METODOLOGIE din 6 martie 2002

Stabilirea categoriilor de importanţa a barajelor reprezintă o obligaţie legală a deţinătorilor/administratorilor de baraje, cu orice titlu, denumiţi în continuare deţinători de baraje, în temeiul prevederilor art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 244/2000 privind siguranţa barajelor, aprobată şi modificată prin Legea nr. 466/2001, şi este utilizata pentru

a) stabilirea tipului de urmărire în timp a barajelor - specială sau curenta - în conformitate cu rigorile impuse de sistemul calităţii în construcţii;

b) ierarhizarea barajelor în vederea stabilirii programelor de evaluare a stării de siguranţă în exploatare a acestora;

c) stabilirea listei cuprinzând barajele cu risc sporit;

d) stabilirea atribuţiilor de verificare şi control al barajelor, care revin autorităţilor publice centrale din domeniul lucrărilor publice şi din domeniul gospodăririi apelor;

e) stabilirea obligaţiilor ce revin deţinătorilor de baraje, precum şi altor persoane juridice şi fizice privind siguranţa în exploatare a acestor tipuri de lucrări şi luarea măsurilor corespunzătoare de reducere a riscului.

la metodologie

--------------

CRITERIILE ŞI PUNCTAJELE

DE EVALUARE A INDICILOR DE RISC ASOCIATE

BARAJELOR PENTRU ACUMULARI DE APA

1. Tabelul nr. 1.1 - Caracteristicile barajului şi condiţiile amplasamentului (B.A.)

┌──────────────┬───────────────┬──────────────┬───────────────┬───────────────┐

│Criteriul │ │ │ │ │

│parţial │ │ │ │ │

├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤

│1. │Mici │Medii 15

│ Dimensiunile │H ≤ 15 m şi │sau │H > 30 m sau │ │

│ barajului │0,05 < V ≤ 1 │1 < V ≤ hmc │V > 50 hmc │ │

│ │hmc 10│ 6│ 2│ │

├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤

│2 Tipul de │de greutate sau│cu contraforti│din │cu frontul │

│ baraj │în arc │sau din │anrocamente │retenţie total │

│ │(PG + VA) │anrocamente cu│cu nucleu de │sau parţial din│

│ │ │cu masca │argila │pământ │

│ │ 20│(CB +ERm) 15│(ERn) 10│(TE) 5│

├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤

│3. Tipul de │deversor liber │deversor cu │baraj stavilar │fără │

│descarcator │ │stavile │cu clapet şi │descarcatori de│

│ │ │ │vane de fund │suprafaţa │

│ │ │ │ │(numai goliri) │

│ │ 25│ 15│ 10│ 5│

├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤

│4. Terenul de │stanca │aluviuni │terenuri │ - │

│fundare │ │ │dificile │ │

│ │ 20│ 10│ 2│ │

├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤

│5. Clasa de │ I │ II │ III-IV │ - │

│ importanţa │ │ │ │ │

│(STAS 4273-83)│ 15│ 10│ 5│ │

├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤

│6. Zona │ D - F │ C │ B │ A │

│ seismică │ │ │ │ │

│(P 100-92) │ 7│ 7│ 5│ 3│

├──────────────┴───────────────┴──────────────┴───────────────┴───────────────┤

│ TOTAL BA │

└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

H - Înălţimea maxima de la talpa barajului;

V - Volumul de apa acumulat în lac la atingerea nivelului maxim de calcul.

NOTĂ

1. Pentru fiecare criteriu parţial, se alege valoarea punctajului dintr-o singură coloană.

2. În cadrul unui criteriu cu posibilităţi de încadrare în doua coloane, se adoptă punctajul din coloana cu valoare minimă.

