METODOLOGIE din 12 iunie 2002

1 Articles / Provisions · Romania

Open official source Machine-readable Markdown (.md)

Statutory Text (1 Articles)

METODOLOGIE din 12 iunie 2002 · MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTAŢIEI ŞI PĂDURILOR · MONITORUL OFICIAL nr. 831 din 19 noiembrie 2002

Text integral — METODOLOGIE din 12 iunie 2002 Open official source

de monitorizare sol-vegetaţie forestieră pentru silvicultura

1. DISPOZIŢII GENERALE

Monitorizarea solurilor şi a vegetaţiei forestiere pentru silvicultura se realizează la doua niveluri

a) nivelul I - constituit din reţeaua transnationala (16 x 16 km) şi din reţeaua naţionala;

b) nivelul II - constituit din reţeaua de supraveghere intensiva.

Supravegherea stării pădurilor este coordonata pe plan european, în strânsă cooperare, de către Comisia Economică pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (UN/ECE), prin Programul internaţional de cooperare privind evaluarea şi monitorizarea efectelor poluarii aerului asupra pădurilor (ICP Forests), şi de către Uniunea Europeană, prin Schema Uniunii Europene privind protecţia pădurilor impotriva poluarii atmosferice (anexa nr. 1).

2. MONITORIZAREA VEGETAŢIEI FORESTIERE DIN ROMÂNIA (NIVELURILE I SI II)

2.1. Reţeaua naţionala (4 x 4 km)

Reţeaua naţionala de sondaje permanente, amplasata sistematic în toate pădurile tarii, are o densitate de 4 x 4 km (un sondaj la 1.600 ha). Aceasta reţea este destinată atât supravegherii anuale a stării de sănătate a arborilor din cuprinsul suprafeţelor de proba permanente (SPP) aferente sondajelor, cat şi inventarierii statistice a pădurilor la nivel naţional şi regional (din 5 în 5 ani). In aceasta reţea nu se desfăşoară lucrări privind monitorizarea solurilor forestiere.

Un sondaj este alcătuit din doua suprafeţe de proba permanente de forma circulara, amplasate la o distanta de 30 m fata de centrul SPP (pe direcţia E-V în terenuri plane şi pe curba de nivel în terenuri înclinate - fig. 1). Fiecare SPP conţine doua cercuri concentrice cu razele de 7,98 m si, respectiv, de 12,62 m, în funcţie de mărimea diametrului de baza al arborilor din cuprinsul acesteia. Atât centrul sondajului, cat şi centrele suprafeţelor de proba permanente sunt materializate prin borne de metal, lemn sau beton îngropate, capătul superior al acestora situandu-se la 10-15 cm deasupra solului. Pentru facilitarea identificarii bornelor sau a locului unde acestea au fost materializate (în cazul dispariţiei lor), la baza celui mai apropiat arbore şi pe fata dinspre borna se înscriu indicativele "M(i)" (pentru centrul sondajului "i", "C(1)" şi "C(2)" pentru centrele SPP(1) şi SPP(2)), precum şi distanta exprimată în decimetri pana la borne.

Numărul "i" al sondajului este unic în cadrul unui ocol silvic şi corespunde Listei de sondaje proiectate pe hărţile amenajistice ale unităţilor de producţie (UP). Conform acesteia, elementele de amplasare în teren ale fiecărui sondaj sunt: unitatea amenajistica (ua) în care se afla instalat sondajul, numărul celei mai apropiate borne amenajistice, unghiul format de direcţia borna amenajistica-Nord cu direcţia borna amenajistica-centrul sondajului (azimutul) şi distanta de la borna amenajistica la centrul sondajului exprimată în metri. Traseul de la cea mai apropiată borna amenajistica pana la centrul sondajului este marcat prin puncte de vopsea materializate pe arbori la o distanta care sa permită vizibilitatea, dus-întors, la înălţimea ochiului.

In situaţia în care procedeul de materializare în teren a sondajului si, respectiv, a suprafeţelor de proba permanente nu este respectat, precum şi în situaţia dispariţiei marcajelor, a indicativelor înscrise pe arbori, a centrelor sondajelor şi ale suprafeţelor de proba permanente, se va proceda după cum urmează

a) materializarea în teren a sondajului pe baza informaţiilor înscrise în Lista de sondaje proiectate la nivel de ocol.

Operatorul transpune pe harta amenajistica a UP locul de amplasare a sondajului. Dacă în urma localizarii pe harta a sondajului operatorul considera ca traseul de la borna amenajistica pana la centrul sondajului este inaccesibil, acesta poate alege un alt traseu, accesibil, de la o alta borna, determinând un alt azimut, respectiv o alta distanta pana la centrul sondajului. Eventualele modificări ale elementelor de amplasare (număr de borna, azimut, distanta) se operează în lista sondajelor.

In teren, stationat în dreptul bornei, operatorul stabileşte cu ajutorul busolei azimutul direcţiei borna-centrul sondajului, iar cu ruleta sau cu panglica măsoară distanta redusă pana la centrul sondajului. In acelaşi timp, pe arbori, la o distanta care sa permită vizibilitatea, se marchează dus-întors traseul stabilit prin puncte de vopsea la înălţimea ochiului.

Ajuns în centrul sondajului se executa materializarea acestuia printr-o borna de lemn, metal sau beton, ingropata astfel încât capătul superior sa fie situat la 10-15 cm deasupra solului, iar la baza arborelui cel mai apropiat şi pe fata dinspre centrul sondajului se înscrie indicativul "M(i)" (unde "i" reprezintă numărul curent al sondajului corespunzător listei la nivel de ocol) şi sub acest indicativ, distanta exprimată în decimetri (dm) de la arbore pana la centrul sondajului (borna).

Din centrul sondajului, pe direcţia E-V (în terenuri plane) şi pe curba de nivel (în terenuri înclinate), se măsoară de o parte şi de alta a acestuia 30 m, stabilindu-se astfel centrele celor doua SPP, care se materializeaza în mod asemănător ca şi centrul sondajului, cu excepţia indicativului înscris la baza arborelui cel mai apropiat, care în acest caz este "C(1)" sau "C(2)" (corespunzător SPP(1), respectiv SPP(2));

b) actualizarea marcajelor; în situaţia în care nu mai poate fi identificat traseul de la borna la centrul sondajului, acesta se reface prin stabilirea direcţiei (cu busola) şi măsurarea distantei (cu ruleta sau cu panglica), pe baza informaţiilor preluate din Lista sondajelor proiectate (actualizată dacă a fost nevoie). Se reface traseul cu puncte de vopsea pe arbori, la o distanta care sa permită vizibilitatea, dus-întors, la înălţimea ochiului;

c) actualizarea indicativelor, a centrelor sondajelor şi a suprafeţelor de proba permanente (bornelor) se realizează prin identificarea arborilor la baza cărora s-au înscris indicativele ("M(i)", "C(1)" şi "C(2)") şi distanţele în decimetri pana la borne. Pe baza acestor informaţii se restabileste poziţia reală a bornelor, efectuându-se din nou materializarea lor. Dacă nici inscripţiile pe arbori nu mai pot fi descifrate sau arborii respectivi au dispărut (inclusiv cioatele acestora), centrele sondajelor, respectiv ale suprafeţelor de proba permanente, vor fi din nou amplasate în conformitate cu procedura descrisă la materializarea în teren a sondajelor. Corectitudinea reamplasarii centrelor SPP se va verifica şi corecta corespunzător, pe baza informaţiilor referitoare la azimut şi distanta fiecărui arbore înregistrat cu ocazia inventarierilor anterioare (în anii 1990, 1995, 2000 ...) în suprafaţa de proba respectiva.

2.1.1. Inventarierea şi evaluarea stării de sănătate a arborilor din cuprinsul suprafeţelor de proba permanente

Pentru inventarierea arborilor din cuprinsul suprafeţelor de proba permanente se foloseşte metoda cercurilor concentrice, cu razele de 7,98 m (200 mp) si, respectiv, de 12,62 m (500 mp). Diametrul de baza minim al arborilor ce se inventariaza este de 80 mm.

In cercul cu raza r = 7,98 m (200 mp) se inventariaza toţi arborii cu diametrul mai mare de 80 mm, iar pe coroana circulara determinata de cercurile concentrice cu raze de 7,98 m şi 12,62 m se inventariaza numai arborii cu diametrul de baza mai mare de 280 mm.

Operatorul se instalează în centrul SPP, stabileşte direcţia nordului cu ajutorul busolei şi efectuează înregistrarea informaţiilor începând cu arborele al cărui azimut este cel mai mic, continuând cu arborii următori în sensul creşterii azimutului (sensul acelor de ceasornic).

Dacă în cadrul reinventarierii, ca urmare a creşterii în diametru a arborilor, pe raza cercului de 7,98 m, precum şi în coroana circulara cuprinsă între cercurile cu razele de 7,98 m şi 12,62 m apar arbori cu diametrul cuprins între 80 mm şi 280 mm si, respectiv, mai mare de 280 mm, care nu au fost înregistraţi la inventarierile precedente, aceştia se înregistrează în formularul 1 (anexa nr. 2) în continuare, după ce au fost inventariati arborii comuni pentru inventarierea actuala şi cea precedenta. Măsurarea diametrului se face prin aplicarea clupei pe trunchiul arborelui la nivelul semnului marcat iniţial (în anul 1990) cu vopsea, iar poziţia de măsurare în cazul terenurilor înclinate va fi din amonte. In cazul în care secţiunea transversala este neregulata se măsoară doua diametre perpendiculare, iar în formularul 1, de teren, din anexa nr. 2 se va înregistra media celor doua măsurători. Semnul de aplicare a clupei pe trunchiul arborelui se revopseste. Inaltimile se măsoară la 3-5 arbori din specia preponderenta, la aceiaşi arbori la care au fost măsurate cu ocazia inventarierilor anterioare (în anii 1990, 1995, 2000 ...), precum şi la fiecare al zecelea arbore (arborii nr. 1, 11, 21 ...) din formularul 1 din anexa nr. 2 (SPP(1) si, respectiv, SPP(2)).

Evaluarea stării de sănătate se realizează anual numai pentru lotul de arbori (predominanti, dominanti, codominanti şi fără vătămări fizice de intensitate moderata sau puternica) selectat în anul 1990 şi reactualizat în anii 1995, 2000 ... (formularul 1 din anexa nr. 2 utilizat în anul 2000, coloana "Nr. arb. în lot."). La reinventarieri, în lotul de proba sunt evaluati numai arborii situati în clasele I, II şi III Kraft la momentul respectiv.

O data la 5 ani evaluarea stării de sănătate se face pentru toţi arborii, indiferent de poziţia lor cenotica (clasa Kraft).

