se ia în considerare numai accesul la drumul de cea mai mare categorie. B. Transport feroviar (în cazul în care terenul se afla la o distanta de cel mult 5 km faţă de statie) C. Transport fluvial (în cazul în care terenul se afla la o distanta de cei mult 5 km faţă de port) D. Transport maritim (în cazul în care terenul se afla la o distanta de cel mult 5 km faţă de port) 12 8 6 4 2 1 10 6 4 2 1 0 9 5 3 1 0 0 8 4 2 0 0 0 3,0 0,8 0,6 0,4 0,2 0,5 0,5 0,5

4. Alte utilităţi Reţele de apa-canal până la 500 m Reţele de distribuţie a energiei electrice până la 500 m Reţele de distribuţie a gazelor naturale până la 1000 m 0,5 0,5 0,5

5. Ponderea suprafeţei fondului forestier naţional din judeţul în raza căruia se afla terenul, în suprafaţa totală a judeţului: până la 10% 10-20% 20-30% 30-40% peste 40% 2,0 1,5 1,0 0,5 0,0

NOTĂ

- Coeficientul N se determina ca suma a notelor acordate pentru îndeplinirea tuturor criteriilor menţionate în coloana 1.

- Coeficientul N(1) reprezintă nota acordată numai pentru îndeplinirea criteriilor cuprinse la nr. crt. 1 (categorii de arboreturi pe tipuri functionale).

Anexa 4

-------

la metodologie

--------------

CREŞTEREA

medie anuală la exploatabilitate a arboretului

total pentru principalele specii forestiere*)

- mc/an/ha -

Nr. SPECIA PRINCIPALA CLASELE DE PRODUCŢIE

crt.

I II III IV V

0 1 2 3 4 5 6

1. Molid 13,8 12,2 10,5 8,1 5,7

2. Brad 12,7 10,8 9,4 7,8 5,9

3. Pin silvestru 12,1 9,4 7,4 5,2 3,0

4. Pin negru 10,9 8,6 6,6 4,6 2,8

5. Fag 11,0 9,1 7,6 6,0 4,4

6. Mesteacan 9,4 7,9 6,4 4,8 3,2

7. Gorun din samanta 7,5 7,0 5,5 4,7 3,3

8. Gorun din lastari 8,6 7,2 5,7 4,4 3,1

9. Stejar din samanta 10,6 8,8 7,6 6,2 4,7

10. Stejar din lastari 9,2 7,5 5,9 4,9 3,9

11. Tei 12,7 10,8 9,1 7,2 5,2

12. Cer 8,8 7,8 6,3 4,9 3,9

13. Garnita 6,8 5,9 5,2 4,4 3,5

14. Carpen 10,2 8,8 7,5 5,9 4,6

15. Salcam (plantaţii) 18,7 14,7 10,3 6,4 3,3

16. Salcam (lastari) 16,5 13,2 9,3 5,7 3,1

17. Plop alb şi negru 19,5 15,0 11,6 7,8 4,8

18. Salcie din samanta 27,5 23,9 19,2 14,2 9,5

19. Salcie din sulinari 20,8 18,9 16,5 12,4 8,2

20. Plop selecţionat 30,1 23,7 18,0 13,0 8,2

21. Larice**) 10,5 8,9 7,5 5,7 3,6

--------------

Notă *) Conform "Biometriei arborilor şi arboretelor din România", editia 1972.

Notă **) Arboret principal.

--------------