3. Valoarea totală a indicelui BA se obţine prin însumarea valorilor stabilite pentru fiecare criteriu.

2. Tabelul nr. 1.2 - Starea barajului (CB)

┌──────────────┬───────────────┬──────────────┬───────────────┬───────────────┐

│Criteriul │ │ │ │ │

│parţial │ │ │ │ │

├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤

│1. │AMC*)+topo**)+ │topo+vizual │numai vizual │fără │

│ Supraveghere │Vizual │ │ │supraveghere │

│ │ 17│ 7│ 3│ 0│

├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤

│2. Echipament │operational+ │operational+ │incert (parte │capacitate de │

│ mecanic │manevre curente│manevre │neoperational) │evacuare │

│ │ │periodice │ │afectată***) │

│ │ 17│ 7│ 3│ 0│

├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤

│3. Întreţinere│foarte buna 10│acceptabilă 5│slabă 0│ - │

├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤

│4. Vârsta T │T ≤ 10 ani │20 ≥T> 10 ani │50 ≥T>20 ani │T > 50 ani │

│ │ 10│ 7│ 3│ 0│

├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤

│5. Infiltratii│în limite │atipice dar nu│evolutive (cu │care pun în │

│(debite sau │prognozate │periculoase │cresteri │pericol │

│subpresiuni) │(cf. proiect) │(fără antre- │necorelate cu │siguranţa │

│ │ │nari, fără │factorii │barajului │

│ │ │concentrari) │exteriori) │ │

│A. Baraje din │ │ │ │ │

│pământ sau │ │ │ │ │

│anrocamente cu│ │ │ │ │

│nucleu │ 17│ 7│ 3│ 0│

│B. Baraje din │ │ │ │ │

│beton sau │ │ │ │ │

│anrocamente cu│ │ │ │ │

│masca de beton│ 7│ 3│ 1│ 0│

├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤

│6. Deformatii │în limite │atipice, dar │evolutive (cu │periculoase │

│ │prognozate │nu periculoase│cresteri │care conduc la │

│ │(cf. proiect) │ │necorelate cu │crapaturi, │

│A. Baraje din │ │ │factorii │deschideri de │

│pământ sau │ │ │exteriori) │rost cu afecta-│

│anrocamente cu│ │ │ │rea etansarii │

│nucleu │ 7│ 3│ 1│ 0│

│B. Baraje din │ │ │ │ │

│beton sau │ │ │ │ │

│anrocamente cu│ │ │ │ │

│masca de beton│ 17│ 7│ 3│ 0│

├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤

│7. Colmatarea │nesemnificativa│goliri de fund│colmatari la │colmatarea care│

│acumularii │ │blocate │coada lacului │afectează │

│ │ │ │care afectează │volumul de │

│ │ │ │capacitatea de │atenuare │

│ │ 10│ 7│tranzit 3│ 0│

├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤

│8. Starea │foarte buna │acceptabilă │foarte │ - │

│disipatorilor │ │ │deteriorate sau│ │

│şi a │ 6│ 3│inexistente 0│ │

│risbermelor │ │ │ │ │

├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤

│9. Calculul │conform │calculul │necalculat sau │ - │

│seismic │prevederilor │reactualizat │situaţie │ │

│ │din normele │ │necunoscută │ │

│ │actuale 6│ 3│ 0│ │

├──────────────┴───────────────┴──────────────┴───────────────┴───────────────┤

│ TOTAL CB │

└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

*) Aparatura de Măsura şi Control (AMC) suficiente şi informaţii satisfăcător prelucrate.

**) Măsurători topografice sistematice şi interpretate;

***) În cazul în care echipamentele sunt blocate sau infiltratiile sunt periculoase, indicele CB se multiplică cu 0,1.

NOTĂ

1. Pentru fiecare criteriu parţial, se alege valoarea punctajului dintr-o singură coloană.

2. În cadrul unui criteriu cu posibilităţi de încadrare în doua coloane, se adoptă punctajul din coloana cu valoarea minimă.

3. Valoarea totală a indicelui CB se obţine prin însumarea valorilor stabilite pentru fiecare criteriu.

4. La criteriile parţiale nr. 5 şi 6, în cazul în care frontul de retenție este parțial din pământ, parțial beton, încadrarea se face după punctajul minim atins la unul din cazurile A sau B.