Pentru estimarea stării de sănătate a arborilor este necesar sa se înregistreze vătămările fiziologice, adică defolierea şi decolorarea frunzisului din coroana arborilor, precum şi vătămările fizice cauzate de diferiţi factori (formularele 1 şi 2 din anexa nr. 2).

Evaluarea stării de sănătate a arborilor din loturile de proba selectate se realizează anual prin estimarea vizuala a defolierii şi decolorarii frunzisului coroanelor arborilor, inregistrandu-se totodată şi prezenta unor vătămări de natura mecanică existente în coroane sau pe tulpinile arborilor.

Defolierea reprezintă unul dintre cei mai importanţi parametri şi exprima pierderea de frunze sau ace din coroana unui arbore, comparativ cu un altul al cărui aparat foliar este complet (arbore de referinţa). Aceasta se estimează prin apreciere vizuala, folosindu-se ca arbore de referinţa un arbore din aceeaşi specie, cu frunzis complet, situat în imediata vecinătate a locului de proba (sondajului) sau imagini foto aplicabile speciilor din ţara noastră. Dat fiind caracterul relativ al estimării, înregistrarea se face în procente, prin rotunjirea la cea mai apropiată valoare divizibilă cu 5 (ex: 0, 5, 10, 15 ...). In arboretele dense, pentru apreciere se va lua în considerare jumătatea superioară a coroanei, iar în cele mai puţin dense, treimea mijlocie şi superioară a acesteia. Defolierea trebuie sa fie considerată ca o reducere a densităţii coroanei arborilor (transparenta), aceasta fiind mai puţin influenţata de diferenţele morfologice naturale dintre arbori. La estimarea defolierii trebuie sa se ia în considerare pierderea seturilor de ace, defolierea ramurelelor existente, precum şi reducerea mărimii frunzelor sau acelor. De asemenea, prezenta frunzelor sau a acelor moarte în coroana indica defolierea (acele varstnice având o pondere mai redusă în apreciere). In cazul reducerii neomogene a densităţii coroanei, aprecierea procentului de defoliere se realizează ca o medie ponderată a valorilor estimate separat pentru părţile coroanei defoliate omogen, respectiv neomogen. Arborii defoliati 100% se înregistrează numai în primul an al apariţiei fenomenului, aceştia nemaiintregistrandu-se în anii următori (dacă nu au fost extrasi) decât dacă în coroana apar frunze viabile.

Intensitatea vatamarii arborelui după procentul de defoliere a coroanei acestuia se stabileşte conform metodologiei adoptate la nivel european, astfel: clasa 0 de defoliere (0-10%) - arbore sanatos; clasa 1 de defoliere (11%-25%) - arbore slab vătămat; clasa a 2-a de defoliere (26%-60%) - arbore moderat vătămat; clasa a 3-a de defoliere (61%-99%) - arbore puternic vătămat şi clasa a 4-a de defoliere (100%) - arbore mort.

Decolorarea se apreciază în procente rotunjite divizibile cu 5 (0, 5, 10, 15 ...), ca şi defolierea, exprimandu-se procentul de frunze sau ace (existente în coroana arborelui) a căror culoare se abate transant de la culoarea normală a frunzisului speciei respective (prezintă nuante de la galben la ruginiu). La estimarea decolorarii trebuie avut în vedere faptul ca în perioada de observare (iulie-august) arborii care au suferit atacuri de insecte defoliatoare în anul respectiv prezintă frunze rezultate din a doua infrunzire, frunze de culoare verde-galbui cu pete ruginii pe margini, ce dau impresia unei decolorari.

Intensitatea vatamarii arborelui după procentul de decolorare a coroanei acestuia se stabileşte, de asemenea, conform metodologiei europene, astfel: clasa 0 de decolorare (0-10%) - arbore sanatos; clasa 1 de decolorare (11%-25%) - arbore slab vătămat; clasa a 2-a de decolorare (26%-60%) - arbore moderat vătămat; clasa a 3-a de decolorare (61%-99%) - arbore puternic vătămat.

Pentru a evita erorile de apreciere evaluările trebuie sa se efectueze în perioada de maxima activitate fiziologica a arborilor (începutul lunii iulie - sfârşitul lunii august), dar nu pe timp de ploaie, ceata sau în perioade ale zilei cu lumina difuza. De asemenea, procesele de inflorire şi fructificatie pot simula defolieri si/sau decolorari, prin apariţia unor frunze de mici dimensiuni şi uşor decolorate. In aceste situaţii trebuie efectuată o observare atenta, pentru ca estimarea sa nu fie influenţata în mod negativ în ceea ce priveşte defolierea si/sau decolorarea.

In terenuri plane observarea se face folosindu-se binocluri, evitându-se vizarea către soare a coroanelor, de la o distanta aproximativ egala cu înălţimea arborelui observat, iar în terenuri înclinate, de la aceeaşi distanta, numai ca operatorul se va situa în amonte sau pe curba de nivel. Estimarea defolierii şi decolorarii se realizează de doi operatori bine instruiti. Dacă exista diferenţe în apreciere, atunci aceştia vor schimba între ei poziţiile de observare pana ce diferenţele vor fi de cel mult 5 procente.

Vătămările de natura mecanică (fizica) se determina examinandu-se atent starea fizica a tuturor componentelor fiecărui arbore de proba. Când se constata vătămări ale integrităţii fizice la unele componente ale arborelui (decojiri, roaderea frunzelor, crengilor, scoartei, galerii sub scoarţa sau în lemn, porţiuni de scoarţa uscata, lemn mort, putred, loviri cu toporul ori alte obiecte, rupturi ale trunchiului, ale coroanei, arsuri de foc ori ger etc.) se stabilesc cauza şi intensitatea vatamarii.

Vătămările în funcţie de cauza au fost grupate în următoarele categorii: vanat şi animale domestice mari, insecte foliare şi xilofage, ciuperci foliare şi xilofage, agenţi abiotici (vant, zăpada, geruri, grindina etc.) vătămări antropice (ciolpaniri, cojiri, cioplaje, rezinaj, vătămări produse de exploatarea şi colectarea lemnului), alte vătămări (incendii, poluare etc.).

Identificarea acestora se face după caracteristicile proprii fiecărei vătămări. De exemplu, coaja dislocata de pe arbori de către urs lasa sa se vada urmele ghearelor, cea roasa de animale mari poarta amprentele dinţilor, frunzele roase de insecte defoliatoare au un contur specific etc.

Intensitatea vatamarii se stabileşte pentru fiecare arbore prin aproximari vizuale ale gravitatii acesteia, raportand-o la scara cu următoarele clase: 0 - fără vătămare; 1 - vătămare slaba; 2 - vătămare mijlocie; 3 - vătămare puternica.

Criteriile de încadrare pe clase de intensitate pentru fiecare categorie de vătămare sunt prezentate în anexa nr. 3.

In formular, în rubrica referitoare la cauza se înscrie clasa de vătămare (1, 2 sau 3), evident, numai pentru arborii vătămaţi. Un arbore poate avea una sau mai multe vătămări. Informaţiile suplimentare referitoare la vătămările fiziologice şi fizice produse arborilor (speciile de insecte, ciuperci, vanat, localizarea atacului, surse de poluare etc.), ce nu au putut fi înscrise în coduri, se vor înregistra la rubrica "Observaţii" de pe versoul formularelor 1 şi 2 din anexa nr. 2.

2.1.2. Înregistrarea informaţiilor

Informaţiile referitoare la starea de sănătate a pădurilor se obţin anual, iar cele referitoare la inventarierea fondului forestier se obţin cu o periodicitate de 5 ani.

Pornind de la aceste considerente s-au tipizat doua formulare de înregistrare (prezentate în anexa nr. 2), corespunzătoare următoarelor situaţii

- formularul 1 - pentru anii în care se culeg informaţii referitoare atât la starea de sănătate, cat şi la inventarierea arborilor din cuprinsul SPP;

- formularul 2 - pentru anii în care se culeg numai informaţii referitoare la starea de sănătate a arborilor din loturile de proba selectate încă din anul 1990 şi reactualizate în anii 1995, 2000 ... Acest formular este astfel structurat încât permite înregistrarea informaţiilor timp de 4 ani consecutivi (corespunzător mărimii intervalului dintre doua inventarieri succesive).

Informaţiile de caracterizare a sondajului au aceeaşi semnificaţie în ambele formulare. Completarea acestor informaţii pentru formularul 2 din anexa nr. 2 se realizează doar în primul an. In situaţia unor modificări ale informaţiilor de caracterizare descrise în primul an se va utiliza macheta de pe versoul formularului 2 din anexa nr. 2.

Structura informaţiilor de caracterizare a SPP este specifica fiecărui tip de formular utilizat.

Valorile din paranteze reprezintă limita inferioară şi superioară a codurilor utilizate; semnificaţia codurilor folosite în structura de caracterizare generală a sondajului este prezentată în anexa nr. 4.

Informaţiile de caracterizare a arborilor din SPP sunt descrise în partea inferioară a formularului 1 din anexa nr. 2 (SPP(1) în partea stânga; SPP(2) în partea dreapta). In partea superioară a machetei de descriere a fiecărei SPP sunt înscrise cifrele 1 şi 2, reprezentând numărul SPP din cadrul sondajului.

Simbolurile "C" şi "S" reprezintă sistemul utilizat în exprimarea azimutului (centesimal - C sau sexagesimal - S); pentru a indica sistemul folosit se lasa nemarcata cu "x" litera corespunzătoare.

Structura informaţiilor de caracterizare generală a sondajului (Reţeaua naţionala - formularul 1 din anexa nr. 2)

Structura informaţiilor de caracterizare a suprafeţelor de proba permanente (formularul 1 din anexa nr. 2)

Structura informaţiilor de caracterizare a suprafeţelor de proba permanente (formularul 2 din anexa nr. 2)

Semnificaţia codurilor referitoare la informaţiile de caracterizare a suprafeţelor de proba permanente (formularele 1 şi 2) este prezentată în anexa nr. 3.

Culegerea, validarea şi prelucrarea informaţiilor la nivel de ocol şi de direcţie silvică se realizează cu programul informatic specializat FIMON.

2.2. Reţeaua europeană (16 x 16 km)

Reţeaua de sondaje permanente, amplasata sistematic în toate pădurile Europei, are o densitate de 16 x 16 km (un sondaj la 25.600 ha) şi conţine pe teritoriul forestier al tarii noastre un număr de aproximativ 245 de sondaje.

Aceasta reţea este destinată atât supravegherii stării de sănătate a arborilor din cuprinsul suprafeţelor de proba permanente (SPP) aferente sondajelor, cat şi supravegherii stării de sănătate a solurilor forestiere (nivelul I de supraveghere).

