DECIZIE Nr. 44*) din 10 mai 1994
Statutory Text (1 Articles)
Notă *) A se vedea şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 111 din 9 noiembrie 1994, publicată în continuare.
Victor Dan Zlatescu - preşedinte
Viorel Mihai Ciobanu - judecător
Florin Bucur Vasilescu - judecător
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Completul de judecată, convocat potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata următoarele
Prin Încheierea din 13 ianuarie 1994, pronunţată de Judecătoria Câmpina în Dosarul nr. 4259/1993, Curtea Constituţională a fost sesizată cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 224 din Codul penal, invocată de inculpatul Tigmeanu Paul. În susţinerea excepţiei, inculpatul arata ca, în raport cu conţinutul art. 150 alin. (1) din Constituţie, protecţia socială a ceea ce a fost definit ca avut obştesc, conform art. 145 din Codul penal, a rămas fără obiect, textul art. 224 din Codul penal fiind implicit abrogat prin Constituţie.
Instanţa de judecată nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate şi a considerat ca soluţionarea acesteia este de competenţa Curţii Constituţionale.
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,
având în vedere încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile art. 144 lit. c) din Constituţie şi ale art. 24 din Legea nr. 47/1992, retine
Curtea Constituţională a mai fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 224 din Codul penal, pe care a soluţionat-o şi a decis ca aceasta dispoziţie legală este abrogată parţial potrivit art. 150 alin. (1) din Constituţie şi, în consecinţa, aceasta urmează să se aplice numai cu privire la bunurile prevăzute la art. 135 alin. (4) din legea fundamentală, bunuri ce formează obiectul exclusiv al proprietăţii publice. Aceasta soluţie este definitivă şi obligatorie, potrivit art. 145 alin. (2) din Constituţie, deoarece prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 63 din 4 noiembrie 1993 a fost respins recursul declarat de Ministerul Public împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 33 din 26 mai 1993, prin care Curtea se pronunţase în sensul arătat.
Astfel fiind, textul anterior Constituţiei, constatat ca abrogat, deoarece, potrivit art. 150 alin. (1) din Constituţie, este contrar acesteia, nu mai poate fi aplicat, este scos din legislaţie. Orice alta excepţie care ar avea ca obiect textul constatat ca abrogat urmează a fi respinsă ca lipsită de obiect, dacă soluţionarea excepţiei s-a făcut cu citarea părţilor, ori ca vadit nefondata în cazul în care, pentru acelaşi motiv de fond, excepţia a fost, potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, rezolvată fără citarea părţilor.
În speta, inculpatul Tigmeanu Paul a invocat excepţia de neconstituţionalitate a art. 224 din Codul penal la data de 13 ianuarie 1994, deci la o dată la care prevederile acestui articol erau definitiv şi obligatoriu abrogate parţial şi, pe cale de consecinţa, Curtea Constituţională retine ca excepţia este vadit nefondata în sensul art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.
Ca atare, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A. c) şi al art. 24 din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE
Respinge ca vadit nefondata excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 224 din Codul penal, invocată de Tigmeanu Paul în Dosarul nr. 4259/1993 al Judecătoriei Câmpina.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţa din 10 mai 1994.
PREŞEDINTE,
Victor Dan Zlatescu
Magistrat-asistent,
Gabriela Dragomirescu
-----------------------