3. Tabelul nr. 1.3 - Consecinţele avariei barajului (CA)

┌──────────────┬───────────────┬──────────────┬───────────────┬───────────────┐

│Criteriul │ │ │ │ │

│parţial │ │ │ │ │

├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤

│1. Densitatea │mari aglomerari│normal │puţin populata │nepopulata │

│populaţiei în │(>20000 │populata │(locuinţe │ │

│zona aval*) │locuitori) │20000>loc.>300│răzleţe) │ │

│ │ 20│ 10│ 5│ 0│

├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤

│2. Sistemul de│fără sistem de │posibilitatea │sistem de │sistem de │

│alarmare │alarmare şi │de informare a│alarmare │alarmare │

│ │plan de │autorităţilor │neverificat de │verificat de │

│ │avertizare- │locale │apărarea civilă│apărarea civilă│

│ │alarmare în caz│ │sau │ │

│ │de avarie 20│ 10│nefunctional 5│ 0│

├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤

│3. Importanţa │unica sursa de │exista surse │folosinţe │alte folosinţe │

│în raport cu │apa pentru │alternative │industriale, │(piscicultura, │

│terţii │populaţie │ │energie şi │turism) │

│ │ 20│ 10│irigaţii 5│ 2│

├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤

│4. Numărul şi │industrii cu │industrie mica│ateliere │fără industrie │

│importanţa │mai mult de 100│ │familiale │ │

│obiectivelor │de salariaţi │ │ │ │

│economice │ 10│ 5│ 3│ 0│

├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤

│5. Folosirea │agricol │pasune/padure │neproductiv │ - │

│terenului în │ │ │ │ │

│aval │ 10│ 5│ 2│ │

├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤

│6. Efectele │dezastru │efecte │efecte │ - │

│asupra │ecologic │cuantificabile│neglijabile │ │

│mediului │(compromitere │semnificative │ │ │

│ │totală a faunei│ │ │ │

│ │şi florei 5│ 3│ 1│ │

├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤

│7. Poziţia │cedarea │cedarea │cedarea nu are │ - │

│lucrării în │antreneaza │afectează │efecte │ │

│amenajarea │ruperi în │atenuarea │secundare │ │

│bazinala │cascada 15│viiturilor 7│ 2│ │

├──────────────┴───────────────┴──────────────┴───────────────┴───────────────┤

│ TOTAL CA │

└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

*) zona aval - zona afectată de viitura de rupere.

NOTĂ

1. Pentru fiecare criteriu parţial se alege valoarea punctajului dintr-o singură coloană.

2. În cadrul unui criteriu cu posibilităţi de încadrare în doua coloane, se adoptă punctajul din coloana cu valoarea maximă.

3. Valoarea totală a indicelui CA se obţine prin însumarea valorilor stabilite pentru fiecare criteriu.

(1) La stabilirea categoriei de importanţa a barajelor se va ţine seama de

a) caracteristicile tehnice ale lucrării, furnizate de către deţinător;

b) modul în care barajul este proiectat, construit, exploatat, reparat, afectat în timpul exploatării, inspectat periodic, menţinut în exploatare, postutilizat sau abandonat;

c) necesitatea protecţiei populaţiei, a proprietăţii şi a mediului împotriva consecinţelor potenţiale produse în cazul cedarii acestor lucrări;

d) mărimea pagubelor potenţiale sau a prejudiciului pe care îl poate aduce un accident la barajul respectiv;

e) impactul social-economic în cazul ruperii unui baraj;

f) modul în care apa şi/sau deseul industrial lichid ori depus hidraulic este acumulat în cuveta lacului de acumulare sau a depozitului.

(2) În scopul protecţiei populaţiei, a proprietăţii şi a mediului Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului poate trece un baraj într-o categorie de importanţa superioară faţă de cea declarata de deţinător şi îl poate declara cu risc sporit.

(3) Lista cuprinzând barajele cu risc sporit şi cele încadrate conform alin. (2) într-o categorie superioară de importanţa se aproba prin ordin al ministrului apelor şi protecţiei mediului.

(1) Prezenta metodologie se bazează pe cuantificarea componentelor riscului şi a riscului final asociat barajelor pentru acumulari de apa, precum şi barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale, denumite în continuare baraje şi depozite, în vederea încadrării acestora în categoriile de importanţa A, B, C şi D, utilizându-se un sistem de criterii, indici şi notari.

(2) În funcţie de valoarea indicelui de risc asociat barajului sau depozitului, acestea se încadrează în una dintre următoarele categorii de importanţa

● A - baraj de importanţa excepţionala;

● B - baraj de importanţa deosebită;

● C - baraj de importanţa normală;

● D - baraj de importanţa redusă.

În cazul unei valori a indicelui de risc asociat barajului sau depozitului mai mare de 1, riscul este inacceptabil, iar barajul nu poate fi exploatat.

(3) Criteriul de stabilire a categoriei de importanţa a barajelor şi depozitelor îl constituie riscul determinat prin relaţia

risc = indicele de cedare x consecinţa.

