DECIZIE nr. 142 din 30 aprilie 2002

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 9/2001 privind reorganizarea şi funcţionarea prefecturilor şi a dispoziţiilor art. 141 alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001

Nicolae Popa - preşedinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Şerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 9/2001 privind reorganizarea şi funcţionarea prefecturilor şi a dispoziţiilor art. 141 alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, excepţie ridicată de Iuliu Samsodan în Dosarul nr. 3.938/2001 al Curţii de Apel Cluj - Secţia comercială şi de contencios administrativ.

La apelul nominal se constata lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibila, a excepţiei ridicate, deoarece Curtea Constituţională se pronunţa asupra constituţionalităţii legilor sau ordonanţelor în vigoare, de care depinde soluţionarea cauzei, nu şi cu privire la constituţionalitatea hotărârilor Guvernului. Referitor la neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 141 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, se arata ca autorul excepţiei nu a indicat nici un text constituţional căruia i-ar contraveni dispoziţiile criticate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele

Prin Încheierea din 25 octombrie 2001, pronunţată în Dosarul nr. 3.938/2001, Curtea de Apel Cluj - Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 9/2001 privind organizarea şi funcţionarea prefecturilor şi a dispoziţiilor art. 141 alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, excepţie ridicată de Iuliu Samsodan într-o cauza având ca obiect anularea unui act administrativ.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine ca, potrivit ordinului emis de ministrul administraţiei publice, prin care autorul excepţiei a fost eliberat din funcţie, "este invocat art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 9/2001 privind reorganizarea şi funcţionarea prefecturilor". De asemenea, se precizează ca în motivarea întâmpinării existente în cauza se face referire atât la "art. 5 al Hotărârii Guvernului nr. 9/2001, cat şi la art. 141 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, în sensul că lt; lt;numirea şi eliberarea din funcţie a secretarului general se fac de ministrul administraţiei publice gt; gt;". Autorul excepţiei considera totodată ca "secretarul general de Prefectura îndeplineşte în mod corespunzător atribuţiile stabilite de lege în sarcina secretarului general al ministerului", fapt ce rezultă "din economia prevederilor art. 5 al Hotărârii Guvernului nr. 9/2001". În acelaşi timp, se arata ca art. 49 lit. b) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului şi a ministerelor face referire la faptul ca "secretarul general colaborează cu directorii generali de prefectura, în probleme de interes comun", ceea ce, în opinia autorului excepţiei, contravine naturii funcţiei de secretar general, menţionată în Hotărârea Guvernului nr. 9/2001 şi în Legea nr. 215/2001, "constituind motiv de neconstituţionalitate între Legea organică nr. 90/2001 şi Hotărârea Guvernului, respectiv Legea nr. 215/2001". În şedinţa publică a instanţei din data de 25 octombrie 2001, ale carei dezbateri au fost consemnate în încheierea de sesizare, autorul excepţiei a precizat ca "invoca neconstituţionalitatea art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 9/2001, precum şi a art. 141 alin. (2) din Legea nr. 215/2001".

Curtea de Apel Cluj - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi-a exprimat opinia cu privire la dispoziţiile art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 9/2001, în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibila, fără sa fi dispus respingerea ei, în conformitate cu dispoziţiile art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, republicată. Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 141 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, s-a arătat ca autorul excepţiei "nu a precizat în mod concret norma constituţională incalcata".

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Preşedintele Camerei Deputaţilor apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 141 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 este inadmisibila, deoarece în susţinerea ei nu este invocată nici o dispoziţie din Legea fundamentală care să fi fost incalcata, "ceea ce contravine prevederilor art. 23 alin. (4) teza I din Legea nr. 47/1992". Totodată se arata ca potrivit art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, şi art. 144 lit. c) din Constituţie "Curtea Constituţională nu hotărăşte asupra constituţionalităţii hotărârilor Guvernului şi se pronunţa numai cu privire la corelatia prevederilor legilor sau ordonanţelor cu Legea fundamentală".