Un sondaj este alcătuit din 4 suprafeţe de proba permanente, amplasate la o distanta de 25 m fata de centrul sondajului, pe direcţiile punctelor cardinale (N, E, S, V - fig. 2).

Materializarea în teren a centrelor sondajelor şi a suprafeţelor de proba aferente acestora se realizează ca şi în cazul reţelei naţionale de supraveghere, iar pentru identificarea locurilor unde acestea sunt materializate (în cazul dispariţiei bornelor), la baza celui mai apropiat arbore şi pe fata dinspre borna se înscriu indicativele "ME" (pentru centrul sondajului "i"), "N/C(1)", "E/C(2)", "S/C(3)", "V/C(4)" (pentru centrele SPP(1), SPP(2), SPP(3) şi SPP(4)), precum şi distanta pana la borne exprimată în decimetri.

Numărul "i" al sondajului este unic la nivel de ţara şi corespunde Listei de sondaje proiectate, mai întâi pe harţi topografice la scara 1:25000, în funcţie de coordonatele geografice (latitudine şi longitudine) ale fiecărui sondaj, şi apoi transpuse pe hărţile amenajistice ale unităţilor de producţie ale ocoalelor silvice.

Pentru fiecare sondaj exista o schita de amplasare a acestuia în teren, care cuprinde borna amenajistica, azimutul direcţiei de amplasare şi distanta de la borna amenajistica pana la centrul sondajului. Traseul de la borna amenajistica pana la centrul sondajului este marcat prin puncte de vopsea care sa permită vizibilitatea, dus-întors, la înălţimea ochiului.

In situaţia în care procedeul de materializare în teren a sondajului si, respectiv, a suprafeţelor de proba permanente nu este respectata, precum şi în situaţia dispariţiei marcajelor, a indicativelor înscrise pe arbori, a centrelor sondajelor şi a suprafeţelor de proba permanente aferente, se procedează ca şi în cazul reţelei naţionale de sondaje permanente (pct. 2.1), cu particularităţile specifice reţelei europene (16 x 16 km).

Evaluarea stării de sănătate a arborilor din cuprinsul suprafeţelor de proba permanente

Fiecare SPP aferentă sondajelor din reţeaua europeană de supraveghere forestieră (16 x 16 km) conţine un număr de câte 6 arbori, cei mai apropiaţi de centrul SPP (fig. 3), situati în clasele pozitionale I, a II-a şi a III-a Kraft şi care nu prezintă vătămări de natura mecanică (fizica) de intensitate moderata sau puternica (clasele a 2-a şi a 3-a de vătămare).

Numerotarea arborilor se face în ordine, începând cu numărul 1, de la arborele cel mai apropiat de centrul suprafeţei de proba amplasate pe direcţia nordului şi se continua în următoarele SPP amplasate în ordine pe direcţiile E, S, V, pana la numărul 24. Numărul fiecărui arbore din cuprinsul suprafeţelor de proba permanente aferente sondajului se înscrie vizibil cu vopsea, la înălţimea ochiului, pe fata dinspre centrul fiecărei SPP.

Arborii dispăruţi din diferite cauze (exploatare, doboraturi produse de vant şi zăpada etc.) se înlocuiesc cu alţii care îndeplinesc condiţiile de pozitionare cenotica şi de intensitate a vatamarii, după acelaşi procedeu, fiind numerotati în continuarea numărului stabilit iniţial (24), începând cu numărul 25, de la SPP amplasata pe direcţia N pana la cea amplasata pe direcţia V. Prin urmare, se urmăreşte menţinerea unui număr constant de 24 de arbori pe sondaj.

Dacă arboretul în care a fost amplasat sondajul este exploatat, sondajul se poate translata în alt arboret din apropiere, pe o raza care sa nu depăşească 300 m-500 m. Dacă aceasta condiţie nu este îndeplinită, sondajul se exclude de la evaluare pana la instalarea unui arboret care conţine arbori cu diametrul de baza mai mare de 80 mm.

Evaluarea stării de sănătate se realizează anual prin estimarea vizuala a aceloraşi parametri (defoliere, decolorare, vătămări de natura mecanică), ca şi în cazul reţelei naţionale de sondaje (pct. 2.1.1).

Informaţiile de teren se înscriu într-un formular tipizat adoptat de Schema Uniunii Europene, iar structura de caracterizare a acestora se prezintă după cum urmează

Structura informaţiilor de caracterizare generală a sondajului (reţeaua europeană)

Alte observaţii

Detaliile referitoare la informaţiile de caracterizare generală a sondajului (reţeaua europeană) sunt prezentate în anexa nr. 5.

Culegerea, validarea şi prelucrarea informaţiilor se realizează cu programul informatic specializat EUROMON.

Formularul de înregistrare a informaţiilor privind

starea de sănătate a pădurilor în reţeaua europeană

fata

┌─────────────────────────────┬──┬───┬───────────────────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┐

│ŢARA (1) │R │O │ DATA OBSERVARII (6) │0 │7 │0 │8 │8 │4 │

├──────────────┬──┬──┬──┬──┬──┼──┼───┼────────────────────┬──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤

│NR. SONDAJULUI│ │ │ │ │ │ │ │ COORDONATE │ │ │ │ │ │ │ │

│ (2) │ 3│ 4│ 1│ 2│ 0│ 1│ 6 │ LATITUDINE (7) │+ │4 │7 │5 │3 │5 │2 │

├──────────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┼───┼────────────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤

│DISPONIBILITATEA DE APA PENTRU │ │ COORDONATE │ │ │ │ │ │ │ │

│SPECIA PRINCIPALA (3) │ 2 │ LONGITUDINE (7) │+ │2 │6 │3 │3 │0 │3 │

├────────────────────────────────┼───┼────────────────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┼──┤

│TIP DE HUMUS (4) │ 2 │ EXPOZIŢIE (8) │5 │

├─────────────────────────────┬──┼───┼──────────────────────────────────────┼──┤

│ │ │ │ VÂRSTA MEDIE A ARBORILOR- │ 2│

│ALTITUDINE (5) │2 │ 6 │ ET.PR. (9) │ │

├────┬─────┬────┬────┬────────┴──┴───┴───────────────────────┬─────┬────────┴──┤

│NU- │ │DE- │DE- │ CAUZELE VATAMARII UŞOR │ │ │

│MA- │SPE- │FO- │CO- │ IDENTIFICABILE (14) │DETA-│ │

│RUL │CIA │LI- │LO- ├────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤LII │ │

│AR- │(11) │EREA│RA- │VA- │ │ │AGEN│AC- │ │PO- │ALTE│ ASU-│ ALTE │

│BO- │ │(12)│REA │NAT │IN- │CIU-│ TI │TI- │IN- │LU- │TIP.│ PRA │ OBSER- │

│RE- │ │ │(13)│ SI │SEC-│PER │A- │UNI │CEN-│ARE │DE │TIPU-│ VATII │

│LUI │ │ │ │ANI-│TE │CI │BIO-│UMA-│DII │LOC.│VA- │ LUI │ (16) │

│(10)│ │ │ │MALE│ │ │TICI│NE │ │ SI │TA- │ DE │ │

│ │ │ │ │DO- │ │ │ │ │ │RE- │MARI│VATA-│ │

│ │ │ │ │MES-│ │ │ │ │ │GIO-│ │MARE │ │

│ │ │ │ │TICE│ │ │ │ │ │NALA│ │ (15)│ │

│ │ │ │ ├────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤ │ │

│ │ │ │ │ T1 │ T2 │ T3 │ T4 │ T5 │ T6 │ T7 │ T8 │ │ │

├────┼─┬─┬─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────────┤

│ 1 │1│1│8│ 15 │ 0 │ 1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤- Prezenta │

│ 2 │1│1│8│ 35 │ 5 │ │ 1 │ │ │ │ │ │ │T.2.1│unei fa- │

├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤brici care │

│ 3 │1│1│8│ 20 │ 0 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │emana SO2 │

├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤si pulberi │

│ 4 │1│1│8│ 40 │ 10 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │în suspen- │

├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤sie │

│ 5 │1│1│8│ 25 │ 0 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤ │

│ 6 │1│1│8│ 15 │ 5 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ 7 │1│1│8│ 20 │ 0 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ 8 │1│1│8│ 15 │ 0 │ 1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ 9 │1│1│8│ 25 │ 5 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤In ultimii │

│ 10 │1│1│8│ 20 │ 5 │ │ │ │ │ 1 │ │ │ │T.5.2│6 ani s-au │

├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤inregis- │

│ 11 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │trat secete│

├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤prelungite │

│ 12 │1│1│8│ 30 │ 0 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ 13 │1│1│8│ 45 │ 10 │ │ 1 │ │ │ │ │ │ │T.2.1│ │

│ 14 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ 15 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ 16 │1│1│8│ 35 │ 5 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ 17 │1│1│8│ 15 │ 0 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ 18 │1│1│8│ 25 │ 5 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ 19 │1│1│8│ 15 │ 0 │ 1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ 20 │1│1│8│ 20 │ 0 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ 21 │1│1│8│ 30 │ 0 │ │ │ 1 │ │ │ │ │ │T.3.2│ │

│ 22 │1│1│8│ 40 │ 5 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ 23 │1│1│8│ 30 │ 0 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ 24 │1│1│8│ 25 │ 0 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

└────┴─┴─┴─┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴─────┴───────────┘

VERSO

┌────┬─────┬────┬────┬───────────────────────────────────────┬─────┬───────────┐

│NU- │ │DE- │DE- │ CAUZELE VATAMARII UŞOR │ │ │

│MA- │SPE- │FO- │CO- │ IDENTIFICABILE (14) │DETA-│ │

│RUL │CIA │LI- │LO- ├────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤LII │ │

│AR- │(11) │EREA│RA- │VA- │ │ │AGEN│AC- │ │PO- │ALTE│ ASU-│ ALTE │

│BO- │ │(12)│REA │NAT │IN- │CIU-│ TI │TI- │IN- │LU- │TIP.│ PRA │ OBSER- │

│RE- │ │ │(13)│ SI │SEC-│PER │A- │UNI │CEN-│ARE │DE │TIPU-│ VATII │

│LUI │ │ │ │ANI-│TE │CI │BIO-│UMA-│DII │LOC.│VA- │ LUI │ (16) │

│(10)│ │ │ │MALE│ │ │TICI│NE │ │ SI │TA- │ DE │ │

│ │ │ │ │DO- │ │ │ │ │ │RE- │MARI│VATA-│ │

│ │ │ │ │MES-│ │ │ │ │ │GIO-│ │MARE │ │

│ │ │ │ │TICE│ │ │ │ │ │NALA│ │ (15)│ │

│ │ │ │ ├────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤ │ │

│ │ │ │ │ T1 │ T2 │ T3 │ T4 │ T5 │ T6 │ T7 │ T8 │ │ │

│ 25 │1│1│8│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ 26 │1│1│8│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ 27 │1│1│8│ │ │ │ │ │ │ 1 │ │ │ │T.5.2│ │

