DECIZIE nr. 320 din 26 noiembrie 2002

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 305 şi art. 720^8 din Codul de procedură civilă

Costica Bulai - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Şerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Aurelia Popa - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 305 şi art. 720^8 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Stylem Trading" - S.R.L. în Dosarul nr. 106/2002 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a V-a comercială.

La apelul nominal se prezintă apărătorul autorului excepţiei şi cel al părţii, lipsind partea, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public considera susţinerile autorului ca fiind neintemeiate, arătând ca dispoziţiile art. 305 şi art. 720^8 din Codul de procedură civilă nu contravin principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor şi nici principiului liberului acces la justiţie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, retine următoarele

Prin Încheierea din 4 aprilie 2002, pronunţată în Dosarul nr. 106/2002, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a V-a comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 305 şi art. 720^8 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Stylem Trading" - S.R.L.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine ca dispoziţiile art. 720^8 din Codul de procedură civilă încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, deoarece prin înlăturarea caii de atac a apelului se pierde posibilitatea de a cenzura unele erori sau de a formula apărări corespunzătoare faţă de sentinţele pronunţate la fond. Se considera ca acest text de lege instituie o discriminare în raport cu persoanele fizice care au la dispoziţie toate căile de atac prevăzute de lege şi, prin aceasta, ingradeste accesul liber la justiţie al persoanelor juridice. Referitor la art. 305 din Codul de procedură civilă, autorul excepţiei apreciază ca, prin îngrădirea dreptului de a administra toate probele pe care le are la dispoziţie, acesta dezavantajeaza partea care, din diverse motive, nu a fost în măsura să-şi formuleze apărări corespunzătoare sau sa administreze probele necesare.

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a V-a comercială, exprimandu-şi punctul de vedere, considera excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.

În conformitate cu dispoziţiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului pentru a transmite punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate în cauza.

Preşedintele Camerei Deputaţilor arata ca, potrivit art. 128 din Legea fundamentală, stabilirea condiţiilor şi a procedurii de exercitare a căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti este de competenţa exclusiva a legiuitorului. În ceea ce priveşte susţinerea conform căreia art. 720^8 din Codul de procedură civilă ar încalcă art. 16 alin. (1) din Constituţie, considera ca principiul constituţional al egalităţii în drepturi presupune o reglementare unitară pentru situaţii identice şi, implicit, impune adoptarea unor soluţii diferite pentru situaţii diferite. Apreciază, de asemenea, că nu sunt incalcate nici dispoziţiile art. 21 privind liberul acces la justiţie.

Guvernul arata ca dispoziţiile art. 305 din Codul de procedură civilă nu contravin Constituţiei, deoarece recursul este, prin natura şi efectele lui, o cale de atac nedevolutiva, iar motivele de exercitare prevăzute de lege vizează numai nelegalitatea hotărârii judecătoreşti atacate. Prin urmare, fiind o instanţa de control judiciar şi nu de fond, instanţa de recurs verifica hotărârile atacate, exclusiv pe baza probelor administrate la fond, fără a se putea, în principiu, administra probe noi. Cu toate acestea, art. 305 din Codul de procedură civilă permite ca în recurs să se producă înscrisuri noi.

În privinta dispoziţiilor art. 720^8 din Codul de procedură civilă, Guvernul apreciază ca suprimarea apelului în cauzele comerciale satisface necesitatea judecării cu celeritate a acestor cauze. Arata, de asemenea, ca accesul liber la justiţie nu presupune accesul la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac prevăzute de lege. De altfel, nici Constituţia, nici Declaraţia Universala a Drepturilor Omului, nici pactele şi tratatele privitoare la drepturile omului, la care România este parte, nu conţin nici o dispoziţie care să instituie, în materie civilă, principiul dublului grad de jurisdicţie.

Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere exprimate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de Guvern, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare a Curţii şi din notele scrise depuse de autorul excepţiei, în faţa instanţei de judecată, art. 305 şi art. 720^8 din Codul de procedură civilă. Textele de lege criticate au următorul conţinut

- Art. 305: "În instanţa de recurs nu se pot produce probe noi, cu excepţia înscrisurilor.";

- Art. 720^8: Hotărârile date în prima instanţa privind procesele şi cererile în materie comercială sunt executorii şi sunt supuse numai recursului."

Autorul excepţiei susţine ca dispoziţiile legale criticate încalcă următoarele prevederi constituţionale

- Art. 16 alin. (1): "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.";

- Art. 21: "(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept."

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata următoarele

Recursul nu este o cale de atac devolutiva prin intermediul căreia se rejudeca cauza, ci un mijloc procedural prin care se realizează un examen al hotărârii atacate, sub aspectul legalităţii acesteia. Instanţa de recurs, solutionand calea de atac, nu va relua judecata procesului, ci va verifica numai dacă hotărârea atacată a fost sau nu pronunţată cu respectarea dispoziţiilor legale, pe baza probelor administrate, fără a se putea, în principiu, administra probe noi. De altfel, art. 305 din Codul de procedură civilă consacra regula inadmisibilitatii probelor noi în recurs, cu excepţia înscrisurilor emanate de la părţile în proces sau de la un terţ, care ar fi putut avea înrâurire asupra soluţionării cauzei, dacă ar fi fost folosite de instanţa a carei hotărâre s-a atacat. Înscrisurile noi pot fi depuse atât de către recurent, cat şi de către intimaţi, în condiţiile legii, fără nici o discriminare între părţile aflate în proces. Prin urmare, textul de lege criticat nu contravine art. 16 alin. (1) din Constituţie privitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor.

În ceea ce priveşte susţinerea autorului excepţiei referitoare la contrarietatea dintre dispoziţiile legale criticate şi art. 46 din Codul comercial, verificarea indreptatirii acesteia excede competentei Curţii, întrucât în atribuţiile sale intra doar examinarea dispoziţiilor legale în raport cu prevederile şi principiile constituţionale, critica cu un astfel de obiect fiind deci inadmisibila.

În ceea ce priveşte neconstituţionalitatea art. 720^8 din Codul de procedură civilă, Curtea retine ca, potrivit art. 125 şi art. 128 din Constituţie, stabilirea competentei instanţelor judecătoreşti, a procedurii de judecată, precum şi a condiţiilor de exercitare a căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti intră în competenţa exclusiva a legiuitorului. Asa fiind, nu se poate retine ca textul supus controlului ar contraveni art. 21 din Constituţie, în măsura în care în cuprinsul acestuia nu se precizează in terminis ca accesul liber la justiţie implica întotdeauna dreptul de a exercita atât calea de atac a apelului, cat şi a recursului, situaţie în care exercitarea cumulativa a ambelor cai de atac împotriva unei hotărâri ar fi constituit, într-adevăr, un criteriu de constituţionalitate.

De altfel, prin Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Curtea a statuat ca "semnificatia art. 21 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia accesul la justiţie nu poate fi îngrădit prin lege, este aceea că nu se poate exclude de la exerciţiul drepturilor procesuale pe care le-a instituit nici o categorie sau grup social. Însă legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedura, ca şi modalităţi de exercitare a drepturilor procedurale, astfel încât accesul liber la justiţie nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac".

Nici reglementările internaţionale în materie nu impun un anumit număr de grade de jurisdicţie sau de cai de atac. Astfel, art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale prevede asigurarea posibilităţii unui recurs efectiv la o instanţa naţionala, ceea ce art. 720^8 din Codul de procedură civilă prevede în mod expres.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 305 şi art. 720^8 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Stylem Trading" - S.R.L. în Dosarul nr. 106/2002 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a V-a comercială.

Definitivă şi obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 noiembrie 2002.

PREŞEDINTE,

prof. univ. dr. COSTICA BULAI

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

-----------