Guvernul considera ca excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 9/2001 "este inadmisibila, conform dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie şi art. 2 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, care prevăd controlul constituţionalităţii legilor, regulamentelor Parlamentului şi a ordonanţelor Guvernului".

Referitor la neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 141 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, Guvernul arata ca autorul excepţiei nu a indicat nici un text constituţional căruia i-ar contraveni dispoziţiile legale criticate. În ceea ce priveşte neconcordantele dintre Legea nr. 90/2001, Legea nr. 215/2001 şi Hotărârea Guvernului nr. 9/2001, la care face referire autorul excepţiei, Guvernul considera ca acestea "nu reprezintă un motiv de neconstituţionalitate", iar "Curtea Constituţională nu are competenţa să se pronunţe asupra unor necorelari ale actelor normative, ci doar sa stabilească neconcordanta dintre dispoziţiile legilor, regulamentelor Parlamentului sau ordonanţelor şi Constituţie".

Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere al Preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, retine următoarele

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 9/2001 privind reorganizarea şi funcţionarea prefecturilor. Totodată sunt criticate dispoziţiile art. 141 alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, care au următorul cuprins: "Aparatul propriu de specialitate al prefectului are un secretar general, funcţionar public de conducere."

Analizând excepţia de neconstituţionalitate cu privire la prevederile art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 9/2001, Curtea constata ca aceasta este inadmisibila, în lumina dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, şi ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată. Conform acestor dispoziţii, sunt supuse controlului de constituţionalitate exercitat de Curte pe calea soluţionării excepţiilor de neconstituţionalitate numai legile şi ordonanţele Guvernului, nu şi alte acte normative, cum ar fi hotărârile Guvernului. În acest condiţii dispoziţiile art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 9/2001 nu pot constitui obiectul controlului de neconstituţionalitate. Deoarece în cauza instanţa sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor hotărârilor Guvernului nu a aplicat dispoziţiile art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, republicată, revine Curţii Constituţionale să constate ca, întrucât actul normativ criticat nu intra sub incidenţa controlului de constituţionalitate, excepţia urmează să fie respinsă ca fiind inadmisibila.

În legătură cu dispoziţiile art. 141 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, Curtea constata ca acestea nu pot fi supuse controlului de constituţionalitate, în condiţiile în care, deşi i s-a pus în vedere de către instanţa de judecată, autorul excepţiei nu a invocat nici un text constituţional care, în opinia sa, ar fi fost încălcat prin aceste dispoziţii legale. Faţa de aceasta situaţie, excepţia nefiind motivată, Curtea constata ca sunt incalcate dispoziţiile art. 12 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, conform cărora "Sesizările trebuie făcute în forma scrisă şi motivate". Curtea Constituţională nu se poate substitui autorului excepţiei cu privire la invocarea unor motive de neconstituţionalitate, deoarece în felul acesta ar exercita un control din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispoziţiile art. 144 lit. c) din Constituţie şi cu cele ale art. 23 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată.

În ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia ar exista unele necorelari între art. 141 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 şi alte texte ale aceleiaşi legi sau ale Legii nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, Curtea constata ca eventualele necorelari existente între diferitele acte normative nu intra sub incidenţa controlului de constituţionalitate, fiind de resortul exclusiv al puterii legiuitoare, asa cum, de altfel, Curtea a statuat constant în jurisprudenta sa (de exemplu, Decizia nr. 76/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 27 iulie 2000).

Faţa de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE

Respinge, ca fiind inadmisibila, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 9/2001 privind reorganizarea şi funcţionarea prefecturilor şi a dispoziţiilor art. 141 alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, excepţie ridicată de Iuliu Samsodan în Dosarul nr. 3.938/2001 al Curţii de Apel Cluj - Secţia comercială şi de contencios administrativ.

Definitivă şi obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 30 aprilie 2002.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Mihai Paul Cotta

---------------