(1) Indicii utilizaţi în evaluarea riscului barajelor şi depozitelor sunt

a) indicele BA care este determinat de caracteristicile barajului sau depozitului (dimensiuni, tip, descarcatori, clasa de importanţa), ale amplasamentului acestuia (natura terenului de fundare şi zona seismică) şi de condiţiile lacului de acumulare sau, după caz, ale depozitului; criteriile şi punctajele corespunzătoare sunt prevăzute în tabelele nr. 1.1 şi, respectiv, nr. 2.1 din anexele nr. 1 şi 2;

b) indicele CB, de stare a barajului, care este operant pentru barajele şi depozitele existente şi depinde de sistemul de supraveghere, de lucrările de întreţinere, de principalele date din urmărirea comportării în timp (UCC) şi de condiţiile lacului de acumulare şi ale uvrajelor-anexa; criteriile şi punctajele aferente sunt prevăzute în tabelele nr. 1.2 şi, respectiv, nr. 2.2 din anexele nr. 1 şi 2;

c) indicele CA care cuantifica consecinţele avariei barajului sau a depozitului, ţinându-se seama de posibile pierderi de vieţi omeneşti, de efectele produse asupra mediului, de efectele socioeconomice etc.; criteriile şi punctajele corespunzătoare sunt prevăzute în tabelele nr. 1.3 şi, respectiv, nr. 2.3 din anexele nr. 1 şi 2.

(2) Pentru fiecare indice cuantificarea se face pe baza subcriteriilor şi a sistemului de puncte atribuit acestora. Punctajul total al unui criteriu este dat de suma aritmetica a punctajelor subcriteriilor. În cazul indicilor BA şi CB situaţia cea mai favorabilă este exprimată prin punctajul maxim, iar suma punctajelor subcriteriilor este plafonata la maximum 100. În cazul indicelui CA subcriteriile sunt punctate maximal pentru consecinţele cele mai grave, iar suma acestora, în situaţia cea mai defavorabila, este plafonata la 100.

(3) În cazul barajelor sau depozitelor aflate în faza de proiectare sau execuţie, indicelui CB, de stare a barajului, i se va atribui valoarea maxima (CB = 100).

Riscul asociat unui baraj se apreciază printr-un indice (RB) determinat prin relaţia

CA

RB = -----------------,

(α x BA + â x CB)

în care indicii CA, BA şi CB sunt cei prezentaţi la art. 4, iar coeficienţii de pondere α şi â au valorile

a) coeficientul α

α = 1 - pentru baraje sau depozite proiectate ori verificate conform reglementărilor actuale;

α = 0,8 - pentru baraje sau depozite proiectate pe baza unor reglementări mai vechi;

α = 0,4 - pentru situaţii în care nu se cunosc date referitoare la proiectare;

b) coeficientul â

â = 1 - pentru baraje sau depozite aflate în proiectare ori construcţie, respectiv existente, cu comportare normală pe toată durata de exploatare;

â = 0,7 - pentru baraje sau depozite existente care au suferit incidente ori accidente în exploatare, remediate prin execuţia de lucrări suplimentare.

În funcţie de valoarea indicelui de risc asociat barajului (RB) se determina categoria de importanţa, după cum urmează

a) pentru barajele care realizează acumulari de apa

RB > 0,5 - baraj de importanţa excepţionala (A);

0,5 ≥ RB > 0,25 - baraj de importanţa deosebită (B);

0,25 ≥ RB > 0,1 - baraj de importanţa normală (C);

RB ≤ 0,1 - baraj de importanţa redusă (D);

b) pentru barajele şi digurile care realizează depozite de deşeuri industriale

RB > 0,8 - baraj de importanţa excepţionala (A);

0,8 ≥ RB > 0,15 - baraj de importanţa deosebită (B);

0,15 ≥ RB > 0,05 - baraj de importanţa normală (C);

RB ≤ 0,05 - baraj de importanţa redusă (D).

(1) Stabilirea categoriei de importanţa prin utilizarea prezentei metodologii revine proiectantului, în cazul lucrărilor noi, respectiv deţinătorului sau administratorului, în cazul barajelor existente.

(2) Încadrarea unui baraj într-o categorie de importanţa se validează de către Comisia de avizare a proiectului, în cazul lucrărilor noi, şi, respectiv, de către Comisia de urmărire a barajelor, organizată de deţinător sau la care deţinătorul este afiliat, în cazul lucrărilor existente. Comisia Naţionala pentru Siguranţa Barajelor şi a Altor Lucrări Hidrotehnice are drept de control asupra stabilirii categoriei de importanţa şi, după caz, de modificare a acesteia pentru oricare dintre barajele din România.

Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta metodologie.

privind stabilirea categoriilor de importanţa a barajelor - NTLH-021

Capitolul 1

Obiectul prezentei metodologii

Capitolul 2

Principii generale

Capitolul 3

Criterii şi subcriterii

Capitolul 4

Încadrarea în categorii de importanţa a barajelor

Capitolul 5

Dispoziţii finale