│ 28 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ 29 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ 30 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ 31 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ 32 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ 33 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ 34 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ 35 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ 36 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ 37 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ 38 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ 39 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ 40 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ 41 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ 42 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ 43 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ 44 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ 45 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ 46 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ 47 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ 48 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ 49 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

2.3. Reţeaua intensiva (Nivel II)

Reţeaua de supraveghere forestieră intensiva este destinată nivelului al II-lea de monitorizare a principalelor ecosisteme forestiere intalnite în ţara noastră. Aceasta reţea este alcătuită din 13 suprafeţe de supraveghere intensiva (SSI), amplasate în ecosisteme forestiere reprezentative, situate în imediata apropiere a unor staţii ale Institutului Naţional de Meteorologie şi Hidrologie (INMH) şi aflate sub influenta poluarii de impact şi de fond (tabelul 1). O suprafaţa de supraveghere intensiva este alcătuită din 5 SPP, amplasate astfel: una în centrul SSI, iar celelalte patru, dispuse în cruce pe direcţiile punctelor cardinale (N, E, S, V), la o distanta de 30 m fata de centrul SSI. Suprafeţele de proba permanente au forma circulara, iar mărimea lor este de 500 mp. Toate aceste SPP aferente unei SSI sunt amplasate în aceleaşi condiţii de arboret, suprafaţa de investigare depăşind 0,7 ha (figura 3).

Tabelul 1

Caracteristici generale ale suprafeţelor de supraveghere intensiva (SSI)

*Font 7*

+--------------+----------+----------+----+----+----------------------+------+--------+------+---------+-------+----+------+---+

| | | | | |Coordonate geografice | | | | | |Con-| | |

| Denumirea | Directia | Ocolul |U.P.| ua | |Alti- | Tip | Tip |Expozitie|Struc- |sis-|Varsta|CLP|

+--------------+----------+----------+----+----+----------+-----------+------+--------+------+---------+-------+----+------+---+

| Giurgiu-plop | Giurgiu | Giurgiu | II | 56 | +435403 | +260006 | 12 | 9613 | 9611 | plana | 1 |0,7 | 22 |II |

+--------------+----------+----------+----+----+----------+-----------+------+--------+------+---------+-------+----+------+---+

| Giurgiu-cer | Giurgiu | Giurgiu | IV |117A| +440432 | +260346 | 90 | 9320 | 7131 | plana | 1 |0,7 | 41 |III|

+--------------+----------+----------+----+----+----------+-----------+------+--------+------+---------+-------+----+------+---+

| Videle-cer |Alexandria| Slavesti | V |395A| +441833 | +253653 | 100 | 8312 | 7322 | plana | 1 |0,8 | 46 |III|

+--------------+----------+----------+----+----+----------+-----------+------+--------+------+---------+-------+----+------+---+

|Videle-garnita|Alexandria| Slavesti | V |394A| +441827 | +253647 | 100 | 8312 | 7322 | plana | 1 |0,6 | 46 |III|

+--------------+----------+----------+----+----+----------+-----------+------+--------+------+---------+-------+----+------+---+

| Stefanesti- | ICAS |Stefanesti| I | 9B | +443034 | +261038 | 86 | 8430 | 6222 | plana | 2 |0,8 | 51 |III|

+--------------+----------+----------+----+----+----------+-----------+------+--------+------+---------+-------+----+------+---+

| Ploiesti- | Ploiesti | Ploiesti | VI |48A | +445435 | +260608 | 150 | 8513 | 6223 | plana | 1 |0,8 | 35 |III|

+--------------+----------+----------+----+----+----------+-----------+------+--------+------+---------+-------+----+------+---+

|Campina-gorun | Ploiesti | Campina | I |28E | +450640 | +254237 | 520 | 5142 | 5121 | N | 1 |0,8 | 52 |IV |

+--------------+----------+----------+----+----+----------+-----------+------+--------+------+---------+-------+----+------+---+

| Sinaia-fag | Ploiesti | Sinaia | X | 59 | +452026 | +253313 | 820 | 4420 | 4131 | V | 4 |0,8 | 130 |III|

+--------------+----------+----------+----+----+----------+-----------+------+--------+------+---------+-------+----+------+---+

|Predeal-molid | Brasov | Brasov | X |61C | +453025 | +253521 | 1185 | 3322 | 1231 | E | 1 |0,7 | 85 |II |

+--------------+----------+----------+----+----+----------+-----------+------+--------+------+---------+-------+----+------+---+

| Rarau-molid | Suceava | Pojorata | I |94N | +472654 | +253351 | 1400 | 2322 | 1114 | N | 2 |0,8 | 57 |III|

+--------------+----------+----------+----+----+----------+-----------+------+--------+------+---------+-------+----+------+---+

| Fundata-fag | Pitesti | Rucar | VI |124C| +452559 | +251611 | 1300 | 3322 | 4141 | S | 1 |0,9 | 40 |III|

+--------------+----------+----------+----+----+----------+-----------+------+--------+------+---------+-------+----+------+---+

| Stana de V.- | Oradea | Remeti | V |14A | +464135 | +223712 | 1150 | 3333 | 1111 | S | 3 |0,6 | 138 |III|

+--------------+----------+----------+----+----+----------+-----------+------+--------+------+---------+-------+----+------+---+

| Mihailesti- | ICAS |Mihaiesti | I |175B| +450147 | +245933 | 500 | 5132 | 5131 | SV | 1 |0,9 | 52 |III|

+--------------+----------+----------+----+----+----------+-----------+------+--------+------+---------+-------+----+------+---+

NOTA

Tipul de staţiune şi tipul de pădure se prezintă în coduri conform descrierii parcelare din amenajament.

Structura se prezintă în coduri după cum urmează: 1 - echiena; 2 - relativ echiena; 3 - relativ pluriena; 4 - pluriena.

Materializarea în teren a centrelor suprafeţelor de supraveghere intensiva şi a suprafeţelor de proba permanente aferente acestora se realizează ca şi în cazul reţelelor naţionala şi europeană, iar pentru identificarea locurilor unde acestea sunt materializate (în cazul dispariţiei bornelor), la baza celui mai apropiat arbore şi pe fata dinspre borna se înscriu indicativele "M(i)/C(1)" (pentru centrul SSI "i"), "C(2)", "C(3)", "C(4)", "C(5)" [pentru centrele SPP(2), SPP(3), SPP(4), SPP(5)] în ordine, după direcţia cardinala (N, E, S, V), precum şi distanta în decimetri pana la borna. Numărul "i" al SSI este unic la nivel de ţara şi corespunde tabelului de mai sus.

Procedeul de identificare a centrului SSI, respectiv actualizarea marcajelor şi a indicativelor acestora, este acelaşi ca şi în cazul reţelelor naţionala şi europeană, cu particularităţile specifice. Poziţia geografică (latitudine, longitudine) a centrelor SSI se determina cu Sistemul de Pozitionare Globală (GPS).

Inventarierea arborilor, prelevarea probelor de creştere şi evaluarea stării de sănătate a arborilor

Inventarierea arborilor din cuprinsul suprafeţelor de proba permanente aferente fiecărei SSI se efectuează o data la 5 ani pentru toţi arborii cu diametrul de baza (d) mai mare de 80 mm. Aceasta operaţiune consta in: măsurarea diametrului de baza al arborilor, în amonte, în cazul terenurilor înclinate, şi în acelaşi loc, marcat cu vopsea printr-o linie orizontala pe trunchiul arborilor, măsurarea inaltimii a 2-3 arbori din fiecare categorie de diametre, încadrarea pe clase pozitionale (Kraft) şi pe clase de calitate a arborilor. Diametrele se măsoară cu panglica gradata în milimetri, iar inaltimile cu dendrometrul, la aceiaşi arbori la care au fost măsurate la inventarierile anterioare.

Prelevarea probelor de creştere radiala se realizează cu burghiul Presler, succesiv pe direcţia punctelor cardinale (N, E, S, V), de la un lot reprezentativ de arbori (30-40), din fiecare categorie de diametre, situati în zona-tampon a fiecărei suprafeţe de supraveghere intensiva (fig. 3). Aceşti arbori se aleg din specia principala, din clase de defoliere diferite (0, 1, 2, 3) şi pentru fiecare arbore se măsoară diametrul de baza, înălţimea, se apreciază clasa pozitionala, clasa de calitate şi procentul de defoliere a coroanei.

Reţeaua de supraveghere intensiva a ecosistemelor forestiere este destinată unor studii complexe referitoare la: starea solurilor forestiere, starea de sănătate a arborilor, analiza compoziţiei chimice a frunzelor şi acelor coroanelor arborilor, parametrii climatici, depunerile atmosferice şi biodiversitate.

Evaluarea stării de sănătate a arborilor se estimează după aceiaşi parametri şi se utilizează acelaşi procedeu ca şi în cazul reţelelor naţionala şi europeană.

Informaţiile de teren se înregistrează într-un formular tipizat a cărui structura este adaptată fisierelor informatice solicitate de ICP Forests şi Schema Uniunii Europene (anexa nr. 6).

Culegerea, validarea şi prelucrarea informaţiilor se realizează cu ajutorul programului informatic specializat INTMON.

3. MONITORIZAREA SOLURILOR FORESTIERE DIN ROMÂNIA (NIVELURILE I SI II)

3.1. Obiectivele principale

Nivel I: Evaluarea informaţiilor (datelor) de baza privind chimia solului şi stabilirea acelor proprietăţi care sunt sensibile la poluare. De asemenea, în perspectiva se urmăreşte studierea efectelor poluarii în relatie cu schimbările climatice, implicit cu capacitatea solului de stocare a carbonului.

Nivelul II: La acest nivel se verifica ipotezele privind mecanismele declinului pădurilor şi măsurile ce se impun pentru redresarea ecologica a acestora, pornind şi de la factorul sol.

3.2. Culegerea datelor de teren şi prelevarea probelor de sol

Culegerea datelor de teren şi prelevarea probelor de sol se fac cu o periodicitate de 5 ani.

3.2.1. Caracterizarea pedologica a suprafeţelor

Aceasta este obligatorie pentru suprafeţele de nivel I şi nivel II şi trebuie sa aibă caracter general, incluzând descrierea locului (statiunii) şi caracterizarea morfologica a cel puţin unui profil de sol (conform ghidului FAO, 1990). Descrierea se va face o singura data, înaintea recoltarii probelor, şi profilul trebuie sa fie reprezentativ pentru actuala zona de recoltare (pentru nivelul II acesta trebuie sa fie localizat în zona-tampon).

