DECIZIE nr. 255 din 24 septembrie 2002

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (2) din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţionala, ordine publică şi siguranţa naţionala, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii

Nicolae Popa - preşedinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Şerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Laurentiu Cristescu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (2) din Legea nr. 138/1999, excepţie ridicată de Valer Crisan, Florian Gombos, Maria Burduhos, Liviu Boros, Livia Maria Muscas şi Alexandru Erdeli în Dosarul nr. 1.490/CA/2002 al Curţii de Apel Oradea într-un litigiu privind acordarea unor drepturi băneşti.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea, ca fiind inadmisibila, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece după alin. (2) al art. 31 din Legea nr. 138/1999 a fost introdus alin. (2^1) prin care s-a prevăzut acelaşi tratament juridic aplicat cadrelor militare trecute în rezerva şi pentru cadrele militare trecute direct în retragere, iar, potrivit dispoziţiilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională se pronunţa numai asupra textelor de lege "în vigoare".

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele

Prin Încheierea din 27 mai 2002, pronunţată în Dosarul nr. 1.490/CA/2002, Curtea de Apel Oradea a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (2) din Legea nr. 138/1999, excepţie ridicată de Valer Crisan, Florian Gombos, Maria Burduhos, Liviu Boros, Livia Maria Muscas şi Alexandru Erdeli.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin ca art. 31 alin. (2) din Legea nr. 138/1999 prevede acordarea unor drepturi băneşti cadrelor "militare în activitate trecute în rezerva, cu drept de pensie de serviciu, înainte de împlinirea vârstei prevăzute de reglementările în vigoare", drepturi pe care nu le prevede şi pentru cadrele militare trecute direct în retragere în condiţii identice. Considera ca astfel aceste dispoziţii legale sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, precum şi ale art. 43 alin. (1) din Legea fundamentală, referitoare la nivelul de trai.

Curtea de Apel Oradea nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia ridicată.

În conformitate cu dispoziţiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

Guvernul apreciază ca excepţia ridicată nu este intemeiata, întrucât "Art. 31 alin. (2) din Legea nr. 138/1999, astfel cum a fost completat prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 38/2001, aprobată prin Legea nr. 390/2001, reglementează acordarea unui ajutor, egal cu doua solde lunare brute neimpozabile, pentru fiecare an rămas până la împlinirea vârstei de pensionare, atât cadrelor militare în activitate trecute în rezerva, cu drept de pensie, cat şi celor trecute direct în retragere, cu drept de pensie", nemaiexistand nici o discriminare.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 31 alin. (2) din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţionala, ordine publică şi siguranţa naţionala, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 22 iulie 1999. Aceste dispoziţii au următoarea redactare: "Cadrele militare în activitate trecute în rezerva, cu drept de pensie de serviciu, înainte de împlinirea vârstei prevăzute de reglementările în vigoare, mai beneficiază, pentru fiecare an rămas până la limita de vârsta, de un ajutor egal cu doua solde brute neimpozabile."

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata următoarele

Prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 38/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 15 martie 2001, aprobată prin Legea nr. 390/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 17 iulie 2001, după alin. (2) al art. 31 din Legea nr. 138/1999 a fost introdus un nou alineat (2^1). Noul alineat introdus are următorul conţinut: "(2^1) De ajutorul prevăzut la alin. (2) beneficiază, pentru fiecare an rămas până la limita de vârsta, şi cadrele militare în activitate trecute direct în retragere, cu drept de pensie de serviciu, înainte de împlinirea vârstei prevăzute de reglementările legale în vigoare."

Apărătorul autorilor excepţiei, deşi cunoştea ca, anterior ridicării excepţiei, textul art. 31 din Legea nr. 138/1999 a fost completat, şi-a formulat totuşi criticile raportandu-se la textul iniţial, sustinand ca neconstituţionalitatea acestuia rezultă chiar din necesitatea completării sale.

Având în vedere completarea art. 31 din Legea nr. 138/1999, Curtea observa ca tratamentul juridic diferenţiat privind ajutoarele acordate cadrelor militare în activitate trecute în rezerva, pe de o parte, şi celor trecute direct în retragere, pe de altă parte, instituit de prevederile alin. (2) al articolului menţionat, a încetat. Astfel, critica de neconstituţionalitate a textului de lege nu are nici un temei.

Potrivit dispoziţiilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională se pronunţa asupra intelesului contrar Constituţiei al "unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţa în vigoare,...". Or, după introducerea alin. (2^1), textul art. 31 alin. (2) din Legea nr. 138/1999 nu mai are înţeles contrar Constituţiei.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1, al art. 2, art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE

Respinge ca fiind inadmisibila excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (2) din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţionala, ordine publică şi siguranţa naţionala, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii, excepţie ridicată de Valer Crisan, Florian Gombos, Maria Burduhos, Liviu Boros, Livia Maria Muscas şi Alexandru Erdeli în Dosarul nr. 1.490/CA/2002 al Curţii de Apel Oradea.

Definitivă şi obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 septembrie 2002.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Laurentiu Cristescu

-----------