DECIZIE nr. 120 din 11 aprilie 2002

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 şi ale anexei nr. 9a) din Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/2001

Costica Bulai - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Şerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Gabriela Ghita - procuror

Laurentiu Cristescu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 şi ale anexei nr. 9a) din Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/2001, excepţie ridicată de Paul Ioan în Dosarul nr. 3.646/2001 al Tribunalului Brăila - Secţia comercială într-un litigiu de muncă.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public arata ca întreaga Lege nr. 216/2001 a mai fost supusă controlului de constituţionalitate, Curtea constatând prin Decizia nr. 123 din 25 aprilie 2001 ca această lege este constituţională. Mai arata ca această lege, având caracter temporar, se aplică numai pe intinsul anului bugetar respectiv, astfel încât în prezent ea nu mai este în vigoare. De aceea propune respingerea excepţiei ca fiind inadmisibila.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele

Prin Încheierea din 14 noiembrie 2001, pronunţată în Dosarul nr. 3.646/2001, Tribunalul Brăila - Secţia comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 şi ale anexei nr. 9a) din Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/2001, excepţie ridicată de Ioan Paul.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine ca dispoziţiile legale criticate sunt contrare prevederilor art. 119 şi 121 din Constituţie, "aducând atingere principiului de baza al autonomiei locale". Aceste dispoziţii legale, limitand numărul de posturi din aparatul propriu al consiliului judeţean, au determinat eliberarea din funcţie a autorului excepţiei. Susţine, de asemenea, ca dispoziţiile legale criticate, impunând prevederi rezervate numai legilor organice şi modificând Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, încalcă şi art. 72 alin. (3) lit. o) din Constituţie.

Tribunalul Brăila - Secţia comercială, exprimandu-şi opinia, arata ca "soluţionarea cauzei nu depinde de soluţionarea acestei excepţii de neconstituţionalitate", dar, cu toate acestea, dispune sesizarea Curţii Constituţionale, iar pe fond apreciază ca "Excepţia invocată nu este intemeiata, deoarece prin Legea nr. 216/2001 privind bugetul de stat pe anul 2001 s-a stabilit numărul de posturi conform posibilităţilor şi resurselor bugetare ale Consiliului Judeţean Brăila".

Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia ridicată.

Preşedintele Camerei Deputaţilor considera ca prin raportarea dispoziţiilor legale criticate la prevederile art. 119 şi 121 din Constituţie "nu se constata vreun temei de neconstituţionalitate". Mai arata ca autorul excepţiei, în mod greşit, face raportare la dispoziţiile Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, întrucât această lege a intrat în vigoare ulterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 216/2001. Făcându-se însă raportarea la Legea nr. 69/1991, atunci în vigoare, se observa ca dispoziţiile legale criticate sunt conforme celor ale Legii nr. 69/1991, republicată, care, la art. 63 alin. (1) lit. l), prevedea, printre atribuţiile consiliului judeţean, ca acesta "aproba, în limitele normelor legale, organigrama şi numărul de personal din aparatul propriu".

Guvernul apreciază ca excepţia este inadmisibila, deoarece Legea bugetului de stat pe anul 2001 a fost o lege temporară, cu aplicabilitate numai pe anul 2001, şi, prin urmare, nu mai este în vigoare. Mai arata ca, chiar dacă excepţia ar putea fi examinata pe fond, criticile formulate tot nu ar putea fi primite, "întrucât din bugetul de stat sunt alocate sume defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale, acestea din urma neavând resurse suficiente şi, deci, o autonomie financiară totală, sens în care în bugetul de stat pot exista prevederi limitative de natura celor evidentiate de reclamanta".

Preşedintele Senatului nu a transmis punctul sau de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 34 şi ale anexei nr. 9a) din Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 26 aprilie 2001. Aceste texte de lege au următorul conţinut

- Art. 34: "(1) Limitele maxime ale numărului de posturi din aparatul propriu al consiliilor locale de la comune, oraşe, municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti, precum şi de la consiliile judeţene sunt prevăzute în anexa nr. 9a).

(2) La stabilirea concretă a numărului de posturi din aparatul propriu consiliile locale şi consiliile judeţene vor lua în considerare numărul populaţiei din comunele, oraşele, municipiile şi judeţele respective, suprafaţa şi numărul de localităţi componente ale unităţilor administrativ-teritoriale.