3.2.2. Recoltarea probelor de sol

3.2.2.1. Amplasarea locurilor de recoltare a solului

Nivel I

- locurile de recoltare pot fi amplasate în interiorul zonei de recoltare, în situaţia în care probele sunt recoltate cu sonde (burghie); trebuie evitate zonele din jurul trunchiurilor de arbori (1 m), lacasele de animale, doboraturile de vant şi cararile;

- evidenta clara (schita) a locurilor din care s-au recoltat probele.

Nivel II

- locurile de recoltare se amplasează randomizat (intamplator) sau sistematic cu componenta randomizata.

3.2.2.2. Momentul de recoltare

Activitatea de recoltare trebuie limitată la perioadele cu activitate biologica redusă, în special în cazul stratului organic.

3.2.2.3. Straturile recoltate

Stratul organic de la suprafaţa solului, care poate consta în unul sau mai multe dintre următoarele orizonturi organice: litiera (L), orizontul de fermentaţie (F) si/sau orizontul de humus (H), este recoltat separat de stratul subiacent de sol mineral. Straturile organice îngropate sunt recoltate în acelaşi mod ca straturile minerale.

Recoltarea stratului organic

a) O organic - orizonturi cu straturi cu material organic predominant, acumulat deasupra solurilor minerale sau organice care nu sunt saturate cu apa pentru perioade prelungite şi care pot fi localizate la suprafaţa unui sol mineral sau la orice adâncime fata de suprafaţa, dacă sunt îngropate.

b) H organic - la fel ca O organic, dar saturate cu apa pentru perioade prelungite sau care au fost odată saturate, dar acum sunt drenate artificial.

Recoltarea orizonturilor organice

Orizontul L trebuie recoltat separat. Orizontul H trebuie recoltat separat numai dacă este mai gros de 1 cm; altfel, acesta poate fi recoltat împreună cu orizontul F. Optional, orizonturile individuale (L, F, H) pot fi recoltate şi analizate separat.

Aceste orizonturi sunt desemnate ca orizonturi OL, OF, OFH şi OH ale solurilor nesaturate cu apa şi ca orizonturi HL, HF, HFH şi HH ale solurilor saturate.

Separarea stratului mineral şi a celui organic

Separarea se va realiza pe teren şi se va verifica în laborator [conform criteriilor internaţionale acceptate de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultura (FAO)]

Metoda de recoltare

Este recomandabil un cadru de 25/25 cm, dar sunt acceptabile şi alternative cu o suprafaţa totală de 500 cmp; pentru mor şi humus brut poate fi folosit un burghiu cu diametrul de 8 cm.

Determinarea greutatii stratului organic

Volum - greutate uscata, kg/mp

Recoltarea stratului mineral

Vor fi recoltate următoarele straturi (orizonturi geometrice)

─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Nivel I Nivel II

Obligatoriu Optional Obligatoriu Optional

0-10 cm 0-5 cm 0-10 cm 0-5 cm

10-20 cm 5-10 cm 10-20 cm 5-10 cm

20-40 cm 20-40 cm

40-80 cm 40-80 cm

3.2.2.4. Numărul de probe şi mărimea probelor

Numărul de probe din probele compuse

Nivel I: Pentru fiecare strat, obligatoriu o proba compusă din minimum 5 subprobe.

Nivel II: Pentru fiecare strat, obligatoriu minimum 24 subprobe care trebuie recoltate, pentru a fi combinate în cel puţin 3 probe compuse (cel puţin 3 probe compuse pentru fiecare 8 subprobe).

Subprobele trebuie sa aibă greutăţi egale (cu excepţia situaţiilor cu limita de adâncime mai scăzută - variabila).

Mărimea probelor trebuie sa fie suficient de mare pentru a permite efectuarea tuturor analizelor, eventualelor repetari şi depozitarea (conservarea).

3.2.3. Conservarea şi prepararea probelor

- uscare la aer sau la temperatura de 40°C;

- mojarare şi cernere (sita 2 mm);

- separarea particulelor cu diametrul > 2 mm (necesară pentru determinarea densităţii aparente).

3.3. Caracterizarea fizica şi chimica

3.3.1. Caracterizarea fizica a solului mineral

3.3.1.1. Compoziţia granulometrica

Determinarea compoziţiei granulometrice a solului este obligatorie pentru straturile minerale pentru nivelul II numai dacă nu a fost făcuta în prima supraveghere.

Pentru nivelul I sunt obligatorii, de asemenea, informaţii despre clasa texturala a straturilor minerale. In plus, este obligatorie şi o estimare a conţinutului de argila.

Mărimea claselor de particule ale fracţiunii fine de pământ (< 2 mm) este definită conform principiilor FAO, 1990.

3.3.1.2. Densitatea aparenta

O valoare a densităţii aparente trebuie în mod obligatoriu raportată pentru stratul superior mineral (0-10 cm) al solurilor fără roca. Pentru nivelul I aceasta valoare poate fi obţinută prin estimare sau măsurare. Pentru nivelul II densitatea aparenta trebuie sa fie masurata. Nu se cer repetari.

Pentru determinare trebuie recoltate 3 probe cu un volum minim de 100 cmc per suprafaţa.

In plus, determinarea densităţii aparente cere o estimare a fragmentelor grosiere (scheletul solului) conform claselor FAO. Aceasta poate fi masurata sau estimată pe profilul solului.

Densitatea aparenta este definită ca masa unităţii de volum a solului uscat, care cuprinde atât partea solida, cat şi porii.

3.3.2. Caracterizarea fizica a solului organic

3.3.2.1. Cantitatea de strat organic

Se determina greutatea stratului organic pe unitatea de suprafaţa.

3.3.3. Caracterizarea chimica a probelor recoltate

3.3.3.1. Parametrii-cheie ai solului selecTaţi pentru nivelurile I şi II

Parametrii-cheie care trebuie determinaţi sunt prezentaţi în anexa nr. 7.

Metode analitice de referinţa

Metodele analitice de referinţa sunt prezentate în anexa nr. 8.

Anexa 1

la metodologie

Anexa 2

la metodologie

Anexa 3

la metodologie

Detalii referitoare la informaţiile de caracterizare a SPP

(formularele 1 şi 2)

Formularul 1

S - Sistemul folosit în exprimarea azimutului (în funcţie de tipul

busolei folosite în anul 1990); se indica prin lăsarea nemarcata

a spaţiului în care este înscris

NR. CRT. - Numărul curent al arborilor inventariati în ordinea creşterii

azimutului

SPEC. - Specia arborelui indicată prin codurile specificate în tabelul 1

DIST. - Reprezintă distanta de la centrul suprafeţei de proba permanenta la

arbore şi se exprima în decimetri

AZIM. - Reprezintă valoarea unghiului (exprimată în grade) format de

direcţia centrul suprafeţei de proba permanenta - nord cu direcţia

centrul suprafeţei de proba permanenta - arbore

MOD. REG. - Exprima provenienta arborelui şi se utilizează următoarele coduri

1 - insamantari naturale;

2 - insamantari artificiale;

3 - puieţi din samanta;

4 - puieţi din butaşi;

5 - puieţi din saduri;

6 - lastari;

7 - lastari din drajoni;

8 - lastari din scaun.

CALITATE - Se exprima în clase de calitate în funcţie de grupa de specii

Rasinoase

Clasa Proporţia lemnului de lucru

1 > 0.6

2 0.4 - 0.6

3 0.1 - 0.4

4 < 0.1

Foioase

1 > 0.5

2 0.25 - 0.5

3 0.1 - 0.25

4 < 0.1

CL. KRAFT - Reprezintă poziţia cenotica a arborilor şi se estimează după

clasificarea Kraft

DIAM. - Reprezintă diametrul de baza al arborilor [d(1,30) m] şi se

exprima în milimetri; când mărimea diametrului depăşeşte 999 mm

se prezintă separat (în completare) o situaţie a arborilor

respectivi

ÎNALT. - Se exprima în decimetri şi se măsoară la tot al zecelea arbore

(nr. 1, 11, 21...), precum şi la 3-5 arbori din specia

preponderenta în cuprinsul suprafeţei de proba permanente

DEF. - Se exprima în procente cu rotunjire la cea mai apropiată valoare

divizibilă cu 5

DEC. - Se exprima în procente cu rotunjire la cea mai apropiată valoare

divizibilă cu 5 (detalii se prezintă în anexa nr. 5)

VĂTĂMĂRI - Se referă la vătămarea fizica (mecanică) a arborilor de către

următoarele grupe de factori: a) vanat, animale domestice mari;

b) insecte; c) ciuperci; d) factori abiotici; e) factori

antropici; f) alţi factori.

Intensitatea de acţiune a fiecărei grupe de factori se exprima

în grade astfel

0 - fără vătămare; 1 - slab vătămat; 2 - moderat vătămat; 3 -

puternic vătămat.

Încadrarea în clasele de intensitate a vatamarii se face in

raport cu următoarele criterii

a) Vanat şi animale domestice mari

Clasa 0: Coroana neafectata sau cu 1-5% crengi şi ramuri rupte.

Scoarţa nevatamata sau cu mici rani superficiale, uşor

vindecabile în 1-2 ani.

Clasa 1: Crengi rupte, ramuri roase ce reduc cu 6-20% volumul

coroanei; mici decojiri ce nu afectează lemnul, vindecabile

în 3-4 ani, a căror mărime unitară sau cumulată nu depăşeşte

25% din circumferinta.

Clasa 2: Crengi rupte, ramuri roase ce reduc coroana cu 21-50%;

decojiri pana la lemn a căror laţime (unitară sau cumulată)

este cuprinsă între 26-50% din circumferinta sau care afectează

lemnul pe o laţime de pana la 25% din circumferinta.

Clasa 3: Vătămări care au redus coroana cu peste 50%. Rani ce

descoperă lemnul pe o laţime mai mare de 50% din circumferinta.

b) Insecte

Clasa 0: Aparat foliaceu neafectat sau redus cu pana la 10%

(pentru insecte defoliatoare - i.d.) sau trunchi şi ramuri fără

vătămare ori cu început de galerii de scoarţa (pentru insecte

xilofage - i.x.).

Clasa 1: Frunzis verde redus cu 11-25% (i.d.) sau galerii sub

scoarţa ale căror lăţimi insumate nu depăşesc 25% din

circumferinta (i.x.).

Clasa 2: Frunzis verde redus cu 25-50% (i.d.) sau galerii sub

scoarţa ale căror lăţimi cumulate sunt cuprinse între 26-50% din

circumferinta şi galerii în lemn ale căror diametre insumate

ajung pana la 25% din circumferinta (i.x.).

Clasa 3: Frunzis verde redus cu peste 50% (i.d.) sau galerii

sub scoarţa ale căror lăţimi cumulate depăşesc 50% din

circumferinta şi galerii în lemn ale căror diametre cumulate

depăşesc 25% din circumferinta (i.x.).

c) Ciuperci

Clasa 0: Aparat foliaceu afectat cu pana la 10% (ciuperci

foliare - c.f.) sau fără vătămarea lemnului (ciuperci

xilofage - c.x.)

Clasa 1: Frunzis verde redus cu 11-25% (c.f.) sau vătămări mici

la scoarţa şi lemn ale căror lăţimi cumulate nu depăşesc 25% din

circumferinta (c.x.).

Clasa 2: Frunzis verde redus cu 26-50% (c.f.) sau lemn mort si

putregai ale căror lăţimi (ale suprafeţei vizibile pe trunchi)

insumate sunt cuprinse între 26-50% din circumferinta (c.x.).

Clasa 3: Frunzis verde redus cu peste 50% (c.f.) sau lemn mort

şi putregai ale căror lăţimi (ale suprafeţei vizibile pe trunchi)

cumulate depăşesc 50% din circumferinta (c.x.)

d) Agenţi abiotici (vant, zăpada, geruri, grindina etc.)

Clasa 0: Coroana neafectata sau 1-5% crengi, ramuri rupte;

frunzis pierdut sub 10%, scoarţa, cel mult mici vătămări uşor

vindecabile.

Clasa 1: Frunzis verde redus cu 11-25% (de grindina); crengi

rupte, lujeri uscati (ger) care reduc coroana cu 6-20% sau

pierderea vârfului care se reface uşor, incovoierea tulpinei

în zona coroanei sau porţiuni cu decojiri mici ale căror

intersecţii (cumulate) cu circumferinta arborelui nu

depăşesc 25% din aceasta.

Clasa 2: Frunzis verde redus cu 26-50% sau crengi rupte,

lujeri uscati care reduc coroana cu 21-50% sau aplecare slaba

ori vârf rupt care se reface mai greu sau porţiuni cu decojiri

ale căror intersecţii (cumulate) cu circumferinta arborelui nu

depăşesc 26-50% din aceasta ori rani care afectează lemnul ale

căror intersecţii (cumulate) cu circumferinta arborelui

nu depăşesc 25% din aceasta.

Clasa 3: Frunzis verde redus cu peste 50% sau vătămări care

reduc coroana cu peste 50%, sau incovoierea tulpinei sub nivelul

coroanei, sau vârful rupt în zona coroanei şi tulpinii, aplecarea

puternica ori totală, sau porţiuni de rani ale căror intersecţii

(cumulate) cu circumferinta arborelui depăşesc 25% din aceasta,

sau zone de lemn vătămat ale căror intersecţii (cumulate) cu

circumferinta arborelui depăşesc 25% din aceasta.

e) Agenţi antropici (ciolpaniri, cojiri, cioplaje, rezinaj,

vătămări produse la exploatarea şi colectarea lemnului)

Clasa 0: Coroana neafectata sau redusă cu 1-5%; vătămări ale

scoartei uşor vindecabile.

Clasa 1: Crengi rupte care reduc coroana cu 6-20% sau pierderea

vârfului ce se reface uşor, incovoierea tulpinii în zona

coroanei sau porţiuni cu decojiri mai mici ale căror intersecţii

(cumulate) cu circumferinta arborelui nu depăşesc 25% din

aceasta.

Clasa 2: Crengi rupte care reduc coroana cu peste 50% sau

aplecarea slaba a tulpinii, sau vârful rupt care se reface mai

greu sau porţiuni cu decojiri ale căror intersecţii (cumulate)

cu circumferinta arborelui nu depăşesc 25% din aceasta.

Clasa 3: Coroana redusă prin vătămări cu peste 50% sau

incovoierea tulpinii sub nivelul coroanei, sau vârful rupt in

zona coroanei ori tulpinii, sau aplecarea puternica, total sau

porţiuni cu decojiri a căror intersecţie (cumulată) cu

circumferinta arborelui depăşesc 50% din aceasta, sau

zone cu rani ce afectează lemnul ale căror intersecţii

(cumulate) cu circumferinta arborelui depăşesc 25% din aceasta.

f) Alte vătămări (incendii)

Clasa 0: Coroana neafectata sau redusă cu 1-5% sau mici

porţiuni de scoarţa atinsa de foc de litiera, care se refac

în 1-2 ani.

Clasa 1: Crengi uscate care reduc coroana cu 6-20% sau mici

porţiuni dispersate de scoarţa arsa, fără a afecta lemnul, si

ale căror intersecţii (cumulate) cu circumferinta arborelui nu

depăşesc 25% din aceasta.

Clasa 2: Crengi uscate care reduc coroana cu 21-50% sau

porţiuni dispersate de scoarţa arsa, fără a afecta lemnul,

şi ale căror intersecţii (cumulate) cu circumferinta arborelui

nu depăşesc 26-60% din aceasta sau zone cu arsuri ce afectează

lemnul şi ale căror intersecţii (cumulate) cu circumferinta

arborelui nu depăşesc 25% din aceasta.

Clasa 3: Crengi uscate care reduc coroana cu peste 50% sau

porţiuni dispersate de scoarţa arsa, fără a afecta lemnul, ale

căror intersecţii (cumulate) cu circumferinta arborelui

depăşesc 60% din aceasta sau zone cu arsuri ce afectează

lemnul şi ale căror intersecţii (cumulate) cu circumferinta

depăşesc 25%.

NR. ARB. Numărul curent al arborilor din lotul de proba (formularul 1

IN LOT corespunzător inventarierii precedente), cu excepţia celor

care au migrat în clasele IV şi V Kraft.

Formularul 2

DATA EVAL. Se înregistrează ziua şi luna evaluărilor

NR. CRT. Numărul curent al arborilor din lotul de proba identic cu cel

din coloana "NR. ARB. IN LOT" (formularul 1)

SPEC. Idem formularul 1

VĂTĂMĂRI Idem formularul 1

DEF. Idem formularul 1

DEC. Idem formularul 1

Codificarea speciilor în reţeaua naţionala (4 x 4 km)

──────────────────────────────────────────────────

Nr. Codul

crt. Denumirea speciei speciei

──────────────────────────────────────────────────

1. Alun turcesc ALT

2. Anin alb AN

3. Anin negru ANN

4. Artar tatarasc AR

5. Artar american ARA

6. Brad BR

7. Carpen CA

8. Castan porcesc CAP

9. Castan comestibil CAS

10. Corcodus CD

11. Cer CE

12. Cireş CI

13. Carpinita CR

14. Cenuser CS

15. Dud DD

16. Diverse moi DM

17. Diverse rasinoase DR

18. Diverse tari DT

19. Duglas DU

20. Diverse exotice EX

21. Fag FA

22. Frasin comun FR

23. Frasin american FRA

24. Frasin pens. balta FRB

25. Frasin pufos FRP

26. Garnita GA

27. Gladita GL

28. Gorun GO

29. Jugastru JU

30. Larice LA

31. Mar MA

32. Mesteacan ME

33. Mojdrean MJ

34. Molid MO

35. Nuc comun NU

36. Nuc american NUA

37. Otetar OT

38. Paltin de camp PA

39. Paltin de munte PAM

40. Pin silvestru PI

41. Pin cembra PIC

42. Pin negru PIN

43. Pin strob PIS

44. Plop alb PLA

45. Plop cenusiu PLC

46. Plop negru PLN

47. Plop tremurator PLT

48. Plop E.A. (3-5 m) PLX

49. Plop E.A. (6-9 m) PLY

50. Plop E.A. (4-4 m) PLZ

51. Par PR

52. Prun PRN

53. Platan PTN

54. Salcie alba SA

55. Salcie capreasca SAC

56. Salcie plesnit. SAP

57. Sorb SB

58. Salcam SC

59. Sălcioara SL

60. Scorus SR

61. Stejar ped. ST

62. Stejar brumariu STB

63. Stejar pufos STP

64. Stejar roşu STR

65. Taxodium TA

66. Tei argintiu TE

67. Tei frunza mare TEM

68. Tei pucios TEP

69. Tisa TI

70. Tuia TU

71. Ulm camp ULC

72. Ulm munte ULM

73. Velnis ULV

74. Visin turcesc VIT

──────────────────────────────────────────────────

Anexa 4

ANEXA 4

-------

la metodologie

--------------

Detalii referitoare la informaţiile de caracterizare

generală a sondajului

D.S. Se înscrie denumirea judeţului de pe raza direcţiei silvice

şi codul acestuia, identificate în tabelul de mai jos

───────────────────────────────────────

Judeţul Codul Direcţia

silvică

───────────────────────────────────────

Alba 01 Alba

Arad 02 Arad

Argeş 03 Argeş

Bacău 04 Bacău

Bihor 05 Bihor

Bistriţa-Năsăud 06 Bistriţa-Năsăud

Botoşani 07 Botoşani

Brăila 09 Ialomiţa

Braşov 08 Braşov

Bucureşti 41 Bucureşti

Buzău 10 Buzău

Călăraşi 12 Ialomiţa

Caras-Severin 11 Caras-Severin

Cluj 13 Cluj

Constanta 14 Constanta

Covasna 15 Covasna

Dâmboviţa 16 Dâmboviţa

Dolj 17 Dolj

Galaţi 18 Galaţi

Giurgiu 19 Bucureşti

Gorj 20 Gorj

Harghita 21 Harghita

Hunedoara 22 Hunedoara

Ialomiţa 23 Ialomiţa

Iaşi 24 Iaşi

Maramureş 25 Maramureş

Mehedinţi 26 Mehedinţi

Mureş 27 Mureş

Neamţ 28 Neamţ

Olt 29 Olt

Prahova 30 Prahova

Sălaj 32 Sălaj

Satu Mare 31 Sălaj

Sibiu 33 Sibiu

Suceava 34 Suceava

Teleorman 35 Teleorman

Timiş 36 Timiş

Tulcea 37 Tulcea

Valcea 39 Valcea

Vaslui 38 Vaslui

Vrancea 40 Vrancea

ICAS 42 ICAS

───────────────────────────────────────

O.S. Se înscrie denumirea ocolului silvic şi codul acestuia

folosit la amenajarea pădurilor.