(3) Stabilirea numărului de posturi se va face în condiţiile cheltuirii eficiente a fondurilor publice şi încadrării cheltuielilor de personal în veniturile bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale."

În anexa nr. 9a), cap. II, se prevede că numărul maxim de posturi poate fi 100 în cazul judeţelor care au până la 500.000 de locuitori, 125 în cazul judeţelor care au între 500.001 şi 650.000 de locuitori şi 150 în cazul celor care au peste 650.000 de locuitori.

Autorul excepţiei susţine ca dispoziţiile legale criticate sunt contrare următoarelor prevederi constituţionale

- Art. 72 alin. (3) lit. o): "Prin lege organică se reglementează: [...]

o) organizarea administraţiei locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală.";

- Art. 119: "Administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiul autonomiei locale şi pe cel al descentralizării serviciilor publice.";

- Art. 121: "(1) Consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.

(2) Consiliul judeţean este ales şi funcţionează în condiţiile legii."

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/2001, deşi a avut un caracter temporar, aplicându-se în cursul exerciţiului financiar al anului 2001, totuşi la data la care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate şi la care instanţa a dispus sesizarea Curţii Constituţionale (14 noiembrie 2001), această lege era încă în vigoare. Curtea mai constata ca dispoziţiile legale criticate nu sunt determinante în soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate. Prin aceste dispoziţii s-a prevăzut numărul maxim de posturi în cadrul aparatului propriu al consiliilor judeţene, în raport cu anumite criterii obiective. Cu condiţia nedepasirii limitei maxime, consiliul judeţean putea stabili în mod autonom numărul de posturi în aparatul propriu. În situaţia în care numărul posturilor ocupate a fost mai mare decât cel stabilit de consiliul judeţean, preşedintelui acestui consiliu îi revenea sarcina de a dispune reducerea de personal, desfiinţarea anumitor posturi şi selecţionarea personalului care urmează a fi disponibilizat. Astfel, determinanta în soluţionarea litigiului de muncă este legalitatea dispoziţiei preşedintelui consiliului judeţean, iar nu dispoziţia legală care a limitat numărul total de posturi, motiv pentru care excepţia de neconstituţionalitate apare ca fiind inadmisibila în sensul dispoziţiilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, potrivit cărora "Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţa în vigoare, de care depinde soluţionarea cauzei".

De altfel, constituţionalitatea dispoziţiilor criticate a fost examinata şi stabilită şi pe fond. Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/2001 a fost supusă controlului de constituţionalitate a priori. Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 123 din 25 aprilie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din 4 iunie 2001, a constatat ca legea "a fost adoptată cu respectarea dispoziţiilor constituţionale privind legiferarea", precum şi constituţionalitatea mai multor dispoziţii, printre care se numarau şi cele ale art. 34 şi ale anexei nr. 9a). În privinta dispoziţiilor art. 34 şi ale anexei nr. 9a) Curtea a reţinut în considerentele acelei decizii ca "principiul autonomiei locale nu include şi absolvirea autorităţilor administraţiei publice locale de la obligaţia respectării legilor cu caracter general şi validitate pe întreg teritoriul tarii". În acest sens sunt şi prevederile art. 120 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora: "Consiliile locale şi primării funcţionează, în condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome şi rezolva treburile publice din comune şi din oraşe." Curtea a mai constatat ca dispoziţiile legale criticate stabilesc doar "Limitele maxime ale numărului de posturi din aparatul propriu [...]", iar în cadrul acestor limite consiliile locale pot decide în mod autonom asupra dimensionarii aparatului propriu, în funcţie de nevoile şi posibilităţile locale specifice. S-a reţinut în acea decizie şi concordanta dispoziţiilor legale examinate cu reglementările internaţionale.

Întrucât nu exista elemente noi care să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele din acea decizie rămân valabile şi în cauza de faţa.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1, al art. 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE

Respinge, ca fiind inadmisibila, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 şi ale anexei nr. 9a) din Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/2001, excepţie ridicată de Ioan Paul în Dosarul nr. 3.646/2001 al Tribunalului Brăila - Secţia comercială.

Definitivă şi obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 aprilie 2002.

PREŞEDINTE,

prof. univ. dr. COSTICA BULAI

Magistrat-asistent,

Laurentiu Cristescu

-----------