A.D. Administratorul fondului forestier şi se exprima în coduri

după cum urmează: 1 - fond forestier proprietate publica a

statului administrat de Regia Naţionala a Pădurilor;

2 - fond forestier proprietate publica a statului administrat

de alte unităţi; 3 - fond forestier proprietate privată a

persoanelor juridice; 4 - fond forestier proprietate privată

a persoanelor fizice.

U.P. Denumirea şi codul unităţii de producţie în cadrul căreia este

amplasat sondajul

U.A. Unitatea amenajistica în care este amplasat sondajul;

U.A.1 - partea numerică care cuprinde trei coloane;

U.A.2 - partea alfabetică care cuprinde o coloana;

0 1 2 A

Nr. sondaj Se înscrie numărul sondajului din Lista de sondaje

proiectate la nivel de ocol silvic.

Latitudine Se înregistrează ulterior, când centrele sondajelor

din reţea vor fi transpuse în coordonate geografice.

Longitudine Se înregistrează ulterior, când centrele sondajelor

din reţea vor fi transpuse în coordonate geografice.

Altitudine Se exprima în metri şi se completează pe baza

informaţiilor din amenajament (altitudinea minima,

medie, maxima); în situaţia când se dispune de planuri

topografice de baza (sc. 1:5.000 sau 1:10.000),

altitudinea se stabileşte pe baza curbei de nivel cea

mai apropiată de centrul sondajului.

Nr. borna Se înscrie numărul bornei din Lista de sondaje

proiectate la nivel de ocol silvic.

Azim. Se exprima în grade centesimale şi se preia din Lista

de sondaje proiectate la nivel de ocol silvic.

Incl. Se exprima în grade centesimale şi se măsoară în teren

cu dendrometrul.

Expoz. Se stabileşte în teren şi se înregistrează în coduri

după cum urmează

1-N; 2-NE; 3-E; 4-SE; 5-S; 6-SV; 7-V; 8-NV;

9-teren plan.

GF Se preia din amenajament.

Cat. func. Se înscriu primele doua valori ale categoriilor

functionale atribuite arboretului în cadrul descrierii

parcelare.

Tip staţiune Se preiau codurile înscrise în descrierea parcelara.

Humus Se stabileşte în teren şi se exprima în coduri după

cum urmează: 1 - mull; 2 - moder; 3 - mor; 4 - anmor;

5 - turba; 6 - alte tipuri.

CRT Se preia din amenajament şi se exprima în coduri după

cum urmează

1 - natural fundamental de productivitate superioară;

2 - natural fundamental de productivitate mijlocie;

3 - natural fundamental de productivitate inferioară;

4 - subproductiv;

5 - parţial derivat;

6 - parţial derivat de productivitate superioară;

7 - parţial derivat de productivitate mijlocie;

8 - parţial derivat de productivitate inferioară;

9 - artificial de productivitate superioară;

A - artificial de productivitate mijlocie;

B - artificial de productivitate inferioară;

C - tânăr nedefinit.

STR Se referă la tipul de structura verticala a

arboretului în care este amplasat sondajul şi se

exprima în coduri după cum urmează

1 - echiena; 2 - relativ echiena; 3 - relativ

pluriena; 4 - pluriena.

REG Se înscrie regimul de gospodărire stabilit prin

amenajament şi se exprima în coduri după cum urmează

1 - codru strict ocrotit;

2 - codru în conservare;

3 - codru gradinarit;

4 - codru cvasigradinarit;

5 - codru regulat sortimente speciale;

6 - codru regulat;

7 - crang;

8 - codru convenţional.

Cons. Se exprima prin indicele de acoperire şi se apreciază

în cadrul sondajului.

Vârsta Se determina pe teren (pe cioate, arbori doborati,

carote sau pe baza informaţiilor referitoare la

instalarea pădurii); în situaţia când caracteristicile

arborilor din sondaj sunt reprezentative pentru

arboretul descris în amenajament, se preia vârsta

medie înscrisă în descrierea parcelara.

CLP Reprezintă clasa de producţie a arboretului şi se

preia din amenajament.

Data invent. Se referă la ziua, luna şi anul inventarierii.

SPP Reprezintă numărul suprafeţei de proba permanenta

1 sau 2 din cuprinsul sondajului; nu se completează -

cifra corespunzătoare fiind înscrisă în partea

superioară a machetei corespunzătoare suprafeţei de

proba permanente.

9. Vârsta medie a arborilor etajului principal: se

înscriu codurile clasei de vârsta în care se

încadrează: 1: < 20; 2: 21-40; 3: 41-60; 4: 61-80;

5: 81-100; 6: 101-120; 7 > 120. Vârsta se va stabili

la fata locului, verificandu-se şi datele înscrise la

evaluarea din anul 1991.

10. Numărul de ordine al arborelui: arborii

înregistraţi (24) în suprafeţele de proba permanente

(SPP) din cadrul sondajului se înscriu în ordine pe

fata formularului, începând cu numărul 1 în suprafaţa

amplasata pe direcţia nord (N) şi sfârşind cu numărul

24 din suprafaţa situata pe direcţia vest (V).

11. Specia: se înscrie pentru fiecare arbore codificat

conform anexei nr. 4.

12. Defolierea: se înscrie în procente (0, 5, 10,

.........., 100).

13. Decolorarea: se înscrie în procente (0, 5, 10,

................., 100).

14. Cauzele vatamarii uşor identificabile (TIPT): se

determina examinând atent starea fizica a tuturor

componentelor arborelui şi se stabileşte cauza

vatamarii în funcţie de particularităţile vatamarilor;

stabilirea intensităţii sau a gradului de vătămare se

utilizează conform anexei nr. 2.

15. Detalii asupra tipului de vătămare, dacă este

posibil: se înscriu în detaliu cauzele vatamarilor.

16. Alte observaţii: se înscriu unele observaţii ca

secete recente, temperaturi extreme, prezenta altor

factori de stres (poluare, doboraturi produse de vant

etc.)

17. Anexa formularului 2: se vor înscrie la

inventarierile ulterioare caracteristicile arborilor

nou-selectaţi (conform metodologiei) în locul celor

dispăruţi (exploatati, doborati de vant etc.) de la

inventarierea precedenta (în ordine - N, E, S, V,

începând cu numărul 25).

LISTA DE CODURI PENTRU SPECII

(Rasinoase, foioase)

────────────────────────────────────────────────

Codul Denumirea ştiinţifică

────────────────────────────────────────────────

001 Acer campestre

002 Acer monspessulanum

003 Acer opulus

004 Acer platanoides

005 Acer pseudoplatanus

006 Alnus cordata

007 Alnus glutinosa

008 Alnus incana

009 Alnus viridis

010 Betula pendula

011 Betula pubescens

012 Buxus sempervirens

013 Carpinus betulus

014 Carpinus orientalis

015 Castanea sativa (C.vesca)

016 Corylus avellana

017 Eucalyptus sp.

018 Fagus moesiaca

019 Fagus orientalis

020 Fagus silvatica

021 Fraxinus angustifolia spp. oxycarpa (F.oxyphylla)

022 Fraxinus excelsior

023 Fraxinus ornus

024 Ilex aquifolium

025 Juglans nigra

026 Juglans regia

027 Malus domestica

028 Olea europaea

029 Ostrya carpinifolia

030 Platanus orientalis

031 Populus alba

032 Populus canescens

033 Populus hybrides

034 Pupulus nigra

035 Plopulus tremula

036 Prunus avium

037 Prunus dulcis (Amygdalus communis)

038 Prunus padus

039 Prunus serotina

040 Pyrus communis

041 Quercus cerris

042 Quercus coccifera (Q.callprinos)

043 Quercus faginea

044 Quercus frainetto (Q.conferta)

045 Quercus fruticosa (Q.lusitanica)

046 Quercus ilex

047 Quercus macrolepis (Q.aegilops)

048 Quercus petraea

049 Quercus pubescens

050 Quercus pyrenaica (Q.toza)

051 Quercus robur

052 Quercus rotundifolia

053 Quercus rubra

054 Quercus suber

055 Quercus trojana

056 Robinia pseudacacia

057 Salix alba

058 Salix caprea

059 Salix cinerea

060 Salix eleagnos

061 Salix fragilis

062 Salix sp.

063 Sorbus aria

064 Sorbus aucuparia

065 Sorbus domestica

066 Sorbus torminalis

067 Tamarix africană

068 Tilia cordata

069 Tilia platyfyllos

070 Ulmus glabra (U.scabra, U.mont.)

071 Ulmus laevis (U.effusa)

072 Ulmus minor (U.campestris)

099 Other broadleaves

100 Abies alba

101 Abies borisii-regia

102 Abies cephalonica

103 Abies grandis

104 Abies nordmaniana

105 Abies prinsapo

106 Abies procera

107 Cedrus atlantica

108 Cedrus deodora

109 Cupressus lusitanica

110 Cupressus sempervirens

111 Juniperus communis

112 Juniperus oxycedrus

113 Juniperus phoenica

114 Juniperus sabina

115 Juniperus thurifera

116 Larix decidua

117 Larix kaempferi

118 Picea abies (P.excelsa)

119 Picea omorika

120 Picea sitchensis

121 Pinus brutia

122 Pinus canariensis

123 Pinus cembra

124 Pinus contorta

125 Pinushalepensis

126 Pinusheldreichii

127 Pinus leucodermis

128 Pinus mugo (P. montană)

129 Pinus nigra

130 Pinus pinaster

131 Pinus pinea

132 Pinus radiată (P. insignis)

133 Pinus strobus

134 Pinus sylvestris

135 Pinus uncinata

136 Pseudotsuga menziensii

137 Taxus baccata

138 Thuya sp.

139 Tsuga sp.

199 Other conifers

────────────────────────────────────────────────

Anexa 5

la metodologie

Detalii referitoare la informaţiile de caracterizare

generală a sondajului (reţeaua europeană)

1. Ţara: Codul .................. 16 .......................... în cadrul ţărilor europene.

2. Numărul sondajului: este compus din codul direcţiei silvice, ocolului silvic şi numărul sondajului (alinierea se face din stânga)

Exemplu

┌───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┐

│ 2 │ 0 │ 0 │ 7 │ 1 │ 4 │ 3 │

└───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┘

3. Disponibilitatea de apa pentru specia principala: se înscrie codul categoriei în care se încadrează staţiunea sondajului astfel

1) insuficient aprovizionat cu apa

- staţiunile din silvostepa, indiferent de evoluţia parametrilor climatici şi de tipurile de sol;

- staţiunile din silvostepa, zona forestieră de câmpie, deal şi munte, care suporta secete prelungite şi puternice pe o perioada de 2-3 ani, făcând imposibila refacerea rezervelor pedohidrice; duce la accentuarea deficitului hidric, indiferent de tipul de sol;

- staţiunile din zona forestieră de câmpie, deal şi munte situate pe substraturi care afectează puternic capacitatea pedohidrica a solurilor, cum ar fi nisipurile grosiere, pietrisurile, grohotisurile, stancariile, indiferent de evoluţia parametrilor climatici*);

- staţiunile cu soluri pseudogleice, cu regim alternant de umiditate, în care predomina perioada de uscaciune (soluri uscate, uscat-reavane în perioada estival-mijlocie);

2) suficient aprovizionat cu apa

- zona forestieră de câmpie**), de deal şi de munte, cu soluri normale şi evoluţie normală a parametrilor climatici;

- zona forestieră montană cu soluri cu aport freatic, în perioade secetoase;

3) excesiv aprovizionat cu apa

- staţiunile cu soluri grele, pseudogleice sau gleice care în cea mai mare parte a anului stau sub influenta apelor din precipitatii sau a celor din panza freatica, precum şi staţiunile şi izvoarele laterale de coasta.

4. Tipul de humus: 1. mull; 2. moder; 3. mor; 4. anmor; 5. turba; 6. alte tipuri.

Se determina examinând stratul de humus, existând o strânsă corelaţie între tipul de staţiune şi tipul natural fundamental de pădure.

5. Altitudinea (m): 1: 0-50 m; 2: 51-100 m; 3: 101-150 m; 4: 151-200 m; 5: 201-250 m; 6: 251-300 m; 7: 301-350 m; 8: 351-400 m; 9: 401-450 m; 10: 451-500 m; 11: 501-550 m; 12: 551-600 m; 13: 601-650 m; 14: 651-700 m; 15: 701-750 m; 16: 751-800 m; 17: 801-850 m; 18: 851-900 m; 19: 901-950 m; 20: 951-1000 m; 21: 1001-1050 m; 22: 1051-1100 m; 23: 1101-1150 m; 24: 1151-1200 m; 25: 1201-1251 m; 26: 1251-1300 m; 27: 1301-1350 m; 28: 1351-1400 m; 29: 1401-1450 m; 30: 1451-1500; > 1500 m.

Se stabileşte prin fixarea sondajului pe harta în cadrul unităţilor amenajistice (ua) şi prin interpolarea grafica între cifrele altitudinii minime şi maxime înscrise în descrierea parcelara. Când exista harţi ce au curbe de nivel, determinarea altitudinii se face după aceste harţi.

6. Data observatiei: se înscriu în cifre ziua, luna, anul când a fost efectuată observatia.

Exemplu

┌───┬───┬───┬───┬───┬───┐

│ 0 │ 8 │ 0 │ 7 │ 9 │ 0 │

└───┴───┴───┴───┴───┴───┘

ziua luna anul

7. Coordonate latitudinale şi longitudinale: se înscriu în cifre din lista de sondaje la nivel de ţara.

Exemplu

Latitudine

┌───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┐

│ + │ 5 │ 0 │ 1 │ 0 │ 2 │ 5 │

└───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┘

Longitudine

┌───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┐

│ - │ 0 │ 1 │ 1 │ 5 │ 3 │ 2 │

└───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┘

8. Expozitia: 1. Nord; 2. Nord-Est; 3. Est; 4. Sud-Est; 5. Sud; 6. Sud-Vest; 7. Vest; 8. Nord-Vest; 9. teren plan.

----------

*) Pentru zona montană asemenea staţiuni se încadrează în aceasta situaţie numai în perioadele cu uscaciune repetată sau secete de scurta durata.

**) Pentru zona forestieră de câmpie se iau în considerare staţiunile în care se face simtita influenta panzei freatice şi în perioadele cu uscaciune repetată sau secete de scurta durata.

Anexa 6

Structura informaţiilor de caracterizare a suprafeţelor

de supraveghere intensiva (nivel II)

Caracteristicile arborilor

Anexa 7

ANEXA 7

--------

la metodologie

---------------

Parametrii-cheie ai solului*1)

┌───┬─────────────┬────────┬──────────────────────┬────────────────────────────┐

│Nr.│Parametri │ Unit. │ Nivel I │ Nivel II │

│crt│ │ ├────────┬─────────────┼────────┬───────────────────┤

│ │ │ │Straturi│ Straturi │Straturi│ Straturi │

│ │ │ │organice│ minerale │organice│ minerale*2) │

│ │ │ ├─┬──────┼──────┬──────┼─┬──────┼────┬─────┬─────┬──┤

│ │ │ │L│F+H*3)│0-10cm│10-20 │L│F+H*3)│0-10│10-20│20-40│40│

│ │ │ │ │ │ │ cm │ │ │ cm │ cm │ cm │- │

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │80│

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cm│

├───┼─────────────┼────────┼─┼──────┼──────┼──────┼─┼──────┼────┼─────┼─────┼──┤

│ 1 │PH[CaCl(2)] │ - │-│ O │ O │ O │-│ O │ O │ O │ O │O │

│ 2 │Carbon │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ │organic │ g/kg │-│ O │ O │ O │-│ O │ O │ O │ F │F │

│ 3 │N total │ g/kg │-│ O │ O │ O │-│ O │ O │ O │ F │F │

│ 4 │CaCO(3) │ g/kg │-│O dacă│O dacă│O dacă│-│O dacă│ O │ O │ F │ F│

│ │ │ │ │pH>5,5│pH>6 │pH>6 │ │pH>5 │dacă│dacă │ │ │

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │pH>6│pH>6 │ │ │

│ 5 │P, Ca, K, Mg,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ │Mn extrase in│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ │apa regala │ mg/kg │F│ O │ F │ F │F│ O │ F │ F │ - │ -│

│ 6 │Cu, Pb, Cd, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ │Zn extrase in│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ │apa regala │ mg/kg │F│ O │ O │ - │F│ O │ O │ - │ - │ -│

│ 7 │Al, Fe, Cr, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ │Ni, S, Hg, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ │Na extrase in│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ │apa regala │ mg/kg │F│ F │ F │ - │F│ F │ F │ - │ - │ -│

│ 8 │Aciditatea de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ │schimb │cmol+/kg│-│ O*4)│ O │ O │-│ O*4) │ O │ O │ O │ O│

│ 9 │Cationi schim│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ │babili: Ca,Mg│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ │K, Na, Al, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ │Fe^3+, Mn, H │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ │fiecare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ │raportate │cmol+/kg│-│ O*4)│ O │ O │-│ O*4) │ O │ O │ O │ O│

│10 │PH[H(2)O] │ - │-│ F │ F │ F │-│ F │ F │ F │ F │ F│

│11 │Conţinut to- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ │tal de ele- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ │mente: Ca,Mg,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ │Na, K, Al, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ │Fe, Mn │ mg/kg │-│ - │ - │ - │-│ - │ F │ F │ F │ F│

│12 │Fe, Al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ │extractabile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

│ │în oxalat │ mg/kg │-│ F │ F │ F │-│ F │ O │ O │ O │ O│

│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

└───┴─────────────┴────────┴─┴──────┴──────┴──────┴─┴──────┴────┴─────┴─────┴──┘

-----------

*1) Abrevieri: O - parametru obligatoriu, F - parametru facultativ.

*2) In cazul unei reevaluari determinarea tuturor parametrilor sub adâncimea de 20 cm este facultativă.

*3) Dacă orizontul H > 1 cm, orizonturile F şi H trebuie analizate separat şi fiecare valoare trebuie raportată.

*4) In solurile calcaroase, determinarea acestui parametru este facultativă.

Anexa 8

ANEXA 8

-------

la metodologie

--------------

Metodele de referinţa

┌─────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┬─────────┐

│Parametri │ Metodele analitice de referinţa │ Unit │

│ ├────────────────────┬─────────────────────┼─────────┤

│ │Extractant │Metoda de măsurare │ │

├─────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┼─────────┤

│pH[CaCl(2)] │0.01MCaCl(2) │Electrod pH │ │

│pH[H(2)O] │H(2)O │Electrod pH │ │

│N total │- │Combustie uscata │ g/Kg │

│C org │- │Combustie uscata │ g/Kg │

│CaCO(3), dacă │ │ │ │

│pH [CaCl(2)] > 6 │HCl │Calcimetru │ │

│P │ │Colorimetric │ mg/Kg│

├─────────────────────────┤ ├─────────────────────┤ │

│K, Ca │ │ │ │

├─────────────────────────┤ │ │ │

│Mg │ │ │ │

├─────────────────────────┤ │ │ │

│Mn │Apa regala │ │ │

├─────────────────────────┤ │ │ │

│Metale grele: Cu, Cd, │ │ │ │

│Pb, Zn │ │AAS │ │

├─────────────────────────┤ │ │ │

│Altele: Al, Fe, Cr, │ │ │ │

│Ni, Na │ │ │ │

├─────────────────────────┤ │ │ │

│Hg │ │ │ │

├─────────────────────────┤ ├─────────────────────┤ │

│S │ │Analizor - CNS │ │

│Aciditatea de schimb │0.1M BaCl(2) │Titrare la pH 7,8 │ cmol/Kg│

│Cationi schimbabili: │ │ │ │

│ - Al, Fe^3+, Mn │0.1M BaCl(2) │AAS │ cmol/Kg│

│ - K, Ca, Mg, Na │0.1M BaCl(2) │AAS │ │

│ - H │0.1M BaCl(2) sau │(H+Al) titrat- │ │

│ │1 M KCl │Al titrat │ │

│Fe şi Al activ │Acid oxalic │AAS │ mg/Kg │

│Elemente totale: Ca, Mg, │Hf sau metaborat │ │ │

│Na, K, Al, Fe, Mn │de litiu │ │ mg/Kg │

├─────────────────────────┼────────────────────┴─────────────────────┼─────────┤

│ Parametri │ Metode de calcul │ Unit. │

├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────┤

│Hidrogenul de schimb (H) │T minus suma cationilor schimbabili │cmol+/Kg │

│ ├──────────────────────────────────────────┤ │

│ │Aciditatea schimbabila titrata minus │ │

│ │suma Al, Fe, Mn de schimb │ │

├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤ │

│Capacitate totală de │Aciditatea de schimb + suma K, Ca, Mg, Na │ │

│schimb (T) │schimbabili │ │

│ ├──────────────────────────────────────────┤ │

│ │Suma cationilor de schimb K, Ca, Mg, Na, │ │

│ │Al, Fe, Mn, H. │ │

│Grad de saturatie în │(Suma cationilor bazici de schimb / │ │

│baze (V) │capacitatea totală de schimb) x 100 │ │

└─────────────────────────┴──────────────────────────────────────────┴─────────┘

--------

METODOLOGIE din 12 iunie 2002

Statutory Text (1 Articles)

Need to analyze how this provision applies to your matter?